referat acces valabil

7/18/2019 Referat Acces Valabil

http://slidepdf.com/reader/full/referat-acces-valabil 1/17

CuprinsCe este şi la ce se foloseşte programul Microsoft Access?.........................................2

Ce este o Bază de Date?.....................................................................................................3

Definiţie..................................................................................................................... 3

Componentele unei baze de date.......................................................................................3

Clasicarea Bazelor de Date....................................................................................5

Clasificare după modelul de date...................................................................................5

Clasificare după numărul de utilizatori............................................................................6

Clasificare după numărul de staţii pe care este stocată baza de date.........................................6Limbajul SQL.................................................................................................................7

Generalităţi.................................................................................................................7

Scrierea comenzilor SQL................................................................................................

Sintaxa construcţiilor SLC!.........................................................................................!

"#emplu de Baze de Date........................................................................................$$

Bi%liograe............................................................................................................... $6

$



Ce este şi la ce se foloseşte programul Microsoft Access?

"icrosoft #ccess este un pro$ram pentru crearea i administrarea uneiș baze de daterela ionaleț % produs de "icrosoft% care face parte din suita de pro$rame "icrosoft &ffice.

#ccess prezinta si un mod de lucru asistat% cu multe ferestre de dialo$ ce usureaza multmunca utilizatorului.

"icrosoft #ccess 'mbnă modelul relational cu cel orientat spre obiecte% adică or$anizeazărelational datele (i este orientat spre obiecte care au associate e)enimente sau proprietăţi. #ccess*ul delimitează baza de date (i tabelul. +rincipalele sale caracteristici sunt,

• este relational si lucreaza sub sistemul de operare -indos/• este desc0is comunicarii cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date cum ar fi 1ox+ro

sau +aradox/• este compatibil cu te0nolo$ia #cti)e2% care permite realizarea aplicatiilor client3ser)er/• permite realizarea unor aplicatii complexe prin utilizarea limbajului 4isual Basic/• permite accesul la baze de date din reteaua 5nternet% fiind un instrument util pentru

publicarea informatiilor 'n pa$inile -eb/• este autodocumentat prin 0elp% apelabil contextual sau la cerere/• contine instrumente izard care permit utilizatorului crearea 'ntr*o maniera foarte simpla

a obiectelor bazei de date/• permite crearea de comenzi rapide 6s0ortcuts7 'n )ederea accesarii obiectelor #ccess/• permite crearea de $rupuri de obiecte definite de utilizator 'n cadrul bazei de date/•

permite personalizarea bazei de date/• permite utilizarea obiectelor #ccess din cadrul altor aplicatii rulate sub sistemul de

operare -indos/• pe baza facilitatii de compactare% se minimizeaza dimensiunea bazei de date 5a 'nc0idere/• se permite crearea de aplicatii care sa utilizeze baze de date stocate 'n SQL Ser)er% 'n

cadrul unei retele de calculatoare.• #ccess 899: accepta o )arietate de formate de date% inclusi) xtensible "ar;up

Lan$ua$e 62"L7% &L% &pen Database Connecti)it< 6&DBC7 si "icrosoft -indos=S0are+oint> Ser)ices.

• ofera posibilitatea de a le$a tabele% astfel 'nct sa putem accesa concomitent informatii

din mai multe baze de date 'n cadrul formularelor% rapoartelor si al pa$inilor de acces ladate din #ccess 899:. Se pot le$a tabele din alte baze de date #ccess% foi de calcul"icrosoft xcel% si din alte surse de date

• ofera posibilitatea de a 'ncorpora 'n solutiile #ccess date bazate pe "icrosoft SQL Ser)er.

Se poate utiliza Stored +rocedure Desi$ner pentru a crea si a modifica proceduri simplestocate 'n SQL Ser)er% fara sa fie necesara cunoasterea !ransact*SQL.

2

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baz%C4%83_de_date_rela%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1




http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Office



http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Office



@tilizatorii pot crea tabele% intero$ări% formulare i rapoarte i macrocomenzi @tilizatoriiș ș

a)ansa i pot folosi 4isual Basic pentru a scrie solu ii bo$ate cu a)ansate de manipulare a datelor ț ț

i de control al utilizatorului.ș

Ce este o Bază de Date?

Definiţie

An sensul lar$% o bază de date 6database7 este o colecţie de date corelate din punct de)edere lo$ic% care reflectă un anumit aspect al lumii reale (i este destinat unui anumit $rup deutilizatori.

An acest sens% bazele de date pot fi create (i menţinute manual 6un exemplu ar fi fi(ele dee)idenţă a cărţilor dintr*o bibliotecă% a(a cum erau folosite cu ani 'n urmă7 sau computerizat a(acum sunt majoritatea bazelor de date 'n momentul de faţă. & definiţie 'ntr*un sens mai restrns aunei baze de date este următoarea,

& bază de date este o colecţie de date centralizate% create (i menţinută computerizat% 'nscopul prelucrării datelor 'n contextual unui set de aplicaţii. +relucrarea datelor se referă laoperaţiile de introducere% (ter$ere% actualizare (i intero$are a datelor. Simple colecţii de fi(e6documente pe 0rtie7 sau fi(iere de date care conţin date% dar nu permit operaţii de intero$are nusunt considerate baze de date. De exemplu% datele memorate 'n fi(iere pe disc 'ntr*o aplicaţie de

calcul tabelar 6"icrosoft xcel7 sau documentele memorate de un editor de texte 6ca "icrosoft-ord7 nu sunt considerate baze de date.

&rice bază de date are următoarele proprietăţi implicite,

Baza de date este o colecţie lo$ică coerentă de date ce are cel puţin un 'nţeles

Baza de date este destinată% construită (i populată de date despre un domeniu bine precizat. aare un $rup de utilizatori (i se adresează unui anumit $rup de aplicaţii

& bază de date reprezintă cte)a aspecte ale lumii reale crend orizontul propriu. Sc0imbările

orizontului sunt reflectate 'n baza de date.

Componentele unei baze de date

Tabele

Tipuri de date

Datele din tabele sunt de următoarele tipuri,

3



• !2! sec)en ă simplă de caractere care poate include cifre% litere i simboluri. @nț ș

cmp text poate con ine pnă la 8 de caractere.ț

• ""& text simplu% obi nuit% exceptnd faptul că nu stabile ti o lun$ime maximă deș ș

cmp% a a că po i tasta aproape orice cantitate de text 6EF.999 de caractere7.ș ț

• @"BH destinat pentru )alori 'ntre$i sau frac ionare.ț

• D#!3!5" o dată calendaristică sau o oră.

• C@HHCI un număr formatat ca o )aloare monetară.

• #@!&@"BH #ccess 'l completează automat cu numere consecuti)e% pentru fiecare

'nre$istrare.

• IS3& poate primi )alori lo$ice de tipul IS3&% !H@31#LS sau &3&11.

• &L &BJC! cmp capabil a primi ca )aloare un obiect 6ex. ima$ine7/ obiectul poate

fi le$at sau inserat.

• KI+HL5 o le$ătură la o loca ie -eb.ț

• L&&@+ -5M#HD ' i permite să creezi o listă selectnd o )aloare din alt tabel sauț

lista de )alori 'ntr*o casetă combinată% pentru fiecare 'nre$istrare. ste o caracteristică

a)ansată.

Stabilirea cheii principale

1iecare tabel ar trebui să aibă cel pu in un cmp a cărui )aloare este unică pentru fiecareț

'nre$istrare 6cmp c0eie principală7. #cest cmp este util pentru a identifica 'n mod unic fiecare'nre$istrare. +entru a stabili o c0eie principală trebuie să parcur$i următorii pa i,ș

• Desc0ide tabelul afi nd structura acestuia.ș

•

Selectează cmpul care )rei să fie c0eie principală.

• #le$e din meniul D5! op iunea +H5"#HI I.ț

Rela iile dintre tabeleț

Hela ia 'ntre două tabele nu este obli$atorie% dar este necesară% 'n $eneral% pentru construireaț

intero$ărilor care ac ionează asupra acestor table 6de i rela ia s*ar putea construi i cnd seț ș ț ș

construie te intero$area7. !ipuri de rela ii,ș ț

&



• Rela ia One-To-Manyț ste cea mai frec)entă 'n proiectarea bazelor de date #CCSS

i are următoarele caracteristici,ș

Dacă !N 6!abela CL5!57 i !8 6!abela &peratii7 sunt două tabele 'n care există o rela ieș ț

&ne*!o*"an< atunci, !abela !N este tabela primară iar !8 este tabela le$ată. C0eia de le$ătură

din tabela primară trebuie să fie declarată c0eie primară. !abela le$ătură poate a)ea c0eie primară dar diferită de cea de le$ătură. 1iecărei 'nre$istrări din tabela &ne 'i corespunde 9% N saumai multe 'nre$istrări din tabela "an</ 1iecărei 'nre$istrări din tabela "an< 'i corespunde celmult o 'nre$istrare din tabela &ne.

• Rela ia One-To-Oneț ste utilizată mai rar 'n proiectarea bazelor de date #CCSS iș

are următoarele caracteristici,

C0eile de le$ătură din ambele tabele sunt c0ei primare/ fiecărei 'nre$istrări din una din tabele 'icorespunde cel mult o 'nre$istrare din cealaltă. @na din tabele este primară iar cealaltă le$ată.

• Rela ia Many-To-Manyț * ste nerecomandată 'n baze de date #CCSS dar existentă 'n

realitate.

Doua tabele se află 'n rela ia "an<*to*"an< dacă fiecărei 'nre$istrări din prima tabelă 'iț

corespunde 9%N sau mai multe 'nre$istrări din a doua i in)ers. An #CCSS astfel de rela ii pot fiș ț

introduse prin crearea unei a treia tabele% numită de le$ătura 6de jonc iune7 cu existen a a douăț ț

rela ii de tip &ne*to*"an<.ț

'(de#area ta%elelor

+entru un tabel% se poate preciza o cheie primară i una sau mai multeș chei secundare.

& c0eie este formată din una sau mai multe coloane.4alorile unei c0ei se păstrează 'ntr*un inde.Holul unui index este ca al unui catalo$ 'ntr*o bibliotecă. &rice opera ie de actualizare 'ntr*unț

tabel $enerează i actualizarea indec ilor. An fereastraș ș !ndees% se pot $estiona informa iileț

necesare unui index 6ordine #scendin$3Descendin$% @niOue% +rimar<% 5$nore ulls7.

Clasicarea Bazelor de Date

Se pot lua 'n considerare mai multe criterii de clasificare ale sistemelor de baze de date.

Clasificare după modelul de date

"ajoritatea sistemelor de baze de date actuale sunt realizate 'n modelul de date relaţionalsau 'n modelul de date orientat obiect. Dez)oltarea continuă a acestor modele a condus către o

5



nouă cate$orie de baze de date numite obiect*relaţionale% care combină caracteristicile modeluluirelaţional cu caracteristicile modelului orientat obiect.

"odelul de date relaţional 6Helational "odel7 se bazează pe noţiunea de relaţie dinmatematică% care corespunde unei entităţi de acela(i tip (i are o reprezentare u(or de 'nţeles (i de

manipulat% ce constă dintr*un tabel bidimensional% compus din linii (i coloane. 1iecare linie dintabel reprezintă o entitate (i este compusă din mulţimea )alorilor atributelor entităţii respecti)e%fiecare atribut corespunznd unei coloane a tabelului.

"odelul de date orientat obiect 6&bject "odel7 este un concept unificator 'n (tiinţacalculatoarelor% fiind aplicabil 'n pro$ramare% 'n proiectarea 0ardare% a interfeţelor% a bazelor dedate etc. Sistemele de baze de date orientate obiect se bazează pe limbaje de pro$ramareorientate obiect cu capacităţi de persistenţă% 'n care datele sunt independente de timpul de )iaţă al pro$ramelor care le creează sau accesează% prin memorare pe suport ma$netic 6disc7.

"odelul de date obiect*relaţional 6&bject*Helational "odel7 reprezintă extindereamodelului relaţional cu caracteristici ale modelului obiect% extindere necesară pentru realizarea bazelor de date care definesc (i prelucrează tipuri de date complexe.

An esenţă% modelul obiect*relaţional păstrează structurarea datelor 'n relaţii 6reprezentateca tabele7% dar adau$ă posibilitatea definirii unor noi tipuri de date% pentru domeniile de )alori aleatributelor. !ipurile de date definite de utilizator pot fi extinse prin mecanismul de mo(tenire (i pentru fiecare tip sau subtip se pot defini metode pe care le pot executa obiectele de acel tip.

De asemenea mai sunt 'ncă 'n funcţiune baze de date modele mai )ec0i, modelul ierar0ic(i modelul reţea.

An modelul de date ierar0ic 6Kierarc0ical "odel7 o bază de date se reprezintă printr*ostructură ierar0ică de 'nre$istrări de date 6records7 conectate prin le$ături 6lin;s7. "odelulierar0ic a fost primul model folosit pentru dez)oltatea bazelor de date.

Sc0ema conceptuală a unei baze de date 'n modelul ierar0ic se reprezintă printr*un număr oarecare de sc0eme ierar0ice. & sc0emă ierar0ică este un arbore direcţionat% reprezentat pe maimulte ni)eluri% 'n care nodurile sunt tipurile de 'nre$istări% iar arcele sunt tipurile de le$ături.

1iecare nod 6cu excepţia nodului rădăcină7 are o sin$ură le$ătură către un nod de pe unni)el superior 6nodul părinte7 (i fiecare nod 6cu excepţia nodurilor frunză7 are una sau mai multe

le$ături către noduri de pe ni)elul imediat inferior 6noduri fii7.

"odelul de date reţea 6etor; "odel7 folose(te o structură de $raf pentru definireasc0emei conceptuale a bazei de date/ nodurile $rafului sunt tipuri de entităţi 6'nre$istrări%records7% iar muc0iile $rafului reprezintă 'n mod explicit asocierile 6le$ăturile% lin;s7 dintretipurile de entităţi. modelului reţea este acela că fiecare intero$are trebuie să fie pre)azută 'ncădin faza de proiectare% prin memorarea explicită a le$ăturilor 'ntre tipurile de entităţi. An plus%

6



complexitatea reprezentării datelor 'n modelul reţea este deosebit de ridicată% iar pro$ramatoriitrebuie să o cunosască pentru a putea realiza aplicaţiile necesare.

Clasificare după numărul de utilizatori"

"ajoritatea sistemelor de baze de date sunt sisteme multiutilizator% adică permit accesulconcurent 6'n acelaţi timp7 a mai multor utilizatori la aceea(i bază de date. +roblematicaor$anizării informaţiilor 'n mediul electronic redus de sisteme monoutilizator% adică suportăaccesul doar al unui utilizator 6la un moment dat7

Clasificare după numărul de staţii pe care este stocată baza de date

& altă clasificare este cea după numărul de staţii pe care este stocată baza de date xistădouă cate$orii de sisteme de baze de date, centralizate (i distribuite. @n sistem de baze de date

centralizat 6Centralized Database S<stem7 este un sistem de baze de date 'n care datele (isistemul de $estiune sunt stocate pe un sin$ur calculator. @n sistem de baze de date distribuit6Distributed Database S<stem7 poate a)ea att datele% ct (i sistemul de $estiune% distribuite pemai calculatoare interconectate printr*o reţea de comunicaţie.

#imba$ul %&#

'eneralităţi

%&# 6Structured Quer< Lan$ua$e * Limbaj Structurat de 5ntero$are7 este un limbaj de

pro$ramare specific pentru manipularea datelor 'n sistemele de manipulare a bazelor de daterela ionale 6HDB"S7% iar la ori$ine este un limbaj bazat pe al$ebra rela ională. #cesta are caț ț

scop inserarea datelor% intero$a ii% actualizare i ter$ere% modificarea i crearea sc0emelor%ț ș ș ș

precum i controlul accesului la date. # de)enit un standard 'n domeniu 6standardizatș #S5*5S&7% fiind cel mai popular limbaj utilizat pentru creearea% modificarea% re$ăsirea i manipulareaș

datelor de către SGBD*urile 6Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date7 rela ionale. +e ln$ăț

)ersiunile standardizate ale limbajului% există o mul ime de dialecte i )ariante% unele proprietare%ț ș

fiind specifice anumitor SGBD*uri i de asemenea con innd extensii pentru a suporta SBD*urileș ț

6Sistemele de Baze de Date7 obiectuale 6obiectual*rela ionale7.ț

SQL permite att accesul la con inutul bazelor de date% ct i la structura acestora.ț ș

Limbajul structurat de intero$are SQL6Structured Quer< Lan$ua$e7 este limbajulstandard pentru bazele de date6BD7. +este o sută de sisteme de $estiune a bazelor de daterecunosc limbajul SQL.

Ca orice limbaj de baze de date% SQL permite,

7

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=ANSI&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/ISO

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=ANSI&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/ISO



• Crearea bazei de date relaţionale (i structurarea relaţiilor prin componenta sa de definire a

datelor • fectuarea operaţiilor elemntare de BD6inserare% (ter$ere% modificare a datelor7 (i a

intero$ărilor asupra BD% prin componenta de manipulare a datelor.

Limbajul SQL este di)izat 'n următoarele elemente,

• Clauze% care sunt componente ale instruc iunilor i intero$ărilor.ț ș

• (presii% al căror efect este producerea de )alori scalare sau tabele.

• )redicates% pot specifica condi ii care sunt e)aluate de SQL conformț lo$icii

ternare sau lo$icii booleene% 'n scopul limitării efectelor instruc iunilor% sau pentru a influen aț ț

cursul pro$ramului.

• !ntero*ările% au ca scop re$ăsirea datelor după criterii specifice.

• !nstruc iunileț % pot a)ea un efect persistent asupra datelor sau structurii datelor% sau pot

controla tranzac iile% conexiunile sau cursul pro$ramului. An $eneral% instruc iunile SQL seț ț

termină cu caracterul punct*)ir$ulă 6P/P7% de i acest lucru nu este obli$atoriu 'n toateș

platformele SQL. Spa iile albe suplimentare sunt i$norate% dar ele pot fi folosite pentruț

lizibilitatea codului SQL.

%crierea comenzilor %&#

& comandă SQL este formată din cu)inte rezer)ate (i )u)inte definitede către utilizator.Cu)intele rezer)ate prezintă o parte fixă. le trebuie scrise exact cum apar 'n sintaxă (i nu pot fi'mpărţite pe mai multe rnduri. Cu)intele definite de utilizator reprezintă denumirile obiectelor din baza de date.

Componentele unei instrucţiuni SQL nu sunt sensibile la tipul de litere% 'nsă datele de tipcaracter literal trebuie să fie scrise exact cum apar 'n baza de date. De exemplu% dacă )om a)eadepusă 'n baza de date numele unei persoane sub forma L@+@% după care 'l )om căuta cu Lupu%

'nre$istrarea nu )a fi $ăsită.

Cu toate că limbajul SQL este un limbaj cu format liber% o instrucţiune sau un set deinstrucţiuni este mai lizibilă dacă se utilizează indentarea (i alinierea. De exemplu,* fiecare clauză din cadreul unei instrucţiuni trebuie să 'nceapă de pe o linie nouă/* 'nceputul fiecărei clauze să fe aliniat cu 'nceputul celorlalte/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scalar


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tabele_(baze_de_date)&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Logica_ternar%C4%83&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83_boolean%C4%83









* dacă o clauză are mai multe părţi% fiecare dintre ele trebuie să apară pe cte o linie separată (itrebuie să fie indentată faţă de 'nceputul clauzei% pentru a indica relaţia.

+entru scrirea corectă a instrucţiunilor SQL trebuie să fie respectate cu stricteţe re$ulilede sintaxă. @nele dintre aceste re$uli sunt,

* orice instrucţiune SLC! se )a termina prin /R /* 'ntr*o intero$are unde se folosesc cmpuri din mai multe tabele% numele tabelului se separă denumele cmpului prin .R/* parantezele drepte 'ncadrează numele de cmpuri doar dacă acestea conţin spaţii sau sinbolurineacceptate de SQL/* parametrii dintr*o listă se separă prin )ir$ulă/* )alorile de tip (ir de caractere se marc0eză prin apostrof sau $0ilimele/* ine$alită(ile din cadrul clauzelor se specifică prin TR/* simbolurile ? (i U 'nlocuiesc unul sau mai multe caractere/

* pentru specificarea )alorilor de tip datăVtimp se utilizează WR/* majusculele sunt utilizate pentru a reprezenta cu)inte rezer)ate (i trebuie scrise exact a(a cumse arată/* literele mici sunt utilizate pentru a reprezenta cu)inte definite de utilizator/* o bară )erticală 6 X 7 indică posibilitatea unei ale$eri dintre mai multe alternati)e/* acoladele indică un elememnt necesar/* parantezele drepte indică un element opţional/* punctele de suspensie 6 .....7 se utilizează pentru a indica o repetare opţională a unui articol dezero sau mai multe ori.

%intaa construcţiilor %(#(CT

5nstrucţiunea SLC! are ca scop re$ăsirea (i afi(area datelor din unul sau mai multetabele. ste cea mai utilizată comandă SQL. ste o comandă foarte puternică%capabilă de aefectua ec0i)alentul operaţiilor de selecţie% proiecţie (i uniune din al$ebra relaţională% 'n cadrulunei sin$ure instrucţiuni.

%(#(CT +D!%T!,CT.##/ numeYcmpN%.....0ROM denumireYtabel Zalias[ Z%\.[

+12(R( condiţie/+'RO3) B4 numeYcmp8.....Z2.5!,' condiţie[/+ORD(R B4 numeYcmp: Z.%C D(%C[....../unde,

* numeYcmpN%.....precizează 'n mod explicit cmpurile după care se face proiecţia (i cuprindetoate cmpurile care )or apărea 'n tabela cu rezultatele intero$ării. Dacă există ambi$uităţi

!



referitor la tabelele din care fac parte cmpurile specificate% atunci acestea )or fi precedate denumele tabelului din care fac parte. Dacă 'n locul acestei liste se folose(te caracterul U atunci proiecţia se face după toate cmpurile tabelelor specificată 'n clauza 1H&". An cazul cel mai$eneral% parametrul numeYcmpN poate fi o expresie aritmetică combinnd cmpuri (i3sau funcţiide a$re$are a)nd ca operanzi unul sau mai multe cmpuri. De asemenea% se pot utiliza (i

informaţii din intero$ări care au fost deja create.

* ZD5S!5C!X#LL[ specifică domeniul rndurilor asupra cărora se efectuează intero$area.Clauza D5S!5C elimină rndurile care conţin duplicate 'n cmpurile selectate (i are ca efectafi(area o sin$ură dată 'n cazul datelor cu apariţii multiple. Clauza #LL include 'n rezultat toaterndurile care 'ndeplinesc condiţiile specificate (i este implicită.

* 1H&" specifică tabelul sau tabelele care )or fi utilizate. Se poate utiliza un aliasR pentrutabelul specificat 'n clauza 1H&". #liasul este separat de numele tabelului prin spaţiu. #liasul se

utilizeză oriunde 'n locul numelui tabelului (i se poate utiliza pentru specificarea unei coloanecnd există ambi$uitate pri)ind sursa acesteia/

* -KH filtrează rndurile care )or fi supuse unei anumite condiţii. 4or fi afi(ate numairndurile care 'ndeplinesc condiţia specificată/

* GH&@+ BI are ca efect $ruparea rndurilor unui tabel pe baza )alorilor unui cmp sau $rupde cmpuri% cu acee(i )aloare a coloanei. +arametru numeYcmp8 furnizează criteriul de $rupareal rndurilor unui tabel 'n submulţimi de rnduri% toate a)nd aceea(i )aloare pentru cmpulnumeYcmp8. criteriul de $rupare este fomat din mai multe cmpuri. #ceste submulţimi sau

$rupuri de rnduri urmează a fi tratate ca un tot unitar 'm anumite operaţii cum ar fi aplicareafuncţiilor de $rup care se calculează nu pe 'ntrea$a relaţie% ci pe fiecare $rup de rnduri 'n parte/

* K#45G filtrează $rupurile supuse unei anumite condiţii/

* &HDH BI specifică ordonarea rndurilor unui tabel rezultat după )alorile parametruluinumeYcmp:% iar cu)intele c0eie #SC (i DSC indică modul 'n care se face ordonarea% după)alorile crescătoare% respecti) descrescătoare ale atributului specificat. 5mplicit ordonarea )a fi 'nfuncţie de )alorile crescătoare. &rdinea clauzelor 'n instrucţiunea SLC! nu poate fisc0imbată. Sin$urele clauze obli$atorii sunt SLC! (i 1H&"% restul sunt opţionale. Hezultatulunei intero$ări este un alt tabel.

+e ln$ă nume de coloane (i operatori% o expresie poate include una sau mai multefuncţii,

• C&@!6U7 numără liniile ce satisfac condiţiile din instrucţiunea select/

$)



• S@"6coloanaXexpresie7 sumează )alorile dintr*o coloană sau o expresie numerică/• #4G 6coloanaXexpresie7 $ăse(te media aritmetică a )alorilor dintr*o coloană sau a

unei expresii numerice/• "#2Z"5[6coloanaX expresie7$ăse(te )aloarea maximă sau minima pentru o

coloană sau expresie

Exemplu de Baze de Date

Tabele*

$$



$2



Interogri!

+","C- simplu

'(culpaii care au ca o%iect la dosar* furt calicat.

$3



+","C- /( +","C-

'(culpaii care au ca o%iect la dosar 01t1mare corporal1 di( culpa şi (um1rul

dosarului care au terme(e /(tre )$.$2.2)$$ şi 3$.)3.2)$2

+","C- cu leg1turi

+electarea p1rilor ci0ile a c1ror aciu(e ci0il1 este formulat sau di( ociu.

$&



4 B

Aşarea grupat1 i(sta(elor di( ta%elul terme(e8 u(de (um1rul dosarului di( acest

ta%le coi(cide cu (um1rul dosarului di( ta%elul aciu(ea ci0il1.

$5



9A:';

Bibliograe

$6



,u(gu8 C. Bodea8 . B1descu8 C. 'o(i1 < Baze de date < orga(izare8

proiectare şi impleme(tare8 "d. A,,8 Bucureşti8 $!!5.

Adria(a 4ltea(u8 Magdale(a A(g=el8 adu ;icolea ietraru < Baze de

date şi utilizarea acestora8 Curs8 2))5

Co(sta(ti( ,upsoiu > +isteme de %aze de date8 "d. +itec=82)$)

=ttp*%i%lioteca.regieli0e.rocursurilim%a@e<de<programareprogramul<microsoft<

oce<pe(tru<%aze<de<date<eco(omie<23!7).=tml

=ttp*2.u(it%0.ro,i(Clic.asp#?

leticetsfz)+fMt)E3DFta%id&$&6Fla(guagee(<+

=ttps*support.oce.comro<roarticleClauza<9A:';<6&c52d%a<5cda<&5c5<!%5<

%d$55a!f)2f

=ttp*asis.licee.edu.roele0microsoftGaccessG2))7.pdf

=ttp*.tutorialesHl.com

=ttp*ro.iipedia.orgiiMicrosoftGAccess

$7

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/limbaje-de-programare/programul-microsoft-office-pentru-baze-de-date-economie-23970.html


http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=8Gsfz0SfMt0%3D&tabid=4146&language=en-US


https://support.office.com/ro-ro/article/Clauza-HAVING-64c52dba-5cda-45c5-98b5-bd155a89f02f


http://asis.licee.edu.ro/elev/microsoft_access_2007.pdf

http://www.tutorialesql.com/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access







http://asis.licee.edu.ro/elev/microsoft_access_2007.pdf

http://www.tutorialesql.com/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access

referat acces valabil

Documents