realizarea proiectului cathedral plaza bucuresti

7/23/2019 Realizarea Proiectului Cathedral Plaza Bucuresti

http://slidepdf.com/reader/full/realizarea-proiectului-cathedral-plaza-bucuresti 1/32

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN CONSTRUCŢII

Studiu de caz:

„ Realizaea !"ie#$%l%iCa$&e'al Plaza

B%#%e($i )

Întocmit de: Îndrumător:

Ing. Conf.univ.dr.ing. Augustin PURNUŞIng.Ing.Ing.

Ianuarie 201

1



Cuprins

1. Descrierea proiectului, inclusiv etapele de realizare.....................................3

2. Ipoteze şi constrângeri stabilite înainte de începerea proiectului...............63. Esti!ri ale costurilor şi duratei de "inalizare..............................................#

$. %naliza "actorilor interesa&i..........................................................................1'

(. %naliza )*+................................................................................................13

6. Identi"icarea riscurilor..................................................................................1$

-. atricea /robabilitate 0 Ipact...................................................................16

. atricea Ipact Epunere severitate....................................................1

#. /rioritizarea riscurilor..................................................................................1#

1'. /lanul de r!spuns la risc...............................................................................2'

11. %naliza cantitativ! a riscurilor utilizand etoda /ert, etoda celor 3

)cenarii, etoda onte Carlo.....................................................................23

12. Concluzii.........................................................................................................3'

13. 4ibliogra"ie.....................................................................................................32

2



*+De#ieea !"ie#$%l%i, i-#l%i. e$a!ele 'e ealizae

Cat!edra" P"a#a este o destina$ie %usiness de &rimă c"asă situată 'n centru" (ucure)tiu"ui* "+ngăCatedra"a Cato"ică ,f+ntu" Iosif* cu acces direct dinCa"ea -ictoriei )i a&roa&e de Pia$a Revo"u$iei.

e asemenea* "oca$ia %eneficia#ă de &ro/imitatea unor !ote"uri %inecunoscute ca Radisson*i"ton* ido* Am%assador )i Ca&ito"* căutate deoamenii de afaceri care vi#itea#ă (ucure)tiu".

Prive"i)tea minunată s&re Pia$a Revo"u$iei )i#ona verde a &arcu"ui centra" Ci)migiu face &e oricinesă)i dorească să "ucre#e 'ntrunu" dintre %irouri"e de "aeta3e"e su&erioare.

Cat!edra" P"a#a este &roiectată ca o c"ădire de %irouri C"asa 4A5 cu 26.781 m.&. )i 19 eta3e* &recum )icu foarte mu"te "ocuri de &arcare dis&use &e nive"e.

Pentru e/terioru" )i interioru" c"ădirii sau fo"osit &iatră* "emn* stic"ă )i o$e" &entru a crea un s&a$iu cuadevărat deose%it* modern )i minima"ist. ateria"e"e au fost se"ectate 'n func$ie de dura%i"itate* ca&acitate de

&ăstrare* gradu" scă#ut de to/icitate )i dis&oni%i"itatea regiona"ă.C"ădirea &ermite f"e/i%i"itate 'n &"anificarea amena3ării %irouri"or 'n conformitate cu cerin$e"e fiecărei

afaceri. iecare eta3 oferă s&a$ii desc!ise care &ot fi ada&tate 'n func$ie de necesită$i.

Proiectu" are ca sco& crearea unui !a%itat de "ucru &"ăcut* care să ins&ire atmosfera e/c"usivistă )i"u/oasă.

,tructura c"ădirii , ; P; 19< ; eta3 te!nic:

nive"uri su%terane: 200 "ocuri de &arcare= &e 'nă"$imea acestor nive"uri este stocată )i re#erva &ro&rie dea&ă &entru com%aterea incendiu"ui= Parter: "o%%>* !o"uri de acces "a s&a$ii"e de "a eta3* s&a$ii te!nice: &ostu" de transformare* gru&u" e"ectrogen*ta%"ou" e"ectric genera"* camera de gunoi* camera &entru &a#ă* camera de contro" foc* ane/e= <ta3e"e 1 19: s&a$ii &entru %irouri* să"i de conferin$e )i &rotoco"* cu ane/e aferente= Pe terasa de &este eta3u" 19 este am&"asată camera motoare"or &entru ascensoare* s&a$ii te!nice desc!ise )i

'nc!ise* &recum )i centra"a termică.

?



,u&rastructura c"ădirii este mi/tă* formată din e"ementemeta"ice @contrav+nturi* grin#i ori#onta"e ce sus$in &"an)ee"e )i %etonarmat cu armatură rigidă @st+"&i vertica"i )i nuc"eu centra".

Infrastructura: Bin+nd seama de e/isten$a a nive"uri su%terane*de 'ncărcări"e mari transmise de su&rastructură )i de e/isten$aconstruc$ii"or 'nvecinate sa ado&tat fundarea &e radier genera" &i"otat*infrastructura a fost rea"i#ată 'n incinta etan)ă sus$inută &erimetra" cu

&ere$i mu"a$i.

Pre"uarea 'm&ingerii &ăm+ntu"ui )i a &resiunii a&ei sa rea"i#at &rin &"an)ee"e de su%so" care saue/ecutat de sus 'n 3os* &e măsura e/cavării 'n interioru" incintei. Acest &rocedeu* denumit 4to& don5* a

&ermis )i e/ecu$ia concomitentă a structurii su&raterane a construc$iei.

,tructura astfe" ca"cu"ată &ermite 'ncărcări uti"e de ?00 DgEm& &e #ona de %irouri )i 800 DgEm& &e #onaserveru"ui.

5ista de ecipaente:1. Insta"a$ia e"ectrică

• Cone/iune e"ectrică "a medie tensiune 20.000 vo"$i rea"i#ată dintrun sistem redundant formatdintrun circuit de ti& ine" din ? sta$ii @(ra#i"iei* Panduri*i"aret=• 2 transformatoare uscate cu &utere individua"ă de 2000 de F-A=• Generator de H00 Fa marca Cater&i"ar=• Ar#ătoare ies!au&t=• ,istem de distri%u$ie &e vertica"ă ti& (uscar=• Ja%"ouri e"ectrice er"in Gerin.

2. Insta"a$ia de i"uminat• Cor&uri de i"uminat @focus* am%ient* marca P!i"i&s=• I"uminat de siguran$ă &entru evacuarea )i marcarea !idran$i de incendiu =• K &arte din cor&uri"e de i"uminat* res&ectiv 20L 26M* vor asigura continuitatea "ucru"ui 'nca#u" dis&ari$iei tensiunii din sistem.

?. Centra"a Jermică• Centra"a termică marca -iessmann func$iona"ă cu ga# sau motorină* %a#in tam&on motorină=• Ci"ere Jrane ? / 780.

. Insta"a$ii de venti"are• Centra"a de venti"a$ie marca Jrane=• -enti"oconvectoare Jrane=• Pom&e i"o=• -enti"atoare Air rance=• Gri"e anemostate ti& Jro/=• inear difu#er ti& Jro/.

6. ,en#ori• etec$ie si a"armare "a efrac$ie=• Centra"a detec$ie si a"armare incendiu=

• etectori o&tici de fum=• etectori de tem&eratură=• Centra"ă monitori#are )i semna"i#are a"arme te!nice=



• etec$ie )i a"armare "a de&ă)irea &ragu"ui de CK 'n gara3=• etec$ie )i a"armare ga# "a centra"a termică.

7. Insta"a$ii ig!t Jec! -oice O ata• Internet=• Je"efonie=• Insta"a$ie de radio )i te"evi#iune comercia"ă=• Protoco" semnat cu Romte"ecom ,.A. L c"ădirea devenind ec!i&ată cu un centru de comunicare ce

oferă vite#e mari de internet* %en#i mari )i trafic cu &arametri ridica$i.8. ifturi

• 8 "ifturi marca ,!ind"er L 2 dintre e"e asigur+nd traficu" &arcare L &arter. e "a &arter se &ot uti"i#ace"e"a"te 6 "ifturi de mare vite#ă dis&oni%i"e.

7inisa8e

a$ada N este rea"i#ată cu &"aca3 de &iatră natura"ă ti& ca"car. P"aca3u"venti"at @so"u$ia te!nică are următoare"e avanta3e:

'n"ocuirea faci"ă a diverse"or &ăr$i din &"aca3= f"e/i%i"itatea "a ac$iunea v+ntu"ui. f"e/i%i"itate )i re#isten$ă s&orită "a ac$iuni"e datorate cutremure"or.

Pe această fa$ada sunt &erforate oc!iuri mo%i"e de geam.a$ada - L &e această "atură se regăsesc %a"coane "a fiecare eta3* cut+m&"ărie sistem ,c!ucDo.

a$ada < L &erete cortină semistructura" sistem ,c!ucDo.Perete , L &erete cortină semistructura" sistem ,c!ucDo.

Perete"e cortină este rea"i#at astfe" 'ncat să 'nt+r#ie &ro&agarea incendii"or de "a un nive" "a a"tu"* at+t &rin e/terior* c+t )i &rin interior.ona de "o%%> are o "ă$ime de 7 m )i este finisată cu &ardosea"ă din "emn. Pere$ii sunt &"aca$i cu &iatră

)i &anouri de "emn* iar tavane"e fa"se sunt ti& unter oug"as.ona de %irouri dis&une de tavan casetat )i &ardosea"ă f"otantă.(ăi"e sunt &"acate cu &iatră natura"ă @marmură* ca"car. K%iecte"e sanitare sunt din ,&ania* marca

,anindusa.a &ere$i sunt &revă#ute următoare"e finisa3e interioare: &"ăci &iatră* &"ăci ceramice "a gru&uri"e

sanitare* vestiare )i ane/e* "am%riuri interioare din "emn ignifugat* vo&sitorie.Pardose"i"e cu&rind: &"ăci din &iatră natura"ă* &"ăci ceramice "a gru&uri"e sanitare* vestiare* oficii si

ane/e* mo#aic turnat sau &refa%ricat* &"ăci vini"ice.

,&a$ii"e te!nice )i &arca3e"e sunt finisate cu vo&sitorie ti& industria".Pardose"i"e &revă#ute &e s&a$ii"e de circu"a$ie sunt antidera&ante.

)ervicii

• ,ervicii de securitate oferite de o firmă de &a#ă autori#ată.• ,istem de su&raveg!ere &rin te"evi#iune cu circuit 'nc!is care

&reia imagini 2E2 din #one"e im&ortante a"e c"ădirii @accese"e )i &erimetru" e/terior* accesu" 'n &arcare* cu"oare )i !o"u" "ifturi"or.

• Parcare su%terană &e nive"e cu sistem !idrau"ic de

eficienti#are a "ocuri"or de &arcare "a nive"e 1 )i .• ,&a$ii de de&o#itare in su%so" cu &osi%i"itatea 'nc!irierii "or ca s&a$ii de ar!ivare.• ,ervicii de mentenan$ă @cură$enie )i re&ara$ii.

6



/+I!"$eze (i #"-$0-1ei $a2ili$e 3-ai-$e 'e 3-#e!eea!"ie#$%l%i

Proiectu" Cat!edra" P"a#a a" i""ennium (ui"ding eve"o&ment a fost autori#at de Primăria

,ectoru"ui 1 (ucure)ti 'n data de 2 fe%ruarie 2007* iar "ucrări"e au fost 'nce&ute 'n H martie 2007. Înce&+nddin "una a&ri"ie 2007* re&re#entan$ii Ar!ie&isco&iei RomanoCato"ice din (ucure)ti au 'nce&ut ac$iuni"e 'ninstan$ă.

Ar!ie&isco&ia (ucure)ti a criticat 'n dese r+nduri această construc$ie mega"omanică )i modu" 'n careau fost acordate autori#a$ii"e de construc$ie &entru această c"ădire af"ată 'n imediata vecinătate a Catedra"ei,f+ntu" Iosif* care afectea#ă structura de re#isten$ă a acestui "oca) de cu"t af"at 'n &atrimoniu" na$iona"* av+ndo vec!ime de &este 126 de ani. Referitor "a această situa$ie* ,uveranu" Pontif @ Pa&a (enedict a" Q-I"ea acerut &rintrun comunicat a" (irou"ui de &resă a" ,f+ntu"ui ,caun din decem%rie 2007 anu"area ace"or documente care au făcut &osi%i"ă construirea acestei c"ădiri.

Pre)edinte"e Jraian (ăsescu se face vinovat conform unei scrisori adresate &rimaru"ui rit#,c!ramma* citată de Rom+nia i%eră* că: at+t 'n actua"a sa ca"itate de &resedinte* c+t )i ca fost &rimar genera" a" (ucure)tiu"ui* Jraian (ăsescu &oartă res&onsa%i"itatea &entru activită$i"e de construc$ie de "+ngăCatedra"a RomanoCato"ică si (iserica Krtodo/ă Armenească5

Ar!ie&isco&ia a invocat 'n dese r+nduri că această construcţie aduce grave &re3udicii Catedra"ei ,f+ntu"Iosif* deoarece catedra"a ,f+ntu" Iosif5 din (ucure)ti* monument istoric şi de ar!itectură de &este 126 deani* este &usă 'n &erico" de construirea unei c"ădiri de 86 m 'nă"țime "a mai &uțin de 10 m distanţă=

Un &roiect de#astruos: 1H eta3e* &arter și nive"uri su%terane sc!im%ă radica" am%ientu" ar!itectura"'n centru" (ucureștiu"ui și afectea#ă grav Catedra"a ,f+ntu" Iosif5.

Ioan Ro%u sa dec"arat de acord cu ac$iunea &e care &rimaru" ,orin K&rescu a 'naintato Cur$ii deA&e" P"oie)ti* 'n sco&u" anu"ării autori#a$iei de construire emisă 'n 2007. În ac$iune se arată că din terenu" de800 m& care a&ar$ine unici&iu"ui (ucure)ti* )i din care fo)tii &rimari (ăsescu )i -ideanu au concesionat

firmei i""ennium două &arce"e de 80 m& )i res&ectiv 117 m&* "i&sesc 166 m& care sunt 'nsă ocu&a$i* fărănici un tit"u* de "ucrări"e desfă)urate de i""ennium5.

Istoricul scandalului9

• 1HH9: este demarat &roiectu".• 1HHH: Ar!ie&isco&u" dă un acce&t de &rinci&iu* &entru o

c"ădire re"ativ 'na"tă5 @res&ectiv 18 m 'nă"țime.• 2001: investitoru" oferă s&ații Ar!ie&isco&iei 'n viitoarea

construcție* refu#+nd să dea asigurări &entrusiguranța Catedra"ei.

• 2001: "ucrări"e "a c"ădirea <gnatia (anD* 'n #ona

Catedra"ei ,f+ntu" Iosif5* &roduc avarii "a o c"ădire aAr!ie&isco&iei.

• a&ri"ie 2001: 'n urma accidentu"ui susmenționat* ÎP, IoanRo%u 'și retrage ferm acce&tu"* rea"i#+nd &e de&"in

&erico"u" construirii unei c"ădiri de dimensiuni uriașe"+ngă Catedra"a ,f+ntu" Iosif5.

• 2001: (iserica Armenească este afectată grav deconstrucția unui %"oc simi"ar 'n imediata eivecinătate.

• 20012006: ÎP, Ioan Ro%u adresea#ă constant scrisori

at+t autorități"or com&etente 'n avi#are șiautori#are* c+t și investitoru"ui* e/&rim+nd fermde#acordu" față de &roiect.

7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Benedict_al_XVI-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/4_decembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/2006

http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Chatedral_plaza.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Benedict_al_XVI-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/4_decembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/2006

http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu



• e%ruarie 2007: 'n ciuda &roteste"or oficia"e re&etate* firma investitoare &rimește autori#ația deconstruire de "a Primăria ,ectoru"ui 1.

• Înce&+nd cu a&ri"ie 2007* &roteste &u%"ice a"e comunității cato"ice din țară și &roteste"e societățiicivi"e nu au determinat autorități"e @Primaru" Ca&ita"ei* inistru" Cu"turii* Prefectu" unici&iu"ui(ucurești să găsească o so"uție "a conf"ict. În ciuda &roteste"or* autorități"e nu au "uat măsuri.ucrări"e continuă.

• Nota ver%a"ă trimisă de ,f+ntu" ,caun "a 'nce&utu" "unii mai* e/&rim+nd 'ngri3orarea &entru siguranțaCatedra"ei și &entru %ine"e comunității cato"ice a rămas fără un răs&uns oficia" mai %ine de ?0 de#i"e.

• K scrisoare desc!isă a fost trimisă de ÎP, Ioan Ro%u* Ar!ie&isco&itro&o"it de (ucurești* cer+nd:o sto&area "ucrări"or 'n șantieru" din imediata vecinătate a Catedra"ei ,f+ntu" Iosif5o revocarea autori#ației de construcție 18HE19E(E?08* emisă de &rimăria sectoru"ui 1o inițierea unui &roces de modificare a "egis"ației &entru ca asemenea agresiuni asu&ra (isericii

și a Patrimoniu"ui Cu"tura" să nu mai fie &osi%i"e• Ar!ie&isco&ia RomanoCato"ică de (ucurești a dat 'n 3udecată autorități"e im&"icate 'n &rocesu" de

avi#are* consider+nd că este 'ncă"cată "egea @60E1HH1* deoarece:o Autori#ația a fost emisă fără o e/&erti#are te!nică a Catedra"ei* 'nainte de 'nce&erea "ucrări"or

așa cum &revedeau avi#e"e CC și a" I,CIC(o A%sența unui acord 'n formă autentică din &artea Ar!ie&isco&iei romanocato"ice de

(ucurești* așa cum &revede "egea.• Cer+nd* &rin ordonanță &re#idenția"ă* o&rirea "ucrări"or 'n șantier* instanța a res&ins de două ori

cererea Ar!ie&isco&iei romanocato"ice de (ucurești.• Academia Rom+nă a organi#at 'n data de ?0 ai o sesiune s&ecia"ă de comunicări* cu tit"u"

(ucurești: orașu" ca %un cu"tura"5* unde &ersona"ități im&ortante și au &re#entat &unctu" de vederecu &rivire "a recente"e modificări ur%anistice din ca&ita"ă și și au e/&rimat de#acordu" față de

&roiecte"e &ro&use* 'n mod s&ecia" față de &roiectu" care afectea#ă Catedra"a ,f+ntu" Iosif5.• ouă a"te sesiuni de de#%atere &u%"ică au fost organi#ate de Civic edia @2 iunie și de A"ianța

Civică 'm&reună cu Asociația &entru Jran#iție Ur%ană @22 iunie. e fiecare dată* re&re#entanțiisocietății civi"e au susținut cau#a Catedra"ei* dar &rotestu" "or nu a avut nici un ecou.

• Proteste"e &u%"ice au continuat. Pe data de 26 ai* "a ore"e 20:00* credincio șii cato"ici au făcut un"anț viu 'n fața %iserici"or cato"ice din mari"e orașe a"e Rom+niei* 'n gest de so"idaritate cu

%ucureștenii care cer &rote3area Catedra"ei ,f+ntu" Iosif5* amenințată de un șantier 'nce&ut 'nimediata vecinătate a monumentu"ui.

• Acțiunea a avut "oc simu"tan "a Iași* Constanța* (acău* Roman* Pitești* Craiova* (răi"a* Ju"cea*Jurnu ,everin* Jimișoara și (ucurești. ,au a"ăturat și comunități"e grecocato"ice de "a ("a3* C"u3*ugo3* (aia are* Kradea* Reg!in* J+rgu ureș. În toate aceste orașe* c"o&ote"e %iserici"or cato"iceau %ătut deodată* 3oi* "a ora 20.

• ar ți* 1? iunie 2007* 'n săr%ătoarea ,f+ntu"ui Anton* "a Padova și "a (ucurești sau făcut rugăciuni &entru sa"varea Catedra"ei ,f+ntu" Iosif5. a ora 1H.?0* (a#i"ica din Padova și Catedra"a din

(ucurești au fost 'n "egătură directă* &rin sate"it* iar tradiționa"a &rocesiune și %inecuv+ntare cumoaște"e ,f+ntu"ui Anton au &utut fi urmărite de cei &re#enți "a Catedra"a ,f+ntu" Iosif5. a(ucurești a urmat o &rocesiune cu "um+nări și crini* iar credincioșii au făcut un "anț viu 'n 3uru"Catedra"ei ca gest sim%o"ic de a&ărare a %isericii ce"ei mai re&re#entative &entru comunitatea cato"icădin Rom+nia.

• 10 noiem%rie 2010 L (iserica a că tigat &rocesu" "a Curtea de A&e" ,uceava i cere demo"area c"ădiriiș ș

de %irouri=• i""%rooD anagement Internationa" face recurs i cere daune de 20 mi"ioane euro=ș

• 12 iu"ie 2011: Curtea de A&e" ,uceava a decis că imo%i"u" este construit 8ec"ara. Ce" care ar tre%ui sădis&ună demontarea imo%i"i"u"ui de 1H eta3e este &rimaru" genera" a" Ca&ita"ei* ,orin K&rescu.

• In 29 iunie 2012* Jri%una"u" am%ovita "a o%"igat &e Primaru" unici&iu"ui (ucuresti sa emita

deci#ia &rivind desfiintarea turnu"ui Cat!edra" P"a#a rea"i#ata fara autori#atie de construire "ega"a*autori#atie emisa "a so"icitarea ,C i""ennium (ui"ding eve"o&ment ,R (ucuresti* de Primariasectoru"ui 1. ,entinta a devenit 8ec"arativ si irevoca%i"a "a ince&utu" acestui an* in urma deci#iei

8



Curtii de A&e" P"oiesti.esi sentinta de demo"are a turnu"ui* data de Curtea de A&e" P"oiesti* este 9ec"arativ si irevoca%i"a

&e ro" mai sunt trei &rocese &rivind desfiintarea c"adirii.• sfarsitu" "unii octom%rie 2012Curtea de A&e" (acau a res&ins &rin !otarare irevoca%i"a* cererea

9ec"arati de Ar!ie&isco&ia RomanoCato"ica &rivind demo"area 9ec"ara a Cat!edra" P"a#a* &otrivitdate"or furni#ate de de#vo"tatoru" c"adirii L i""enium (ui"ding eve"o&ment @(. Pe ro"u"instante"or mai sunt inca doua &rocese &rivind demo"area c"adirii L unu" "a Sudecatoria sector 1 sia"tu" "a Jri%una"u" Neamt.Sudecatoria sector 1 si Jri%una"u" Neamt au decis sa nu se demo"e#e turnu" de "anga Catedra"a,fantu" Iosif. Recursuri"e se 3udeca.

• Avocatu" (* Ro%ert Rosu* sustine ca ce"e &atru sentinte date &ana acum de instante nu suntcontradictorii: 4,entinta data de Jri%una"u" am%ovita si de ce"e trei instante care au dat

&ro&rietaru"ui castig de cau#a nu sunt contradictorii deoarece aceasta sentinta i" 9ec"ar &e &rimaru"genera" sa dis&una demo"area c"adirii* nu ne 9ec"ar &e noi sa demo"am. Joate &rocese"e unde ni sacerut noua sa demo"am* "eam castigat5.

• martie 201? Cat!edra" P"a#a a fost &re"uată de omu" de afaceri Ioannis Pa&a"eDas. Ar!ie&isco&iaRomanoCato"ică sus$ine că imo%i"u" va fi demo"at.

• se&tem%rie 201? Primaru" K&rescu este de &arere ca demo"area c"adirii va avea "oc in curand si ca

va res&ecta deci#ia instantei din P"oiesti care a decis ca imo%i"u" este 9ec"ara si tre%uie demo"at.• octom%rie 201? emo"area imo%i"u"ui de %irouri Cat!edra" P"a#a ar aduce %ucuresteni"or daune

directe de &este 80 mi"ioane de euro* re&re#entand atat costuri"e o&eratiunii* cat si daune"e &e carePrimaria unici&iu"ui (ucuresti va tre%ui sa "e &"ateasca &ro&rietaru"ui* se arata intro 9ec"arative ai""enium (ui"ding eve"o&ment

9



*+E$i45i ale #"$%il" (i '%a$ei 'e 6-alizaeCat!edra" P"a#a L c"ădirea de %irouri din (ucure)ti %oicotată de (iserica Cato"ică )ia găsit un c"ient

care este dis&us să &"ătească 80 mi"ioane euro &entru ac!i#i$ia ei* 'n condi$ii"e 'n care investi$ia 'n imo%i" afost de a&ro/imativ 6 mi"ioane euro. Jran#ac$ia nu a fost definitivată 'ncă* deoarece &oten$ia"u" cum&ărător vrea să se asigure mai 'nt+i că %"ocu" #g+rienori are un grad de ocu&are %un.

ucrări"e de construc$ii "a c"ădirea Cat!edra" P"a#a sunt fina"i#ate 'n &ro&or$ie de H6M. P"anuri"ete!nice au fost e"a%orate de firma estfourt! Arc!itecture ,A* antre&renor fiind societatea (ogTart

Construc$ii* am%e"e din (ucure)ti. e#vo"tator este com&ania i""%rooD anagement Internationa".ucrări"e au fost 'nce&ute 'n anu" 2007* fina"i#area acestora fiind &rogramată &entru "una decem%rie 2010.-a"oarea tota"a a investitiei este de a&ro/imativ 6 mi"ioane de euro.

H



/+A-aliza 7a#$"il" i-$eea8i

<sen$a riscu"ui* ce se e/&rimă &rin &osi%i"itatea eva"uării cuantificate a &ro%a%i"ită$i a&ari$iei unei

situa$ii nefavora%i"e* condi$ionea#ă necesitatea e"a%orării metode"or )i mecanisme"or de diminuare aefectu"ui negativ a" evenimente"or &revă#ute. Cunoa)terea &erico"u"ui &oten$ia" )i a nive"u"ui de im&act a"riscu"ui &ermite a "e gestiona 'n mod mai eficient.

actorii interesa$i @staDe!o"ders sunt defini$i ca &ersoane* gru&uri de &ersoane* institu$ii* organi#a$ii &rofesiona"e* com&anii* care &ot avea o "egatură* directă sau indirectă* cu &roiectu" sau &rogramu" res&ectiv.Pentru a ma/imi#a %eneficii"e socia"e )i institu$iona"e a"e &roiectu"ui sau &rogramu"ui )i minimi#a im&actu"negativ* 'n cadru" ana"i#ei factori"or interesa$i se identifică to$i acei factori care ar &utea inf"uen$aim&"ementarea acestuia* fie &o#itiv* fie negativ. ,e im&une ca ana"i#a factori"or interesa$i să ai%ă "oc 'ntrunstadiu inci&ient* res&ectiv 'n fa#e"e de identificare )i formu"are a"e &roiectu"ui sau &rogramu"ui.

Caracteristici de "uat 'n ca"cu" 'n ana"i#a factori"or interesa$i: caracteru" socia"* economic* etnocu"tura"=

statut @forma"* informa"= structura @număr* ierar!ie* arie de inf"uen$ă= modu" 'n care factoru" interesat &erce&e &ro%"ema E &roiectu".

Posi%i"e contri%u$ii a"e factori"or interesa$i: informa$ii re"evante resurse financiare resurse umane s&ri3in "egis"ativ diverse serviciiEconsu"tan$ăE&romovareEmarDetingEaudit etc.

undamente"e informa$iona"e &entru ana"i#a factori"or interesa$i "e re&re#intă ana"i#a diagnostic amediu"ui am%iant a" firmei )i &rogno#a &rivind evo"u$ia acesteia. ediu" am%iant este constituit din

ansam%"u" factori"or economici* te!nici* te!no"ogici* eco"ogici* manageria"i* demografici* socia"i* cu"tura"i* &o"itici )i guvernamenta"i. Jendin$e"e manifestate 'n evo"u$ia acestor factori determină o&ortunită$i dede#vo"tare sau &erico"e &entru firmă.

10



Un instrument care &oate fi fo"osit 'n fundamentarea strategiei '" re&re#intă atricea privindevaluarea "actorilor interesa&i :E7I;. Această matrice &ermite sinteti#area )i eva"uarea informa$ii"or economice* socia"e* cu"tura"e* demografice* &o"itice* guvernamenta"e* te!no"ogice )i 3uridice.

Întocmirea atricei privind evaluarea "actorilor interesa&i necesită identificarea &rinci&a"i"or factori e/terni care determină succesu" firmei* res&ectiv atri%uirea unor coeficien$i cu va"ori cu&rinse 'ntre 1)i 6 fiecărui factor interesat care contri%uie "a succesu" &roiectu"ui. Aceste va"ori indică măsura 'n care

&roiectu" &oate răs&unde cerin$e"or factori"or.

11



atricea privind evaluarea "actorilor interesa&i

<r.crt

7actoriinteresa&i

ceie

4ene"iciiaşteptate

/ierderianticipate

/utere dedecizie

In"luen&a)trategia decâstigare a

anga8aentului1 2 ? 6 1 2 ? 6

1 Investitorul

•Profit

•emarareaunor investi iiț

u"terioare

• Pierderi

financiare• Re&uta$ie / / •Promovarea &roiectu"ui

2 Constructorul

•Profit•Pu%"icitate•</&erien$ă

•Pierderifinanciare•Re&uta$ie•Jim&

/ /•Kferte•</&erien$ă•Je!no"ogie

34iserica

=oano0Catolic!

• ,&a$ii oferitede investitor • Cre)terea

număru"ui deenoria)i•

• Afectareastructurii de

re#isten$ă a %isericii

/ /•Protoco"u"'ntre investitor)i (iserică

$7ire de

consultan&!

• Profit• Pu%"icitate

• Pierderifinanciare

/ / •Portofo"iu

(

7urnizori deservicii şi

ateriale deconstruc&ii

• Profit• Pu%"icitate• </&erien$ă

• atorateneres&ectăriitermene"or

/ / •</&erien$ă

•Kferte

65ocuitorii

zonei

• oderni#area #onei

•Ag"omera$ie•Cre)tereainfrac$iona"ită$ii•Po"uare

/ /

• Proteste• ,crisoriadresate

&rimăriei

-/ri!ria

unicipiului4ucureşti

• Ja/e )iim&o#ite &entru

%ugetu" "oca"• ocuri demuncă

•Ag"omera$ie•Cre)tereainfrac$iona"ită$ii•Proteste•Ag"omerarea#onei

/ / • Res&ectarea"egii

4!ncile • Profit• Întar#ieri "arecu&erareafinan$ării

/ /

12



9+ A-aliza S:OT

Ana"i#a ,KJ este o te!nică &rin care se &ot identifica &uncte"e tari )i s"a%e )i se &ot e/aminao&ortunită$i"e )i amenin$ări"e unui &roiect* a"e unei ac$iuni sau a"e unei &ersoane )i &oate fi uti"i#ată cae"ement de rea"i#are a unui %i"an$. Nota$ia ,KJ vine din "im%a eng"e#a de "a ini$ia"e"e cuvinte"or )treng!ts@&uncte tari* *eaDnesses @&uncte s"a%e* + &&ortunities @o&ortunită$i )i !reats @amenin$ări.

</istă două moduri 'n care &oate fi uti"i#ată o ana"i#ă ,KJ: 'n sco&uri &rofesiona"e sau &ersona"e.În sco& &ersona"* ana"i#a ,KJ &oate fi uti"i#ată &entru a monitori#a cariera unei &ersoane* not+nda%i"ită$i"e )i &ro%"eme"e &e care aceasta "e are. În conte/t &rofesiona"* ana"i#a ,KJ &oate fi uti"i#ată &entrua măsura &rofita%i"itatea unei afaceri sau a unui &roiect.

În sc!ema de mai 3os se &oate o%serva 'm&ăr$irea c"asică a unei ana"i#e ,KJ: 'n st+nga sus sunttrecute &uncte"e tari* 'n drea&ta sus &uncte"e s"a%e* 'n st+nga 3os sunt notate o&ortunită$i"e* iar amenin$ări"e 'ndrea&ta.

/uncte tari

Aici sunt men$ionate as&ecte"e &o#itive interioare a"e &roiectu"ui./uncte slabe,unt notate as&ecte"e negative interioare a"e &roiectu"ui* &uncte s"a%e care &ot fi astfe" corectate 'n

momentu" 'n care sunt identificate.+potunit! iț

,unt trecute con3uncturi"e e/terioare &o#itive &entru &roiect. Astfe" de o&ortunită$i &ot fi consideratesc!im%ari"e te!no"ogice* &o"itice* socia"e sau economice.

%enin !riț

Con3uncturi"e e/terne negative ce &un 'n &erico" &roiectu".

/uncte tari /uncte slabe

• #onă centra"ă=• ar!itectură )i design e/travagant=• confort=• s&a$ii desc!ise ce &ot fi ada&tate 'n

func$ie de necesită$i )i cerin$e=• &anoramă=

• ag"omerarea #onei=• am&"asamentu"=• "i&sa "ocuri"or de &arcare=

+portunit!&i %enin&!ri

• de#vo"tarea &ie$ei=• atragerea unor investitori cu &utere

financiară mare care vor face "ar+ndu" "or investi$ii &rofita%i"e=

• &roteste=• ac$iuni 'n 3usti$ie=• insta%i"itate economică.

1?



;+ I'e-$i6#aea i#%il"

Acest ca&ito" &resu&une desco&erirea riscuri"or acestui &roiect* a cau#e"or u#ua"e care duc "a a&ari iaț

acestor riscuri i a informa ii"or necesare ce a3ută "a 'n e"egerea ricuri"or. Riscuri"e identificate &ot afectaș ț ț

&roiectu"* at+t 'n mod &o#itiv* c+t i negativ. Identificarea riscuri"or este un &roces continuu* ce se desfă oară at+tș ș

"a ini ierea &roiectu"ui* c+t i &e &arcursu" demarării acestuia.ț ș

e o%icei* a"egerea unei anumite metode de identificare se va rea"i#a de manageru" de risc cu a3utoru"unui număr c+t mai mare de &ersoane din afara de&artamentu"ui de management a" riscu"ui. Înainte deidentificarea riscuri"or* manageru" de risc tre%uie să identifice ace"e &ersoanec!eie care ar &utea a3uta "a acest

&roces L consu"ta$ii cu manageri diver)i )i cu &ersoane im&ortante din for$a de muncă a com&aniei care cunoscactivitatea )i care ar &utea avea &ro&rii"e &ăreri des&re riscuri"e e/istente. Identificarea riscuri"or nu tre%uie să fieun &roces static care se desfă)oară o singură dată. Rea"i#area unei serii de e/erci$ii5 de identificare a riscuri"or va re"eva un anumit număr de riscuri* dar de o%icei riscuri"e nu sunt evenimente certe )i statice* du&ă o &erioadăde tim& a&ăr+nd fie cu o intensitate nouă* fie su% o formă nouă. e aceea este recomandat ca &rogramu" deidentificare a riscuri"or să fie un &roces continuu* fără a e/agera totu)i. <ste im&ortant ca riscuri"e identificate săfie monitori#ate* iar riscuri"e noi să fiere"evate. Un &rogram de identificare ariscuri"or im&"ică o &"anificare atentă din

&artea manageru"ui de risc.

Krice 'nregistrare a unui risc tre%uie

acom&aniată de o 'nregistrarecores&un#ătoare a acestuia. e fa&t* cu mu"t'nainte de 'nce&erea &rocesu"ui deidentificare a riscuri"or* tre%uie de#vo"tat )iim&"ementat un sistem de 'nregistrare. u&ăidentificarea riscuri"or* toate date"e re"evante tre%uie inserate &entru a &utea fi uti"i#ate 'n &rocesu" de ana"i#ădin &erioada următoare* ca &unct de referin$ă.

1



<r.crt.

Categorie derisc

Evenient de risc Cauze E"ecte

1=isc cu e"ect

negativ

Neo%$inereaautori#a$ii"or deconstruc$ie

Am&"asamentu"=• Ne'ncadrarea 'nar!itectura #onei=• Afectarea structuri"orde re#isten$ă a c"ădiri"or'nvecinate.

Ne'nce&erea sauam+narea &roiectu"ui.

2

=isc cu e"ectnegativ

Ne'nc!eierea acordu"uicu (iserica RomanoCato"ică

Afectarea structurii dere#isten$ă a %isericii.

Ne'nce&erea sauamanarea &roiectu"ui.

? Protestu" enoria)i"or

•Po#i$ionare ce'm&iedica vi#i%i"itatea

(isericii RomanoCato"ică din imediataa&ro&iere

•Afectarea structuriide re#isten ă a %isericiiț

K&rirea "ucrări"or.

efectareaEu#uraec!i&amente"or )iinsta"a$ii"or deconstruc$ii

Uti"i#areanecores&un#ătoare aec!i&amente"or

• Am+narea termenu"uide fina"i#are a"

&roiectu"ui=• Accidente de muncă

6

Insta%i"itatea

economică )i"egis"ativă

C"imatu" &o"itic iș

economic a" ării.ț

• Cre)terea costuri"or=• Înt+r#ieri de

fina"i#are=• Nerecu&erarea

investi$iei.

7Afectarea structurii dere#isten$ă

•Cutremur •Incendii•</&"o#ii

•Înt+r#ieri 'nfina"i#area investi iei=ț

•Costurisu&"imentare=

•Accidente.

8,tarea vremii Ne&revă#ute

Încetinirea sauo&rirea tem&orară a"ucrări"or.

9

=isc cu e"ectpozitiv

ina"i#area 'nainteatermenu"ui de e/ecu$ie

•Com&eten$afactori"or &artici&anti=

•i&sa factori"or &ertur%atori=

•Res&ectarea &roiectu"ui.

•a/imi#area &rofitu"ui=

•Pu%"icitate=•Posi%i"itatea

'nce&erii a"teiinvesti$ii.

H Construc$ie modernă

•Uti"i#area unorte!nici )i te!no"ogiimoderne=

•As&ect futurist.

•Cerere mare=•e&ă)irea

a)te&tări"or=•Cre)terea

&rofitu"ui.

10Contractarea s&a$ii"or'nainte de terminarea"ucrări"or

•oca"i#areaam&"asamentu"ui=

•Ar!itectura .

Garantarea &rofitu"ui.

16



<+Ma$i#ea !"2a2ili$a$e = i4!a#$atricea &ro%a%i"itate L im&act* ca te!nică de identificare a riscuri"or ')i &ro&une să com%ine

&ro%a%i"itatea )i im&actu" fiecărui risc identificat &entru a determina gradu" său de im&ortan$ă 'n rea"i#area

&roiectu"ui.Pentru ierar!i#area riscuri"or asociate &roiectu"ui du&ă &ro%a%i"itate )i im&act tre%uie &arcurse trei

eta&e : sta%i"irea unei matrici care să "ege &ro%a%i"itatea unui eveniment riscant de un număr de c"asificare = rea"i#area unei matrici care să &ermită eva"uarea im&actu"ui unui risc anume asu&ra o%iective"or ma3ore a"e

&roiectu"ui @tim&* cost* ca"itate* sco&= com%inarea date"or de "a ce"e două eta&e anterioare. iecare risc va o&era 'n &ro&ria sa matrice

&ro%a%i"itate L im&act @matrice P / I5.Pentru 'ntocmirea matricei &ro%a%i"itateim&act* &artici&an$ii estimea#ă doi &arametrii: Ce daune vor fi &rovocate &roiectu"ui dacă i&ote#a nu se adevere)te @e/. 4im&actmare5 'n figura de mai 3osV

C+t de &ro%a%i" este ca i&ote#a să nu se adeverească @4&ro%a%i"itate ridicată5 'nfigura de mai 3osV

Je!nici"e avansate de ana"i#ă ca"itativă a riscuri"or conduc "a eva"uarea ca"ită ii informa ii"or &rimite*ț ț

c+t i "a eva"uarea gradu"ui de urgen ă a unui anumit risc. Pe %a#a "istei riscuri"or se &oate rea"i#a oș țmonitori#are atentă a acestora.

onitori#area im&actu"ui se concentrea#ă asu&ra: eficacitatea &roiectu"ui @4a face "ucruri"e care tre%uie5 )i dinco"o de aceasta @e/. im&actu" &o#itiv )iim&actu" vi#at efecte"e secundare care nu sunt inc"use 'n matricea "ogică im&actu" negativ

Aceste efecte )i ti&uri de im&act &ot deveni evidente 'n tim&u" deru"ării unui &roiect sau du&ă un tim&de "a terminarea &roiectu"ui. inco"o de nive"u" &roiectu"ui* ana"i#a devine de o im&ortan$ă ma3oră &entrueva"uare* conducerea strategică )i formu"area de &o"itici &entru 'ntre&rinderi viitoare. onitori#are efecte"or )i a im&actu"ui diferă de ce"e"a"te ti&uri de monitori#are datorită:

&erioadei "ungi de o%servare. Poate e/ista un deca"a3 de tim& considera%i" 'ntre o%$inerea re#u"tate"or )ia&ari$ia %enefici"or )i a im&actu"ui. În astfe" de ca#uri este de a3utor să se "ucre#e cu indicatori orienta$i către

&roces* adică indicatori care vor arăta semne"e ini$ia"e )i ce"e re#u"tante a"e im&actu"ui vi#at. <"e ne &ot da

17



ce" &u$in un %un indiciu dacă &roiectu" este &e ca"ea cea %ună. e regu"ă eva"uarea im&"ică feed%acDu"direct )i eva"uarea &rin gru&uri"e $intă. o cone/iune str+nsă dintre sc!im%ări"e datorate 'n mod direct &roiectu"ui sau &rogramu"ui )i mediu" sauconte/tu" acestuia. Adică* este adesea difici" să distingi dintre sc!im%ări"e care a&ar direct din &roiect )isc!im%ări"e care ar fi a&ărut )i fără &roiectu" res&ectiv @%eneficii incrementa"e. Procedeu" )i instrumente"e

&entru monitori#area im&actu"ui sunt ace"ea)i ca )i 'n ca#u" monitori#ării re#u"tate"or: co"ectarea deinforma$ii 'n formă ta%e"ară* secven$e tem&ora"e.

atricea &ro%a%i"itate L im&act &ermite aran3area riscuri"or du&a c"ase"e de riscuri* 'n func ie deț

&ro%a%i"itatea de a&ari ie a acestora i im&actu" &e care '" au asu&ra &roiectu"ui.ț ș

Im&actu" riscu"ui asu&ra &roiectu"ui se a"ege din 3udecata &rofesiona"ă a &artici&an i"or "a rea"i#arereaț

&roiectu"ui* 'n func ie de e/&erien a anterioară a acestora. Im&actu" se notea#ă cu cifre de "a 1 "a 6* 'n func ieț ț ț

de mărimea acestuia* conform figurii:

oartemare

6

are

ediu ?

ic 2

oarteic

1

Pro%a%i"itatea de a&ari ie a riscuri"or se notea#ă astfe":ț

=isuri negative

=iscuri pozitive

18

/ r o b a b i l i t a t e

Ipact

1 2 ? 60*1 0*1 0*2 0*? 0* 0*6

0*? 0*? 0*7 0*H 1*2 1*60*6 0*6 1*0 1*6 2*0 2*60*8 0*8 1* 2*1 2*9 ?*60*H 0*H 1*9 2*8 ?*7 *60*H 0*H 1*9 2*8 ?*7 *60*8 0*8 1* 2*1 2*9 ?*60*6 0*6 1*0 1*6 2*0 2*60*? 0*? 0*7 0*H 1*2 1*60*1 0*1 0*2 0*? 0* 0*6



>+Ma$i#ea i4!a#$ = e?!%-ee = e.ei$a$eAceastă matricea rea"i#ea#ă o &rioriti#are a riscuri"or* 'n func ie de e/&unerea "a care este su&us &roiectu"* fiecărui risc 'i &arte iț ș

severitatea cu care ar afecta acest risc deru"area &roiectu"ui. ,e &ot astfe" contura riscuri acce&ta%i"e i riscuri inacce&ta%i"e. Pentru fiecare riscș

'n &arte tre%uie rea"i#ată o ana"i#ă &articu"ară* 'n func ie de efecte"e acestuia &entru a sta%i"i modu" de evitare sau acce&tare a efecte"or ț

acestuia.

<r.Crt.

Categoria derisc

=isc7recven aț /robabilitate Ipact

Epunere )everitate0*1 0*2 0*? 0* 0*6 0*1 0*? 0*6 0*8 0*H 1 2 ? 6

6.

=isc cu e"ectnegativ

Neo%$inerea autori#a$ii"or

de construc$ie/ / / 2*6 1*6

7. Ne'nc!eierea acordu"ui cu(iserica RomanoCato"ică

/ / / ?*6 2*0

8. Protestu" enoria)i"or / / / 1*6 1*6

9.efectareaEu#uraec!i&amente"or )i ainsta"a$ii"or de construc$ii

/ / / 0*7 0*7

H. Insta%i"itatea economicăsi "egis"ativă

/ / / 2*0 1*7

10. Afectarea structurii dere#isten$ă

/ / / 0* 0*

11. ,tarea vremii @vremenefavora%i"ă

/ / / 1*6 1*0

12.

=isc cu e"ectpozitiv

ina"i#area 'naintea

termenu"ui de e/ecu$ie/ / / 2*0 1*2

1?. Construc$ie modernă/ / / 1* 0*9

1.Contractarea s&a$ii"or 'nainte de terminarea"ucruri"or

/ / / 2*0 1*2

19



*9+Pi"i$izaea i#%il"Ana"i#a ca"itativă a riscuri"or se rea"i#ea#ă cu a3utoru" matricei &ro%a%i"itate L im&act.

Ana"i#a cantitativă re&re#intă &rocesu" de eva"uare a im&actu"ui unui anumit risc iș

&ro%a%i"itatea de a&ari ie a riscuri"or identificate. Ana"i#a are ca sco& &rioriti#ări"e ac iuni"or ț ț

viitoareÎn urma rea"i#ării matricii &ro%a%i"itate L im&act i a matricii im&act L e/&unere L ș

severitate am rea"i#at o &rioriti#are a riscuri"or 'n func ie de severitatea acestora. -om &re#entaț

'n continuare riscuri"e 'n func ie de &rioritatea ce "i se acordă* de "a ce" mai riscant ce necesităț

măsuri deose%ite* deoarece afecte#ă &roiectu" 'n cea mai mare măsură* i 'nc!eind cu riscuri"eș

ce afectea#ă &roiectu" 'ntro mai mică măsură.Riscuri cu efect negativ:

1. Ne'nc!eierea acordu"ui cu (iserica Romano Cato"ică @Risc de cu"oare ro ie*ș cuo e/&unere de ?*6 i severitate de 2*0=ș

2. Neo%$inerea autori#a$ii"or de construire @Risc de cu"oare ro ie* cu o e/&unere deș

2*6 i o severitate de 1*6=ș?. Insta%i"itatea economică )i "egis"ativă @Risc de cu"oare ga"%enă cu o e/&unere de2*0 i o severitate de 1*7=ș

. ,tarea vremii L vreme nefavora%i"ă @Risc de cu"oare ga"%enă* cu o e/&unere de1*6 i o severitate de 1*0=ș

6. Protestu" enoria)i"or @Risc de cu"oare ga"%enă* cu o e/&unere de 1*6 i oș

severitate de 1*6=7. efectareaEu#ura ec!i&amente"or )i a insta"a$ii"or de construc$ii @Risc de cu"oare

verde cu o e/&unere de 0*7 i o severitate de 0*7=ș

8. Afectarea structurii de re#isten$ă @Risc de cu"oare verde cu o e/&unere de 0* iș

o severitate de 0*.

Riscuri cu efect &o#itiv:1. Construc$ie modernă @Risc de cu"oare ga"%enă* cu o e/&unere de 1. i oș

severitate de 0*9=2. ina"i#area 'naintea termenu"ui de e/ecu$ie @Risc de cu"oare ga"%enă* cu o

e/&unere de 2.0 i o severitate de 1.2 =ș

?. Contractarea s&a$ii"or 'nainte de terminarea "ucrări"or @Risc de cu"oare ga"%enă*cu o e/&unere 2.0 i o severitate de 1.2 =ș

At+t riscuri"e cu efect negative* c+t i ce"e cu efect &o#itiv tre%uie "uate 'n considerare*ș

acestea devenind o&ortunită i* iar ce"e cu efect negativ crea#ă amenin ări &entru deru"areaț ț

&roiectu"ui.

1H



*;+Pla-%l 'e 5!%- la i#Pentru fiecare categorie de risc tre%uie identificat un &"an de răs&uns cu anumite

strategii de răs&uns &entru riscuri"e cu efect negativ i &o#itiv. Pentru sta%i"irea &"anu"ui deș

răs&uns se sta%i"esc următoare"e ac iuni:ț

-

ac$iuni &reventive ce im&"ică 'ncercarea de a reduce &ro%a%i"itatea sau efectu"evenimente"or=- &"an de re#ervă @de contingen ă* &entru ca#u" 'n care riscuri"e nu &ot fi evitate* ciț

tre%uie acce&tate* ado&t+nd u"terior un nou &"an de continuare a &roiectu"ui= seadresea#ă tuturor &oten ia"e"or riscuri.ț

Ca i strategii de răs&uns "a riscuri vom a"ege:ș

- &entru efecte negative:• reducerea efectu"ui riscu"ui L 'n ma3oritatea ca#uri"or aceasta este a%ordarea &otrivită.

Jem&erarea riscu"ui 'nseamnă că se sta%i"esc un set de &a)i &roactivi &entru a asigura că riscu"nu a&are sau că im&actu" acestuia este minima"i#at.

• 'ncercarea de a evita riscu" L evitarea riscu"ui 'nseamnă că acea condi$ie care cau#ea#ă

&ro%"ema este e"iminată. Aceasta este o ca"e foarte eficientă de a e"imina riscuri"e* dar evident &oate fi fo"osită doar in circumstan$e unice.

• transferarea riscu"ui @oco"irea acestuia* ceea ce im&"ică asigurarea &roiectu"ui. În une"eca#uri res&onsa%i"itatea &entru managementu" riscu"ui &oate fi mutată din &roiect &rin numireaa"tei entită$i sau ter$e &ăr$i. </istă c+teva riscuri că materia"u" va fi distrus. Pute$i muta riscu"financiar cum&ăr+nd asigurare &e trans&ort.

•acce&tarea L manageru" de &roiect &oate considera că &oten$ia"u" im&act a" riscu"ui nueste destu" de su%stan$ia" &entru a cere o re&"ică "a risc. Acest "ucru ar fi ca#u" riscuri"or de nive"mic )i mu"te dintre riscuri"e de nive" mediu. anageru" de &roiect se &oate g+ndi "a im&actu"

&osi%i" a" riscu"ui* dar )i "a fa&tu" că im&actu" negativ nu merită costu" )i efortu" cerut &entru

managementu" riscu"ui. În acest ca#* vati concentra mai degra%ă &e costuri"e riscu"ui care vainterveni doar &e costu" 'ncercării de management a" riscu"ui. <ste &osi%i" să nu e/iste activită$ire#ona%i"e )i &ractice dis&oni%i"e &entru managementu" riscu"ui. Acesta este diferit de motivu"anterior unde costu" era mai mare dec+t c+)tigu". În acest ca#* nu e/istă o metodă %ună &entrumanagementu" riscu"ui* c!iar dacă riscu" a fost identificat )i este mare. e e/em&"u* este &osi%i"să e/iste un risc atunci c+nd un s&onsor &"eacă )i a"tu" vrea să anu"e#e &roiectu". e fa&t* &ute$isă )ti$i că s&onsoru" &oate &rimi o &romovare )i acest scenariu &oate fi &osi%i". Jotu)i* &ute$i sănu fi$i 'n &o#i$ia 'n care să &ute$i face &rea mu"t 'n "egătură cu acest "ucru at+t tim& c+ts&onsoru" curent este &e &o#i$ie )i &oate fi necesar să "ăsa$i "ucruri"e să decurgă de "a sine.- efect &o#itiv L riscu" este de o%icei asociat cu evenimente"e &oten$ia"e care au un im&actnegativ asu&ra &roiectu"ui. Jotu)i e/istă de asemenea conce&tu" de risc de o&ortunitate sau risc

&o#itiv. În aceste ca#uri* manageru" de &roiect sau ec!i&a &ot introduce riscuri &entru a 'ncercasă c+)tige mu"t mai mu"tă va"oare mai t+r#iu.• e/&"oatarea=• &rovocarea=• &arteneriatu"=• acce&tarea=

20



<rCrt

Categoriide risc

=iscIpact )trategia de

r!spuns!sura de

r!spuns

Cost estiat ale"ectului apari ieiț

riscului

Cost estiat al!surii de r!spuns

1 2 ? 6

1

=isc cue"ect

negativ

Ne'nc!eiereaacordu"ui cu

(iserica RomanoCato"ică

/Încercarea dea evita riscu"

• Kferirea des&a$ii 'n c"ădire•Conso"idarea %isericii 'n ca#de deteriorare

Costu" tota" a"investi$iei

@cca 0 mi" euro

•Costu" s&a$ii"ordate 'n fo"osin$ă estecca 10.000 euroE"una•Costu" conso"idăriicca 100.000 euro

2 Neo%$inereaautori#a$ii"or deconstruire

/ Încercareade a evitariscu"

Res&ectarea

tuturornorme"or "a'ntocmirea &roiectu"ui

Costu" tota" a"investi$iei@cca 0 mi" euro

Costu" de 'ntocmirea" &roiectu"ui cca0.000 euro

?Protestu"

enoria)i"or /

Reducerea

Informarea &u%"ică cu &rivire "aim&actu"c"ădirii asu&ra %isericii

Înt+r#ieri 'ndesfă)urarea

activită$i"or caurmare a

&roteste"or enoria)i"or

Costu" de informare &u%"ică cca 600 euro

Insta%i"itateaeconomică si

"egis"ativă/

• Jransferu"riscu"ui• Acce&tarea

• Asigurarea &roiectu"ui• odificarea &roiectu"uiconform

modificări"or"egis"ative

• Costu" deasigurare cca mi"euroEan• Costuri datorate &osi%i"e"or

modificări a"e &roiectu"ui

Costuri datoratemodificări"or

"egis"ative

6

efectareaEu#uraec!i&amente"or )i a insta"a$ii"or de construc$ii

/ Acce&tareaAnun$areafactori"orres&onsa%i"i

Costuri datorate'nt+r#ieri"or

Costuri datorate'nt+r#ieri"or

7 Afectarea / • Jransferu" Rea"i#area Costu" de asigurare Costuri datorate

21



structurii dere#isten$ă

riscu"ui• Acce&tarea

"ucrări"or deconso"idare

cca mi" euroEanconso"idării estimate

'n func$ie de &agu%e"e &roduse

8-remea

nefavora%i"ă/ Acce&tarea

•Protec$iamuncitori"or •,&orurisu&"imentare

A&ro/imativ100.000 euro

A&ro/imativ 10.000euro

9

=isc cue"ect

pozitiv

Construc$iemoderna

/ </&"oatarea Promovarea

Costu" "ucrări"or cuar!itectura

cca 1 mi" euro

Costuri de &u%"icitate 'n mass

media

cca 10000 euro

H

ina"i#area'naintea

termenu"ui dee/ecu$ie

/

• </&"oatarea

• Provocarea

Acordareade %onusurifactori"or &artici&an$i

Costuri de'ntre$inere din

momentu"fina"i#ării

&roiectu"ui

Costuri"e datorate %onusuri"or

10

Contractareas&a$ii"or 'naintede terminarea

"ucrări"or

/ Provocarea Promovarea

Costuri datoratecontracte"or cu

agen$ii"e imo%i"iarecare se vor ocu&a

de 'nc!iriereas&a$ii"or

Costuri de &u%"icitate 'n mass

mediacca 10.000 euro

Ana"i#+nd ta%e"u" &recedent e/istă riscuri &entru care tre%uie ado&tate anumite strategii de răs&uns* dar i riscuri ce tre%uieș

acce&tate* a"egerea unei strategii cores&un#ătoare fiind &rea costisitoare* necesit+nd un cost mai mare dec+t acce&tarea riscu"ui ca

atare. În &"us e/istă riscuri ce nu &ot fi evitate* singura so"u ie fiind acce&tarea 'n ca# de a&ari ie @s&re e/em&"u afectarea structuriiț țde re#isten ă 'n ca#u" unui cutremur sau a" i factori de oc ce &ot afecta structura* de asementea insta%i"itatea economică nu esteț ț ș

un risc ce &oate fi evitat.

22



**+ A-aliza #a-$i$a$i.5 a i#%il" %$iliza-'4e$"'a PERT, 4e$"'a #el" < #e-aii, 4e$"'a

M"-$e Cal"

Ana"i#a cantitativă a &roiectu"ui &resu&une rea"i#area unei diagrame ce re&re#intă gradu"de e/&unere "a risc a" &roiectu"ui. Această ana"i#ă se rea"i#ea#ă &e %a#a metodei onte Car"o deca"cu" a &ro%a%i"ită ii de a&ari ie a unor riscuri @metodă &ro%a%i"istă sau cu a3utoru" ana"i#eiț ț

ce"or trei scenarii @metodă semi&ro%a%i"istă.Pentru rea"i#area ana"i#ei cantitative a &roiectu"ui vom sta%i"i &rinci&a"e"e activită i ceț

stau "a %a#a rea"i#ării &roiectu"ui. Ne vom ra&orta doar "a fa#a de e/ecutie a &roiectu"ui* aceastafiind im&artita in urmatoare"e activitati:

1. ,a&atura strat vegeta"=2. ,a&atura genera"a?. ,a&atura mecanica. Rea"i#area fundatii"or 6. Rea"i#area su%so"uri"or 7. Rea"i#area su&rastructurii8. Inc!ideri si com&artimentari9. Jam&"ariiH. Jencuie"i interioare10. Pardose"i11. inisa3e

12. atada

Ana"i#a cantitativă a riscuri"or sa făcut cu a3utoru" metodei ce"or trei scenarii )i metodaonte Car"o @</ce".

În urma ana"i#ei a re#u"tat o durată a &roiectu"ui de e/ecutie de a&ro/imativ un an* fiind"uate 'n considerare )i anumite &erioade 'n care "ucrări"e ar &utea fi o&rite din cau#a anumitor factori de risc.

2?



In urmatoru" ta%e" sau evidentiat activitati"e* sim%o"uri"e* activitati"e "or &recedente* durate"e @o&timista* &ro%a%i"a si &esimista si va"oarea duratei dca"cu"ata du&a formu"a dW 1E7 @a ; cm& ; %

Activitate Simbol Act prec. Durata

Optimista(a)Probabila(cm

p) Pesimista(b) d

Sapatura strat vegetal Ssv ! " #

Sapatura ge$erala Sg Ssv ! " #

Sapatura meca$ica Sm Sg % &' & &'

u$datii Sm &* &% ' &%

Subsol S #' #! %' #!

Suprastructura Ss S &' &!' &#' &*#

+$c,ideri sicompartime$tari +c Ss *' *! !' *!

-amplarii -a Ss !' #' #! #'

-e$cuieli i$terioare -i Ss !' %' %! #%

Pardoseli P +c !' !! #' !!

i$isae i -i ' ! " !

atada -a/P/i #' %' %% %'

2



etoda ce"or ? scenarii L ,cenariu" ce" mai o&timist

26



etoda ce"or ? scenarii L ,cenariu" ce" mai &ro%a%i" @"uand in ca"cu" va"oarea d

27



etoda ce"or ? scenarii L ,cenariu" ce" mai &esimist

28



eterminarea &ro%a%i"ită ii de rea"i#are a &roiectu"ui cu metoda onte Car"o:ț

/robabilitatea de realizare a proiectului

act mea$s sdduratio$ esd e0d lsd l0d t0

Sv ! & * ' * ' * '

Sg ! & ! * 1 * 1 '

Sm &' & &' 1 &1 1 &1 '

&% & &# &1 ! &1 ! '

S #! * %! ! &&' ! &&' '

Ss &!' ! &*' &&' !' &&' !' '

+c *! * *& !' 1& !1 '' 1

-a #' * !1 !' '1 1% !# *%

-i %' * %' !' ' !' ' '

P !! !# 1& *% '' !# 1

i ! # ' !# ' !# '

%' * #1 !# *! !# *! '

Graficu" &re#intă &ro%a%i"itatea de rea"i#are a &roiectu"ui "a diferite &erioade de tim&. Acestaeste rea"i#at &e %a#a metodei de ca"cu" &ro%a%i"iste* onte Car"o* aceasta fiind metoda ce se a&ro&iece" mai mu"t de ca"cu"u" rea".

Posi%i"itatea de rea"i#are a &roiectu"ui

29



2critical mi$ ma3

average

Sv &''2 ' ' '

Sg &''2 ' ' '

Sm &''2 ' ' '

&''2 ' ' '

S &''2 ' ' '

Ss &''2 ' ' '

+c.1!

2 ' % !.#1!

-a '2 " #* *#.'%

-i &''2 ' ' '

P*.#'

2 ' # !.""

i &''2 ' ' '

&''2 ' ' '

duratio$ ra$ge

*'' '.''2

*&' .#!2

*&! ".*'2

*' '.1'2

*! *'.%'2

*' #.'2

*! "'.%!2

**! 1%.!2

*!! 11.%!2

2H



*/+ C"-#l%zii

Stadiul de derulare al proiectului

a 1? ani de "a demararea &roiectu"ui )i du&ă cinci ani de &rocese 'ntre Ar!ie&isco&ia RomanoCato"ică (ucure)ti )i i""ennium (ui"ding* construc$ia Cat!edra" P"a#a a &rimit un verdict fina":tre%uie demo"ată. Curtea de A&e" ,uceava a res&ins contesta$ia 'n anu"are formu"ată de i""enium(ui"ding men$in+nd deci#ia Jri%una"u"ui +m%ovi$a care sistase construc$ia deoarece "i&seauautori#a$ii"e "ega"e* 'nsă constructoru" Cat!edra" P"a#a* consideră sentin$a Cur$ii de A&e" ,uceavatardivă deoarece imo%i"u" a fost de3a inta%u"at )i intrat 'n circuitu" civi".

i""%rooD* com&ania care se ocu&ă de de#vo"tarea )i administrarea c"ădirii* a găsit un c"ient &rintre co"a%oratorii mai vec!i ai fondu"ui )i conform directoru"ui i""%rooD au &rimit de "a un fond %ritanic o ofertă atractivă &entru această &erioadă a &ie$ei imo%i"iare )i au semnat un &recontract dev+n#arecum&ărare* dar care se va fina"i#a doar du&ă ce vor fi 'nde&"inite anumite criterii de

&erforman$ă referitoare "a o anumită &erioadă 'n care tre%uie să 'nc!irie#e c"ădirea )i "a o anumită

rată de &rofita%i"itate a imo%i"u"ui dată de suma "a care se vor face 'nc!irieri"e.A)adar 'n tim& ce avoca$ii Ar!ie&isco&iei caută o ca"e de demontare a c"ădirii* de#vo"tatoru" de

&regăte)te de inaugurarea acesteia. Re&re#entan$ii i""ennium dec"ară: C"ien$ii au 'nce&ut de3a &regătiri"e &entru mutare. Imo%i"u" este gata* este racordat "a uti"ită$i se fac u"time"e finisa3e )iurmea#ă c+t de cur+nd să fie inaugurat. Noi nu dorim să "uăm 'n considerare această deci#ie

3udecătorească* &entru noi fiind tardivăX.

Com&"e/u" Cat!edra" P"a#a (ucure ti re&re#intă un &roiect cu un grad ridicat de risc* rea"i#areaș

"ui im&"ic+nd numeroase studii i ana"i#e. ,tudiu" de ca# &re#intă &e &arcursu" c+torva ca&ito"e*ș

sumar* eta&e"e ce tre%uie "uate 'n ca"cu" &entru o %ună ana"i#ă "a risc a unui &roiect.,a &utut o%serva că eta&a de identificare a riscuri"or este una dintre ce"e mai im&ortante eta&e

a"e managementu"ui riscu"ui unui &roiect* deoarece s&une 'n &rim &"an* 'n &rimu" r+nd* ace"e &unctevu"nera%i"e a"e &roiectu"ui. În &"us atrage aten ia asu&ra eventua"e"or o&rtunită i ce ar &utea aduceț ț

%eneficii &roiectu"ui. e)i e/istă un număr semnificativ de metode de identificare a riscuri"or* e/istăo serie de caracteristici comune &entru toate acestea. e o%icei* nu este suficientă o singură metodăde identificare &entru re"evarea tuturor &ro%"eme"or de risc cu care o organi#a$ie se confruntă. Nueste de dorit a&"icarea numai a uneia sau a două te!nici de identificare a riscuri"or* 'ntruc+te/c"uderea ce"or"a"te ar duce "a restr+ngerea număru"ui de riscuri &e care manageru" de risc va &uteasă "e re"eve. În ma3oritatea ca#uri"or* este de dorit )i mu"t mai fe#a%i"ă uti"i#area unei 'ntregicom%ina$ii de metode care să asigure re"evarea c+t mai mu"tor cau#e a"e riscuri"or. anageru" derisc este &ersoana care tre%uie să fie atentă "a sc!im%ări"e )i noută$i"e aduse 'n acest domeniu dede#vo"tarea activită$i"or. Uneori* anumite metode sunt mai fo"ositoare 'n une"e domenii de activitate

dec+t 'n a"te"e. Astfe" se e/&"ică )i de ce anumite metode ')i au originea 'n satisfacerea unor &ro%"eme s&ecifice &entru un anumit domeniu de activitate.

Pentru Cat!edra" P"a#a* am&"asamentu" @&o#i ia "+ngă (iserica RomanoCato"ică vec!e de suteț

de ani aduce ce"e mai mu"te &ro%"eme* 'nce&+nd c!iar cu &osi%i"itatea de neo% inere a avi#e"or i aț ș

acorduri"e necesare demarării investi iei.ț

Pe %a#a matrice"or &ro%a%i"itateaim&act i a matricei im&acte/&unereseveritate sau &ututș

&rioriti#a riscuri"e i sa căutat un &"an de răs&uns s&ecific fiecărui ti& de risc. e asemenea &"anu"ș

de răs&uns "a risc tre%uie atent a"es &entru a nu e/ista situa ia demarării unor ac iuni ce ar duce "aț ț

costuri su&erioare ca#u"ui 'n care efecte"e riscuri"or ar fi acce&tate fără niciun fe" de măsurisu&"imentare.

Ana"i#a cantitativă a riscuri"or are ca sco& determinarea momentu"ui de fina"i#are a &roiectu"uii &reci#area activită i"or critice @activită i &entru care dacă ar cre te durata de fina"i#are ar cre teș ț ț ș ș

durata de fina"i#are a &roiectu"ui.

?0



Cate!edra" P"a#a este un &roiect de success* ce se 'ncadrea#ă 'n termene"e sta%i"ite* 'n %ugetu"a"ocat i se &reconi#ea#ă că va aduce investitoru"ui &rofitu" a te&tat.ș ș

*>+ Bi2li"1a6e• .cat!edra"&"a#a.ro• ro.iDi&edia.org• .adevaru".ro

?1

http://www.cathedralplaza.ro/

http://www.adevarul.ro/

http://www.cathedralplaza.ro/

http://www.adevarul.ro/



• .mediafa/.ro• .romaniaactua"itati.ro• .media.imo&edia.ro• .#iare.com•

note de curs 5anagementu" riscu"ui5.

http://www.mediafax.ro/

http://www.romania-actualitati.ro/

http://www.mediafax.ro/

http://www.romania-actualitati.ro/

realizarea proiectului cathedral plaza bucuresti

Documents