realizarea desenelor +«n 2d

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

AUXILIAR CURRICULARAUXILIAR CURRICULAR

pentru

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC

CALIFICAREA: TEHNICIAN PROIECTANT CAD

MODULUL:REALIZAREA DESENELOR ÎN 2D

NIVELUL: 3

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a

sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

MEdCT–CNDIPT / UIP

AUTORI:

Ing. Isabela Cealîcu Prof. Gradul II, Grupul Şcolar Industrial „Electroputere” Craiova

Ing. Nicoleta Mirela Blemovici

Prof. Gradul I, Colegiul Tehnic „Mircea Cristea” Brasov

Ing. Gabriel Jiduc Prof. Gradul I, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Bucureşti

Ing. Nela Al-Derwesh Prof. Gradul I, Colegiul Tehnic „Iosif Siliman” Brasov

CONSULTANŢĂ CNDIPT: ROŞU DORIN, EXPERT CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN, EXPERT

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

2

REALIZAREA DESENELOR IN 2D

CUPRINS

1. Introducere 5

2. Competenţe specifice 7

3. Obiective 8

4. Informatii pentru profesor 9

4.1. Fişa de descriere a activităţii 11

5. Fişa de rezumat 12

6.Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 13

7. Informatii pentru elevi 14

8. Activitati de invatare 15

Activitatea de învăţare 1 15












Fişa de evaluare 1 27




9. Soluţii de activitate 33

10. Bibliografie 34

11. Anexe 35


3


Fişa de documentare 1 - DESENAREA PUNCTELOR 35

Fişa de documentare 2 - DESENAREA LINIILOR 37

Fişa de documentare 3 - DESENAREA POLILINIILOR 42

Fişa de documentare 4 - DESENAREA DREPTUNGHIURILOR 44

Fişa de documentare 5 - DESENAREA POLIGOANELOR 45

Fişa de documentare 6 - DESENAREA CERCURILOR 46

Fişa de documentare 7 - DESENAREA ARCELOR DE CERC 47

Fişa de documentare 8 - DESENAREA ELIPSELOR 48

Fişa de documentare 9 - VIZUALIZAREA DESENELOR 50

Fişa de documentare 10 - EDITAREA DESENELOR 52






Fişa de documentare 16 - EDITAREA CU AJUTORUL CASETEI DE PROPRIETĂŢI

67

Fişa de documentare 17 - BLOCURI ŞI ATRIBUTE 68

Fişa de documentare 18 - ORGANIZAREA DESENELOR CU AJUTORUL STRATURILOR

72

Fişa de documentare 19 - INTRODUCEREA TEXTULUI 74

Fişa de documentare 20 - COTAREA DESENELOR 81



Fişa de documentare 23 - ÎNSCRIEREA TOLERANŢELOR GEOMETRICE 91

Fişa de documentare 24 - PLOTAREA DESENELOR 92


4


Prezentul material se adresează pregătirii elevilor, pentru calificarea: Tehnician

proiectant CAD, domeniului TEHNIC de nivel 3.

Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este

Realizarea desenelor în 2D, pentru clasa a XII-a ruta directa a liceului tehnologic.

Instruirea la acest modul, care are alocat 1 credit, se desfăşoară în 124 de ore în

următoarea structură:

teorie: 62 ore;

laborator tehnologic: 62 ore.

Modulul Realizarea desenelor în 2D oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma

competenţe tehnice în legătură cu proiectarea asistată de calculator.

Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop

orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.

Auxiliarul oferă atât profesorului, cât şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului,

sub forma unor fişe de rezumat.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de

învăţare şi poate, de asemenea, ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii sunt

încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au

plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi profesorilor informaţii

valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.

Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine un glosar al cuvintelor cheie

utilizate în cadrul modulului.

Pentru fiecare activitate, elevilor li se oferă informaţii cu privire la scopurile /

obiectivele urmărite şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare a muncii lor.

Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în

paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze

în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.

Pentru fiecare activitate, elevilor le sunt puse la dispoziţie fişe de documentare,

conţinând selecţii ale unor informaţiilor necesare rezolvării sarcinilor de lucru.

Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea

abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.


5

1. INTRODUCERE


Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea majorităţii

criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de

Pregătire Profesională.

Trebuie avut însă vedere că acest auxiliar nu este un manual sau un tratat ştiinţific

despre „Realizarea desenelor în 2D”, iar suportul teoretic care însoţeşte fişele de lucru

are rolul de a sprijini procesul de învăţare şi nu cel de predare.


6


7. Procesarea datelor numerice

1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

2. Prelucrează datele numerice.

3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

26. Realizarea desenelor în 2D

C1. Utilizează unelte de bază pentru crearea desenelor

C2. Utilizează unelte avansate pentru editarea desenelor

C3. Creează desene complexe


7

2. COMPETENŢE SPECIFICE


După parcurgerea modului Realizarea desenelor in 2D elevii vor fi capabili:

O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD

O2. Să vizualizeze un desen din diferite perspective

O3. Să realizeze editarea desenelor

O4. Să copieze şi să mute un obiect

O5. Să utilizeze comenzile de construcţie

O6. Să modifice proprietăţile unor entităţi

O7. Să realizeze un desen complex prin integrarea blocurilor de componente

O8. Să organizeze desene utilizând straturi

O9. Să utilizeze corect comenzile de cotare

O10. Să insereze text în desene

O11. Să ploteze desene

O12. Să colecteze datele numerice corespunzătoare activităţii planificate;

O13. Să selecteze datele obţinute din măsurători sau alte surse;

O14. Să înregistreze datele;

O15. Să efectueze calculele în mai multe etape, cu numere de mai multe mărimi şi să

utilizeze formulele de calcul;

O16. Să reprezinte grafic datele obţinute şi să le interpreteze;

O17. Să compare rezultatele cu valori date pentru determinarea erorilor/abaterilor;

O18. Să formuleze concluziile în baza unei analize critice;

O19. Să utilizeze rezultatele în rezolvarea unei probleme şi să ia deciziile optime;


8

3. OBIECTIVELE MODULULUI


a. Relaţia dintre competenţele modulului, obiective şi activităţile de învăţare

Competenţe ObiectiveActivităţi de

învăţare Teme

C.26.1.

O.1

A1A2A3A4A5A6A7A8

A10A11

FE1

FD1FD2FD3FD4FD5FD6FD7FD8

DESENAREA PUNCTELOR DESENAREA LINIILORDESENAREA POLILINIILORDESENAREA DREPTUNGHIURILORDESENAREA POLIGOANELORDESENAREA CERCURILORDESENAREA ARCELOR DE CERCDESENAREA ELIPSELOR

O.2A2A4

FD9VIZUALIZAREA DESENELOR

O.3A5A8A9

FD10

FD11

FD12

EDITAREA DESENELOR

SELECTAREA UNUI OBIECT EDITAREA DESENELOR

OPERAŢIA DE ŞTERGERE A UNUI OBIECT

OPERAŢIA DE REINSERARE A OBIECTELOR

ŞTERSE CU COMANDA ERASE

ANULAREA EFECTULUI COMENZILOR

ANTERIOARE

EDITAREA DESENELOR OPERAŢIA DE COPIERE A UNUI OBIECT

OPERAŢIA DE DEPLASARE A UNUI OBIECT

OPERAŢIA DE ROTIRE A UNUI OBIECT

OPERAŢIA DE REDIMENSIONĂRE A UNUI OBIECT

C.26.2. O.4 A6A7A9

FE2FE3

FD13

FD14

EDITAREA DESENELOR OPERAŢIA DE OGLINDIRE A UNUI OBIECT

OPERAŢIA DE REALIZARE A UNOR COPII ÎN

REŢEA

EDITAREA DESENELOR

PRELUNGIREA UNUI OBIECT

DEFORMAREA UNUI OBIECT


9

4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI


O.5 A7 FD15 EDITAREA DESENELOR COMENZI DE CONSTRUCŢIE

O.6 A7A8

FD16EDITAREA CU AJUTORUL CASETEI DE PROPRIETĂŢI

O.7 A9FD17 BLOCURI ŞI ATRIBUTE

C.26.3

O.8 A11A12

FE4

FD18ORGANIZAREA DESENELOR CU AJUTORUL STRATURILOR

O.9 A10A11

FD20

FD21

FD22

FD23

COTAREA DESENELOR

COTAREA LINIARĂ

COTAREA DIAMETRELOR

COTAREA RAZELOR

COTAREA DESENELOR

COTAREA CONTINUĂ

COTAREA DUPĂ O LINIE DE BAZĂ

COTAREA ALINIATĂ

COTAREA DESENELOR

COTAREA PRIN LINII DE INDICAŢIE

ÎNSCRIEREA TOLERANŢELOR GEOMETRICE

O.10 A11 FD19 INTRODUCEREA TEXTULUI

O.11 A10FD24 PLOTAREA DESENELOR

b. Sugestii metodologicePentru dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele

activităţi de învăţare: simulare, studii de caz, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, etc. În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale

elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii, a ceea ce ar trebui să fie capabili să realizeze cei mai mulţi dintre ei şi a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze. Luând în considerare obiectivele de învăţare diferenţiate şi datele despre elevi (ritm de învăţare, stiluri de învăţare, tipuri de inteligenţe, dificultăţi în învăţare), profesorul va putea adapta parcursul formării elevilor.

Aceste produse ale elevilor vor fi adunate într-un portofoliu, constituind dovezi ale progresului şi ale atingerii competenţelor.


10


Realizarea desenelor în 2DNumele elevului:Data începerii: Data finalizării:

Competenţe Activitate de învăţare

Data îndeplinirii Verificat

Denumirea sau altă precizare referitoare la activitatea de învăţare

Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit

Semnătura profesorului

C1. Utilizează

unelte de bază

pentru crearea

desenelor

Activitatea de învăţare 1(Fişa de lucru, Fişa de documentare,Fişa de evaluare)

C2. Utilizează

unelte

avansate

pentru editarea

desenelor

C3. Creează

desene

complexe


11

5. FIŞĂ REZUMAT A MODULULUI


Competenţă Activitate de învăţare

Obiectivele învăţării

Realizat

Detalii referitoare la competenţa care se dezvoltă.

Denumirea sau alte precizări referitoare la activitatea de învăţare

Obiectivul(ele) activităţii de învăţareAceastă activitate va …

Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit

Comentariile elevuluiDe exemplu:

Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.

Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.

Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.

Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

Comentariile profesoruluiDe exemplu:

Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.

Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.

Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.


12

FIŞA REZUMAT A ACTIVITĂŢII


CAD - Computer Aided Design (proiectare asistată de calculator)

Layer -Strat în care pot fi desenate anumite părţi din desene mai complexe, părţi care au comune culoarea, tipul de linie folosit etc.

Desene prototip

(template)-

Desene în care sunt predefinite elemente de bază, cum ar fi unităţile de măsură, culorile, tipurile de linie. Sunt folosite ca elemente iniţiale pentru un desen nou. Fişierele sunt salvate cu extensia .dwt.

.dwg - Extensia unui fişier desen (drawing) creat de AutoCAD

Colimator -Cursor care apare pe ecran sub forma a două linii care se intersectează

Entitate - Element grafic de bază al unui desen

Cotare - Măsurarea şi marcarea pe desen a dimensiunii unei entităţi

Leader - Creează o linie de indicaţie

Layout - Pagină pregătită pentru tipărire


13

6. GLOSAR DE TERMENI

Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal.


Elevii îşi vor dezvolta competenţele individuale precizate în cadrul acestui modul prin realizarea activităţilor de învăţare propuse.

Activităţile de învăţare trebuie să le ofere elevilor ocazia de a se autoevalua, de a corecta, de a discuta cu colegii, de a primi reacţia profesorului, precum şi de a face alte verificări de “conformitate cu realitatea”.

Învăţarea centrată pe elev va oferi elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu. Elevii vor avea un control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la ceea ce se învaţă, modul cum se învaţă şi de ce, momentul când se învaţă.

Elevii îşi vor asuma un înalt grad de responsabilitate în contextul învăţării, îşi vor aleage în mod activ scopurile pentru administrarea propriei învăţari. Elevii nu se mai pot baza pe faptul că profesorul le va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor colectate atât de către profesor cât şi de către elev, opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate, planurile de acţiune, comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului trebuie strânse şi organizate, astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.

Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea, precum practica la locul de muncă, pot fi colectate într-un portofoliu, constituind dovezi ale progresului şi ale atingerii competenţelor.


14

7. INFORMAŢII PENTRU ELEVI


Activitatea de învăţare 1

Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 30 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCADNumele elevului...........................Data.....................

Realizaţi în sistemul metric un format A3 standardizat, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, conform figurii de mai jos, respectând următoarele etape:

Formatul va fi utilizat ca desen prototip pentru următoarele aplicaţii;o Se începe un desen nou în sistem metric o Se stabilesc limitele formatului A3 (420x297)o Se definesc unităţile de măsurăo Se realizează desenul chenarului şi apoi al celorlalte elemente din desen o Se salvează desenul ca fişier format-a3.dwg.

Indicaţii: - Se folosesc comenzile: UNITS, LIMITS, GRID=10, SNAP=5, ZOOM, LINE, OSNAP


15

8. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 40 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD

O2. Să vizualizeze un desen din diferite perspectiveNumele elevului...........................Data.....................

Realizaţi în sistemul metric desenul de mai jos, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, respectând următoarele etape:

Etape : - se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_2.dwg; - se stabilesc poziţiile figurilor în câmpul formatului; - se realizează desenul figurilor, fără înscrierea cotelor;

Indicaţii Se folosesc comenzile: LINE, ERASE, GRID, SNAP, ZOOM, OSNAP, iar coordonatele se introduc folosind coordonate relative.


16

A(100,300) B(250,300)

C(100,100)

D(250,100)



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 40 minObiectivul:O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCADNumele elevului...........................Data.....................

Să se construiască triunghiul ABC ale cărui laturi sunt AB= 130, BC=100 şi

AC=150. Să se determine centrul de greutate, ortocentrul şi să se reprezinte cercul

circumscris triunghiului. Se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_3.dwg.

Etape : - Constructia triunghiului: se construieşte o latura (AC), iar pentru determinarea

vârfului B, se procedează la trasarea arcelor (cercurilor) de raze AB şi BC, având centrele în A

respectiv C. Punctul B va fi dat de intersecţia cercurilor anterior construite.

- Centrul de greutate al unui triunghi este dat de intersecţia medianelor

- Pentru determinarea ortocentrului, este necesară reprezentarea a două din înălţimile

triunghiului.

- Reprezentarea cercului circumscris triunghiului, este o aplicaţie a comenzii CIRCLE,

de construcţie a unui cerc prin trei puncte (vârfurile triunghiului).


17

A

B

C



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 40 minObiectivul:O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD

O2. Să vizualizeze un desen din diferite perspectiveNumele elevului...........................Data.....................

Realizaţi în sistemul metric desenul de mai jos, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator.

Etape : - se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_4.dwg; - se stabilesc poziţiile figurilor în câmpul formatului; - se realizează desenul figurilor, fără înscrierea cotelor

Indicaţii: Se folosesc comenzile: POLYGON, RECTANGLE, ERASE, GRID, SNAP, ZOOM, OSNAP.


18


Activitatea de învăţare 5Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 30 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD

O3. Să realizeze editarea desenelor

Numele elevului...........................Data.....................

Realizaţi în sistemul metric desenul de mai jos.Etape : - se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform

figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_5.dwg; - se realizează desenul figurilor, fără înscrierea cotelor

Indicaţii: Se folosesc comenzile: POLYGON, RECTANGLE, LINE, CIRCLE, ROTATE, CHAMFER, ERASE, ZOOM, OSNAP.


19



O4. Să copieze şi să mute un obiect



Etape : - se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_6.dwg; - se stabilesc poziţiile figurilor în câmpul formatului; - se realizează desenul figurilor, fără înscrierea cotelor

Indicaţii: Se folosesc comenzile:CIRCLE, POLYGON, RECTANGLE, LINE, MIRROR, TRIM, ERASE, GRID, SNAP, ZOOM, OSNAP.


20



O4. Să copieze şi să mute un obiect O5. Să utilizeze comenzile de construcţie O6. Să modifice proprietăţile unor entităţi


Realizaţi în sistemul metric desenul de mai jos, respectând următoarele etepe:

- se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_7.dwg; - se stabilesc poziţiile figurilor în câmpul formatului; - se realizează desenul figurilor, fără înscrierea cotelor

- se modifică proprietăţile desenelor astfel: liniile de contur se trasează cu linie continuă cu grosimea de 0,4mm şi

culoarea albastră axele se trasează cu linie punct cu grosimea de 0,2mm şi culoare roşie

Indicaţii: Se folosesc comenzile: RECTANGLE, POLYGON, COPY, ROTATE, ARRAY, FILLET, PROPERTIES, ERASE, SNAP, ZOOM, OSNAP.


21


Activitatea de învăţare 8Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 30 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD O3. Să realizeze editarea desenelor

O6. Să modifice proprietăţile unor entităţiNumele elevului...........................Data.....................

1. Realizaţi desenele din figurile de mai jos. Punctele A şi B se găsesc pe raza cercului mare care face un unghi de 20o cu axa orizontală, la o distanţă faţă de centrul cercului de 50, respectiv 90 unităţi.

2. Modificaţi proprietăţile desenelor astfel: liniile de contur se trasează cu linie continuă cu grosimea de 0,4mm şi

culoarea albastră (fig.1) şi culoare roşie (fig.2) axele se trasează cu linie punct cu grosimea de 0,2mm şi culoare

verde

Indicaţii: Se folosesc comenzile: RECTANGLE, CIRCLE, LINE, TRIM, POINT, ROTATE, MOVE, SCALE, PROPERTIES, ERASE, ZOOM, OSNAP.


22

Fig.1

Fig.2


Activitatea de învăţare 9Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 50 minObiectivul: O3. Să realizeze editarea desenelor

O4. Să copieze şi să mute un obiectNumele elevului...........................Data.....................

1. Realizaţi desenele din figurile de mai jos. Punctele A şi B se găsesc pe raza cercului mare care face un unghi de 20o cu axa orizontală, la o distanţă faţă de centrul cercului de 50, respectiv 90 unităţi.

2. Realizaţi deplasarea, rotirea şi scalarea obiectelor din figura 1, astfel încât punctele M şi N să se suprapună peste punctele A, respectiv B.

Indicaţii: Se folosesc comenzile: RECTANGLE, CIRCLE, LINE, TRIM, POINT, ROTATE, MOVE, SCALE, ERASE, ZOOM, OSNAP.


23

Fig.1

Fig.2



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 30 minObiectivul: O7. Să realizeze un desen complex prin integrarea blocurilor de componenteNumele elevului...........................Data.....................

Realizaţi un desen în sistemul metric, format A3, fără a cota, conform figurii de mai jos, respectând următoarele etape:

o Se stabilesc limitele desenului o Se crează cele două blocuri o Se desenează dreptunghiurileo Se inserează blocurile în poziţiile precizate de coteo Se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_8.dwg;

Indicaţii - Se folosesc comenzile: ARRAY Rectangular, LINE -Se pot crea blocuri care apoi se inserează în desen; -Se folosesc comenzile: BLOCK, INSERT


24



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 40 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD O8. Să organizeze desene utilizând straturi O9. Să utilizeze corect comenzile de cotare O11. Să ploteze deseneNumele elevului...........................Data.....................

Să se realizeze desenul de mai jos urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare etapă se va nota comanda folosită.

a) Se stabilesc dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi se stabileşte unitatea de măsură la milimetri.

b) Se crează un layer denumit “Cote” c) Se realizează desenele din figura 1 şi figura 2 d) Se cotează desenele din figura 1şi figura 2 folosind comenzile de cotare

corespunzătoaree) Se plotează desenul


25

Figura 1

Figura 2



Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 40 minObiectivul: O1. Să deseneze entităţi utilizând facilităţile AutoCAD

O8. Să organizeze desene utilizând straturi O9. Să utilizeze corect comenzile de cotare O10. Să insereze text în deseneNumele elevului...........................Data.....................


Etape : - se începe un desen nou în sistem metric, se realizează desenele conform figurii de mai jos, se salvează rezultatul într-un fişier Exercitiul_9.dwg; - se stabilesc poziţiile figurilor în câmpul formatului;

- se realizează desenul pieselor - se crează un layer denumit “COTE” în care se înscriu coteleIndicaţii: Se folosesc comenzile:LINE, RECTANGLE, ERASE, SNAP, ZOOM, OSNAP, TEXT, DIM, LAYER


26

25

I.

15

II.

Plăcile au grosimea de 6 mm


FIŞA DE EVALUARE 1

Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 50 minNumele elevului...........................Data.....................I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (30p)

1. Desenul din fig. 1 trebuie completat ca în fig. 2. Care dintre modurile OSNAP de mai jos trebuie activate ?

A. QUA şi PER;B. END şi PER;C. NEA şi PER;D. INT şi NEAE. PER şi MID

2. Triunghiul din figura de mai jos se construieşte cu comanda LINE. Specificaţi care din variantele de succesiuni ale dialogului comenzii sunt corecte:

A. From point:100,100; To point:@50<90; To point:80,0; To point: C;B. From point:100,100; To point:@0,-50; To point:@80<0; To point: C;C. From point:100,100; To point:@50<90; To point:@0,80; To point: C;D. From point:100,100; To point:100,50; To point:@80,50; To point: 100,100.E. From point:100,100; To point:@-50,0; To point:@80<0; To point: C

3. Care opţiune a comenzii RECTANGLE determină desenarea unui dreptunghi cu colţurile rotunjite?A. Fillet;B. Chamfer;C. Thicknes;D. ArrayE. Rotate

4. Pentru a desena un dreptunghi prin comanda RECTANGLE specificam?A. două colţuri alăturate;B. două colţuri opuseC. toate cele 4 colţuri;D. lungimea diagonalelor.

5. Comanda POLYGON desenează poligoane:A. Convexe;B. Concave;


27

Fig. 1 Fig. 2


C. Convexe oarecare; D. Regulate;

II. Completaţi spaţiile libere(20p)

1. La lansarea în execuţie a comenzii RECTANGLE AutoCAD afişează prompterul: Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width] Pentru desenarea unui dreptunghi cu colţurile teşite se foloseşte opţiunea ....................2. Tehnica de localizare a punctelor „de prindere” este activată sau dezactivată utilizând butonul …………………… de pe bara de stare.

III. Indicati paşii necesari desenării figurii de mai jos utilizând coordonatele relative, având punctul de pornire 100,100. 40 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

FIŞA DE EVALUARE 2

Modulul: Realizarea desenelor în 2DTimp de lucru: 50 minNumele elevului...........................Data.....................

I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20p)1. Copierea singulară sau multiplă a obiectelor selectate se realizează cu:

a) comanda ARRAY;b) comanda OFFSET;


28


c) comanda COPY.2. Comanda MOVE permite:

a) deplasarea entităţilor de tip linie, polilinie 2D, cerc, arc de cerc, curbă spline precum şi entităţilor de tip text

b) rotirea entităţilor de tip linie, polilinie 2D, cerc, arc de cerc, curbă spline precum şi entităţilor de tip text

c) împărţirea unei entităţi, în două entităţi de acelaşi tip.

II. Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecăreia dintre următoarele enunţuri: (30p)1. Comanda MIRROR permite copierea în planul XY a unui obiect, prin

reflectarea acestuia în raport cu o oglindă imaginară. 2. Comanda EXTEND permite mărirea sau micşorarea dimensiunilor unui obiect respectând proporţiile iniţiale dintre elemente.3. Operaţia de teşire se finalizează dacă lungimea de teşire este mai mare

decât lungimea segmentelor;

III. Asociaţi, unind prin câte o linie, fiecare comandă AutoCAD cu principala utilitate pe care acesta o are: (40p)


FIŞĂ DE EVALUARE 3


1. Deschideţi fişierul C:\ teste\ blocuri.dwg în care sunt create blocurile cu atributele C, respectiv D. (10p)

2. Realizaţi figura de mai jos, utilizând blocurile date.

(40p)


29

A. TRIM

B. FILLET

C. STRETCH

D. EXPLODE

2. Deformarea obiectului cu menţinerea legăturilor acestuia cu alte obiecte cu care are puncte comune

3. „Tunderea” unui obiect

1. Desfacerea entităţilor compuse de tip polilinie în mai multe entităţi de tip LINE sau ARC

4. Racordarea unor entităţi de tip linie, arc de cerc, cerc sau polilinie


3. Modificaţi proprietăţile blocurilor astfel: blocul C1- culoare rosie şi blocul D3-grosime linie 0.5. (10p)

4. Creaţi un Layer denumit Bloc şi închideţi conturul, conform figurii de mai jos, inserând pe fiecare latura un bloc realizat de voi. Respectaţi culoarea fiecărei laturi. (30p)

Se acordă 10 puncte din

oficiu.

FIŞA DE EVALUARE 4


I. Încercuiţi răspunsul corect: (30p)1. Pentru a cota liniar, orizontal sau vertical, se foloseşte comanda:

a. dimdiameter;b. dimradius;c. dimangular;d. dimlinear.

2. Pentru a cota paralel cu diferitele porţiuni înclinate ale obiectelor, astfel încât se obţine dimensiunea adevărată a acelei porţiuni, se foloseşte comanda:

a. dimdiameter;b. dimaligned;c. dimangular;d. dimlinear.


30


3. Pentru a trasa o serie de cote plasate una după cealaltă se foloseşte comanda:

a. dimcontinue;b. dimaligned;c. dimangular;d. dimlinear.

4. În linia de comandă Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]a comenzii Dimlinear, dacă selectaţi opţiunea Angle, efectul va fi:

a. Se deschide fereastra de dialog Multiline Text Editor unde se pot modifica proprietăţile textului

b. Înscrieţi o cotă orizontalăc. Se modifică unghiul de înclinare al liniei de cotă faţă de obiectul cotat.d. Se modifică unghiul de înclinare al textului faţă de linia de cotă

5. În linia de comandă Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: a comenzii Dimradius, dacă selectaţi opţiunea Text, efectul va fi:

a. Se deschide fereastra de dialog Multiline Text Editor b. Modificaţi conţinutul textuluic. Modificaţi unghiul de înclinare al textului faţă de linia de cotă d. Înscrieţi o cotă verticală

6. În imaginea alăturată a fost utilizată comanda:

a. dimcontinue;b. dimaligned; c. dimangular;d. dimlinear.

II. Specificaţi ce comandă de cotare a fost utilizată în imaginea alăturată: (10p)


31


III. Desenaţi si cotaţi desenul de mai jos: (50p)


Scopul soluţionării activităţilor de învăţare ar trebui să fie acela de a oferi elevilor şi profesorului informaţii referitoare la ceea ce a învăţat elevul şi ce mai trebuie să înveţe în continuare.

Fiecare soluţie ar trebui să înceapă pe o pagină nouă pentru a-i fi mai uşor profesorului să dezvăluie soluţiile elevilor rând pe rând

Fiecare activitate ar trebui să includă un titlu care să furnizeze următoarele informaţii:

Denumirea activităţii

Denumirea modulului şi orice alte referinţe administrative.


32

9. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR


Sfaturi despre ce anume ar trebui să facă un elev dacă găseşte o soluţie identică cu a altcuiva; de exemplu, orientarea către materiale suplimentare mai avansate.

Sfaturi referitoare la ce anume ar trebui să facă elevul dacă găseşte soluţii diferite. Sfaturi potrivite vor varia în funcţie de domenii şi de activităţi. Un anumit şablon ar putea fi:

o Rugaţi elevul să repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex.

Solicitându-i să citească instrucţiuni mai detaliate sau să utilizeze un instrument cum ar fi un computer.

Apoi

o Dacă a doua încercare a elevului eşuează; direcţionaţi-l către materiale de

învăţare suplimentare sau către profesor.

o În cazul în care a doua încercare a elevului este o reuşită; rugaţi-l să

efectueze o activitate planificată pentru a le verifica cunoştinţele şi înţelegerea. În cazul în care acea activitate este o reuşită, elevii vor fi direcţionaţi către activitatea următoare sau către un material suplimentar mai avansat.

1. Simion, I., (2004), AutoCAD 2004 – pentru INGINERI, Editura Teora, Bucureşti

2. Harrington Burchard Pitzer, (2002), AutoCAD 2002- Editura Teora, Bucureşti

3. *** Autocad 2000 – Help

4. Standard de Pregătire Profesională, Nivel 3, Tehnician Proiectant CAD

5. http://www.didactic.ro


33

10. BIBLIOGRAFIE

http://www.didactic.ro/


FIŞA DE DOCUMENTARE 1

DESENAREA PUNCTELOR

CUM DESENEZI UN PUNCT?


34

Cu ajutorul mouse-ului

11. ANEXE


Etapa 1: Command: tastaţi comanda “POINT” Etapa 2: Point: tastaţi coordonatele punctului.

OBSERVAŢII: 1. Putem modifica tipul de figură expusă în punctul respectiv (marcatorul), aşa cum se vede mai jos. Acest lucru se mai poate realiza şi apelând comanda PDMODE prin intermediul liniei de comandă, tastând valoarea corespunzătoare necesară stilului dorit. Pentru valoarea 1 nu vom avea nimic afişat în coordonatele respective.

2. Dimensiunea marcatorului poate fi controlată indirect din cutia de dialog Point Style sau direct din variabila PDSIZE. Aşa cum se observă din exemplul alăturat, pentru PDSIZE 4, marcatorul expus în punctul de coordonate (80, 80) este de dimensiune mai mică decât cea a marcatorului expus în punctul de coordonate (80, 90).

3. Comanda DIVIDE permite prin opţiunea implicită plasarea unor entităţi de tip Point pe o entitate desemnată. Aceste puncte vor determina pe entitatea respectivă segmente de linie sau arce de lungime egală. Numărul lor va fi precizat la prompterul Number of segments, entitatea rămânând intactă.4. Comanda MEASURE permite prin opţiunea implicită Segment length plasarea unor entităţi de tip Point pe o entitate desemnată. Aceste puncte vor determina pe entitatea respectivă segmente de linie sau arce de lungime precizată la prompterul Segment length.


0 1 2 3 432 33 34 35 3654 65 66 67 6896 97 98 99 100

35

Cu ajutorul tastaturii


EXEMPLU:


36

MEASURE

DIVIDE



DESENAREA LINIILOR

CUM DESENEZI O LINIE FINITĂ?

Command: tastaţi comanda „LINE”;From point: tastaţi coordonatele punctului de start al liniei;To point: tastaţi coordonatele celui de-al doilea punct;To point: clic dreapta, ENTER sau SPACE pentru finalizarea

liniei (se tastează coordonatele celui de-al treilea punct dacă se va dori desenarea de linii consecutive – vezi exemplul).

Optiuni : To point: C - Închide o serie de linii, conectând punctul de start cu ultimul punct de sfârsit printr-o linie

EXEMPLU:Desenaţi o linie finită care să pornească din punctul de coordonate 50, 50 şi să treacă prin punctele de coordonate 200, 250, respectiv 300, 150.


37



50,50

200,250

300,150


CUM DESENEZI O LINIE INFINITĂ?LINIE INFINITĂ LA AMBELE CAPETE

Command: tastaţi comanda „XLINE”; Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point>: tastaţi coordonatele primului

punct prin care trece linia; Through point: tastaţi coordonatele celui de-al doilea punct prin care

trece linia; Through point: clic dreapta, ENTER sau SPACE pentru finalizarea

liniei (se tastează coordonatele unui alt punct prin care va trece o altă linie- vezi exemplul).

OPŢIUNEA SEMNIFICAŢIEHor - permite crearea unei entităţi XLINE paralele cu axa X;Ver - permite crearea unei entităţi XLINE paralele cu axa Y;Ang - permite crearea unei unei entităţi XLINE care

este determinată de un unghi;

Bisect - permite crearea unei unei entităţi XLINE ce este plasată pe bisectoarea unui unghideterminat de trei puncte;


38




Offset - permite crearea unei entităţi XLINE la o distanţă precizată faţă de un alt obiect de tip linie, linie extinsă sau polilinie. Distanţa va fi precizată cu una din subopţiunile: Offset dist: permite indicarea distanţei urmată

de precizarea semiplanului în raport cu entitatea iniţială;

Through: permite precizarea unui punct prin care va trece linia extinsă.

EXEMPLU:

Desenaţi două linii infinite care să treacă prin punctele de coordonate (90,50) şi (90, 150), respectiv (90,50) şi (150, 50

LINIE INFINITĂ DAR LIMITATĂ LA UN CAPĂT

Command: tastaţi comanda „RAY” From point: tastaţi coordonatele punctului care limitează linia Through point: tastaţi coordonatele celui de-al doilea punct care

defineşte linia Through point: clic dreapta, ENTER sau SPACE pentru finalizarea

liniei (se tastează coordonatele unui alt punct prin care va trece o altă linie- vezi exemplul)EXEMPLU:Desenaţi două linii infinite limitate în punctul de coordonate (90, 50) şi care să treacă prin punctul de coordonate (90, 150), respectiv (150, 90).


39



90,50 150,90

90,150

90,50

90,150

150,50


CUM DESENEZI O LINIE MULTIPLĂ?

Command: tastaţi comanda „MLINE”;Justification/Scale/STyle/<From point>: tastaţi coordonatele primului

punct P1(pentru opţiunea implicită);<To point>: tastaţi coordonatele celui de-al doilea punct P2;Undo/<To point>: clic dreapta, ENTER sau SPACE pentru a finaliza

linia sau tastaţi coordonatele celui de-al treilea punct P3; dacă se tastează coordonatele unui al treilea punct, apare prompterul:

Close/Undo/<To point>: la care se tastează coordonatele celui de-al patrulea punct P4 sau ENTER pentru finalizarea liniei, ori se alege opţiunea Close pentru a se uni ultimul punct cu primul.

EXEMPLU:

1. Desenaţi o linie multiplă care să pornească din punctul P1(0, 0) şi să treacă prin punctele P2(90, 100), P3(200, 50) şi P4(250, 150)


40




2. Desenaţi o linie multiplă închisă care să pornească din punctul P1(0, 0) şi să treacă prin punctele P2(90, 100) şi P3(400,0).

OBSERVAŢII: 1. Pentru etapa 2 putem alege una din opţiunile:

OPŢIUNE SEMNIFICAŢIEJustification - stabileşte alinierea axei modelului faţă de axa determinată

de vertexurile precizate, lucru care se realizează cu una din subopţiunile:

Top: face alinierea părţii de sus a modelului faţă de axa vertexurilor;

Zero: cele două axe ale modelului şi cea determinată de vertexuri coincid;

Bottom: : face alinierea părţii de jos a modelului faţă de axa vertexurilor;

Scale - permite scalarea definiţiei iniţile a modelului, lucru care va modifica distanţa dintre componentele acestuia;

STyle - permite încărcarea unui alt stil de multilinii decât cel curent.

2. Linia multiplă este o entitate compusă din unul sau mai multe segmente de linii paralele. Numărul acestor linii paralele poate fi între 2 şi 16. Fiecare linie dintr-un segment poate avea proprietăţi diferite de culoare şi tip de linie, lucru care se poate realiza cu comanda MLSTYLE.


41

Vertex

Vertex

Vertex

Bottom

Top

Zero



DESENAREA POLILINIILOR

CUM DESENEZI O POLILINIE?

Comanda dată creează polilinii, care se deosebesc de liniile simple prin faptul că sunt tratate ca un singur obiect şi pot include atât linii cât şi arce, conectate prin vertexuri, pe care le putem folosi pentru a modifica aspectul poliliniei; de asemenea poliliniile pot fi drepte sau curbe, subţiri sau late, şi chiar de lăţime variabilă.

Command: tastaţi comanda „PLINE”; From point: tastaţi coordonatele punctului de start (P1);

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: tastaţi coordonatele punctului P2 (pentru opţiunea implicită)sau una din celelalte opţiuni;

Pentru etapa 2 putem alege una din următoarele opţiuni:OPŢIUNE EFECT

Arc - continuă polilinia cu un arc de cerc tangent la segmentele sau arcele anterioare; acest lucru se poate face in unul din următoarele moduri:

Angle: unghiul inclus (se cere centrul, raza, puctul final); Center: centrul arcului (se tastează numai C); Close: închide polilinia cu un arc de cerc; Direction: modifică direcţia tangentei în vertexul de început al

arcului curent; Radius: raza cercului; Second point: al doilea punct pe arc; Line: revine la modul linie;

Close - permite închiderea poliliniei cu entitatea curentă (linie sau arc);Halfwidth - specifica semilatimea poliliniei in punctul curent. Se va solicita latimea

poliliniei de la inceputul poliliniei si de la capat. Length - permite precizarea lungimii segmentului curent care va fi construit în

prelungirea celui anterior sau, dacă acesta a fost un arc de cerc, segmentul va fi tangent la acesta;

Undo - anulează ultimul segment sau arc de cerc adăugat;Width - precizează lăţimea la segmentul curent.


42




CUM DESENEZI O LINIE CURBĂ?

Command: tastaţi comanda „SPLINE” Object/<Enter first point>: tastaţi coordonatele primului vertex al curbei (P1);

Enter point: tastaţi coordonatele altui vertex al curbei (P2,); Close/Fit Tolerance/<Enter point>: tastaţi coordonatele celui de-al treilea punct (pentru opţiunea implicită, P3); pasul 3 se repetă pentru fiecare punct pe care doriţi să-l introduceţi ( P4, P5, P6)

Enter start tangent: tastaţi coordonatele punctului prin care va trece tangenta la curbă în punctul de început al acesteia; Enter end tangent: tastaţi coordonatele punctului prin care va trece tangenta la curbă în punctul de sfârşit al acesteia;


43





DESENAREA DREPTUNGHIURILOR

CUM DESENEZI UN DREPTUNGHI?

Command: tastaţi comanda „RECTANGLE” Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width/<First corner>: tastaţi coordonatele primului colţ (dacă se alege opţiunea implicită); Other corner:tastaţi coordonatele celui de-al doilea colţ (diagonal opus).

Pentru etapa 2 se pot alege următoarele opţiuni:

OPŢIUNEA SEMNIFICAŢIEChamfer - relizează teşirea colţurilor prin precizarea a doi

parametri ce reprezintă lungimile de teşire ale colţurilor; aceşti parametri se introduc la prompterele First chamfer distance for rectangles, respectiv Second chamfer distance for rectangles;

Elevation - permite modificarea variabilei ELEVATION care completează coordonata Z a punctelor 2D;

Fillet - realizează rotunjirea colţurilor prin precizarea razei de racordare la prompterul Fillet radius for rectangles;

Thickness - permite modificarea variabilei THICKNESS care reţine proprietatea de grosime pentru anumite entităţi (aceasta se măsoară de-a lungul axei Z);

Width - permite precizarea unei lăţimi unice folosite pentru toate laturile dreptunghiului.


44





DESENAREA POLIGOANELOR

CUM DESENEZI UN POLIGON?

Command: tastaţi comanda „ POLYGON”; Number of sides <4>: tastaţi numărul de feţe ale poligonului

(între 3 şi 1024 de feţe); Edge/<Center of polygon>: tastaţi coordonatele centrului poligonului; Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C) <I>: tastaţi „I” sau „C”, după cum poligonul este înscris sau circumscris cercului cu centrul în punctul tastat la etapa 3; Radius of circle: tastaţi raza cercului.

EXEMPLU: Desenaţi un poligon cu 5 laturi, înscris într-un cerc cu centrul în punctul de

coordonate (100, 100), având raza de 100.

FIŞA DE DOCUMENTARE 6Profilul: TEHNIC Nivelul 3

45




DESENAREA CERCURILOR

CUM DESENEZI UN CERC ?

Command: tastaţi comanda „CIRCLE”; 3P/2P/TTR/<Center point>: pentru opţiunea implicită (cea care se află între paranteze unghiulare) tastaţi coordonatele centrului cercului; Diameter/<Radius> <30.0000>: pentru opţiunea implicită (cea care se află între paranteze unghiulare) tastaţi lungimea razei cercului sau, dacă algeţi opţiunea Diameter, tastaţi lungimea diametrului;

Pentru etapa 2 mai poate fi aleasă una din opţiunil


46



OPŢIUNEA SEMNIFICAŢIE

3P - se tastează coordonatele a trei puncte de pe circumferinţa cercului;

2P

- se tastează coordonatele a două puncte diametral opuse;

TTR - se precizează două puncte de tangentă şi valoarea razei.



DESENAREA ARCELOR DE CERC

CUM DESENEZI UN ARC DE CERC?

Command: tastaţi comanda „Arc”;Center/<Start point>: tastaţi coordonatele punctului de început al

arcului;Center/End/<Second point>: tastaţi coordonatele celui de-al doilea

punct de pe circumferinţa arcului;End point: tastaţi coordonatele punctului de sfârşit al arcului.

Aşa cum se vede din meniul Draw, pentru a determina în mod unic arcul de cerc, este nevoie de o combinaţie de trei parametri.

PARAMETRI SEMNIFICAŢIECenter - punctul de centru al arcului;Angle - unghiul la centru al arcului;Length - lungimea corzii subântinse;Radius - raza cercului din care face parte arcul de cerc;

Direction - direcţia tangentei în punctul de start.


47



Start pointEnd point

Direction



DESENAREA ELIPSELOR

CUM DESENEZI O ELIPSĂ?

Command: tastaţi comanda „ELLIPSE” (pentru construcţia unei elipse întregi);

Arc/Center/<Axis endpoint 1>:tastaţi coordonatele punctului de pe elipsă ce determină prima semiaxă;

Axis endpoint 2: tastaţi coordonatele celui de-al doilea punct ce determină prima semiaxă; <Other axis distance>/Rotation:tastaţi coordonatele punctului de pe elipsă ce determină a doua semiaxă în raport cu centrul elipsei;

Construcţia unei elipse întregi se poate face folosind şi alte opţiuni:

OPŢIUNE SEMNIFICAŢIEArc - se alege dacă se doreşte construcţia unui arc de elipsă;Center - centrul elipsei;Rotation - unghiul făcut între un plan ce conţine un cerc şi un alt plan pe

care acesta se proiectează pentru a rezulta elipsa dorită;


48



Axis end point 2

Axis end point 1

Other axis distance

Center


Parametrii unui arc de elipsă:

PARAMETRU SEMNIFICAŢIEStart angle - unghiul dintre axa majoră şi dreapta ce uneşte centrul

elipse cu punctul de început al arcului;End angle - unghiul dintre axa majoră şi dreapta ce uneşte centrul

elipse cu punctul de sfârşit al arcului;Included angle - unghiul la centru al arcului.


49

Center

Axa majoră Axa minoră

Radius ratio: raportul dintre axa majoră şi axa minoră a unei elipse. Dacă raportul este 1, avem de a face cu un cerc.



VIZUALIZAREA DESENELOR

AutoCAD asigură mai multe căi pentru afişarea vederilor desenului. Puteţi:

mări sau panorama pentru repoziţionarea vederii în zona grafică;

salva o vedere şi apoi restaura vederea la imprimare;

afişa mai multe vederi în acelaşi timp împărţind ecranul în mai multe ferestre

“viewports” atât în spaţiul model (MS) cât şi în spaţiul hârtie (PS).

AutoCAD furnizează un ansamblu de comenzi care permit vizualizarea unor detalii

precum şi translaţii pe ecran.

REDRAW şi REDRAWALL -redesenarea ecranului în viewport-ul curent.

REGEN şi REGENALL -regenerarea şi afişarea corectă a desenului prin recalcularea coordonatelor tuturor obiectelor din viewport-ul curent.

ZOOM -permite măriri sau micşorări ale mărimilor aparente ale obiectelor

Semnificaţia fiecărei opţiuni este descrisă în continuare:

ALL - afişează desenul până la limitele sau marginile sale stabilite cu comanda LIMITS


50



Zoom Window

Zoom Dynamic

Zoom Scale

Zoom Center

Zoom In

Zoom Previous

Zoom Extents

Zoom All

Zoom Out


CENTER - se creează o nouă vedere a desenului şi trebuie precizat punctul central pentru noua vedere.

Center point: <indicarea centrului>Magnification or Height < >:

- o valoare urmată de x indică de câte ori se modifică scara unui desen şi este denumită putere de redimensionare. >1 = mărire; <1 = micşorare.

- o valoare fără x este considerată înălţimea noii vederi, în unităţile de măsură curente.

DYNAMIC - permite o redimensionare dinamică prin intermediul unei casete de vizualizare (view box) care se poziţionează în fereastra în care dorim să fie afişată.

EXTENDS - redimensionează partea din desen care are obiecte. Produce regenerare.

LEFT - creează o nouă vedere, redimensionată, dacă se specifică noua poziţie a cursorului din stânga-jos şi înălţimea imaginii.

Left point: (indicarea punctului din stânga-jos)Magnification or Height < >: (la fel ca la Zoom Center)

PREVIOUS - se comută pe informaţiile din vederea anterioară. Pot fi aduse pe ecran 10 imagini anterioare.

VMAX - micşorează imaginea până când apar limitele ecranului virtual al desenului, fără regenerare.

WINDOW - se indică o fereastră de redimensionare.

PAN - realizează deplasarea imaginii. Se utilizează atunci când pe ecran dorim să apară o parte a desenului care este în afara ferestrei de vizualizare. Comanda PAN

cere utilizatorului indicarea distanţei pe care se va face deplasarea, prin indicarea vectorului de deplasare.


51



EDITAREA DESENELOR

CUM SELECTEZI UN OBIECT?

Modificarea obiectelor existente necesită un proces de selectare, vizualizare şi editare a proprietăţilor obiectelor. Selectarea obiectelor controlează modul în care se crează un set selectat. Este cerută de comenzile de editare ale unui obiect sau ale unui grup de obiecte, iar cererea sistemului este Select object:Cursorul grafic este înlocuit printr-un selector. Selectarea obiectelor poate fi:

Selectare individuală –ca răspuns la Select object: se pot selecta unul sau mai multe obiect individual ;Selectarea grupurilor de obiecte (mulţimi de selecţie/set selectat) –ca răspuns la Select objects: se pot selecta mai multe obiecte în acelaşi timp;

Opţiuni: - AUto -automatizează selecţia, selectează obiectele individual sau printr-o fereastră de tip Box, Auto şi Add sunt selecţii implicite;- Previous –permite folosirea setului precedent de obiecte selectate;- Remove –şterge obiectele din setul curent de selecţie şi cere Remove objects;- SIngle –selectează un singur obiect ales sau primul grup de obiecte dintr-un meniu;- Undo -şterge cel mai recent obiect adăugat la selecţia curentă;- Window -selectează obiectele aflate integral în fereastra definită de două punctediagonal opuse;- Crossing –similară opţiunii Window, dar selectează şi obiectele care intersectează marginile fereastrei;- Add -adaugă obiecte la setul curent de selecţie;- ALL -selectează toate obiectele din desen;- BOX -combină opţiunile Window şi Crossing;- CPolygon –selectează toate entităţile aflate integral sau parţial, în interiorul unui contur polygonal convex, definit prin vârfuri- Fence –similară opţiunii CPoligon, selectează obiectele intersectate de o linie frântă deschisă- Group –cere prin Enter group name: introducerea unui nume şi selectează toate obiecteledintr-un grup creat prin comanda Group- Last -alege ultimul obiect desenat sau inserat;- Multiple –selectarea mai multor obiecte înainte de a le include în setul selectat;- WPolygon –selectează toate entităţile aflate integral în interiorul unui contur poligonal convex definit prin vârfuri


52Selecţie Window Selecţie Crossing



53

Selecţie All

Selecţie Fence

Selecţie CPolygon Selecţie WPolygon



EDITAREA DESENELOR

Corectarea erorilor de manipulare se poate obţine prin: ştergere, recuperare,

inversarea efectului unor comenzi: ERASE, OOPS, UNDO, REDO, U

1. OPERAŢIA DE ŞTERGERE A UNUI OBIECT

ERASE -ştergerea unor entităţi specificate în desen

Command: : tastaţi comanda „ERASE” sau „E” Select objects: -foloseşte una din metodele de selecţie.

2. OPERAŢIA DE REINSERARE A OBIECTELOR ŞTERSE CU COMANDA ERASE

este complementară operaţiei de ştergere cu ajutorul comenzii ERASE;se realizează cu ajutorul comenzii OOPS.

Command: tastaţi comanda „OOPS” reinserează în desen obiectele şterse cu ultima comandă ERASE, indiferent dacă

au mai fost executate şi alte comenzi între timp.


54




Dreptunghiul

care urmeaza a fi sters

Dreptunghiul reinserat cu ajutorul comenzii OOPS


3. ANULAREA EFECTULUI COMENZILOR ANTERIOAREA. UNDO -anularea efectului comenzilor anterioare

Command: tastaţi comanda „UNDO” sau „U” - Enter the number of operations to undo or [Auto/Control/Begin/End/Mark/Back]: -se introduce un număr pozitiv sau se apasă tasta ENTER pentru anularea unei singure operaţii; - Number –anulează numărul specificat de operaţii; - Auto -ON/OFF – permite controlul modului în care sunt tratate selecţiile din meniuri; dacă Auto este activat, selecţiile sunt tratate ca o singură comandă - Control -All/None/One –limitează sau dezactivează UNDO; - Begin, End –grupează o secvenţă de operaţii; - Mark –marchează momentul curent, pentru a şti până unde să se revină ulterior, prin opţiunea Back. B. REDO -anulează efectul comenzilor UNDO sau U.Observaţie:- anulează efectul unei singure UNDO sau U dacă se execută imediat după ele.

Command: tastaţi comanda „REDO”

C. U -anulează efectul ultimei comenzi executate


55







Command: tastaţi comanda „U” Observaţie: - se poate introduce u de câte ori se doreşte mergând înapoi pas

cu pas până la începerea sesiunii de lucru. FIŞA DE DOCUMENTARE 12

EDITAREA DESENELOR

1. CUM COPIEM UN OBIECT?

Operaţia de copiere - permite copierea singulară sau multiplă a obiectelor selectate

Command: tastaţi comanda „COPY” Select objects –se selectează obiectul de copiat Select objects ............................. <Base point or displacement>/Multiple: m Base point: Indicaţi un punct de referinţă faţă de care se execută copierea Second point of displacement: indicaţi locul copiei 1

Second point of displacement: indicaţi locul copiei 2 Second point of displacement:…… click –dreapta sau

2. CUM DEPLASĂM UN OBIECT?

Operaţia de deplasare se aplică entităţilor de tip linie, polilinie 2D, cerc, arc de cerc, curbă spline precum şi entităţilor de tip text


56






Command: tastaţi comanda „MOVE” Select objects: se selectează obiectul de deplasat

Select objects:.................. Base point or displacement: Indicaţi un punct de referinţă faţă de care se execută deplasarea Second point of displacement: Indicaţi locul unde doriţi să deplasaţi obiectele

3. CUM ROTIM UN OBIECT?

Operaţia de rotire se aplică entităţilor de tip linie, polilinie 2D, cerc, arc de cerc, curbă spline precum şi entităţilor de tip text.

Command: tastaţi comanda „ROTATE” Select objects: se selectează obiectul ce trebuie rotit

Select objects: ............................... Base point: Indicaţi un punct de referinţă în jurul căruia doriţi să se rotească obiectele selectate <Rotation angle> /Reference: se tastează valoarea unghiului de rotaţie a obiectelor faţă de poziţia lor iniţială


57




Poziţia obiectelor inainte de rotirere

Poziţia obiectelor după rotireBase point=Bază

de referinţă


4. CUM REDIMENSIONĂM UN OBIECT?Operaţia de scalare a unui obiect permite mărirea sau micşorarea dimensiunilor unui

obiect respectând proporţiile iniţiale dintre elemente.

Command: tastaţi comanda „SCALE” Select objects: se selectează obiectul de scalat Select objects:………………......……

Base point: se specifică un punct de referinţă faţă de care se realizează scalarea

<Scale factor>/Reference:se introduce factorul de scală

Opţiunea SemnificaţiaReference Scalează obiectele ţinând cont de dimensiunea iniţială prin

introducerea distantei la prompterul reference length şi a dimensiunii finale la prompterul new length, respectând condiţia de proporţionalitate


58



Punct de referinţă

Triunghiul care trebuie micşorat

Triunghiul micşorat



EDITAREA DESENELOR

1. CUM REALIZĂM IMAGINI OGLINDITE ÎN RAPORT CU O AXĂ DE REFERINŢĂ?

Operaţia de oglindire a unui obiect permite copierea în planul XY a unui obiect, prin reflectarea acestuia în raport cu o oglindă imaginară,

Command: tastaţi comanda „MIRROR” Select objects: selectaţi obiectul de oglindit

Select objects:………………………… First point of mirror line: selectaţi primul punct faţă de care se realizează oglindirea Second point: selectaţi al doilea punct de oglindire Delete old objects? <N> n

2. CUM REALIZĂM COPII ÎN REŢEA?

Operaţia de realizare a unor copii în reţea realizează copii multiple în planul XY, în nodurile unei reţele rectangulare sau polare


59





Command: tastaţi comanda „ARRAY”Select objects: Selectaţi obiectul de copiatSelect objects:………...........................Rectangular or Polar array (R/<P>): -Alegeţi tipul de reţea în care doriţi

copierea: RNumber of rows (—) <1>: specificaţi numărul de linii

Number of columns (|||) <1>: specificaţi numărul de coloane Unit cell or distance between rows (—): specificaţi distanţa dintre linii

Distance between columns (|||): specificaţi distanţa dintre coloane

Parametrii care definesc reţeaua rectangulară (R)

Semnificaţie

Number of rows (—) Numărul de linii al reţelei

Number of columns (|||)

Numărul de coloane al reţelei

Unit cell or distance between rows (—) Distanţa dintre linii

Distance between columns (|||): Distanţa dintre coloane


EDITAREA DESENELOR

1. CUM REALIZAŢI PRELUNGIREA UNUI OBIECT? Comanda EXTEND:


Parametrii care definesc reţeaua polară (P)

Semnificaţie

<Specify center point of array>Base

-Punctul de centru al reţelei-Precizarea unui nou punct

Number of items Numărul de copii ale obiectului

Angle to fill Unghiul la centru subântins de reţea

Rotate objects as thei are copied? Copierea obiectelor rotite?

60


Obiectul de copiat

Obiectul copiat în reţea polară

Obiectul copiat în reţea rectangulară


-realizează prelungirea unor obiecte numite object to extend până la intersectarea cu alte obiecte folosite ca limită, numite boundary edges.

-se aplică entităţilor de tip linie, polilinie 2D, cerc, arc de cerc, curbă spline;

Command: tastaţi comanda „EXTEND”Select boundary edges: (Projmode = None, Edgemode = Extend):se selectează

obiectul limităSelect objects:…………………<Select object to extend>/Project/Edge/Undo:se selectează obiectul care se

prelungeşte<Select object to extend>/Project/Edge/Undo……….

ATENŢIE!Indicarea punctului pentru obiectul care va fi prelungit se va face la capătul care este cel mai apropiat de obiectul limită.

2. CUM REALIZAŢI DEFORMAREA UNUI OBIECT?

Operaţia de deformare a unui obiect- realizează deformarea obiectului cu menţinerea legăturilor acestuia cu alte obiecte cu care are puncte comune;


61



Punct apropiat de capătul cel mai

apropiat de obiectul limită

După prelungire

Obiectul limită

Obiectul de prelungit


Command: tastaţi comanda „STRETCH” Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon.………Select objects: se tastează crossing

First corner: Other corner: 1 foundSelect objects: …….

Base point or displacement: se specifică un punct de referinţă faţă de care se realizează deformarea Second point of displacement: se specifică al doilea punct de referinţă faţă decare se realizează deformarea

FIŞA DE DOCUMENTARE 15EDITAREA DESENELOR

1. CUM REALIZAŢI O TEŞITURĂ? Operaţia de teşire -se aplică entităţilor de tip linie şi polilinie şi se finalizează dacă lungimea de teşire este mai mică decât lungimea segmentelor;


62



Selectarea cu opţiunea Crosing

După întindere


Command: tastaţi comanda „CHAMFER” Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: se selectează prima linie

Select second line: se selectează a doua linie

Dacă nu se foloseşte opţiunea implicită, putem alege:

OPŢIUNEA SEMNIFICAŢIE

PolylineTeşirea poliliniei dintr-o singură comandă

Distance Precizarea distanţelor cu care se face teşireaAngle Precizarea unghiului sub care se face teşitura


63



A DOUA LINIE

PRIMA LINIE

Obiectul după teşire


Trim Stabilirea modului de finalizare a teşituriiMethod Precizarea metodei prin care se face teşitura

ţinând cont de unghi si de distanţă

2. CUM REALIZAŢI O RACORDARE?

Operaţia de racordare - permite racordarea unor entităţi de tip linie, arc de cerc, cerc sau polilinie, folosind alte entitaţi de tip arc de cerc.

Command: tastaţi comanda „FILLET” (TRIM mode) Current fillet radius = 10.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>:se selectează primul obiect Select second object:se selectează al doilea obiect realizându-se şi racordarea dorită

Dacă nu se foloseşte opţiunea implicită, putem alege:Opţiune Efect

Polyline Permite racordarea unei entităţi de tip polilinie(racordarea se face dintr-o singură comandă în toate vertexurile )

Radius Permite stabilirea razei de racordarel a prompterul Enter fillet radius

Trim Satbileşte modul de finalizare a racordării


64




3.CUM REALIZATI DESCOMPUNEREA UNUI OBIECT?

3. Operaţia de descompunere a entităţilor compuse - presupune descompunerea entităţilor compuse de tip polilinie în mai multe entităţi de tip LINE sau ARC

Command: se tastează comanda EXPLODE; Select objects: 1 found: se selectează polilinia Select objects: Exploding this polyline has lost width information. The UNDO command will restore it.


65

Primul obiect

Al doilea obiect

Obiectul după racoradre


Cu ajutorul Tastaturii

Obiectul de descompus

Obiectul selectat înainte de aplicarea comenzii EXPLODE

Obiectul selectat după aplicarea comenzii EXPLODE


FIŞA DE DOCUMENTARE 16Profilul: TEHNIC Nivelul 3

66


EDITAREA CU AJUTORUL CASETEI DE PROPRIETĂŢI

PROPERTIES - controlează proprietăţile obiectelor existente

Command: se tastează comanda “PROPERTIES”- Select objects: -se selectează obiectele

Va fi afişată fereastra Properties



67

Cu ajutorul Tastaturii



BLOCURI ŞI ATRIBUTE• Definiţie:

– O reuniune de entităţi tratate de program ca un tot unitar• Utilizare:

– Desenele în care trebuiesc incluse în mod repetat anumite grupuri de elemente:

• Scheme (electrice,cinematice, etc.)• Simboluri (rugozităţi, abateri dimensionale şi de formă, indicatorul

desenului, etc.)Definiţia blocului constă în:

• Atribuirea unui nume• Indicarea elementelor componente (ele trebuie să existe deja în desen)• Indicarea punctului de referinţă (punctul care va pozitiona blocul în desen)• Definirea proprietăţilor blocului (atributele sale)

Cum creezi un bloc?

Command: tastaţi comanda “Block”

În toate cazurile este afişată fereastra:


68

Numele blocului

Punctul

de inserare

Punctul de inserare

Obiectele

componente

Proprietăţi

Proprietati

Definirea unor caracteristici

dinamice




Blocul definit astfel poate fi folosit numai in desenul respectiv• Pentru a-l utiliza in alte desene, el trebuie salvat pe disc, prin comanda Wblock

• Se va afişa fereastra

Adăugarea atributelor• Unui bloc i se pot asocia informaţii de tip text, stocate în definiţia blocului• Aceste date pot avea valori constante, sau pot fi variabile pentru a putea fi

modificate de la caz la caz• Atributul este creat înainte de definirea blocului• La definirea blocului, se selectează şi atributul, alături de celelalte entităţi ale sale

Cum definim un atribut?


Elemente de definire a blocului de salvat(daca el înca nu a fost definit)

69

Alegerea denumirii blocului de salvat (dacă el a fost definit deja)



Command: tastaţi comanda “attdef”

În toate cazurile este afişată fereastra

Cum inserăm un bloc?

Command: tastaţi comanda “Insert”

Va fi afişată fereastra


70

Definirea caracteristicilor

Valorile atributului

Punctul de inserare

Caracteristicile textului




Se selectează numele blocului

Se precizează punctul de introducere în desen

Se alege scara de inserare a blocului

Se precizează unghiul de rotaţie aplicat blocului la inserare


După închiderea ferestrei se va indica pe desen:• punctul de inserare (dacă anterior nu a fost definit prin coordonate)

• Valoarea atributului (dacă a fost definit variabil)


71


FIŞA DE DOCUMENTARE 18ORGANIZAREA DESENELOR CU AJUTORUL STRATURILOR

Diferitele elemente ale unui desen pot fi organizate pe straturi, pentru fiecare strat (layer) putându-se asocia o anumită culoare, un nume, un anumit tip de linie şi o anumită grosime a liniei.

Toate straturile dintr-un desen au aceleaşi limite, sistem de coordonate, factor de zoom; un punct de pe un strat se aliniază precis cu acelaşi punct de pe orice alt strat. Pot fi afişate combinaţii de straturi.

LAYER -administrarea straturilor şi proprietăţilor acestora.

Command: LayerVa fi afişată fereastra de dialog Layer Properties Manager


72




Opţiunile ferestrei de dialog Layer Properties Manager permit crearea stratului curent, adăugarea de noi straturi la lista numelor straturilor, redenumirea unui strat existent. Se pot activa/dezactiva, îngheţa/dezgheţa straturile global sau prin viewport, încuia/descuia straturi, seta stiluri de plotare pentru straturi, filtra numele straturilor.

Fereastra de dialog Layer Properties Manager are următoarele secţiuni:

Secţiunea Named Layer Filters –determină care straturi vor fi afişate;Secţiunea Lst of Layers afişează straturile şi proprietăţile lor. Acestea sunt:

ON/OFF –activează/dezactivează un strat şi-l face vizibil/invizibil; Freeze/Thaw -îngheaţă/dezgheaţă straturi LOck/Unlock: –încuie/descuie stratul prevenind/permiţând editarea obiectelor; Color –setează culoarea asociată unui strat Linetype –setează tipul de linie al stratului, Lineweight –modifică grosimea liniei asociate stratului Plot Style –setează stilul de plotare asociat unui strat; Plot –controlează dacă straturile vizibile sunt plotate

New –crează un nou strat pe care-l denumeşte LAYER1;Current –setează stratul selectat şi-l face curent; Delete –şterge stratul selectat din definiţia fişierului desen;Shaw/Hide Details –afişează caseta de dialog Save Layer State în care sunt

salvate proprietăţile setate pentru toate straturile; Restore State –afişează Layer State Manager în care sunt administrate

statuturile straturilor

Observaţie : - La începerea unui desen nou, este creat automat un strat “0” care nu poate fi şters sau redenumit. Acestui strat i se atribuie automat culoarea 7(white/black în funcţie de culoarea fondului) şi tipul de linie CONTINUOUS, grosimea liniei implicit este de 0,01 inch sau 0,25 mm şi stilul de plotare NORMAL.

Fiecărui obiect din desen i se poate atribui culoare şi tip de linie. În acelaşi strat pot fi mai multe culori şi mai multe tipuri de linii. Comanda PROPERTIES controlează proprietăţile obiectelor existente.


73



INTRODUCEREA TEXTULUI

Această operaţie permite introducerea în cadrul unui desen creat cu utilitarul AutoCAD a:• unor texte necesare comentariilor ce se impun desenului, traseelor de secţionare,

simbolurilor desenului (abateri,condiţii impuse), etc.• unor tabele, inclusiv a tabelelor de componenţă intâlnite în desenele de ansamblu• unor câmpuri, cu format evidenţiat şi la care se pot reactualiza datele continute

despre anumite elemente ale desenului

O caracteristică importantă a textului este alinierea sa, care poate fi:• simplă

– pe orizontală:• stanga (left)• centru (center)• dreapta (right)

– pe verticală• Sus (top)• Mijloc (middle)• Jos (bottom)• Bază (baseline)

• dublă (atât pe orizontală cât şi pe verticală prin combinarea alinierilor standard). Ex: TL, TC, TR, ML, MC, etc.


74


Crearea stilului de text

• Caracteristicile textului (fontul, înălţimea, înclinarea caracterelor, orientarea,etc.) sunt grupate într-o entitate numită stil de text.

• Stilul implicit în AutoCAD este numit Standard.• Schimbarea stilului implicit sau crearea unui nou stil se realizează prin comanda

Style, scrisă în linia de comandă şi acţionarea tastei Enter.• Se afişează fereastra de dialog pentru stabilirea caracteristicilor stilului

Introducerea textului

Există doua variante de introducere a textului:A. Linie cu linie - comanda TEXTB. Sub forma de paragraf (oferă şi posibilitatea importării de texte create cu alte

editoare de text) – comanda MTEXT


75

Numele stilului (cand se doreste modificarea stilului predefinit)

Nnumele fontului (formatul caracterelor); se pot folosi fonturi:

True Type Fonturi compilate AutoCAD (fisiere cu extensia .shx)PostScript (extensia .pfb), dar acestea vor fi compilate in prealabil prin comanda Compile,

Înaltimea caracterelor; daca se stabileste valoarea 0, inaltimea caracterelor va fi stabilita la inserarea textului

Factorul de latime, prin care se controleaza proportionalitatea caracterelor; raportul dintre latimea caracterelor si inaltimea acestora (are implicit valoarea 1); o valoare supraunitara sau subunitara va determina folosirea unor caractere latite, respectiv ingustate.

Scrierea in oglinda fata de orizontala

Scrierea de la dreapta spre stanga

Scrierea pe verticala

Butonul Apply, pentru ca stilul sa devina operational.


În AutoCAD textul este încadrat într-un dreptunghi. Acesta se numeşte „dreptunghi de încadrare” în care se pot evidenţia două grupe de linii fictive folosite la alinierea textului:

Linii orizontale:

LINIA Semnificaţie

TOPLimita superioară peste care nu trece nici un caracter

MIDDLE Mijlocul distanţei între linia TOP şi linia BASEBASE Linia pe care este aliniat textul şi faţă de care se

raportează celelalte linii remarcabileBOTTOM Limita inferioară sub care nu trece nici un caracter

Linii verticale:

LINIA Semnificaţie

LEFTLimita din stânga a dreptunghiului de încadrare a textului

CENTERLinia aflată la jumatatea dreptunghiului de încadrare

RIGHTLimita din dreapta a dreptunghiului de încadrare a textului


76

Unghi de rotaţie


La intersecţia liniilor orizontale cu liniile vertical se obţin punctele de aliniere descrise prin cuvintele cheie:

Tabel 1CUVÂNT CHEIE

Semnificaţie

TL Punctul de intersecţie al liniei TOP cu linia LEFTML Punctul de intersecţie al liniei MIDDLE cu linia LEFTBL Punctul de intersecţie al liniei BOTTOM cu linia LEFTTC Punctul de intersecţie al liniei TOP cu linia CENTERMC Punctul de intersecţie al liniei MIDDLE cu linia CENTERBC Punctul de intersecţie al liniei BOTTOM cu linia CENTERTR Punctul de intersecţie al liniei TOP cu linia RIGHTMR Punctul de intersecţie al liniei MIDDLE cu linia RIGHTBR Punctul de intersecţie al liniei BOTTOM cu linia RIGHT

Cum introducem un text ?

A. Comanda TEXT

Command: Tastaţi comanda “DTEXT” Current text style: "Standard" Text height: 2.5 Justify/Style/<Start point>: se selectează pe spaţiul de lucru punctul de unde dorim să începem scrierea textului ................... Height: se selectează înălţimea dorită a textului .......................... Rotation angle: se selectează unghiul pe care îl face linia de bază a textului cu axa X Text: se introduce primul rând din textul dorit .......................... Acest pas se repetă până la introducerea ultimului rând din textul dorit. Pentru a încheia comanda se tastează de două ori tasta


77




Dacă la Pasul 2 nu se alege opţiunea implicită, putem alege:

OPŢIUNEA Subopţiunea SemnificaţieJustify Align Permite alinierea textului între două puncte şi ajustează

înălţimea textului automatFit Permite alinierea textului între două puncte cu

specificarea înălţimii textuluiCenter Permite centrarea textului pe punctul specificatMiddle Permite centrarea textului atât deasupra şi dedesubtul

punctului specificat, cât şi în stânga şi în dreapta acestuia

Right Permite alinierea la dreapta a textuluiTL, TC, TRML, MC, MRBL, BC, BR

Permit alinierea textului în raport cu punctele remarcabile definite în tabelul 1

Style ? Listează numele de stiluri deja încărcateStyle name Permite scrierea textului în stilul ales

• Editorul de texte al AutoCAD-ului permite introducerea unor caractere speciale, neexistente pe tastatura şi care apar relativ des în textele unui desen tehnic (la cote, simboluri ale abaterilor, etc.)

• Lista celor mai întâlnite simboluri speciale este: Simbol Mod de introducere

- ˚ (gradul sexagesimal) %%d– ø (simbolul diametrului) %%c– ± %%p– % %%%

B. Comanda MTEXT

• Introduce paragrafele de text• Acest procedeu este realizat prin:

– Tastarea comenzii MTEXT in fereastra Command– Selectarea din meniul principal a optiunii: DRAW – TEXT – MULTILINE

TEXT…• In ambele cazuri se afiseaza prompter-ul:

• Se vor introduce:– Coordonatele colţului stânga sus al dreptunghiului în care va fi introdus

paragraful– Coordonatele colţului dreapta jos al dreptunghiului în care va fi introdus

paragraful (opţiunea implicită) sau se aleg succesiv opţiunile cunoscute corespunzatoare formatării caracterelor (Height, Justify, Line spacing,Rotation, etc.)


78


Operatii cu texte

• Operatiile se aplica textelor deja introduse intr-un desen AutoCAD• Operatiile uzuale sunt:

A. Editarea (modificarea) textuluiB. Cautarea intr-un textC. Verificarea corectitudinii gramaticale

A. Editarea (modificarea) textului

Modificarea textului introdus într-un desen se poate realiza în varianta:a. Simplă – se modifica numai continutul sau (instructiunea DDEDIT)b. Complexă – se pot modifică şi elemente de formatare (stil, mărime, înclinare,

etc.) în afara conţinutului său (instrucţiunea PROPERTIES)

a. Editarea textului – DDEDIT

• Acţiunea se declanşează prin instrucţiunea DDEDIT • După tastarea instrucţiunii şi acţionarea tastei Enter se vor executa următorii paşi,

ceruţi de calculator :• Selectarea textului ce se doreşte a fi modificat• Modificarea textului selectat în fereastra ce va fi afişată

b. Editarea textului – PROPERTIES

• Acţiunea se declanşează prin selectarea textului şi introducerea în linia de comandă a instrucţiunii PROPERTIES.

• Se va afişa fereastra care conţine elementele textului şi care pot fi modificate.• După efectuarea modificărilor dorite fereastra este închisă de utilizator la fel ca orice

fereastra Windows


79



80


FIŞA DE DOCUMENTARE 20COTAREA DESENELOR

Elementele cotării:

linii de cotă (dimension line). Pentru dimensiunile unghiulare linia de cotă este un arc. linii ajutătoare de cotă (extension lines, projection lines or witness lines).săgeţile, (symbols of termination or termination).cotele (dimension text).linii de indicaţie (leader). marca de centru o mică cruciuliţă ce marchează centrul cercului sau arcului.axele cercului (centerlines) sunt linii întrerupte ce marchează centrul unui cerc sau arc.


81

Linie de cotă

Linie ajutătoare

Cota

Centerlines



Pentru a cota desenul în AutoCAD, se pot folosi comenzile Dim, Dim1 sau Qdim. Primele două comenzi determină înlocuirea promptului Command:, printr-un nou prompt Dim:. Diferenţa dintre cele două comenzi de cotare este că, în timp ce Dim1 permite trasarea unei singure cote, după care se revine la promptul Command:, comanda Dimdeschide o sesiune de cotare, din care se iese doar prin acţionarea tastei <Esc>. Comanda Qdim permite cotarea rapidă a unor obiecte, prin selectarea lor împreună.

În timpul unei sesiuni de cotare (cât timp promptul Dim: este activ) nu se pot folosi comenzile de desenare sau de editare uzuale.

COTAREA LINIARĂ

Comanda DIMLINEAR → cotează o anumită lungime, fie că aceasta este orizontală, verticală faţă de obiectul de cotat.

Cum cotaţi liniar:

.

Command: dimlinear <Enter>

Etapa 1 - Specify first extension line origin or <select object>: selectaţi obiectul care vreţi să îl cotaţi

Etapa 2 -Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]:

specificaţi poziţia liniei de cotă sau:


82

Bara cu instrumente Dimension

OBSERVAŢIE: Bara cu instrumente Dimension se activează din meniul View >Toolbars.


OPŢIUNE SEMNIFICAŢIEMtext Multiline Text Editor – modifică proprietăţile textuluiText Modifică conţinutul textului care implicit este chiar

dimensiunea cotatăAngle Modifică unghiul de înclinare al textului faţă de linia de cotăHorizontal Înscrie o cotă orizontalăVertical Înscrie o cotă verticalăRotated Modifică unghiul de înclinare al liniei de cotă faţă de obiectul

cotat; implicit, acest unghi este 0

Etapa 3 - Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: specificaţi poziţia liniei de cotă.

Etapele 1, 2, 3, se repetă până când sunt trasate toate cotele.

COTAREA UNGHIURILOR

Comanda DIMANGULAR realizează cotarea arcelor de cerc, a cercurilor, sau a unghiurilor determinate de segmente.

Cum cotaţi unghiurile:

Command: dimangular <Enter>

Etapa 1- Select arc, circle, line, or <specify vertex>: selectaţi arcul de cerc, cercul, sau prima latură iar apoi a doua latură.

Etapa 2- Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: Specificaţi poziţia cotei unghiulare sau:

OPŢIUNE SEMNIFICAŢIEMtext Multiline Text Editor – modifică proprietăţile textuluiText Modifică conţinutul textului Angle Modifică unghiul de înclinare al textului faţă de linia de cotă

Etapele 1, 2 se pot derula şi prin specificarea a trei puncte: centrul arcului de cerc sau vârful unghiului, punctul de origine al primei linii ajutătoare şi punctul de origine al celei de-a doua linii ajutătoare de cotă


83


Etapa 3 - Select arc, circle, line, or <specify vertex>: <Enter>

Etapa 4 - Specify angle vertex: selectaţi centrul arcului de cerc sau vârful unghiului.

Etapa 5 - Specify first angle endpoint: selectaţi punctul de originie al primei linii ajutătoare de cotă

Etapa 6 - Specify second angle endpoint : selectaţi punctul de originie al celei de-a doua linii ajutătoare de cotă

Etapa 7- Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: specificaţi poziţia cotei unghiulare sau:

COTAREA DIAMETRELOR

Comanda DIMDIAMETER

desenează diferite cote pentru diametre, în funcţie de mărimea cercului, poziţia cursorului şi setul de opţiuni din fereastra de dialog Dimension Style;

centrul cercului este marcat numai dacă cota este înscrisă în afara cercului.

Cum cotaţi diametrele:

Command: dimdiameter <Enter>



84


Etapa 1- Select arc or circle: selectaţi arcul de cerc sau cercul pe care vreţi să îl cotaţi.

Etapa 2 - Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: specificaţi poziţia cotei sau:

COTAREA RAZELOR

Comanda DIMRADIUS

desenează diferite tipuri de cote radiale, în funcţie de mărimea cercului sau a arcului de cerc, de opţiunile din opţiunile din fereastra de dialog Dimension Style şi de poziţia cursorului.

centrul cercului sau al arcului de cerc este marcat numai dacă plasaţi cota în afara cercului sau al arcului de cerc.

Cum cotaţi razele:

Command: dimradius


OPŢIUNE SEMNIFICAŢIEMtext Multiline Text Editor – modifică proprietăţile textuluiText Modifică conţinutul textului Angle Modifică unghiul de înclinare al textului faţă de linia de

cotă

85


Etapa 1 - Select arc or circle: selectaţi arcul de cerc sau cercul pe care vreţi să îl cotaţi.

Etapa 2 - Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: specificaţi poziţia cotei sau:


COTAREA CONTINUĂ

Comanda DIMCONTINUE

creează o serie de cote plasate una după alta;fiecare cotă continuă începe la cea de-a doua linie ajutătoare de cotă a cotei precedente.

Cum realizaţi o cotă continuă:

Etapa 1- Realizaţi o cotă liniară, aliniată, sau unghiulară

Command: dimcontinue <Enter>



86


Etapa 2 -Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>:

Etapa 3- Select continued dimension: selectaţi cota trasată la etapa 1

Etapa 4 -Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: specificaţi poziţia cotei

Repetaţi etapa 4 până cotaţi continuu toate cotele dorite.

COTAREA DUPĂ O LINIE DE BAZĂ

Comanda DIMBASELINE

este folosită pentru a crea rapid şi sigur o serie de cote, pornind de la un singur punct de bază; pentru a folosi comanda de cotare după o linie de bază trebuie creată mai întâi o cotă liniară, aliniată sau unghiulară.

Cum cotaţi după o linie de bază:

Etapa 1- Realizaţi o cotă liniară, aliniată sau unghiulară

Command: dimbaseline <Enter>

Etapa 2- Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: determinaţi punctul de origine al celei de-a doua linii ajutătoare de cotă pentru dimensiunea cotată


87


Etapa 3- Select base dimension: selectaţi linia ajutătoare de cotă care va fi prima linie ajutătoare de cotă pentru celelalte cote care se vor trasa.

Etapa 4 - Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: determinaţi punctul de origine al celei de-a doua linii ajutătoare de cotă pentru dimensiunea cotată.

Realizaţi etapa 4 până când sunt cotate toate dimensiunile dorite.

COTAREA ALINIATĂ

Comanda DIMALIGNED

se utilizează pentru cotarea obiectelor la care există porţiuni (segmente) înclinate;cota obţinută va fi înclinată faţă de axele X, Y, dar va fi paralelă cu porţiunea înclinată, astfel încât cota va reprezenta lungimea reală a segmentului.

Cum se cotează aliniat:

dimaligned <Enter>


88


Etapa 1 - Specify first extension line origin or <select object>: <Enter>

Etapa 2 - Select object to dimension: selectaţi obiectul ce se doreşte dimensionat

Etapa 3 - Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: specificaţi poziţia liniei de cotă sau:


COTAREA PRIN LINII DE INDICAŢIE

Comanda LEADER liniile de indicaţie se folosesc pentru a adăuga unele note şi pentru a evidenţia anumite aspecte ale desenului;

liniile de indicaţie sunt alcătuite dintr-o linie ce are la capăt un vârf de săgetă indicând spre elementul la care se referă, iar la celălalt capăt un text sau o imagine grafică.

Cum realizaţi o adnotare:


OPŢIUNE EFECTMtext Multiline Text Editor – modifică proprietăţile textuluiText Modifică conţinutul textului Angle Modifică unghiul de înclinare al textului faţă de linia de

cotă

89


leader <Enter>

Etapa 1 - From point: specificaţi poziţia primului punct al liniei de indicaţie (punctul în care se află vârful săgeţii)

Etapa 2- To point: specificaţi poziţia celui de-al doilea punct al liniei de indicaţiei.

Etapa 3- To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>:

Etapa 4- Spline/STraight/Arrow/None/<Exit>:

OPŢIUNE EFECTSpline Trasează linia de adnotare folosind arce de cercSTraight Trasează linia de adnotare folosind segmente

de dreaptăArrow SăgeataNone Nici una din opţiunile de mai jos

Etapa 5 - To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>:specificaţi poziţia următorului punct din linia de adnotare.

Repetaţi etapa 5 pentru căte puncte doriţi în linia de adnotare.

Etapa 6 - To point (Format/Annotation/Undo)<Annotation>: <Enter> după ultimul punct dorit pentru linia de adnotare

Etapa 7- Annotation (or press ENTER for options): introduceţi textul dorit pentru adnotare sau <Enter> pentru opţiuni

Etapa 8- MText: <Enter>


OPŢIUNE EFECTTolerance Introduceţi o toleranţă în linia de adnotareCopy Introduceţi prin copiere textul altei adnotăriBlock Introduceţi în adnotare un blocNone Nici una din opţiunile de mai josMtext Intraţi în fereastra de dialog Multiline Text Editor

90



ÎNSCRIEREA TOLERANŢELOR GEOMETRICE

Comanda Tolerance introduce în desen toleranţele geometrice

Se deschide fereastra:


91



PLOTAREA DESENELOR

în vederea plotării unui desen se realizează mai întâi configurarea corectă a programului AutoCAD pentru a accepta Plotterul şi imprimanta.

CUM REALIZĂM PLOTAREA DESENELOR?

Command: tastaţi comanda “PLOT”


92




Comanda afişează fereastra de dialog PLOT – cu următoarele secţiuni:

Layout Name – indică macheta de tipărire curentăPage Setup Name – listează diferitele configuraţii de pagină care au fost salvate Full Preview – previzualizează desenul ce va fi tipăritPartial Preview – previzualizează suprafaţa efectivă care va fi plotată

În pagina Plot Preview a ferestrei de dialog Plot se pot stabili caracteristicile legate de dispozitivul de tipărire, prin următoarele rubrici:

Ploter Configuration - listează dispozitivele de tipărire instalate în sistemProperties - afişează o casetă de dialog Ploter Configuration Editor, prin care se poate modifica sau vizualiza configuraţia curentă de plotareHints – afişează informaţii despre dispozitivul de plotare Plot Style Table(Pen Assignments) – stabileşte, printr-o casetă de dialog, parametrii pentru grosimea liniei în funcţie de culoarePlot Stamp – permite plasarea unui marcaj personalizat într-un colţ al fiecărui desen plotatWhat to plot – stabileşte ce anume tipăreşte: macheta sau modelul curent (Current Tab), mai multe machete sau modele selectate (Selected Tabs), sau toate machetele (All Layout Tabs)Number of Copies - stabileşte numărul de copii care vor fi tipăritePlot to File – permite copierea într-un fişier care va fitipărit ulterior


93

Fereastra Plot – pagina Plot Device:

Fereastra de dialog Plot – pagina Plot Settings


În pagina Plot Settings a casetei Plot se pot stabili parametrii privind suprafaţa şi configuraţia desenului tipărit: mărimea hârtiei, orientarea, suprafaţa tipărită, scara de tipărire etc.


94

realizarea desenelor +«n 2d

Documents