Kurasnnl,v BnusAKEn Bneolpv

Rd,zboiul ca,re rni,- a,

saluat uia[a

Tradueere din englezl qi notede Iulia Arsintescu

AffifiR

Caprrolur, 1

- Ada! Pleac[ de la fereastrS! s-a ristit mama.M-a apucat de bra!, m-a tras, iar eu m-am rostogolit

de pescaun gi am cdzut pe podea.

- Il salutam pe Stephen White, atdta tot.

$tiam bine cd nu trebuia sd-i r6Spund, dar uneori mdlua gura pe dinaint". it rru.a aceea aveam sd invd! sd

lupt.Mama m-a plesnit. Tare. M-am izbit cu capul de pi-

cioruI scaunului qi cAteva clipe am vdzut stele verzi.

- Nu vorbegti cu nimeni! a zis mama. Te-am ldsatla geam de bundla suflet ce sunt, dar il bat in scdnduridacd mai scoli nasul; darmite sd vorbeqti cu cineva!

- Dar Jamie e-afar6, am mormdit eu.

- $i de ce n-ar fi? a zis mama. El nu-i olog ca tine.Mi-am mugcat buzele impiedicAnd cuvintele sd ias5

gi am scuturat din cap ca sd md dezmeticesc. Apoi amvdzut urma de sAnge de pe podea. Dumnezeule! Nu-lcurdlasem pe tot, azi dupd-amiazdlDacdil vedea mama,punea lucrurile cap la cap cAt ai clipi gi dldeam de naiba!M-am tarat pe fund p6nd am acoperit pata de sAnge gi

mi-am strAns sub mine piciorul beteag.

- Mai bine mi-ai face un ceai, a zis mama.S-a aqezat pe marginea patului si a inceput sd-gi ru-

leze ciorapii in jos, fluturdndu-mi pe sub nas picioareleei sdndtoase.

4r7"6

KIMBERLY BRUBAKER BRADLEY

- indat[ plec la lucru.

- Da, mam6.Am tras scaunul de Ia geam intr-o parte ca sd ascund

sAngele. M-am tefit pe podea, cu piciorul plin de zgarbeferit de ochii mamei. M-am cdlfuat pe cel de-a1 doileascaun din casa noastrd, am aprins ochiul masinii cu gazqi am pus ceainieul deasupra.

- Taie-mi niste pdine qi picuri unturd pe felii. Pre-gdteqte citeva gi pentru fratele tdu.

Apoi a rds.

- Dacd mai rdm6ne ceva pdine, arunc-o pe fereastrd.Sd vedem dacd ii place lui Stephen White ce mdndnci tula cind. Ce zici de asta?

N-am spus nimic. Am tiiat doud felii groase de pAine,iar pe restul am indesat-o in spatele chiuvetei. Jamienu intra oricum in casd deeAt dupd ce pleca mama, iarel impdrfea lntotdeauna mdncarea cu mine.

CAnd ceaiul a fost gata, mama a venit sd-qi ia cana.

- Vdd cum te ui!i, fetifo, a zis ea. Sd nu crezi cd m5.pofi duce de nas. Ai noroc cd te accept aqa cum eqti.Habar n-ai tu cAt de rdu !i-ar putea fi.

tmi pusesem qi mie o cand de ceai. Am luat o inghi-fiturd zdravinS. si am sim{it lichidul fierbinte alune-cAndu-mi pe g6t pAnd in mdruntaie. Mama nu glumea.Dar nici eu.

Exist'd tot felul de rdzboaie.Povestea pe care v-o spun a inceput in urmd cu patru

ani, odatd cu vara anului 1939. Anglia se afla ln pragulunui alt Mare R5.zboi, cel in mijlocul cS.ruia suntemacum. Cei mai mulli oameni se temeau. Eu aveam zeceani (dar pe-atunci nu-mi gtiam vdrsta) qi chiar dacd

tu8qd

Rd.zboiul care nti-a saluat uia{a

auzisem de Hitler - fragmente de disculii gi vorbe r[td-cite care zburau de pe strdduld pAnd la fereastra meade la etajul trei - numele lui nu md ingrijora deloc, lafel cum nu md lngrijora niciun altrdzboi intre natiuni.Din ce v-am povestit pdnd acum a{i putea crede cd eramin rdzboi cu mama, dar primul meu rdzboi, cel pe care ilpurtam in acel iunie, se ducea lntre mine qi fratele meu.

Jamie avea o claie mare de pdr castaniu-lnchis, ochide inger gi suflet de drdcuqor. Mama zicea cd are gase

ani qi cd in toamnd urma sd mearg[ la gcoald. Spre deo-

sebire de mi.ne, avea picioare sdn6toase cu doud labemari. Le folosea ea sd fugd de mine.

imi era groazd,sd rdmAn singurd.Apartamentul nostru era de fapt o camerd la etajul

trei deasupra crdgmei in care muncea mama noaptea.Dimineala dormea pAnd tdrzi:u gi imi revenea mie sar-cina s5-i dau lui Jamie ceva de m6ncare qi si-l lin ocu-pat, si nu facd gdldgie pAnd cAnd se gAndea ea sd se

trezeascS. Pe urmd, mama ieqea Ia cumpdrdturi sau ca

sd stea de vorbd cu femeile de pe stridula noastrd; une-ori il lua cu ea qi pe Jamie, dar de cele mai multe ori ilISsa acas6. Seara, mama se ducea la lucru, iar eu ii de-

deam lui Jamie ceai, ii cAntam pdnd adormea. Ficeamasta de cAnd mI gtiam, incd de cAnd Jamie era in scutec,prea mic ca s[ stea pe olil6.

Ne jucam, cAntam qi urmdream lumea de la geam -v6nzdtorul de gheald cu cSruciorul lui, negustorul de

haine vechi cu m6rloaga flocoasi dupd el, birbalii carese intorceau seara acasd de la docuri qi femeile careintindeau rufele proaspdt spdlate gi stdteau de vorbddin pridvor. Copiii sdreau coarda pe stradd gi se jucaude-a prinselea.

6p9"6

KIMBERIY BRUBAKER BRADLEY

Ag fi putut cobori scdrile incd de pe atunci. Aq fi pr-tut merge in patru labe sau m-ag fi putut tAri pe fund.Nu eram neajutoratd. Dar singura dati c6nd md aven-turasem afard, aaflat mama qi m-a bdtut pane mi-a datsAngele.

- Nu eqti decdt o rugine, fipase ea. Un monstru, cupiciorul Sla oribil! Crezi cd weau sd-mi vadd lumea pd-catul?

M-a ameninfat cd md aruncd pe fereastrd dacd maicobor weodat6. Intotdeauna folosea ameninlarea asta.

Aveam laba piciorului drept mai micd qi rdsucitd, cuvArful intors spre cer gi cu toate degetele in aer qi atin-geam pdmAntul cu ce-ar fi trebuit sd fie dosul labei.Bineinleles cd nici gleznanu-mi funcfiona cum trebuiepi md durea de fiecare datd cAnd md sprijineam in ea,aga cd de cAnd mE gtiam nici nu prea piqeam pe piciorulacela. in schimb md descurcam t6r6ndu-md in patrulabe. N-am protestat cd stiteam tot timpul in camerd,atdta vreme cAt l-am avut gi pe Jamie cu mine. DarJamie crescuse qi voia sd fie cu ceilalli copii, sd se joacepe strad5.

- Cum sd nu wea? a zis mama. El e normal.Iar lui Jamie i-a spus:

- Tu nu egti ca Ada. Tu pofi sd te duci unde-,ti place.

- Nu poate, am zis eu. Trebuie sd stea undeva sd-lvdd qi eu.

La lnceput aqa a fdcut, dar pe urmd s-a imprietenitcu o gagcd de bdiefi si o gtergea de sub ochii mei cdt eraziua de lungd. Se intorcea acasd cu poveqti despre do-curile de pe Tamisa, unde vapoare uriaqe descdrcaumarf5" adusd din toatd lumea. Mi-a povestit despre tre-nuri qi depozite mai mari dec6t tot blocul nostru de

A. 10 "6

Rd.zboiul care mi-a saluat uiala

apartamente. Vdzuse St. Mary, biserica dupl ale cdreiclopote lineam socoteala timpului. Vara, cdnd se mdreaziua,rdmdnea afard tot mai tirziu, pAnd c6nd a inceputsd vin5la mult timp dupd ce pleca mama. Era mai me-reu plecat, dar mamei nu-i pdsa.

Camera in care eu rdmAneam era o inchisoare. Abiaputeam indura zipugeala, linistea qi pustiul.

Am incercat orice ca s5-1 fac pe Jamie sd rdmAndacasd. M-am aqezatinfalaugii ca sd nu poatd iegi, darera deja mai puternic decdt mine. M-am rugat de eI qi

m-am rugat de mama. L-am ameninfat pe Jamie, iarintr-o zii-am legat m6inile qi picioarele in timp ce dor-*ea. il obligam sd stea cu mine!

Jamie s-a trezit. N-a fipat, n-a urlat. A injurat o datdqi pe urm6 azdcut neajutorat, uit'Andu-se la mine.

Lacrimile au inceput sd-i alunece pe obraji.L-am dezlegat cAt am putut de repede. M-am simlit

un monstru. La incheietura mAinii ii rdmS.sese o dungdrogie unde strAnsesem sfoara prea tare.

- Nu mai fac, i-am zis. Promit, nu mai fac asta nicio-datd.

Dar lacrimile continuau s6-i curg6. Am lnfeles. N-osd-i mai fac rdu lui Jamie c6t voi trdi. N-o sdJ mai lovesc

niciodatS, nici mdcar o dat6.Altfel, deveneam ca mama.

- Rim6n ln casd, a qoptit el.

- Nu, am zis. Nu. Nu-i nevoie. Dar bea nigte ceaiinainte sd pleci.

I-am dat o cand de ceai gi o felie de pAine cu untur5.i., acea dimineald nu eram decAt noi doi. Mama nu gtiupe unde umbla. L-am mAngdiat pe Jamie pe cap, l-am

Ap 11 "6'!

KIMBERLY BRUBAKER BRADLEY

sdrutat pe frunte, i-am c6ntat qi am fdcut tot ce-amputut ca sd-l vdd zAmbind.

- Oricum o sd mergi cur6nd la gcoald, am zis, uimitdcd nu inlelesesem asta pe deplin pdnd atunci. Ai sd fiiplecat ziua-ntreagd, dar eu o sd md descurc. O sd fac lnaga fel inc6t sd-mi fie bine.

L-am convins sE iasd afard la joacd qi i-am fdcut cumAna de la geam.

Apoi am fHcut ce-ar fi trebuit sd fac de la bun inceput.Am invdlat sd merg.

Dacd puteam merge, poate cd mamei nu i-ar mai fifost aga de rugine cu mine. Poate reuqeam sE ascundemcumva piciorul olog. Poate reugeam sd. ies din cameri,s5 stau qi eu cu Jamie sau mdcar sd md pot duce pAndjos la el, dacd avea nevoie.

A,ga s-a intAmplat, dar nu chiar cum imi inchipuisemeu. PAn5.la urm5, ce m-a eliberat a fost o combinalieintre sfdrqitul micului meu r6zboi cu Jamie qi inceputulmarelui rdzboi eu Hitler.

{b, 12 q6

CapItor,ut 2

Am inceput chiar de atunci. M-am ridicat de pe

scaun ;i am pus amAndoud picioarele pe podea. Piciorulst6ng, cel bun. Piciorul drept, cel olog. Am indreptatgenunchii gi, apucdnd str6ns spdtarul scaunului, amstat in picioare.

Trebuie sd inlelegeli exact care era problema. Bine-in{eles ci puteam sta in picioare. Puteam chiar sE sarintr-un picior, dac6 voiam. Dar rird miqcam mult maiiute in patru labe, iar camera noastrd era aqa de micd,inc6t nu-mi b6team capul sd md ridic prea des. Muqchiipicioarelor mele, mai ales de la dreptul, nu erau invdlaficu asta. imi simleam spinarea slab5. Dar astea eraulucruri secundare. Dacd ar fi trebuit doar sd stau in pi-cioare, m-ag fi descurcat.

Ca sd merg, ins5, trebuia s5 calc pe piciorul olog.Sd m5las cu toati greutatea pe el, sd ridic de jos celSlaltpicior gi sd nu cad pentru cd nu-mi puteam,tine echili-brul sau din cauza durerii care mi sdgeta.

i., acea prim6 zi arr,stat in picioare acolo, lAngd scaun,

cldtinAndu-md. Mi-am mutat cu grijl o parte din greu-tate de pe st6ngul pe dreptul. Mi s-a tdiat rdsuflarea.

Poate cd n-ar fi fost at6t de greu dac6 a; fi mers de

Ia inceput. Poate c5 oasele mele strAmbe gi r6sucitede la gleznd s-ar fi obignuit. Poate cd pielea fragil5 carele acoperea s-ar fi lndsprit.

l>.13"6