recuperator de caldura utcn

Upload: vlad-derjan

Post on 30-Oct-2015

315 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

proiectarea unui recuperator de caldura

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR SI A MEDIULUISPECIALIZARE INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECTBAZELE ENERGIEI DURABILE

RECUPERATOR DE CALDURA

Indrumator Proiect: Student:Sef Lucrari Dr.Ing Cristina Deac Derjan Vlad Gheorghe Grupa 3731/2

Cuprins:1. Memoriul tehnic...................................................... ..31.1. Obiectul proiectului.......................................................... ..31.2. Caracteristici tehnice...............................31.3. Descrierea constructive si functionala a recuperatorului.. ..41.4. Aspecte ergonomic, estetice si de protectia muncii............ 5

2. Memoriu justificativ de calcul termic..............................................62.1. Calculul arderii combustibilului..................62.1.1Notiuni generale62.1.2Calculul arderilor combustibililor gazosi..72.1.3 Calculul entalpiei gazelor de ardere132.2. Bilantul termic al recuperatorului......................182.3. determinarea suprafetei de schimb de caldura...........212.3.1. Predimensionarea geometriei de curgere...................212.3.2. Calculul coeficientului global de schimb decaldura... 24 2.3.2.1Calculul coeficientului de conventie..26 2.3.2.2 Calculul coeficientului de radiatie.292.3.3. Calculul diferentei medii de temperature......31 2.3.3.1 Calculul coeficientului gazului de ardere..32 2.3.3.2 Calculul coeficientului schimbatorului de caldura a aerului332.3.4. Stabilirea suprafetei de schimb de caldura si a dimensiunilor finale ale recuperatorului....................... 33 2.3.4.1 Calculul lungimii tevilor..34 2.3.4.2 Calculul suprafetei de schimb de caldura34 2.3.4.3 Numarul de treceri ale aerului peste fascicolul de caldura34 3.Calculul gazodinamic al recuperatorului

3.1. Determinarea pierderilor de presiune pe traseul gazelor de ardere3.2. Determinarea pierderilor de presiune pe traseul aerului3.3. Alegerea ventilatorului 4.Calculul de eficienta economica 4.1 Stabilirea economiei de combustibil 4.2 Costul investitiei 4.3 Termenul de recuperare al investitiei 5.Bibliografie..351. MEMORIU TEHNIC

1.1. Obiectul proiectului

Obiectul proiectului il constituie proiectarea unui recuperator de caldura destinat preincalzirii aerului de combustie la un cuptor industrial cu regim continuu de functionare prin recuperarea caldurii din gazele de ardere evacuate. 1.2. Caracteristici tehnice

a) Tipul functional de recuperator: - convectiv.b) Tipul constructiv al recuperatorului: - metalic cu fascicul de tevi.c) Debitul de combustibil: B = 15*n m3N/hB= 210 m3N/hd) Tipul combustibilului:Gaz Natural: G.N. STAS 3317/67HI = 35600 [Kj/ m3N]e) Compozitia chimica a combustibilului:CH4 - 97,6%C2 H2 - 0,5 % CO2 - 0,3 %H2 - 0,5 %O2 - 0,4 %

N - 1 % f) Coeficientul excesului de aer: g) Temperatura gazelor la intrarea in recuperator:

= 11000 Ch) Temperatura aerului la intrare in recuperator:

=20 0 Ci) Temperatura de preincalzire a aerului:

=450 0 C

1.3. Descriere constructiva si functionala a recuperatoruluiRecuperatoarele sunt acele instalatii care folosesc cantitatea de caldura fizica continuta in gazele de ardere evacuate in urma desfasurarii unor procese termice metalurgice sau de alta natura, in scopul preincalzirii aerului de combustie, sau in scopul incalzirii altor fluide. Recuperatoarele pot fi convective sau radiante in functie de modul de transmitere a caldurii. In recuperatoarele convective transmiterea caldurii de la gazle de ardere la suprafata de schimb de caldura se face in proportie de cca. 80% prin convectie, motiv pentru care sunt necesare viteze de circulatie relativ ridicate care sa asigure valori mai mari coeficientilor de convectie.Cele mai raspandite tipuri de recuperatoare convective sunt cele cu tevi netede de otel, datorita simplitatii constructiei si bunei lor etanseitati. In majoritatea cazurilor, tevile folosite in acest scop sunt laminate, realizate din otel carbon obisnuit , si mai rar din otel carbon termorezistent. Ele sunt constituite dintr un fascicul de tevi fixate la ambele capete prin sudare sau mandrinare in placi tubulare si o carcasa in care se introduce intreg ansamblul al fasciculului de tevi. Agentul incalzit poate sa circule atat prin interiorul tevilor cat si prin exteriorul lor. De regula fluidul care murdareste mai repede suprafata de schimb de caldura este dirijat sa circule prin interiorul tevilor deoarece curatirea lor la interior este mai usoara si se poate efectua de cele mai multe ori fara demontarea recuperatorului. Daca cei doi agenti murdaresc la fel, cel care are presiunea mai mare va circula prin interiorul tevilor pentru a evita cheltuieli suplimentare legate de constructia unei carcase de dimensiuni relativ mari, rezistenta la presiune.In cazul gazelor de ardere si a aerului de combustie de la cuptoarele metalurgice, fluide cu presiunea apripiata de cea atmosferica, aceasta problema nu se pune, dar traseul lor de circulatie poate fi impus din considerente de pierdere de presiune.Aerul circula perpendicular pe la exteriorul tevilor, iar gazele de ardere prin interiorul acestora. Schema de curgere este de echi curent, cu treceri multiple ale aerului, fapt care asigura preincalzirea aerului la temperaturi inalte, de circa 400 - 4500 C, daca temperatura gazelor la partea superioara depaseste 6000 C.Din cauza temperaturilor ridicate aceasta constructie necesita materiale termorezistente si este de tip elastic pentru a nu impiedica dilatarile termice. Placa tubulara superioara se reazama pe niste suporti adecvati si preia cea mai mare parte din greutatea recuperatorului. Diferenta dintre dilatarea mai pronuntata a fascilculului de tevi aflat la temperaturi inalte si cea a carcasei exterioare aflata la temperaturi mai joase este preluata de compensatorul de dilatare . Etanseitatea la partea inferioara este asigurata de inchizatorul cu nisip, dispozitiv care permite si dilatarea fasciculului de tevi. Nu este recomandat ca lungimea fasciculului de tevi sa depaseasca 3 4 m, diametrul lor fiind de 50 100 mm, iar temperatura peretelui sa depaseasca 400 - 4500 C. In acest caz constructiv se remarca faptul ca depunerea impuritatilor din gazele de ardere este mai redusa si se poate indeparta mai usor.

1.4. Aspecte de ergonomice, estetica, protectia muncii

Din punct de vedere al relatiei dintre regimul de functionare al instalatiei de recuperare a caldurii si eventualele accidente ce s-ar putea produce, se poate spune ca marja de risc este destul de scazuta. Asta, bineinteles in cazul in care se respecta cu strictete regulile de exploatare, mentenanta, supraveghere.Ca orice instalatie care foloseste ca agent termic un fluid la temperaturi inalte, principala conditie a securitatii muncii, eficientei, esteticii sau durabilitatii este o cat mai buna izolare termica. Aceasta se poate realiza in diferite moduri, in functie de necesitate. Astfel, izolarea la exteriorul carcasei metalice a recuperatorului poate fi executata din zidarie de caramida refractara sau pentru temperaturi mai mari de 5000 C, din diatomit in amestec cu fulgi de azbest.Conductele de transport a aerului incalzit, in special, trebuie asigurate impotriva pierderilor de caldura si totodata pentru a evita contactul muncitorilor cu acestea prin izolatii de tipul umpluturilor de pasla minerala sau vata minerala, cu plasa rabitz la exterior. Evitarea contactului direct cu partile incalzite ale instalatiei, stabilirea unui regim de mentenanta in afara perioadelor de functionare conduc indirect la un nivel de siguranta al muncii mult mai ridicat.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Calculul arderii combustibililor2.1.1. Notiuni generale

Arderea este procesul chimico-termic, care se compune dintr-o reacie chimic exotermic, datorit oxidrii substanelor combustibile. n produsele arderii, constituenii principali sunt gazele de ardere.Arderea complet (teoretic) este aceea care se desfoar cu cantitatea minim necesar de oxigen, respectiv de aer. n realitate arderea este complet numai dac se desfoar cu un anumit exces de oxigen (aer). Coeficientul excesului de aer este raportul dintre cantitatea de aer (oxigen) livrat efectiv arderii i cea necesar arderii teoretice, avnd urmtoarea relaie : unde: L cantitatea real de aer, admis pentru arderea complet;Lo - cantitatea stoichiometric de aer, minim necesar pentru realizarea arderii complete.Dac n gazele rezultate din arderea unui combustibil mai exist substane care dein energie chimic eliberabil prin oxidare, ca : CO, H2, CH4, particole de carbon etc., arderea se numete incomplet.Combustibilii solizi i lichizi au n componena lor carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, cenu i umiditate (ap). Compoziia acestor combustibili se exprim prin participarea fiecrui component n procente masice (analiza elementar).Combustibilii gazoi pot conine o sum de hidrocarburi de tipul CmHn, oxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, oxigen, azot, dioxid de carbon i umiditate (vapori de ap). Participarea componenilor n combustibil se exprim prin procente volumice.n compoziia combustibililor intr att componente oxidabile (combustibile) ct i componente inerte la oxidare (azot, ap, cenu, dioxid de carbon). De asemenea combustibilii pot conine oxigen care n procesul arderii, particip la oxidare, reducndu-se corespunztor necesarul de oxigen adus de aerul de combustie (numit i aer comburant).

2.1.2. Calculul arderii combustibililor gazoi

Compoziia gazului natural:CH4 = 97,6%C2H2 = 0,5% CO2= 0,3%H2 = 0,5% N2 = 0,6 O2 = 0,5%Coeficientul excesului de aer: =1.3

Ecuatile de oxidare:

Ecuatia generala a unei hidrocarburii:

mHn++O2 mCO2+n/2H2OH2+1/2O2H2O sau

2H2+ O2 2H2O

a) Oxigenul minim necesar arderii teoretice:

b) Aerul minim necesar pentru arderea completa:

c) Aerul umed real admis arderii:

unde

d) Calculul volumului de

e) Calculul volumului de :

f) Calculul volumului de :

g) Calculul volumului de

h) Calculul rezultate din ardere volumului de gaze umede:

i) Calculul volumului de gaze uscate:

j) Participatia procentuala a CO in gazele umede:

k) Participatia procentuala a vaporilor de H2O n gazele umede:

l) Participaia procentual a N2 n gazele umede:]

m) Participaia procentual a O2 n gazele umede:

n) Participatia CO in gazele uscate:

o) Participatia procentuala a N2 n gazele uscate:

p) Participatia O in gazele uscate:

[%]q) Densitatea gazelor de ardere:

- fiind participaiile procentuale ale componentelor gazelor de ardere umede.- densitatea la condiii fizice normale a componentelor gazelor de ardere umede se calculeaz innd seama de masa molecular a acestora Mi [kg/kmol] NOT. Calculul arderii unui combustibil dat const n determinarea mrimilor de calcul prezentate mai sus, pentru diferite valori ale coeficientului excesului de aer, . De regul acest calcul se prezint tabelar conform formularului prezentat n tab. 1. Tabelul 1 Elementele calculului arderii combustilului.Nr.crt.Mrimea de calculSimbolU.MCoeficientul excesului de aer,

1.Oxigenul minim necesar

1,962

2.Aerul teoretic uscat necesar

9,342

3.Aerul umed admis

12,34

4.Volumul de CO2

0,989

5.Volumul de H2O

2,157

6.Volumul de O2

0,588

7.Volumul de N2

9,6

8.Volumul total de gaze umede

13,334

9.Volumul total de gaze uscate

11,177

10.Participaia CO2%7,417

11.Participaia H2O%16,176

12.Participaia O2%4,409

13.Participaia N2%71,996

14.Participaia CO2 n gazele uscate%8,848

15.Participaia O2 n gazele uscate%5,26

16.Participaia N2 n gazele uscate%85,890

17.Densitatea gazelor arse umede

1,238

18Puterea calorific inferioara combustibilului

36500

2.1.3.Calculul entalpiei gazelor de ardere

Entalpia volumului de gaze arse rezultate din arderea a unitii de combustibil se determin cu relaia :

unde: - sunt entalpiile specifice ale gazelor CO2, H2O, N2, O2 n funcie de temperatur [kJ/];

- sunt volumele gazelor simple CO2, H2O, N2, O2 rezultate din arderea a 1kg de combustibil solid sau lichid, sau a unui 1m3N de combustibil gazos , n funcie de coeficientul excesului de aer, [/kg comb] sau [/.] .Trebuie calculat de la temp. de t = 100....1500 0C,iar entalpiile specifice sunt in tab.3.6/pag.39 , iar rezultatele se trec in tabelul 3.

(

Tabelul 3.Model de formular pentru calculul entalpiei gazelor de ardere [kJ/kg; m3N]Temperaturat [0C]Coeficientul excesului de aer

1,3

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1200

1300

1400

1500

2.2. Bilantul termic al recuperatorului

Parametrii agentului cald sau gazele de ardere vor avea indicele:1Parametrii agentului rece(aerul) vor avea indicele:2Mrimile la intrare n recuperator se vor nota:Mrimile la ieire din recuperator:Parametrii care intervin: - sarcina termic S - suprafaa de schimb de cldur - debitul de agent cald - debitul de agent rece - temperatura agentului cald la intrarea n recuperator - temperatura agentului cald la ieirea n recuperator - temperatura agentului rece la intrarea n recuperator - temperatura agentului rece la ieirea n recuperatorCalculul termic de dimensionare are ca scop determinarea mrimii suprafeei de schimb de cldur necesar pentru asigurarea transmiterii unui anumit flux de cldur.

La proiectarea unui recuperator mrimile alese ca necunoscute sunt suprafaa de schimb de cldur (S) i - temperatura agentului cald la ieirea n recuperator.La baza calculului termic stau dou ecuaii: Ecuaia de bilan termic Ecuaia de transfer de cldur

1. Debitul nominal instalat de combustibil

b)Calculul debitului de agent cald:

c) Calculul debitului de agent rece:

Agentul rece n cazul recuperatoarelor de cldur este aerul atmosferic folosit pentru ardere. Debitul de aer care trece prin recuperator se calculeaz cu relaia:

coeficient ce tine seama de pierderile de aer pe traseul aeruluiSe ia 1,05.

4. Ecuatia de bilant termic:

- randamentul termic al recuperatorului, =0,950,97d) Calculul fluxului termic de caldura primit de agentul rece -

]

- entalpia specific a aerului la 200C;

- entalpia specific a aerului la 4500C;

Din Anexa 8 [1] vom alege valorile pentru a determina si .

=4500C

=200C100OC..137,3120 OCx27,46 [kj/

x () = 69,79 [kj/m3N]

e)Calculul fluxului termic cedat de agentul cald: =randamentul recuperatorului=0,950,97

=>Grafic=>670 entalpia totala a gazelor rezultate din arderea unitatii de combustibil.

Valoarea obtinuta cu relaia de mai sus se fixeaza pe ordonata diagramei Ig-t construita si din punctul respectiv se duce o linie orizontala pana la intersectarea curbei corespunzatoare coeficientului excesului de aer stabilit pentru ardere, iar din punctul de intersectie se coboara o perpendiculara si se citeste temperatura pe abscisa diagramei. Aceasta va fi temperatura .

2.3. Determinarea suprafetei de schimb de caldura

Alegerea tipului constructiv:Se alege recuperatorul de caldura de tipul convectiv metalic cu fascicul de tevi cu circulatie a gazelor in echicurent.2.3.1.Predimensionarea geometriei sectiunilor de curgere

-pentru curgerea aerului, woa=5-7 mN/s . woa=6 [mN/s] -pentru curgerea gazelor de ardere, wog=3-5 mN/s. wog=4 [mN/s]

La recuperatoarele convective unde temperatura maxima a gazelor de ardere este sub 700-900 oC schimbul de caldura intre gaze si peretele recuperatorului (suprafata de schimb de caldura)se face preponderent prin convectie si intr-o masura mai mica prin radiatie.Intre peretele recuperatorului si aer schimbul de caldura se face exclusiv prin convectie(aerul fiind transparent la radiatia termica nu se poate incalzi decat prin convectie). Cu cat viteza de circulatie a agentilor va fi mai mare ,cu atat coeficientii de convectievor avrea valori mai mari.Marirea vitezelor de curgere peste limitele recomandate mai sus determina cheltueli de exploatare mai mari care pot diminua pana la anularea efectului economic al cresterii cantitati de caldura recuperata supilmentar ca urmare a maririi coeficientilor de convectie.Adoptarea unor viteze mai mici decat cele recomandate fac ineficient recuperatorul. In general viteza de curgere a gazelor de ardere se ia mai mica decat viteza de curgere a aerului din urmatoarele motive : -de partea aerului schimbul de caldura se face numai prin convectie ,pe cand de partea gazelor schimbul de caldura se face prin convectie si radiatie; -pierderile de presiune pe trseul de curgere a gazelor trebuie sa fie cat mai mici pentru a nu se inrautati tirajul natural al cosului de fum (daca cosurile pentru evacuarea gazelor de ardere sunt cu tiraj artificial aceasta problema este mai putin importatnta ). Cele mai raspandite recuperatoare convective sunt cele cu fascicul de tevi in care gazele de ardere curg la interiorul tevilor ,iar aerul la exteriorul acestora.Alegerea traseului de curgere a celor doi agenti se face in functie de gradul de murdarire si de presiunea agentului.Agentul care murdareste mai multa suprafata de schimb de caldura va circula la interiorul tevilor .Curatirea tevilor la interior se face mai usor decat la exterior.De asemenea fluidul are are presiunea mai mare se recomanda sa circule la interiorul tevilor . Circulatia acestuia la exterioarul tevilor ar determina cheltuieli mai mari necesare supradimensionarii carcasei recuperatorului care avand dimensiuni mari este supusa unor forte mai mari de presiune. Cum gazele de ardere si aerul de combustie au presiuni sensibil egale ,foarte apropiate de valoarea presiuni atmosferice se va tine seama numai de gradul de murdarire.Gazele de ardere de regula murdaresc mai tare suprafata de schimb de caldura datorita funinginii,prafului,vaporilor si oxizilor pe care ii contin.Curatirea tevilor la interior se face mai usor si din acest motiv este preferabil ca gazele de ardere sa circule prin tevi. a) Sectiunea libera de curgere a agentului prin tevi se obtine prin impartirea debitului agentului respectiv la viteza de curgere aleasa .

wo1= 4[mN/s]

Aceasta sectiune este compusa din suma sectiunilor libere ale tevilor care compun fascicului tevilor:

unde: n este numarul de tevi din fascicul ; di- diametrul interior al unei tevi ,[m].

Din STAS 404/3-87 Tevi de otel fara sudura, laminate la cald pentru temperature ridicate, se aleg valorile pentru diametrul exterior al tevilor si grosimea acestora.

Se calculeaza diametrul interior al tevilor, di ,precum si valoarea pasului, s1.

=53 mm

b) Nr. necesar de tevi din fascicul:

n numarul de tevi necesare pentru fasciculul de tevi, pentru a putea asigura aranjarea simetrica a acestora in placile tubulare. Ca urmare, pe directia de curgere a aerului vor exista 9 tevi (n1), iar pe directia perpendicular curgerii, un numar de 10 tevi pe un rand(n2).- {910=90}

c) Corectarea valorii suprafetei sectiunii de curgere a gazelor de ardere:

d) Corectarea valorii vitezei de curgere a gazelor de ardere:

e) Calculul sectiunii de curgere a aerului:

w02 viteza de curgere a aerului; w02 = 6 mN/sD2 debitul aerului [mN3/s]

(=9(0,075-0,06)0,925=0,124

= pasul pe directia perpendicular curgerii [m]

f) Determinarea inaltimii unei treceri

numarul de tevi pe randurile de pe directia curgerii aerului.

distanta intre doua tevi ale randurilor perpendiculare curgerii aerului [m].dext diametrul exterior al tevilor [m].h inaltimea unei treceri a agentului rece peste fascicolul de tevi[m].

Alegerea materialului din care este confecionat eava:STAS 2888/3-8812MoCr502.3.2. Calculul coeficientului global de schimb de caldura

Expresia matematica a coeficientului global de schimb de caldura:

unde: - coeficient global de schimb de caldura pentru cazul peretilor despartitori cilindrici

coeficient superficial de schimb de caldura de partea gazelor arse[W/m2 OC]

- coeficient de schimb de caldura prin convectie, - coeficient de schimb de caldura prin radiatie - diametrul interior al tevilor [m] coeficient superficial de schimb de caldura de partea aerului [W/m2 OC]. - diametrul exterior al tevilor [m].

Coeficientii superficiali de schimb de caldura, se compun din doi termeni:

- coeficient de schimb de caldura prin convectiecoeficient echivalent schimbului de caldura prin radiatie intre agentul termic si peretele despartitor.

2.3.2.1 Calculul coeficientilor de convectie

Criteriul Reynolds indica raportul dintre fortele de inertie si fortele de frecare si caracterizeaza regimul de curgere al fluidelor.

unde: viteza gazului [m/s]; dimensiunea interioara a tevii [m]; viscozitatea cinematica [m2/s];

Din Anexa 8 [1] se aleg valorile pentru vascozitatea cinematica, , la temperatura de

6,Pentru calculul coeficientului de convectie in cazul recuperatoarelor de caldura cu tevi de tip aer gaze se recomanda folosirea urmatoarelor relatii deduse experimental in functie de caracterul curgerii si de unele particularitati constructive ale recuperatorului:Regim de curgere tranzitoriu Re=2320-10.000Atat pentru aer, cat si pentru gazele arse se utilizeaza aceeasi formula in care se introduc marimile caracteristice fiecarui gaz. Din tabelul 4.5.se aleg valorile marimii M in functie de criteriul Re:

unde: M- marime care depinde de valoarea criteriului Re la temperatura fluidului respectiv; crietril Prandtl la temperatura medie a fluidului [-];

criteriul Prandtl la temperatura medie a peretelui; dh diametrul hidraulic echivalent dh = di conductibilitatea termica a fluidului [W/m K ];Din tabelul 4.5.se aleg valorile marimii M in functie de criteriul Re:

conductibilitatea termica a fluidului din Anexa 8 [1] se aleg valorile pentru conductibilitatea termica la temperatura de :

dh=di=0.053

U perimetrul sectiunii de curgere

- diametrul hidraulic echivalent al sectiunii de curgere

2.3.2.2 Calculul coeficientului de radiatie :

-emisivitatea efectiva a sistemului gaz-perete

- emisivitatea peretelui

=0.8

- constanta corpului absolut negru

-emisivitatea gazelor de ardere la temperatura

=

- presiunea

= ll- grosimea stratului

=

- coeficientul de corectie pentru presiunea partiala a vaporilor de apa

- corectia pentru absortia reciproca a radiatiei intre si

- factorul de absortie a gazelor de ardere considerate la temperatura medie a peretelui

2.3.3 Diferenta medie logaritmica de temperatura:

Temperaturile agentilor care evolueaz n recuperator variaza continuu de-a lungul suprafetei de schimb de caldura. Astfel n fiecare sectiune a recuperatorului diferenta de temperatura intre agentul cald i agentul rece va fi alta. Pe ansamblu se poate calcula o diferenta medie logaritmica de temperatura ntre cei doi agenti pentru scheme de circulatie n echicurent sau n contracurent cu relatia:

n care reprezinta diferenta maxima de temperatura intre cei doi agenti, iar este diferenta minima de temperatura. Aceste diferente de temperatura se realizeaza, dupa caz, fie n sectiunea de intrare, fie n sectiunea de iesire a gazelor de ardere .

Anexa 5 pag 121 tab .b

2.3.3.1 Calculul coeficientului gazelor de ardere:

2.3.3.2 Calculul coeficientului schimbatorului de caldura a aerului:

pagina 60 pct. b2-asezarea tevilor aliniat (in coridor)

-coeficientul de convectie pentru curgerea aeruluiC- coeficientul de structura

2.3.4. Stabilirea suprafetei de schimb de caldura si a dimensiunilor finale ale recuperatorului:Ecuatia de transfer termic:

- sarcina termica a recuperatorului

daca agentul cald circula prin interiorul tevilor

2.3.4.1Calculul lungimilor tevilor

2.3.4.2 Calculul suprafetei de schimb de caldura

2.3.4.3 Numarul de treceri ale aerului peste fascicolul de tevi

5.BIBLIOGRAFIE

[1] Cristina Deac, Ioan Biris, Miklos Bor RECUPERATOARE DE CALDURA INDRUMATOR DE PROIECTARE, Editura U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2004[2] colectie STAT

.