reabilitare orala complexa

12
REABILITAREA UNEI DANTURI MUTILATE FOLOSIND PROTEZAREA FIXĂ ŞI MOBILĂ

Upload: stefipetrescu

Post on 10-Apr-2016

72 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

REABILITAREA UNEI DANTURIMUTILATE FOLOSIND PROTEZAREAFIXĂ ŞI MOBILĂ

TRANSCRIPT

Page 1: Reabilitare orala complexa

REABILITAREA UNEI DANTURI

MUTILATE FOLOSIND PROTEZAREA

FIXĂ ŞI MOBILĂ

Page 2: Reabilitare orala complexa

Reabilitarea unei danturi mutilate folosind

protezarea fixă şi mobilă

În domeniul reabilitării orale a existat tendinţa fie de a simplifica problemele ce apar

fie de a le complica. Reabilitarea orală a unui pacient necesită o abordare organizată ce implică

specialişti în diferite domenii stomatologice pentru a recâştiga funcţia pierdută, comfortul şi

estetica pacientului. Succesul necesită pricepere în diagnostic, în stabilirea tratamentului şi

sârguinţă în execuţia lui. Pacientul prezentat în raportul clinic a fost diagnosticat cu edentaţie ce

reducea dimensiunea verticală de ocluzie. Reabilitarea s-a realizat prin integrarea cu succes a

diferite concepte de tratament prin protezare fixă şi mobilă.

Introducere

Orice procedură stomatologică, fie ea realizarea unei proteze fixe sau mobile, sau

restaurarea leziunilor carioase cu amalgam, sunt pentru noi o etapă în reabilitarea orală. Este

necesar utilizarea tuturor diagnosticelor, a procedurilor terapeutice şi restaurative pentru a trata si

preveni bolile dentare.

Reabilitarea orală a progresat odată cu trecerea timpului. Temerile legate de

reconstituirea danturilor debilitate sunt sporite de părerile divergente privind procedurile

apropiate pentru succesul tratamentului. Majoritatea filozofilor şi tehnicile asociate pentru

reabilitarea orală completă împart caracteristici similare : (1) ele sunt bazate pe filozofia

specifică a autorului despre ocluzie şi (2) sunt individuale şi precis dictate pe secvenţe inflexibile

pentru succesul tratamentului.

Articolul prezintă reabilitarea unui pacient în vârstă de 62 ani cu dantura mutilată,

prin folosirea unor proteze fixe şi mobile. Integrarea unor proteze fixe şi mobile pentru a restaura

dantura unui pacient edentat parţial reprezintă o provocare şi o oportunitate. Succesul necesită

pricepere în diagnostic, etapizarea tratamentului şi silinţă în execuţie.

Raportul cazului

Un pacient de 62 ani edentat parţial cu un status general satisfăcător s-a prezentat la

departamentul de protezare Government Dental College, Bangalore. Pacientul se plângea de

Page 3: Reabilitare orala complexa

lipsa mai multor dinţi, de atriţie severă la dinţii prezenţi, reducerea eficienţei masticaţiei, durere

în articulaţia temporo-mandibulară şi discomfort la închiderea gurii.

Istoricul dentar al pacientului relevă faptul că este edentat parţial de 14 ani şi că şi-a

pirdut dinţii treptat. A fost reabilitat în trecut cu proteză parţial acrilică atât pe arcada superioară

cât şi pe cea inferioară. Dinţii anteriori din partea stângă a maxilarului au fost deja trataţi

endodontic datorită durerii şi a sensibilităţii dentinare.

Examenul clinic a relevat lipsa mai multor unităţi dentare atât pe arcada maxilară cât

şi pe cea mandibulară, lipsa stopurilor ocluzale bilateral, ce au determinat reducerea dimensiunii

verticale de ocluzie (VDO) [ Figura 1a]. Dinţii prezenţi aveau un grad ridicat de atriţie şi abrazie.

Lipsa stopurilor ocluzale bilateral a dus la extruzia primului şi al doilea molar maxilar din

dreapta, primului şi al doilea molar mandibular din stânga şi a primului premolar mandibular din

dreapta. Incisivul lateral mandibular din stânga prezenta un grad III de mobilitate dentară şi a

fost indicată extracţia lui.

Figura 1a : imagine intraorală pre-tratament

Examenul parodontal a evidenţiat sângerare generalizată şi un grad II spre III de

recesiune gingivală la majoritatea dinţilor prezenţi. Crestele edentate erau de dimensiuni medii şi

cu o mucoasă de acoperire dură şi rezilientă.

Page 4: Reabilitare orala complexa

Examenul radiografic a inclus radiografii intraorale şi ortopantomografie [ Figura 1b

] pentru a evalua sănătatea parodontală. Rezorbţia osoasă în regiunile interdentare şi edentate era

de la minimă spre moderată. Au fost realizate modelele de studiu pentru diagnostic şi montate

într-un articulator semiajustabil folosind arcul facial de transfer şi relatia centrică înregistrată.

Figura 1b : ortopantomografie ce relevă statusul

parodontal al pacientului

Pe baza examenului clinic şi radiologic s-a stabilit diagnosticul de dantură mutilată,

cu reducerea dimensiunii verticale de ocluzie. Fazele tratamentului preliminar au fost : extracţia

dinţilor mobili, profilaxie orală completă şi tratamentul endodontic al tuturor dinţilor extruzaţi

deoarece ei trebuie să fie preparaţi pentru a realiza un plan ocluzal corespunzator.

Cu ajutorul tehnicii wax up s-au stabilit cerinţele estetice, planul de ocluzie, conturul

şi poziţia dinţilor pentru restaurarea finală. Pe baza datelor obţinute prin tehnica wax up s-a

confecţionat o proteză mobilă din acrilat provizorie [ Figura2 ]. S-a obtinuţ o înălţare cu 4 mm a

dimensiunii vertical de ocluzie. Restaurarea provizorie a fost realizată pentru şase săptămâni.

Pacientul a fost observat periodic, timp în care s-au realizat şi unele ajustări. Dupa şase

săptămâni, pacientul a fost mulţumit de proteză în ceea ce priveşte aspectul, realizarea funcţiilor

şi îmbunătaţirea eficienţei masticatorii. Durerea la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare a

scăzut de asemenea.

Page 5: Reabilitare orala complexa

Figura 2 : restaurarea provizorie mobilă

Planul tratamentului definitiv a fost formulat în doua faze : faza I – protezarea fixă şi

faza a-II-a – protezarea mobilă.

Faza I a tratamentului a început cu prepararea dinţilor în relaţie cu caninul maxilar

stâng şi mandibular pentru a putea fi acoperiţi cu coroane metalo-ceramice. Primul şi al doilea

molar din stânga mandibulei şi dreapta maxilarului au fost preparaţi pentru coroane total

metalice. Primul premolar extruzat de la mandibulă din partea dreaptă a fost redus la nivel

cervical pentru a fi acoperit cu o capă metalică, deoarece s-a redus spaţiul interocluzal pentru a

creşte dimensiunea verticală de ocluzie. Amprenta finală a ambelor arcade s-a realizat prin

tehnica putty-wash folosind siliconi adiţionali.

Modelele au fost realizate din gips. Machetele din ceară au fost realizate pe model.

Lăcaşurile ocluzale şi cingulare au fost sculptate în macheta din ceară a coroanelor. Pentru a

primi braţele reciproce ale scheletului protezei parţial mobile marginile [ Figura 3] au fost

preparate în macheta din ceară pe suprafaţa palatinală a molarilor maxilari din partea dreaptă şi

pe suprafaţa linguală a molarilor mandibulari. După ce laboratorul a realizat coroanele şi capa

metalică pentru primul premolar mandibular din dreapta, acestea au fost cimentate la dinţii

respectivi folosind cimentul gassionomer Fuji Type-I.

Page 6: Reabilitare orala complexa

Figura 3 : prepararea machetelor din ceară cu

marginile pe suprafaţa linguală

Faza a-II-a ( tratamentul protetic mobil ) implică fabricarea modelelor protezelor

parţiale pentru ambele arcade. Pregătirea orală a fost completată în faza tratamentului fix

realizând o singură axa de inserţie prin examinarea machetelor din ceară şi prin modelarea lor

pentru a obţine marginile dorite şi planuri de ghidaj paralele. Lăcaşurile au fost preparate în

relaţie cu caninul şi primul premolar maxilar din dreapta şi primul premolar mandibular din

stânga. Amprentarea finală a ambelor arcade a fost realizată prin tehnica putty-wash folosind

siliconi adiţionali ca material de amprentare. Modelele au fost realizate din ghips. Scheletul

metalic al protezei parţial mobilă maxilară şi mandibulară a fost fabricat. Scheletul metalic final

a fost probat în gura pacientului [ Figura 4a, b ].

Page 7: Reabilitare orala complexa

Figura 4 : (a) proba scheletului protezei parţial mobilă maxilară.

(b) proba sheletului protezei parţial mobilă mandibulare.

A fost verificată adaptarea scheletului protezei parţiale. S-a înregistrat relaţia centrică

la dimensiunea verticală de ocluzie predeterminată. După ce s-a verificat adaptarea modelelor

din ceară ale protezei parţiale, ele au fost procesate într-o manieră convenţională folosind raşini

acrilice termopolomerizabile. Protezele parţial mobile definitive au fost inserate [ Figura 5 ], şi

pacientul a fost instruit cum să le îngrijească la domiciliu şi în legătură cu măsurile de igienă

orală.

Page 8: Reabilitare orala complexa

Figura 5 : imagine intraorală post-tratament

Pacientul a fost monitorizat timp de doi ani, după 24 de ore odată pe săptămână şi

odată la două săptămâni următoarele şase luni. După o săptămână de la inserarea protezelor s-a

observat o extindere uşoară a marginilor protezei la nivelul sulcusului lingual drept, problem ce

s-a rezolvat prin ajustările necesare.

Discuţii

Procedura explicată în acest raport clinic este o metodă organizată de a reabilita o

dantură mutilată. Succesul integrării protezei fixe şi mobile a rezultat din realizarea eficientă a

protezelor atât estetic cât şi funcţional. Alte opţiuni de tratament discutate cu pacientul au fost

implanturile şi protezarea pe implanturi. Dar situaţia economică a pacientului ne-a constrâns să

optăm pentru metoda de tratament prezentată.

Reabilitarea protetică a pacienţilor geriatrici cu dantura mutilată şi cu pierderea

dimensiunii verticale de ocluzie pot să ducă la probleme datorită coordonării nefavorabile

neuromusculare de la nivelul sistemului stomatognat. Pacientul descris în acest raport clinic

prezenta control neuromuscular corect. Obiectivul principal a fost de a menţine structurile

dentare intacte şi de a restaura incomfortul, funcţiile şi estetica, ce s-a îndeplinit cu success în

acest caz.

Controlul periodic şi îngrijirea meticuloasă a protezelor de către pacient este cheia

succesului final al acestui tip de reabilitare.

Page 9: Reabilitare orala complexa

BIBLIOGRAFIE

1. Chase W. Appraisal of full coverage and mouth rehabilitation. J Prosthet Dent

1964;14:87-90.

2. Landa JS. An analysis of current practices in mouth rehabilitation. J Prosthet Dent

1955;5:527-37.

3. Bronstein BR. An evaluation of basic concepts in mouth rehabilitation. J Prosthet Dent

1951;1:560-9.

4. Binkley CJ, Binkley TK. A practical approach to full mouth rehabilitation. J Prosthet

Dent 1987;57:261-5.

5. Seals RR, Schwartz IS. Successful integration of fixed and removable prosthodontics. J

Prosthet Dent 1985;53:763-6.

6. D.R. Prithviraj, Ankit Gupta, M. Saravanakumar – Department of Prosthodontics,

Government Dental College, Bangalore, India Organized approach for the rehabilitation

of a mutilated dentition using integration of fixed and removable prosthodontics- The

Journal of Indian Prosthodontic Society/October 2007/Vol 7/Issue 4.