Pop Robert Andrei an III,Istorie

Corneliu Zelea Codreanu

Motivul determinant când am ales acest personaj istoric a fost acela că Corneliu Zelea

Codreanu a fost o personalitate istorică ce a stârnit multe controverse şi interese datorită

faptului că a avut o viaţă foarte agitată, incă de la o vârstă frageda, că a fost fondatorul

Mişcării Legionare, mişcare ce a influenţat soarta României, fiind chiar la cârma ţării pentru

o perioadă de cinci luni înainte de a fi înlaturaţi de către Mareşalul Ion Antonescu. Va muri

asasinat la data de 30 noiembrie 1938 în comuna Snagov, judeţul Ilfov. El ramâne şi astazi un

subiect foarte interesant de dezbătut datorită controverselor care s-au născut in jurului lui.

Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la data de 13 septembrie 1899 şi a aparţinut prin

naştere oraşului Iaşi, iar prin originile propriei sale familii- satului Ideşti, ţinutul Storojineţ,

din nordul Bucovinei.1

El era cel mai mare dintre cei şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu care era

profesor de limba germană la liceul din Huşi. Viitoarea soţie a lui Zelea Codreanu se

numeşte Elisa Brauner, româncă ortodoxă, cu strămoşii de origine germană „Tatăl meu,

profesor de liceu, a fost o viaţă întreagă luptător naţionalist. Bunicul meu a fost pădurar,

străbunicul tot pădurar. Neamul a fost din începuturi, în vremuri de restrişte, neamul

codrilor şi al munţilor”2 Între anii 1912-1916 a studiat la Liceul Militar de la Mănăstirea

"Dealul". În acelaşi an 1916, îşi urmează tatăl pe front. Ulterior, între anii 1916-1919,

continuă studiile militare la Şcoala Militară de Infanterie Botoşani „Mai târziu, peste un

an, la 1 Septembrie, am intrat în Şcoala Militară de Infanterie, de la Botoşani, cu acelaşi

gând de a putea ajunge pe front. Aici mi-am completat educaţia şi cunoştinţele militare,

de la 1 Septembrie 1917 la 17 Iulie 1918, în compania activă a Şcolii Militare. Cei patru

ofiţeri distinşi: Colonelul Slăvescu, Căpitanul Ciurea, Locotenentul Florin Rădulescu şi

Maiorul Şteflea, mi-au îndrumat paşii pe căile luptelor şi al sacrificiilor pentru ţară”3.

Un moment marcant din viaţa lui este acela din primăvara anului 1919 când a iniţiat

1 Cristian Sandache,Istorie şi biografie: Corneliu Zelea Codreanu, p.37 Bucureşti. Editura Valahia.20052 C.Z. Codreanu: Pentru legionari, p.13 19363 C.Z. Codreanu: op. cit, p.11

prima sa acţiune semnificativă, care a costat în organizarea întâlnirii a douăzeci de liceeni

într-o pădure din apropierea târgului Huşi. Aici Codreanu şi apropiaţii săi au reuşit pentru

prima oară o încercare de a forma un grup radical anticomunist.

Având în vedere ca războiul s-a terminat în anul 1919, Corneliu Zelea Codreanu se

înscrie la Universitatea din Iaşi în luna septembrie, la Facultatea de Drept. Printre

profesorii lui s-au numărat: A.C. Cuza, Ion Gavănescul şi Corneliu Şumubanu care erau

toţi părtaşii ideilor de stânga „Universitatea ieşeană, întreruptă în timpul războiului, se

redeschisese de un an. Studenţii vechi, întorşi acum de pe front, păstrau linia tradiţiei

naţionaliste a vieţii studenţeşti dinainte de război.”4

În toamna lui 1919 se înrolează în „Garda Conştiinţei Naţionale” a cărui lider era

Constantin Pancu un om de care C.Z. Codreanu s-a legat sufleteşte şi a rămas sub

conducerea lui până la desfiinţarea organizaţiei. O acţiune marcantă din această perioadă

este aceea când cei doi împreună cu Garda Conştiinţei Naţionale pătrund în atelierele

Nicolina din Iaşi reuşind să boicoteze o grevă generală. Pentru a reuşi această operaţiune

ei pătrund în fabrică cu ajutorul unui tren, iar Corneliu Zelea Codreanu are o contribuţie

foarte importantă „Pe una din clădiri, steagul roşu. Eu încep să mă caţăr pe nişte trepte de

fier prinse în perete luând în gură un steag tricolor. Cu oarecare greutate, pentru că era o

înălţime mare, ajung până la acoperiş. Mă ridic deasupra şi mă târăsc până la vârf. Smulg

steagul roşu şi în mijlocul uralelor în adevăr de nedescris, care se prelungesc câteva

minute, ridic şi leg steagul tricolor”5. O altă realizare importantă este aceea ca între anii

1921-1922 a devenit preşedinte al societăţii stundenţilor în drept. Societatea Studenţilor

în Drept avea ca scop activitatea ştiinţifică de completare şi aprofundare a studiilor în

domeniul respectiv.

Tot în decursul aceluiaşi an el a plecat în Germania să îşi continue studiile în Berlin

unde chiar în ziua înscrierii, el s-a îmbrăcat în costum naţional devenind obiectul

curiozităţii generale din cauza costumului său românesc.6 El se întoarce în ţară în

decembrie 1922 pentru a face parte din mişcarea studenţească iar la data de 4 martie 1923

prin intermediul Adunării de la Iaşi înfinţează Liga Apărării Naţionale Creştine.

Profesorul A.C.Cuza a fost proclamat preşedinte al „Ligii Apărării Naţionale Creştine“

4 C.Z. Codreanu: Pentru legionari: p.15 19365 Cristian Sandache, Istorie şi biografie: Corneliu Zelea Codreanu, p.626 Gabriel Stănescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Epoca sa- Crestomaţie editura 2001 Editura Criterion Publishing

iar Zelea Codreanu a primit rolul de organizare L.A.N.C. pe întreaga ţară „– Însărcinez

cu organizarea L.A.N.C. pe întreaga ţară, sub directa mea conducere, pe tânărul avocat

C.Z. Codreanu.”7

Organizează în acelaşi an, împreuna cu Ion Mota, Corneliu Georgescu, Vernichescu,

Ilie Gârneata, Radu Mironovici, Leonida Bardac si Tudose Popescu un complot

împotriva bancherilor evrei. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu. În 1924 îl

împuşca, pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi,. Este achitat un an mai târziu la Turnu

Severin.

În data de 24 iunie 1927 împreuna cu Ion Mota, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneata şi

Radu Mironovici formează Legiuna Arhanghelului Mihail. Aceasta avea să fie nucleul

doctrinar şi conducător al viitoarei Gărzii de Fier.Liderul acestei organizaţii devine

Corneliu Zelea Codreanu care în urma înfiinţării acestei organizaţii îi face o vizită lui

A.C. Cuza căruia îi oferă următoarea scrisoare prin care el dorea să se dezlege de

jurămintele pe care le-a depus anterior:

"Domnule Profesor,

Am venit acum pentru cea din urmă dată la Dvs. ca să ne luăm rămas bun şi să vă

rugăm să ne dezlegaţi de toate jurămintele depuse.

Pe calea care mergeţi acum, noi nu vă mai putem urma, deoarece nu mai credem într-

însa. A merge fără credinţă nu putem, deoarece, nouă, credinţa ne-a dat tot avântul în

luptă.

Rugându-vă să ne dezlegaţi de jurăminte, noi rămânem să luptăm singuri, după cum

ne va conduce mintea şi inima noastră.”8, acesta oferindu-le consimţământul.

Începuturile din viaţa legionară erau bazate pe 4 linii:

„1. Credinţa în Dumnezeu. Toţi credeam în Dumnezeu. Nu era nici un ateu printre

noi. Cu cât eram mai încercuiţi şi mai singuri, cu atât preocupările noastre se ridicau mai

mult spre Dumnezeu şi spre contactul cu morţii noştri şi ai neamului. Aceasta ne dădea o

tărie invincibilă şi o seninătate luminoasă în faţa tuturor loviturilor.

2. Încrederea în misiunea noastră. Nimănuia nu i se putea servi nici cel mai mic

argument despre posibilitatea victoriei. Eram aşa de puţini, aşa de tineri, aşa de săraci,

aşa de urâţi şi de urmăriţi de toată lumea, încât toate argumentele scoase din starea de

7 C.Z. Codreanu: Pentru legionari: p. 858 C.Z. Codreanu: op. cit: p. 208

fapt pledau contra unor perspective de biruinţă. Totuşi mergeam înainte, datorită numai

încrederii în rosturile noastre, o încredere nelimitată în steaua noastră şi a neamului.

3. Dragostea dintre noi. Unii ne cunoşteam mai dinainte, având mari legături

sufleteşti, alţii însă erau copii, studenţi în primul sau al doilea an, pe care nu-i

cunoscusem niciodată. Din cele dintâi zile s-a stabilit între noi toţi o legătură de dragoste

ca şi cum am fi fost din aceeaşi familie şi ne-am fi cunoscut de mici copii.

4. Cântecul. Probabil, nepornind pe drumul raţiunii, cu alcătuire de programe, discuţii

contradictorii, argumentări filosofice, conferinţe, singura posibilitate de manifestare a

stării noastre lăuntrice, era cântecul. Cântam acele cântece în care simţămintele noastre

îşi găseau mulţumire.”9

În anul 1930, Codreanu a reuşit să facă un marş în Basarabia. Martorii oculari ai

acelor evenimente au rămas profund marcaţi de întîlnire, şi chiar şi unii evrei au

recunocut acest lucru.

Din anul 1930, înfiinţează Garda de Fier - secţia politică a Mişcării Legionare. În anii

următori - 1931, 1932 şi 1933, Garda de Fier este dizolvată de 3 ori.

La mişcarea fondată şi condusă de Corneliu Codreanu au aderat sufleteşte majoritatea

intelectualilor români de atunci. Din lungul şir al intelectualilor deveniţi legionari,fac

parte: Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Traian Brăileanu, profesorul Găvănescul, Mircea

Eliade, Emil Cioran, Mihail Polihroniade, Gheorghe Clime şi mulţi alţii.

Corneliu Zelea Codreanu este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru

ultragierea lui Nicolae Iorga si este condamnat la şase luni de detenţie. În luna mai i se

intentează încă un proces si este condamnat la zece ani munca silnică. Este asasinat în

noaptea de 29-30 noiembrie, alături de Nicadori şi Decemviri, la ordinul lui Carol II, şi al

lui Armand Călinescu.

În concluzie Corneliu Zelea Codreanu sau, cum mai era numit , „Căpitanul” a

fost o figură marcantă a istoriei datorită activitaţiilor lui care au început încă de când el

era foarte tânăr iar viaţa lui a fost o aventură tumultoasă încă de la începutul ei până la

sfârşit.

9 C.Z. Codreanu: Pentru legionari:p. 212

Bibliografie:

1. C.Z. Codreanu: Pentru legionari

2. Gabriel Stănescu, Corneliu Zelea Codreanu şi Epoca sa- Crestomaţie

3. Cristian Sandache, Istorie şi biografie: Corneliu Zelea Codreanu

4. Colecţia Istorie şi Adevăr, Din Luptele Tineretului Român 1919-1939