RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Stopul respirator - stop cardiorespirator

Definiie. ~ Oprirea respiraie stop respirator i oprirea inimii stop cardiac adic ncetarea att a funciei respiratorii, ct i a funciei cardiace duc la stopul cardiorespirator care corespunde cu moartea clinic. ~ ntre moartea clinic i moartea biologic a esutului nervos esutul cel mai sensibil la lipsa de oxigen exist un interval de timp scurt de 30-90 secunde n care funciile vitale pot fi restabilite. ~ Resuscitarea cardio-respiratorie urgen vital, imediat dezangajrii victimei ce urmrete prevenirea transformrii morii clinice n moarte biologic ireversibil. Semne clinice. ~ Oprirea micrilor respiratorii toracice i abdominale. ~ Absena pulsului la artera carotid. ncetarea btilor inimii. ~ Pierderea cunotinei. ~ Paloarea tegumentelor. ~ Midriaz cu globii oculari imobili. Evaluarea rapid a strii pacientului: ~ Controlul pulsaiilor cardiace (puls femural, puls carotidian). ~ Controlul respiraiei semnul oglinzii; se va ncerca ascultarea respiraiei direct. Lipind urechea de toracele bolnavului. Se observ prezena sau absena micrilor respiratorii. ~ Controlul reflexului pupilar. Culoarea tegumentelor. Existena cianozei. Primul ajutor i reanimarea respiratorie. Reanimarea respiratorie se practic att n stopul respirator, ct i n cel cardiac. ~ Eliberarea cilor respiratorii: gur, nas, orofaringe, apoi laringele, traheea, bronhiile. ~ Diferite poziii n care putem aeza bolnavul: decubit lateral ofer cea mai mare securitate pentru bolnav. Manevra este contraindicat n unele leziuni. ~ Hiperextensia capului avnd grij s nu fac fractur de coloan cervical superioar; se poate executa prin dou procedee: o Salvatorul aplic o mn sub cretet, iar a doua sub brbia bolnavului i mpinge capul spre spate. ~ Curarea orofaringelui i aspiraia secreiilor: o Aspirarea cilor aeriene.

1

o Introducerea pipei Gueddel. Tehnica respiraiei artificiale: ~ Respiraie artificial direct insuflare activ de aer. ~ Respiraie artificial indirect comprimarea ritmic a toracelui. Metodele au numai valoare istoric. ~ Cea mai indicat tehnic pentru salvarea bolnavului este respiraia artificial gur la gur sau gur la nas. Pentru respectarea timpilor folosii n resuscitarea cardiorespiratorie se folosete formula HELP-ME ceea ce nseamn: ~ H Hiperextensia capului (cu sul sub umeri, n decubit dorsal). ~ E Eliberarea cilor respiratorii (se nltur corpii strini secreiile etc.). ~ L Luxarea mandibulei nainte (prin propulsie nainte se elibereaz glota). ~ P Pensarea nasului. ~ ME Masaj cardiac + Extern. Respiraia gur la gur: ~ Dup aceast pregtire, salvatorul trage aer n piept (inspir profund). ~ i reine respiraia n apnee voluntar. ~ Aplic repede gura larg deschis, peste gura ntredeschis a victimei i insufl cu putere 500 ml aer din plmnii si n cile respiratorii ale victimei. ~ Salvatorul se ridic, face o nou inspiraie, apoi insufl din nou aer n plmnii victimei, repetnd aceast succesiune de 10-12 ori pe minut. ~ n timpul insuflaiei se ndreapt privirea asupra toracelui victimei pentru a aprecia eficiena respiraiei. ~ Uneori tehnica respiraiei artificiale gur la gur nu poate fi aplicat din anumite motive:

o Gura victimei nu poate fi deschis.o Exist leziuni care intereseaz cavitatea bucal o Mandibula este fracturat. o Gura salvatorului este mai mic dect gura victimei.

2

Respiraie gur la nas: ~ Ca tehnic se pstreaz n linii mari timpii de lucru descrii la metoda dur la fur. ~ Mandibula este susinut cu palma, iar salvatorul aplic gura pe nasul victimei, introducnd pe aceast cale serul din plmnii victimei. ~ Cu obrazul, salvatorul acoper gura bolnavului. La sugari i la copiii mici este posibil simultan respiraia artificial gur la gur i gur la nas, deci salvatorul va putea cuprinde cu gura sa nasul i gura copilului. ~ Se recomand ca att n cazul respiraiei gur la gur, ct i n respiraia gur la nas, s se acopere regiunea peribucal sau perinazal cu o compres, batist sau tifon. ~ Se va evita hiperventilaiei, deoarece salvatorul care execut respiraia artificial poate, prin hiperventilaie s aib vertije sau chiar stop respirator. Alte metode de respiraie artificial. ~ Respiraia artificial poate fi executat i prin: ~ Respiraie gur la masc. ~ Respiraie gur la sond. ~ Gur la pip canula Guedel se introduce spre fundul cavitii bucale cu vrful orientat n sus, n contact cu bolta palatin pn la peretele posterior al faringelui unde se rsucete ncrcnd baza limbii i trgnd-o nainte pentru a preveni asfixia. ~ Respiraie cu aparate simple, portabile (balon Ruben, trus Ambu, trus Ranima). Efectuarea masajului cardiac extern: ~ Se aplic fr a ntrerupe respiraia artificial. ~ Se aplic pe faa anterioar a sternului n treimea inferioar, podul palmei, minii stngi, cu degetele rsfirate n sus, peste care se aeaz podul palmei drepte n acelai fel. ~ Se execut scurt, energic, ritmic 60 compresiuni pe minut, apsnd sternul n aa fel ca s se deprime cu 6-8 cm la adult (2 cm la sugar). De reinut! ~ Instalarea respiraiei poate s ntrzie dup ce inima i reia activitatea n urma masajului cardiac extern. ~ Chiar dac bolnavul i reia activitatea respiratorie, este interzis ridicarea lui din poziia orizontal. ~ Un singur salvator execut 2 insuflaii i 10 compresiuni. ~ Doi salvatori efectueaz alternativ 5 compresiuni + 1 insuflaie.

3

Eficiena resuscitrii cardio-respiratorii. ~ Eficiena ventilaiei artificiale se apreciaz prin: ~ Apariia pulsului la vasele mari (carotid, femural). ~ Dispariia midriazei, reapariia refluxului la lumin. ~ Recolorarea tegumentului. Complicaii: ~ Dac poziia capului victimei nu este corect, aerul insuflat poate lua calea digestiv, provocnd dilatarea stomacului i crend pericol de vrsturi cu inundarea cilor aeriene. ~ Cderea limbii i ineficacitatea insuflaiilor. ~ Fracturi costale mai ales la btrni. ~ Fracturi sternale. ~ nfundri toracice. ~ Hemotorax, pneumotorax. ~ Ruptura aortei ascendente. Tratament: ~ Adrenalin 3-4 ml 1/10.000 / 1 fiol 1 diluat n 10 ml ap distilat. ~ Clorur de calciu 10%. ~ Droguri antiaritmice. ~ Defibrilatoare pentru defibrilare electric a inimii. ngrijiri dup restabilirea funciei cardio-respiratorii n secii ATI: ~ Supraveghere continu 24 ore. ~ Perfuzii hipertone, diuretice pentru prevenirea edemului cerebral. ~ Combaterea acidozei cu soluii perfuzabile bicarbonatate. ~ Oxigenoterapie. Observaii: ~ Oprirea respiraiei este urmat la cteva minute de oprirea circulaiei a inimii. ~ Oprirea inimii este urmat la cteva secunde (30 secunde) de oprirea respiraiei. Deci stopul cardiac este un stop cardio-respirator i necesit obligatoriu resuscitarea ambelor funcii. ~ Este mai important prevenirea stopului cardiac dect tratarea lui. ~ Tulburrile respiratorii i circulatorii trebuie recunoscute i tratate de urgen. ~ Nu se abandoneaz respiraia artificial n favoarea masajului cardiac extern ambele sunt la fel de importante.

4

Semne sigure de moarte: ~ Traseu electrocardiografic plat 60 de minute. ~ Pupile dilatate persistente. Cornee opac. ~ Pete tegumentare cadaverice.

Resuscitarea cardio-respiratorie in practica pediatricaIntroducere Spre deosebire de adult, la copil exista rareori evenimente cardiace brutale care sa conduca la stop cardio-respirator (SCR) In general, o cascada de modificari fiziopatologice au, ca punct culminant, stopul cardiac Evenimentele respiratorii brutale sunt, de departe, cea mai frecventa cauza de stop cardiac la copil Stopul respirator conduce la hipoxemie si acidoza, culminand cu bradicardie grava (12%), aritmie ventriculara (10%) si asistolie (78%) In stopul respirator, hipoxia prelungita conduce la insuficiente multiple de organ care sunt responsabile de prognostic Apar suferinte grave la nivelul cordului, creierului, rinichiului si ficatului Multi dintre copiii care supravietuiesc resuscitarii raman cu sechele grave, pe primul plan situandu-se cele neurologice Rata generala a supravietuirii se situeaza, dupa diferite statistici, intre 10 -34%, si este conditionata de viteza de recunoastere a SCR si de rapiditatea si corectitudinea manevrelor de resuscitare instituite . SCR este cel mai frecvent la sugar Cele mai frecvente cauze sunt: bolile respiratorii, sindromul de moarte subita a sugarului, obstructia cailor aeriene superioare prin corp strain, inecul, sepsisul, afectiunile neurologice, politraumatismele Copiii internati in CPU prezinta risc pentru SCR in cadrul unor serii de manevre cu risc inalt: supradozarea sedativelor si analgeticelor, aspiratia traheala prelungita, manevra de IOT, detubarea, manevre de stimulare vagala (masurarea rectala a temperaturii, PL, punctia pleurala), gavajul cu volum si presiune mare, fizioterapia pulmonara Diagnostic si monitorizare

5

DIAGNOSTIC

*Clinic : absenta miscarilor respiratorii spontane, cianoza generalizata, absenta pulsului la arterele mari, absenta zgomotelor cardiace. MONITORIZARE - Prezenta acestor semen clinice impune monitorizarea rapida a bolnavului (pulsoximetrie, ecg) concomitent cu instituirea masurilor de resuscitare (pediatric basic life support PBLS) Monitorizarea completeaza diagnosticul clinic : bradicardie, tulburari de ritm ventricular, asistolie, scaderea brutala SaO2 sub 90% Monitorizarea se continua pe toata perioada resuscitarii permitand evaluarea periodica a raspunsului bolnavului la manevrele de resuscitare PEDIATRIC BASIC LIFE SUPPORT (PBLS) PBLS se refera la manevrele aplicate pentru a suplea si, eventual recupera, functia cardiaca si cea respiratorie, compromise, precum si a asigura o oxigenare eficienta a tesuturilor Manevrele efectuate in cadrul PBLS trebuie integrate si coordonate cu cele de Pediatric Advanced Life Support (PALS) in ideea recuperarii complete a functiei cardiaca si respiratorie PBLS se adreseaza : - Airway (eliberarea cailor respiratorii superioare), - Breathing (supleerea functiei respiratorii) - Circulation (supleerea functiei cardio-circualtorii) AIRWAY Cea mai importanta componenta a PBLS este stabilirea si mentinerea libertatii cailor aeriene superioare Caile respiratorii superioare pot fi obstruate prin edem tisular, sange si secretii, continut gastric sau mai frecvent de limba care este cazuta pe peretele posterior al orofaringelui Manevra Esmarch usoara extensie a capului pe torace, impingerea inainte si in jos a mandibulei; manevra de extensia capului nu trebuie sa fie exagerata si brutala deoarece ar putea genera leziuni ale coloanei cervicale si colapsul traheei. Extensia capului nu se realizeaza daca se banuiesc leziuni traumatice ale coloanei cervicale Aspirarea secretiilor din orofaringe se realizeaza cu o forta aspiratorie de 80 120 mmHg, fiind blanda, pentru a nu declansa un reflex de voma

6

Pot fi folosite dispozitive adjuvante in ideea mentinerii permeabile a cailor aeriene (canule nazo-faringiene, pipe Guedel)

BREATHING Daca pacientul este in stop respirator este necesar asigurarea unui suport respirator artificial, prin ventilatie cu presiune intermitent pozitiva Ventilatia gura la gura, gura la masca, sunt folosite in conditii de forta majora Cel mai frecvent este utilizata ventilatia cu balon-masca Baloanele de resuscitare folosite in practica pediatrica (Ruben, Ambu) au o valva unidirectionala si au un volum minim de 450 ml pentru a putea asigura un volum curent (tidal volume) de 10 ml/kg. Presiunea de insuflatie nu trebuie sa depaseasca 20 cmH2O pentru a evita deschiderea cardiei (sfincter esofagian inferior) si regurgitarea continutului gastric in faringe Baloanele de resuscitare au adaptata o sursa de oxigen care asigura un flux intre 10 -15 L/min de asa maniera ca FiO2 livrat pacientului sa fie intre 0,6 1 In locul baloanelor de resuscitare se pot folosi sisteme de ventilatie tip Jackson-Rees, adaptate la o sursa de oxigen; avantajul lor este ca pot oferi un FiO2 de 1 la debite de alimentare cuprinse intre 6 -10L Frecventa ventilatorie = 30/min la nn si sugar, 20 la copilul 1-8 ani Masajul cardiac extern principala metoda de a asigura un flux sanguin minim pentru o oxigenare eficienta a organelor vitale (explicatia eficientei sale: a. teoria compresiei cardiace; b. teoria pompei toracice) Este indicat cand nu se palpeaza pulsul sau cand frecventa cardiaca este < 80b/min la nn, 100/min, amplitudinea miscarii toracelui fiind 1/3 -1/2 din diametrul anteroposterior al toracelui. Raportul compresie - ventilatie = 3/1 La copilul 1-8 ani este recomandat ca masajul cardiac sa se faca cu podul palmei aplicat in 1/3 inf a sternului, frecventa fiind 100/min, amplitudinea miscarii aplicate fiin1/3 1/2 din diametrul antero-posterior al toracelui, raportul compresie ventilatie = 5 / 1 CIRCULATION

7

PEDIATRIC ADVANCED LIFE SUPPORT (PALS) PALS se refera la manevrele si medicatia administrata pentru recuperarea si suportul functiei pulmonare si cardiace care se realizeaza intr-o unitate specializata in resuscitare IOT si ventilatia cu presiune pozitiva cu FiO2 sunt cele mai sigure si eficiente metode pentru supleerea functiei pulmonare Cat mai rapid posibil, bolnavul va fi intubat In acest fel se realizeaza separarea caii aeriene de cea digestiva, evitandu-se aspirarea continutului gastric in caile aeriene Concomitent se realizeaza un control strict al FiO2 , volumului curent (tidal volume) si presiunilor de insuflatie Realizarea unui acces vascular este pasul 2 in PALS Permite administrarea de fluide (Ringer sau SF) si droguri Este evitata, in acest mod, administrarea endotraheala de droguri (atropina, lidocaina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina), practicata numai in conditiile imposibilitatii abordului venos Dozele paentru administrarea endotraheala sunt de 10x mai mari decat pentru administrarea i.v. pentru obtinerea aceleasi conc. serice Al 3-lea pas in PALS este minitorizarea stricta a bolnavului (ecg, SaO2, CO2 expirator, gazometrie sanguina) Presupune alura ventriculara < 80 b/min la nn si sugar,