fisaan v-15

44
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura III si IV 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs Sefii de atelier ai anuluiI V +profesori invitati 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6.Semestrul 1 si 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 24 din care 3.2 curs 4 3.3 seminar/laborator 20 3.4 Total ore din planul de învăţământ 336 din care 3.5 curs 56 3.6 seminar/laborator 280 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 236 Tutoriat - Examinări 4 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. - 3.7 Total ore studiu individual 264 3.9 Total ore pe semestru 600 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs cu sistem de proiectie 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete. 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale ●Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. ●Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. ●Capacitatea de elaborare a proiectelor arhitectural urbanistice complexe ●Capacitatea de elaborare si completare a temei de proiect, rezultand din interpretarea situatiei urbane. ●Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere. Competenţetr ansversale ●cresterea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare de prezentare grafica, diagramare,etc... 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite. 7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane . ●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Completarea sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura . ●Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive dialogand cu existentul arhitectural. ●Utilizarea capacitatii expresive a structurilor cu deschideri mari. ●Coordonarea aspectelor tehnice ale construcţiei.

Upload: voquynh

Post on 05-Jan-2017

222 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: fisaAN V-15

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura III si IV 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs Sefii de atelier ai anuluiI V +profesori invitati 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

V-2014/2015 2.6.Semestrul

1 si 2 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 24 din care 3.2 curs 4 3.3 seminar/laborator 20 3.4 Total ore din planul de învăţământ 336 din care 3.5 curs 56 3.6 seminar/laborator 280 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 236 Tutoriat - Examinări 4 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. - 3.7 Total ore studiu individual 264 3.9 Total ore pe semestru 600 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs cu sistem de proiectie 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

●Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. ●Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. ●Capacitatea de elaborare a proiectelor arhitectural urbanistice complexe ●Capacitatea de elaborare si completare a temei de proiect, rezultand din interpretarea situatiei urbane. ●Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

Com

pete

nţet

ran

sver

sale

●cresterea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare de prezentare grafica, diagramare,etc...

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite. 7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane .

●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Completarea sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura . ●Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive dialogand cu existentul arhitectural. ●Utilizarea capacitatii expresive a structurilor cu deschideri mari. ●Coordonarea aspectelor tehnice ale construcţiei.

Page 2: fisaAN V-15

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se

comunica la fiecare lansare de proiect.

Bibliografie - Metode de predare Observaţii 8.2 Seminar/laborator Proiect nr1/ sem I: Teatru in aer liber Indrumare de atelier Proiect nr2/ sem I: Revitalizare urbana Lipscani Indrumare de atelier Proiect nr3/sem I: Centru de afaceri, comert si loisir urban Indrumare de atelier Proiect nr1/ sem II: Campus sportiv pe malul Lacului Pantelimon Indrumare de atelier Proiect nr2/ sem II-optional: a)Reconversie Casa de cultura Sighisoara b)Reabilitare urbana a unei zone de locuinte colective

Indrumare de atelier

2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

Bibliografie Bastea ,Eleni, Memory and Architecture,UNM press,2004 Creangă E., Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003 Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005 Cerver F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982 De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Eftenie Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004 . Eisenman, Peter, Blurred Zones – Investigations of the Interstitial, The Monacelli Press, New – York, 2003 Frampton, Kenneth, Modern architecture: a critical history, Ed.Thames&Hudson LTD, London, 1992 Gregory, Rob – Key Contemporary Buildings – London 2008 Hanlon,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009. Herle,Peter; Schmitz ,Stephanus,Constructing Identity in Contemporary Architecture –Case Studies from the South,LIT Verlag Munster, 2009 Hill, Jonathan,Immaterial architecture,Routledge, 2006. Jodidio Ph., Architecture Now!, Ed. Taschen, Köln, 2001 Jodidio Ph., New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997 Jodidio Ph., Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997 Jodidio Ph., Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991 Jodidio Ph., Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln, 1996 Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Norwich J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 Powell K., Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000 Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in

prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de

arhitectura.

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului,

calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea

Judecata cu sustinere publica 100%

Page 3: fisaAN V-15

prezentarii grafice.

10.6 Standard minim de performanţă • Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plasticarhitecturale.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Restaurare I - ( Teoria monumentului. Proiecte de restaurare ) 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

V - 2014/2015 2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare

ES 2.8.Regimul disciplinei- O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Page 4: fisaAN V-15

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale specifică monumentelor istorice, a tipurilor de intervenții la monumentele istorice în contextul istoric și în spiritul legislației internaționale. Aprofundarea istoriei disciplinei științifice de restaurare corelată cu istoria arhitecturii universale, cu alte discipline adiacente domeniului. Familiarizarea cu conceptele fundamentale și principalele aspecte legate de dezvoltarea produsului-monumentului istoric protejat în contextul gestiunii lui. Cunoașterea unor restaurări celebre în istoria teoriei monumentului universal și românesc. Recunoașterea unor personalități universale consacrate în domeniu: Viollet Le Duc, John Ruskin, Camillo Boito etc. Tendințe actuale ale domeniului. Identificarea categoriilor de monument istoric și evoluția lor în timp. Identificarea unor tipologii și forme actuale, a unor concepte aplicate în situ.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Dobândirea unor capacități de operare cu legislația specifică domeniului de intervenții, de avizare, de gestiune în domeniul monumentelor istorice. Dezvoltarea abilităților de comunicare, de negociere, de promovare a interesului comunității în gestiunea patrimoniului arhitectural protejat. Evidențierea mutațiilor din sfera patrimoniului arhitectural curent în sfera patrimoniului protejat, ridicarea nivelului cultural și intelectual al studentului, prin lărgirea orizontului profesional. Dobândirea unor reflexe de răspuns profesional în situații speciale: dezastre, clădiri abandonate, intervenții neadecvate la monumente istorice etc.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare/conservare. Însuşirea principiilor

restaurării ştiinţifice a monumentelor istorice prin cunoasterea evolutiei preocuparilor, scolilor, teoriilor si doctrinelor de protectie a patrimoniului cultural in contextul civilizatiei europene

7.2 Obiectivele specifice Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, a materialelor utilizate în restaurarea

monumentelor istorice de-a lungul timpului până azi. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere 2 Apariţia şi evolutia noţiunii de monument Informatizată-expunere slide-uri +prelegere

Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea conceptelor la începutul fiecarui curs.

Suport de curs pe CD pus la dispoziția studenților la debutul activității

3 Doctrine de restaurare- secolul XIX,XX Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 4 Tipologia lucrărilor de restaurare – definire, exemplificări şi comentarii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 5 Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 6 Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor

istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

7 Legislaţia românească de protecţie a monumentelor istorice. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 8 Legislaţia internaţională de protecţie amonumentelor istorice. Carta de la

Veneţia. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

9 Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 10 Tipul de protecţie şi intervenţie. Categoriile actuale de monumente istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 11 Etapele de proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de

restaurare. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

12 Programe de arhitectură frecvent restaurate. Locuinţa, Clădiri de cult, Fortificaţii, Patrimoniul industrial.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere+pregătire eseu

ibidem

13 Vizită pe un şantier de restaurare Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor. Cercetare aplicativă în teren;

ibidem

14 Sinteză Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

ibidem

Bibliografie Domeniul "Conservarea monumentelor istorice" • Gheorghe Curinschi-Vorona, Centrele istorice ale oraselor, Editura Tehnica, 1967 • Carlo Ceschi, Teoria e storia del restauro, Bulzoni, 1970

• Alois Riegl, Le culte moderne des monuments, Ed. Du Seuil, (1903), 1984

• Jeanne Marie Teutonico, A Laboratory Manual for Architectural Conservation, ICCROM, 1988

Page 5: fisaAN V-15

• Giorgio Torraca, Porous Building Materials. Materials Science for Architectural Conservation, ICCROM, (1986), 1988

• Gottfried Kiesow, Einführung in die Denkmalpflege, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1989

• Paolo Marconi, Dal piccolo al grande restauro, Marsilio ed., (1988), 1989

• John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, Dover Publications, (1880), 1989 • Georges Duval, Restauration et reutilisation des monuments, P. Mardaga ed., 1990

• Alessandro del Bufalo, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro, Ed. Kappa, 1992

• Ulrich Grossmann, Einfuhrung in die historische Bauforschung, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1993

• Cesare Brandi, Teoria restaurarii, Ed. Meridiane, 1996

• Gheorghe Curinschi-Vorona, Arhitectura. Urbanism. Restaurare, Editura Tehnica, (1995), 1996 • Peter Larkham, Conservation and the City, Routledge, 1996

• Nicholas Stanley Price ed., M. Kirby Talley Jr., Alessandra Melucco Vaccaro ed., Historical and Philosophical Issues in the Conservation of Cultural Heritage, Getty Conservation Institute, 1996

• Francoise Choay, Alegoria patrimoniului urmata de Sapte propozitii despre conceptul de autenticitate si folosirea acestuia in practica monumentului istoric, Simetria, (1992 resp. 1996), 1998

• Gustavo Giovannoni, L'urbanisme face aux villes anciennes, Ed. Du seuil, (1931), 1998

• Camillo Boito, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000

• John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 1 - Stone Masonry, Ashgate, (1989), 2001

• John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 2 - Brick, Terracotta and Earth, Ashgate, (1989), 2001

• John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 3 - Plasters, Mortars and Renders, Ashgate, (1989), 2001

• John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 4 - Metals, Ashgate, (1989), 2001

• John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 5 - Wood, Glass and Resins, Ashgate, (1989), 2001

• Francoise Choay, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001 • Bernard M. Feilden, Conservation of Historic Buildings, Architectural Press, (1982), 2001

• Peter Glover, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001

• Robert Pickard, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001

• Dean Hawkes, Jane McDonald, Koen Steemers, The Selective Environment, Spon Press, 2002

• Jukka Jokkilehto, A History of Architectural Conservation, Butterworth-Heinemann, (1999), 2002 • Sergiu Nistor, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002

• Mircea Crisan, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003

• Kazmer Kovacs, Timpul monumentului istoric, Paideia, 2003 ***, seria de a conferintelor internationale de protectie a patrimoniului construit de la Tusnad ***, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice Documente internationale referitoare la conservarea patrimoniului cultural

• Charter of Athens (1931/1933)

• Recommendation Concerning International Competitions in Architecture and Town Planning (1956) • Recommendation on International Principles Applicable to Archaeological Excavation (1956)

• Recommendation Concerning the Safeguarding of the Beauty and Character of Landscapes and Sites (1962)

• The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)

• European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage (1969)

• Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (1972)

• Resolutions of the Symposium on the Introduction of Contemporary Architecture into Ancient Groups of Buildings (1972)

• Resolutions of the International Symposium on the Conservation of Smaller Historic Towns (1975)

• European Charter of the Architectural Heritage (1975)

• Declaration of Amsterdam (1975)

• Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas (1976)

• Tlaxcala Declaration on the Revitalization of Small Settlements (1982)

• The Florence Charter: Historic Gardens (1982)

• Appleton Charter for the Protection and Enhancement of the Built Environment (1983)

• Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe (1985)

• The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987)

• Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990)

• Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)

• European Convention for the Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992)

• Buenos Aires Draft Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage (1994)

• The Nara Document on Authenticity (1994)

• Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)

Page 6: fisaAN V-15

• Recommendation on Measures to Promote the Integrated Conservation of Historic Complexes Composed of Immovable and Moveable Property (1998)

• Charter on the Built Vernacular Heritage (1999)

• International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)

• European Convention on Landscape (2000) • Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Însușirea conceptelor de intervenție asupra monumentelor istorice.

Test grilă+eseu 50%+50%

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă

• predarea proiectului de lectie; • predarea unui set de probe de evaluare; • obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă

Data avizării în departament .09.2015

FIŞA DE DISCIPLINĂ

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Restaurare II ( Tehnici istorice de construcţie şi restaurare ) 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu V- 2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore

Page 7: fisaAN V-15

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de istoria şi teoria arhitecturii precum şi cunoştinţe tehnice. 4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice şi istorice.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi schiţe şi desene în format grafic. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii. Operarea cu concepte structurale, spaţial-volumetrice arhitecturale, istorice. Operarea cu elemente de detaliu în cadrul procesului de restaurare. Interpretarea fenomenelor arhitecturale istorice, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu. Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice resturării construcţiilor de patrimoniu.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect-restaurator. Aplicarea principiilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară şi coordonare în domeniul proiectării de specialitate. Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea profesiei de arhitect-restaurator în contextul general al proiectării de arhitectură.

Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru intervenţii asupra construcţiilor istorice de patrimoniu în vederea repunerii lor în circuitul cultural.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre principiile şi metodele specifice aplicate în domeniul conservării şi reabilitării patrimoniului construit. Armonizarea proiectării în domeniul restaurării cu normele specifice proiectării de arhitectură contemporană.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Concepte şi principii de intervenţie asupra construcţiilor istorice de

patrimoniu.

Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, problematizarea,

sintetizarea.

Număr de ore: 2

2. Intervenţii distructive şi nondistructive. Număr de ore: 2 3. Consolidare şi intervenţii la nivelul fundaţiilor. Număr de ore: 2 4. Consolidare şi intervenţii la nivelul pereţilor. Număr de ore: 4 5. Consolidare şi intervenţii la planşee. Număr de ore: 4 6. Consolidare şi intervenţii pentru structuri cu arce şi bolţi. Număr de ore: 4 7. Intervenţii şi reparaţii la şarpantele din lemn. Şarpante istorice şi şarpante moderne.

Număr de ore: 4

8. Învelitori tradiţionale şi contemporane pentru restaurarea monumentelor istorice.

Număr de ore: 2

9. Intervenţii şi consolidări cu materiale moderne ale construcţiilor de patrimoniu.

Număr de ore: 2

10. Componente artistice şi arte minore în cadrul lucrărilor de restaurare. Număr de ore: 2 Bibliografie Acocella, Alfonso, L'architettura del mattone faccia a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1989. Choisy, Auguste, L'art de batir chez les byzantins, Librairie de la societe anonyme de publications periodiques 13-15, Paris, 1883. Curinschi-Vorona, Gh, Arhitectură urbanism restaurare, Editura Tehnicã, 1995, Restaurarea monumentelor, Editura Tehnică, 1968, Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, 1981, Introducere în arhitectura comparată, Edit. Tehnică, 1991. Delvoye, Charles, Arta bizantină, volumul I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976. Drăguţ, V., Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,1976. Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, volumul II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987. Duval, G., Restauration et reutilisation des monuments anciens, Techniques contemporaines, Mardaga, 1990. Hart, Franz, Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W. Callway, Munchen, 1965. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 196.

Page 8: fisaAN V-15

Krautheimer, Richard, Archittettura paleocristiana e bizantina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986. Kuzneţov,A.,V., Tectonica i construcţia ţentriceschih zdanii, Gasudarstvenoe izdatelstvo arhitecturî i gradostroitelstva, Moscva, 1951. Mango, Cyril, Architettura Bizantina, Electa, Milano, 1979. Minghiat, Sorin, Arhitectura spaţiului boltit, Partea I, Ambianţa bizantină, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2003. Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2010. Vătăşianu, V., Istoria artei feudale în Ţările Române, volumul I, *** Manualul arhitectului proiectant, vol.1, Editura Tehnică, 1954. *** A concise History of Architectural Styles, General Editor Emily Cole, A&C Black–London, 2005. *** Revista Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 2001-2012. *** Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 2001-2012. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - - - Bibliografie -

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din

domeniul aferent programului Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie din domeniul restaurării patrimoniului construit şi în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale din domeniul monumentelor istorice, în cercetarea ştiinţifică avansată în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice competente destinate valorificării patrimoniului arhitectural în România şi Uniunea Europeană. Cursul vine în întâmpinarea cerinţelor asociaţiilor profesionale - Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, deschizând calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri

este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - - 10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de

text şi/sau desen. 80%

10.6 Standard minim de performanţă Capacitatea de a alege cele mai adecvate soluţii în în domeniul conservării şi reabilitării patrimoniului construit.

Data avizării în departament 11.09.2014

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Estetică 2.2 Codul disciplinei DC 2.3Titularul activităţilor de curs

2.4 Titularul activităţilor de seminar 2.5 Anul de studiu V – 2014/2015 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul disciplinei O.

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2 Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3 Departamentul Departamentul de Arhitectură 1.4 Domeniul de studii Arhitectură

1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea ZI

Page 9: fisaAN V-15

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator

0

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi................................... 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3. 10 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Cursul de Filosofia culturii, artei şi arhitecturii 4.2de competenţe • Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia • Studenţii se vor prezenta la prelegeri cu telefoanele mobile închise • Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs • Termenul predării referatelor este stabilit de titular de comun acord cu studenţii. Nu se acceptă cererile de amânare decât pe

motive obiectiv întemeiate. • Pentru predarea cu întârziere a eseurilor, studenţii vor fi depunctaţi cu 0.5 pct./zi de întârziere.

5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

Page 10: fisaAN V-15

8. Conţinut:

8. 1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Legitimitatea esteticii • Statutul esteticii • Eisthetica- ştiinţă a simţurilor la Baumgarten • Estetica transcendentală şi filosofia frumosului sau artei la Imm. Kant • Filosofia artelor frumoase la Hegel • Estetica- o ştiinţă a expresiei şi o lingvistică generală la B. Croce • Estetica: un mod autentic de cunoaştere la N. Hartmann • Ştiinţa frumosului artistic la T. Vianu • Relativismul estetic al lui E. Lovinescu • Statutul neştiinţific al esteticii la G. Călinescu

prelegere 1 prelegere

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Să cunoască principalele accepţii ale noţiunii de estetică • Să înţeleagă sensul noţiunilor estetice fundamentale • Să cunoască principalele concepte ale esteticii • Să înţeleagă problematica statutului esteticii • Să cunoască metodele esteticii contemporane • Să cunoască raportul esteticii cu alte discipline • Să cunoască definiţia artei, caracteristicile şi clasificarea acesteia • Să înţeleagă problematica definirii operei de artă • Să cunoască geneza operei de artă • Să cunoască problematica receptării operei de artă • Să înţeleagă caracterul atitudinii estetice • Să înţeleagă problematica interpretării operei de artă • Să cunoască problematica statului şi profilului artistului • Să cunoască fundamentele distincţiei dintre estetica si teoria artei • Să înţeleagă specificul esteticilor speciale contemporane • Să cunoască principalele metode aplicabile în construcţia esteticii contemporane • Să înţeleagă semnificaţia catgoriilor estetice • Să cunoască principalele teorii estetice cu privire la categoriile estetice • Să cunoască specificul conceptului de frumos şi al celorlalte categorii estetice • Să cunoască tipurile de categorii estetice • Să cunoasca tipurile de definiţii ale operei de arta • Să cunoască tipurile de arte • Să cunoască teorii semnificative asupra receptarii operei de artă • Să înţeleagă procesul interpretarii operei de arta • Sa cunoasca semnificaţia studiului intenţiilor autorului operei de arta • Sa cunoasca teoriile asupra geniului original • Să cunoasca semnificaţia kitsch-ului

• Să înţeleagă sensurile potenţialului teoretic în analiza operei de arta

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea rezultatelor activităţii profesionale prin asumarea de roluri într-o echipă multidisciplinară de

muncă • Să elaboreze un studiu sau un eseu cu o problematică specifică esteticii • Să se implice în activităţi de cercetare privind disciplina Estetică, cum ar fi documentarea, elaborarea unor sinteze bibliografice, eventual, a

unor referate şi articole de specialitate • Să identifice rolurile profesionale la nivelul unei echipe multidisciplinare într-o situaţie dată, aplicând cunoştinţele dobândite la această

disciplină • Să utilizeze eficient resursele de comunicare şi formare profesională (internet, baze de date, cursuri on-line etc.) • Să evite derapajele în privinţa gustului estetic • Să manifeste deschidere faţă de fenomenul artei contemporane

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Să familiarizeze studenţii cu principalele curente şi abordări ale Esteticii 7.2 Obiectivele specifice

• Să surprindă specificul evoluţiei istorice a Esteticii • Să înţeleagă importanţa apariţiei şi dezvoltării Esteticii • Să dezvolte abilitatea de a aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea unei problematici

specifice esteticii filsofice • Să dezvolte capacitatea studenţilor de a elabora proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi

metode consacrate în domeniul Estetică

Page 11: fisaAN V-15

• Estetica: disciplină filosofică la R. Ingarden • Estetica: epistemologie a criticii şi a istoriei artei la Marcel Breazu

2. Metoda în estetică

• Fenomenologia (Antonio Banfi, Moritz Geiger, Roman Ingarden, Marleau Ponty, J.-P. Sartre, Mikel Dufrenne, N. Hartmann, Max Bense)

• Structuralismul (R. Jakobson, Lévy- Strauss, Althusser, Lacan, M. Foucault, J. Derrida, U. Eco)

• Analiza stilistică şi semiotica (Ferdinand de Saussure, Ch. Peirce, Roland Barthes, Julia Kristeva, Roman Jakobson, Thomas Sabeo, Georg Klaus)

• Esteticile informaţionale (Max Bense, A.A. Moles, Helmer Frank şi Herbert Frank) • Esteticile neokantiene (H. Cohen, O. Külpe, R. Fischer, J. Volkelt, Th. Lipps, Ernst

Cassirer) • Esteticile industriale

3. Raportul esteticii cu alte discipline

• Estetică şi arhitectură • Filosofia artei şi psihanaliza • Estetica şi sociologia • Estetica şi psihologia

prelegere 1 prelegere

4. Categoriile estetice • Frumosul-de la concept filosofic la categorie estetică fundamentală • Frumosul natural şi frumosul artistic

prelegere 1 prelegere

5. Modificările sau corelativele frumosului • Sublimul (Platon, Aristotel, Cicero, Quintilian, Pseudo-Longinus, Edmund Burke,

Kant, Hegel, Hartmann, B. Croce) • Urâtul (Platon, Aristotel, medievalii, Lessing, Fr. Schlegel, V. Hugo, Croce, Hugo

Friedrich, k. Rosenkrantz, E. Moutsopoulos) • Tragicul (Aristotel, E. Moutsopoulos, Johannes Volkelt, N. Hartmann, Charles Lalo,

T. Vianu, D.D. Roşca, Ion Ianoşi)

prelegere 1 prelegere

6. Arta- obiect al esteticii

• Caracteristicile artei • Clasificarea artelor • Unitatea şi diversitatea artei

prelegere 1 prelegere

7. Opera de artă • Geneza operei de artă • Forma şi conţinutul operei de artă • Formalismul european (Konrad, Fiedler, Hidebrand, Worringer, Wölfflin et alli) • Critica formalismului şi a conţinutismului la Luigi Pareyson

prelegere 1 prelegere

8. Definiţia operei de artă • Definiţiile operei în estetica specifică filosofiei analitice (Georges Dickie, Arthur

Danto, Nelson Goodman, G. Genette) • Definiţiile din estetica aşa-zis continentală (Jurgen Habermas, R. Rochlitz, M.

Heidegger) • Refuzul sau imposibilitatea definirii operei de artă (Th. Adorno, Benjamin Tilgham, L.

Wittgenstein, Peter Kivy, Kendal Walton)

prelegere 1 prelegere

9. Receptarea operei de artă • Intropatia în estetică (R. Fischer, J. Volkelt, V. Basch, Th. Lipps) • Plăcerea estetică • Judecata estetică • Emoţia estetică • Sentimentul estetic

prelegere 1 prelegere

10. Atitudinea estetică • Atitudinea estetică analogică cu atitudinea faţă de adevăr (M. Dufrenne) • Concepţia pragmatică asupra experienţei estetice la John Dewey • Gustul estetic (Kant, D. Hume, George Santayana, G. Genette, Frank Sibley, J.-M.

Schaeffer, Luc Ferry, R. Rochlitz) • Judecata de gust (Kant, Dufrenne, Goodman, Rochlitz, G. Genette) • Critica poziţiilor absolutiste şi relativiste cu privire la gust la B. Croce

prelegere 1 prelegere

Page 12: fisaAN V-15

11. Valoarea estetică

• Raportul dintre valoarea estetică, obiectul individualizat şi conştiinţă la N. Hartmann • Valoarea estetică şi filosofia culturii la T. Vianu • Valoarea estetică relaţională în accepţia lui J.-M. Schaeffer

prelegere 1 prelegere

12. Interpretarea operei de artă • Distincţia dintre interpretarea operei de artă şi descrierea operei de artă • Modele interpretative (Arthur Danto, Joseph Margolis, David Novitz, Richard

Shusterman) • Raportul dintre interpretare şi semnificaţie (Berys Gaut, Peter Lamarque, Robert

Stecker, Sherri Irvin) • Interpretarea şi intenţiile autorului • Interpretarea şi competenţele autorului • Interpretare şi intertextualitate (Julia Kristeva, M. Riffaterre, W. Iser, U. Eco)

prelegere 1 prelegere

13. Artistul

• Statutul artistului • Profilul artistului: imaginaţie şi/sau inspiraţie • Teoria geniului original

prelegere 1 prelegere

14. Kitsch-ul • Kitsch-ul la Abraham Moles, Frank Wehedin, Ion Pascadi, Matei Călinescu, Milan

Kundera, Hans-Georg Gadamer

prelegere 1 prelegere

Bibliografie obligatorie:

� Boşca, Loredana, Estetică şi elemente de teoria artei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. � Călinescu, M., Cinci feţe ale modernităţii: Modernism, Avangarda, Decadenţa, Kitsch-ul şi Postmodernismul, Editura Univers, Bucureşti, 1996. � Croce, B., Estetica privită ca ştiinţă a expresiei şi lingvistică generală, Editura Univers, Bucureşti, 1971. � Danto, A., La transfiguration du banal: Une philosophie de l’art, Édition du Seuil, Paris, 1989. � Dufrenne, M., Fenomenologia experienţei estetice, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976. � Eco, U., Limitele interpretării, Editura Polirom, Iaşi, 2007. � Elsen, A. E., Temele artei, vol. I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983. � Fleming, W., Arte şi idei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983. � Genette, G., Opera artei. Imanenţă şi transcendenţă, Editura Univers, Bucureşti, 1999. � Goodman, N., Quand y a-t-il art? în: Philosophie analytique et esthétique (dir. D. Lories), Éditions Klincksieck, Paris, 1988. � Lories, D., ,,La philosophie devant l’oeuvre contemporaine” în: L’art contemporain en question, Éditions de Paume, Paris, 1994. � Pouivet, R., L’ontologie de l’oeuvre d’art: une introduction, Éditions J. Chambon, Nîmes, 2000. � Rochlitz, R., ,,L’art, l’institution et les critères esthétiques” în: L’art contemporain in question, Éditions Jeu de Paume, Paris, 1994. � Schaeffer, J.-M., Les célibataires de l’art. Pour une esthétique sans mythes, Édition Gallimard, Paris, 1996.

8. 2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie:

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

• Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate în Estetică

• Capacitatea de utilizare adecvată a conceptelor, metodelor şi procedeelor specifice Esteticii

• Construirea tipurilor de argumente pro şi contra pentru judecarea unor

• Examen scris, accesul la examen fiind condiţionat de prezentarea la penultimul curs a portofoliului de lucrări.

• Pentru a lua în considerare punctajul obţinut pe portofoliul de lucrări, studentul trebuie să obţină cel puţin jumătate din punctajul anunţat la proba scrisă (referatele predate în timpul semestrului constituie 40% din nota finală)

60%

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului În vederea schiţării conţinuturilor şi a alegerii metodelor de predare/învăţare, titularii disciplinei au organizat o întâlnire cu specialişti în domeniul Estetică, precum şi cu specialişti din instituţiile publice (Ministerul Culturii etc.). La discuţiile legate de stabilirea conţinuturilor formative ale disciplinelor au participat şi alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte departamente sau în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.

Page 13: fisaAN V-15

probleme de natură estetică 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă

• Cunoaşterea contextului în care disciplina Estetică a fost impusă ca preocupare distinctă de studiu; • Identificarea structurii argumentative a unei probleme specifice Esteticii

Data avizării în departament 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultate Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Forma si fenomen urban - experienta urbana 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22 Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 51 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • - 4.2 de competenţe • - utilizarea programelor de grafica, efectuarea si transpunerea scrisa a analizelor subiective si obiective 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Page 14: fisaAN V-15

Com

penţ

e pr

ofes

ioal

e

• lecturarea si analizarea mediului construit urban • preconizarea consecintelor propriilor proiecte la scara orasului • responsabilizarea fata de starea actuala si dezvoltarea viitoare a orasului

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• anchete sociale, culturale • scrierea unui articol - observare, relatare, critica, propunere, argumentare • analiza de economie si management urban • cunoasterea manifestelor si paradigmelor arhitecturale si urbane (doctrine)

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • construirea unui vocabular al elementelor constitutive ale cadrului urban 7.2 Obiectivele specifice •inglobarea in metodologia de abordare a proiectelor a analizei situatiilor urbane si prevederea

consecintelor diferitelor interventii/propuneri la nivel cultural, social, infrastructural, identitar, economic

•incurajarea exprimarii propriei opinii in scris, in mod clar argumentat si ilustrat •conceperea si redactarea unui manifest urban

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. introducere - orasul ca experienta: perceptie, reprezentare, propunere, interventie

Powerpoint: identificare si analizare a situatiilor urbane si a caracteristicilor generale si specifice

2.strazi 3.spatiul public 4.locuire 5.spatiul interstitial/liminal 6.mobilitate 7.infrastructura 8.geografie a orasului 9.materialitate 10.identitate a orasului 11. manifeste 12.strategii si interventii 13.povestirea orasului - memorabilitate, cultura, istorie 14. plimbare Bibliografie C. Popescu, Bucuresti arhipelag, Compania, 2007 A. Pippidi, Bucuresti, istorie si urbanism, Dominor, 2004 A. Majuru, Bucuresti, povestea unei geografii umane, Institutul Cultural Roman, 2008 D. Harhoiu, Bucuresti, un oras intre orient si occident, Simetria si Arcub, 2001 N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Vremea, 2008 P. Auster, City of Glass, the graphic novel, Picador, 2004 I. Clavino, Le città invisibili, Mondadori, 1996 F. Careri, Walkscapes, Walking as an Aesthetic Practice, Gustavo Gili, 2001 E. S. Casey, The Fate of Place, University of California Press, 1998 E. S. Casey, Getting Back Into Place, Indiana Universtiy Press, 1993 F. La Cecla, Contro l’architettura, Bollati Boringheri, 2008 C. Cellamare, Fare città, Eleuthera, 2008 K. Diekmann, Die Mauer, Fackelträger – Verlag, 2009 D. Giurescu, The Razing of Romania’s Past, Bath Books, 2006 A. Güler, Istanbul, Pacifique, 2009 R. Koolhaas, Delirious New York, Monacelli Press, 1994 R. Koolhaas, B. Mau, S.M.L.XL, Monacelli Press, 1998 B. Minda, Innenwelt, Hatje Cantz Verlag, 2007 O. Pamuk, Istanbul, Knopf, 2005 R. Solnit, History of Walking, Penguin, 2001 R. Solnit, A Field Guide To Getting Lost, Penguin, 2006 R. Venturi, Complexity and Contradiction in Architecture,The Museum of Modern Art N.Y., 2002 WeeGee, The Naked City, De Capo Press, 2002 M. Zardini, Sense of the City, Lars Müller Publishers, 2005 P. Zumthor, Atmospheres, Birkhäuser Architecture, 2006 P. Zumthor, Thinking Architecture, Birkhäuser Architecture, 1999 Paisea, The Street

Page 15: fisaAN V-15

A+T, Hybrids III City and Structure, Photo-Esays by Christopher Dell and Klaus Honnef, Hatje Cantz, Germany 2008 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• pregatirea studentilor pentru lectura si analiza urbana, redactarea articolelor analitice, abordarea proiectarii de arhitectura din punct de vedere al viabilitatii si strategiei urbane, sociale si economice

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Originalitatea interpretarii: identificarea

temei/motivului, exprimarea propriei opinii/critici, argumentare

Eseu individual analizand o carte sau un film propuse in bibliografia cursului

60%

Originalitatea interpretarii, contextualizare, descoperire, exprimarea opiniei/criticii proprii, argumentare, propunere de solutionare, ilustrare cu fotografii proprii

Analiza de grup: ilustrarea temelor de curs prin articole tratand situatii urbane bucurestene

40%

10.6 Standard minim de performanţă

• analiza personala, subiectiva

Data avizării în departament

09.2015

FIŞA DE DISCIPLINĂ

1.Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Management în arhitectură 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator - 3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 1 Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 14 3.7. Total ore studiu individual 22

Page 16: fisaAN V-15

3.8. Total ore pe semestru 50 3.9. Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum - 4.2. de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor socio-economico-culturale

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul management-ului - Explicarea şi interpretarea fenomenelor social-economice, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul management-ului - Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile contextului

contemporan - Valorificarea proiectelor conceptuale utilizând cunoştinţe de bază din domeniul management-ului, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu - Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului management-ului

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect - Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice - Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare - Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului socio-economic

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei - Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile

- Utilizarea cunoştinţelor de management pentru valorificarea proiectelor conceptuale în concordanţă cu cerinţele instituţiilor finanţatoare naţionale şi/sau europene

7.2. Obiectivele specifice - Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre management-ul proiectelor

- Obişnuirea studentului cu sistemele moderne de asigurare a calităţii proiectelor - Obişnuirea studentului cu diferite sisteme de management şi cerinţele acestora (european, american, japonez)

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii MANAGEMENT - CONCEPT ŞI EVOLUŢIE Definirea conceptului de management Evoluţia managementului Şcoli consacrate în management: - contribuţii preclasice: Robert Owen, Charles Babbage, Henry R. Towne - şcoala clasică: managementul ştiinţific, managementul birocratic,

managementul administrativ - şcoala comportistă/behavioristă/sociologică:primii reprezentanţi, studiile

Hawthorne, mişcarea privind relaţiile umane, abordarea ştiinţei comportamentale

- şcoala cantitativă: cercetare operaţională, management operaţional, sisteme informaţionale pentru management

- şcoala contemporană: teoria sistemică, teoria contextuală, teoria Z Principalele contribuţii la dezvoltarea managementului

Expunerea sistematizată, exemplul demonstrativ, descoperire dirijată,

dialogul şi conversaţia, prezentarea ilustrată,

clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor.

Interacţiunea cu studenţii se

dezvoltată prin brainstorming şi predare.

Număr de ore: 6

MANAGEMENT AMERICAN - Valori culturale americane - Stilul managerial - Politica de resurse umane - Muncitorul american - Relaţia cu sindicatele - Companiile americane transnaţionale - Etica în afaceri - Puncte tari şi puncte slabe ale managementului american

Număr de ore: 2

MANAGEMENT EUROPEAN Caracteristici generale Cele cinci grupe culturale: nordică (Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda), germanică (Germania, Austria), latină (Franta, Spania, Portugalia, Luxemburg, Italia, Belgia), engleză (Marea Britanie şi Irlanda), estică (Grecia, România, Turcia, Polonia)

Număr de ore: 2

Page 17: fisaAN V-15

MANAGEMENT JAPONEZ - Factori culturali - Stilul managerial - Trenduri ascendente ANALIZĂ COMPARATIVĂ: Management japonez – Management american

Număr de ore: 2

FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE MANAGEMENTULUI 1. Funcţia de previziune (prevedere) 2. Funcţia de organizare 3. Funcţia de coordonare 4. Funcţia de antrenare / motivare 5. Funcţia de evaluare şi control Legăturile conexe şi intensitatea manifestării funcţiilor managementului

Număr de ore: 2

COMUNICAREA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN MANAGEMENT Comunicarea managerială - Emiţătorul, mesajul (informaţia), mijlocul de comunicare (canalul), limbajul,

receptorul - Cele 4 dimensiuni ale evaluării contextului comunicării: contextul fizic,

cultural, social şi psihologic, temporal - Tipuri de comunicare: internă şi externă - Reţelele de comunicare - Formele de bază ale comunicării: orală, scrisă, nonverbală - Funcţiile comunicării manageriale: de informare, de transmitere a

deciziilor, de influenţare a receptorului, de instruire, de creare de imagine, de motivare a angajaţilor, de promovare a culturii organizaţionale

- Criterii specifice comunicării manageriale Sistemul informaţional al managementului (SIM): - Sistemul informaţional: date, informaţii, circuitul şi fluxul informaţional,

mijloacele de tratare a informaţiei - Cele 4 funcţii principale ale sistemului informaţional al managementului

(SIM): funcţia de înregistrare, de memorare, de prelucrare, de comunicare.

- Suprainformarea - Subinformarea sau dezinformarea

Număr de ore: 6

MANAGEMENTUL CALITĂŢII Evoluţia conceptului de calitate. Metode ale managementului calităţii: managementul calităţii totale (tqm), metodologia şase sigma, controlul statistic al proceselor, sistemul 20 de chei, benchmarking, abordarea Kaizen. Instrumentele managementului calităţii: diagrama fluxului, brainstorming, diagrama cauză-efect (schelet/os de peşte, Ishikawa), colecţii de date, grafice şi diagrame, stratificarea, analiza Pareto, histograma, diagrama frecvenţei, diagrama de împrăştiere, grafic cu figuri geometrice.

Număr de ore: 6

MANAGEMENTUL PROIECTELOR Concept şi definiţii ale proiectelor. Proiect versus Program. Managementul proiectelor: - Definire. - Principii: principiul angajamentului, al succesului predefinit, al

eficienţei/consistenţei interne/interdependenţei, al strategiei, al canalului unic de comunicare, al mediului de lucru stimulativ.

- Triunghiul proiectului. - Obiectivele proiectuluI - Conceptul SMART. - Ciclul de viaţă al proiectelor: programarea, identificarea, evaluarea ex-

ante, aprobarea finanţării, implementarea, evaluarea ex-post (a rezultatelor)

- Fazele de realizare a managementului proiectelor: iniţierea, planificarea/ dezvoltarea, execuţia/faza de producţie, monitorizarea şi controlul, finalizarea (închiderea)

- Tipuri de proiecte. - Componentele unui proiect. - Matricea cadrului logic.

Număr de ore: 2

Notă: Suportul de curs, în format digital, este pus la dispoziţia studenţilor la sfârşitul fiecărui curs. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia. Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate şi a lucrărilor prezentate la fiecare curs. Bibliografie ANDRONICEANU, A., Managementul schimbărilor, Editura All Educational, Bucureşti, 1998. BATEMAN, T.S.; SNELL, S.A., Management – Building the Competitive Advantage, Richard D. Irwin, 1996. COLE, G.A., Management – Theory and Practice, D.P. Publications Ltd., London, 1990.

Page 18: fisaAN V-15

ARMSTRONG, M., How to be an even better manager, Kogan Page Limited, 1994. BATEMAN, T.S.; Snell, S.A., Management – Building the Competitive Advantage, Richard D. Irwin, 1996. CRIŞAN, S., Management. Elemente fundamentale, Editura Mira Design, Sibiu, 2001. DAVIS, S.M., Managing Corporate Culture, Harper and Row, Publishers, New York, 1984. DOMOKOS, E., Management – ieri, azi, mâine, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 1999. DRUCKER, P., Managing for the Future, Butterworth-Heinemann Ltd., 1994. DRUCKER, P., The Frontiers of Management, Heinemann Professional Publishing, Ltd., London, 1996. IONESCU, Ghe., Dimensiunile culturale ale managementului, Editura Economică, Bucureşti, 1996. JOYCE, P.; WOODS, A., Essential Strategic Management. From modernism to pragmatism, Butterworth-Heinemann, 1997. KING, N.; ANDERSON, N., Inovation and Change in Organizations, Routledge, London, 1995. KOTLER, P.; CASLIONE, J.A., Chaotics. Management şi marketing în era turbulenţelor, Editura Publica, 2009. MENDENHALL, M.; PUNETT, J.; RICKS, D., Global Management, Blackwell Publishers, 1995. MINTZBERG, H., The nature of managerial work, Prentice-Hall, New Jersey, 1980. MULLINS, L., Management and Organisational Behaviour, Pitman Publishing, London, 1991. NICOLESCU, O. (coord.), Ghidul managerului eficient, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994. NICOLESCU, O., Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1998. NICOLESCU, O., Noutăţi în managementul internaţional, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993. SADGROVE, K., Managementul calităţii totale în acţiune, Rentrop & Straton, Bucureşti, 1999. SULLIVAN, R.; LYTTON, S., Change Management – Just Doing It!, Management Books 2000 Ltd., 2000. WILSON, P., Managing Through Change, National Press Publications, Inc., 1996. ZAIT, D., Management intercultural, Editura Economică Bucuresti, 2002. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - - - Bibliografie

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi

din domeniul aferent programului Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată, în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană. Prin conţinutul său, cursul îndeplineşte cerinţele asociaţiilor profesionale, precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Tematica abordată deschide calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice. Dovedirea participării la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - - 10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză.

Creativitate conceptuală. Examen – elaborarea şi prezentarea unui exerciţiu conceptual privind managementul unui proiect conform metodologiei aferentă accesării fondurilor structurale.Managementul proiectului se va realiza în echipe formate din 2-4 studenţi.

80%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui exerciţiu conceptual privind managementul unui proiect racordat la problematica actuală a elaborării aplicaţiilor privind accesarea fondurilor structurale. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic, prin instrumente specifice managementului de proiect, organizarea şi derularea unui proiect.

Data avizării în departament

09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Arhitecură 1.3.Departamentul Arhitecură 1.4.Domeniul de studii Arhitecură

Page 19: fisaAN V-15

1.5.Ciclul de studii Licență + Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitecură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structuri speciale 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V - 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 70 3.9 Total ore pe semestru 100

3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• competențe privind: adoptarea soluției arhitectural structurale optime, predimensionarea secțiunilor elementelor, alegerea materialele de construcție adecvate şi elaborarea detaliile constructive caracteristice - pentru categoriile de structuri (denumite „speciale”) ce constituie obiectul cursului:

- structuri pentru construcții cu deschideri mari (de tip sală-hală) - structuri pentru clădiri cu înălțimi mari

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • dobândirea competențelor necesare coordonării proiectării arhitectural structurale a construcțiilor

cu structuri speciale 7.2 Obiectivele specifice • cunoaşterea tipurilor de structuri speciale uzuale

• însusirea principiilor fundamentale pentru configurarea preliminară arhitectural structurală a construcțiilor cu structuri speciale amplasate în zone seismice

• identificarea şi evaluarea acțiunilor exercitate asupra structurilor speciale • însusirea procedeelor de calcul simplificat evidențiind sugestiv şi credibil modul de preluare şi

transport a încărcărilor şi să permită predimensionarea structurii cu un grad acceptabil de aproximare

• cunoaşterea proprietăților materialelor în scopul utilizării adecvate a acestora • asimilarea detaliilor structurale caracteristice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Page 20: fisaAN V-15

A. Structuri pentru construcții de tip sală-hală

A.1. Structuri în cadre

- principii de conformare antiseismică, scheme structurale,

determinarea încărcărilor şi a eforturilor, detalii caracteristice pentru

cadrele din beton armat, metal şi lemn lipit, elemente de suprafață

pentru acoperiş,

- aplicații numerice pentru cadre portal şi cadre cu mai multe

deschideri

A.2. Subansabluri structurale plane pentru acoperişuri cu deschideri mari - scheme structurale, determinarea încărcărilor şi a eforturilor, materiale şi detalii caracteristice; - aplicații numerice pentru grinzi cu inimă plină, grinzi cu zăbrele, grinzi Vierendeel, arce

- Prelegere interactivă cu proiecție video - Prezentarea procedeelor de calcul şi rezolvarea interactivă a aplicațiilor

A.1- 6 ore A.2- 6 ore

B. Structuri spațiale pentru acoperişuri de construcții cu deschideri mari B.1. Acoperişuri cilindrice şi cupole

-scheme structurale, eforturi, materiale, detalii caracteristice, - aplicații numerice

B.2.- Structuri reticulate plane şi curbe -scheme structurale, încărcări, eforturi, materiale şi detalii caracteristice, - exemplificări

B.3. Structuri suspendate - scheme structurale, încărcări, eforturi, materiale şi detalii caracteristice, - exemplificări

- Prelegere interactivă cu proiecție video - Prezentarea procedeelor de calcul şi rezolvarea interactivă a aplicațiilor

B.1 - 2 ore B.2 - 2 ore B.3. - 2 ore

C. Structuri pentru clădiri cu înălțimi mari C.1. Principii de alcătuire

- conformarea antiseismică favorabilă a suprastructurilor în plan şi în elevație - conformarea antiseismică favorabilă a infrastructurilor - alcătuirea elementelor nestructurale - tipuri de structuri pentru clădiri cu înălțimi mari (cadre, pereți structurali, sistem dual), materiale şi detalii caracteristice

C.2. Aplicații numerice pentru structuri în cadre, structuri cu pereți şi structuri duale

- Prelegere interactivă cu proiecție video - Prezentarea procedeelor de calcul şi rezolvarea interactivă a aplicațiilor

C.1. - 4 ore C.2. - 6 ore

Bibliografie obligatorie 1. Creangă, E., Popescu, P. - Relaţia arhitectură-structură la clădiri din beton armat din România- EdituraFundaţiei „România de Mâine”- Bucureşti 2004 2. Cişmigiu, A., - Structuri din beton armat, IAIM 1980 3. Cişmigiu, A., - Aplicații privind structurile cu deschideri medii şi mari, IAIM, 4. Petrovici, R., - Structuri performante- Note de curs, UAUIM, 2000 Bibliografie facultativă 5. Zanns, A. – Form and structures in architecture Van Nostrand Reinhold Company , New-York, 1987, 6. Moisescu, A., Săftoiu, E. - Betonul în arhitectura –Editura Tehnică, Bucureşti, 1984, 7. Şerbescu, C. et al. – Probleme speciale în construcții metalice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conținutul disciplinei este coroborat cu nevoia pregătirii arhitectului pentru rolul de coordonator al echipei de proiectare, în sensul obținerii competenței privind propunerea soluției constructive optime, cu îndeplinirea tuturor exigențelor impuse construcției.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea cu întrebări şi comentarii

pertinente Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

10%

Competențele specifice acumulate Testare pe parcurs 20% Examen scris 70%

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă • Studenții aplică în mod adecvat măsurile arhitectural structurale necesare conformării antiseismice favorabile a construcției • Studenții identifică şi evaluează încărcările ce acționează asupra structurii, determină prin procedee de calcul simplificat eforturile, predimensionează

secțiunile elementelor structurale şi elaborează detaliile constructive caracteristice

Page 21: fisaAN V-15

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior USH 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta +Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Doctrine şi curente în arhitectură şi urbanism, secolul XX. 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu V – 2014/2015 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 60 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Capacitateaa de a aborda teoretic fenomenul arhitectural, prin raport cu evoluţia ideilor în timp

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Formarea culturii profesionale de bază, obligatorii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra evoluţiei arhitecturii în secolul Mişcării Moderne.

2. Studiul relaţiei dintre activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură. 3. Însuşirea instrumentelor necesare analizei critice a obiectului de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 8.I. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL: Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a

Page 22: fisaAN V-15

De la Ebenezer Howard şi Tony Garnier la Hendrik Berlage. Primele ansambluri de locuit în Olanda, Austria, Germania.

studenţilor

8.II. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Auguste Perret. Adolf Loos. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright.

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.III. AVANGARDA EUROPEANĂ; IDEOLOGII ŞI DOCTRINE DE GRUP; Orientări teoretice ale începutului de secol. Futurismul italian. Constructivismul rus.

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.IV. DE LA SOLUŢIA BRITANICĂ LA DEUTSCHER WERKBUND. Hermann Muthesius. Peter Behrens. Designul industrial.

Conferinţă asistată de imagini. Discuţie mini-referat

Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.V. WALTER GROPIUS şi FENOMENUL BAUHAUS Bauhaus la Weimar, Dessau şi Berlin

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.VI. EXPRESIONISMUL

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.VII. DE STIJL Concluzii asupra avangardei europene.

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.VIII. STILUL INTERNAŢIONAL Emblemele modernismului : Walter Gropius. Ludwig Mies van der Rohe.

8.VIII. Emblemele modernismului : Le Corbusier. Frank Lloyd Wright. 8.IX. Kahn. Aalto şi alţii. Emblemele versus arhitectura modernistă de masă. Distincţii critice.

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.IX. De la realismul germanic la oraşul industrial. Conferinţă asistată de imagini. Discuţie mini-referat

Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.X. CHARTA DE LA ATENA. LE CORBUSIER URBANISTUL. Conferinţă asistată de imagini. Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.XI. MODERNISMUL TARZIU IN URBANISM. Les grands projets. Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.XII. CRITICA SOLUTIEI UNIVERSALISTE. Conferinţă asistată de imagini. Discuţie mini-referat

Se admite intervenţia oportună a studenţilor

8.XIV. MODERNISMUL TARZIU ÎN ARHITECTURĂ. Brutalismul, structuri alternative, utopii, expresionism şi simbolism redivivus. Critica modernismului târziu.

Conferinţă asistată de imagini Se admite intervenţia oportună a studenţilor

Bibliografie Obligatorie minimală ■ ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius şi Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 ■ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. ■ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle,

Benedikt Taschen, 1991 ■ KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970. ■ OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979 ■ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza,

quarta editione, 1976. Suplimentară ■ Architectural Theory, Taschen, 2003 ■ Arhitectura ca artă, antologie de texte de Nicolae Lascu

şi Monica Mărgineanu Cârstoiu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987. ■ BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960 ■ Bucureşti anii 1920-1940: între avangardă…, catalog expoziţie, Editura Simetria ■ Centenar Marcel Iancu, Editura Simetria ■ COHEN Jean-Louis, Le Corbusier, Taschen, 2204 ■ CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură…, Ed. Şt. şi enciclop., 1977 ■ DROSTE Magdalena, Bauhaus, Taschen, 2006 ■ Enciclopedia of the 20th-century architecture, General Editor Vittorio Magnano Lampugnani, Thames and Hudson, London, 1989. ■ Funcţiune şi formă, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989. ■ GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967 ■ HITCHCOCK, Henry Russel, JOHNSON, Philip, The International Style, N.Y., 1992 ■ JOEDICKE, Jürgen, Architecture since 1945, Pall Mall Press, London, 1969. ■ NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l’architecture

occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, 1977. ■ PEVSNER, Nikolaus, Istoria Arhitecturii moderne ■ PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design, New York, 1949. ■ RAGON, Michel, L’ésthetique de l’architecture contemporaine,

Neuchâtel-Suisse, Edition du Griffon, 1968. ■ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 20., Note de curs. ■ VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne ■ ZEVI, Bruno, Storia dell'Architettura Moderna, Milano, 1950 Facultativă ■ RICOEUR, Paul, Histoire et vérité, 1962.

Page 23: fisaAN V-15

■ KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, 1996. ■ WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese, seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Răspunsuri scrise la întrebări;

2. Participa-rea cu mini-referate; 3. Interven-ţii oportune în timpul cursurilor

Se înregistrează rezultatele de la punctul 10.1

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Prezenţă 30% la curs şi lucrare acceptabilă la examen.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Arhitectura 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta si Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ARHITECTURA SPECTACOLULUI - SCENOGRAFIE 2.2. Codul disciplinei DOF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala prevazuta cu laptop si proiector 5.2. de desfăşurare a •

Page 24: fisaAN V-15

seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Capacitatea de a elabora schite de arhitectura scenografica • Capacitatea de a crea un costum de scena

Cmpe

tenţ

e tra

sver

sale

• Insusirea si aplicarea practica a legilor compozitiei,plasticii,perceptiei vizuale • Formarea abilitatilor legate de lucrul pe macheta si a celor legate de simtul materialelor

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea, teoretica si practica a caracteristicilor proiectului scengrafic.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea laturii artistice a creativitatii arhitecturale 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Decor, Obiect - detaliu, Costum. Decorul (spatiul scenografic) reconstituie realitatea, proiecteaza si realizeaza compozitia 2D, 3D si virtuala , dicteaza relatia, ritmul si cadenta intre elemente, implineste actul de creatie arhitecturala si se constituie in suport al imaginii Spectacolului. Decorul este proiectat, construit, finisat si umanizat cu Detalii in santierul Platoului si al Amenajarii. Se lucreaza dupa proiecte si schite de arhitectura si de mobilier, respectand principiile de organizare ale compozitiei, ale legilor plasticii, ale perceptiei vizuale. Costumul „mic decor portabil”, imbraca un Caracter. Personajul –si Costumul- este construit si situat in raport cu spatiul (Decorul). Costumul se proiecteaza, se aleg esantioane de materiale, se urmareste executia, se patineaza si se concep si fixeaza accesoriile.

Prelegere insotita de proiectii Notele de curs in format electronic

2. Constructia scenografica (Decorul si Costumul) este intregita de celelalte mijloace de expresie;Timpul, Spatiul, Imaginea, Cadrajul, Lumina, Culoarea, Sunetul, Efectele Speciale.

3. Modelarea spatiului dupa viziunea Scenografului.

4. Atmosfera Spectacolului, Limbajul, Expresivitatea, Plastica..

5. Arhitectura Scenografica-Scenografia Arhitecturii.

Bibliografie obligatorie minimala: ALBRECHT, Donald Designing dreams: Modern Architecture in the movies, Ed. Harper& Row, Museum of Modern Art, NY 1986 D/AMICO, S. Enciclopedia della spettacolo, Ed, Unedi, Roma,1975 SCHILERU, E. Scenografia romaneasca, Ed. Meridiane, Buc, 1965 THOMSEN, Ch. Visionary architecture, from Babylon to virtual reality, Prestel Verlag, Munchen, 1994 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Competentele acumulate permit absolventilor integrarea intr-una din ramurile artistice ocupate in mod traditional de arhitectii-scenografia

Page 25: fisaAN V-15

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă

. Data avizării în departament .09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii FIZICA CONSTRUCTIILOR 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Acustica constructiilor 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Fizica constructiilor 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi : vizita Laboratorului de acustica al URBAN –INCERC Bucuresti 4 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 58 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a •

Page 26: fisaAN V-15

seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate

Com

peen

ţe

prof

eson

ale

• Insusirea celor mai eficiente solutii de combatere a zgomotului in cladiri; • Utilizarea cunostintelor despre proprietatile acustice ale materialelor in viitoarele proiecte de arhitectura

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - cunoasterea principiilor privind propagarea sunetelor in constructii si in mediul urban;

- alegerea solutiilor optime pentru izolare la zgomot aerian/de impact 7.2 Obiectivele specifice - cunoasterea proprietatilor fonoabsorbante si fonoizolatoare ale materialelor si structurilor;

- insusirea principiilor de proiectare acustica a cladirilor si a spatiilor speciale. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Obs 1 Istoric.Notiuni fundamentale curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii

filme de prezentare a produselor de constructii aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Izolarea impotriva zgomotului aerian Idem 3 Izolarea impotriva zgomotului de impact Idem 4 Zgomot industrial Idem 5 Acustica urbana I Idem 6 Acustica urbana II Idem 7 Acustica salilor de auditii Idem 8 Zgomot din instalatii Idem 9 Limite admisibile curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii 10 Legistatie nationala si europeana in domeniul acusticii curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii 11 Materiale si structuri fonoabsorbante curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii

filme de prezentare a produselor de constructii

12 Materiale si structuri fonoizolatoare curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii filme de prezentare a produselor de constructii

13 Siguranta la foc curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii 14 Probleme actuale si tendinte in acustica constructiilor curs insotit de proiectii

filme de prezentare a problemelor actuale in acustica constructiilor

Bibliografie - V. FOCSA , Higrotermica si acustica cladirilor, EDP, 1975 - L. HAMAYON , Réussir l’acoustique d’un bâtiment, Le Moniteur,Paris,1996 - M. STAN , Acustica instalatiilor din cladiri , Editura Fundatiei”Romania de maine”, 2004 - M. STAN, Acustica pentru arhitecti, Editura Fundatiei”Romania de maine”, ed. aII-a, 2009 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de materiale de constructii din domeniul acusticii 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple Se înregistrează frecvenţa interacţiunii la orele de curs

20%

10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă

cunoasterea principalelor caracteristici fizice si fiziologice ale sunetului ; conoasterea principalelor solutii tehnice de izolare a cladirilor la zgomot aerian si de impact;

Page 27: fisaAN V-15

cunoasterea proprietatilor fonoabsorbante si fonoizolatoare ale materialelor si structurilor; cunoaserea principiilor si etapelor de proiectare acustica a salilor de auditii publice.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Strategii de reabilitare a patrimoniului 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

V-2014/2015 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

ES 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Cunoștințe de restaurare, reabilitare urbană 4.2 de competenţe • Cunoștiințe de comportament în echipă, de cercetare, dezvoltarea abilităților de observare a sitului urban

și inserție 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale a centrelor și zonelor istorice. Dobândirea unor capacități de evaluare a tipurilor de intervenții în zone construite protejate, în zone posibil a fi protejate. Dobândirea unor capacități de operare cu conceptele și metodele de specialitate de lucru specifice zonelor construite protejate sau a unor zone cu potențial cultura. Demersul conceptual este orientat în acest caz către identificare a echilibrului optim între calităţile preexistente ale componentelor Zonelor Construite Protejate, ce trebuie recuperate şi valorizate şi noile calităţi generate de intervenţie ca răspuns la exigenţe de utilizare contemporane. Cursul îşi propune să furnizeze elementele de bază, cu caracter informativ şi metodologic, privind relaţia fondului construit existent cu aspecte specifice de re-proiectare. Însuşirea a unor metode de evaluare, diagnosticare şi tratament, capabile să orienteze în mod raţional deciziile de intervenţie asupra existentului construit; Dobândirea capacității de discernere, prin prisma profesiunii de arhitect, a unor potențiale valori culturale în spații urbane dezintegrate și susținerea la nivel administrativ teritorial și central a unor soluții de regenerare a lor.

Page 28: fisaAN V-15

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Dobândirea unor capacități de operare cu legislația specifică și conexă domeniului de avizare, intervenție, reabilitare și gestiune în centrele istorice ale orașelor. Dezvoltarea abilităților de comunicare, de negociere, de promovare a interesului individual și colectiv în gestiunea patrimoniului arhitectural. Dobândirea unor răspunsuri profesionale în situații speciale: dezastre, zone urbane părăsite, profesiuni și meserii în curs de dispariție etc.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare și reabilitare urbană 7.2 Obiectivele specifice Evidențierea doctrinelor utilizate în rabiltarea, regenerarea zonelor istorice de-a lungul timpului 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea conceptelor la începutul fiecarui curs.

Suport de curs pe CD pus la dispoziția studenților la debutul activității

2 Categorii patrimoniale. Evidenţa, legislaţia şi gestiunea patrimoniului. Evoluţia conceptului de patrimoniu arhitectural şi extinderea domeniului în perioada contemporană. Gestiunea turistică şi interpretarea culturală a patrimoniului arhitectural.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

3 3. Problematica patrimoniului arhitectural al centrelor istorice. Patrimoniul arhitectural de sec.XIX-XX şi rolul studiului de fundamentare în cercetarea premergătoare proiectelor urbanistice. Rolul cercetarii fundamentale (multicriterială şi de arhiva) înaintea declarării zonele metropolitane din jurul marilor oraşe, prin înglobarea satelor şi localităţilor limitrofe.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

4 Criterii de analiză şi evaluare ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (ţesut urban / cadru natural). Criterii de selecţie pentru monumente. Reglementări internaţionale în protecţia patrimoniului arhitectural. Studiul de fundamentare în cadrul PUG. PUZ, PUD.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

5 Gestiunea integrată a patrimoniului arhitectural din zonele istorice, d.p.d.v. cultural.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

6 Uzura fizică a clădirilor, demolare sau reconversie. Degradarea ambientală: confortul higrotermic. Reabilitarea energetică individualizată în Zone construite protejate.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

7 Principii de intervenţie în zone istorice protejate; rolul arhitectului, etica profesională.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere+pregătire eseu

ibidem

8 - P.U.Z.+R în Z.I.P. (exemple); Reabilitarea locuinţelor ca domeniu prioritar al politicilor de reabilitare. Fondul locativ urban românesc: structura şi starea sa actuală. Doctrina Faţadismului.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere+pregătire eseu

ibidem

9 9. Evoluţia regulamentelor urbanistice în consens sau opus vechilor regulamente urbanistice; dezmembrarea marilor ansambluri arhitecturale şi urbanistice fără studiul de fundamentare; cazul patrimoniului industial; negocieri beneficiar-proiectant-administaraţie-comunitate

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere+pregătire eseu

ibidem

10 10. Degradarea siguranţei structurale; posibile desfigurări estetice a clădirilor prin consolidare de tip standard. Valorificarea economică a patrimoniului

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere+pregătire eseu

ibidem

11,12,13 Strategii de intervenţie propuse. - exemple de intervenţie în zone istorice protejate pe baza P.U.Z.I.+R; - cartare datelor de analiză; (criterii, categorii, grade, evaluare) - fişarea datelor cartate; - sinteza cercetărilor şi evaluarea datelor - din zona istorică protejată - în urma cercetărilor; - atitudinea arhitectului faţă de zona istorică protejată în urma cercetărilor;

Discuții interactive Expunere informatizată slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor. Cercetare aplicativă în teren;

ibidem

14 Aplicaţii practice pe parcurs, constând în discuţii colective pe marginea studiilor de caz realizate de studenţi.

Discuții interactive Expunere informatizată slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

ibidem

Bibliografie Domeniul "Reabilitarea patrimoniului construit"

Page 29: fisaAN V-15

• ASHURST John &Nicola - Practical Building Conservation. Gower Technical Press, Hants-England 1995.

• ASQUINI Victor, Directive in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1925. [I 1130]

• ASQUINI Victor, Tehnica in constructie. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1934. [I 594]

• ASQUINI Victor, Indrumator tehnic in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1938, 1942, 1947. [I 188] • BALSAMO, M. - Tra tecnologia e design [II 4595]

• CANTACUZINO, S. - Re/Architecture. New uses for old buildings [III 2189, II 4828]

• CANTACUZINO, S., BRANDT, S. - Saving old buildings [III 2793]

• CATERINA Gabriella, a cura di, Tecnologia del recupero edilizio. UTET Torino, 1992.

• COIGNET, Jean - Rehabilitation. Arts de batir traditionnnels [III 3008] • CRISAN, Mircea - Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

• CRISAN, Rodica - Analiza integrativa a valorii culturale si de utilizare a cladirilor existente. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

• CRISAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane traditionale. Editura Paideia, 2004.

• DEL BUFALO, Alessandro, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro. Edizioni Kappa, Roma 1992.

• DERER Peter, Locuirea urbana. Editura Tehnica, Bucuresti 1985.

• DUVAL, G. - Restauration et reutilisation des monuments. P. Mardaga Editeur, Liege 1990. [II 5053, II 31 TEMPUS]

• FEILDEN, B.M. - Conservation of Historic Buildings. Architectural Press, Oxford, 1996.

• FROIDEVAUX, Yves-Marie - Techniques de l'architecture ancienne. Construction et restauration. Pierre Mardaga Editeur, Liege 1987. [II 5052, II 27 TEMPUS]

• MARCONI Paolo, Il restauro e l'architetto. Teoria e pratica in due secoli di dibattito. Saggi Marsilio, Venezia, 1993.

• MARCONI Paolo, Dal piccolo al grande restauro. Saggi Marsilio Editori, Venezia 1989.

• MASONRY, S. - Practical building conservation I, II [II 4986]

• MASSARI Giovanni e Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992.

• MORA Paolo si Laura, PHILIPPOT Paul, Conservarea picturilor murale. Editura Meridiane, Bucuresti 1986.

• MOUTON, B. - Methodes d'analyse destructives et non-destructives [III 3377]

• MUCENIC Cezara - Bucuresti, un veac de arhitectura civila. Secolul al XIX-lea. Ed. Silex, Bucuresti 1997 [III 3576]

• PEARCE, D. - Conservation today [II 5024]

• SZABO, Balint - Introducere in teoria reabilitarii structurilor de rezistenta istorice. Ed. UTILITAS, Cluj-N. 1998.

• TOSTI, Giuseppe - Diagnosi relativa alle strutture in stato di fatiscenza e nuove esperienze nel campo del restauro statico. [III 3480]

• Amelioration de l'habitat existent. Methode d'evaluation rapide. Schock Sohne AG, Roschlikon 1981. [III 3354]

• Amelioration thermique des batiments. Office federal des questions conjoncturelles, Berne 1981. [III 3368]

• Batiments anciens ... usages nouveaux [II 5191]

• Dix ans de renovation urbaine en Wallonie [III 3089]

• Guide pour l'amelioration des logements existants. Institut technique du batiment et des travaux publics. Editions du Moniteur, Paris 1982. [II 5194]

• L'isolation thermique des logements anciens. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1980. [II 5164]

• La rehabilitation des HLM [II 4687]

• Les planchers anciens: renforcer - remplacer - isoler. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1979. [II 5202]

• CRISAN, Rodica - Documente internationale privind protectia patrimoniului cultural (Arhitext Design 3, 4, 5/1998)

• CRISAN, Rodica - Metoda de analiza si decizie in reabilitarea cladirilor, pe baza conceptului de performanta, in BCMI nr. 1-2 / 1998

• CRISAN, Rodica - Reabilitarea patrimoniului construit - reglementari specifice, in Arhitext Design 3/1997.

• CRISAN, Rodica - Din nou despre locuinte, in Arhitext Design 2/1997.

• CRISAN, Rodica - Umiditatea zidariilor vechi. Criterii de interventie, in Revista Monumentelor istorice 1-2/1996.

• DERER, Hanna - Evaluarea patrimoniului arhitectural - studiu de caz: Bucuresti, in BCMI anul VI, nr. 1-2/1995.

• DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (I), in BCMI anul III, nr. 1/1992.

• DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (II), in BCMI anul III, nr. 4/1992.

• DERER, Peter - Protejarea mostenirii urbanistice, in BCMI anul II, nr. 1/1991.

• ENESCU, Ion - O abordare contextuala a locuirii, in Arhitectura nr. 5/1982.

• MARES, Ioan - Mic indrumar pentru studiul umiditatii in cladiri, in BCMI nr. 4/1992.

• MARES, Ioan - Metoda Aquapol de eliminare a umiditatii din structuri, in BCMI nr. 2/1991.

• MARES, Ioan - Raport cu privire la umiditatea din ziduri si metode de eliminare, in BCMI anul II, nr. 3/1991.

• PERIODICE :

• Analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga (1890 - 1893 /anual) [P I 13]

• Arhitectura (1906 - 1942 / lunar) [P I 36]

• Buletinul Societatii Politehnice din Romania (1934 - 1948 / lunar) [P II 65]

• BCMI nr 1-2 / 1998 (Documente internationale privind protejarea patrimoniului cultural)

• Architecture d'Aujourd'hui (numere tematice)

Page 30: fisaAN V-15

• Detail (numere tematice) Bibliografie selectivă:

1. Carta de la Veneţia, 1964 (BCMI 1-2/1998) 2. Carta europeană a patrimoniului arhitectural, Consiliul Europei, Amsterdam 1975 (BCMI 1-2/1998) 3. Declaraţia de la Amsterdam, Consiliul Europei, 1975 (BCMI 1-2/1998) 4. Convenţia de la Granada privind salvgardarea patrimoniului arhitectural european, Consiliul Europei, 1985 (BCMI 1-2/1998) 5. Carta de la Washington privind salvgardarea oraşelor istorice, ICOMOS,1987 (BCMI 1-2/1998) 6. CRIŞAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale Editura Paideia, 2004. 7. CRIŞAN, Rodica - Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente Ed. universitară Ion Mincu, 2004.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice, zonelor istorice protejate, siturilor arheologice. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Recunoașterea semnificației culturale a

unui sit și posibilele propuneri de reabilitare, reconversie, regenerare.

Test grilă+eseu 50%+50%

10.6 Standard minim de performanţă

• predarea proiectului de lectie; • predarea unui set de probe de evaluare; • obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ecologie si amenajarea peisagera 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 2 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 28 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi ……… -

Page 31: fisaAN V-15

3.7 Total ore studiu individual 25 3.9 Total ore pe semestru 53 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de bază în domeniile ecologie, mediul înconjurător, topogrametrie, hidromorfologie, biologie etc.

• Cunoaşterea legislaţiei de bază în domeniul protecţiei mediului ambiant • Adaptarea cunoştinţelor dobândite în proiectarea urbanistică, planificarea urbană, restaurare etc.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Înţelegerea şi utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniile ecologiei, studiul mediului inconjurător, amenajarii peisajelor precum si din domeniul sistematizarii vertical.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Complectarea si aprofunzarea notiunilor insusite la alte cursuri din domeniul urbanismului, artei, stiintei/tehnologiei şi stiintelor umane utile, relevante in arhitectura

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Înțelegerea de catre studenti importanta extraordinara in orice activitate umana - dar mai ales in

arhitectura si urbanism – complexitatea actiunilor intre om si mediul inconjurator. 7.2 Obiectivele specifice •Notiuni de baza specifice stiintelor ecologice;

•Notiuni de baza legate de protectia mediului; •Notiuni de baza din domeniul peisagisticii; •Introducere in proiectarea amenajarii peisagera; •Întroducere in stiinta sistematizarii verticale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii ECOLOGIA: Capitolul I. Ecologia si mediul; 1. Ecologia, noţiuni de bază; (curs 1) 2. Mediul şi peisajul; (curs 2) 3. Protecţia mediului şi a peisajului; (curs 3) Cunoaşterea condiţiilor de mediu în care se desfăşoară viaţa şi activitatea umană în spatii naturale şi antropice, precum şi efectele acestora asupra vieţi pe planetă in general, este o condiţie pentru practicarea oricărei meserii dar mai ales a meseriei de arhitect. Ecologia ca ştiinţă, nu se ocupă cu studiul individualităţilor biologice, aşa cum fac ramurile biologiei, ci se apleacă asupra sistemelor vii, în raport cu mediul ambiant de care acestea depind. Ea studiază distribuţia şi abundenţa organismelor vii, habitatul lor, precum şi interacţiunile dintre ele în mediul înconjurător.

Prelegeri si prezentari din domeniu susținute prin PowerPoint, interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Ilustratii si note de curs ce se gaseste pe situl facultatii; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

MEDIUL: Capitolul II. Mediul şi peisajul; (curs 4) 4. Conceptul de peisaj; 5. Scurtă istorie a peisajului; Mediul (sau mediul înconjurător, sau mediul ambiant) reprezintă o îmbinare dinamică între multiple sisteme naturale şi sisteme antropizate (sisteme artificiale) într-un ansamblu complex, format din numeroase elemente, având o capacitate de autoreglare, în care factorul cel mai dinamic este activitatea umană. Conştientizarea pericolului distrugerii

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Ilustratii si note de curs ce se gaseste pe situl facultatii; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

Page 32: fisaAN V-15

mediului, cu activităţile nocive ale omului, transformarea lui într-un mediu ostil şi incompatibil cu organismul uman, a tras semnalul de alarmă şi a dat naştere în ultimele decenii la multiple acţiuni ce au ca subiect protejarea mediului şi a peisajului înconjurător, fie el natural sau antropizat. PEISAJ: Capitolul III. Dezvoltarea durabilă şi peisajul; (curs 5) 6. Planificarea peisageră durabilă; 7. Conservarea resurselor peisagistice, pilon al dezvoltării durabile; Capitolul IV. 8. Introducere in bazele proiectării arhitecturii peisajere; (curs 6) 9. Apariţia unei societăţi care creează peisaj; 10. Principii generale de proiectare a peisajelor; 11. Noţiuni de bază compoziţionale in arhitectura peisajului; 12. Fazele de proiectare a unui proiect de amenajare peisageră; desemnează entităţi foarte diferite în funcţie de persoanele care utilizează termenul şi de contextul subînţeles, atât în ordinea realităţilor materiale cât şi în cazul naturaliştilor şi al amenajatorilor, precum şi în ceea ce priveşte experienţele adepţilor unor abordări fenomenologice. În orice caz, Peisajul este deci o noţiune polisemantică, alcătuit din elemente extrem de complexe care stau in relaţie unul cu celălalt, intr-un raport la fel de complicat, “este ceea ce nu are nevoie de a fi explicat….” Pierre Sansot. A „face” istoria peisajului, înseamnă a înţelege practicile amenajării şi a explica variaţiile de sensibilitate care conduc la aprecieri diferite ale peisajului sau îl încarcă cu valori simbolice şi estetice. El ar dispărea dacă nu ar mai şti nimeni să îl contemple şi să-l transmită generaţiilor tinere.

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Ilustratii si note de curs ce se gaseste pe situl facultatii; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

SISTEMATIZAREA VERTICALĂ: Capitolul V. 13. Terenul – cadrul general; (curs 7) 14. Mărimea, forma şi relieful terenului, noţiuni topogrametrice; 15. Condiţiile edafice şi introducerea în sistematizarea verticală; (curs 8) Lucrare practica I. Capitolul VI. 16. Construcţiile specifice peisagistice; (curs 9) 17. Construcţii funcţionale; 18. Construcţii decorative şi mobilier peisagistic; (curs 10) Lucrare practica II. Capitolul VII. 19. Principii de distribuţie spaţială a vegetaţiei in construirea peisajelor; 20. Noţiuni, principii şi generalităţi; 21. Vegetaţia lemnoasa; (curs 11) 22. Vegetaţia erbacee; (curs 12) Intervenţii artificiale in relieful terenului este o ştiinţă utilizată destul de frecvent la proiectarea amenajărilor peisagistice (şi întotdeauna in arhitectură) la un nivel mai ridicat şi mai pretenţios. În majoritatea aspectelor de proiectarea reliefului unui sit, ea poate fi definită ca fiind o parte componentă a unui proiect de arhitectură, peisaj, proiect de urbanism sau de un proiect de amenajare teritorială. (Cursul încearcă să acopere nişte arii de cunoştinţe fără de care este greu de a profesa corect meseria de arhitect.)

Prelegeri, studii de caz, dezbateri - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Ilustratii si note de curs ce se gaseste pe situl facultatii; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

Bibliografie 1. Allen V. Barker, Randall G. Prostak, Herbicide Alternatives Research, Plant, Soil, and Insect Sciences, University of Massachusetts, 2010; 2. Alexander, Christopher, A New Theory of Urban Design, The MIT Press; Ardelean A., C. Maior – Management ecologic. Ed. Servo-Sat, 2000. 4. Atelierul pentru punerea în aplicare a Convenţiei europene a peisajului (Strasbourg, 14 martie şi 12 iunie 2003); 5. Berca M. – 2000 – Ecologie generală şi protecţia mediului.Ed. Ceres, 6. Bran Florina, Ioan Ildikó, Dinu M., Mőckesch Carmen ; 7. Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon; 8. Csemez Attila: Tájtervezés – tájrendezés. Mezőgazdaság Kiadó, Budapest, 1996. 9. Csima Péter, Gergely Attila, Kiss Gábor, Módosné Bugyi Ildikó: Természetvédelem. Budapest, 2004. 10. Conferinta europeană a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) - Principii directoare pentru Dezvoltarea

Page 33: fisaAN V-15

teritorialã durabilã a Continentului european, Hanovra; 11. Demjén István, Kertépiteszeti szerkezetek, Corvinusz, Budapest; 12. Draghia Lucia, Curs de Floricultură, Iaşi; 13. Duţu M. – 1998 – Dreptul mediului; 14. Ghid privind implicatiile aplicarii Conventiei Europene a Peisajului in elaborarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului; 15. Giedion, S.: The parkway. (In Space, Time and Architecture, The New Scale in City Planning) The Harvard University Press, Cambridge 16. Gradinaru Ilie – Protectia mediului. Ed. Economica, 2002. 17. Jellicoe, Geoffrey, Studies in Landscape Design, Garden Art Press, 18. IFLA - Code of Ethics, (IFLA Policy Manual: Ethics 2000 Page no. 01) 19. Iliescu, Ana-Felicia, Arhitectură Peisageră, 2008; 20 Iliescu, Ana-Felicia, Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali, 2008. 21. French Federation of Landscape and supported by European and International federations of Landscape Architects (May 31-June 2, 2006, Lille, France). 22. Landscape Modelling changes in mountain regions" Alpen Forum 2006 (20-23 September, Engelberg, Switzerland); 23. Landscape Design and Its Relation to the Modern Highway, US Department of Transport – Federal Highway Administration; 24. Natural England with Defra and English Heritage. Official site. 25. LEGEA 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN) Legea nr. 50/1991 reactualizată, Legea nr. 107/1997, Legea nr. 137/1995, Legea nr. 85/2003, Ordinul MLPAT Nr. 21/n/10.04.2000; Ordinul MLPAT Nr. 13N/10.03.1999; Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia Mediului Legea mediului înconjurător. Armonizare UE; 26. Robinson Nick, The planting design handbook, Grower 1992 27. Simonson, Wilbur H: The Complete Highway. US Bureau of Public Roads US Department of Commerce Washington, DC; 28. Phillips, Leonard E. Jr.: Urban Trees: A Guide for Selection Maintenance and Master Planning. New York. McGraw Hill, Inc. 1993. 29. Puia I. si colab. – Agroecologie si ecodezvoltare, Ed. Academicpres Cluj, 2001. 30. Report of the Highway Research Board Committee On Roadside Development,; 31. Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Editura Tehnica, 1967; 32. Sandu Tatiana, curs Arhitectura peisajului; 33. The American Society of Landscape Architects, "The art and science of analysis, planning, design, management, preservation and rehabilitation of the land."; 34. UNECE – Committee on Human Settelments, Council of Europe; 35. Virág János, Toth Csaba, Tereprendezes, Corvinusz, Budapest; 36. Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed.Mirton, Timisoara; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Dezbaterea si discutarea conţinutului disciplinei „Ecologie si amenajarea peisagera” cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultatea de horticultura sectia peisagistica, cu specialişti din Organizații profesionale din România

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs • Rezolvare corecta a problemelor

practice, 2 teste - Câte 1 punct / test

Evaluare testelor 10%

Raspunsuri corecte la10 intrebari afisate pe ecran

Examen scris 90%

10.5 Seminar/laborator - - - - - -

10.6 Standard minim de performanţă

Page 34: fisaAN V-15

• Raspuns corect la minimum 5 intrebari. • Exprimare coerenta si intelegerea in generala a materialului din curs.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA“SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTUR Ă 1.3.Departamentul ARHITECTUR Ă 1.4.Domeniul de studii ARHITECTUR Ă 1.5.Ciclul de studii Masterat 1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTUR Ă 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei RESTAURARE III

Tehnici moderne de restaurare 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Examen oral 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 56 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 8 Alte activităţi: elaborare tema pentru examinarea finala 7 3.7 Total ore studiu individual 48 3.9 Total ore pe semestru 166 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Utilizarea instrumentelor ştiinţifice în domeniul conservării monumentelor Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Studenţii îşi formeze o viziune globală şi relevantă asupra tehnologiilor contemporane

- Studenţii au capacitatea să utilizeze corect termeni şi concepte de specialitate 7.2 Obiectivele specifice - Studenţii obţină informaţii privind problematica restaurării suprafeţelor de arhitectură aflate în diferite contexte.

- Studenţii sunt initiaţi în conceptualizarea şi evaluarea rezultatelor ştiintifice

Page 35: fisaAN V-15

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv . Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite, precizarea metodelor şi instrumentelor depredare, a surselor dedate, precum şi a cerinţelor standard de evaluare pe parcursul studiului şi de evaluare finală. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementează intervenţiile asupra monumentelor istorice şi a imobilelor din zone construite protejate.

Interacţiunea cu studenţii Prelegere cu suport PowerPoint

Suportul de curs este accesibil studenţilor la biblioteca facultăţii

Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatările analitice, fixarea primelor concluzii până la stabilirea ordinii operaţiilor de intervenţie. Proiectul de conservare si releveul de degradare : definiţii şi metode grafice.

Prelegeri cu suport PowerPoint, material didactic

2 prelegeri

Morfologia suprafeţelor de arhitectură. Recunoaşterea materialelor naturale şi compozite prezente pe suprafeţele de arhitectură; caracteristici specifice.

Prelegeri cu suport PowerPoint, material didactic

2 prelegeri

Anamneza cauzelor de degradare şi evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage şi ierarhizarea formelor de degradare specifice diferitelor suprafeţe de arhitectură (realizate din materiale naturale sau compozite).

Prelegeri cu suport PowerPoint

2 prelegeri

Rolul cercetărilor interdisciplinare în definirea st ării de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea interdisciplinară dintre arhitect şi specialităţi.

Prelegere cu suport PowerPoint

Metode distructive si nedistructive de înregistrare a formelor de degradare. Observaţii vizuale, instrumente de măsurare specifice, măsurători pe baza unor eşantioane.

Prelegeri cu suport PowerPoint

2 prelegeri

Metode de restaurare. Soluţii de restaurare – studii de caz Prelegeri cu suport PowerPoint

2 prelegeri

Monitorizarea şi întreţinerea curentă. Metode de monitorizare a operaţiilor de restaurare pe şantier. Monitorizarea stării de consevare, măsuri de protecţie, măsuri depunere în siguranţă împotriva prăbuşirilor accidentale, metode de întreţinere curentă şi extraordinară.

Prelegeri cu suport PowerPoint material didactic

2 prelegeri

1. Bibliografie ALESSANDRINI, G., BELTRAMI, C., CORDARO, M., TORRACA, G., - Pattine, pellicole, patinature, In: Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali dell'architettura, Edizioni de Luca, Roma, 1998. ARCOLAO, Carla - Le ricette del restauro. Malte, intonaci, stucchi dal XV al XIX secolo, Marsilio, Venezia, 1998 ASHURST, John – Conservation of ruins, Butterworth – Heinemann Editor, London, 2007 BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures, London, 1997 BRANDI, Cesare – Teoria restaurării , Editura Meridiane, Bucureşti, 1996 Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice CAMUFO, Dar i o , BERNARDI, Adr iana - Microc l ima t ic fa c to rs a f fec t ing the T ra jan Co lumn, In : The sc ience o f the to ta l env i ron ment , 128, 1 993 . CARBONARA, Giovanni – Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007 CARBONARA, Giovann i –Re stau ro de i monument i . Gu ida ag l i e labo ra t i g ra f ici , L igu o r i Ed i tore , Na po l i , 1997 . CRIŞAN, Rodica – Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale, Editura Paideia, Bucureşti, 2004 CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Arhitectură. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnică, Bucureşti, 2006 DEL MONTE, Marco, VITTORI, Ottavio - Air pollution and stone decay: the case of Venice, In: Endeavour. New series, vol.9, no.3, 1985 D IMES, Franc is G. – Sed imen tary rocks , Conservat io n o f bu i ld ing and decora t ive s tone , But te rwor th -He ine mann , Reed Book Serv ices Ltd . , 1990 . FERRONI, A.M., MARIOTTINI, M., - Lessico dei materiali lapidei, In: Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali dell'architettura, Edizioni de Luca, Roma, 1998. FITZNER, B., HEINRICHS, K., KOWNATZKI, R. - Weathering forms - classification and mapping, In: Natursteinkonservierung in der Denkmalpflege, Band 80, Munchen, 1995. FORTINI, Patrizia -Tecnica edilizia romana, Antiquarium di Monte Romano, 1992 GINOUVES, Rene, MARTIN, Roland (ed.), - Dictionnaire methodique de l'architecture greque et romaine, vol.1, Ecole Francaise de Rome, 1985. GIUFREDI, Augusto – Il cantiere di restauro. Materiali . tecniche. Applicazioni., Alinea Editore, Firenze, 1998 JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999 LAZZARINI, Lorenzo, Laurenzi Tabasso Marisa - Il restauro della pietra, CEDAM, Padova, 1986. MAM ILLAN, Marc – Patho log ie e t res tau ra t ion des construc t ions en p ier re , Cen tre In te rna t iona l d ’e tudes pour la conserva t ion des b iens cu l tu r e ls , Rome , 1970 . MINGARRO MARTIN, Francisco (ed.)- Degradacion y conservacion del patrimonio arquitectonico, Editorial Complutense, Madrid, 1996 OPRIŞ, Ioan – Monumentele istorice din România (1850 – 1950), Editura Vremea, Bucureşti, 2001 POLIZU, Virgil – Memoria arhitecturii. Contribuţii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006 POPESCU, Paul – Degradarea constructiilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 Revista Monumentelor Istorice ROCCHI, Giuseppe – I s t i tuz ion i d i res tau ro de i ben i a rch i te t ton ic i . Cause accer tament i , d iagnos i , p revenz ion i , co l laud i, Hoe p l i , M i lano . VALADIER, Giuseppe - L'architettura pratica, vol IV, Roma, 1833

Page 36: fisaAN V-15

ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001. 2. Bibliografie accesibila in biblioteca facultatii *** - A Antigua maestranza de artilleria. Rectorado da Universidade da Coruna, Universidade da Coruna, 1994 *** - Alte kirche in Bellnhausen. Gestalterische einhein von architektur und natur im dorf, Marburg, 1982 *** - Archeologia, turismo e spettacolo, Formez Editoria, Roma, 2007 Archeomatica, 3/2010 ARIZZOLI CLEMENTEL, Pierre – Vues et plans du Petit Trianon a Versailles, Alain de Gourcuff Editeur, Paris, 1998 BANHAM, Reyner – Die revolution der architektur. Theorie und gestaltung im ersten maschinzeitalter, Hamburg, 1964 Beni Culturali e Ambientali Sicilia Orto Botanico di Palermo, Palermo, 1992 BEWER G. Francesca – A laboratory of art. Harvard’s Fogg Museum and the emergence of conservation in America, 1900 – 1950, Hravard, 2010 *** - Biologia e archeobiologia nei Beni Culturali. Conoscenze, problematiche e casi di studio, Editori AIAR e Muzei Civici, Como 2006 Bollettino d’Arte Arnolfo di Cambio. Il monumento del Cardinal Guilaume de Bray dopo il restauro, Bollettino d’Arte, Volume speciale, Roma, 2009 Bollettino d’Arte Godoli, Antonio , Morolli, Gabriele , Mancini, Camilla – Il restauro del tabernacolo della parte guelfa di Orsanmichele, Firenze, Bollettino d’Arte, nr. 6, anno XCV, serie VII, Roma, 2010 BRION Marcel – Geschichte der abstrakten kunst, Koln, 1960 *** - Caserta e la sua Provincia. 2006 CERONI, Massimo , Elia, Giuliana – Diagnostica per i Beni Culturali,Alinea Editrice, Firenze, 2008 *** - Cesare Brandi oggi. Prime ricognizioni, Il Prato Casa Editrice, Suonara, 2008 CHALUPECKY, Ivan – Chram sv. Jakuba v Levoci,, Bratislava, 1991 CHALUPECKY, Ivan , Smatana Marcel - Hrad Lubovna, Bratislava, 1988 *** - Chiesa din S.Cassiano, Venezia. I restauro conservativo del presbiterio. Relazione tecnica di fine intervento, 1999 *** - Come conservare un patrimonio. Gli oggetti antichi nelle chiese, Electa Editore, Milano, 2001 Context 75/2002 Denkmalpflege informationen134/2006 *** - Design in Sweden, Udevalla, 1988 *** - Dublin Castle Art. The historical and contemporary collection, Dublin, 1999 *** - European rural heritage. Observation guide, Council of Europe, 2003 *** - Explore the materials research program. Acid rain and beyond, 1999 *** - Fachwerkkirchen in Hessen, Marburg, 1983 *** - Ferrara. Arte, 1999 *** - Filoforme 9/2004 *** - Frontiers of the Roman Empire. The Antonine wall, Edinburgh, 2009 *** - Gestione del patrimonio culturale e del territprio. La programmazione integrata nei siti archeologici nell’area euro-mediterranea, Carocci Editore, Roma, 2004 *** - Ghid de valorificare a patrimoniului rural, Casa de Presa si Editura Tribuna, Sibiu, 2007 GROPIUS, Walter – Die neue architektur und das Bauhaus, Berlin 1965 *** - Guidelines for the rehabilitation of Mediterranean historic settlements, vol. I, 1994 *** - Heritage and the building of Europe, Maecenata Verlag, Berlin, 2004 *** - Heritage education for Europe, Armando Editore, Roma, 2007 ICCROM 26/2000 ICCROM 28/2002 ICCROM 29/2003 ICCROM 30/2004 ICCROM 35/2009 *** - Il campanile di San Pietro e Perugia, ali&no Editore, Perugia, 2002 *** - Itinerari culturali della Valle del Sarno. JOKILEHTO, Jukka - ICCROM – and the conservation of cultural heritage 1959 – 2009, Rome, 2011 *** - Koufopoulos – Study for the restoration of the Parthenon. Restoration project of the opisthodomos and the ceiling of the west colonnade aisle, Atena, 1994 *** - La Basilicata dei tempi e dei luoghi. 2003 *** - La conservazione sullo scavo archeologico. Con particolare riferimento all’area mediterranea, Centrodi Conservazione Archeologica, Roma, 1986 *** - Landscape and rural heritage, European spatial planning and landscape, Sibiu, 2007 *** - Late gothic altarpieces, Budapest, 1989 LAUREANO, Pietro – La piramide rovesciata. Il modello dell’oasi per il pianeta Terra, Bollati Boringhieri Editore, Torino, 1995 *** - Le patrimoine et au-dela, Strasbourg, 2009 *** - Le retable d’Oplinter, Institut Royal du Patrimoine Artistique, Bruxelles, 1999 *** - Les villas de Venetie, Editions Atlas, Paris, 1986 *** - Libri e carte. Restauri e analisi diagnostiche, Gangemi Editore, Roma, 2006 *** - Linee guida per il superamento delle barriere architettoniche nei luoghi di interesse culturale, Gangemi Editore, Roma, 2009 *** - Manuel de traitement des archives d’architecture XIX – XX siecles, Conseil International des Archives, Paris, 2000 MAZOIS, F. - Les ruines dePompei., Paris, 1812 *** - Methodology for the conservation of polychromed wooden altarpieces, Seville, 2002 MIBAC – Archeologia e territorio, Paestum 2006 MIBAC – Il restauro in Italia e oltre i confini, Venezia, 2007 MIBAC – Il restauro una certezza per il domani, Ferrara, 2008

Page 37: fisaAN V-15

MIBAC – Ricerca e applicazioni a confronto, Venezia, 2006 *** - Military wall art: Guidelines on its significance, conservation and management, English Heritage, 2004 Mosaici mediterranei, Paruzzo Editore, Caltanissetta, 2009 Museum international Facing history: museums and heritage in conflict and post-conflict situations, 219/220, December 2003 Nel territorio di Marsciano : La Badia e il Castello di Sant’Apollinare, Marsciano, 2009 Newbery, Elizabeth , Fechner, Sarah – In the nick of time, London 1987 Niccolo di Giovanni Fiorentino in Trogir, Trogir, 2007 Oberlander Tarnoveanu, Irina – un viitor pentru trecut. Ghid de buna practica pentru pastrarea patrimoniului cultural, Cimec, 2002 One hundred wonders in Wallonia, Namur, 2007 Opere in Bianco. Storie e accadimenti del primo novecento, Palombini Editori, Roma, 2009 Paesaggio Mediterraneo. 2002 Paris. Saint Germain des Pres. Soundwalk, 2007 Patrimoine europeen des frontiers. Points de rupture, espaces partages, Council of Europe, 2004 PEDELI, Corrado – Raccomandazioni per la protezione, il recupero e la consegna dei reperti archeologici *** - Pietre e mattoni nel paesaggio rurale, ali&no Editore, Perugia, 2008 *** - Premio Ciudad de Oviedo de arquitectura y urbanismo *** - Prepositura di S. Maria Assunta a Gallarate. Il restauro della facciata boitiana, In: Recupero e conservazione, nr. 63, 2005 *** - Quaderni di Palazzo Montalbo. Studi, indagini e interventi perla conservazione del patimonoi culturale, Arnaldo Lombardi Editore, Bagheria, 2002 *** - Recupero, ricomposizione e restauro, MIC, 2008 Restauratorenblatter Painted facades, nr.16, Erocare 492 Muralpaint, 1995 Restauro 5/1996 Restauro 8/2006 *** - Restoration project after earthquake damage – St. Tryphon’s Cathedral Kotor, UNESCO, 1984 *** - Strategie di valorizzazione del patrimonio rurale, Francoangeli Editore, Milano, 2000 *** - Strategies for vocatiobal training in architectural heritage skills, Symposium organised by Council of Europe, 1996 *** - The AIC guide to Digital photography and conservation documentation, American Institute for Conservation of Historic and artistic works, Washington, 2008 The Getty Conservation Institute 1/2004 The Getty Conservation Institute 2/2004 The Getty Conservation Institute 24/2009 The Getty Conservation Institute 3/2004 The Getty Conservation Institute Spring 2010 *** - The Icon of our Lady of Philerimos THOMPSON, Daniel V. – The materials and techniques of medieval painting, Dover TORRACA, Giorgio – Lectures on materials science for architectural conservation, Los Angeles, 2009 *** - Unpeeling Pompei, Electa Editori, Milan, 1998 World Heritage Aksum reinstallation of the obelisk, no. 51, 2008 World Heritage19-20/1982 World Monuments Fund 2010 - Raising the roof 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunit ăţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei şi a cerinţelor cu specialişti liber profesionişti precum şi cu reprezentanţi ai mediului autohton de afaceri. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări şi comentarii. Se înregistrează capacitatea de corelare a cunoştinţelor căpătate pe parcursul prelegerilor

15%

Implicarea în rezolvarea temelor date pe parcurs 15% 10.5 Seminar/laborator -

10.6 Standard minim de performanţă • Elaborarea temei de examen conform indicaţiilor.

Data avizării în departament 09.2015

Page 38: fisaAN V-15

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Antropologie urbană 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei Op 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 24 3.9 Total ore pe semestru 52 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

ţe

pro

fesi

onal

e

• Utilizarea cunostinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate

domeniului • Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor si metodologiilor utilizate în cercetarea organizatiilor şi comunităţilor • Formularea de ipoteze si operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea fenomenelor cu care se confruntă organizaţiile

şi comunităţile

Com

peen

ţe

trans

vesa

le

• Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă si asistenţă calificată • Aplicarea strategiilor de muncă riguroasă, eficientă, de punctualitate şi răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională • Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup a capacităţilor empatice de comunicare interpersonală şi de asumare de roluri specifice în cadrul

muncii în echipă 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu principiile teoretice şi metodele

antropologiei urbane. Acest obiectiv se va materializa în formarea abilităţilor de conceptualizare a aspectelor şi implicaţiilor comparaţiei antropologice.

• Explicarea în perspectivă comparativă a fenomenelor sociale fundamentale în scopul înţelegerii

oraşului în lumea contemporană. • Identificarea şi cunoaşterea proceselor şi a fenomenelor antropologice sub aspectul implicării lor în

dezvoltarea unui spirit de rigurozitate ştiinţifică. • Dobândirea şi înţelegerea bazei metodologiei specifice disciplinei antropologie urbană şi

capacitatea de a le face operative. • Deprinderea, de către studenţi, a terminologiei, algoritmului şi criteriilor necesare demersului

antropologic folosind metoda inductivă. 7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoaştere şi înţelegere

• Cunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a raţionalităţii moderne care traversează întreaga entitate urbană

Page 39: fisaAN V-15

• Cunoaşterea mecanismelor ce stau la baza funcţionării coeziunii sociale urbane • Înţelegerea conceptuală a efectelor de configurare globală urbană

2. Explicare şi interpretare • Să interpreteze şi să analizeze adecvat procesele şi fenomenele antropologice urbane într-o

perspectivă dialectică globală articulând sferele politică, socială şi economică. • Să-şi însuşească informaţii şi noţiuni specifice domeniului precum fragmentarea socială,

gentrificarea şi guvernamentalitatea, societatea civilă/societatea politică. • Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice disciplinei

3. Instrumental – aplicative • Prin instrumentele şi tehnicile specifice de analiză se oferă posibilitatea înţelegerii şi

interpretării configuraţiei sociale, politice şi economice în contextul oraşului modern • Să folosească adecvat metodele şi tehnicile practice, cu scopuri interpretative şi

explicative şi să le utilizeze în elaborarea de eseuri, studii, proiecte, etc. • Să dezvolte o perspectivă pluridisciplinară cu scopul de a înţelege exhaustiv

problemele sociale, politice şi economice în lume legate de sfera urbană. • Să-şi formeze o gândire analitică autonomă pentru a observa, a analiza, a interpreta

soluţiile problemelor concrete. 4. Atitudinale

• Să se implice în dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de disciplină • Sǎ manifeste interes faţă de înţelegerea relevantă şi explicarea pertinentă din punct de

vedere ştiinţific a schimbărilor sociale survenite la scară mondială în ultimii ani. • Să dobândească structuri de gândire psihologică, respectiv, să-şi formeze deprinderi de

identificare şi de studiu sistematic al problemelor socio-umane • Sǎ dezvolte un sistem de valori bazat pe autonomia gândirii. • Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Obiectul de studiu; perimetrul stiinţific al ştiinţelor sociale Expunerea, prelegerea magistrală,

discuţia didactică colectivă, problematizarea

Diferenţa între cunoştintele profane şi cele ştiinţifice Idem Simpatia, antipatia şi empatia Idem Implicaţii sociale, emotionale şi politice versus neutralitate axiologică Idem Metodologia anchetei antropologice : observaţie şi reflexivitate Idem Metodologia anchetei antropologice : tehnici şi ghid de interviu Idem

Interpretarea şi analiza datelor : între artă şi ştiinţă Idem Arhitectura antropologică a istoriilor de viaţă Idem Pluralitatea traiectoriilor sociale Idem Coerenţa globală a actorului social Idem Universul pluralist al actorilor sociali Idem

Problematizare inductive şi ipoteze finale de lucru Idem Construcţia textului antropologic Idem Idem Bibliografie Jean Baudrillard (2008) Societatea de consum. Mituri si structuri, ed. comunicare.ro, Bucureşti. Zygmund Bauman (2000) Modernitatea lichida, Poate mintea umana stăpâni ceea ce a creat mintea umana? Antet, Bucureşti. Mike Davis (1990) City of Quartz. Excavating the Future in Los Angeles, Verso, London. Davies, M. (2006) Planet of Slums. London, Verso. Michel Foucault (2001) Surveiller et punir. Gallimard, Paris. Stephen Graham (2012) Villes sous contrôle. La militarisation de l’espace urbain, La découverte, Paris. Henri Lefebvre (1974) La Production de l'espace, Anthropos, Paris. Majuru A. (2003) Bucureşti Mahalelor sau periferia ca mod de existenţă, Compania, Bucarest. Sassen Saskia (1991) The Global City: New-York, London, Tokyo, Princeton, Princeton University Press. Thorstein Veblen (1970) Théorie de la classe de loisir. Gallimard, Paris (1899). 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Page 40: fisaAN V-15

• Problematica abordată oferă o viziune exhaustivă, comparativă - diacronică şi sincronică – asupra particularităţilor în domeniul antropoloiei urbane. Tematica abordata permit studentilor dobândirea şi acumularea unor competenţe în domeniul urbanismului, sociologiei, antropologiei, geografiei urbane.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi consistenţa interacţiunii la orele de curs.

10.6 Standard minim de performanţă

• Elaborarea unui proiect de cercetare în domeniul antropologiei urbane, incluzând argumentarea metodelor, tehnicilor. • Elaborarea unui proiect de specialitate aplicând principii, norme si valori de etică si deontologie profesională • Realizarea unei lucrări/ unui proiect, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Etica în arhitectură 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu V – 2014/2015 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei A 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ

28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi................................... 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3. 10 Numărul de credite 2

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2 Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3 Departamentul Departamentul de Arhitectură 1.4 Domeniul de studii Arhitectură

1.5 Ciclul de studii Licenţă+ Master integrat 1.6 Programul de studii/ Calificarea Arhitectură

Page 41: fisaAN V-15

8. Conţinut:

8. 1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Less Aesthetics, More Ethics (partea 1): iniţiere în problematica eticii în arhitectura pornind de la tematica Bienalei de Arhitectură de la Veneţia din anul 2000; crearea corpusului teoretic.

prelegere 1 prelegere

2. Less Aesthetics, More Ethics (partea 2): aplicaţii practice pe spaţiul arhitectural Bucurstean prin prezentarea unor studii de caz.

prelegere 1 prelegere

3. Utilitarismul şi practica de arhitectură: de la principii morale la principii etice; abordarea diacronică a perioadelor arhitecturale; înţelegerea programelor arhitecturale în context etic; opinii despre utilitarism – J. Benthram şi J.St. Mill.

prelegere 1 prelegere

4. Arhitectul şi comanda socială: legitimare/ legitimitatea actului arhitectural; procesul arhitectural între cunoaşterea emica şi cunoaşterea etică; relaţii de forţă – arhitectu/ utilizator, arhitect – comanditar, arhitect – comanda publică.

prelegere 1 prelegere

5. Etica normativă şi etica profesională în arhitectură: cultura organizaţiei profesionale; ideologia breslei de arhitect; scurta istorie a profesiei din punct de vedere organizaţional; responsabilităţile profesiei de arhitect.

prelegere 1 prelegere

6. Reguli etice şi deontologie profesională: de la etică teleologică la etică deontologică şi etica virtuţii; abordările filosofice ale eticii şi transpunerea lor în domeniul arhitecturii.

prelegere 1 prelegere

7. Praxis şi responsabilitate socială: cum comunică arhitectull; paradigma „good citizenship” şi responsabilităţile sociale ale arhitectului; spaţiul arhitectural că formator de opinii, stiluri de viaţă, comportament spaţial.

prelegere 1 prelegere

8. Valentele spaţiului arhitectural (cognitiv, cultural, social, etic şi moral): percepţii şi interpretări asupra unor proiecte celebre; spaţiul construit între judecata de valoare şi paradigme morale; arhitectura de autor, arhitectura de obiect.

prelegere 1 prelegere

9. Arhitectura că bun de consum: Less îs More şi teoriile modernismului; standardizarea produsului arhitectural; globalizarea programelor de arhitectură; kitsh-ul între frumosul primar şi frumosul estetic; etica arhitecturii în contextul postmodernismului şi al „modernităţii lichide”.

prelegere 2 prelegere

10. Etica oraşelor: „cetatea ideală” şi naşterea utopiilor; sociopolisurile şi etică urbană; urbanismul că mod de viaţă; principiile Noului Urbanism că reabordare a vieţii urbane.

prelegere 2 prelegere

11. Paradigme contemporane ale eticii în arhitectura: principiile arhitecturii durabile; abordările ecologice ale dezvoltării oraşelor; de la oraşul mediatic la oraşul ecologic; teze şi antiteze ale arhitecturii contemporane; interdisciplinaritate în arhitectură; există

prelegere 2 prelegere

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Nu este cazul

4.2de competenţe • Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

Expuneri teoretice si aplicatii practive (1 vizita teren)

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

- Să identifice şi să aplice adecvat fundamentele teoretice şi istorice ale eticii în arhitectură; - Să identifice şi să judece critic ( prin analiză şi evaluare logice) abordări, teorii, soluţii şi concluzii la problemele specifice eticii în arhitectură; - Să înţeleagă importanţa studiilor de caz în judecata morală; - Să identifice, să interpreteze valorile altor culturi şi să respecte opiniile, nevoile şi sentimentele altor persoane; - Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a instrumentelor gândirii morale în viaţa de zi cu zi: putere de discernământ, luare de decizii, susţinerea competentă a unui punct de vedere în problematica specifică eticii în arhitectură.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale - Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea rezultatelor activităţii profesionale prin asumarea de roluri într-o echipă multidisciplinară de muncă;

- Să elaboreze un studiu de caz în vederea solutionării unei situaţii-problemă de etică, identificând şi aplicând adecvat normele şi principiile eticii profesionale; - Să se implice în activităţi de cercetare privind etica în domeniul arhitecturii, cum ar fi documentarea, elaborarea unor sinteze bibliografice, eventual, a unor referate şi articole de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Să familiarizeze studenţii cu principalele curente şi abordări ale eticii aplicate la domeniul Arhitectură 7.2 Obiectivele specifice

Să dezvolte abilitatea de a aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea unor situaţii concrete, tipice; Să dezvolte capacitatea studenţilor de a elabora proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniul eticii în arhitectură.

Page 42: fisaAN V-15

arhitectura etică?. 12. Manipulare prin arhitectura: semiotica formelor arhitecturale; civism arhitectural/ mesaje subliminale; ideologie şi arhitectura- arhitectura regimurilor dictatoriale; mesajul arhitectural de la impunere la resemnare.

prelegere 1 prelegere

Bibliografie: 1. Mircea Moldovan şi Niculae Grama, Elemente de etică profesională în arhitectură şi urbanism, Editura Universitară ,,Ion Mincu”, Bucureşti, 2006. 2. Bogdan Ghiu, Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică, Editura Fundaţiei Arhitext, Bucureşti, 2011. 3. Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri si structuri, Editura Comunicare@ro, Bucuresti, 2005. 4. Zygmunt Bauman, Etica postmoderna, Editura Amarcord, Timisoara, 2000. 5. Monica Heintz, Etica muncii la romanii de azi, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005. 6. Jean- Francois Lyotard, Conditia postmoderna, Editura Ideea Print & Design, Cluj, 2003. 7. Immanuel Kant, Intemeierea metafizicii moravurilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007. 8. Jurgen Habermas, Sfera politica si transformarea ei structurala, Editura Comunicare@ro, Bucuresti, 2005. 9. Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003. 10. Nicolas Ray (ed.), Architecture and Its Dilemmas, Taylor and Francis Group, London, New York, 2005. 11. Tom Spector, The Ethical Architect. The Dilemma of Contemporary Practice, Princeton Architectural Press, New York, 2001. 12. Barry Wasserman, Patrick Sullivan, Gregory Palermo, Ethics and the Practice of Architecture, Jonn Wiley & Sons, Inc., New York, 2000. 13. Kate Nesbitt (ed.), Theorizing a New Agenda for Architecture. An Anthology of Architectural Theory (1965-1995), Princeton Architectural Press, New

York, 2006. 14. Gregory Caicco (ed.), Architecture, Ethics and The Personhood of Place, University oh New England, 2007. 15. Warwick Fox (ed.), Ethics and The Built Environment, Routledge, London, 2000. 16. Eamonn Canniffe, Urban Ethics. Desing in the Contemporary City, Routledge, New York, 2006. 17. Hagan Susannah, Taking Shape: A New Contract Between Architecture and Nature, Architetcural Press, London, 2001.

9. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

1. Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate în discursul etic în arhitectură; 2. Înţelegerea importanţei studiilor de caz în judecata morală; 3. Construirea tipurilor de argumente pro şi contra si a aparatului critic.

1. Elaborarea unui referat care sa contina prezentarea unui studiu de caz analizat din punct de vedere etic. 2. Capacitatea de interactiune a studentilor in timpul cursului precum si prezenta lor vor constitui 20 % din nota finala.

80%

10.6 Standard minim de performanţă • Cunoaşterea contextului în care discursul etic în domeniul Arhitectură a fost impus ca preocupare distinctă de studiu şi ca practică de analiză a dilemelor

morale în contexte reale de viaţă şi de muncă; • Identificarea structurii argumentative a unei situaţii dilematice concrete în profesia de arhitect

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 08.09.2014

Lect.dr.arh. Andreea Matache

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

11.09.2014

Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Unioversitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Stiluri in arta si arhitectura 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O

p 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

Page 43: fisaAN V-15

3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 5 Examinări 7 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 54 3.9 Total ore pe semestru 68 3.10 Număr de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Intr-o sala cu posibilitatea de a face proiectii 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Stiluri în artă şi în arhitectură este un curs care îi familiarizează pe studenţi cu dezvoltarea ornamentelor în cadrul stilurilor care au definit diferitele perioade ale istoriei artelor, precum şi cu periodizarea acesteia. Vor fi analizate categoriile de ornamente si clasificarea lor după formă şi amplasare, pe faţadele clădirilor şi în decorul de interior, deasemenea, stilurile de mobilier, pictura si cei mai importanti reprezentanti, vestimentaţia şi costumul.

- Funcţia estetică şi cea practică.

- Elementele de simbol şi noţiunea de reprezentare.

- Funcţiile de acoperire, de obiect şi de comunicare (limbaj) ale obiectelor decorative şi a hainelor.

- Regasirea formelor şi a decorului din arhitectură in artele minore.

- Succesiunea stilurilor în artele plastice.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Cursul are ca obiectiv si punerea in practica a teoriilor, studentii fiind obligati sa deseneze modele ale evolutiei stilurilor de mobilier si tipuri de ornamente,

fapt ce-i va ajuta pentru intocmirea proiectelor de design de interior.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Acumularea de cunostinte 7.2 Obiectivele specifice •Punerea in practica a celor invatate 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Definiţia conceptului de stil în artele majore şi in cele decorative. Scurt istoric. Diferenţa dintre stilul individual şi cel general care defineste gustul unei epoci. Grecia si Roma: arhitectura si sculptura

conferinta Studentii vor primi imaginile prezentate la curs

2. Arta in Evul Mediu- Goticul. Perioada cruciadelor şi a incursiunilor. Catedralele gotice, un nou stil în artele decorative şi în costum caracterizat printr-o alungire excesivă a elementelor. Influenţe ulterioare şi interpretarea acestui stil şi a caracteristicilor comportamentale în epoci diferite.

Conferinta si proiectii idem

3. Mobilierul se inspira din forma catedralelor si a ornamentelor acestora. Decorul de interior se regaseste în pictură: enluminuri, Van Eyck, Robert Campin, etc.

Conferinta si proiectii idem

4. Renasterea- Noul tip de umanism. Revenirea la modelul antichităţii în toate domeniile activităţilor artistice şi în modul de gîndire. In costum – apariţia desenatorilor de modă, gustul pentru fast. Costumele de carnaval. Arhitectura, mobilierul şi repertoriul de forme şi ornamente.

Conferinta si proiectii idem

5. Renastere: ornamente in arhitectura si mobilier Conferinta si proiectii idem

Page 44: fisaAN V-15

6. Renastere: pictura si sculptura Conferinta si proiectii

Idem

7.Barocul. Caracteristici stilistice: arhitectura, pictura, sculptura Conferinta si proiectii idem 8. Amenajarile interioare, stiluri de mobilier> Louis XIII, Louis XIV Conferinta si proiectii idem 9.Secolul XVIII, Rococo, Louis XV, Louis XVI Conferinta si proiectii idem 10. Secolul XIX. Caracterizare generală. Epoca Napoleon, stilurile Empire, Louis Philippe, Restauratie, Seconde Empire

Conferinta si proiectii, desen idem

11. Art Nouveau. Arhitectura si arte decorative. Horta, Guimard, Van de Velde, Gallé, Daum Nancy, Lalique, feronerie, bijuterii, ceramică.

Conferinta si proiectii idem

12. Secolul XX. Temele specifice. Succesiunea rapidă a stilurilor. Nevoia afirmării independenţei creative. Criza de identitate. Bauhaus. Walter Gropius şi şcoala de arhitectură. Paul Klee şi Kandinski profesori la Bauhaus. Expresionismul. Apariţia designului. International Style

Conferinta si proiectii idem

13. Modernism, avangarda idem 14. Recapitulare Vizita la Muzeul National Cotroceni idem Bibliografie Robert Ducher: Caracteristique des stiles. Flammarion, 1988 E. H. Gombrich: O istorie a artei, Meridiane Franz Sales Meyer: Ornamentica, Meridiane, 1988 Eugenio d’Ors: Trei ore în muzeul Prado. Meridiane Henri Focillon: Arta Occidentului, Meridiane, 1974 Henri Focillon: Arta sculptorilor romanici, Meridiane, 1979 Jacques Le Goff: Imaginarul medieval, Meridiane, 1991 Jurgis Baltrusaitis: Metamorfozele goticului, 1978 Istoria Artelor Plastice în România, vol. 2, Meridiane, 1970 Virgil Vătăşianu Istoria artei europene, Bucureşti, 1967 D. Ştefănescu: Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Meridiane, 1973 Rudolf Wittkower: Sculptura, Meridiane Victor Stoichiţă: Instaurarea tabloului, Meridiane, 1999 Edwin Panovski: Renastere şi renaşteri în arta occidentală, Meridiane E. H.Gombrich: Norma si Forma, Meridiane, 1998 H. Wolfflin: Renaissance and Baroque 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului O buna cunoastere a stilurilor si aplicabilitatea in practica in domeniul designului de interior 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Prezenta – intrebari si raspunsuri Verificarea cunostintelor

Desene ale tipurilor de ornamente 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă

Data avizării în departament 09.2015