referat biofizica durerea surse si cai

8/17/2019 Referat Biofizica Durerea Surse Si Cai

http://slidepdf.com/reader/full/referat-biofizica-durerea-surse-si-cai 1/11

Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Facultatea de Fizicǎ

Specializare : Metode fizice aplicate în kinetoterapie iș

recuperare medicalǎ

urerea : Surse i Cǎiș

Coordonator, Studente,

c!iopu Irina "azǎr CǎtǎlinaȘ Munteanu Iuliana #ec!ita Ana Maria

Ia i, $%&'ș



urere ( Surse i cǎiș

Cuv)ntul *durere* deriv+, în lima rom)n+ din latinescul *dolor*, în terminolo-iautilizat+ în terapia durerii se mai folosesc termeni ce deriv+ din r+d+cina indo.european+

*al-o*, care la -reci /al-eo0 definea durerea fizic+ /nevral-ie, !iperal-ezie, anal-ezie0,

r+d+cina *an-!* /din -reac+, latin+ i sanscrit+ . intr+ în constitu ia cuvintelor an-in+,ș ț

anxietate0 i r+d+cina *spao* /din l1 -reac+, spasm01ș

efini ia I1A1S121 /International Association for t!e Stud3 of 2ain0 a durerii este *oț

senza ie i o experien + senzitiv+ i emo ional+ nepl+cutǎ asociatǎ cu o leziune tisular+ț ș ț ș ț

existent+ sau poten ial+, sau descris+ ca o astfel de leziune* /Merske3, &45'01 Aceast+ defini ieț ț

implic+ at)t factori senzitivi /de ex1 nocicep ia0 c)t i emo ionali /ex1 suferin a01 Seț ș ț ț

formuleaz+ de asemenea evenimente *actuale* dar i *poten iale*1ș ț

Uzual durerea semnaleaz+ o leziune tisulară prezent+ sau iminent+ permi )nd prevenireaț

sau a-ravarea leziunii av)nd un rol protector1 Sin-urul stimul extern cauzator de leziune care

nu este recunoscut dec)t foarte t)rziu prin durere este radia ia1 6ransmiterea informa iilor ț ț

nociceptoare poate fi modulat+ /cre terea sau sc+derea pra-ului, sensiilizare0 în cornul dorsalș

medular, dar i la alte nivele1 Acela i stimul nociceptiv evoc+ în creier r+spunsuri diferite dup+ș ș

cum suiectul este în stare de alarm+, în stare de ve-!e, somnolent, în somn profund sau su

influen a dro-urilor7medicamentelor1ț

urerea este o sumodalitate a senza iei somatice1 Cuv)ntul *durere* este folosit pentru aț

descrie o -am+ lar-+ de experien e senzoriale i emo ionale nepl+cute asociate cu pre8udiciuț ș ț

real sau poten ial de esut1 #atura a f+cut în a a fel ca durerea sǎ fie un semnal pe care sa nu.lț ț ș

putem i-nora1 Cele mai multe afec iuni ale corpului uman cauzeazǎ durere1 Capacitatea de aț

dia-nostica diferite oli depinde în mare m+sur+ de cunoa terea diferitelor calit+ i i cauze aleș ț ș

durerii1Sensiilitatea i reactivitatea la stimuli nocivi sunt esen iale pentru un+starea iș ț ș

supravie uirea unui or-anism1 urerea cǎlǎtore te prin cǎi redundante, asi-ur)nd informareaț ș persoanei: *Ie i din aceast+ situa ie imediat1* F+r+ aceste atriute, or-anismul nu dispune deș ț

mi8loace pentru a preveni sau minimiza leziunile tisulare1 Indivizii care sunt con-enitalinsensiili la durere sunt u or accidentat i cei mai mul i dintre ei mor la o v)rst+ fra-ed+1ș ș ț

e mii de ani, medicii au încercat sǎ trateze durerea f+r+ a cunoa te modul în care durereaș

este transmisǎ de la partea vǎtǎmatǎ cǎtre creier, sau modul în care oricare dintre remediilefolosite de ei au func ionat1 9ecentele descoperiri despre cum corpul uman detecteazǎ,ț

transmite i reac ioneazǎ la stimulii durero i, au permis medicilor sǎ calmeze at)t durereaș ț ș

acutǎ c)t i cea cronicǎ1ș



#u exist+ m+sur+tori oiective pentru durere1 2utem ti c+ o persoan+ are durere doar ș

pe aza afirma iilor sau ac iunilor sale1 Aceste ac iuni pot fi m+surate oiectiv, dar acesteț ț ț

m+sur+tori nu pot s+ evalueze evenimentele care au dus la apari ia lor1 Impulsurile nociceptiveț

pot fi, teoretic, m+surate dar nu pot defini -radul de suferin + i nici r+spunsul personal1ț ș

M+surarea r+spunsului nu permite identificarea stimulului i stimulul nu poate fi m+surat1ș

urerea ini iaz+ un r+spuns complex neuro.umoral care ini ial a8ut+ men inereaț ț ț

!omeostaziei în prezen a unei in8urii sau afec iuni acute1 ac+ aceste leziuni sunt excesive,ț ț

durerea poate deveni cauzatoare de moriditate1 9+spunsul fiziolo-ic al esuturilor la in8urie iț ș

durere acut+ este similar indiferent dac+ are drept surs+ actul c!irur-ical, trauma, arsura sauafectarea visceral+1

Intensitatea depinde de extensia leziunii dar i de experien a fiec+ruia1 6ransmisia dureriiș ț

acute implic+ activarea receptorilor senzitivi pe firele periferice tip C: nociceptorii1 ;dat+lezat esutul sau inflama ia realizat+, ac iunea prostanoidelor, radikininei /<=0, serotoninei,ț ț ț

1a1 asupra receptorilor lor 8oac+ un rol ma8or în sensiilizarea i activarea firelor C1ș ș

"eziunea esuturilor produs+ de in8urie, oal+ sau inflama ie eliereaz+ sustan e endo-ene înț ț ț

fluidul extra.celular care încon8ur+ nociceptorii1 Aceste sustan e includ >?, =?, serotonina,ț!istamina, prosta-landinele, radikinina, sustan a 2 /S20 i multe altele1 9eceptarea ini ial+ aț ș ț

stimulilor durero i este realizat+ de neuroni aferen i primari cunocu i ca nociceptori1 9ecep iaș ț ț ț

stimulilor noxici se produce în termina iile nervoase specializate func ional din piele, mu c!i,ț ț ș

articula ii, viscere i dura mater1ț ș

Stimulii noxici cutana i /mecanici, termici, c!imici0 sunt transfera i prin nociceptorii careț ț

r+spund cel mai ine la stimuli mecanici /mecano nociceptori0, mecanici i termici /mecano.ș

termo nociceptori0 sau mecanici, termici i c!imici /nociceptori polimodali01 6ipurile comuneș

de nociceptori cutana i sunt mecano.receptorii Adelta i firele tip C1 6ermina ii nociceptiveț ș ț

mai sunt localizate în mu c!i, fascia i adventicia vaselor san-uine, articula ii, dura mater iș ș ț șviscere1



Cǎile Durerii :

Cǎile ascendente care mediaz+ durerea constau în urmǎtoarele trei por iuni diferite:ț

tractul neospinotalamic, tractul paleospinotalamic i tractul arhispinotalamic ș 1 #euronii de

ordinul înt)i sunt localiza i în -an-lionul r+d+cinii dorsale /9@0 pentru toate cele trei c+i1ț

Fiecare tract dureros î i are ori-inea în diferite re-iuni ale mǎduvei spinǎrii i ascension)nd seș ș

terminǎ în diferite zone ale S#C.ului1

Tractul Neospinotalamic :

Are c)teva sinapse i constituie tractul spinotalamic lateral clasic1 2rimul ordin de neuroniș

nociceptivi /din 9@0 face conexiuni sinaptice în stratul I de neuroni 9exed /zonamar-inal+01 Axonii din stratul I de neuroni decuseaz+ în comisura anterioar+ alǎ, la

aproximativ acela i nivel la care au intrat i în cord, i ascensioneazǎ în cadranul antero.ș ș șlateral controlateral1 Cele mai multe dintre firele durerii de la extremitatea inferioar+ iș

corpul de la nivelul -)tului se terminǎ în nucleul ventroposterolateral /2"0 i nucleulș

ventral.posteroinferior /2"0 al talamusului, care se comportǎ ca o sta ie releu ce trimiteț

semnale la cortexul primar1 2" este considerat a avea func ii discriminatorii1 2" trimiteț

axoni la senzorii somatici ai cortexului primar /SCI01 #euronii nociceptivi de ordinul I de la nivelul capului, fe ei i structurilor intraorale auț ș

stomata în -an-lionul tri-eminal1 Firele tri-eminale cooarǎ la mǎduva spinǎrii i facș

conexiuni sinaptice în nucleul tri-eminal spinal, traverseazǎ linia medianǎ i urcǎ ca i tractș ș

tri-eminotalamic1 Firele elta A se terminǎ în talamusul posteromedial ventral/2M0 iș

firele C se terminǎ în fasciculul 2 i talamusul centromedian/ 2F.CM complex01ș

Complexul 2f.CM este localizat în interiorul talamusului intralaminar1 6oate fireleneospinotalamice terminate în 2" i 2M sunt orientate din punct de vedere somatic i deș ș

acolo trimit axoni care fac sinapse în cortexul primar somato.senzorial1 Aceastǎ cale esteresponsailǎ pentru con tientizarea imediatǎ a senza iei de durere i pentru con tientizareaș ț ș ș

loca iei exacte a stimulului dureros1ț



Tractul Paleospinotalamic :

Acesta este filo-enetic vec!i1 Ma8oritatea neuronilor nociceptivi de ordinul I facconexiuni sinaptice în stratul II 9exed /sustantia -elatinosa0 i neuronii de ordinul al doileaș

fac conexiuni sinaptice în laminele I.III1 #euronii de ordin II, de asemenea primescintrare de la mecanoreceptori i termoreceptori1ș

Celulele nervoase care furnizeaz+ tractul paleospinotalamic sunt multireceptive sau suntnociceptori de interval dinamic lar-1 Mul i dintre axonii sǎi traverseazǎ i ascensioneazǎ înț ș

mǎduva spinǎrii, în primul r)nd în re-iunea anterioar+ numitǎ i tractul talamic spinal anterior ș

/AS601 Aceste fire con in mai multe tracturi1 Fiecare face o conexiune sinaptic+ în diferitețloca ii: &0 la formarea reticularǎ mezencefalicǎ /MF90 care se mai nume te i tractț ș ș

spinoreticular B $0 în 6ectum, iar aceste fire sunt cunoscute ca i tract spinomedular sauș

spinotectal B 0 în complexul 2F.CM /I"0 i sunt cunoscute su numele de tractulș

spinotalamic1Cele trei tracte de fire enun ate anterior sunt cunoscute i su denumirea de tractț ș

paleospinotalamic1 Inervarea acestor trei tracturi este ilateralǎ, deoarece unele dintre fireleascendente nu traverseaz+ partea opus+ a cordului1 in complexul 2F i CM, aceste fire facș

sinapse ilaterale în cortexul somato.senzorial /zona SC II.<rodman 01 Calea paleospinotalamicǎ activeazǎ nucleii stem ai creierului, care sunt ori-inea suprimǎrii dureriidescrescǎtoare ce re-lementeazǎ intrarea nocivǎ la nivelul mǎduvei spinǎrii1



Dxist+ le-+turi extinse între I" i zonele limice precum -irusul cin-ulat i cortexulș ș

insular, care sunt considerate a fi implicate în procesarea componentelor emo ionale aleț

durerii1 Astfel, cortexul insular inte-reaz+ intrare senzorialǎ cu componentele corticaleco-nitive pentru a o ine r+spunsul la senza ie1 Structurile limice, la r)ndul lor, proiecteazǎț ț

cǎtre !ipotalamus si ini iazǎ rǎspunsuri viscerale la durere1 #ucleul intralaminar proiecteazǎ,ț

de asemenea la cortexul frontal, care la r)ndul sǎu proiecteazǎ cǎtre structurile limice under+spunsul emo ional la durere este mediat1ț

Tractul Arhispinotalamic :

Dste un tract sau o cale multisinapticǎ difuzǎ i este filo-enetic cel mai vec!i tract careș

poartǎ informa ii nocive1 #euronii nociceptivi de ordin I fac conexiuni sinaptice în stratul IIț

9exed /sustantia -elatinosa0 i urcǎ la laminele I.II1 e la lamina I.II, firele urca iș ș

cooarǎ în m+duva spin+rii pe cale propriospinalǎ multisinapticǎ, încon8ur)nd materia cenusie prin sinapse cu celule în zona M9F.2A@1 Alte c+i difuze multisinaptice urcǎ la zonele

intralaminare /I"0 ale talamusului /de exemplu, complex 2F.CM0 i de asemenea trimitș

colaterale la !ipotalamus i la nucleii sistemului limic1 Aceste fire mediaz+ reac ii viscerale,ș ț

emo ionale i ve-etative la durere1ț ș



Sursele Durerii :

Durerea somaticǎ poate fi clasificatǎ ca fiind : a0 cutanatǎ, superficialǎ sau durere perifericǎ

0 durere profundǎ

Durerea cutanatǎ, superficialǎ sau durerea perifericǎ : este durerea care rezultǎ din piele i mu c!i sau c!iar din nervii periferici în i i1 En -eneral acest tip de durere are douǎș ș ș ș

componente : rǎspunsul ini ial urmat de rǎspunsul de mai t)rziu1 Aceste semnale suntț

transmise pe cǎi diferite1A1 urerea prin în epǎturǎ a8un-e la S#C prin tractul neospinotalamic la 2" /sau 2M0ț

i la SCI1ș

<1 urerea prin ardere sau care provine din leziuni tisulare a8un-e S#C prin tractul

paleospinotalamic i cel ar!ispinotalamic la nucleii stem ai creierului i la complexulș ș2F.CM, etc1

Durerea profundǎ : aceastǎ durere rezultǎ din unirea tendoanelor receptorilor i fasciaș

/structuri profunde 01 Acest tip de durere este de o calitate mai tearsǎ, dureroasǎ sauș

usturǎtoare1 urerea profundǎ este înso itǎ de rǎspunsul autonom definit asociat cuț

transpira ie i -rea ǎ, modificǎri ale tensiunii arteriale i ritmului cardiac1 urerea profundǎț ș ț ș

somaticǎ a8un-e la S#C în principiu prin tractul paleospinotalamic i cel ar!ispinotalamic1ș

9eac ii la durerea somaticǎ : aunele nea teptate asupra pielii sunt urmate de rǎspunsuri1ț ș

A1 Rǎspunsul brusc : este un rǎspuns complex psi!osomatic la ni te stimuli nea tepta iș ș ț

care includ : o flexie, un reflex, o rea8ustare posturalǎ i orientarea capului i a oc!ilor ș ș

pentru a examina aria afectatǎ1<1 Rǎspunsul autonom : acest rǎspuns include elierarea #D i D, elierarea de cortizolș

i7sau AC6> si vasoconstric ie1ș ș ț

C1 Rǎspunsul comportamental : acest rǎspuns include : vocalizare, concept de frecare pentru diminuarea durerii, de învǎ are la rǎspunderea unei dureri apǎrute rusc iț ș

durere psi!osomaticǎ1

Durerea visceralǎ :

En or-anele viscerale, nociceptorii r+spund la stimulare mecanicǎ, cum ar fi : presiunea,leziuni tisulare, i stimularea c!imic+1ș

Cele mai multe informa ii nocive transportate de viscerele aferente nu dau na tere la senza iaț ș ț

con tientǎ1 urerea visceral+ este difuz+, mai pu in precisǎ i înso it+ de oicei de încetinireaș ț ș ț

inimii, scǎderea tensiunii arteriale, transpira ii reci i -rea +1 2rovoacǎ de asemenea foame,ț ș ț

sete, ec!ilirul electrolitic, re-lementat+ în sistemul respirator i circulator1 Multe dintreș

aceste semnale a8un- la nivelul S#C ilateral1 En or-anele viscerale, termina iile nervoase liere sunt împr+ tiate, i orice stimul careț ș ș

excitǎ aceste termina ii nervoase cauzeazǎ dureri visceraleț



Astfel de stimuli includ spasme ai mu c!ilor netezi într.un viscer -ol, sau distensie oriș

întindere a li-amentului, ca o piatr+ ce loc!eazǎ ureterul sau vezica iliarǎ1 Entinderi aleesuturilor cum ar fi ostruc ia intestinalǎ, poate provoca de asemenea durere visceralǎ1ț ț

urerea visceral+ este de asemenea cauzat+ prin mi8loace c!imice, ca urmare a leziunilor -astrointestinale i tumori precum tromoza unei artere1 En multe cazuri, durerea visceral+ nuș

este localizatǎ la locul cauzei, ci mai de-ra+ într.un punct mai distant1

Durerea talamică :

Un accident vascular cereral sau o ocluzie în artera talamo -eniculatǎ /o ramur+ a artereicererale posterioare0, care alimenteaz+ 8um+tatea lateroposterioarǎ a talamusului, poate ducela o leziune talamicǎ, care este adesea înso it+ de condi ii neurolo-ice mai multe luni de laț ț

ini ierea accidentului1 Starea este asociatǎ cu o durere intracranian+ devastatoare în parteaț

contralateral+ a leziunii talamice i a pierderii senzorial+1 En unele cazuri, durerea facialǎș

severǎ poate sa aiǎ loc f+r+ nici o pierdere senzorial+1urerea rezultat+ dintr.o leziune intracranianǎ este de asemenea numitǎ *durere centralǎ1*

"eziunile de la nivelul tractului spinotalamic i oiectivele sale de reziliere, precum iș ș

manifest+rile locale ale leziunilor diencefalice sunt de oicei complexe1 Dle pot inducealterarea componentelor senzoriale, motorii i endocrine din cauza diversit+ ii func ionale aș ț ț

talamusului1 Suiec ii cu acest sindrom au dureri spontane i de arsur+ în re-iunile corpuluiț ș

unde stimulii senzoriali în mod normal nu duc la durere1 eoarece creierul i maduva spinǎriiș

nu con in nociceptori, procesul patolo-ic proail stimuleaz+ direct cǎi nociceptive, sauț

previne activarea c+ilor de suprimare a durerii1 Aceast+ stare este cunoscut+ de asemenea casindromul de durere talamic+ a sindromului e8erive.9ouss31

Durerea Neuropaticǎ :

urerea neuropatic+ este o durere ascu itǎ, acutǎ i devastatoare1 Dste o durere persistentǎț ș

care rezult+ din modific+ri func ionale ce au loc în S#C secundar fa ǎ de leziunea nervilor ț ț

periferici1 ;dat+ ce nervul este deteriorat, nervul afectat provoac+ activarea sus inut+ aț

nociceptorilor i a nociceptorilor aferen i1ș ț

urerea neuropatic+ este cauzat+ de o activare anormalǎ a sistemului nociceptiv f+r+ astimula neapǎrat nociceptorii1 Sc!im+rile neuroplastice ce au loc în S#C secundar fa ǎ deț

ara8ul aferent sunt considerate capaile de a culmina în !iperexcitailitatea neuronalǎ a S#C1 Mul i oameni de tiin ǎ su-ereazǎ cǎ *sensiilizarea* sistemului nervos în urma unuiț ș ț

accident este un factor a durerii neuropatice1 urerea neuropaticǎ poate fi de oicei controlatǎde medicamente anti.inflamatorii i opioide1 En unele cazuri, cum ar fi la diaetici, SIA,ș

cancer, nici un tratament sau a8utor nu este disponiil pentru durerea neuropatic+1 urereaneuropaticǎ nu treuie confundatǎ cu durerea neuro-en+, un termen folosit pentru a descrie

durerea care rezult+ de la o ranǎ a nervilor periferici, dar f+r+ a fi neapǎrat implicatǎ oriceneuropatie1



Durerea Psihosomaticǎ :

9eac ia psi!icǎ la durere include toate r+spunsurile cunoscute la durere, cum ar fi durere,ț

anxietate, pl)ns, depresie, -rea + i excitailitate muscularǎ în exces prin corp1 Aceste reac iiț ș ț

variaz+ enorm de la o persoan+ la alta ca urmare a unui -rad comparail de stimuli durero i1șSenza ia de durere poate fi influen at+ de emo ii, experien e din trecut i su-estii1 Acela iț ț ț ț ș ș

stimul poate provoca reac ii diferite la diferi i suiec i, în acelea i condi ii1 9ecent, tomo-rafiaț ț ț ș ț

cu emisie de pozitroni /2D60 a fost utilizat+ pentru a studia cǎile durerii i centreleș

psi!osomatice ale durerii1e exemplu, voluntarii i.au introdus m)inile în ap+ fierinte /% G C0, în timp ce erauș

con tien i1 Apoi i.au înmuiat iar m)inile în ap+ cald+ /% G C0, dup+ o su-estie post.!ipnoticǎș ț ș

cum cǎ durerea ar fi mai mult sau mai pu in nepl+cut+ dec)t prima dat+1 Scanǎrile 2D6 aleț

creierelor lor au ar+tat c+ activitatea din cortexul anterior s.a sc!imat în conformitate cu c)tde nepl+cutǎ s.au asteptat ei sǎ fie durerea1 Cu toate acestea, intensitatea din cortexul somato.senzorial primar a r+mas constantǎ /de exemplu, componenta emo ionalǎ a durerii esteț

independentǎ de senza iile sale01ț

Durerea Men ionatǎ :ț

urere men ionat+ este o senza ie dureroas+ resim itǎ într.un alt punct dec)t cel unde aț ț ț

avut loc rana1 urerea nu este localizatǎ în punctul de cauzǎ /or-anul visceral0 ci estelocalizatǎ într.un punct mai distant1 ; posiil+ excep ie este aceea c+ axonii transportǎț

informa ii despre durere de la intrarea în viscere la mǎduva spinǎrii pe aceea i cale ca aț ș

senza iei dureroase cutanate a axonilor1ț

En m+duva spin+rii exist+ o conver-en + a informa iilor pe aceia i nocineuroni1 Aceast+ț ț ș

conver-en + d+ na tere la fenomenul de durere men ionateǎ1 e exemplu, durerea asociatǎ cuț ș ț

an-ina pectoral+ sau infarctul miocardic se referǎ la pieptul st)n-, um+rul st)n- i ra ulș ț

st)n-1 urerea rezultat+ din dilatarea colonului este men ionat+ la sec iunea periomilical+1Hț ț

Durerea Fantomǎ ( Inchipuitǎ) :

urerea fantom+ sau inc!ipuitǎ este durerea f+r+ semnale de la nociceptori1 Da apare laun suiect cu leziuni anterioare cum ar fi amputarea, unde r+d+cinile dorsale sunt literalmenteasente din le-ǎturǎ1 C!iar dac+ nici un semnal senzorial nu poate intra în le-ǎturǎ, suiectulsimte adesea dureri extreme în p+r ile denervate ale corpului sǎu1ț

e exemplu, un amputat va sim i adesea durere în partea corpului s+u care a fost amputat1ț

Fenomenul de durere fantom+ a memrelor este ceva comun dup+ ce unul din memre a fostamputat sau r+d+cinile sale senzoriale au fost distruse, fapt pentru care suiectul simte durereaîn partea memrului care nu mai exist+1

urerea de la un ra amputat face referire la viscere, ca urmare a întreruperii laț

*ec!ilirul* dintre diferitele intr+ri periferice la cornul dorsal1 ; întrerupere complet+ a



m+duvei spin+rii, duce de cele mai multe ori la o durere fantom+ a corpului su nivelul deîntrerupere1

Sursa durerii fantom+ este complex+ i nu este ine în eleasǎ1 S.a presupus faptul c+ ar ș ț

putea exista descǎrcǎri anormale : &0 din restul capetelor tǎiate ale nervilor ce cresc în noduliinumi i neuromasJ, $0 de la neuronii spinali !iperactivi, 0 de la fluxul anormal de semnaleț

prin cortexul somato.senzorial sau H0 de la neuroni de ardere din talamus1

Durerea cutǎ :

Apare la activarea nociceptorilor pentru o perioadǎ limitatǎ i nu este asociatǎ cu o daunǎș

semnificativǎ de esut /ex1 în epǎtura de ac01ț ț

Durerea Cronicǎ :

Dste o durere prelun-itǎ ce dureazǎ luni sau i mai mult, care rezult+ din leziuni tisulare,ș

inflama ie, leziuni ale nervilor, tumoriț în cre tere, leziune sau ocluzie a vaselor de s)n-e1ș

urerea cronicǎ sau inflamatorie poate sensiiliza sistemul nervos, evoc)nd sc!imǎric!imice, func ionale i c!iar structurale care servesc la *principala pompǎ de prelucrare aț ș

durerii*1 urerea cronic+, cum ar fi durerea 8oasǎ de spate, osteoartrita, i durerea de cap, potș

rezulta din activitatea inflamatorie constantǎ ce activeazǎ proteinele @1En unele cazuri, durerea persist+ mult timp dup+ ce rana se vindecǎ, dar totu i nu exist+ș

nici tratament care sǎ elimine durerea1

Sensi!ili"area :

; posiil+ explica ie pentru durerea cronicǎ este fenomenul numit Sensiilizare1 En urmaț

continu+rii i prelun-irii stimulǎrii nocive , neuronii nociceptivi t+cu i din apropiere careș ț

anterior nu au rǎspuns la stimulare, acum devin receptivi1En plus, unele dintre sustan ele c!imice produse i lansate la locul vǎtǎmat, modificǎ deț ș

asemenea propriet+ ile fiziolo-ice ale nociceptorilor1 #ociceptorii încep s+ ini ieze semnale deț ț

durere spontan provoc)nd astfel durere cronicǎ1 En plus, stimulii slai, cum ar fi o atin-ereu oar+ care anterior nu a avut nici un efect asupra acestor nociceptori, va activa în continuareș

nociceptorii din care rezultǎ semne severe de durere1 Acest fenomen este denumit*Sensiilizare 2erifericǎ1* 9ezultatul sensiilizǎrii periferice rezultǎ într.un i mai mare i maiș ș

persistent ara8 de impulsuri nervoase ce ard în S#C1 <ara8ul persistent al impulsurilor nervoase duce la sc!im+ri pe termen lun- în activitateacelulelor nervoase de la nivelul m+duvei spin+rii i centrilor superiori din creier1 Acestș

fenomen este denumit *sensiilizare centralǎ *1 Se pare c+ sensiilizarea perifericǎ i centralǎș

persist+ dup+ ce rana ar pǎrea c+ s.a vindecat1 Sensiilizarea neuronilor nociceptivi în urma

rǎnii, rezultǎ din elierarea diferitelor sustan e c!imice din zona afectat+1 Dste cunoscutț

faptul c+ sustan a 2 i calcitonina asemǎnǎtoare peptidei sunt elierate de la termina iaț ș ț



nervilor periferici stimul)nd astfel mai multe celule sǎ eliereze sustan ele al-ice careț

poten eaz+ i mai mult durerea în urma rǎnii1ț ș

En contrast, sensiilizarea central+ rezultatǎ din rana sever+ i persistentǎ ce cauzeazǎș

elierarea prelun-it+ de -lutamat asupra celulelor nociceptive ale cornului dorsal, acest-lutamat consistent elierat prin proteina @ dependent de fosforilare rezultǎ prin desc!idereacanalelor de ioni postsinaptici consemnate de receptorii #MA1 Acest fenomen este de asemenea numit *6erminat1* Aceast+ activare produce!iperexcitailitatea celulelor cornului dorsal i provoac+ *sensiilizarea centralǎ1ș

Dxper ii în ale durerii sunt de acord acum cǎ durerea cronicǎ tratatǎ timpuriu i a-resivț ș

produce cele mai une rezultate i previne pacien ii de la dezvoltarea unor condi ii fizice iș ț ț ș

psi!olo-ice ce ar putea înr+ut+ i durerea1ț

Fi!romial#ia :

Dste caracterizatǎ prin durere cronicǎ lar- rǎsp)nditǎ pe tot corpul, incluz)nd oosealǎ,anxietate i depresie1 S.a a8uns la concluzia c+ are o componentǎ -eneticǎ ce îi prive te pe to iș ș ț

memrii unei familii1

Durerile de cap :

; durere de cap este un tip de durere în eleasǎ -re it, care poate fi acut+ sau cronic+1ț ș

Dxist+ aproximativ %% de tipuri i cauze de dureri de cap1ș

Urm+toarele sunt c)teva cate-orii de tulur+ri asociate cu durerile de cap:• <oal+ structural+ intracranian+ B• <oal+ infec ioas+ Bț

• Isc!emie cerero.vascular+ B• 6romozǎ venoasǎ cereralǎ B• <oli metaolice B• Dxpuneri toxice B• Medicamenta ie Bț

• 6ulur+ri de presiune extracraniene B

• Sinuzitǎ B• >emora-ie /parenc!imatoasǎ i suara!noidian+0ș

• 6raumǎ B• Sindroame de retra-ere B• >ipertensiune arterialǎ severǎ B• Afec iuni ale coloanei cervicale i tulurǎri de 8onc iune occipito.cervicalǎ 1ț ș ț

referat biofizica durerea surse si cai

Documents