LICEUL TEORETIC PRINCIPESA NATALIA DADIANI

LA CHIMIE

TEMA:GRASIMILE

A efectuat: Profesor:

Chisinau 2011

1.Definitie 2.Formula de structura si denumiri 3.Gasirea in natura 4.Proprietati fizice 5.Proprietati chimice 6.Utilizare si rol biologic 7.Sapunuri si detergenti 8.Protectia mediului in urma utilizarii detergentilor si a sapunurilor

1.Grsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate n principal din esteri ai glicerinei cu acizii grai, numii gliceride. Se mai gsesc n afar de gliceride i ceruri, vitamine, fosfatide etc.

2. Exemple de acizi grasi:

acid palmitic

acid stearic

acid butanoic(butiric)

acid oleic

Exemple de grasimi:

distearopalmitina

dioleostearina

3. n natur, exist att grsimi lichide, nesaturate (uleiuri), ct i grsimi solide, saturate (grsimi). Grasimi lichide nesaturate: -Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%), rapita, inul, soia, ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (20-35%), germenii de porumb, nuca de cocos (34-38%), semintele de susan (48-56%), de bumbac (17-23%) si mac (40-50%), migdalele, cacao, fructul fagului, samburii de struguri (10-18%), semintele, fructele, tuberculii, samburii; germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi ,care in majoritate sunt lichide, numite uleiuri. ( vezi figura 1) Grasimi solide saturate : unt, untura ( vezi figura 2)

4.Proprietati fizice : a.Grsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul); b.Acestea sunt insolubile n ap, cu care emulsioneaz, dar sunt solubile n solveni organic; c.Nu au puncte fixe de fierbere i topire pentru c sunt amestecuri, ci fierb i se topesc n intervale de temperatur; d.Mai usoare ca apa; e.Nu au miros; f.Gust specific si sint solubile in 3 vitamine: A,D,E.

Fig.1 Ulei de floarea-soarelui

Fig.2 Untul-grasime solida saturate

5. Proprietati chimice: Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grsimile vor avea proprietile chimice ale esterilor.Hidroliza/SaponificareaHidroliza poate avea loc n mediu acid sau n mediu bazic.

, ntr-un

mediu acid.

Srurile se folosesc ca spunuri, de aceea reacia se numete i saponificare. La hidroliza cu baz particip toate grsimile, indiferent de natura lor.

Adiia X2 (Br2, I2)Aceast reacie are loc numai la uleiuri (grsimi nesaturate). E important pentru c se deduce gradul de nesaturare a grsimilor prin aa-numita cifr de brom/iod, care exprim cantitatea n grame de brom/iod adiionat la 100gr de grsime.

Adiia H2 Reacia este posibil doar la uleiuri i este similar cu cea de adiie a halogenilor. Are loc n prezen de nichel (care are rol de catalizatori in pulicuta, presiune i temperatur nalte. Se practic la scar industrial i st la baza obinerii margarinei din uleiul vegetal.

Sicativarea La aceast reacie particip doar uleiurile. Reacia este de fapt un proces de polimerizare (adiie repetat) care are loc la nivelul dublelor legturi din molecula gliceridei i care se produce

sub aciunea oxigenuluidiatomic din aer. Se concretizeaz prin faptul c anumite uleiuri, ntinse pe suprafee, formeaz pelicule aderente, transparente i rezistente la intemperii (figura3).

Fig.3 Uleiuri de sicativ 6. Utilizarea si rolul biologic Grasimile sint una dintre sursele de alimentare a organismului,fiind de doua ori mai calorice decit proteinele si decit hidratii de carbon. Ele au de asemenea o larga utilizare in industria sapunurilor si luminarilor, a preparatelor medicinal si cosmetic. Grasimile au rol de solvent in cazul unor vitamine,al produselor de dau gust si culoare alimentelor.Capacitatea grasimilor de a se polimeriza are, de asemenea, o aplicare practica.Fiind depuse in strat subtire, uleiurile de floarea-soarelui,de porumb,de cinepa,de in,s.a., cu timpul se usuca,formind in aer pelicule transparente,elastic si stabile la actiunea factorilor externi (uleiuri sicative). In calitate de sursa energetica, grasimile intretin procesele ce stau la baza functionarii intregului organism.Depunerile de grasime in organism sint straturi termoizolatoare. In organism au loc trei procese de importanta vitala: Hidroliza enzimatica a grasimilor; Oxidarea unei parti a produsilor de hidroliza;

Recombinarea restului produsilor de hidroliza.

7. Sapunuri si detergentiSpunurile(vezi figura 4) sunt sruri cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale acizilor grai cu cel puin opt atomi de carbon n molecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la moleculele polare (de exemplu ap). Obtinerea. Spunurile se obin prin hidroliza alcalin a grsimilor. Acetia se mpart n trei categorii:

spunuri de sodiu, care sunt solide i solubile n ap; spunuri de potasiu, care sunt lichide i solubile n ap; spunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide i insolubile n ap.

Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioar detergenilor. Utilizarea Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are propriti tensioactive ( modifica tensiunea superficial dintre faza apoasa i cea organic). Din acest motiv, spunul are aciune de splare. Spunurile de sodiu se folosesc ca ageni de splare, iar spunurile de calciu, mangan, aluminiu, bariu, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente i a pastelor adezive.

Fig.4 Sapun de sodiu

Detergentii Detergenii (vezi figura 5) sunt produi de sintez, avnd o structur asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de splare i curire, modificnd tensiunea superficial a apei de splare. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare superioar spunurilor. Frecvent ele includ elemente i combinaii chimice cu rol de substane curitoare active cum ar fi: tenside, acizi, baze i enzime, care ajut la ndeprtarea diferitelor forme de murdrie. Detergenii se produc specializat pentru folosire n diverse activiti de splare i curire cum ar fi:

Curiri i splri de mbrcminte. Splri de vase de buctrie. Splri i curiri de piese mecanice industriale. Curiri de pardoseli.

Detergenti biodegradabili Biodegradabilitatea reprezint capacitatea detergenilor aflai n apele reziduale de a se descompune sub aciunea oxigenului i a microorganismelor. Majoritatea detergenilor de pe pia sunt compui din substane chimice rezistente la aciunea factorilor biologici. Astfel, n momentul n care aceti detergeni intr n contact cu apa i mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat i pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergenilor obinuii sunt antrenate de ploi, ajungnd la adncimi foarte mari, chiar i dincolo de pnza freatic.

Pentru creterea performanelor detergenilor, n compoziia acestora se adaug nitrii i fosfai, care au ca efect reducerea duritaii apei. Ajuni n mediul acvatic, acetia stimuleaz inmulirea algelor, ceea ce duce la scaderea coninutului de oxigen n ap, fcnd imposibil viaa faunei acvatice. Mai mult de att, cercetatorii au avertizat n mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate, pe lang pesticide, cu sulfat de alchilbenzen, substan intalnit n detergenii anionici, cei mai bine vnduti la nivel mondial. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dac s-ar utiliza la scar larg numai detergeni biodegradabili. Detergenii biodegradabili conin ingrediente active care nu deterioreaz suprafeele, se dizolv uor i nu sunt toxice pentru mediul inconjurator.

Fig.5 Detergenti Utilizari Ca materie prim pentru obinerea detergenilor se folosesc substane de origine petrochimic: arene, alchilarene, amine etc. Detergenii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, acela c nu sunt biodegradabili. Ajuni n apele reziduale, acetia nu se descompun sub influena microorganismelor din ap n substane nenocive. Aadar, aceste dou tipuri au aciune poluant puternic. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoi pentru c sunt biodegradabili. 8.Protectia mediului Utilizarea zilnica si in cantitati mari a detergentilor in industrie si in gospodaria casnica a creat pericolul puluarii mediului inconjurator.Apele reziduale se scurg in riuri,in bazine acvatice,poluind solul si apele si sporind, in mod indirect, riscul

intoxicarii organismelor vii.Detergentii,alaturi de substantele tensioactive, contin si alte component care,in cantitati mari, actioneaza asupre organelor olfactive ale omului si animalelor, contribuind la aparitia bolilor de astm, a alergiilor cornice, tratarea carora este dificila. Iata de ce este important sa fie asigurate conditiile necesare de mentinere a mediului ecologic pur: -apele de spalare trebuie sa fie accumulate in bazine cu detinatie speciala; - trebuie sa fie create noi tipuri de detergent cu o capacitate pronuntata de biodegradare.