referat biofizica-observatii si masuratori asupra stratului de zapada

8/18/2019 Referat Biofizica-Observatii Si Masuratori Asupra Stratului de Zapada.

1/33

UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE I MEDICINA VETERINARA ”I.I. de la BRAD’’ IA IȘ Ș

BIOFIZICĂReferat OBSERVA II IȚ Ș

MĂSURĂTORI ASU!RA STRATULUIDE ZĂ!ADA

"#$%&"#$'

1


2/33

2


3/33

CU!RINS

ARGUMENT

CA!ITOLUL I ( )IDROMETEORII ( NOŢIUNI GENERALE I.$. Def*+*rea ,*dr- ete-r*l-r I.". Cla/*f*0area ,*dr- ete-r*l-r I.1. N*+/-area

CA!ITOLUL II ( METODE DE OBSERVARE 2I MĂSURARE ASTRATULUI DE ZĂ!ADĂII.$. Strat3l de 456ad5 ( 0ara0ter*/t*0* 7e+eraleII.". Efe0t3area -8/er9a:**l-r a/36ra /trat3l3* de 456ad5II.1. Sta8*l*rea 7rad3l3* de a0-6er*re ;* 0ara0ter*/t*0*le /trat3l3* 456ad5II.


4/33

ARGUMENT

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de

condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite hidrometeori, care cad de obicei din nori şi ajung la suprafaţ pamântului sub formă lichidă ploaie şi aversa de ploaie, burniţa etcsolidă ninsoare şi aversa de ninsoare, grindina, mazarichea etc!", ssub ambele forme #n acelaşi timp lapoviţa şi aversa de lapoviţă "!

Precipitaţiile atmosferice au o importanţă fundamentală atât pentreconomia unei ţări sau a unei regiuni oarecare, cât şi #n circuitul apei natură!

$easupra uscatului, la latitudinile noastre, #n anotimpul rece, saşterne, de obicei când temperatura este negativă, un strat continuu dzăpadă! %neori el se formează şi #n regiunile subtropicale &sia 'icsudul (reciei, )talia "! 'enţinerea stratului de zăpadă depinde declimatul regiunii respective!

*ăpada este o formă de precipitaţie, care este apă #ngheţată afla#n stare cristalină, constând dintr+o multitudine de fulgi de zăpadă! &rstructură deschisă şi moale, având o densitate scăzută, dacă nu estsupusă unei presiuni e terne!

*ăpada şi gheaţa sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce trăies#n zonele muntoase sau #n regiunile nordice! -ntreruperea prelungitcurentului electric, accidentele rutiere, #ntârzierea transporturilor şosele periculoase sunt cauzate de zăpadă!

)mportanţa stratului de zăpadă este deosebit de mare pentruagricultură, el fiind un bun protector contra #ngheţului şi, #n acelaşi timo rezervă de apă pentru sol! .emperatura solului acoperit cu zăpadă estcu mult mai mică decât temperatura suprafeţei zăpezii se poate crea

diferenţă de temperatură până la 1/+20 "!ucrarea de faţă cuprinde date generale despre stratul de zăpadătipurile de observaţii supra stratului de zăpadă, modul de efectuare observaţiilor şi măsurătorilor, instrumentele utilizate şi importanţstratului de zăpadă!

4


5/33

CA!ITOLUL I ( )IDROMETEORII ( NOŢIUNI GENERALE

I.$. Def*+*rea ,*dr- ete-r*l-r

5idrometeorul este fenomenul meteorologic constituit dintr+uansamblu de particule de apă, lichide sau solide #n suspensie sau cădere #n atmosferă, ridicate de vânt de pe suprafaţa terestră sau depu pe obiectele de pe sol ori din atmosfera liberă!

I.". Cla/*f*0area ,*dr- ete-r*l-r+ sub forma unei căderi de particule lichide sau solide6+ constituiţi dintr+o suspensie de particule #n atmosferă6+ constituiţi dintr+un ansamblu de particule de apă lichidă sau solidridicată de vânt de pe suprafaţa solului6+ constituiţi dintr+un depozit sau depunere!

I.1. N*+/-area N*+/-area >456ada?este o precipitaţie solidă sub formă de cristale degheaţă, izolate sau unite #ntre ele, care cade dintr+un nor!7orma, dimensiunile şi concentraţia cristalelor de gheaţă variazconsiderabil #n funcţie de temperatura la care s+au format şi condiţiilecare s+a produs creşterea lor! 7orma cristalelor şi structura fulgilor zăpadă este predominant he agonală! 8tructura cristalină a particulelde zăpadă #n cădere este vizibilă şi se păstrează atâta timp cât pe acescristale se congelează un număr mic de picăturele! &tunci cântemperatura #n masa norului este mai mare de +/ , cristalele de ghesunt aglomerate #n fulgi mari! 9insoarea, ca şi ploaia cade din acelaşi tip de nori, adică din nori predominant stratiformi 9imbostratus, &ltostratus, 8tratocumulus 8tratus" #nsă la fel ca şi ploaia poate prezenta aceleaşi caracteristici a

/


6/33

sub aspectul cantitativ şi prin modul cum #ncepe şi se termină, astfel pot observa ninsori continue sau intermitente, ninsori abundente averse de ninsoare!

A9er/a de +*+/-are este caracterizată prin #nceput şi sfârşit brusc, prin variaţii bruşte ale intensităţii, prin fulgi de dimensiuni mari şi canu sunt #nsoţiţi #ntotdeauna de intensificări de vânt! &versele de ninsocad din norii umulonimbus fiind #nsoţite uneori de fenomene orajoase

:


7/33


8/33

2! =bservaţii pentadice care constau din determinarea densităţii şi echivalentului #n apă al stratului de zăpadă!

$eterminările şi măsurătorile asupra stratului de zăpadă se fac atâvizual cât şi instrumental! @izual, se stabileşte gradul de acoperire cu zăpadă şi caracteristicide aşezare a stratului de zăpadă, iar instrumental grosimea, cu ajutoruriglelor nivometrice şi densitatea stratului de zăpadă, cu ajutorudensimetrului! &vând #n vedere caracterul uneori neuniform al depunerii stratului zăpadă este necesar ca #n apropierea platformei meteorologice să aleagă o parcelă de teren, cât mai reprezentativă pentru zona respectiv

&legerea parcelei se face de câtre specialiştii din cadrul serviciilor dmeteorologice de pe teritoriu! &ceştia au obligaţia să facă descriereamănunţită şi o schiţă de plan a parcelei alese!

-n descriere, trebuie precizat amănunţit şi o schiţă de plan a parcelealese! -n descriere, trebuie precizat neapărat caracterul suprafeţei parcel

degajată sau adăpostită" şi să se indice amănunţit toate obstacoleaflate pe o rază de 0,/ Am construcţii, livezi, obstacole naturale etc!"!

Planul care se #ntocmeşte la scara de 1/!000, trebuie să aibă preciza punctele unde se instalează riglele de zăpadă!

II.1. Sta8*l*rea 7rad3l3* de a0-6er*re ;* 0ara0ter*/t*0*le /trat3l3* 456ad5

=bservaţii asupra gradului de acoperire cu zăpadă să fie zilnic la or? sau imediat dup ce se luminează, #ntotdeauna din acelaşi punct, dobicei cel mai ridicat din apropierea platformei staţiei meteorologic&cestea se fac vizual asupra #ntregii suprafeţe din #mprejurimile staţ

denumită convenţional ;orizont vizibil al staţiei


9/33

Prin < orizontul vizibil al staţiei< trebuie să se inţeleagă, zona d jurul staţiei D pentru care aceasta este reprezentativă şi nu #ntreasuprafaţa vizibila cuprinsă #ntre locul de efectuare a observaţiei şi linde orizont care o mărgineşte!

Pentru stabilirea gradului de acoperire cu zăpadă al suprafeţei soluluorizontul vizibil al staţiei #mparte convenţional imaginar", #n zece pegale zecimi"! =bservatorul trebuie să aprecieze vizual dacă aceas parte din #mprejurimile vizibile ale staţiei este acoperită cu zăpad&precierea se face in cifre de la zero ;0


10/33

!latf-r a red3/5 de7a at5. .erenul trebuie să aibă formă plată,fără obstacole, tufişuri, gropi, rambleuri etc! care pot reţine zăpada!.erenul trebuie să fie supus influenţei libere a vântului! $istanţele pânăla obstacole să nu fie mai mici de 20 de ori #nălţimea obstacolelorespective!

!latf-r a ad56-/t*t5. .erenul trebuie să fie neted şi scos de subinfluenţa vântului, #ncât zăpada să se aştearnă unifom fără nămeţi slocuri spulberate! Platformele se aleg #n poieni, parcuri, grădini, cumai mari!

$istanţele de la platformă până la copaci obstacole" să nu fie mamici de 10 ori sau mai mari de 20 ori decât #nălţimea copacilo

obstacolelor"! Platformele reduse sunt alese de specialiştiistaţiei hidrologice, verificate şi omologate deorganele coordonatoare!$upă ce platformele au fost omologate, atât platformele cât şi poziţia riglelor fi e! nu pot fischimbate decât cu aprobarea aceloraşi organecoordonatoare! -n mijlocul platformei sunt

instalate trei rigle pentru măsurat zăpada, fi ate pe suporturi şi numerotate ), )), )))!F*7. $


11/33

de la ora ?! =bservaţiile se e ecută zilnic chiar dacă stratul de zăpadărămas acelaşi şi nu şi+a schimbat grosimea #n ultimele 24 ore!(rosimea stratului de zăpadă se măsoară prin observaţii directe la celetrei rigle de pe ambele platforme reduse! #n lipsa riglelor fi e, grosimstratului de zăpadă se poate măsura cu rigla de zăpadă sau cu mir portativă #n trei puncte de la mijlocul terenurilor unde ar trebui să fsituate riglele fi e!

-nscrierea datelor obţinute la riglele fi e şi de la observaţiilvizuale se face imediat #n fişe tip notând fiecare observaţie #n coloariglei respective!

$ensitatea zăpezii se măsoară pentadic, adică #n zilele de /, 10, 1/20, 2/ şi ultima zi a lunii! -n zece puncte> lacolţurile terenului, la mijlocul laturilor şi #n două puncte la mijlocul platformei, la libera alegere amuncitorului! $ensitatea se măsoară dimineaţa,după ce se măsoră grosimea stratului de zăpadă!$ensitatea zăpezii nu se determină dacăgrosimea medie a stratului de zăpadă este maimică de / cm!

Punctele unde se măsoară grosimea şi densitatea zăpeziiF*73ra $%! Punctele unde se măsoară densitatea zăpezii şi direcţia d parcurgere!

-n punctele unde se e ecută observaţii privind densitatea zăpezigrosimea stratului de zăpadă nu se mai măsoară separat cu rigle dzăpadă, ci direct cu cilindrul densimetrului!

$atele se #nscriu #n F7işa pentru #nscrierea măsurătorilor de zăpa pentadaleF la platforma redusă nr! 1 şi platforma redusă nr! 2! #nscriese fac sub formă de fracţie, la numărător se scrie grosimea stratului dzăpadă citită pe cilindrul densimetrului iar la numitor numărul ddiviziuni citite pe braţul balanţei!

11


12/33

II.


13/33

Primăvara sau #n timpul dezgheţurilor timpurii din iarnă, cânzăpada se topeşte repede, observaţiile şi măsurătorile se vor e ecuzilnic!#n timpul averselor de zăpadă abundente, #n ziua respectivă se fmăsurători suplimentare, chiar dacă nu coincide cu una din datel planificate!

$acă la datele planificate din / #n / zile" măsurătorile nu see ecută, #n fişe se vor specifica zilele când nu s+au putut efectua şi cau

stratul de zăpadă nu a avut grosimea de / cm, zăpada lipseşte etc"!$eci după #nceperea observaţiilor şi măsurătorilor unui sezon no

de iarnă, indiferent dacă s+au e ecutat sau nu măsurători, pentru fiecadată planificată se completează câte o F7işă pentru #nscriere

măsurătorilor de zăpadă pentadaleF + platforma dreptunghiulară!=bservaţiile vizuale constau din observaţiile asupra stratului dezăpadă din #mprejurimile staţiei hidrometrice şi asupra solului sub stratde zăpadă care se e ecută pe toate platformele pentru măsurarea stratulde zăpadă!

13


14/33

F*73ra $'! 8chema unui teren nivomelric! 'ăsurătorile se e ecută de+alungul aliniamentelor6 pe cele fără sot se duce, iar pe cele iară soţ #ntoarce! 8ăgeţile indica traseul, cifrele, grosirnea zăpezii, măsurate #n punctele respective, iar cifrele #ncercuite indică grosimea zăpezii punctele unde s+a măsurat şi densitatea zăpezii

14


15/33

II.


16/33

pe primul aliniament se va #nsemna cu 1G/0, punctul 100 de aiiniametu# cinci se va #nsemna @G100 eic!

Pregătirea platformelor din poieni constă din curăţirea lor dtufişuri mari, marcarea aliniamentelor prin jaloane şi marcaredistanţelor prin ţăruşi!

=bservaţiile şi măsurătorile pe platformele din pădure şi poieni se ecută #n aceleaşi condiţii ca şi pe platformele neacoperite de capitolul precedent!

-nscrierea datelor obţinute de pe ambele platformele pădure poiană" se face tot #n F7işa pentru #nscrierea măsurătorilor de zăpa pentadaleF + platforma dreptunghiulară!

-n coloanele aliniamentelor ), )i, )ii, )@, @, se trec datele de

platforma din pădure, iar coloanele @)), @))), )H, H şi H) se trec datde la platformele din poiană6 coloana @) rămâne liberă! Pentru a nu produce confuzii se va specifica deasupra coloanelor Fplatforma pădurşi Fplatforma poianăF, iar #n coloanele @)), @))), )H, H şi H) se va sdeasupra ), )), ))), )@ şi @!

II.


17/33

F*73ra $ ..eren pentru ridicări nivometrice de formă triunghiulară cufiecare latură de 400 m!

Pregătirea platformei triunghiulare pentru măsurători se face #n acelecondiţii ca şi la celelalte platforme, adică până la 1/ octombrie, s#nlătură tufişurile mari şi se marchează aliniamentele şi punctele dmăsurare prin jaloane la cele trei colţuri şi prin ţăruşi din 100 #n 100 m

=bservaţiile şi măsurătorile pe platformele triunghiulare sunt identice cla celelalte platforme şi se e ecută la aceleaşi termene şi #n aceleacondiţii!

'ăsurarea grosimii zăpezii se face de+a lungul laturilor, tot din 10#n 10 m, #nconjurând triunghiul până la punctul de unde s+a plecat, densitatea zăpezii din 100 #n 100 m!#nscrierea datelor se face tot #n F7işa pentru #nscrierea măsurătorilorzăpadă pentada#eF la platforma #n formă triunghiulară şi se #ncepe dstânga la dreapta conform cifrelor care indică distanţele!

1?


18/33

II.


19/33

(rosimea zăpezii se măsoară din 20 #n 20 m măsurând distanţelecu pasul, iar densitatea din 200 m #n 200 m #n punctele marcate!#nscrierea datelor se face #n F7işa pentru #nscrierea măsurătorilorzăpadă pentadiceF + la platforma dreptunghiulară, #n aceeaşi ordine c platformele dreptunghiulare, numai că distanţele trecute din 10 #n 10 se consideră din 20 #n 20 m!

II.%. Deter *+area 7r-/* ** /trat3l3* de 4a6ad5

Jfectuarea măsurătorilor asupra grosimii stratului de zapadă se facin fiecare zi, dimineaţa, după efectuarea observaţiilor asupra gradului dacoperire cu zăpada!

'ăsurarea grosimii stratului de zăpada se face cu rigle fi e, instalatein vârfurile unui triunghi echilateral cu latura de 10 m si numerotate ccifrele 1! 2! şi 3! ocul de instalare a acestora si numerotarea lor trebusă ramână aceeaşi de la un an la altul!

R*7la de 456ad5

Kiglele de zăpadă se instalează toamna, cu apro imativ o lun#nainte de data medie a căderii primei zăpezi şi se ridică primăvara câcondiţiile atmosferice nu mai pot fi favorabile depunerii stratului d

1E


20/33

zăpada! a ridicarea riglelor trebuie sa se marcheze locurile, pentru ca anul următor acestea sa se instaleze in aceleaşi puncte!

(rosimea stratului de zăpadă se determină cu ajutorul citirilor făcute

la cele trei rigle! itirea trebuie făcuta de la o distanţă de cel puţin doitrei metri de rigla, observatorul apropiindu+se totdeauna, din aceeadirecţie! )n momentul citirii, ochiul observatorului trebuie sa se găseascat mai aproape de suprafaţa stratului de zăpadă! Pe rigle se citeşte centimetri #ntregi, acea diviziune pana la care ajunge nivelul stratului zăpada!

a determinarea grosimii stratului de zăpada, trebuie să se aibă #vedere că este posibilă6

B lipirea zăpezii pe riglele nivometrice şi #n acest caz zăpade pe acestea trebuie #nlăturată cu un băţ lung având la capăt o plăcuţă

B spulberarea zăpezii din jurul riglei si atunci citirea se vface conform indicaţiilor6

B troienirea zăpezii in jurul riglei si in aceasta situaţie criticse va face conform indicaţiilor!

B 8e menţionează ca citirea la rigle se face zilnic, chiar dacnu a mai nins si grosimea stratului de zăpada nu s+a mai schimbat ultimele 24 de ore!-n lipsa riglei de zăpadă se va folosi mira portativă!

M*r5 6-rtat*95

20


21/33

II.'. Deter *+area de+/*t5:** /trat3l3* de 456ad5

$upă măsurarea grosimii stratului de zăpada,atunci când grosimeeste de cel puţin / cm, se face determinarea densităţii acestuia, o data l

cinci zile in zilele de /,10,1/,20,2/ ale lunii si in ultima zi a lunii", pe parcela unde sunt instalate rigle, fi e rezervându+se in acest scopsuprafaţa de cel puţin /3 mL ! Pentru determinarea densităţii se iau tr probe, totdeauna numai din locurile cu stratul de zăpada intact! $upaceasta, locurile se vor marca distinct, pentru a se evita luarea probelodin aceleaşi puncte!

$eterminarea densităţii stratului de zăpada se face cu densimetrul!

$ensimetru cu cântar!)! + vas cilindric> 2! + buza zimţată a cilindrului cu care se taie zăpad+ capacul cilindrului> 4! + inelul pentru susţinerea cilindrului6 /! + to pentru agăţarea cilindrului> :! + riglă gradată> ?! + cuţit prismatic6dispozitiv de susţinere a cuţitului6 E! + cârligul pentru agăţarcilindrului! 10! + greutatea mobilă care serveşte pentru cântărire6))! + opritorul care nu lasă greutatea să cadă de pe riglă!

u o jumătate de ora #nainte de observaţie, densimetrul de zăpadse scoate afara din biroul staţiei, pentru ca astfel sa capete temperaturaerului! $aca aceasta regula nu se respecta, zăpada se va lipi de pereţcilindrului! -nainte de efectuarea observaţiilor, trebuie verificat echilibr

21


22/33

cântarului cu cilindrul gol agăţat de el! $aca balanţa va rămâne in starde echilibru, dup ace potrivim ca liniuţele greutăţii sa coincide cdiviziunea zero a scalei, aparatul este in buna stare de funcţionare! $ac pentru poziţia de echilibru linia de marcare a greutăţii mobile ncoincide cu diviziunea zero, atunci noua poziţie a liniei trebuiconsiderate zero, iar după observaţie urmează sa se stabilească cauzdefectării!

$upă verificarea punctului zero al cantarului, cilindrul se #nfigvertical prin #mpingere in zăpada, cu marginea sa ascuţita de jos! $acgrosimea stratului de zăpada este mai mica de :0 cm, zăpada se tai pana la suprafaţa solului! &poi se citeşte, in centimetri #ntregi, grosimstratului de zăpada, pe scara de pe partea anterioara a cilindrului! 8e dla o parte cu lopăţica zăpada dintr+o parte a cilindrului, apoi lopăţica introduce sub marginea sa inferioara! Kidicând cilindrul #mpreuna lopăţica i se pune capacul si apoi se răstoarnă cu marginea inferioara sus! &poi cilindrul se curate de zăpada lipita pe partea sa e terioara si agaţă de cântar! &şezându+se cu spatele spre vânt, observatorul adu balanţa in stare de echilibru! $upă aceea, ţinând balanţa la niveluochilor se citeşte diviziunea de pe braţul balanţei care coincide cu liniude pe marginea teşita a ferestrei greutăţii mobile! &poi,proba de zăpadse arunca alături de locul de unde a fost luata pentru ca zăpada aruncsă nu mai #mpiedice luarea probelor ulterioare" si cilindrul se curate bide resturile de zăpada! -nainte de a fi luata o a doua proba se va controdin nou poziţia de echilibru a cilindrului!

$aca grosimea stratului de zăpada depăşeşte #nălţimea cilindruluatunci #ntreaga coloana de zăpada nu se ia dintr+o singura măsurătoaci din mai multe!

E e 6l3> (rosimea stratului de zăpada este de E/ cm! 8e ia prima proba, adâncindu+se cilindrul apro imativ pana la /0 cm! 8e cureţe dtoate părţile zăpada in jurul cilindrului scufundat, deoarece ea poate scada in locul in care urmează sa fie #nfipt cilindrul pentru luarea probdin stratul următor! Pentru a doua măsurătoare se ia proba #ncepând de

22


23/33

suprafaţa pana la care a fost tăiata prima proba şi până la suprafaţsolului!

$acă grosimea stratului depăşeşte #nălţimea cilindrului cu 10+2

cm, atunci in cazul unei zăpezi afânate, proba pentru densitate se poalua #ntr+o singura etapă presându+se bine cilindrul de zăpada!

a luarea probei, in cazul zăpezii #ntărite, cu crusta de zăpadcând cilindrul densimetrului pătrunde greu in zăpada" acesta trebu

cufundat prin apăsare si rotire, dar in niciun caz prin lovire, deoarece acest fel aparatul se defectează denaturând valorile densităţii stratului dzăpada! $aca crusta de zăpada de pe suprafaţa stratului de zăpada estatât de tare #ncât ea nu poate fi tăiata cu buza inferioara ascuţita cilindrului, atunci cilindrul de zăpada se aşează pe suprafaţa crustei dzăpada si in jurul sau crusta se taie cu o alta sau cu un cuţit! =dată cscufundarea cilindrului, crusta de zăpada tăiata va pătrunde in interiorcilindrului şi va fi luată #n considerare la determinarea densităţii!

)n cazul in care crusta de zăpada se găseşte in interiorul stratului dzăpada şi nu la suprafaţa acestuia, se iau doua probe de zăpada! Prim proba se ia de la suprafaţa stratului de zăpada până la crusta de zăpadă,doua de la crusta de zăpada #n prealabil curăţată de zăpada si sparta,

cum s+a arătat anterior" pana la sol! $aca insa la suprafaţa solului e iscrusta de gheata, atunci proba pentru densitate se ia fora aceasta crusde gheata! =+tre:*+erea de+/* etr3l3*.

$ensimetrul este prevăzut cu o #nvelitoare de pânză! Păstrarea #cameră şi transportul se face #n această #nvelitoare! Pentru a se puintroduce #n trusă, cântarul propriu+zis se desface #n cele două pie braţul cântarului şi dispozitivul de susţinere şi se fi ează pe suportul

lemn!8uportul se introduce #n tubul cilindric, apoi cu totul #n #nvelitoade pânză! $ensimetrul trebuie #ngrijit #n permanenţă! uţitele prismatiale cântarului se ung cu vaselină, iar #nainte de #ntrebuinţare se şte bine cu o bucată de pânză! $upă #ntrebuinţare, densimetrul se şterge dapă sau umezeală cu o bucată de pânză uscată, apoi se #mbibă pân

23


24/33

puţin cu ulei, se şterge uşor cântarul şi cilindrul şi se ung din nou cuţite prismatice cu vaselină!

M&tât cântarul cât şi tubul cilindric vor fi ferite de lovituri pentrnu se deforma aparatul! 8e va avea grijă #n special de inelul cu dinţi degura cilindrului şi de cuţitele prismatice, deoarece prin deformărilacestor piese se obţin erori la luarea şi cântărirea probelor! Petele drugină apărute pe cilindru sau pe cântar vor fi #ndepărtate prin frecare o bucată de pânză #nmuiată #n petrol, iar locul se unge cu ulei!

$ensimetrul trebuie verificat atât #nainte cât şi după fiecaremăsurătoare! @erificarea se face punând greutatea mobilă cu semnul dreptul diviziunii zero6 dacă se menţine cu vârful #n dreptul crestăturii pe dispozitivul de susţinere, densimetrul este bun!

Deter *+area de+/*t5:** 456e4** *+ t* 63l t-6*r** /ale.)n timpultopirii zăpezii, primăvara sau iarna + #n zilele de dezgheţ + daca constata e istenta apei in stratul inferior al zăpezii, probele pentrdensitatea zăpezii se iau prin scufundarea cilindrului numai pana lnivelul apei si nu pana la suprafaţa solului!

-n paralel cu măsurarea densităţii stratului de zăpada, observatorutrebuie să mai facă următoarele măsurători>

+ grosimea crustei de gheaţa de la suprafaţa solului6

+ grosimea totala a crustelor de gheata din stratul de zăpada6

+ grosimea stratului de apa de sub stratul de zăpada6

.oate aceste caracteristici se măsoară cu o rigla obişnuita si see prima in milimetri mm"!

Deter *+area de+/*t5:** 03 a 3t-r3l 6l39*- etr3l3*. &ceasta seface numai in situaţia lipsei ori deteriorării densimetrului! )n acest caeste obligatorie cântărirea vasului colector al acestuia fără capac dispozitiv de zăpada" şi #nscrierea greutăţii pe vas! ilindrul colector pluviometrului se scufunda cu gura #n jos #n zăpada, e act ca vacilindrului densimetrului, respectându+se #ntocmai condiţiile impu

24


25/33

acestuia! ilindrul colector, #mpreuna cu zăpada din el, se recântăreş)n acelaşi timp, cu ajutorul unei rigle se măsoară grosimea stratului dzăpadă #n locul unde s+a ridicat proba!

Pentru calcularea densităţii din greutatea colectorului cu zăpadă sscade tara colectorului greutatea colectorului gol", #nscrisa pe acesta!obţine o greutate egala cu un număr de grame ;m< si aceasta se #mparla 200 h hN grosimea stratului de zăpadă"!

=dată cu determinarea densităţii stratului de zăpadă se determina şstructura acesteia, folosind tabelul de mai jos!

ifra de cod 8tructura zăpezii

0

1

2

3

4

/

:

?

C

E

*ăpadă proaspăta, in pulbere

*ăpadă proaspăta, afânata pufoasa"

*ăpadă proaspăta, lipicioasa

*ăpadă veche afânata"

*ăpadă veche densa

*ăpadă veche umeda

*ăpadă pufoasa cu crusta la suprafaţa

*ăpadă densa, cu crusta la suprafaţa

*ăpadă umeda, cu crusta la suprafaţa

*ăpadă #ngheţata, compacta

2/


26/33

DETERMINAREA EC)IVALENTULUI =N A!Ă ALSTRATULUI DE ZĂ!ADĂ

Jchivalentul #n apă al stratului de zăpadă reprezintă cantitatea dapă ce ar rezulta din topirea stratului de zăpadă, de #nălţime ;h JNd h 10%nde> + J este echivalentul de apă e primat in litri pe metrul păt

lGmL"6+ d+ densitatea e primata #n grame pe centimetru cub gGcmO+ h+ #nălţimea grosimea" stratului de zăpadă e primată

centimetri6+ 10+ constanta!

2:


27/33

CA!ITOLUL III ( =NREGISTRAREA DATELOR

III.$. =+/0r*erea datel-r 4*l+*0e

$atele asupra gradului de acoperire si asupra caracterului deaşezare a stratului de zăpadă se #nscriu in registrul K'+1' in rubrica;7enomene meteorologice< 1Eh+1Eh", de pe pagina a doua, a fiecăzile!

8emnul e istentei stratului de zăpadă ; < se #nscrie in rubric;7enomene meteorologice< a registrului K'+1' in toate zilele in care,

la observaţiile de la ora ?, #mprejurimile vizibile ale staţiei sunt acopercu zăpadă! (radul de acoperire se #nscrie ca e ponent al semnului ; prin cifre de la zero la zece! Prin aceste cifre se e prima numărul dzecimi din suprafaţa vizibila acoperita cu zăpadă! &stfel daca tot terenvizibil din jurul staţiei este acoperit cu zăpadă, e ponentul va fi 106 dazăpadă acoperă numai 3G10, e ponentul va fi 3,daca zăpadă acoper1G10 din #mprejurimile vizibile, e ponentul va fi 16 daca se obsenumai unele parţi mici de zăpadă, care acoperă o parte ne#nsemnata d

#mprejurimile vizibile, la e ponent se trece 0 in carnet! $aca stratul dzăpadă lipseşte complet, la rubrica ; 7enomene meteorologice2?


28/33

)n rubrica < Parcela

lui la o rigla este mai mica de 0,/ cm , in registrul se #nscrie 0 zeroând la una din rigle zăpadă lipseşte complet, rubrica respective rămân

necompletata!)n cazul când nu s+a putut face observaţia la una din rigle, p

locul prevăzut pentru notarea citirii se trece o liniuţa +", iar cau

omiterii observaţiei se menţionează la rubrica ;-nsemnări

$acă pe această gheată va cădea zăpadă, atunci grosimeastratului de zăpadă , se citeşte #n mod obişnuit fără să se e cludgrosimea gheţii!

Pentru a calcula grosimea medie a stratului de zăpadă dintr+zi oarecare, suma grosimilor de la cele trei rigle se #mparte la 3, chidaca la unele rigle, in ziua respective nu a fost zăpadă sau foarte putinzăpadă! atul astfel obţinut se rotunjeşte pana la centimetri #ntregi!

J emplu > grosimea stratului de zăpadă in dreptul riglei nr!1fost de : cm , in dreptul riglei nr! 2 de 4 cm, iar la rigla nr! 3 de 0 cm

2C


29/33

(rosimea medie va fi :R4R0">3N3,3 cm! )n registrul K' D 1' larubrica ;'edia ; se #nscrie > 3 cm!

$acă #n urma #mpărţirii se obţine o valoare mai mica de 0,m , in coloana ;'edia< se va trece ;0

$atele zilnice, rezultate din observaţii şi măsurători, se trec inrubricile cuprinse sub titlul ;8tratul de zăpadă< >

+ in rubrica F(radul de acoperire 3: D 3?< se noteazănumai e ponentul care reprezintă zecimile din suprafaţa soluluacoperita cu zăpadă6

+ in rubrica ;7elul parcelei< se notează cifra #nscrisă l;(K=8)'J& 8.K&.% %) $J *&P&$& cm")n rubricile ;Proba 1


30/33

$eci pentru calculul densităţii zăpezii numărul diviziunilor citite

pe braţul balanţei se #mparte la valoarea citita pe scara cilindruldensimetrului h" #nmulţita cu cifra 10!

-mpărţirea se face cu trei zecimale, iar rezultatul obţinut serotunjeşte la doua zecimale conform indicaţiilor date in capitolul 4 pct!4!3"!

J emplu> grosimea probei de zăpadă este de 2: cm, iar numărudiviziunilor de pe braţul balanţei este de /E! $ensitatea ;d< va fie galacu>

-n rubrica ,, $ensitatea medie dN $1Rd2Rd3"G3 se #nscrie mediacelor trei determinări de densitate! %rmătoarele trei rubrici scompletează cu datele privind grosimea crustelor de gheaţă şi a stratulde apă de sub zăpadă, #n mm!

-n rubrica ,, 8tarea suprafeţei solului< cifra de cod "< se #nsccifra de cod corespunzătoare stării suprafeţei solului!-n rubrica ,, 8tructura zăpezii cifra de cod " S se va nota cifra

cod ce corespunde structurii zăpezii #n momentul observaţiei !-n rubricile ,, Jchivelentul #n apă mmGm2" D prin măsurare şi prin

calcul S se va #nscrie #n mm #ntregi cantitatea de apă obţinută prin cal-n rubrica ,, -nsemnări speciale S se trec toate datele suplimentar

#n legătură cu observaţiile asupra stratului de zăpadă şi anume>

+ datele privind cazurile de formare şi dispariţie totală a stratului dzăpadă #n imprejurimile staţiei+ starea solului D dezgheţat sau #ngheţat6 dacă este dezgheţat seindica> uscat, umed sau foarte umed6+ caracteristicile topirii stratului de zăpadă primăvara, datele apariţi primelor petice de pământ fără zăpadă, datele apariţiei apei sub stratul d

30


31/33

zăpadă, dacă #n timpul topirii zăpezii apa se infiltrează #n sol, băltesau se scurge6+ datele când #ncepe şi se sfârşeşte zezonul drumului de sanie, când pot trece apele pe gheaţă, când se poate schia, precum şi datele depuneşi topirii zăpezii pe munţii şi dealurile #nconjurătoare6+ toate cazurile de viscol puternic şi #ndelungat care #ngreuneatransportul normal, cazurile de dezgolire a solului #n timpul iernii c provoacă daune semănăturilor"

31


32/33

CONCLUZII

8tratul de zăpadă se formează #n urma ninsorilor, sub forma unustrat continuu, pe timp calm, la temperaturi mai mici de 0 !=bservaţiile asupra stratului de zăpadă sunt zilnice şi pentadice!Parametrii care se determină vizual sunt gradul de acoperire cuzapadă şi caracteristicile de aşezare a acestuia!Prin metode instrumentale se determină grosimea şi densitatestratului de zăpadă!

Platformele pentru măsurătorile nivometrice au dimensiuni şforme diferite #n funcţie de locul ales pentru efectuareobservaţiilor şi măsurătorilor!)nstrumentele utilizate pentru determinarea grosimii şi densităţistratului de zăpadă sunt rigla nivometrică, densimetrul ş pluviometrul!$atele zilnice şi pentadice se #nscriu #n registrul K'+1', #nrubricile corespunzătoare!

8tratul de zăpadă este benefic pentru agricultură, dar #ngreuneaztransporturile şi poate provoca accidente rutiere!

32


33/33

BIBLIOGRAFIE

1! TU .J&9% $!, & JHJ K!, 2001 D 5azarde naturale şi antropice,Jd! orint, Tucureşti

2! T& )98 5), $!, P &.&(J&, (5!, 1E?1 + 'eteorologie,climatologie şi hidrologie + 'anual pentru licee de specialitate, Jd!$idactică şi Pedagogică, Tucureşti

3! )% & 5J, 8!, 2002 D 'eteorologie şi climatologie , Jd!%niversitară , Tucureşti

4! K)8.J&, 9!, 8.=) &, !, 1E?1 + 'eteorologie generală, Jd!.ehnică, Tucureşti

)nstrucţiuni pentru 8taţiile 'eteorologice, 1EE/, )nstitutul 9aţionalde 'eteorologie şi 5idrologie, Tucureşti

VVV!google!ro

VVV!ViIipedia!org
http://www.bjarges.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=0&selServer=0&linkEditura=didactic%C4%83%20%C5%9Fi%20pedagogic%C4%83http://www.bjarges.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=3&selServer=0&linkEditura=tehnic%C4%83http://www.bjarges.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=0&selServer=0&linkEditura=didactic%C4%83%20%C5%9Fi%20pedagogic%C4%83http://www.bjarges.ro:8080/tinread/popup.jsp?element=3&selServer=0&linkEditura=tehnic%C4%83

referat biofizica-observatii si masuratori asupra stratului de zapada

Documents