&cBucureqti -Chigindu

2019

TanaSoca, Nicolae-!erban -182

Tarnowski, lan - 216

Tarquinius Superbus-1 03

Tirgovfte - 218, 242

Tempea, Radu - 65

Ieoteoi, Iudor - 182

Terenliu - 101

Tibru - 105, 172

ligru - 109,124

Timipara - 9'l

Tintoretto - 97

Tiziano - 97

Tolstoi, Lev * 98

Tomasi, Giorgio - 1 89, 249,

2s0

Iomis/Constan.ta - 116

Tonk, Alexandru - 279

Traian - 55,83, 84 87,88,

109,145,195,216,218,

220,222,246,248,259,

jl;i: 262,270,271,307,308,

309,311,312,313,316,

336,342

Tranquillo Andronico

(Andreis)/Ira nquillus

Andronicus - 183, 184,216,

217

Transnistria - 341

Transilvania - 26, 3 4,37 ,38,M, 41, 47, 48, 49, 50, 53, 54,

56, 57, 58, 65, 67,76,78,85,

106,159,160,161,164,

165,167 ,169,170,171,174,197 ,198,199,205,210,215,216,222,223,

225,227 ,228,229,230,231,233,234,235,236,

237 ,238,239,240,243,244,245,246,249,255,

262,263,275,277,290,

291,292,293,298,300,

306,309,340

Trnava /firnavia - 48

Troester, Johannes -293Tucidide - 1 14

Turcq, ferban - 182

Iurnu Severin - 308,311

Tzetzes - 86

YI

pra Fdgira;ului - 162,235

Jara de toc - 96,344

Jara Galilor - 72

fara Halegului - 85 ,231,235

Jara Romdneascd - 37 ,38,45,47 ,65,66,67 ,164,179,184,188,189,205,215,

225,227 ,231,233,234,238,239,241,242,244,

245,247 ,249,257 ,262,265,270,277,307

Jirile Rom6ne - 14,26,36,

37,51,164

Jara Vlahilor- 213

U

Ucraina - 27

Ulpia lraiana - 130

Ulpianus, Eneas Domitius -319

Uncius, Leonardus - 272

UniuneaEuropeand-112

Ungaria - 26,27 ,35, 38, 1 83,

202,211,222,298

UNESCO - 112

Uniunea Polono-Lituaniani -37,265

v

Vad - 38

Vadian, Joachim/Vadianus,

Joachimus - 253, 255

Valahia - 198, 199,204, 212,

220,216,240,248,254,

256,258,260,265,270

ValeaJiului-174

Valentinian al Tomisului - 33

Vatican - 106

Venelia - 210, 21 7 ,246,249Venus - 138

Verancsics/Verantiq Anton

- 185,272,273

Veress, Andrei - 186, 227

Vergiliu-98,114

Vergiliu, papi - 33

Vespucci, Amerigo - 95,96

Viena - 48, 56, 59, 6'1, 167

Vilna/Vilnius - 234

Villon, Frangois - 97

Viminal -'106Vlad Drdgulea (Tepq) - 202

Vladimirescu, Tudor - 67

Vlahata - 19

Voltaire - 45,48 98

wWalser, Ernst - 195

Warszewiecki/Va rsevicius,

Krzystoff -267Weigand, Gustav - 156

Wikipedia - 15

William (uceritorul - 98

Wujek, Jakub - 228

X

Xenopol, Alexandru D. - 81

L

Zamolxis/Zamolxe - 8, .l38

Zamoyski - 188

Zamfirescu, Duiliu- 317

Zamosius, Stephanus * 190

Zapolya,loan - 270

Cupmrus

Argument .........5Limbile gi popoarele lumii, poporul roman gi limba romene . 14

Specificul romAnilor intre popoarele romanice. . . . . . . . . . . . .2IParticulariti{ialeromdnilor... .......,23Crestinismul gibisericala romdLni ......29Criza modelului de civilizafie risS.riteanqisincronizareaculumeaoccidentali. ........39$coala Ardeleani gi cMlizalia occidentali prin latinitate. . . . .44Latinitatea gi locul siu in lumea contemporane. . . . . . . . . . . . . 69LatinitatearomAnilorgiluptanalionali .......76Contestiri absurde ale latinitilii romdnilor . . . . 80Podul,,dacic" delaDrobeta..... ......83Daco-gefii ........90Valoarealumiiromanicemondiale..... ......95MinuneanumiteRoma ........100Statulroman.... ...,,..I07Roma gi ,,barbarii" sau Ovidius in Pont . . . . . .ll4Ovidiugilimbagefilor. ........119Ceeste tomanizarea?..... .....124Conditiileromanizirii ...L29Dacii giromanii ........142,,Miracolul romAnesc" ...147Limba ca merturie a existenfei striromAnilor . . . . . . . 153Limbaromini caizvor istoric ........158Conservarea etnonimului,,roman" numai la romdni . . . . . . . I75Mirturii medievale privind numele romanescalromdnilorgiallimbiiromane. ......181Ce credeau striinii de demult despre latinitatea romdnilor. . 195RomAnii ,,ii intreabi pe striinidaci qtiu sivorbeasciromana" .......202

Rominii ,,lupte nu atit pentru pistrarea208neatinsl avie{ii cat ahmbii". . . . .

Rominii din secolul al XVI-lea gtiau povestea

descilecatului dintAi, de la Traian ' ' ' ' '216RomAnii ,,se socotesc urmaqi ai coloniqtilor romani" ' ' ' ' ' ' '223Rominii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei

Eivorbesclatina. """'239ilomdnii qi italienii erau numili la fel de strlini' ' ' ' ' '245Rominii,,sPun desPre sine

cisuntmilitariide-odinioariairomanilor"' ' ' ' ' " ' '252

flrile romdne ,,au fost PoPulatede coloniile romane din timpul lui Traian" ' ' '259Matia Corvin nu cerea traducdLtor

pentru a inlelege romAnegte " "265.RomAnii sunt o seminlie italici" " " '270

,,Moldovenii au aceeaqi limbi, aceleaqi obiceiuri

Ei aceeagi religie ca 9i muntenii". . . . ' ' '277

,,Latina este matricea italienei, romdnei,

francezeiqi sPaniolei" " '283Limba latini ,,s-a topit in patru dialecte speciale " 'in italiani, francezl, spanioli, rominl" " " "290Structura lexicali latin[ a textelor romAneqti

din secolul al XVI-lea . . . 301

,, Letopiselul Cantacuzinesc",d"scaie.uioldintAigilatinitatea " " " '306Interferenfe medievale interne al6 descilecatului dintii. . . . . 310

Latinaqidreptul sauhonestevivere... """"318Solomon Marcus gi latinitatea sau

computerul 9i limba lui Cicero.Concluzii

Bibliografie

323328

346360Indice

;tq,t''t

ft

i:!;:!;"

!{i1

I:

L!

kF2FIfEFzLUo_L!E.

OoUo- itl

I

=oE

-J

2

ox.

-JLJJo

il

$tiiiilit:1$ti

ii;i

iiiiiitl5iii!ii

ti]illll;l

iiil

Iiil:ili:;l!l

i!ii

ti

!iri

iiiiJ1

iiilil

;it;!i!r:1

1!:t:it,

lt*;1rl

itiiiiiiti!i

iitirli

iil

11iltx*iiiiiitit;

i1iiItt::tiiii1t

i!;i

iil;ti

ii1!

!iii:1

ii;ijili1i

iiIi!I

1l

r,tti;

tr\'

)

\$,,1.

\I

Lrrvtnrtr $r popoARELE LUMIrPOPORUL ROMAN $I LIMBA ROMANA

Planeta Pdmdnt are astdzi circa7,5 miliarde de lo-cuitori, care vorbesc intre gase gi gapte mii de limbi.Lipsa de preciziune in aprecierea nurnirului mijloace-lor de comunicare lingvistici provine din dificultateade a deosebi clar limbile de dialecte. Cu alte cuvinte,savanfii nu au cdzut de acord intru totul asupra crite_riilor care deosebesc o limbd propriu-zisi de un di-alect al unei limbi gi nici chiar asupra criteriilor declasificare a tuturor limbilor qi idiomurilor. Formade comunicare (limba, idiomul), originea comund.gi credinfa religioasd sunt factorii principali de coa-gulare a comunititilor etnice numite popoare, dintrecare multe au devenit, in vremurile mai noi, na{iunimoderne.

Cea mai importantl familie de limbi din lume -vorbite de circa jumitate din intreaga populafie a pla-netei - este cea indo,europeani. Din ea fac parte ra_mura limbilor indo-iraniene (sau indo-persane), cea alimbilor italice vechi, cea a limbilor romanice (neola-tine), cea a limbilor celtice, cea a limbilor germanice,cea a limbilor slave, cea a limbilor baltice, iar apoi cd-teva limbi individuale, precum greaca, albaneza, hititagi toharica. Marea majoritate a popoarelor europene(din familia indo-europeani) sunt, in funcfie de lim-bile pe care le vorbesc, germanice, romanice si slave.

Rominii fac parte din grupul popoarelor romanicegi vorbesc o limbi neolatini. Evident, nu se poate sd nune intrebdm care este locul romAnei intre aceste nu-meroase limbi. Clasificarea limbilor este o operafiuneanevoioasi, laborioasi gi relativi. Ea s-a fbcut dupivariate metodologii gi nu a condus la aceleagi reztl-tate. Dincolo de toate acestea insd, o imagine de an-samblu a limbilor principale de pe glob este absolutnecesari gi griitoare sub numeroase aspecte. O astfelde clasificare - care credem ci are un ridicat grad deobiectivitate - se numegte Barometrul limbilor dinlume gi a fost fbcuti in 2017*. Factorii care descriugreutatea unei limbi, conform autorilor,,Barometru-lui", sunt cei intrinseci gi cei contextuali. Factorii in-trinseci ai limbii sunt: numirul de vorbitori, entropia(cantitatea de informafie con{inuti intr-un mesaj),factorul vehicular (caracterul de limbi de comuni-care intre etnii diferite), statutul limbii, numirul detraduceri din limba respectivi in alte limbi, numirulde traduceri in limba respectivi din alte limbi, pre-miile literare internalionale, activitatea pe Wikipe-dia gi invlfimlntul in acea limbl la nivel universitar.Factorii contextuali ar fi: indicele dezvoltdrii umane,indicele fecunditilii (numirul de copii niscufi de ofemeie vorbitoare a acelei limbi) gi penetrarea re{eleide internet in limba respectivi. Pornind de la aceste

* Aceastd lucrare a fost realizatd de cdtre Alain Calvet gi Louis-JeanCalvet, cu sprijinul ,,Delegafiei generale pentru limba francezd gi pen-tru limbile din Franla" (Ministerul Culturii). http://www.culture.gouv.f r/Thematiques/Lan gue-f rancaise-et-langues-de- France/Actualites/Barometre-des-langues-dans-le-monde-201 7.

patru sunt slave (rusa, poloneza, ceha gi croata), loradiugindu-li-se doui limbi asiatice, anume japo-neza gi mandarina. Altfel spus, dintre cele 15 limbide top din lume, 13 sunt limbi indo-europene, cincifiind limbi romanice. Situarea limbii (gi literaturii)romdne intr-o asemenea companie selecti arati cipoporul romdn gi-a indeplinit, sub aspect cultu-ral, misiunea sa istorici, deopotrivi intru latinitategi umanitate. Pentru a aprecia corect dimensiuneainternalionali a acestui patrimoniu, este de ajuns sifie consultat Diclionarul Tezaur al Limbii Romhne,cea mai importanti oper6lexicografic6, a rominilordin toate timpurile, elaborati sub egida AcademieiRomdne pe parcursul a mai bine de un secol. A fostredactat gi editat in doui etape (seria cunoscuti sub

sigla DA, in perioada 1906-1944,9i seria noui, cusigla DLR, in perioada 1965-2010),in37 de volumegi cuprinde circa 175 000 de cuvinte gi variante, cupeste I 300 000 de citate. in el s-au inregistrat toatecuvintele limbii populare, regionalismele gi termeniiarhaici din textele vechi, cuvintele din literatura be-letristic[, precum gi termenii gtiin{ifici gi tehnici, cucondigia si fie utilizafi in cel pulin doui domenii de

specialitate diferite. Dicfionarul a fost retipirit in 19

volume masive, insumAnd 17 885 de pagini fiecare, incare au fost incluse toate cele 37 de volume publicatede-a lungul timpului. Elaborarea variantei electronices-a efectuat in perioada 2007-2010. Acest dicfionar,prin dimensiunea gi perspectiva abordirii lexicogra-fice, este similar cu marile dicfionare din lexicografia

p criterii gi de la anumifi factori ponderatori, s_au acor_ ji

ff .0" limbilor un scor intrinsec, unul demografic, unul $

{f bazat pe prestigiu gi, prin insumare gi ponderare, un |{;. r r-^t a^i-r r- jl,j scorglobal. Astfel, sub aspect intrinsec, romAna ocupl iii: locul al ll-lea in lume (dupn engle zd,,francezd,, ,purri_ |$

i glI,germani, rusd, italiani, mandarini, portug^hezi, il

i$ janoneza gi polonezi); sub aspecr demografic,ji-Uu ii

l| romdne este a 2t-a in lume, iar din punciul de ved.ere ii

$ al prestigiului este a24-ain lume. Cumularea gi pon_ {iil derarea acestor trei criterii plase azd, romdna pe rocul al ilI f S-t"" intre limbile importinte ale lumii, dupi limbile ii:, englezd, francezil, spanioli, germani, rusi, italiani, ||

B portughezi, iaponezd,olandezd,,suedezd,mandarini, :1

1 polonezi, cehi gi croati, dar inaintea limbilor s6rbd, |i

i {, g maghiard, coreean5, norvegiand, danezd,,greaci, ebra- ilI ici, catalani, finlandezi, turci, armeani, slovaci, bul_ ii

3 gute,slovend, ucraineani etc. ff

Dacd se line seama de uriaqul numir de limbi in_ ii

ii vocat mai sus, atunci pozilialimbii romAne ai'a.est ii

6 clasament este mai mult decdt onorabild. Chiar qi |{

|{ O":" numai 100 dintre cele circa gapte mii d;il;i u;ll ar fi de luat in seami, in sensul ca ar fi mai impor_ iiil tante, locul 15 oblinut, printr-un scor global, de ce- f$

lj tre limba romdnd inseamni enorm de mult pentru |{.! mogtenirea culturali lisatd sieqi gi lumii de citre po_ {|

il O-* rom1n. Dar gi ambianfa in care se afli limba |fil romdnd este una extraordinard. Dintre cele 15limbi iii| frrrntuq" din lume, cinci sunt romanice (franceza, It

|{ spaniola, italiana, portugheza si romina), patru sunt il{ germanic e (engleia,gertarra,'olurrdezu'giso ed.za), ii

',]{

f;

tiI

\',q'

st\I

J __

LIJF

=FJlEFzLLIo_LU

E.

OoLU-Jo_

I

2

oE.

J

=oEJt!o

!'llii1ti:!:

iii

LIJFF2FJlEFzLUo_LIJ

E

oot!o-

I

2

OE.

J2

otJL!o

i't,;1

1!,

;ii!t;

iltli!

ti*!tnl!iit1

";ir1

iiiilliiiiir

l;

ii!i11

ii,ti1

iiJ'1lrf

l!ti1i5!ixl

r!

:l

:i

tit't

ii

:{;?

ti!ti;il:i

ii4Itii:iii;1t:il

i1i!

iliiiiiit!ilti;i.!

.,;tiiiiti

iti

.:

it1i'tiiil

o_c)o_JL!

r i: l

zo!ill

!.1

!

::1ltii:1

iiI

iir1

ti{ii1!iii:l1t!ii1i!

itri1r

mondiali: Trdsor de la langue frangaise, Oxford En-glish Dictionary (OED), Deutsches Wijrterbuch etc.

Si, totugi, sunt multe voci astizi, la nivel global, darcu precidere printre romdni, care critici vehementlimba romAni, dar gi creafia lingvistici gi literari aromAnilor, considerdndu-le minore, nesemnifica,tive, incircate de prejudecili gi de complexe. Evident,soarta limbii este legatd inexorabil de destinul popo-rului romdn, de la o rrreme al na{iunii rom6.ne, plasatesi acestea sub semnul incertitudinii, al provizoratului,al neasezirii gi al autoflagelirii.

Toate popoarele europene, a ciror istorie am stu-diat-o (mai aprofundat ori mai superficial), dupiputinfe si interese, au teorii despre originile lor, pen-tru ci nu existi comunitate etnicd/nalionald care sinu se fi intrebat de unde vine gi incotro se indreapti,ce fel de limbd vorbegte, cum i s-a structurat credinla,in ce mod i s-au sedimentat tradiflile, portul, obiceiu-rile, ce rol joaci pdmAntul (spaliul) pe care-l locuiegtein coeziunea sa etc. PdnI ca francezii sd afle in modgtiin(ific, documentat si demonstrat cd sunt romanici(un popor romanic cu nume germanic), s-au socotittroieni, descendenli din eroul Paris al lui Homer; lafel, polonezii medievali se credeau sarmali, unguriise considerau huni, danii (danezii) daci, sagii ardelenise pretindeau, pe urmele lui Iordanes, ge{i, pentru cderau gofi, adicd germanici etc. Mai toate popoarelegi-au invocat origini cdt mai vechi, adesea stranii, une-ori biblice (din fiii gi urmagii lui Noe, adici din Sem,Ham, Iafet, Gog, Magog etc.) sau din eroi eponimi

(Ceh 9i Leh, Roman gi Vlahata), unele imaginare, al-tele apropiate de real, altele situate intre real gi ima-ginar. De asemenea, foarte multe popoare au ciutatgi au crezut ci descoperi in mdrturiile trecutuluiexceplionalismul gi,,puritatea" etniei lor. Astizi se gtie

clar, firi putinfi de tigadi, ci toate popoarele suntamestecuri etnice mai mult sau mai putin pronunfate,ci nu existi popoare alese gi popoare damnate, nicipopoare cu ascendenli de tip superior si altele custrimogi ,,barbari". Dar, degi gtiinfele contemporaneau fbcut progrese substanfiale in descifrarea sorfii maituturor popoarelor, prejudecilile vechi persisti lncigi se nasc mereu altele noi.

Nici rominii gi limba lor nu au fost scutili de ase-

menea avataruri, inclusiv de ciutarea si afirmarea unororigini legendare. Daci ar fi si luim in calcul numaideceniile de dupi al Doilea Rdzboi Mondial, consta-tim cd romAnii au fost considerafi, conform tradiliei,descendenfi ai romanilor, apoi ai slavilor, ai daco-ro-manilor, ai cumanilor sau, exclusiv, ai traco-dacilor. $itotugi, romAnii sunt un popor romanic, dar conqtiinfaexterni qi interni in legiturd cu aceasti obdrgie nu este

pe deplin fixati, statorniciti, generalizatil. De aceea,

latinitatea romAnilor, doveditd prin mii de mirturiiistorice pistrate, se cuvine demonstratd si re-demon-stratl mereu. Dupi cum se va vedea din aceastd carte,romanitatea romdnilor gi latinitatea limbii romine nusunt ipoteze recente qi nici giselnife de pripas, ci con-stituie o parte componenti fundamentald a identitiliiromAnegti, pistrati inci de la etnogenezi si confirmati

l

tl

;i!i

$

ii

ti

t:

iiiill

iiiiti

ti

$

ii

tr

iiii

iiii

iiNi

i'

tI

\'t*h

\\i

de argumente solide. Cu alte cuvinte, dacd ar fi si sepuni pe talgerele unui c1ntar cele doui ,,teorii.. ex_treme - ceaa dacismului pur gi cea a latinismului pural romdnilor - nu s-ar inregistra un echilibru, fiindciromAnii sunt prioritar de origine romani, iar limba loreste una neolatini. Apropierea mai mare de adevdr a,,teoriei" latinitifii pure - susfinute c6ndva, dupi cumse vavedea mai jos - este indiscutabild, faptul ilasindcealaltd ,,teorie" extremi la nivelul speculatiilor, al te_ribilismelor gi, prin urmare, al falsuiilor.

Sprcrrrcur RoMANTLoRiNrnr PoPoARELE RoMANICE

Toate popoarele romanice vechi s-au niscut inEuropa, in regiuni care au fbcut parte din statul ro-man, s-au constituit cam in aceeagi perioadi de timpgi dupi acelagi tipic (in acelagi mod). SchematizAndmult lucrurile, la temelia oricirui popor romanic staucel pufin trei elemente etnice debazd: elementul vechibigtinag sau autohton, elementul cuceritor gi elemen-tul migrator, succedate in timp qi suprapuse in aceastiordine. Elementul cuceritor (romanii, latinofonii) estenumitorul comun pentru toate popoarele romaniceqi este dominant, el fiind vectorul romanitifii, adicial personaliti{ii loa al specificului lor. La francezi, deexemplu, elementul autohton au fost galii (cellii), ele-mentul cuceritor au fost romanii, iar elementul migra-tor au fost francii (alituri de alte neamuri germanice,mai pufin importante). Amestecul acestor elementein generarea noilor sinteze este diferit dela cazla caz,dar peste tot romanitatea a fost mai puternici gi a iegitinvingitoare, deopotrivi in raport cu autohtonii prero-mani gi cu migratorii postromani. in cazul romAnilor,elementul autohton au fost daco-ge(ii (din familia maimare a tracilor), elementul cuceritor au fost romanii,iar cel migrator slavii*. Din sinteza lor - in proporfiidiferite, dar cu predominarea romanilor/latinofoni-* RomAnii sunt singurul popor romanic care are in componen{a saun element slav (ca element migrator, adAugat la finalul etnogenezei),celelalte popoare romanice avAnd ca zestre de acest fel elementegermanice (ostrogoli, longobarzi, franci, burgunzi, vizigoli etc.).

;lI,l

t;

$

iil\

lor - s-au niscut, in mileniul I al erei cregtine, romAnii.Etnogeneza rominilor s-a derulat pe o arie geograficivasti, care se intinde de la Munfii Balcani (H-aemus) insud pinl la Carpalii pidurogi in nord gi de la CAmpiaTisei in vest pdni in podigul Moldovei in est. Formaieapoporului romAn nu a al,ut aceeagi intensitate peste totqi nu l cuprins concomitent intreaga arie mengionati.De-a lungul timpului, rominii, .uli rtre-ogiilor, autriit aleturi gi impreuni cu alte popoare gi populafii.

. In cazul tuturor popoareloi romanite, procesulistoric esen{ial pentru geneza acestora a fost roma_nizarea, care, in ceea ce-i privegte pe romAni, se vadetalia mai jos.

PARTrcurARrrAn anr RoMAN r LoR

Cine sunt, prin urmare, rominii? Excentrici in ra-port cu Occidentul - careaoferit lumii modelul domi-nant de civiliza{ie din perioada mai recenti -, rominiiapar in ochii opiniei publice internationale ca un po-por atipic, situat intr-o regiune preponderent slavi, darun popor cu pretenfii de latinitate gi de apartenenfioccidentali, popor despre care se Etiu pu{ine lucruri,disparate gi de senzafie, de la legende pani la frAnturide realitate. Aspectele stranii nu provin atit din modulde formare a romAnilor ca popor, cit din evolufia lorulterioari. Oricum, prin nume, limbi, componentadebazd a originii (romani) qi formi de cregtinare (inlatinegte), romdnii aparlin ariei de culturi occidentale,pe cAnd prin anumite componente secundare ale ori-ginii (componenta daco-getici gi slavi), prin credinfagi bisericile de rit bizantin, prin limba medievali a cul-tului, culturii gi cancelariilor (slavona) gi prin alfabetulchirilic (repudiat oficial abia in secolul al XIX-lea) suntmai degrabd de tradilie risdriteani.*

Ca majoritatea popoarelor, rominii au avut pdnirelativ recent doui nume etnice (etnonime), unuldat lor de ei ingigi gi altul dat de striini. Denumireaproprie (endonimul) este rumAn sau, mai ales de laumanism incoace, romhn, termen mogtenit in limbaromdnl din latinescul Romanus gi folosit de romini

x Pentru o scurtd sintezd privind trecutul romdnilor, vezi loan-AurelPop, Romanians and Romania: A Brief History, New York, 1999, gi

A Short lllustrated History of the Romanians, Bucharest, 2017.