Reabilitarea termica a cladirilor de locuit

Structura mondială a consumurilor energetice :- clădiri 40 - 50%- transport 25 - 30%- industrie 10 - 15%- agricultură 6 - 8%.

Reabilitarea termica a imobilelor este o investitie pe termen lung, care se resimte nu numai in scaderea facturilor energetice ale consumatorilor, ci si in ridicarea nivelului de trai, printr-un mediu mai curat.

Autoritatile internationale• 1997 – semnarea protocolului

de la Kyoto (respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1989, in perioada obligatorie 2008-2012)

• 2002 - Directiva 91/2002/CEprivind performanţa energetică a clădirilor

Autoritatile nationale• 2005 - Legea 372/2005,

România se oblica sa reduca consumurile energetice

• 2009 - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.18 din 04.03.2009 privind creşterea performantei energetice a blocurilor de locuinte

• 2010 - Ordonanta d e urgenta nr. 69/30.06.2010 privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit cu finantare prin credite bancare cu garantie guvernamentala.

• La nivel european aproximativ 50 de milioane de apartamente necesita lucrari de reabilitare termotehnica, potrivit datelor Economist Intelligence Unit (EIU). Din acestea, 4,8%, adica peste 2,4 milioane de apartamente, reprezinta partea Romaniei

Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte este un program promovat de Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Locuintei, în colaborare cu autoritatile administratiei publice locale.

Executia lucrarilor de interventie se finanteaza astfel:- 20% - asociatia de proprietari - 50% de la bugetul de stat.- 30% de la bugetul local.

Majoritatea clădirilor din România se încadrează la clasa energetică C şi D avînd consumuri energetice specifice anuale pentru încălzire, apă caldă, ventilatie şi iluminat de peste 200 kWh/m2an.

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICACertificatele de performantă energetică evidentiază două lucruri importante:− consumul anual de energie pe un metru pătrat suprafată încălzită;− efectul nefavorabil pe care îl are asupra vietii consumul de energie al clădirii, măsurabil prin cantitatea de CO2 degajată.

CALIFICATIVECalificativul A – sub 125 kWh/mp/an.Calificativul B - sub 201 kWh/mp/anCalificativul C - sub 291 kWh/mp/an.Calificativul D - intre 291 si 408 kWh/mp/an.Calificativul E – intre 408 si 566 kWh/mp/anCalificativele F si G – peste 820 kWh/mp/an.

Sector 1- au reabilitat termic 133 de imobile- se continua reabilitarea termica pe bani externi.- se acopera si partea ce le revine proprietarilor-Sector 2- au fost reabilitate, 6.853 de apartamente in 109 blocuri, la un pret mediu de 2.153 euro pentru o locuinta- se acopera si partea ce le revine proprietarilor

Sector 3- au fost reabilitate termic 1.574 de apartamente in 18 blocuri. Valoarea medie a cheltuielii pentru un apartament este de 4.428 euro.- primaria preia in prima faza si cheltuielile asociatiilor de proprietari urmand acestia sa plateasca suma respectiva in rate pe parcursul a 5 ani.Sector 4- au fost reabilitate 548 de locuinte, in 11 blocuri- media investitiei intr-un apartament este de 4.570 euro.- proprietarii trebuie sa-si achite contributia de 20 la suta.

Sector 5- au fost reabilitate termic 25 de blocuri -medie pe unitate locativa de 7.667 de euro.- primaria suporta si partea de 20% aferenta asociatiei de proprietari.

Sector 6- au fost anvelopate 2.312 apartamente din 27 de blocuri de locuint. –-valoarea medie a cheltuielii pentru un apartament este de 4.454 euro.- pt 2011 primaria a contractat un împrumut de la BEI de 70 de milioane de euro.- Proprietarii trebuie sa-si achite contributia de 20 la suta.

Cluj- 2.345 apartamente reabilitate - 2503 apartamente in executie - sprijina familiile cu venituri reduse care participa la reabilitare. Imprumutul poate fi rambursat in 1-3 ani, doar dupa efectuarea lucrarilor

Timisoara- au fost finalizate lucrarile de reabilitare termica la 58 de blocuri de locuinte, cu 2300 de apartamente

Brasov- 36 de blocuri, în diverse faze de executie; au fost finalizate 4 blocuri- proprietarii trebuie sa-si achite contributia de 20 la suta.

Dezavantajele procesului de reabilitare termica aplicate in prezent

1. Perceptia “negativa” la nivel urban:- Gama de culori utilizata / modelele geometrice intamplatoare(lipsa studii coloristice de ansamblu, perceptia dinamica a asamblurilor)- Contrast cu fondul construit(identitatea locului, diferente intre existent si propus)

2. Lipsa unor politici urbanistice in ceea ce priveste fatadele blocurilor

Scenariul 1: fatada este conforma cererilor asociatiilor de proprietari

3. Lipsa unor politici urbanistice in ceea ce priveste fatadele blocurilor

Scenariul 2 : fatada este realizata de firme platite direct de primarie

4. Lipsa unor politici urbanistice in ceea ce priveste fatadele blocurilor

Scenariul 3 : primaria aproba o gama de culori (cu un numar mic de variante)

5. Lipsa datelor statistice clare referitoare la pretul pe metru patrat,Lipsa de control in ceea ce priveste pretul final al reabilitarii.

6. Lipsa de texturi aplicate pe fatade. Materiale diferite utilizate pt personalizarea fatadei initiale, dispar sub polistiren, balcoanele sunt uniformizate si imbracate in tamplarie.

7. Aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori este echivalent cu placarea cu polistiren.

8. Slaba calitate a lucrarilor de termoizolare, perioada scurta de garantie a lucrarilor. Lipsa dirigintelui de santier, a caietelor de sarcini. Lipsa controlului calitatii si a cantitatilor de lucrari realizate si platite.

9. Reabilitarea se concentreaza foarte mult pe termoizolarea fatadei . Lipsa lucrarilor de intretinere a subsolurilor de bloc. (Nu se pune accent pe controlul agentului termic sau gasirea altor modalitati de furnizare a acestuia).

10. Utilizarea tencuielilor normale/ieftine si nu a tencuielilor acrilice sau decorativa in masa, mult mai rezistenta la intemperii

Avantajele procesului de reabilitare termica in prezent

-izolarea termica a peretilor exteriori-izolarea acoperisului (terasa / sarpanta) -Izolarea planseului peste subsol. -Posibilitatea ca in viitor sa se utilizeze materiale si tehnici performante si rezistente in timp. -Impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumurilor energetice.

- utilizarea ferestrelor si usilor exterioare performante din punct de vedere termic (tamplarie si vitraje cu coeficienti de transfer termic cat mai mici si prevazute cu dispozitive de protectie solara).

Pe viitor - utilizarea sistemelor de încalzire cu randament ridicat si posibilitati de reglaj (asociatiile de locatari pot opta ulterior pt controlul agentului termic sau pt schimbarea modului de alimentare)

Pe viitor -realizarea in timp a unei piete de desfacere pt materiale termoizolante superioare si cultivarea beneficiarului, cresterea cererii pentru solutii moderne si de calitate care sa se amortizeze in timp.

Studiu de caz Romania:Reabilitare unui camin de studenti: Facultatea Politehnica Timisoara

- reabilitarea anvelopantei prin termoizolarea peretilor, a planseului peste subsol si a terasei a condus la modificarea calificativului D in B in ceea ce priveste performanata energetica.- eficienta termoizolarii si a modificarii tipului de tamplarie este demonstrata prin reducerea cantitatii de energie consumata, fapt care reduce costurile de administrare (reducere de 23% a cantitatii de agent termic in periada de iarna).- au fost reduse puntile termice- imobilul a fost dotat cu o centrala de incalzire pe gaz, au fost schimbate corpurile de incalzire si tevile (inclusiv termoizolate), au fost montate sisteme de temporizare a consumului de apa pe robineti (a fost obtinuta o reducere cu 40% a consumului de apa calda) - valoarea de investitie a reabilitarii termice exterioare se va amortiza in circa 6 ani.

Concluzii- Programul de reabilitare termica poate promova avantajele directe din punct al financiar al unei locuite izolate dar in timp va face vizibil si modul in care se comporta anvelopanta. Se va vedea cum o investitie minima atrage investitii ulterioare.

Concluzii- Asociatiile de proprietari constiente vor putea atrage banii proprietarilor si catre investitii in reabilitarea conductelor de apa si catre contorizarea mai exacta a agentului termic.- Apar asocieri intre banci si producatori seriosi de materiale de constructii care sa ofere produse de calitate controlata, catre o piata in dezvoltare (BCR şi CEC Bank si Deko Profesional)

Concluzii-Programul se poate avea parte si de succes in conditiile in care autoritatile vor promova participarea beneficiarilor directi in cadrul procesului initial de proiectare si apoi de finalizare. -Se pot furniza solutii de tratare a fatadelor aprobate in cadrul asociatiilor profesionale din domeniu.

VA MULTUMESC !