razboiul romaniei pentru

Click here to load reader

Post on 08-Aug-2015

122 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

RAZBOIUL ROMANIEI PENTRU REINTREGIRE NATIONALA (1941-1945) 1. Cauzele indepartate, apropiate si imediate ale razboiului de reintregire 2. Pregatirea si declansarea razboiului. Campania din est a armatei romane 3. Trecerea Romaniei de partea Natiunilor Unite. Operatiile militare desfasurate de armata romana in perioada 23 august 1944-12 mai 1945 217 1. Cauzele indepartate, apropiate si imediate ale razboiului de reintregire Poporul roman si armata romana au purtat razboiul impotriva Rusiei Sovietice intre anii 1941-1944, avand la baza o solida motivatie istorica peste care a cazut ca un trasnet invazia ruseasca si raptul teritorial din iunie 1940. De la Petru cel Mare la Stalin, Rusia a dezvoltat continuu o politica de agresiune imperialista, fie sub haina panslavismului, fie sub masca ideologiei comuniste. Romanii erau ingroziti de primejdia de la rasarit de se cutremurau la amintirea lungului sir de ocupatii tariste, intre care cea din 1940 era a douasprezecea. (Cea de-a treisprezecea, cea mai cumplita, avea sa se produca dupa 23 august 1944). Prin urmare, au existat cauze indepartate, cauze apropiate si cauze imediate ale razboiului din anii 1941-1944. Chiar de la primul contact politico-militar al romanilor cu rusii 1711 desi tratatul incheiat de Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare cuprindea numeroase garantii pentru Moldova, iar Rusia inca nu cucerise Ucraina, pentru a ajunge cu granita pe Nistru, apare teama de rusi iar faptul ca la Stanilesti, rusii nu au invins, a fost mai degraba favorabil. Rusii invingatori ar fi devenit stapanul, nu numai economic dar si politic al Moldovei". La scurt timp insa, a inceput seria invaziilor rusesti in Tarile Romane. Prima s-a produs in 1739, cand Rusia a pretins Turciei sa acorde independenta Moldovei si Munteniei si sa recunoasca punerea lor sub protectorat tarist. Desi rusii i-au invins. pe turci, au trebuit sa accepte o pace de compromis prin care Tarile Romane ramaneau in continuare vasale Portii. Au iesit insa, in evidenta tendintele de cotropire ale Rusiei. Razboiul ruso-austriac de la 1769-1774 aduce o ocupatie tarista de cinci ani asupra Tarilor Romane, pe care le-a secatuit. Urmatorul conflict intre cei trei (1787-1792) pune din nou pe tapet pretentia ruseasca de protector asupra Tarilor Romane iar o buna parte a operatiilor militare se desfasoara pe teritoriul Moldovei cu consecinte dezastruoase. Rusia, cucerind Crimeea si teritoriile de la nord de Marea Neagra pana la Nistru, prin cuceriri succesive, ajunge, pentru prima data, in granita comuna cu Moldova, deschizand o perspectiva si mai primejdioasa pentru Tarile Romane. Razboiul ruso-turc de la 1806-1812 a insemnat o noua invazie a rusilor in ambele principate, ocuparea pentru alti cinci ani a acestora cu acordul condamnabil al lui Napoleon Bonaparte. Scopul cel mai evident si cel mai important, aprecia ministrul de externe rus in numele imparatului, este alipirea celor doua principate la Rusia. Nici o alta achizitie nu poate sa le inlocuiasca". Sub presiunea ofensivei lui Napoleon, tarul a fost obligat sa incheie pace cu turcii si sa se multumeasca doar cu teritoriul dintre Nistru si Prut, adica Basarabia. Actul a fost savarsit de Turcia prin cedarea acestui teritoriu romanesc. Razboiul ruso-turc de la 1828-1829 inseamna o alta perioada de cinci ani de ocupatie (1829-1834), timp in care au introdus Regulamentele Organice in principate, asigurandu-se preponderenta ruseasca pana la 1856. Interventia impotriva Revolutiei de la 1848, aduce o ocupatie de un an pentru ambele principate, dupa cum si razboiul Crimeei a adus numeroase consecinte nefericite. Pacea care i-a urmat a pus insa, capat protectoratului tarist asupra Tarilor Romane si a readus in componenta Moldovei sudul Basarabiei. Dupa faurirea statului national roman modern (1859) si politica de cvasi independenta promovata de AlexandruIoan Cuza si Carol I, rusii nu isi mai permit sa invadeze Romania. In anii primului razboi mondial, alianta Romaniei cu Rusia nu a impiedicat guvernul rus sa negocieze in secret cu Puterile Centrale impartirea Romaniei. Revolutia rusa si destramarea armatei tariste au impiedicat realizarea acestui proiect. Daca, totusi, Rusia nu a putut jefui nimic din teritoriul romanesc, ea a refuzat sa restituie tezaurul Romaniei, depus la Moscova pentru a fi salvat de invazia germana. Instalarea regimului comunist sovietic a amplificat tendintele expansioniste ale Rusiei. Revenirea Basarabiei in

componenta Romaniei, prin vointa romanilor basarabeni din 1918, a generat alte numeroase frictiuni, incidente si atacuri in relatiile Romaniei cu Uniunea Sovietica, fapte care au culminat cu actul de brutalitate al rapirii Basarabiei si Bucovinei de nord prin ultimatumul din 26 iunie 1940. Toate acestea au constituit cauzele apropiate" ale razboiului Romaniei contra Rusiei. In iunie 1940, Romania, lipsita de aliati nu are nici o posibilitate de a impiedica Rusia sa isi puna in aplicare planurile agresive la vest de Nistru. Armata nu avea munitie decat pentru doua saptamani de lupte, nu avea decat foarte putine blindate iar garantiile occidentale lipseau. Rusia, prin pactul secret sovieto-german din 23 august 1939, obtinuse libertatea de actiune in teritoriile romanesti vizate, iar din spate Romania se putea astepta la un atac din partea Ungariei si Bulgariei, ceea ce ar fi insemnat un dezastru. Singura solutie era acceptarea conditiilor Rusiei. Armata si autoritatile romane din Basarabia au fost supuse unei umilitoare retrageri, sub o agresiva presiune a trupelor ruse. Ostasii romani au acceptat situatia de a se retrage fara lupta si de a nu raspunde la actele de provocare ale armatei ruse. Dupa ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de nord si a tinutului Hertei, Rusia a concentrat aici numeroase trupe iar pe noua frontiera cu Romania au inceput o serie de incidente focuri de arma nocturne, incursiuni peste Prut si capturarea de prizonieri, victime printre soldatii romani, etc. La scurt timp, puterile fasciste au impus Romaniei Diktatul de la Viena. Oferta Germaniei de a garanta granitele sangerande ale Romaniei a fost acceptata, mai ales ca Rusia continua provocarile pe Prut si Dunare si ocupase cu trupe bratul Chilia. Amploarea primejdiei rusesti si iminenta ei materializare sunt exprimate de Molotov, ministrul de externe sovietic astfel: Astazi problema este alta. Voi nu va ganditi decat la frontierele voastre si nu va dati seama ca ceva cu mult mai pretios pentru voi este in joc: independenta voastra si chiar existenta tarii voastre". In acest context, Romaniei nu i-a ramas alta solutie decat sa urmeze politica germana fata de Rusia. Aceasta profunda motivatie a razboiului contra Rusiei sovietice a fost raspicat explicata de conducatorul statului roman, generalul Ion Antonescu, care a ordonat trupelor sa treaca Prutul: In zilele traite de noi se adresa el ostasilor printr-un ordin de zi de noi si de parintii nostri in ultimii 120 de ani, de la 1829 la 1940, Tarile Romanesti au fost de nenumarate ori invadate si ocupate, dominate si exploatate, saracite si umilite, jefuite si ciuntite de ostile rusesti". In raspunsul maresalului Antonescu la Declaratia de razboi a Angliei, in decembrie 1941, se exprima regretul ca o mare putere, care n-a cunoscut de secole tragedia si umilintele ocupatiei straine nu poate intelege micul dar bunul si necontenit brav incercatul si pe nedreptul lovitul popor roman, zbuciumul si tragedia in care de secole se zbate, numai pentru a-si apara fiinta si drepturile sale de viata si libertate, la liniste si la unire Noi am trecut de 2000 de ani, nu numai in cursul veacurilor, dar si in cursul aceluiasi veac, din ocupatie in ocupatie, din umilinta in umilinta, din tragedie in tragedie". Cauzele imediate ale razboiului romanilor impotriva Rusiei sunt astfel exprimate de acelasi om de stat: Noi nu am fi atacat niciodata pe nimeni, daca trei milioane de frati nu ar fi fost luati in robie si daca Basarabia si Bucovina noastra nu ne-ar fi fost smulse intr-un moment cand Europa s-a gasit la o raspantie fatala, cand nimeni nu ne-a putut sari in ajutor". Intr-o scrisoare catre generalul englez Maitland Wilson, Antonescu scria: Noi am fost atacati, desi nu am atacat pe nimeni. Ceea ce a fost al nostru de secole, ei ne-au luat. Aliatii si prietenii nostri au fost obligati de evenimentele din 1940 sa ne abandoneze total; lasandu-ne astfel sa fim jefuiti de lasii nostri vecini. Nici unul din marii nostri aliati de atunci nu putea sa ne garanteze frontierele noastre reduse, ca raspuns la strigatul nostru de alarma. Alaturi de Germania am fost nevoiti sa ne opunem Rusiei, care zilnic ne umilea si ne ameninta". Optiunea lui Ion Antonescu pentru razboi era impusa de starea conjuncturala interna si internationala. Ministrii au fost intru totul de acord cu hotararea mea si a lui Hitler de atacare a Uniunii Sovietice (cu) toate ordinele mele fara comentarii" avea sa declare Ion Antonescu. Razboiul purtat de Romania a fost, dupa aprecierea analistului Nicolae Baciu: un razboi de legitima aparare pentru a-si recuceri teritoriile cazute sub stapanirea ruseasca, un razboi in care poporul roman isi apara existenta fizica si nationala, un razboi in care poporul roman, victima a lui Hitler si Stalin, a trebuit sa lupte alaturi de unul impotriva celuilalt. Sus 2. Pregatirea si declansarea razboiului. Campania din est a armatei romane Eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord

Declansarea razboiului mondial, prin atacarea Poloniei si masiva concentrare de forte sovietice la granita poloneza, pe care au si trecut-o la 17 septembrie 1939, au impus guvernului roman sa ia o serie de masuri. urgente. Astfel, la 11 septembrie 1939 s-a constituit grupul de armate comandat de generalul Ilasievici, grup compus din armatele 3 si 4 si insarcinat cu siguranta granitei de est si de nord-est. Dar, rapturile teritoriale din iunie-septembrie 1940 au avut consecinte grave asupra capacitatii de aparare a Romaniei. Disponibilul de mobilizare s