ref. igiena

2
Țucă Iuliana-Cristina Grupa 3, anul I, BFKT PACIFICUL - cel mai poluat ocean Apa este indispensabilă organismului. Organismele unicelulare, în absența apei iși pierd aparent orice formă de viață, dar e suficient o singură picătură de apă ca să revină la viață! Rezultatele unui studiu de mare amploare desf ășu rat pe fundul Oceanului Pacific au ar ă tat c ă acesta este de fapt o imens ă groap ă de gunoi. Analiz â nd 18.000 de ore de filmare realizate cu ajutorul unor vehicule speciale, oamenii de ș tiin ță de la Monterey Bay Aquarium Research Institute (MBARI) au analizat fundul oceanului, merg â nd p â n ă la o ad â ncime de aproximativ 4 kilometr i. Marea pată de gunoi din Oceanul Pacific (în engleză Eastern Garbage Patch – continentul de gunoi din Est) - o acumulare mare de resturi în Oceanul Pacific de Nord. Pata este compusă din plastic și alte deșeuri umane, care au fost reluate de curenții circulari în Oceanul Pacific, în partea de Nord. În ciuda densității și dimensiunii semnificative, pata nu este vizibilă pe imagini din satelit, deoarece este alcătuită din particule mici. În plus, mai multe resturi plutesc într-o stare ușor încastrată, ascunsă sub apă. Dimensiunea exactă a petei este necunoscută. Dimensiunea nu poate fi estimată de la bordul navei, iar de pe aeronavă nu este vizibilă. Cele mai multe informații despre pata de gunoi, putem afla doar din calculele teoretice. Evaluările variază de la 700 mii până la 15 milioane km ² și mai mult (de la 0.41% la 8,1% din suprafața totală a Oceanului Pacific). Probabil că pe acest teren se află mai mult de o sută de milioane de tone de moloz. De asemenea, se presupune că continentul de gunoi este format din două parcele combinate. Conform estimărilor lui Charles Moore, 80% din resturi provin din sursele terestre, 20% sunt emise de pe punțile navelor care sunt în largul mării. Moore susține că deșeurile de pe coasta estică a Asiei se îndreaptă spre centrul vârtejului de apă timp de aproximativ cinci ani, iar de pe coasta vestică a Americii de Nord – într-un an sau mai puțin. Astfel, umanitatea din nou și-a creat o problemă. O parte semnificativă din plastic se degradează foarte încet. De exemplu, pentru biodegradarea polietilenei ar trebui aproximativ două sute de ani, policlorura de vinil la descompunere emană produse

Upload: iuliana

Post on 17-Dec-2015

3 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

referat igiena

TRANSCRIPT

uc Iuliana-Cristina

uc Iuliana-Cristina

Grupa 3, anul I, BFKT

PACIFICUL - cel mai poluat oceanApa este indispensabil organismului. Organismele unicelulare, n absena apei ii pierd aparent orice form de via, dar e suficient o singur pictur de ap ca s revin la via!

Rezultatele unui studiu de mare amploare desfurat pe fundul Oceanului Pacific au artat c acesta este de fapt o imens groap de gunoi. Analiznd 18.000 de ore de filmare realizate cu ajutorul unor vehicule speciale, oamenii de tiin de la Monterey Bay Aquarium Research Institute (MBARI) au analizat fundul oceanului, mergnd pn la o adncime de aproximativ 4 kilometri.Marea pat de gunoi din Oceanul Pacific (n englez Eastern Garbage Patch continentul de gunoi din Est) - o acumulare mare de resturi n Oceanul Pacific de Nord. Pata este compus din plastic i alte deeuri umane, care au fost reluate de curenii circulari n Oceanul Pacific, n partea de Nord. n ciuda densitii i dimensiunii semnificative, pata nu este vizibil pe imagini din satelit, deoarece este alctuit din particule mici. n plus, mai multe resturi plutesc ntr-o stare uor ncastrat, ascuns sub ap.

Dimensiunea exact a petei este necunoscut. Dimensiunea nu poate fi estimat de la bordul navei, iar de pe aeronav nu este vizibil. Cele mai multe informaii despre pata de gunoi, putem afla doar din calculele teoretice. Evalurile variaz de la 700 mii pn la 15 milioane km i mai mult (de la 0.41% la 8,1% din suprafaa total a Oceanului Pacific). Probabil c pe acest teren se afl mai mult de o sut de milioane de tone de moloz. De asemenea, se presupune c continentul de gunoi este format din dou parcele combinate.

Conform estimrilor lui Charles Moore, 80% din resturi provin din sursele terestre, 20% sunt emise de pe punile navelor care sunt n largul mrii. Moore susine c deeurile de pe coasta estic a Asiei se ndreapt spre centrul vrtejului de ap timp de aproximativ cinci ani, iar de pe coasta vestic a Americii de Nord ntr-un an sau mai puin.

Astfel, umanitatea din nou i-a creat o problem. O parte semnificativ din plastic se degradeaz foarte ncet. De exemplu, pentru biodegradarea polietilenei ar trebui aproximativ dou sute de ani, policlorura de vinil la descompunere eman produse nesigure. Sunt planificate activiti pentru a cura suprafaa oceanului cu flotile de nave special echipate, dar acest lucru este dificil s fie realizat n practic, i, n plus, resturile colectate nc mai trebuie s fie reciclate. Dac nu putem rezolva problema - nu ar trebui s-o agravm. Primul lucru care este de fcut - reducerea volumului de gunoi, care nimerete n ocean, i creterea producerii ambalajelor de plastic din soiuri biodegradabile.

O alt serie de studii arat c n fiecare zi se scurg n Oceanul Pacific peste 300 de tone de ap contaminat de reactorul de la Fukushima, Japonia. Acest fenomen se pare c a produs stingerea vieii n Oceanul Pacific.

Cercetrile marca Activist Post, demonstreaz c doar n 2012 au murit milioane de animale n Oceanul Pacific pentru c au fost contaminate cu deeurile toxice de la Fukushima.

Podeaua Oceanului Pacific este acoperit n proporie de 98% de aceste creaturi moarte. Mai mult de att, petii ct i celelalte vieti au suferit mutaii genetice importante. n prezent, cei mai afectai sunt pescarii, care susin c a devenit imposibil pescuitul n apele Pacificului pentru c aproximativ tot i petii sunt infestai cu materiale toxice.

Se vehiculeaz ideea cum c aceast ap contaminat a ajuns pn la coastele americane i pe zi ce trece situaia se agraveaz i mai tare. Dac situaia nu se poate ine sub control, atunci putem asista la una dintre cele mai mari drame ecologice prin care a trecut omenirea, pentru ca n final pn i viaa omului s fie pus n pericol.

http://www.scoalacantemir.ro/files/uploads/Igiena_apei_1.pdfhttp://www.green-report.ro/am-transformat-pacificul-intr-o-groapa-de-gunoi-video/http://www.ecology.md/md/section.php?section=news&id=5526http://www.efemeride.ro/pacificul-rapus-de-fukushima-98-din-podeaua-oceanului-este-acoperita-de-animale-marine-moarte