Reconversia profesionala si schimbarile existente pe piata romaneasca a fortei de munca.

Piata munciiElementul principal in evolutia economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane (potentialul uman) de care dispune aceasta, resurse care reprezinta populatia activa a tarii respective la un moment dat. Potentialul uman trebuie privit in primul rand ca un consumator colectiv, lucru reprezentat de populatia totala si il al doile rand, ca un producator colectiv, lucru reprezentat de resursele de munca, adica numarul, experienta si gradul de pregatire al acestora. In orice conditii de spatiu si timp, activitatea economica implica factorul munca, considerat cel mai important factor de productie. Forta de munca este definita de Angela Bacescu-Carbunaru ca exprimand " numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila la un moment dat." Astfel, munca este definita ca "cheltuirea constienta a fortei de munca". ,,Omul este mai mult decat o marfa astfel incat piata fortei de munca este un loc deosebit atat in teoria cat si practica economica, deoarece este o piata derivata si cea mai reglementata. Piata are un caracter eterogen, cuprinde mai multe segmente delimitate pe tipuri de activitati, pe zone economice, pe profesii, categorii si grade de calificare, pe sexe si varste etc. Fiind o piata derivata, piata muncii primeste influente ale celorlalte piete si genereaza efecte asupra celorlalte piete si asupra tuturor sectoarelor economico-sociale. In figura 1.1, se pus in evidenta legaturile dintre piata muncii si celelalte piete.In acceptiunea unor autori, piata fortei de munca sau piata muncii reprezinta spatiul economico-geografic unde se confrunta, la un moment dat , cererea cu oferta de munca, se negociaza angajarea lucratorilor, marimea salariului, conditiile de munca etc. Ea exprima si sistemul relatiilor si al tranzactiilor care permite echilibrarea cererii si a ofertei de forta de munca." (http://www.diploma.ro/licente/probleme-actuale-ale-pietei-muncii-in-romania-4782 - Lucrare de licenta, Probleme actuale ale Pietei Muncii in Romania, Tofan Alexandru)Piata muncii, ca unitate sistematica intre oferta si cererea de munca, functioneaza in interdependenta cu celelalte piete specifice, mai intai cu piata bunurilor economice, ca unitate dinamica a ofertei agregate si cererii agregate de bunuri economice (materiale, servicii, informatii). Aceasta inseamna ca relatiile specifice pietei muncii sunt reciproce cu relatiile specifice pietei bunurilor economice, in sensul ca in toate imprejurarile de timp si spatiu dezvoltarea economico-sociala este sursa cererii de munca si evolutia demografica este sursa ofertei de munca (http://www.diploma.ro/licente/probleme-actuale-ale-pietei-muncii-in-romania-4782 - Lucrare de licenta, Probleme actuale ale Pietei Muncii in Romania, Tofan Alexandru). Unii specialisti decupeaza multiple forme ale pietei muncii si sustin ca se accentueaza caracterul eterogen al lor dupa criterii specifice ca: forma de proprietate (piaa muncii n sectorul privat, public, mixt), legislaia naional sau internaional (piaa muncii legal, piaa neagr, paralel, subteran a muncii, piaa gri a muncii etc.), fora economic a patronatelor (piaa muncii specifice ntreprinderilor mici, mijlocii, mari, foarte mari, gigant), apartenena statal a firmelor (piaa muncii specific firmelor naionale, firmelor strine, mixte, societilor transnaionale), calitatea i structura muncii n raport cu tipul de progres tehnic predominant (piaa muncii specific produciei tradiionale de bunuri economice materiale, piaa serviciilor, piaa informaiilor, piaa bunurilor culturale sau artistic - intensive s.a.).Funcionarea pieei muncii n condiiile economiei actuale reflect o atomizare accentuat a ei att la scar naional, ct i internaional, mbinndu-se tot mai multe interferene interne ale pieei muncii cu cele ale regionalizrii, globalizrii acesteia, ale migraiei internaionale a muncii s.a.

Problemele cu care se confrunta piata muncii in RomaniaIn termenii pietei muncii, somajul este un fenomen macroeconomic opus ocuprii, reprezentnd un surplus relativ de populaie activ fa de populaia care poate fi angajat n condiii de rentabilitate, impuse de pia. omajul a devenit o problem, odat cu dezvoltarea industrial, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVIIIlea, n perioadele de recesiune, cnd ntreprinderile industriale i micorau producia i, drept urmare, eliberau un numr important de muncitori, care deveneau omeri. n Romnia, omajul are la origine, parial, i transformrile de structur a economiei naionale, dup criteriul de efi cien, n vederea adaptrii la mediul concurenial.In Romnia, criza economic de lung durat a generat un omaj de mari proporii cu perspective reduse de reintegrare a omerilor. Modifi crile de structur a ramurilor i activitilor economice, sub impactul diversifi crii cererii de bunuri, al crizei economice, au condus inevitabil pentru o perioad ndelungat la reducerea cererilor de munc.Imigrarea - emigrarea au infl uenat i infl ueneaz de asemenea, piaa muncii. Imigrarea unei pri a populaiei active n vederea angajrii n diferite ri a sporit oferta de for de munc n cadrul acestora. Emigrarea a avut un efect invers, de scdere a forei de munc n ara de origine. Conjunctura economic i politic internaional defavorabil, datorit oscilaiilor ritmului creterii economice, confl ictelor armate, promovrii unor politici de embargou au Revista Romn de Statistic nr. 6 / 2013 23 infl uenat negativ relaiile economice viznd importul - exportul, deteriornd activitile economice n rile din zon i contribuind la creterea ratei omajului. (http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/rrs_06_2013_a3ro.pdf )

una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta Romania, de cand a inceput criza si pana in prezent este SOMAJUL; ruptura dintre sistemul educational si piata muncii; migratia populatiei;

Criza economica si somajul in RomaniaUns dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta piata fortei de munca romanesti de cand a inceput criza economica este somajul.Piata muncii se intemeiaza pe confruntarea cererii si ofertei de resurse de munca. Datorita crizei economice, numeroase sectoare economice si-au redus activitatea inducand dezechilibrul cerere-oferta, afectand viata a mii de persoane care au fost disponibilizate. Manifestat in intreaga Europa, acest fenomen al somajului a atins apogeul in 2009, cuprinzand 212 milioane de persoane somere (6,6 % din populatia activa), dintre care 34 milioane si-au pierdut locul de munca in perioada 20072009 (conform Organizatiei Internationalea Muncii).In cazul Romaniei de azi, piata muncii estedominata vizibil de efectele crizei economice: ofertalocurilor de munca este neegalata numeric de cererea locurilor de munca; astfel, rata somajului creste accelerat,facand ca Romania sa ocupe locul5 in UE la cresterea somajului. Cererea locurilor de munca este depasita superior de oferta locurilor de munca; conform unui sondaj realizat de My Job pe un esantion de 3563, 37% dintre acestia isi cauta un loc de munca de mai bine de un an.Pe ansamblul economiei, numarul angajatilor din cele peste 600.000 de companii care si-au depus anual bilantul al Ministerul Finantelor, a scazut cu 182.766, de la 4.41 milioane in 2010, la 4.23 milioane de angajati in 2013. Potrivit unui studiu realizat de analistii de la compania de business information si credit risk management KeysFin pe baza datelor oficiale disponibile in intervalul 2010 2014, cele mai multe business-uri care au avut de suferit pe timp de criza au fost cele din domeniile constructii, comert si repararea auto&moto si industria extractiva. In intervalul 2010 2013, sectorul constructiilor a pierdut 69.856 de salariati, comertul 49.982 de angajati, iar industria extractiva 44.649 de salariati.Si serviciile financiare au suferit un declin important din punct de vedere al fortei de munca. Potrivit datelor de la BNR, numarul angajatilor din mediul bancar, de exemplu, a scazut din decembrie 2010 in decembrie 2013 de la 66.753 la 58.612.La polul opus, afacerile care au creat cele mai multe noi locuri de munca au fost cele din domeniul serviciilor (servicii administrative-suport), HORECA (hoteluri si restaurante), sanatate-asistenta sociala, informatii si comunicatii. Serviciile administrative si de suport, asa cum sunt denumite dupa codul CAEN, au atras cele mai semnificative angajari, peste 41 de mii romani gasindu-si de munca in acest sector in ultimii 3 ani. Si industria hotelurilor si restaurantelor a inregistrat o evolutie semnificativa, atat ca paleta de servicii cat si, implicit, ca numar de angajati. In ultimii 3 ani, peste 11.000 de persoane s-au angajat in acest sector, in ciuda salariilor destul de mici raportate la venitul mediu net pe economie.Studiul KeysFin arata, totodat, ca afacerile din industria prelucratoare, agricultura si energie au reuit, in anii de criza, sa se mentina relativ pe linia de plutire, daca este sa privim evolutia acestora din prisma numarului de angajati. Fluctuatia personalului a fost nesemnificativa raportata la numarul mare de angajati din aceste domenii."Radiografia pietei muncii arata ca in Romania se coaguleaza tot mai puternic un sector vital pentru economie - cel mai serviciilor. De la mici firme care i-au deschis atelierii de reparaii la colul blocului, la companii de securitate i firme de logistic, astfel de business-uri au un potenial semnificativ i pe viitor", afirm experii de la KeysFin.Studiul KeysFin remarc, totodat, declinul puternic din sectorul construciilor, altdat unul dintre principalele motoare ale economiei. "Evoluia angajrilor din acest sector a urmat-o, practic, pe cea a crizei. Faptul c bncile au oprit robinetul creditelor a fost unul dintre motivele principale. Nici statul, cel mai mare angajator de proiecte de construcii, mai ales de infrastructur, n-a mai putut susine financiar acest sector. Vestea bun este c 2014 pare s fi fost un punct de cotitur. Construciile de locuine au nregistrat o revenire semnificativ, stimulate mai ales de finanrile din programul Prima Cas. Statul rmne nc dator la capitolul investiii n construcii. S sperm c 2015 va fi un an mai bun, avnd n vedere i perioada pre-electoral", au mai spus analitii de la KeysFin. (http://www.realitatea.net/cum-s-a-schimbat-piata-muncii-in-anii-de-criza-ce-meserii-se-cauta-si-unde-risti-sa-devii-somer_1594005.html)Piata muncii nu se mai intoarce la ceea ce a fost inainte de criza, cu salarii care cresteau in ritm exponential, cu beneficii multiple si angajatori care promiteau si luna de pe cer. Odata cu criza economica, atat angajatii, cat si angajatorii s-au maturizat: responsabilitatea, dar si exigentele au crescut; un loc de munca bun este mai pretuit, un angajat mai eficient este mai apreciat. Monica Bors, general manager la Premium HR, a vorbit despre evolutia pietei muncii in anul 2012, dar si despre transformarile ei in cadrul unui interviu pentru Business 24. "Cu siguranta nu vom asista la o imbunatatire brusca a situatiei economice, ci mai degraba la o evolutie lenta. Nu ne asteptam la o intoarcere la situatia anilor 2007-2008, ci la transformarea pietei muncii, la accentuarea unor fenomene care au inceput sa isi faca tot mai mult prezenta in ultimii ani: diversificarea formelor de colaborare, programele flexibile de lucru, migrarea activitatilor catre mediul online etc."Incepand cu anul 2011 se simte o crestere usoara a locurilor de munca vacante, dupa scaderea puternica resimtita in anii 2009 si 2010. Sectoarele care au inregistrat cresteri salariale incepand cu 2012 sunt IT, telecom, farmaceutic, si sectorul industrial. Dupa apogeul crizei, angajatorii s-au dovedit a fi mai prudenti in adoptarea deciziilor de angajare decat in anii anteriori crizei. In general angajatorii au dat dovada de un nivel de exigenta foarte sanatos pentru business, exigentele ridicate fiind prezente atat la selectia si acceptarea candidatilor pe post, cat si ulterior in perioada de proba si dupa aceasta.Tot datorita crizei economice din ultimii ani, timp in care am asistat la un excedent al cererii de locuri de munca in raport cu oferta din piata, s-a inregistrat o preocupare tot mai mare a companiilor fata de rezultate, ceea ce a determinat schimbari importante in practicile de personal. Pentru multe dintre pozitiile vacante companiile cer acum calificari suplimentare si experienta consistenta. In aceste conditii, romanii se confrunta pe de o parte cu lipsa oportunitatilor, iar pe de alta parte cu un nivel de exigenta ridicat al companiilor. (http://www.business24.ro/locuri-de-munca/locuri-de-munca-in-romania/piata-muncii-nu-isi-revine-in-2012-ci-se-transforma-1509499 )Ruptura dintre sistemul educational si piata muncii;In orice economie, performantele pietei fortei de munca depind in mare masura de corelarea ofertelor de educatie si formarea profesionala initiala cu cerintele pietei muncii. Reformele declansate in tara noastra inca din 1990 urmaresc crearea unei economii cu piata concurentiala, performanta si durabila, in cadrul careia piata muncii are un rol primordial. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca aceasta piata este atat de importanta si revelatoare, incat trebuie considerata barometrul realizarii economiei concurentiale. In ultima perioada, pe piata romaneasca s-a contatat ca exista o ruptura intre sistemul educational si piata muncii. Aceasta este o concluzie enuntata in proiectul Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca realizat de Blocul National Sindical. In acest sens, se recomanda regandirea politicii in domeniul educatiei, avand in vedere schimbarile intervenite in mediul economic si social, astfel incat sa existe o corelatie intre cerintele impuse de evolutia pietei muncii si tipurile de calificare furnizate de sistemul de invatamant. Cresterea relevantei educatiei si formarii profesionale initiale pentru nevoile pietei muncii trebuie sa fie un obiectiv major urmarit in elaborarea politicilor educationale si in activitatile desfasurate de furnizorii de educatie. Rata somajului in randul tinerilor ridica problema relevantei educatiei pentru piata muncii. In acest context trebuie adoptate o serie de masuri vizand adaptarea ofertei de educatie si formare profesionala initiala la nevoile pietei muncii: imbunatatirea planificarii strategice a ofertelor din invatamantul profesional si tehnic, furnizarea de servicii de orientare profesionala si furnizarea competentelor cheie.Unul dintre factorii care limiteaza gradul de corelare a educatiei si formarii profesionale initiale cu piata muncii se refera la date si studii insuficiente si neactualizate privind nevoile pe termen lung ale pietei muncii.

Migratia populatieiDaca gasiti aici ceva informatii si/sau daca gasiti alte probleme cu care se confrunta piata muncii din Romania sa le detaliati. (ca nu mai am ches sa scriu)http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-25-06-2012/Rezumat%20studiu%20Piata%20muncii.pdf - mai poate fi scris de aici la somaj pct-ul 2.3 stimulente financiare pentru incadrarea in munca a somerilor, absolventilor si a persoanelor in varsta : http://www.via-consiliere.ro/uploads/File/pdf/Studiu%20de%20perspectiva%20privind%20necesarul%20de%20forta%20de%20munca%20calificata.pdf

Reconversia profesionalaIn ultimii ani, si-a pus amprenta criza financiara si asupra pietei locurilor de munca. Multe meserii care aduceau un venit stabil au disparut treptat de pe piata. Angajatorii si-au schimbat cerintele, iar potentialii angajati au fost nevoiti sa se adapteze din mers. Reconversia este similara unei reinventari profesionale. Cursurile de calificare reprezinta o solutie atunci cand vechiul loc de munca a fost desfiintat.In aceasta perioada de criza, companiile se vad nevoite sa adopte o politica de restructurari pentru a reduce din cheltuieli si pentru a se mentine competitive. Cu toate acestea, unele companii au gasit o solutie la aceasta realitate, si anume reconversia profesionala. Pe scurt, atunci cand un anumit departament din companie nu aduce rezultatele scontate, oamenii din acel departament pot fi indrumati spre un alt domeniu pentru a se evita concedierea.Asadar aceste probleme cu care se confrunta piata muncii din Romania si care ii afecteaza pe oameni pot fi reduse prin intermediul reconversiei profesionale, care se datoreaza in principal restructurarii socioeconomice.Reconversia profesionala este un termen intalnit destul de des in viata de zi cu zi in ultimii ani. O definire cat mai simpla a acestui concept ar fi: reconversia profesionala inseamna reorientarea in cariera, dictata de factori obiectivi sau subiectivi. Factorii obiectivi sunt reprezentati de restructurarile masive din cauza crizei financiare. De cealalta parte, factorii subiectivi tin de dorinta personala de a ne schimba domeniul de activitate. (http://www.vreaucurs.ro/articole/pasi-de-urmat-pentru-ca-reconversia-profesionala-sa-fie-un-succes-77.html) Inca din anul 2009, in domeniile bancar, auto, imobiliar si constructii se faceau disponibilizari masive sau reduceri drastice de salarii. O solutie, inca de atunci a specialistilor in resurse umane pentru cei care au un loc de munca atins de criza este orientarea catre un alt job. Iar pentru a gasi un loc de munca in alt domeniu, sunt utile si cursurile de formare, care pot suplini lipsa experientei.Importana formrii i dezvoltrii profesionale a crescut considerabil datorit ritmului n care are loc schimbarea n societatea contemporan, ntre cele dou fenomene existnd o relaie de intercondiionare foarte puternic.Dac n trecut tinerii care dobndeau o profesie reueau, pe baza cunotinelor obinute n timpul scolii, s o exercite pe toat durata vieii, astzi cunotinele se perimeaz foarte rapid. Avnd n vedere schimbrile rapide prin care trece Romnia, formarea i perfecionarea ar trebui s devin un proces continuu i organizat care s in seama att de schimbrile care au loc n trecerea spre economia de pia, ct i de cele care pot fi anticipate.n condiiile n care inovaiile schimb tehnologia i managementul de la o zi la alta, companiile i societile comerciale sunt obligate s-i reconsidere permanent politica de resurse umane i valoarea muncii. Formarea i perfecionarea se ntreptrund, uneori fiind dificil de apreciat dac anumite activiti sunt de formare sau de perfecionare.Desi, uneori, procesul de reconversie profesionala nu lasa loc de obtiune pentru unii oameni, specialistii in domeniul resurselor umane mentioneaza cativa pasi de urmat pentru ca reconversia profesionala sa fie un succes.1. Schimbarea doameniului de activitate reprezinta o adevarata provocare. Persoana interesata trebuie sa constientizeze ca schimbarea in plan profesional aduce cu ea multiple schimbari. Este recomandabil ca persoana care doreste sa se recalifice sa se documenteze in legatura cu noul domeniu in care va intra. Discutiile cu diversi specialisti din acel domeniu sunt mai mult decat binevenite.2. Existenta unei baze.Angajatul care isi doreste reconversia profesionala ar trebui, in mod ideal, sa aiba deja o parte din cunostintele necesare noului domeniu de activitate.3. Persoana care incearca sa faca niste cursuri de recalificare are nevoie de toata sustinerea din lume. Orice schimbare majora in viata noastra vine cu un mare cumul de consum psihic. Din acest motiv, este de dorit ca persoanele care isi vor schimba domeniul de activitate sa aiba parte de sustinerea familei si a persoanelor apropiate.4. Existenta unui raport optim intre propriile asteptari si satisfactia reala pe care noul loc de munca o poate oferi. Inainte de a accesa un loc de munca dintr-un domeniu de activitate cu care nu suntem familiari, este nevoie sa realizam o analiza minima. Care sunt avantajele si dezavantajele noului loc de munca? Exista posibilitatea promovarii in timp? Care sunt valorile dupa care se ghideaza compania la care vom lucra?5. Reconversia profesionala reprezinta o adevarata provocare. Decizia de a imbratisa alta meserie trebuie sa fie foarte bine fundamentata. Trebuie mentionat faptul ca o reconversie professionala de succes se bazeaza pe un plan bine stabilit si pe o strategie de marketing personal foarte bine elaborat. (http://www.vreaucurs.ro/articole/pasi-de-urmat-pentru-ca-reconversia-profesionala-sa-fie-un-succes-77.html)

Rezultatele unui sondaj realizat de Myjob.ro la nceputul anului 2009 arat c cei care i caut alt job au preferine ctre domenii precum:

turism -28.54% serviciu clieni -28.09% resurse umane22.81% vnzri -21.78% marketing -20.99% distribuie -19.20% IT -18.81% bnci/finane -17.00% telecomunicaii -12.11%i contabilitate -10.66%.

http://www.evz.ro/solutia-de-criza-reconversia-profesionala-845330.htmlhttp://www.onlinestudent.ro/cariera-articole/jobs/reconversia-profesionalahttp://www.cursuricalificare.org/2011/01/24/cateva-cuvinte-despre-formarea-profesionala/Reconversia profesionala nu trebuie sa fie mereu radicala, ci poate fi vazuta ca o suplinire a jobului actual. Spre exemplu, V.M. o tanara din Bucuresti, care lucra intr-o companie pe pozitia de contabil si avea un salariu decent, din cauza micsorarilor salariale cauzate de criza financiara, a ales sa se califice intr-un domeniu nou: manichiura-pedichiura. Astfel persoana in cauza reuseste acum sa castige suficient cat sa-si acopere ratele la banci si cheltuielile lunare. Cursul a durat trei luni cu o investitie de 1.000 lei. V.M. sustine ca investitia a fost recuperata in aproximativ doua luni.Vorbind si putin in termeni statistici, se pare ca tinerii intre 21-30 de ani sunt mai deschisi catre reorientare profesionala, 30% este urmatorul segment care ar accepta o schimbare, fiind format din persoane intre 30 si 45 de ani, iar la polul opus se afla persoanele cu grupa de varsta intre 46 si 55 de ani care doar in proportie de 6% ar accepta o noua provocare profesionala. Iar in termeni de educatie se pare ca cei care au studii superioare sunt mai activi in ceea ce priveste mobilitatea profesionala.Conform datelor de la ANOFM, in anul 2012 cele mai multe cursuri gratuite au fost organizate pentru urmatoarele domenii:- Informatii si comunicatii: Operator introducere si prelucrare date (2.900 persoane), Operator calculator (780), Administrator retea (48) si Grafician (14).- Comert: Lucrator comercial (3.000 persoane), Vanzator (20)- Activitati de servicii: Contabili (1.200 persoane), Coafor (950), Auditor (40)- Sanatatea si asistenta sociala: Ingrijitoare la domiciliu (640 persoane), Baby-sitter (180), Infirmiera (10)- Turism, hoteluri, restaurante: Bucatar (2.200 persoane), Ospatar (1.800), Camerista (570)- Constructii: Instalator (1.300 persoane), Tencuitor (1.100), Sudor (600), Electrician (470)In concluzie reconversia profesionala trebuie vazuta uneori ca un mijloc de suplinire a activitatii profesionale si nu ca o schimbare radicala.http://blog.workfinder.ro/2013/02/18/reconversia-profesionala-un-pas-uneori-necesar/

http://www.vreaucurs.ro/articole/pasi-de-urmat-pentru-ca-reconversia-profesionala-sa-fie-un-succes-77.htmlhttp://www.evz.ro/solutia-de-criza-reconversia-profesionala-845330.htmlhttp://www.onlinestudent.ro/cariera-articole/jobs/reconversia-profesionala http://www.fundatiacorona.ro/docs/Brosura_ID%2081074.pdfhttp://www.frbaschet.ro/stiri/2015-01-12/curs-de-reconversie-profesionala-oferit-gratuit-de-for-fostilor-sportivi-de-performanta curs de reconversie profesionalahttp://www.agerpres.ro/social/2014/10/09/reportaj-constanta-reconversie-profesionala-de-succes-ex-rectorul-universitatii-maritime-creste-curcani-la-marginea-orasului-16-38-15 reconversie profesionala de suceshttp://inf.ucv.ro/page-reconversie-informatica reconversie in informaticahttp://www.realitatea.net/6-pasi-pentru-o-reconversie-profesionala_910366.htmlhttp://www.cariereonline.ro/articol/reconversia-profesionala-realitate-sau-vis?page=0,1http://jurnalul.ro/stiri/externe/reconversie-profesionala-de-succes-era-infirmiera-a-ajuns-sirena-684989.html - reconversie de succeshttp://incomemagazine.ro/articles/reconversia-profesional-punct-i-de-la-cap-t-in-carierpartea cu AJOFM, dar poate fi si dincolo

http://dezvoltareprincalificare.ro/proiect/legislatie.phphttp://management.ccmimm.ro/data/studii/formarea_profesionala_continua.pdfhttp://www.cursuricalificare.org/2011/01/24/cateva-cuvinte-despre-formarea-profesionala/http://legestart.ro/clauza-de-formare-profesionala/http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2012/RRS12_2012_a2_ro.pdfhttp://blog.workfinder.ro/2013/02/18/reconversia-profesionala-un-pas-uneori-necesar/http://www.ziare.com/articole/reconversie+profesionalahttp://www.realitatea.net/cele-mai-bune-variante-de-reconversie-profesionala_1015113.htmlhttp://www.cariereonline.ro/articol/reconversia-profesionala-cum-pornesti-de-la-zero-fara-pic-de-experientahttp://www.antena3.ro/life/oameni/reconversie-profesionala-un-it-ist-a-invatat-un-om-al-strazii-sa-programeze-in-javascript-229971.htmlhttp://www.viata-medicala.ro/*articleID_9943-dArt.htmlschimbarile piata muncii:http://incomemagazine.ro/articole/care-vor-fi-schimbarile-pe-piata-munciihttp://buzzcamp.ro/2014/01/14/tendinte-pe-piata-muncii-in-2014-guest-post-carmen-draghici/http://beta.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdfhttp://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/67_Irimie%20Sabina.pdfhttp://www.ziare.com/articole/previziuni+piata+munciihttp://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/art4_ro_rrs%205_2011.pdfhttp://revistacalitateavietii.ro/2008/CV-3-4-2008/05.pdfhttp://asociatia-zamolxe.ro/node/64http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdfhttp://www.business24.ro/locuri-de-munca/stiri-locuri-de-munca/schimbari-dramatice-pe-piata-muncii-din-romania-in-procesul-de-integrare-europeana-85711https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/schimbari-in-lumea-muncii/globalizare.-efecte-sociale-ale-crizei-mondiale-in-romaniahttp://www.wall-street.ro/slideshow/Careers/118813/lectii-despre-transformarile-pe-piata-muncii.html?full