modificari climatice datorate incalzirii globale

53
CUPRINS CAPITOLUL I.ARGUMENTUL 2 CAPITOLUL.II. Încălzirea globală 3 CAPITOLUL.III. Cauze care duc la încălzirea globală 4 III.1.Poluarea aerului 4 III.2. Efectul de seră si intesificarea acestuia 6 III.3.Defrişarea pădurilor 7 III.4.Supra paşunatul 9 CAPITOLUL.IV. Efectele încălzirii globale 11 IV.1.Modificarea temperaturilor 11 IV.1.1.Implicaţiile asupra sanataţii populaţiei 12 IV.2.Distrugerea stratului de ozon 13 IV.3.Hazardul focului 13 IV.4.Topirea gheţarilor 13 IV.5.Creşterea nivelului oceanului planetar 15 IV.6.Distrugerea habitatelor 17 IV.7.Hazarde naturale şi climă extremă 18 IV.8.Efecte ale încălzirii globale în România 21 1

Upload: carmelsefora

Post on 19-Jun-2015

3.385 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

CUPRINS

CAPITOLUL I.ARGUMENTUL 2CAPITOLUL.II. Încălzirea globală 3CAPITOLUL.III. Cauze care duc la încălzirea globală 4

III.1.Poluarea aerului 4III.2. Efectul de seră si intesificarea acestuia 6III.3.Defrişarea pădurilor 7III.4.Supra paşunatul 9

CAPITOLUL.IV. Efectele încălzirii globale 11IV.1.Modificarea temperaturilor 11IV.1.1.Implicaţiile asupra sanataţii populaţiei 12IV.2.Distrugerea stratului de ozon 13IV.3.Hazardul focului 13IV.4.Topirea gheţarilor 13IV.5.Creşterea nivelului oceanului planetar 15IV.6.Distrugerea habitatelor 17IV.7.Hazarde naturale şi climă extremă 18IV.8.Efecte ale încălzirii globale în România 21

CAPITOLUL.V. Metode de prevenire a încălzirii globale 23CAPITOLUL.VI.Legea Protecţiei Mediului 25CAPITOLUL.VII.ANEXE 28

Bibliografie 36

1

Page 2: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

I.ARGUMENT

Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor.

Fenomenul de încălzire globala a început să îngrijoreze după anii '60, în urma dezvoltării industriale masive şi a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră care sunt considerate în mare măsură responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialiştii în domeniu estimează că clima globală se va încălzi cu 1,1 - 6,4°C în cursul secolului al 21-lea. Estimările variază din cauza faptului că nu poate fi prevazută evolutia emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. De altfel, tendinţa de încălzire continua a planetei în secolul XXI este relevată de foarte multe studii în domeniu. Foarte îngrijorator este însă faptul că aceste scenarii climatice arată că zonele polare se vor încălzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice datorită ridicării nivelului oceanului planetar,distrugerii habitatelor şi mai apoi dispariţia ununi numar mare de specii de plante şi animale.

Valurile de căldura - consecinţă a încălzirii globale - implică unele riscuri pentru sănătatea populaţiei,mai ales în zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoaşte că vremea caniculară poate creşte riscul de deces, îndeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, în general, persoanele din grupele de vârstă care depaşesc 65 de ani.De asemenea,valurile de căldură vor favoriza incendiile forestiere,incendii ce au un efect negativ atât asupra habitatelor şi a animalelor,cât şi asupra atmosferei prin emanarea unei cantităţi imense de fum şi cenuşă.

2

Page 3: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

II.ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Dacă fenomenul de încălzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de ştiinţa şi de factorii de decizie,există mai multe explicaţii asupra cauzelor procesulul.Opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activitaţii umane,în special prin eliberarea de gaz si de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.

Cauza principală a încălzirii globale este creşterea concentraţiei de CO2 în atmosferă în ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm înainte de revoluţia industrială, fiind acum de 430 ppm, adică aproape dublă, iar în anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de seră (GES) s-ar menţine peste capacitatea naturală de absorbţie. Aceasta ar putea duce în imediata perioadă la o creştere cu încă 2°C.

Pe langă dezvoltarea industrială, o alta cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivlul întregului glob.

Atmosfera Pământului este atât de subţire încât oamenii au capacitatea de a altera semificativ de mult concentraţia unora dintre moleculele sale de baza.Cantitatea de dioxid de carbon- cel mai important dintre aşa numitele “gaze de seră” – a crescut in mod special.

Energia solară intră în atmosferă sub formă de unde si încălzeşte Pământul. O parte din ea,dupa ce işi face datoria ,este trimisă înapoi în spaţiu,sub forma razelor infraroşii.

În condiţii normale,o parte din cantitatea de radiaţii infrarosii este reţinută de atmosferă- ceea ce e bine,pentru că astfel temperatura de pe Pământ rămâne în limite suportabile.Gazele de seră de pe Venus sunt atât de dense,încât temperatura de la suprafaţa planetei este mult prea ridicată pentru oameni.Cele de pe Marte lipsesc aproape în totalitate,aşa că acolo este mult prea frig.De aceea,Pământului i se spune uneori şi “planeta buclelor aurii”-aici temperaturile au fost exact aşa cum trebuiau să fie.

3

Page 4: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

III.Cauze care duc la încălzirea globală

III.1.Poluarea aerului

Aerul curat este un amestec de gaze a caror proporţie se menţine constantă în straturile inferioare ale atmosferei,constantă care reprezintă una dintre condiţiile de bază ale menţinerii vieţii şi dezvoltării vieţuitoarelor pe Terra. În compoziţia aerului apar: azot 78,09%,oxigen 20,94%,argon0,93%, dioxid de carbon0,03%, neon,kripton,xenon,heliu,hidrogen,ozon şi alţi vapori de apă.

Prin poluare apare o impurificare a aerului datorită particulelor solide,gazelor,vaporilor de apa,particulelor radioactive şi microorganismelor de tipul bacteriilor,virusurilor. În aerul poluat din zonele industriale se gasesc impuritati sub forma particulelor solide(aerosoli), picături(aerosoli lichizi), gaze si vapori.

Principalii poluanţi artificiali ai aerului sunt:-gazele de eşapament-noxele rezultate de la fabrici.

Carbonul este elementul principal care asigură viaţa. Ca şi alte elemente chimice, el este angregat în natura într-un circuit. Cea mai mare parte a combinaţiilor prezente sub formă gazoasă sunt formată din dioxidul de carbon.

Cel mai important gaz cu efect de seră emis de activitaţile umane este dioxidul de carbon a carui concentraţie a crescut de la circa 280 ppm în perioada preindustrială la 360 ppm în 1999 cu un ritm mediu de 1,5 ppm/an. Această creştere alarmantă pentru echilibrul sistemului climatic global este consecinţa, în proporţie de 60-70% a emisiilor de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili şi a modificărilor utilizării terenurilor,în special prin despăduriri.

Concentraţia maximă normală de CO2 admisă în atmosferă este de 0,3 mg/m3 aer,iar creşterea concentraţiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale ale creşterii de 10-20%. Prin arderea pădurilor şi a oxidării humusului forestier în zonele despădurite,se eliberează anual în atmosferă 8x10000000000 t CO2.

Metanul - este o altă combinaţie chimică sub forma gazoasă în care se gaseşte carbonul în atmosferă.La cantitaţi volumice egale,metanul produce un efect de seră mai important decât dioxidul de carbon,însă datorită concentraţiilor sale mici în atmosferă, de cca. 1,8 ppm, efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al dioxidului de carbon. Activitatea umana în perioada industrializării a dus la emisii de metan ca urmare a activităţilor agricole, cum ar fi creşterea vacilor şi cultivarea orezului, datorita săpăturilor prin neetanşeitaţile conductelor de transport şi distribuţie a gazului metan precum si datorită utilizării solului. De la începutul revoluţiei industriale concentraţia de metan în atmosfera a crescut cu 149%.

Stratul de ozon, situat în stratosferă, este stratul cu o concentraţie ridicată a moleculelor de ozon la altitudini cuprinse între 15 si 25 km. Are un rol împortant în protejarea suprafeţei terestre contra efectelor negative ale radiaţiilor ultravilete(UV) emise de Soare şi a început să fie deteriorat datorită unor activităţi industriale însoţite de emisii de gaze.

4

Page 5: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Oxidul de azot este un gaz cu diferite concentraţii fluctuante de la an la an.Comparativ cu 1750,concentraţia de N2O a crescut cu 16% având un factor de forţare radiativă de 6% din totalul gazelor cu efect de seră. Dintre sursele antropice au o pondere însemnată activitaţile industriale,îngraşamintele pe bază de azot şi creşterea animalelor.

Compuşi halogenaţi - au fost eliberaţi în atmosfera în urma industrializării datorita utilizării freonilor în instalaţiile frigorifice,în instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi ca agent de propulsie în spray-uri, precum şi datorită utilizării hexafluorurii de sulf ca protectie împotriva arcurilor electrice.

Erupţiile vulcanice

Erupţiile vulcanice generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi care shimbă local nu numai micro si mezorelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influenţe negative şi asupra purităţi atmosferice.Cenuşile vulcanice,împreuna cu vaporii de apă,praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosferă, unde formează nori groşi,care pot pluti până la mari distanţe de locul de emitere. Timpul de remanenţa în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Aceste pulberi se presupune că au şi influenţe asupra bilanţului termic al atmosferei, împiedicând dispersia energiei radiate de Pământ către univers şi contribuind astfel la accentuarea fenomenului de „efect de seră”,produs de creşterea concentraţiei de CO2 din atmosfera.

Furtunile de praf

Furtunile de praf sunt şi ele un factor important în poluarea aerului.Terenurile afânate din regiunile de stepa,în perioadele lipsite de precipitaţii, pierd partea aeriană a vegetaţiei şi rămân expuse acţiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue,de durată,ridică de pe sol o parte din particulele ce formează „scheletul mineral” şi le transformă în suspensii subaeriene,care sunt reţinute în atmosferă perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii,ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distanţe faţa de locul de unde au fost ridicate.Cercetări recente,din satelit,au aratat că eroziunea eoliană numai pe continentul Africa ajunge la 100-400milioane tone/an.În acest context,se pare că deşertul Sahara înaintează în fiecare an cu 1,5 până la 10 km.Furtuni de praf se produc şi în alte zone ale globului.Astfel,în mai 1934,numai într-o singura zi,un vânt de o violenţa neobişnuită a produs un intens proces de eroziune eoliană pe teritoriile statelor Texas,Kansas,Oklahoma si Colorado.Norii negrii,care cuprindeau cca 300 milioane de tone de praf,dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A.,au întunecat Washington-ul si New York-ul şi s-au deplasat mai departe către Atlantic.În 1928,la 26 şi 27 aprilie,o furtună a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12-25 mm pe o suprafaţa de 400000 km2,situată în zona precaspică. Evaluările facute cu acest prilej au aratat că,numai pe teritoriul ţării noastre s-au depus cca 148 milioane m3 de praf,din cantitatea totala ridicată.

5

Page 6: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Incendiile naturale

Incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum şi cenuşă,se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.Fenomenul este deosebit de răspândit,mai ales în zona tropicală,deşi,în general,gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului.La sfârşitul anului 1982 şi începutul anului 1983,pe insula Borneo a Indoneziei şi Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 miliosne hectare de păduri tropicale. În coasta e Fildeş,în 1983,focul a distrus circa 450 000 ha,iar în Ghana,în timpul aceleiaşi secete,a fost distrusă prin foc o mare suprafaţa de păduri şi circa 10% din plantaţiile de cacao.În anii deosebit de secetoşi,chiar şi în zonele temperate,se produc dese incendii ale pădurilor. Astfel,în 1992,după o succesiune de ani secetoşi,au izbucnit incendii devastatoare chiar şi în pădurile Franţei şi ale Poloniei. Se pare că situatia climatică din deceniul 80 a extins mult suprafeţele de păduri vulnerabile la incendii pe intregul glob.

Din arderea lemnului rezultă dioxidul de carbon,funingine şi altele.Se estimează că anual sunt emise în atmosferă, ca urmare a incendiilor,peste 30 milioane tone de fum şi cenusa şi aproximativ 340 000 t de hidrocarburi.

III.2. Efectul de seră şi intensificarea acestuia

Efectul de seră este o trasătura naturală esenţială a Sistemului Terestru,mecanismele sale fiind inţelese încă de la sfarşitul secolului al XIX –lea de savantul suedei Arrhenius.Acest efect şi-a exercitat acţiunea încă din primele ere geologice din istoria Terrei şi este datorat prezenţei în atmosferă a unor gaze cum sunt dioxidul de carbon,oxidul de azot ,metanul,ozonul şi vaporii de apă.Efectul de seră determină,în ansamblu,menţinerea la suprafaţa terestră a unei temperaturi relativ constante favorabile dezvoltării vieţii,fiind cel mai important factor de forţare radiativă.

Pentru ultimii 1000 de ani dinaintea Revoluţiei Industriale, ponderea gazelor cu efect de seră a rămas relative constantă. Creşteri semnificative au fost înregistrate dupa 1750 şi mai ales în a doua jumatate a secolului al XX-lea. O serie de activităţi antropice, cum sunt arderea combustibililor fosili în care dioxidul de carbon s-a fixat de-a lungul a milioane de ani, defrişarea pădurilor, în special a celor tropicale şi utilizarea lemnului drept combustibil măresc cantitatea de gaze cu efect de seră în atmosferă. Alaturi de dioxidul de carbon în atmosferă pătrund cantităţi sporite de oxid de azot,gaz metan degajate prin cultivarea intensă a orezului pe suprafeţe de mii de hectare şi prin diferite activităţi industriale. Utilizarea aparatelor frigorifice, a sprayurilor şi prelucrarea maselor plastice este însoţită de pierderi de freon, de gaze din grupa clorofluorocarbonului şi de alte gaze care au proprietatea de a amplifica efectele dioxidului de carbon.

6

Page 7: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

III.3.Defrişarea pădurilor

Cu un deceniu în urma,pe glob,pădurile ocupau o suprafaţă de aproximativ 3,8-4,7 miliarde ha şi reprezentau cam 2,6-3,4% din suprafaţa uscatului.

În zonele calde,unde,din cauza climatului secetos,echilibrul ecologic este foarte labil,se verifică succesiunea: pădure » vegetaţie ierboasa » teren agricol » eroziune » deşert.

În zonele temperate cu climat favorabil,şocul este mai scurt,oprindu-se la eroziune,deşi se poate ajunge şi la instalarea unor semideşerturi.

Datorită despăduririlor de lungă durată practicate pretutindeni pe glob,pădurea planetară de azi ocupa suprafeţe incomparabile mai mici,nu mai formează masive mari si neintrerupte,refugiindu-se în munţi şi în locuri greu accesibile,cu soluri sărace şi climat neatrăgător pt agricultura.

Din circa 70% cat deţinea padurea în perioada preistorică,proporţia a scăzut în prezent la 30%.

La defrişările din trecut,facute în special cu scopul extinderii păstoritului,agriculturii şi aşezărilor umane,timpurile moderne au adaugat tăierile în scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societăţii. Rezultatul nu constă doar în diminuarea pădurii,ci şi în degradarea ei progresivă.Pădurile cultivate nu au acelaşi randament ecologic,ca stabilitate,rezistenţă şi forţa protectivă. Pădurile reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic,climatic şi hidric,reprezentând ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare , decât oricare alt ecosistem natural .Despădurirea contribuie la degradarea solurilor,la creşterea aridităţii climatului,intensificarea vitezei vânturilor şi apariţia inundaţiilor.Vegetaţia forestieră contribuie la încetinirea scurgerii de suprafaţă,păstrarea litierei,a covorului vegetal ierbos şi la reţinerea apei. Litiera este sursa principală de întoarcere a elementelor minerale şi a substanţelor organice în sol .

Intervenţia distructivă a omului,care solicită lemnul drept combustibil,pentru construcţii,în industrie  sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii  reduc suprafaţa împădurită,conducând totodată la degradarea solului prin eroziune.

Cauze ale defrişărilor:• hazarde naturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ).• incendiile ( atât cele cu cauze naturale , cât mai ales cele provocate ).• tăierile ( pentru consumul casnic, materie primă industrială ).

Nevoia de lemn, defrişarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri şi căi ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.

Oamenii au trăit în preajma pădurilor ecuatoriale de mii de ani, luând ce era necesar de la natură fără să intervină în echilibrul natural.Însă, în ultimele două secole populaţia s-a înmulţit fiind din ce în ce mai multă nevoie pentru spaţiu de construit şi agricultură.Împreună cu comerţul de lemn care s-a intensificat în ultimii ani, au adus o degradare fără precent asupra pădurii.

7

Page 8: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Cele mai importante cauze ale deforestării sunt mutarea culturilor şi comerţul cu lemn.În trecut indigenii practicau agricultura în pădure doborând copaci pentru a face loc culturilor şi pajiştilor pentru animale şi mutandu-se când solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru pădure dacă este făcută cu grijă şi pădurii îi este dat suficient timp pentru a-şi regenera spaţiile defrişate. Probleme apar când solului nu-i este oferit destul timp de regenerare şi agricultura intensivă duce la degradarea definitivă a acestuia. Aceasta este situatia prezentă, din cauza creşterii populaţiei – unele surse spun că mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrişările padurii.

La fel ca şi mutarea culturilor tăierea copacilor pentru folosirea lemnului în scopuri comerciale poate fi implementată cu deranjări minore asupra mediului. Atunci când numărul copacilor căzuţi este mai mare decât al celor produşi, tăierea lemnului devine o problemă serioasă.Înainte ca tăierea intesivă să ia locul celei vechi cu topoare şi animale, comerţul cu lemn avea o influenţă nesemnificativă asupra pădurii, însă apariţia drujbelor, tractoarelor, drumurilor şi căii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone înainte inaccesibile au devenit principalele ţinte pentru companiile de tăiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fără precedent.

Efecte ale defrişărilor:Defrişarea pădurii îi lasă pe oamenii care trăiesc în pădure fără adăpost şi fără hrană,şi duce

la dispariţia unui stil de viaţă care a existat neschimbat pentru mii de ani.Însă efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrişarea este impactul asupra climei planetei.Copacii şi alte plante verzi absorb dioxidul de carbon şi produc oxigen prin fotosinteză, în timp ce animalele consumă oxigenul şi expiră dioxid de carbon.În plus mulţi copaci tăiaţi pentru a face loc agriculturii au fost arşi sau lăsaţi să putrezească eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă.Toată natura este un sistem vast care acum există într-un stadiu mai mult sau mai puţin balansat. Jucându-ne cu factori de o importanţă majoră cum e pădurea ecuatorială ar putea duce la dispariţia lumii cum o ştim noi.

O altă consecinţă a defrişării are legatură cu posibilităţile ştiinţifice care ar putea fi pierdute o dată cu pădurea. Este estimat că doar o mică parte din plantele şi animalele care trăiesc în pădurea ecuatorială au fost identificate iar majoritatea cercetătorilor sunt de acord că acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului.

Defrişările constituie o cauză pregătitoare pentru declanşarea alunecărilor de teren.Îndepărtarea arborilor de pe versanţi determină o pătrundere mai rapidă apelor din precipitaţiile atmosferice şi o deplasare mult mai uşoară a materialelor pe pante,prin lipsa rădăcinilor de arbori ajungându-se la un grad mai mare de instabilitate.În astfel de condiţii solul şi scoarţele de alterare sunt mai repede spălate,strate de argilă pot să afloreze şi astfel apa pătrunde cu uşurinţă în materiale.Când vegetaţia este rărită sau distrusă,iminenţa declanşărilor de alunecări creşte evident.Regiunile de acest gen corespund fie spaţiilor geografice defrişate din zone temperate sau arealelor semiaride.

Când porniturile de teren se declanşează totuşi în spaţii geografice împădurite,se constată că volumul mare de masă determină printr-o presiune puternică procesul de alunecare pe versanţi,arborii suferind o înlinare a tulpinilor în sensul orientării pantei,arealul forestier astfel

8

Page 9: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

afectat fiind cunoscut prin termenul de “pădure beată”.Dacă sarcina de încărcare cu materiale este extrem de mare,alunecările care se produc rup şi învelişul de vegetaţie forestieră.Acolo unde este posibilă refacerea pădurii anterior defrişată sau doborâtă de vânturi puternice,se reduce riscul pentru declanşarea alunecărilor de teren.

Soluţii împotriva defrişărilor:Soluţia evidentă ar fi oprirea defrişării pădurilor şi astfel oprirea deteriorării. Dar este

acesta singurul răspuns? Dar poate că nu e nevoie oprirea completă a tăierii. Scheme pentru defrişarea pădurilor cu un plan se desfăşoară în toată lumea cu accent pentru păstrare. Acestea permit desfăşurarea defrişărilor însă urmărind un plan astfel încât efectele negative asupra mediului să fie minimalizate.

Probabil însă că cel mai important pas este educarea şi informarea acelor oameni a căror decizii influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Indigenii pot fi ajutaţi de organizaţii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celălalt capăt al firului, consumatorii din ţările dezvoltate trebuie să înţeleagă impactul negativ pe care îl are cumpărarea produselor din pădurile ecuatoriale. De aceea organizaţiile de conservare încearcă să-i educe să cumpere alternative asupra acestor produse şi îi încurajează să facă decizii informate asupra stilului lor de viaţă. Numai în acest fel putem opri,şi eventual întoarce degradarea pădurilor ecuatoriale.

Tot mai multe alunecări de teren s-au produs în ultimii ani din cauza despăduririlor şi a distrugerii mediului natural.

Defrişările în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren.

III.4.Pasunatul excesiv

Păşunatul excesiv este foarte dăunător stabilităţii solului, deoarece, pe de o parte, impune defrişarea unor suprafeţe împădurite pentru extinderea zonelor de păşune,iar pe de altă parte, sărăceşte mult vegetaţia, generând mărăcinişuri, care au un efect foarte redus în stabilizarea terenului. foarte redus în stabilizarea terenului.

Dacă limitele stabilite sunt depăşite, în cadrul populaţiilor de animale sălbatice apare autoreglarea, adică se intensifică activitatea prădătorilor, creşte frecvenţa bolilor şi paraziţilor(deoarece populaţiile de insecte fitofage se găsesc în echilibru relativ cu mediul, suferind oscilaţii în funcţie de fluctuaţiile acestuia).

În cazul animalelor domestice, care rămân în afara factorilor ecologici şi se supun factorului antropic(voinţei omului)apare suprapopularea păşunilor şi o dezgolire accentuată a biotopului, care îşi pierde capacităţile de regenerare. Animalele domestice ţinute pe suprafeţe limitate, prin călcarea solului, duc la tasarea acestuia şi strivirea învelişului vegetal, putând să se ajungă la dispariţia progresivă a vegetaţiei de pe anumite suprafeţe, care apoi sunt supuse treptat eroziunii şi degradării.

În prezent, pe glob, există o preocupare generală de salvare a vegetaţiei de la suprapăşunare prin plantarea de perdele forestiere sau de fixare a solului prin lucrări specifice.

9

Page 10: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de păşunare intensivă  de către  animalele ierbivore.Dintre efectele nocive ale păşunatului intensiv se enumeră: - dezgolirea accentuată a biotipului - suprapopularea păşunilor - tasarea si strivirea învelişului vegetal şi erodarea- degradarea unor suprafeţe întinse de teren.

Păşunatul modern pentru a împiedica distrugerea florei printr-un păşunat excesiv se parcelează cu ajutorul unor garduri electrice, creând posibilitatea refacerii ierburilor de pe păşune.

Păşunatul excesiv mai ales pe păşuni sărace, pe terenuri în pantă, pe soluri cu textură uşoară şi deficit de umiditate duce la declanşarea unor puternice fenomene de eroziune. Păşunatul în pădure larg răspândit în trecut duce la bătătorirea solului ceea ce la rândul său provoacă reducerea infiltraţiei, accentuarea proceselor de şiroire şi de spălare pe versant, sărăcirea solului,şi împiedică regenerarea naturală a pădurii.

CAP.IV.Efectele incalzirii globale

10

Page 11: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Modificări globale sistemice ale mediului se manifestă în cadrul întregului Sistem Terestru şi reprezintă efectele globale ale presiunii societaţii asupra mediului.Intensificarea globală a presiunii antropice asupra sistemului climatic din ultimul secol a determinat o încălzire fără precedent în ultimii 1000 de ani a atmosferei din apropierea suprafeţei terestre.Consecinţele continuării acestei tendinte sunt greu de evaluat,numeroşi specialişti considerand ca Terra se gaseşte într-un moment critic al existenţei sale.

IV.1.Modificarea temperaturilor

Cairo, Egipt: anul 1998 a cunoscut cea mai caldă lună august din istorie: 41°C în data de 6.Norvegia: în partea sud-estică a ţării, anul 2000 a fost cel mai ploios din istorie. SUA: peste 250 de oameni au murit în urma valului de căldură care a afectat partea estică a

ţării în 1999; temperaturile au ajuns până la 48.3°C în Chicago.Buenos Aires, Argentina: în mai 2000 au căzut 342 cm de precipitaţii în 5 zile,

reprezentând cea mai puternică ploaie din ultima sută de ani.Lhasa, Tibet: anul 1998 a cunsocut cea mai caldă lună iunie din istorie: tmperaturile au

rămas la peste 77F timp de 23 de zile.Florida (SUA): oraşul Melbourne a cunoscut în iunie 1998 24 de zile cu temperaturi de

peste 35°C; tot în acea lună, în Tampa, timp de 12 nopţi temperatura nu a scăzut sub 26.5°C.Bulgaria: în 5 iulie 2000, în cadrul unui val de căldură extins din sud-estul Europei până în

Caucaz, peste 75% din staţiile meteorologice au înregistrat cele mai mari temperaturi în ultimii 100 de ani .

Glasgow, Montana (SUA): pentru prima dată în istorie, în 1997 temperaturile lunii decembrie nu au scăzut sub 0°C.

Chiclayo, Peru: temperaturile minime medii au crescut cu 2°C în ultimii 40 de ani.Groenlanda: una din staţiile meteorologic din interiorul insulei a înregistrat o creştere a

temperaturii de 6°C din 1991 până în 2004.Peninsula Antarctică: din 1945, temperaturile din Peninsula Antarctica au crescut cu 4.5°C,

de cinci ori media mondială. Sezonul de topire al gheţii a crescut cu 2-3 săptămâni doar în ultimii 20 de ani.

New York, SUA: în anul 1999 a fost cel mai fierbinte şi mai uscat iulie din istorie; pentru 11 zile consecutive, mai multe ca niciodată, temperaturile au fost peste 35°C.

Siberia: 300 de clădiri din oraşele Norilsk şi Yakutsk s-au stricat datorită topirii permafrostului de sub ele. Temperatura medie din Yakutsk a crescut cu 1.5°C în ultimii 30 de ani, iar permafrostul se topeşte şi până la 20 de centimetri adâncime.

Venezuela: cele mai mari precipitaţii din ultimii 100 de ani s-au înregistrat în decembrie 1999, inundaţiile şi alunecările de teren făcând 30,000 de victime.

IV.1.1.Implicaţiile asupra sanatăţii populaţiei

11

Page 12: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Modificările climatic globale afectează starea de sănătate a populaţiei din diferite regiuni şi reprezintă una dintre temele principale de cercetare pentru Organizaţia Mondială a Sănătaţii.

În primul rând,creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldura şi de frig determină o creştere a ratei deceselor şi îmbolnavirilor.Numeroase studii au dovedit că în timpul valurilor de căldura are loc o creştere a mortalităţii,mai ales când acestea sunt însoţite şi de o umiditate ridicată.Rata deceselor este crescută mai ales în marile aglomeraţii urbane,aproximativ o treime din decese fiind înregistrate chiar la 2-3 săptămâni după valul de căldură.În ultimii ani,astfel de evenimente extreme au provocat victime şi în Europa: în 1995 în Marea Britanie şi în vara anului 2003 în Franţa.

Ca urmare a creşterii temperaturii în sezoanele reci are loc totuşi o reducere a mortalităţii,îndeosebi printer persoanele care sufera de afecţiuni cardiovasculare.Schimbarile în distribuţia zilnică şi anotimpuală a temperaturii aerului,precum şi a umezelii,pot conduce la creşterea concentraţiei de particule solide poluante sau alergogene din aer,care conduc la afecţiuni respiratorii.La temperaturi ridicate se constată o crestere a cazurilor de smog în marile aglomerări urbane si industriale. Evenimente extreme(inudaţii,furtuni,ceaţa,secete etc.) sunt asociate cu o creştere a mortalitaţii cauzate de boli infecţioase(hepatita),ca urmare a scăderii calitative şi cantitative a surselor de apă.

Organismele bilogice care răspândesc boli infecţioase sunt sensibile la schimbări climatice:temperaturile ridicate conduc la proliferarea microorganismelor;astfel se inregistrează o creştere a distribuţiei geografice a arealului unor organisme(în special insecte) care transmit boli infecţioase(malaria,encefalita,febra hemoragica).

În ultimele decenii s-a constatat o extindere a cazurilor de malarie în Europa şi nordul Africii,deşi aceasta maladie a fost eradicată în aceste regiuni în anii ’50-’60.Una din cauzele creşterii incidenţei unor astfel de boli o reprezintă şi creşterea numarului de turişti în ţari în care astfel de maladii sunt frecvente.Au fost semnalate cazuri de encefalită în Suedia şi cazuri de holeră în Bangladesh.

Schimbările climatice globale afectează sănătatea populaţiei şi în mod indirect,prin deteriorarea condiţiilor de viaţa sociale şi economice din aceste regiuni.Astfel,au loc schimbări în structura profesională a populaţiei,în distribuţia veniturilor şi în mobilitatea teritorială a populaţiei.Cele mai vulnerabile comunităţi sunt cele sărace,afectate de malnutriţie,de diferite boli infecţioase şi cu un acces scăzut la infrastructurile sociale şi fizice.

Este dificil de realizat o estimare exactă a impactului modificărilor globale ale mediului asupra sănătaţii populaţiei,deoarece la intensificarea unor maladii mai pot contribui şi alţi factori: modificări în utilizarea terenurilor,migraţia populaţiei,creşterea sărăciei urbane,creşterea rezistenţei anumitor paraziţi la medicamente.

Indonezia:  în 1997 , malaria a fost depistată pentru prima dată la înălţimi de peste 2100 de metri, în zonele muntoase din Irian Jaya. Tadjikistan: anul 2001 a fost cel mai secetos din ultimii 75 de ani, fiind al treilea an dintr-o secetă care a compromis jumătate din culturile de grâu.

12

Page 13: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

IV.2.Distrugerea stratului de ozon

Erupţiile vulcanice puternice,cum au fost cele ale vulcanilor Mount Saint Helens din partea vestică a S.U.S. şi Pinatubo din Filipine(1991) determină o scădere brusca a ozonului stratosferic datorită cantitătilor mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă.

O reducere cu 1% a concentraţiei de O3 din atmosfera înaltă determină o creştere cu 2% a cantităţii de radiaţii UV care ajunge pe Terra, generând o creştere cu 3% a cazurilor de cancer de piele şi o creştere a mortalităţii cauzate de afecţiuni maligne ale pielii.

Expunerea prea îndelungată la radiaţii UV scade imunitatea organismului la substanţele care pătrund în corp prin piele şi produce o serie de afecţiuni ale ochilor,in special cataracta,deteriorarea corneei şi a retinei. De asemenea,este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor agricole,precum şi viaţa acvatica(scade populaţia piscicolă şi producţia de fitoplancton).

IV.3.Hazardul focului

Incendiile din păduri par mai sălbatice ca niciodată. În statele occidentale, incendiile de vegetaţie s-au intensificat în ultimii ani şi au fost mult mai greu de ţinut sub control, afectând suprafeţe întinse de teren. Odată cu creşterea temperaturilor şi topirea timpurie a zăpezii din anotimpul rece, pădurile şi vegetaţia în general rămân uscate o perioadă mai lungă de timp. Riscul ca vegetaţia să ia foc creşte astfel considerabil.

Khabarovsk, Rusia: secetele şi vânturile au provocat incendii pe 15,000 de kilometri pătraţi de taiga în 1998, punând în pericol ultimele două sanctuare naturale ale tigrilor de Amur.

Insula Samos, Grecia: în iulie 2000, datorită temperaturilor ridicate, incendiile au distrus a cincea parte din insulă.  Un astfel de incendiu a izbuncnit şi în 2008. Indonezia: în 1998, incendiile au distrus peste 800,000 de hectare de teren, a zecea partea din acestea fiind acoperite de pădure primară.

IV.4.Topirea gheţarilor

Aproape toti gheţarii din lume se topesc - mulţi dintre ei destul de repede acest fapt trebuie sa conţina un mesaj.

În ultimii 25 de ani,o mare parte a gheţarilor continentali situaţi în zonele calde s-au micşorat dramatic.Topirea lor are loc într-un ritm tot mai rapid,situaţia ce va continua cel puţin în urmatoarele doua sau trei decenii punând în pericol bunastarea a 40% din populaţia Pamantului.Miile de gheţari situaţi de-a lungul celor 2400 de kilometri ai Munţilor Himalaya,constituind cea mai mare concentrare de gheaţa în afara calotelor glaciare,se afla în epicentru unei crize incipiente.Iarna,aceşti gheţari stochează apă care alimentează în timpul verii sisteme hirdrografice importante din cele mai populate zone ale Pământului,Asia de Est si Sud.În

13

Page 14: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

prezent,ei se micşorează cu 10-15 metri în fiecare an.La ratele curente,doua treimi din gheţarii Chinei vor disparea până în 2060,iar până în 2100 nu va mai exista nici unul;gheţarul Gangotri,unul din principalele rezervoare de apă ale celor 500 de milioane de oameni din bazinul Gangelui,se retrage cu 23 de metri pe an; gheţarii din podişurile Tibet-Quinghai,sursa fluviilor Yangtze si Huang He,se topesc la o rată de 7% pe an. Aceasta topire accelerate creaza unele riscuri imediate pentru zonele muntoase dens populate de la poalele sudice ale Himalayei.Un studio din 2001 a aratat ca 20 de lacuri din Nepal sunt supradimensionate,prezentând riscul inudaţiilor şi al avalanselor.De exemplu,suprafaţa lacului Tsho Rolpa a crescut de peste şapte ori în ultimii 50 de ani.

Implicaţiile topirii gheţarilor himalayeni vor fi însă nu mult mai vizibile pe termen mediu.Micsorarea lor va afecta şapte dintre cele mai mari fluvii ale lumii-Brahmaputra,Gange, Huang He, Indus, Mekong, Salween si Yangtze - în bazinul carora traiesc doua miliarde de oameni. Debitul Indusului, care primeşte 90% din apele cursului superior, ar putea scădea cu 70% până în 2080; Gangele şi-ar putea pierde doua treimi din apele din perioada iulie-septembrie,afectând jumatate de milliard de oameni,majoritatea trăind din agricultură,cât ăi o treime din terenurile irigate ale Indiei; Brahmaputra şi-ar putea pierde între 14 si 20% din debit până în 2050.

Din cauza gheţarilor care se topesc,greutatea care apasă în mod normal pe suprafaţa pământului acum scade,iar stratul de pamant creşte brusc.

Stratul permanent de gheaţă, denumit si criosfera, care se regaseşte în special în emisfera nordică se topeşte treptat. Acest lucru cauzează apariţia găurilor, care pot afecta tot felul de structuri, de la şine de tren până la şosele şi aşezări omeneşti.

Peninsula Antarctică: după 400 de ani de relativă stabilitate, aproape 3000 de kilometri pătraţi s-au rupt din calotele Larson B şi Wilking între martie 1998 şi martie 1999;o suprafaţă de 3250 de kilometri pătraţi din calota Larsen B s-a dezintegrat în doar 35 de zile, la începutul anului 2002, cel mai mare eveniment de acest gen din ultimii 30 de ani.

Oceanul Arctic: măsuratorile din satelit au arătat că, din 1978, suprafaţa acoperită permanent cu gheaţă a scăzut cu 7% la fiecare 10 ani.

Oceanul Arctic: grosimea gheţii în 29 de puncte de măsurare a scăzut cu în medie cu peste 1.2 metri în ultimii 20-40 de ani.

Peninsula Antarctică: din 1945, temperaturile din Peninsula Antarctica au crescut cu 4.5°C, de cinci ori media mondială.Sezonul de topire al gheţii a crescut cu 2-3 săptămâni doar în ultimii 20 de ani.

Alaska (SUA): un studiu asupra a 67 de gheţari a demonstrat subţierea lor cu circa 0.5 metri anual din anii '50 până în anii '90.

Kenya: 92% din gheţarul Lewis din Muntele Kenya a dispărut în ultima sută de ani.Peru: din 1995, gheţarul Qori Kalis se micşorează cu 30 de metri în fiecare an.Munţii Tian Shan, China: suprafaţa gheţii s-a redus cu un sfert în ultimii 40 de ani.Bhutan: temperaturile din zonă înaltă a Himalayei au crescut cu 1°C din anii '70, iar

gheţarii se retrag cu câte 30-40 de metri în fiecare an.

14

Page 15: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Muntele Everest: Gheţarul Khumbu, una din rutele favorite spre cucerirea celui mai înalt vârf al planetei, s-a micşorat cu 5 kilometri din 1953.Argentina: gheţarii din Patagonia s-au retras cu aproape 1.5 kilometri în ultimii 13 ani. Doar între 1996 şi 1999 gheţarul Gangotri s-a retras 76 de metri. În prezent, lungimea lui este mai mică de 30 de kilometri.

Tanzania: 82% din gheaţa de pe Muntele Kilimanjaro a dispărut din 1912 încoace, cu circa o treime topindu-se în ultimul deceniu. În acest ritm, gheaţa de pe Kilimanjaro va dispare până în 2020.

Spania: jumătate din gheţarii existenţi în 1980 au dispărut.

IV.5.Cresterea nivelului oceanului planetar

Una dintre cele mai importante urmări ale ale încalzirii globale a climei pe Terra este creşterea nivelului Oceanului Planetar.Tendinţa generală de încălzire a climei datorită efectului de seră are o influenţa directă asupra ridicării nivelului marin,cu impact pe termen lung pentru zonele de coastă şi consecinţe grave mai ales pentru ţarile insulare şi pentru cele cu teritorii joase.

Chiar în condiţiile în care concentraţia de gaze cu efect de seră din atmosferă nu va mai creşte şi clima nu va mai suferi modificări, nivelul mării va continua să crescă în urmatoarele sute de ani.De asemenea,va continua topirea gheţarilor,ca şi a calotelor glaciare.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar se poate desfaşura treptat sau,mai puţin probabil,brusc.Ambele variante sunt periculoase şi impun măsuri de adaptare din partea societaţii.Probabilitatea unei creşteri bruşte a nivelului Oceanului Planetar datorită topirii calotei antarctice este redusă pentru viitorul apropiat(secolul al XXI-lea).Creşeterea treptată a nivelului apelor oceanice se resimte mai ales pe ţarmurile joase unde se înregistrează şi o creştere a vulnerabilitaţii faţa de furtuni şi de valurile generate de acestea.Un alt efect direct corespunde salinizarii apelor de suprafaţă şi apelor subterane din zonele litorale.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este datorată urmatoarelor cauze:

Aportul tot mai mare de apă rezultată din topirea calotelor glaciare,din topirea gheţarilor montani şi din topirea zăpezilor în regiunile polare,aportul suplimentar de apa dulce de pe continente provenită din utilizarea de catre om a rezervelor subterane,din panzele freatice şi de adâncime.S-a calculat că,anual,pătrunde în oceane un volum suplimentar de 2 400 km3 de apă utilizat în agricultură pentru irigaţii,în industrie şi în scopuri casnice;

Mărirea volumului apelor oceanice prin încălzire,prin fenomenul cunoscut sub numele de “expansiune termica”.Acesta se datorează creşterii temperaturii apei,ceea ce conduce la o scădere a densităţii acestora şi la o creştere a volumului.

Încălzirea globală a Oceanului Planetar se resimte mai ales in primii 300 m adâncime.Începând cu anul 1950 s-a înregistrat o rata de creştere a temperaturii apelor oceanice de 0,04° C/decadă.

15

Page 16: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Aproximativ 10 din cei 20 cm,cu cât s-a ridicat nivelul Oceanului Planetar în ultimii 100-150 de ani,pot fi atribuiţi expansiunii termice din stratele superioare ale oceanelor şi topirii gheţarilor montani şi de calotă,urmare directă a creşterii globale a temperaturii aerului.Ceilalţi 10 cm pot fi atribuiţi altor procese,inclusive intervenţiei antropice în ciclul hidrologic.

Activitaţile antropice care conduc la ridicarea nivelului Oceanului Planetar sunt: exploatarea ape subterane,creşterea scurgerii de suprafaţa ca urmare a modificarilor în utilizarea terenurilor,arderea combustibililor fosili şi despaduririle,toate acestea contribuind la creşterea nivelului marin cu 0,8±0,2 mm/an.Pe de alta parte,stocarea apei în marile lacuri de acumulare,pierderile provocate de infiltraţii şi evapotranspiraşie şi irigaţiile împiedica un echivalent de 1,6±0,2mm/an să ajunga în ocean,rezultând astfel o scăderea a nivelului cu aproximativ 0,8±0,4mm/an.

Rata de creştere a nivelului marii ca urmare a expansiunii termice s-a estimate la 0,3-0,7 mm/an,ajungâand în ultimele decenii la 0,6-1,1 mm/an.Topirea gheţarilor şi a calotelor glaciare contribuie la ridicarea nivelului cu 0,2-0,4 mm/an.

Tendinţa generala de ridicare a nivelului Oceanului Planetar determina intensificarea proceselor de abraziune marina,retragerea coastelor şi acoperirea cu apa a unor suprafeţe joase.Circa 70% din ţărmurile Oceanului Planetar sunt expuse acestui impact de lunga durata,fiind amenintate poldere,orase,cai de comunicaţii şi instalaţii portuare.Polderele sunt suprafete îndiguite situate sub nivelul mării,utilizate de catre om din cele mai vechi timpuri pentru agricultura şi pentru aşezari.Ruperea digurilor poate să aiba consecinţe catastrofale şi de aceea sunt necesare măsuri de supraînaltare şi de consolidare suplimentare.Cele mai grave consecinţe vor fi resimţite în special de ţările insulare şi de cele cu teritorii sub nivelul mării.Pe glob,aproximativ 400 milioane de locuitori traiesc la distanţe de 20 m faţă de nivelul mării şi 20 km de ţărm.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar cu un ritm de 2 pana la 5 ori mai mare faţa de cel actual poate conduce la inudarea regiunilor costiere joase,la creşterea incidenţei inudaţiilor şi la roziunea mai accentuate a plajelor.Aproximativ 70% din plajele nisipoase ale Oceanului Planetar prezinta tendinţe evidente de retragere şi periclitare a activitaţilor umane din regiunile respective.Eroziunea plajelor este intensificată de activitaţile umane,prin reţinerea sedimentelor fine în lacurile de acumulare din amonte,modificarea sedimentarii în lungul ţărmurilor prin construirea de diguri de protecţie şi prin extragerea nisipului.

Ridicarea nivelului Oceanului planetar este un hazard global,de lunga durata,cu numeroase consecinte grave pentru zonele de coasta.Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente,provenita din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar reprezinta un pericol important pentru acivitatile umane din lungul coastelor,fiind amenintate poduri,asezari,instalatii populare.

Potrivit unor apreciei,cresterea Oceanului Planetar cu numai cativa metri ar duce la acoperirea de catre pe a multor mari orase ale lumii,precum si importante suprafete de teren cu alte utilizari.

16

Page 17: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

IV.6.Distrugerea habitatelor şi dispariţia unor specii

Biosfera, în ansamblu, este sensibilă şi reacţionează diferenţiat la modificările climei. Încălzirea climei influenţează fiziologia plantelor şi animalelor, distribuţia lor, fenologia şi mecanismele de adaptare.

Tendinţa de încălzire implică o extindere a arealului spre poli şi spre altitudini mai mari.Spre exemplu,o eventuală încălzire a climei cu 3°C determină o modificare a izotermelor cu 300-400 km în latitudine în zona temperată şi o urcare a lor cu 500 m în spaţiul montan.Ciclurile de viaţă ale diferitelor specii vor fi modificate,astfel că se va realiza o defazare a legăturilor fenologice dintre specii.Aspectele legate de adaptare includ reacţii diferenţiate ale speciilor şi ale ecosistemelor faţă de condiţiile de mediu modificate.Unele ecosisteme,cum sunt cele din regiunile semiaride, cele din regiunile costiere şi cele acvatice sunt deosebit de vulnerabile şi există perspectivele unor consecinţe complexe ale încălzirii globale.

Pentru a se putea salva,speciile trebuie sa se adaptaze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatic. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze,risca sa dispara din cauza schimbarilor climatic din habitatatul lor. De exemplu,speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci,ceea c ear duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta.o situatie similara se va inregistra in regiunea artica.Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.

Un studiu recent a aratat ca, pentru prima oara in istorie, ursii au inceput sa se inece in numar mare. Lucru acesta era foarte rar in trecut.Acum insa,ursii trebuie sa inoate mult mai mult de la un platou de gheata la altul.Uneori ,marginea ghetii se afla la 50 sau 60 km de tarm.

Multe specii de animale din diverse parti ale lumii sunt amenintate de schimabarile cliamtice,iar unele sunt chiar pe cale de disparitie –patial din pricina incalzirii globale si partial din pricina aglomerarilor umane in locurile in care ele obisnuiau sa vietuiasca.Exemple de animale amenintate de schimbarile climatice:broasca de sticla, lemurian-soarece, foca artica,gasca cu frunte alba,balena ucigasa,albatross,pinguinul imperial,broasca aurie,broasca de copac,pinguinul cu ochi galbeni,ursul polar,gasca cu piept rosu,leopardul de mare etc. Plantele infloresc mai devreme in fiecare an,iar animalele pot intampina greutati in resetarea ceasurilor biologice si in adaptarea la aceasta schimbare.O cosecinta a acestui lucru va fi faptul ca nu vor reusi sa gasesca hrana suficiena si nu vor mai avea timp si resurse pentru a se inmulti.Animalele cauta zone de relief mai inalte: acest lucru este cauzat in special de schimbarile petrecute in habitaturile animalelor,care nu au alta solutie decat sa caute un nou biotop.

Europa: 22 din 35 de specii de fluturi studiate s-au mutat cu 35-240 de kilometri mai la nord în ultimii zeci de ani.

Pădurea Monteverde, Costa Rica: 20 de specii de broaşte au dispărut datorită reducerii umezelii din timpul sezonului secetos, strâns legată de încălzirea Oceanului Pacific

IV.7.Hazarde naturale si clima extrema

17

Page 18: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Încalzirea climei determina o intensificare a eveporaţiei de pe suprafaţa continentelor şi a oceanelor,creşterea în ansamblu a precipitaţiilor şi o dinamizare a ciclului hidrologic.Concomitent cu creşterea cantitaţilor de precipitaţii in unele regiuni,in alte areale precipitaţiile se vor diminua,fiind inregistrate si decalaje in distributia anotimpuala a acestora.Toate acestea duc la creşterea incidenţei fenomenelor extreme,cum ar fi inudatiile si secetele,cu toate consecinţele acestora.

Intensitatea furtunilor tropicale a crescut vizibil in decursul ultimilor 35 de ani,afirma climatologii americani.Climatologii asociaza de mult cresterea frecventei si fortei lor cu efectul de incalzire.

Ciclonul tropical(uraganul) se produce in zone in care temperature la suprafata apei este de cel putin 27°C.

Valurile de caldura –consecinta a incalzirii globale- implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei,mai ales in zonele urbane,unde temperaturile sunt mai ridicate.

Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale.Aceasta poate produce incendii sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului.In acest caz sunt distruse suprafete inseminate de padure(uneori zeci de mii de ha),punand totodata ,in pericol si viata persoanelor aflate in apropiere.De asemenea,ele provoaca nori dfum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor.

Cresterea in intensitate si in durata a uraganelor

Evoluţia numărului furtunilor tropicale de mare intensitate şi a supertaifunuirilor în Asia de Est în ultimii 40 de ani (1957-2007). Numărul mediu al superfaifunurilor din fiecare sezon s-a dublat din anii '70 până în anii '90 , recordul detinandu-l anul 1997, cu 11. În şase ani din ultimul deceniu viteza maximă a vântului a trecut de 285 km/h.

Ciclonii tropicali reprezinta unele dintre cele mai violente fenomene de risc,care in majoritatea cazurilor au character de dezastru,numarul victimelor şi pagubele material fiind remarcabile.

Ca si in cazul altor fenomene extreme,in special cele cu declansare rapida,cum sunt cutremurile,de exemplu,nu depresiunea barica provoaca daune excessive,ci fenomenele care decurg din acestea,respective: vânturile extreme de violente,ploile abundente,inudaţiile,undele de mare.Caracterul lor destructive se manifesta in special in regiunile de coasta si auspra insulelor,acţionând aproape simultan.

Pe masura ce oeanele se incalzesc,furtunile devin tot mai puternice. In 2004, Florida a fost afectata de patru uragane neobisnuit de aprige.Un numar din ce in ce mai mare de studii stiintifice noi confirma faptul ca prezenta apelor mai calde in straturile de deasupra ale oceanelor poate furniza mai multa energie de convective care hraneste uragane din ce in ce mai puternice.

Oamenii de stiinta nu au juns inca la un accord cu privire la posibilele legaturi dintre numarul total de uragane din fiecare an si incalzirea globala-asta pentru ca frecventa uraganelor

18

Page 19: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

este influentata de o oscilatie naturala,inregistrata de mai multe decenii incoaceexista ins ao teorie noua,care castiga din ce in ce mai multi aepti,conform careia incalzirea globala provoaca o restere semnifiativa atat a duratei ,cat si a intensitatii uraganelor.

Dovezi recent obtinute ii determina pe unii oameni de stinta sa afirme ca incalzirea globala are o oarecare influenta si in privinta cresterii frecventei uraganelor.Aceasta ar face sa modifice pana si intrevalele de variatie care au fost explicate de mai multa vreme ca fiind o urmare a cilurilor natural ale curentilor de mare adancime.

Taifunurile,uraganele si iloanelor sunt fenomene similar,care depend de oceanul in care isi au originea.Un studio important al MIT aparut la data de 31 iulie 2005,cu mai putin de o luna inainte ca uraganul Katrina sa loveasca Statele Unite,sprijinea teoria,acceptata de multi oameni de stiinta,conform areia inalzirea globala face ca uraganele sa devina mai puternice sis a provoace mai multe daune.”Durata si intensitatea puternicelor furtuni care au izbucnit atat in Atlantic,cat si in Paific incepand cu anii 1970 au crescut cu aproximativ 50%”(Studiu MIT 2005).

In anul 2004, pentru prima data un uragan a lovit si Brazilia,desi pana atunci se spunea ca “este imposibil sa existe uragane in Atlanticul de Sud”

Tot in 2004,in Statele Unite a deposit recordul la numarul de tornade.Oceanele au absorbit peste 80% din caldura generate de schimbarea climatic,ceea ce

inseamna ca inertia incalzirii globale va fi accentuate in itor,si ca atat numarul,cat si intensitatea cicloanelor tropiale-uragane si taifunuri-va creste.

El Niño si La Niña

Oscilaţia Sudică-El Niño este unul dintre cele mai complexe fenomene globale de interacţiune între doua învelişuri fliude ale Terrei: atmosfera şi hidrosfera.Acest fenomen se produce în zona tropicală a Oceanulul Pacific şi se manifestă prin două efecte majore:

-încălzirea la suprafaţa apelor Oceanului Pacific şi deplasarea acestora dinspre partea vestică spre partea estică,sub impulsul unor mase de are care se deplasează în aceeaşi direcţie,avand tendinţa de a perturba şi de a înlocui vânturile alizee;

-modificări anormale ale climei pe întreaga planetă şi,în special,în zonele tropicale,unde se înregistrează secete şi furtuni violente însoţite de inudaţii şi cicloane.

Modificările periodice ale temperaturii apei oceanului(ale căror cauze nu sunt destul de clar înţelese) determină o modificare a temperaturii şi presiunii aerului însoţită de schimbarea circulaţiei generale a maselor de aer.

Fenomenul El Niño se repetă la intervale neregulate cuprinse între 3 şi 7 an,iar încălzirea poate să persiste şi 1-2 ani.

În perioadele de manifestare a fenomenului El Niño producţia de peste din lungul coastelor pacifice ale Americii de Sud scade foarte mult,ţărmurile sunt afectate de furtuni puternice cu precipitaţii abundente,iar păsările car eproduc guano pe insulele din apropierea continentului sunt lipsite de hrană.

19

Page 20: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Studiile intreprinse au arătat că fenomenul El Niño este vechi de mii de ani şi cuprinde anumite intervale de intensificare,cu manifestări dăunătoare pentru activitatea umană.Aceste perioade s-au înregistrat între 1870-1920 şi între 1940-2000.Consecinţele cele mai evidente,care au determinat şi o extindere a cercetărilor,s-au produs în intervalul 1982-1983,când fenomenul El Niño a durat aproape 2 ani.

Modificările climatice care însoţesc fenomenul El Niño sunt foarte pronunţate,mai ales în regiunile intertropicale şi se manifestă printr-o intensificare a perturbaţiilor atmosferice însoţite de cicloane,tornade şi ploi abundente în unele regiuni şi prin secete combinate cu fenomene de deşertificare în alte regiuni.

Uraganele violente se înregistrează în Marea Caraibelor,în America Centrală şi în sud-vestul Americii de Nord.O intensificare a secetelor este evidentă în regiunile musonice ale Asiei,în special în India,Indonezia,în Australia şi în regiunile semideşertice din Africa.Spre exemplu,fenomenele de deşertificare din Sahel şi din Rajahstan(India) au fost strâns legate de intensificarea fenomenului El Niño în intervalul 1982-1983 şi de o creştere a frecvenţei lui dupa 1960.

Fenomenul El Niño are influenţe accentuate şi asupra emisferei nordice,generând ierni grele în Canada şi S.U.A. datorită înaintării maselor de aer polar spre sud.

Opus fenomenului El Niño este "La Niña",fenomen caracterizat printr-o răcire anormală a apelor din estul Oceanului Pacific.Acest fenomen este în legătură cu o intensificare a vânturilor de est care împing cantităţi mari de apă caldă de la suprafaţa oceanului spre vest,locul apei calde fiind luat de o apă mai rece provenind din adâncuri.

În ultimii 100 de ani s-au înregistrat 23 fenomene El Niño şi 15 La Niña şi această frecvenţă sporită este probabil legată de încălzirea globală a climei.

Maree provocate de furtuni

In acest caz este vorba de cresterea exceptional a nivelului marii datorita unei furtuni.Este fenomenul marin cel mai distrugator.bengalul este una dintre regiunile cele mai expuse din acest punct de vedere.In 1876 ca urmare a trecerii ciclonului Bakergary,o asfel de mare a facut aproximativ doua milioane de morti in Bangladesh.In noiembrie 1970,acelasi fenomen a provocat moartea a 300 000 de oameni in delta raului Gange.Cel mai inalt nivel atins de o astfel de maree a fost de 13 metri,in martie 1899,la Bathurst Bay in Australia.

Tsunami

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremurele puternice,eruptii vulcanice si alunecari submarine.Cele mai numeroase asemenea valuri se produc in Ocenul Pacific,dar se intalnesc si in Oceanul Indian,Oceanul atlantic si in Marea Mediterana.

20

Page 21: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Un tsunami produce multe victime: in 1755, in Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20.000 de morti. In Alaska, in 1964, un seism a spart rezervoarele de petrol, care au luat foc. Un val imens, plin de petrol arzand, s-a napustit asupra unui sat, inghitind cladiri de trei etaje. In fata unui tsunami singura scapare este fuga. Navele se departeaza de tarmuri, iar populatia se refugiaza spre locuri inalte.

IV.8.Efecte ale încălzirii globale în România

Schimbările climatice din Romania se încadrează în tendinţa globalăde încălzire,având însă particularităţi regionale legate de poziţia ţării noastre pe glob la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică,în partea sud-estică a Europei Centrale şi de existenţa lanţului carpatic.Aceste schimbări includ evoluţia principalilor parametrii climatici(temperatura,precipitaţiile,umezeala,regimul vânturilor),succesiunea sezoanelor şi existenţa unor fenomene extreme şi a tendinţelor de deşertificare.

Pâna în 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creste cu 28% din cauza temperaturilor ridicate, fenomen cu atat mai grav, cu cat centrala nucleara de la Cernavoda nu va fi functionala daca nivelul Dunarii va scadea semnificativ.

Schimbarile climatice preconizate de specialisti pentru urmatorul secol vor afecta din plin Romania. Desi studiile fenomenului de incalzire globala pe teritoriul tarii noastre au inceput inca din 2005, rezultatele se lasa asteptate. Potrivit publicatiei National Geographic, zona continentala cea mai expusa efectelor schimbarilor climatice va fi partea estica a Europei, tarile cele mai afectate fiind Romania, Bulgaria si Ungaria. Scenariile specialistilor români arata ca tara noastra se va confrunta cu cresterea temperaturii medii anuale, inundatii, seceta si desertificari.

Alte scenarii indica faptul ca odata cu cresterea nivelului Oceanului Planetar, multe zone din tara noastra ar putea fi inghitite de ape sau partial inundate. Potrivit acestora, nivelul Marii Negre ar putea creste cu pana la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunarii, dar si a localitatilor Sulina, Tulcea, Braila, Chilia Veche, Ismail si Reni.

Încălzirea globală va avea ca efect creşterea pe termen scurt a numarului de decese şi acutizarea unor afecţiuni cronice, în special cele cardiovasculare şi respiratorii. Populatia mai putin înstarita a societatii va fi mai vulnerabila la schimbari. De asemenea, copiii si batranii vor avea cel mai mult de suferit. Zonele cele mai afectate de valurile de caldura vor fi mai ales cele urbane, în care spatiile verzi s-au diminuat, iar constructiile din beton si asfaltul strazilor duc la absorbtia intensa a radiatiei solare. Verile mai fierbinti si iernile mai blânde vor influenta dezvoltarea agentilor patogeni, a bacteriilor si va determina cresterea numarului de boli infectioase si chiar aparitia de epidemii. De asemenea, modificarea climei va conduce la cresterea expunerii la radiatii UV, cu efecte directe asupra sanatatii pielii. Totodata, verile fierbinti vor determina cresterea incidentei afectiunilor respiratorii, cardiovasculare, cutanate si endocrine si va avea impact asupra sanatatii mintale.

21

Page 22: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

V.Metode de prevenire a încălzirii globale

Pentru a limita încălzirea la 2 grade, este necesar ca emisiile să înceteze să mai crească între 2015 şi 2020, şi să scadă, ulterior, în mod rapid. "Este necesar să se ajungă la o societate mondială «decarbonatată», cu zero emisii de CO2 şi alte gaze cu efect de seră pe termen lung,

22

Page 23: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

până la sfârşitul secolului. Fiecare an de întârziere a trecerii la acţiune creşte şansele ca încălzirea să depăşească 2 grade Celsius", au avertizat climatologii Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam,Germania.

Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de CO2 la 400 - 500 ppm în volum. Valorile în ianuarie 2007 sunt de 383 ppm şi cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depăşire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se întrezăreşte prin prisma programelor actuale. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Unul dintre efectele cele mai alarmante ale schimbărilor care vor urma implică multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme, fie că este vorba despre nivelul temperaturilor (caniculă), fie al precipitaţiilor (secete, inundaţii).

Despădurirea şi seceta, mai severe în Amazonia, ar putea, astfel, în câteva decenii, să transforme cea mai mare pădure tropicală din lume în savană. Acest adevărat plămân verde al planetei va deveni, atunci, un mare producător de CO2.

Reducerea defrisarilor joaca un rol deloc de neglijat in reducerea emisiilor de carbon. Conventia Natiunile Unite privind Schimbarile Climatice recunoste nevoia de protejare a padurilor ca parte a eforturilor de combatere a schimbarilor climatice.

Economia de energie

Una dintre cele mai bune acţiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de energie prin:

Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este valabil în special pentru România, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi. Consumul specific de energie primară pe unitatea de venit naţional este în România de circa două ori mai mare decât media din Uniunea Europeană.

Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare, în 2007 Sydney a avut iniţiativa stingerii luminilor timp de o oră, iniţiativă la care au participat 2,2 milioane de case şi agenţi economici. În 29 martie 2008 la iniţiativă au aderat încă 23 de oraşe mari din lume şi au participat 50 de milioane de oameni, în 2009 „ora Pământului” a fost în 28 martie, orele 20:30 - 21:30, ţinta fiind un miliard de becuri stinse,iar în 27 Martie 2010 s-a stabilit un record:128 de ţări şi teritorii s-au alăturat manifestaţiei la nivel mondial.

Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil şi prin înlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată.

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporţional scade cantitatea ce combustibil consumată, deci emisiile de CO2 în atmosferă. Producţia de CO2 în România depăşeşte pe cea a Regatului Unit datorită tehnologiilor ineficiente.

Energiile alternative

23

Page 24: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară,energie hidraulică şi energia eoliană. Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub formă de biomasă.

Energia hidraulică exploatabilă actual este limitată şi nu poate satisface cererea, însă ea joacă un rol cheie în acoperirea vârfurilor de sarcină. Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar randamentul captării sale este scăzut.

Biomasa

Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonuluiarderea plantelor este ecologică. Deşi prin arderea lor carbonul coţinut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO 2, acest carbon provine chiar din CO2 din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantităţi de CO2. Totuşi arderea lemnului nu este o soluţie bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluţie alternativă este arderea porumbului, care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesităţilor energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafaţa agricolă. Opţiunea este sprijinită de American Corn Growers Assocication (AGCA - română: Asociaţia Cultivatorilor de Porumb Americani) şi National Corn Growers Assocication (NGCA -română: Asociaţia Naţională a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se poate face atât în termocentrale, care însă trebuie echipate cu instalaţii de ardere adaptate acestui tip de combustibil, cât şi în instalaţii de încălzire individuale care ard boabe de porumb în loc de peleţi, instalaţii care se găsesc în comerţ.

Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producţiei de etanol, însă aceasta este considerată o cale mai puţin eficientă.

Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia şi în special rapiţă, uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.

VI.Legea Protecţiei Mediului

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice

Art. 36.

24

Page 25: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.

Art. 37.Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, în termen de 60 de zile de la

intrarea în vigoare a prezentei legi, reglementarile privind:a) normele tehnice referitoare la protectia apelor si a ecosistemelor acvatice, inclusiv a

populatiei umane în cazul poluarilor accidentale si în context transfrontiera; b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa si a ecosistemelor acvatice,

realizarea constructiilor hidrotehnice pentru lucrarile de îndiguire si regularizare a cursurilor de apa, de irigatii si de desecare-drenaj;

c) standardele de emisie;d) standardele de calitate a apelor;e) cerintele de evacuare, epurare a apelor uzate si limitare a evacuarii de efluenti în ape.

Art. 38. Controlul respectarii reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este

organizat si exercitat de catre autoritatile de mediu, de ape, sanatate si de alte autoritati, potrivit competentelor legale.

Art. 39.Autoritatile pentru protectia mediului, pentru gospodarirea apelor, împreuna cu autoritatile

navigatiei, supravegheaza si controleaza respectarea prevederilor si aplica masurile legale privind protectia apelor ca urmare a activitatilor de navigatie, respectând conventiile internationale în domeniu la care România este parte.

Protectia atmosferei

Art. 41. Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea

calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.

Art. 42. Autoritatea centrala pentru protectia mediului promoveaza politicile regionale si globale,

fundamentând principiile si actiunile specifice, atât la nivel national, cât si local, privind protectia atmosferei.

Politica nationala de protectie a atmosferei consta în principal din urmatoarele:a) introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa;b) gestionarea resursei de aer, în sensul reducerii emisiilor de poluanti pâna la realizarea

celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei;c) gestionarea resursei de aer, în sensul asigurarii calitatii corespunzatoare securitatii

sanatatii umane;d) modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii

aerului.Art. 43.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaza normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind:

a) calitatea aerului în functie de factorii poluanti din atmosfera;

25

Page 26: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

b) emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile, precum si conditiile de restrictie sau de interdictie pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afecteaza stratul de ozon;

c) calitatea combustibililor si carburantilor, precum si reglementarile privind vânzarea-cumpararea si transportul acestora;

d) pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor;e) supravegherea calitatii aerului, proceduri de prelevare si analiza, amplasarea punctelor si

instrumentelor pentru probare si analiza, frecventa masuratorilor si altele;f) identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a caror activitate este

generatoare de risc potential si/sau de poluare atmosferica;g) sistemul de notificare rapida, în caz de poluare acutaa atmosferei cu efecte

transfrontiera, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.

Normele tehnice, regulamentele de aplicare, respectiv standardele, se elaboreaza în termen de un an, respectiv 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 44. Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea

prevederilor legale privind protectia atmosferei, în care scop:a) constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei, da alerta si/sau emite prognoze

legate de acestea;b) dispune încetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, în

vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;

c) solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii în vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti;

d) aplica sanctiunile prevazute de lege în caz de nerespectare a masurilor dispuse.

Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre

Art. 48. Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de

gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu.

Art. 49.Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente,

stabileste:a) sistemul de monitorizare a calitatii solului în scopul cunoasterii starii actuale si a

tendintelor de evolutie a acesteia;b) reglementarile privind protectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si

conservarea biodiversitatii;c) procedura de autorizare privind probleme de protectie a mediului, cuprinse în planurile

de amenajare a teritoriului, amenajarea torentilor pentru întocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii si prospectiuni geologice si hidrogeologice, precum si pentru activitati miniere de extractie;

26

Page 27: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

d) reglementari privind refacerea cadrului natural în zonele în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati cu impact negativ asupra mediului.

Art. 50.Autoritatile centrale pentru agricultura si silvicultura au urmatoarele obligatii:a) sa elaboreze reglementari privind sistemele de agricultura, tehnologiile de cultura a

plantelor si de crestere a animalelor, regenerarea padurilor, recoltarea, colectarea si transportul lemnului si standardele de calitate a solurilor, în scopul mentinerii si ameliorarii acestora, eliminarii consecintelor negative asupra ecosistemelor terestre si acvatice si asigurarii conservarii functiilor specifice, biodiversitatii si habitatelor naturale si sa le comunice autoritatii centrale pentru protectia mediului;

b) sa tina evidenta terenurilor devenite improprii pentru productia agricola si sa ofere, la solicitarea detinatorilor, asistenta tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosintei;

c) sa îndrume si sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare si agropedoameliorative;

d) sa îndrume si sa ofere asistenta tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici si tehnologii de gospodarire si ameliorare a solurilor.

VII.Anexe

27

Page 28: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

28

Page 29: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig. 1 Uraganul Katrina 26 august 2005

29

Page 30: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.3 Uraganul Hurricane-Alberto Fig.4 Furtuna Beta

Fig.5 Uraganul AlbertoFig.6 Gheţari- muntele Kilimanjaro

Fig.7 Dispariţia oraselor

30

Page 31: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.8 Gheţarul Perito Monero Fig.9 Schema catastrofelor naturale

Fig.10 Groelanda

Fig.11 Efectul de seră

31

Page 32: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.12 Efectul de seră

Fig.13 Retragerea gheţarului Qori Kalis

32

Page 33: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.14 Modificarea cantităţii de precipitaţii în secolul trecut în diferite colţuri ale Pământului

33

Page 34: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.15 Topirea Groelandei

34

Page 35: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Fig.16 Emisii de gaze nocive în atmosferă

Fig.17 Efecte ale poluării şi ale defrişării

Fig.18 Nor de praf

35

Page 36: Modificari Climatice Datorate Incalzirii Globale

Bibliografie

1. a. “Un adevar incomod” Al Gore,Rao International Publishing Company 2007 b. ”Hazarde si riscuri natural” Florina Grecu,Editura Universitara,Bucuresti 2004 c. ”Modificari globale ale mediului” Dan Balteanu si Mihaela Serban,Editura C.N.I.

“Coresi”,Bucuresti 2005

2.Internet:

a. http://chezsez.files.wordpress.com/2009/03/global-warming.jpgb. http://pugetsoundblogs.com/forecasting-kitsap/files/2009/03/global_warming.jpgc. http://www.globalwarmingart.com/wiki/File:Risks_and_Impacts_of_Global_Warming_pngd. http://news.softpedia.com/news/O-noua-explicatie-a-incalzirii-globale-ro-19652.shtmle. http://www.commoncurrent.com/notes/global-warming.jpgf. http://www.incalzireaglobala.org/cat/incalzirea-globala/page/3/g. http://www.ecomagazin.ro/incalzirea-globala-cauze-si-efecte/h. http://www.askmen.ro/Efectele_incalzirii_globale-a5578.html

36