7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 1/12

Războaiele persane sau Războaiele medice au fost o serie de conflicte militare dintre lumeaGreciei antice  iș Imperiul Persan. Aceste războaie s-au desfă urat între aproximativș 500 î.Hr. iș ! î.Hr..

"a mi#locul secolului $I î.Hr.% Imperiul Persan întemeiat atunci de &irus II a intrat în contactcu 'recii din (uropa% după ce a sub#u'at Ionia. )arius I a extins imperiul său asupra văiiIndusului% apoi 'eneralul său *e'abaze a supus +racia  iș *acedonia% care au devenit tributare*arelui ,e'at persan. n anul 50 î.Hr. ionienii se răscoală% spri#ini i deț Atena. )arius /otără te să pedepsească ș Atena% iar în 0 î.Hr. trimite o flotă puternică sub comanda lui )atisi a luiș Artaferne. Atenienii tocmai restabiliseră democra ia prin reformele luiț &listene% dar

aristocra ii i partizanii Pisistrazilor% nemul umi i% s-au aliat cu per ii i% după ce ace tia auț ș ț ț ș ș ș

 părăsit (ubeea% tiranul răsturnat Hipias i-a condus pe per i laș *araton.

1ătălia de la +ermopile

n fa a amenin ării de invazie a per ilor% atenienii i-au c/emat în a#utor pe spartani% care însă%ț ț ș

sărbătorind atunci carneia 2sărbătoarea a'rară a lui Apollo &arneios% protector al turmelor3%i-au am4nat plecarea.ș *iltiades a ob inut ca cei nouă strate'i numi i o dată cu el să-i cedezeț ț

comanda% care era înnoită în fiecare zi. (l a a teptat propria sa zi de comandă 2 septembrieș

0 î.e.n.3 pentru a lansa asupra per ilor pe ș /opli ii 'reciț . Per iiș  au fost înfr4n i i arunca i înț ș ț

mare. (i au încercat atunci să surprindă Atena% lipsită de apărători% dar era prea t4rziu% căciînvin'ătorii se întorseseră% în fu'ă% la cetatea lor. 6lota barbară i-a ridicat p4nzele% umilităș

 pentru prima dată.

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 2/12

)arius I% pe un vas 'recesc

)arius s-a decis apoi să dea o lovitură puternică Atenei. +imp de trei ani% el a făcut pre'ătiri pentru o nouă expedi ie de anver'ură% dar a renun at la planul său din cauza unei rebeliuni aț ț

e'iptenilor. (l a murit% lăs4nd fiului i urma ului săuș ș 7erxes sarcina de a răzbuna onoarea per ilor ș .

&4nd s-a urcat pe tron% în anul !8 î.Hr.% prima 'ri#ă a lui 7erxes a fost să-i supună pee'iptenii revolta i% apoi a /otăr4t să pornească împotrivaț Greciei în fruntea unei armate

 puternice9 Herodot dă cifra fabuloasă de :880 de oameni% cifră pe care &tesias% care a fostmedic la curtea urma ilor luiș 7erxes% a redus-o la !00000 de oameni. (l a pornit la drum în

 primăvara anului !0 î.Hr.% a traversat Hellespontul pe un pod de vase i% spri#init de o flotăș

 puternică% a cobor4t spre Grecia prin +racia  i prinș *acedonia. Grecii au încercat zadarnic să-loprească pe invadator la intrarea în +essalia. (i au renun at la acest plan i s-au retras înț ș

spatele +ermopilelor % unde l-au lăsat pe re'ele "eonidas în fruntea unei trupe mici% care arezistat eroic invadatorilor.

Hoplit 'rec

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 3/12

Puternica flotă persană a înaintat în 'olful de la ;alamina% în timp ce infanteria persană ocupaAtica  i incendia ș Atena% părăsită cu totul de locuitorii săi. 6lota a fost însă în cele din urmădistrusă% iar 7erxes a fu'it la ;ardes pentru a scăpa cu via ă 2: septembrie !0 î.e.n.3% lăs4ndț

'eneralului său% *ardonius% sarcina de a continua războiul pe uscat cu o armată de 00000 deoameni. *ardonius a fost învins la Plateea de 'recii uni i. n aceea i zi 'recii au repurtat oț ș

importantă victorie navală asupra flotei persane l4n'ă *icale% în Ionia.

&onflictul dintre 'reci  i ș  per iș  n-a luat sf4r it dec4t prin victoria lui ș Alexandru cel *are 28-: î.Hr.3 asupra lui )arius III &odommanos  i cucerireaș Imperiului A/emenid de către eleni.

Cuprins

 <ascunde=

• ,ăscoala Ioniei împotriva per ilor ș

• : A doua i a treia expedi ie a lui )arius în (uropaș ț

• &re terea i perfec ionarea democra iei sclava'iste în Aticaș ș ț ț

• Politica lui +emistocle pentru ridicarea Atenei la ran'ul de mare putere maritimă.

• 5 Al doilea război cu per ii ini iat de re'ele 7erxesș ț

• 8 Pre'ătirile 'recilor.

• > 1ătălia de la +ermopile 

o >. 1ătălia de la ;alamina

o >.: &onsecin ele bătăliei de la ;alaminaț

o >. Atacul &arta'inez asupra ;iciliei

• ! "e'ături externe

Răscoala Ioniei împotriva per ilor[ș modificare | modificare

sursă]

Ad4nc st4n#enite în procesul dezvoltării lor economice i politice% prin prezen a tiranilorș ț

locali% sus inu i de per i% suport4nd cu 'reu statutul de a fi inte'rate într-o satrapie persanăț ț ș

cetă ile ionice se aflau în pra'ul unor măsuri importante. &on tiin a necesită ii unei or'anizăriț ș ț ț

 bazate pe apelul la unire i la cererea de a#utor din partea 'recilor liberi se impunea tot maiș

 pre'nant. n a#unul cuceririi Ioniei de către per i% cetă ile ionice mai făcuseră o tentativă de aș ț

cere a#utor 'recilor de pe continentul european. (i trimiseseră încă de pe vremea domniei lui

&?rus o dele'a ie la ;parta% dar acest demers a rămas fără rezultate concrete. Atunci lucrurilețau luat o altă întorsătură% deoarece răscoala 'ăsi un ef9 pe Arista'oras% 'inerele lui Histiaios%ș

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 4/12

acesta din urmă în anii de la începutul secolului $ era încă re inut la ;usa. &a i socrul său%ț ș

Arista'oras era un tiran% tiranul *iletului. Primul pas care l-a făcut a fost acela de a renun a laț

tiranie i a instituit un re'im democratic la *ilet. Al doilea% a fost o călătorie în Greciaș

1alcanică pentru a sonda opinia 'recilor de peste mare i a se asi'ura de a#utorul pe care puteaș

conta. *ai înt4i% ca i înainta ii săi% s-a îndreptat spre ;parta% unde nu a fost bine primit. $izitaș ș

lui Arista'oras la ;parta a a cum este povestită deș Herodot% a fost ulterior deformată detradi ie prin felurite anecdote. &ert însă este că Arista'oras s-a înfă i at re'elui &leomenes alț ț ș

;partei înso it de o /artă a lumii antice% 'ravată pe bronz% i că i-a explicat confi'ura iaț ș ț

continentelor% a mărilor i a fluviilor% precum i planurile de cucerire ale lui )arius. ,ezultatulș ș

demersului a fost ne'ativ. i Arista'oras a plecat mai departe% îndrept4ndu-se spre Atena iȘ ș

(retria 2!3. Aici primirea a fost favorabilă@ fiecare din cele două cetă i au trimis spre Ioniaț

c4te :0 de corăbii cu oameni înarma i. ;ocotind că nu mai are ce a tepta% Arista'oras dăț ș

semnalul revoltei% fără să asculte afatul lui Hecataios% unul din cei mai influen i oameni dinț

*ilet% i anume îndemnul de a- i asi'ura mai înt4i domina ia mării i de a str4n'e fondurileș ș ț ș

necesare unei campanii. Grecii au atacat ora ul ;ardes% fără să-i poată cuceri fortărea a%ș ț

arz4ndu-l i lăs4nd numai ruine în urma lor@ dar în prea#ma (fesului au fost învin i% iș ș ș

atenienii s-au întors acasă% unde% spre surprinderea tuturor% Hipparc/os% fiul lui &/armos% unPeisistratid% este ales ar/onte 283% ceea ce avea o anumită semnifica ie dacă se inea seamaț ț

de spri#inul dat de per i familiei Peisistrazilor. &u toate acestea% revolta se extinde. ,4nd peș

r4nd ea cuprinde în nord cetă ile Propontidei% în sud pe cele din &aria i din insulaț ș &ipru. )innefericire% Arista'oras nu avea tăria de caracter pentru a face fa ă dificultă ilor care s-au ivit.ț ț

Părăsind cauza pentru care luptase se refu'iază în +racia% la *?rinos% unde% în urma uneiconsfătuiri cu partizanii săi% decide să urmeze un plan mai vec/i% i anume% strămutareaș

ionienilor nemul umi i în ;ardinia. )ar nu mai izbute te să aducă nimic la îndeplinire% căciț ț ș

este ucis la asediul unei cetă i din +racia. n locul lui% pe scena evenimentelor dinț Ionia%reapare Histiaios. Personalitatea i rolul #ucat de acest fost tiran sunt mai mult dec4t dubioase.ș

Pe c4t se pare% reîntoarcerea sa în fruntea răscula ilor urmărea mai de'rabă profituri personaleț

din ac iunea de piraterie. Bu după mult timp a fost prins de Artap/ernes% satrapul "?diei% iț ș

omor4t prin crucificare 23.

 Bici revolta nu mai avea sor i de izb4ndă. n % per ii or'anizează pe mare i pe uscatț ș ș

asediul *iletului. "a insula "ade% în fa a *iletului% flota ionică alcătuită din 5 de corăbiiț

trimise de diferite cetă i% dar lipsite de o comandă unitară% este împră tiată% în ciuda minunilorț ș

de vite#ie înfăptuite de luptătorii din &/ios. *iletul a fost cucerit% incendiat% bărba ii uci i% iarț ș

femeile i copii du i în captivitate la ;usa. *arele templu al lui Apollo de la )id?ma% unulș ș

dintre oracolele vestite ale lumii antice a fost de asemenea ars% împotriva ordinelor date de)arius. ,estul ora elor ionice care luaseră parte la revoltă au fost la r4ndul lor supuse.ș

A doua i a treia expedi ie a lui Darius înș ț

Europa[modificare | modificare sursă]

 Articol principal: Bătălia de la Maraton.

)upă revolta ionică re'ele )arius% avea mai multe obiective în fa a sa9 reor'anizarea Grecieiț

asiatice% consolidarea puterii sale în +racia i pedepsirea acelor 'reci% în frunte cu Atena% careș

 participaseră la a#utorul dat Ioniei i la asediul ;ardesului. ,eor'anizarea Ioniei ca satrapie aș

fost încrdin ată lui Artap/ernes% dar% în mod în elept% )arius nu a reinstaurat re'imurileț ț

tiranice din trecut care constituiseră una din cauzele revoltei@ *ardonios% 'inerele re'elui% afost trimis să restaureze puterea persană în +racia i *acedonia% dar% în urma unui naufra'iuș

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 5/12

în apele promontoriului de la *untele At/os% *ardonis nu a putut să- i îndeplinească înș

totalitate misiunea. &u toate acestea% insula +/asos se află acum sub stăp4nire persană% iartracii i macedonenii recunosc puterea lui )arius. Acesta% în persoană% pre'ăte te o expedi ieș ș ț

de represalii împotriva (retriei 2în insula (uboia3 i Atenei% îndemnat la acest act de răzbunareș

îndeosebi de Hippias% care încă se mai află la curtea sa. n &onsiliul re'elui s-a luat /otăr4rea

ca această expedi ie să evite +racia i să fie exclusiv maritimă% travers4nd *area ('ee. nainteț șde a porni atacul% )arius a poruncit tuturor cetă ilor maritime pe care le stăp4nea să ec/ipezeț

corăbii de război i a dus o intensă activitate diplomatică% intr4nd în contact cu du maniiș ș

Atenei. n mod surprinzător% activitatea sa diplomatică a dat totu i roade. &omanda expedi ieiș ț

a fost încredin ată lui )atis i lui Artap/ernes% acesta din urmă fiind nepotul re'elui. Per ii auț ș ș

străbătut *area ('ee în fruntea unei flote de 800 de corăbii% după mărturia lui Herodot punctul de plecare al uria ei flote fiind insula ;amos. n nici una din insulele &iclade nu auș

înt4mpinat rezisten ă. Apoi s-au an'a#at pe cursul canalului care separă Atica de (ubeea.ț

&oloni tii din Atica a eza i aici în calitate de cleru/i au sărit în a#utorul (retriei% dar o apărareș ș ț

comună% atico-euboică% n-a fost or'anizată. )upă o rezisten ă eroică% (retria a capitulat% iarț

locuitorii cetă ii au fost înrobi i. ,ăm4nea acum pedepsirea atenienilor. +ravers4nd canalul%ț ț

 per ii debarcă în apele 'olfului de la *arat/on. Prime#dia era iminentă% c4nd un a#utorșnea teptat s-a ivit în persoana lui *iltiades cel +4năr% du man neîmpăcat al per ilor i al luiș ș ș ș

Hippias. ntorsîn patrie% înso it de numero i solda i% el este ales pe dată strate'os al tribuluiț ș ț

său din Atica. )ar i atenienii luau în acest timp cu înfri'urare măsurile necesare% cer4ndș

a#utoare de la lacedemonieni 2care n-au putut veni din cauza unor opreli ti reli'ioase3 i de laș ș

 plateeni care s-au raliat celor 000 de solda i cetă eni c4t putuse Atica să str4n'ă. Polemar/ulț ț

din acel an faimos% 0 î.H.% era &allimac/os% un om ponderat% care a în eles că nu are dec4tț

de c4 ti'at de pe urma experien ei îndelun'ate a lui *iltiades. +ot el a fost acela care aș ț

influen at Adunarea cetă enească 2(cclesia3 să voteze pentru adoptarea planului de bătaieț ț

 propus de *iltiades% i anume atacul direct asupra per ilor debarca i la *arat/on. Pozi iileș ș ț ț

ocupate de 'reci contra inamicului au fost indicate tot de *iltiades% ca i strate'ia i tacticaș ș

adoptate în cursul între'ii ac iuni. Printre cetă enii atenieni se aflau +emistocles% fiul luiț ț

 Beocles% i poetul (sc/il. $ictoria ob inută a fost strălucită% acoperind de 'lorie pe cei care auș ț

 participat la bătălie i care au purtat cu cinste p4nă la sf4r itul vie ii lor numele deș ș ț

marat/onomac/i% adică luptători la *arat/on. )upă sf4r itul luptei au venit i spartanii% înș ș

număr nu prea mare% dar suficient pentru a-determina pe per i% care suferiseră pierderi 'rele%ș

să plece pe mare.

Atenienii au cinstit cim se cuvine memoria celor căzu i% printre care se afla i &allimac/os% iar ț ș

în #urul bătăliei% al cărei incontestabil erou era *iltiades% s-au esut o sumedenie de le'ende%ț

care au rămas în fondul de aur al literaturii patriotice 'rece ti.Cracolului de la )elfi i-au fostș

înc/inate ofrande% iar la Atena s-au ridicat monumente i s-au săpat inscrip ii în versuriș ț2epi'rame funerare3 pentru cei căzu i% al căror monument comun% o movilă funerară%ț

dăinuie te p4nă astăzi. )upă aproximativ :5 de ani de la bătălie% victoria 'recilor a fostș

reprezentată într-o imensă frescă ce decora Porticul din A'ora i comemorată prin batere deș

monede. Bemuritoare a rămas i 'loria aler'ătorului care a adus vestea victoriei la Atena.ș

;emnifica ia acestei bătălii c4 ti'ată de Atena este multiplă9 Cra ul a izbutit să scape de soartaț ș ș

nemiloasă care a lovit (retria i de reinstaurarea tiraniei lui Hippias% sosit odată cu per ii@ș ș

 presti'iul democra iei sclava'iste ateniene a crescut d4ndu-i cura#ul să se afirme ca una dinț

constitu iile cele mai bine or'anizate din lumea contemporană@ o consecin ă imediată a fostț ț

începutul fundrii a a numitului imperiu maritim% atenian% începută printr-o neizbutită expedi ieș ț

împotriva insulei Paros% sub comanda lui *iltiades. Acest e ec% care l-a costat via a peș ț

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 6/12

*iltiades% s-a soldat cu un proces intentat învin'ătorului de la *arat/on% dar nu a putut opridrumul ascendent al cetă ii spre ran'ul de primă putere maritimă a Grecieiț

Cre terea i perfec ionarea democra iei sclavaiste înș ș ț ț

Atica[modificare | modificare sursă]n cursul anilor care au urmat reformei lui &leist/enes au fost aduse însemnate modificări înstructura constitu iei ateniene 2!>-!83. )ezvoltarea firească a lucrurilor ducea spre întărireaț

&onsiliului consultativ 21ule3 format din 500 de dele'a i i slăbirea puterii ma'istra ilor. &eiț ș ț

0 ar/on i sunt ale i tot prin vot% din cadrul &onsiliului consultativ% ceea ce denotă căț ș

importan a politică a ma'istraturii supreme în statul atenian este atenuată. Acela i lucru esteț ș

valabil i pentru postul de polemar/% devenit eli'ibil ca i ar/onatul. n sc/imb% corpul celorș ș

0 strate'i ale i de triburi capătă o importan ă din ce în ce mai mare. Pericolul unorș ț

neîn ele'eri ăntre strate'i era evitat prin procedeul care permitea Adunării cetă ene ti săț ț ș

încredin eze comanda militară% într-o anumită împre#urare% unui sin'ur strate' din cei 0.ț

)espre atribu iile Areopa'ului% în această perioadă% nu se tie prea mult. n orice caz%ț ș

Areopa'ul 2la ori'ine &onsiliul bătr4nilor3 este i mai mult slăbit prin apari ia unei noiș ț

institu ii% ostracismul% atribuită de tradi ie reformelor lui &leist/enes% în realitate apărută la :ț ț

ani după victoria de la *arat/on 2!!3.Cstracismul 2ostraismos3% ca institu ie% prevedea ca%ț

în timpul celei de a 8-a pr?tanii a fiecărui an Adunarea cetă enilor 2(cclesia3 să fie consultatăț

dacă dore te sau nu să se ină un ostracism 2exilarea unui cetă ean pe bază de vot@ votarea seș ț ț

făcea pe tăbli ele de scoică% ostraon3@ în caz afirmativ% ostracismul se inea în timpul celei deț ț

a !-a pr?tanii i votul prin care se ostraciza o anumită persoană% pentru ca să fie validat%ș

trebuia să întrunească 8000 de tăbli e.&el condamnat nu mai avea drept să se mai întoarcă laț

Atena dec4t după 0 ani.ndreptată în primul r4nd împotriva Peisistrazilor i a partizanilor lor%ș

măsura avea totu i i o dsc/idere mai lar'ă9 înlăturarea tuturor acelora considera i o piedică înș ș ț

calea /otăr4rilor luate de Adunările poporului atenian. Primele victime ale ostracismului aufost Hipparc/os% fiul lui &/armos i *e'acles% care trecuseră de partea Peisistrazilor% tatăl luiș

Pericle% Aristide i +emistocle. )e i conducători ai unor partide diferite% cu pro'rame politiceș ș

diferite% ace ti conducători au fost sus inători ferven i ai ostracismului% dar primii : i-auș ț ț

căzut victime9 7ant/ippos% în !% i Aristide% în !:. Aristide era exilat fiindcă +emistocleș

vedea în el un oponent al politicii sale de expansiune a Atenei.

!olitica lui "emistocle pentru ridicarea Atenei la ranul de

mare putere maritimă#[modificare | modificare sursă]+emistocle% ales ar/onte% doi% trei ani înainte de invazia per ilor 2:3% a fost unul din cei maiș

de seamă oameni politici atenieni. Herodot nu-l iube te i totu i nu se poate împiedica să nu-lș ș ș

admire. (l a contribuit mai mult dec4t oricare altul la transformarea Atenei într-o puteremaritimă de prim ran'% d4ndu- i seama de imensul poten ial uman i material ce putea fiș ț ș

folosit spre binele cetă ii. ncă de pe vremea ar/onatului său% deci înainte de invazia persană%ț

+emistocle a început vaste lucrări de fortifica ie în portul Pireu% construc ii de antiere navaleț ț ș

i construc ia de porturi. (l a ini iat i construc ia marilor ziduri care uneau Atena de Pireu% înș ț ț ș ț

 pofida opozi iei pe care a înt4mpinat-o. "ucrările au fost temporar întrerupte în timpulț

invaziei persane% dar% un conflict cu ('ina% în care a fost atrasă i ;parta a convins Adunareaș

cetă enească de utilitatea politicii duse de +emistocle. Adunarea a votat folosirea ar'intuluițextras din minele de la "aurion pentru construc ia de nave% nu pentru distribu ii publice cumț ț

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 7/12

era ini ial destinată% i astfel Atena s-a văzut posesoarea unei flote de aproape :00 de trireme%ț ș

tip de navă extrem de suplă în manevre care putea rivaliza cu cele mai bune tipuri de corăbiiale vremii% folosite de &orc?ra sau de &orint.

Al doilea război cu per ii ini iat de reeleș ț

$erxes[modificare | modificare sursă]

 Articol principal: A doua invazie persană a Greciei.

n decada care separă primul de cel de al doilea război 'reco persan 20-!0 î.Hr.3% revolta('iptului împotriva per ilor i moartea re'elui )arius i-au împiedicat pe per i să treacă laș ș ș

ac iuni de represalii împotriva 'recilor. ;uccesorul lui )arius%ț 7erxes I% fiul său i al Atossei%ș

la începutul domniei sale a fost ocupat cu reprimarea unei răscoale din ('ipt 2!-!3. Apoii-a întors for ele spre Grecia. (xpedi ia pre'ătită de 7erxes a avut un cu totul alt caracterș ț ț

dec4t cea din 0 î.Hr. ,e'ele a început pre'ătiri de amploare încă din !9 în cadrul acestor

 pre'ătiri în sudul +raciei s-a tăiat un canal peste peninsula *untelui At/os% pentru evitareaunui naufra'iu în acest loc periculos% i s-a construit un mare pod peste ;tr?mon. )e dataș

aceasta invazia al cărei scop era cucerirea Greciei 1alcanice% urma să depă ească Hellespontulș

i apoi% trupele de uscat% sus inute de cele maritime care înaintau de-a lun'ul coastelor +raciei%ș ț

*acedoniei i Greciei aveau ca primobiectiv să pătrundă în Atica. Acest plan strate'ic a fostș

adus la îndeplinire% însă sf4r itul expedi iei a fost cu totul altul dec4t cel scontat de 7erxes.ș ț

n toamna anului ! î.Hr. 7erxes a venit de la ;usa la ;ardes% unde i-a stabilit cartierulș

'eneral i de unde a înt4mpinat la &ritalla% în &appadocia% contin'entele orientale ale imenseiș

sale armate. n primăvara anului următor 2!03 a trecut Hellespontul pe un pod de vase% dupăce o puternică furtună distrusese primul pod% construit de ar/itec i fenicieni i e'ipteni întreț ș

;estos i Ab?dos. ,econstruc ia a fost încredin ată altor in'ineri i% datorită lui Herodot% seș ț ț ș

cunosc în detaliu caracteristicile acestei remarcabile realizări. n +racia% la )oriscos% s-a făcut #onc iunea trupelor de uscat cu cele maritime. Aici 7erxes a făcut numerotarea trupelor ce-iț

stăteau la dispozi ie. &ifrele date de Herodot sunt cu totul departe de realitate% dar este posibilț

ca armata re'elui să fi atins numărul de : milioane de oameni% iar flota re'elui să se fi ridicatla !00 de corăbii. )e la )oriscos% 7erxes înaintă spre +erma i de aici drumul spre Grecia îiș

era desc/is.

!reătirile recilor#[modificare | modificare sursă]

;e în ele'e de la sine emo ia i în'ri#orarea care a cuprins cetă ile Greciei 1alcanice în fa aț ț ș ț țavalan ei du manilor care atacau dinspre nord. ,e'ele Persiei% afară de Atena i ;parta% ceruseș ș ș

oficial supunere de la to i 'recii. Dit4nd de deferendele care le despăr eau% cele două cetă iț ț ț

frunta e din Grecia 1alcanică% Atena i ;parta au convocat la Istmul de &orint un &on'resș ș

 panelenic2toamna anului !3 pentru ca în comun să fie luate măsurile de cuviin ă. "aț

&on'resul 2;?nedrion3 de la Istm i-au trimis reprezentan ii2probouloi3 de cetă i. &u toateș ț ț

acestea s-au 'ăsit i cetă i% îndeosebi cele din nordul direct amenin at% din 1eo ia i din Greciaș ț ț ț ș

centrală care nu au răspuns la apel. *otivele erau diverse. Printre altele% aceste cetă i nuț

credeau în eficien a unei apărări comune% ceea ce% în parte s-a adeverit% iar tiraniile locale% ceaț

a Aleuazilor% de pildă din +esalia% sau re'imurile oli'ar/ice% ca cel de la +eba% nu dispre uiauț

ofertele atră'ătoare venite din partea re'elui pers. n s4nul &on'resului n-au lipsitdiver'en ele cu privire la modalită ile de a înt4mpina du manul i la de inerea conduceriiț ț ș ș ț

supreme. n cele din urmă% Atena% care avea cea mai puternică flotă% a cedat% i comandaș

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 8/12

supremă a fost preluată de ;parta% favorizată de ma#oritatea participan ilor. ,e'ele "eonida aț

fost numit comandant suprem al trupelor de uscat% iar (uribiades% de i nu apar inea nici uneiaș ț

din cele două case re'ale ale ;partei% comandant al flotelor confederate. ;-au luat în comunmăsuri or'anizatorice% măsuri de aprovizionare i s-a ini iat o intensă activitate diplomatică.ș ț

;-a cerut spri#in din partea &retei% a &orc?rei% a ;iracuzei% a#utoare care însă nu au venit de

nicăieri. ;iracuza% unde domnea tiranul Gelon% era ea însă i amenin ată de un atac din parteaș țcarta'inezilor% la insti'a ia per ilor. "a Atena% construc ia corăbiilor necesare luptelor navaleț ș ț

se desfă oară acum din plin iar +emistocle% uit4nd de vec/ile du mănii politice% admite caș ș

Aristide i 7ant/ippos să fie rec/ema i i numi i în posturi de conducere militară.ș ț ș ț

%ătălia de la "ermopile[modificare | modificare sursă]

 Articol principal: Bătălia de la Termopile.

Pe c4nd 7erxes se mai afla încă în re'iunea Hellespontului% unele cetă i din +esalia au trimisț

un mesa# comandamentului suprem aliat cer4nd ca să trimită a#utoare 'rabnice pentruapărarea pasului de la +empe. Acest a#utor a fost trimis dar% c4nd comandan ii militari i-auț ș

dat seama că armatele lui 7erxes puteau u or ocoli valea +empei i coborî prin alte trecători%ș ș

au renun at la acest proiect i i-au fixat locul de apărare la +/ermop?lai% o trecătoare în'ustăț ș ș

la sud de *untele Ceta% care ducea în "ocrida. &omanda trupelor alcătuite din /opli i recruta iț ț

din Pelopones% ma#oritatea arcadieni% din focidieni% tebani% locri i al ii era de inută deș ț ț

"eonidas% sus inut de o 'ardă personală de 00 de spartani. &um trupele terestre ale per ilor iț ș ș

cele militare oprau în str4nsă cooperare% era necesar ca i flota aliată să înt4mpine corăbiileș

din flota lui 7erxes. Grecii au opus flotei inamicului un număr de : trireme i ș

 pentecontere% dintre care :00 de trireme erau ateniene. Punctul de sta iune al flotei 'rece ti eraț ș

Artemision% un promontoriu în nordul (ubeei. n luna iulie a anului !0 per ii i-au făcutș ș

apari ia. C furtună devastatoare le-a surprins flota în dreptul coastelor *a'nesiei. n aceastățînt4mplare 'recii au văzut un semn divin. Bici încercarea per ilor de a încon#ura (ubeea i aș ș

 prinde în cle te flota 'reacă nu a izbutit. C nouă furtună a favorizat din nou pe 'reci% fărăș

totu i ca ace tia să ob ină o victorie clară. ntre timp% "eonidas ocupase pozi iile de laș ș ț ț

+ermopile% iar focidienii asi'urau apărarea unui drum de munte care avea acces în vale.7erxes a atacat după zile de a teptare fără să ob ină rezultatul scontat. Atunci a luatș ț

/otăr4rea să încerce o încercuire pe drumul montan de ocol i tradi ia citează numele luiș ț

(fialtes din *alta% drept cel care i-a condus pe per i. "eonidas a inut un consiliu de război iș ț ș

a or'anizat apărarea pasului% lu4ndu- i asupra sa sarcinile cele mai 'rele. Bu se cunoscș

/otăr4rile luate de re'e în această împre#urare dramatică care l-a costat via a. )in pa'inileț

scrise de Herodot despre bătălia de la +ermopile nu reiese adevărul. &ert este că în trecătoare

au rămas spartanii% t/espienii i tebanii% ace tia din urmă% după Herodot% re inu i fără voia lor.ș ș ț țn lupta care s-a dat% per iiau suferit pierderi 'rele% doi fra i ai lui 7erxes au căzut% iarș ț

"eonidas si oamenii săi au luptat eroic p4nă ce au fost dobor4 i de numărul cov4r itor alț ș

 per ilor. $estea despre bătălia de la +ermopile a produs o impresie profundă în r4ndul alia ilor%ș ț

iar flota 'reacă s-a 'răbit să a#un'ă în apele teritoriale ale Aticii% prin str4mtoarea (uripos.

%ătălia de la &alamina[modificare | modificare sursă]

 Articol principal: Bătălia de la Salamina.

)rumul spre sud era acum desc/is pentru 7erxes 2luna au'ust% !03. +eba% i a a bănuită deș șmedism 2atitudine favorabilă pentru per i% confunda i cu mezii3 nu a depus nici o rezisten ă.ș ț ț

Inten ia lui 7erxes de a #efui tezaurele de la )elfi nu a fost încununată de succes9 o apărareț

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 9/12

or'anizată pe înăl imi-atribuită de tradi ia le'endară unor eroi locali-a reu it să-i alun'e peț ț ș

 #efuitori% prin prăbu ire de bolovani i st4nci. +otu i% calea spre Atica era liberă. +emistocle iș ș ș ș

cole'ii săi au decis evacuarea Atenei. *a#oritatea popula iei civile a fost transportată la ('ina%ț

;alamina i +roizen. &onsiliul Areopa'ului a distribuit în aceste 'rave momente de criză c4teș

! drac/me pentru cei care s-au îmbarcat% dar% în urmă au mai rămas destui atenieni% de

 presupus locuitori apar in4nd păturilor mai pu in avute. 7erxes a a#uns la Atena odată cu flotaț țsa care a ancorat la P/aleron. Cra ul era părăsit. Asediul Acropolei a durat nu mai pu in de :ș ț

săptăm4ni. +o i cei refu'ia i acolo au fost uci i% iar templele #efuite i arse 2sept !03.ț ț ș ș

)upă căderea Acropolei 'recii alia i au inut un &onsiliu de război în care s-a /otăr4t apărareaț ț

Istmului de &orint% ceea ce însemna abandonarea ('inei% a ;alaminei% unde se 'ăseaurefu'ia i atenieni i me'arieni. +emistocle a /otăr4t să împiedice cu orice pre punerea înț ș ț

aplicare a acestui plan. (l i-a cerut o întrevedere lui (ur?biades i l-a convins de avanta#eleș

unei apărări or'anizate în apele ;alaminei. Propunera lui +emistocle a prevalat într-un altconsiliu i astfel flota persană a fost silită% printr-o strata'emă% să primească lupta.ș

)esfă urarea bătăliei navale de la ;alamina% :0 septembrie !0% ne este cunoscută din douăș

izvoare9 poemul dramatic Per iiș  a lui (sc/il i relatarea lui Herodot din cartea a $III-a aș Istoriilor  sale. )e i între aceste două izvoare nu există o concordan ă perfectă% datorită multor ș ț

date ale tradi iei nefavorabile lui +emistocle% introduse de Herodot în povestirea sa% reieseț

totu i că victoria 'recilor a fost clară% flota lui 7erxes% care a asistat personal la bătălie%ș

suferind 'rele pierderi în oameni i materiale. +radi ia 'reacă îl arată pe 7erxes ca pe un omș ț

 pierdut dezorientat% cu '4ndul la fu'ă. "ucrurile nu stăteau însă c4tu i de pu in a a. ,e'ele%ș ț ș

într-adevăr% era furios pe comportarea fenicienilor pe care contase cel mai mult i se temea caș

restul flotei sale să nu facă o defec iune. nfr4n'erea sa era cunoscută în toată Grecia% careț

 #ubila de bucurie% iar din Ionia soseau ve ti în'ri#orătoare. Practic% 7erxes î i atinsese elulș ș ț

urmărit@ acum re'ele căuta să- i asi'ure drumul de întoarcere în vreme ce nu abandona c4tu iș ș

de pu in planul său de sub#u'are a Greciei 1alcanice. ;ocotea însă că în împre#urările atunciț

actuale% prezen a sa era absolut necesară în Asia. i evenimentele i-ai dat dreptate. 6lota a fostț Ș

trimisă către Hellespont cu ordinul să-i asi'ure trecerea spre Asia% iar el personal a plecat înacee i direc ie. )ar podul de vase nu mai exista. ,e'ele a traversat marea la Ab?dos i apoi aș ț ș

a#uns la ;ardes% de unde plecase. &ei 80.000 de oameni care-l înso iseră au fost trimi i înapoiț ș

în Grecia% unde comanda trupelor de uscat a fost încredin ată lui *ardonios. )eocamdată% laț

sosirea iernii% opera iile de război au fost întrerupte.ț

Consecin ele bătăliei de la &alamina[ț modificare | modificare sursă]

Plecarea lui 7erxes a contribuit la mărirea ecoului provocat de victoria navală a flotei

'rece ti. n bucuria care a urmat nimeni nu a mai fost de acord cu +emistocle% care cerea caș per ii să fie urmări i i succesul ob inut să fie dus p4nă la capăt. Prime#dia se îndepărta deș ț ș ț

Pelopones i acest lucru era obiectivul principal urmărit de ;parta i de alia ii ei. "a Istm s-auș ș ț

distribuit premii pentru vite#ia arătată în lupta navală% pe locul înt4i situ4ndu-se e'ine ii% iar peț

locul doi atenienii@ în memoria re'elui "eonidas i a celor trei sute de spartani care au căzutș

 p4nă la unul% la ;parta a fost ridicată o columnă pe care li s-au înscris numele@ numeroasestele funerare cu inscrip ii în versuri ele'iace aminteau de sacrificiul celor care i-au dat via aț ș ț

 pentru patriile lor% iar în arta i literatura timpului au apărut opere de mare valoare care auș

imortalizat înfruntarea între 'reci iș barbaroi 2vorbitorii unor limbi străine3. "a ;parta%eveniment memorabil% +emistocle a fost sărbătorit. n primăvara următoare 2>3% *ardonis a

 primit a#utoarele trimise de 7erxes% sub comanda lui Artabazos% în vreme ce flota persană%

slăbită mult în structura i capacitatea ei de luptă% avea sarcina de a suprave'/ea insulaș;amos. &on tient că ;parta nu mai era dispusă să lupte pentru salv'ardarea nordului Greciei%ș

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 10/12

*ardonios a făcut o încercare de a dezbina unitatea înc/e'ată în &onsiliul de la &orint% i% înș

acest scop% l-a trimis pe re'ele Alexandros al *acedoniei la Atena% cu propuneri avanta#oase.Cfertele comandantului persan au fost respinse cu demnitate% dar la ;parta nu apăreau semnecă frunta ii politici laconieni în ele' prime#dia. Abia c4nd *ardonios a reapărut în Atica% dupăș ț

dezbateri care au durat 0 zile% după insistenta cerere de a#utor a unei ambasade sosite din

 partea Atenei% *e'arei i Plateei% abia atunci 'uvernăm4ntul laconian s-a decis să trimită trupeșdincolo de Istm. Aceste contin'ente erau formate din cetă eni spartani i perieci% a#uta i deț ș ț

/ilo i@ la trecerea Istmului% lacedemonienii au fost a#un i de alte trupe sosite din Pelopones%ț ș

din (ubeea i din nordul Greciei.1aza armatei lui *ardonios era stabilită la +eba. Aici% peș

malul st4n' al fluviului Asopos% 'eneralul persan a construit o puternică fortifica ie înț

a teptarea atacului 'rec. "ocul unde s-a produs ciocnirea 2luna au'ust >3% în apropiere deș

localitatea Plateea% era măr'init la nord de albia Asoposului% iar la sud de înăl imile masivuluiț

&it/airon. &omandantul tuturor trupelor 'rece ti era re'ele spartan Pausanias. (l a ob inut aiciș ț

o victorie strălucită% decisivă% sărbătorită în anii următori prin sacrifici i or'anizarea unorș

festivaluri denumite Eleutheria% Sărbătorile eliberării. *ardonios i-a pierdut via a pe c4mpulș ț

de luptă% conducătorii tebani care i-au spri#init pe per i au fost executa i fără a fi #udeca i% iarș ț ț

armata persană% descura#ată% a pornit spre Hellespont. )e aici înainte re'atul persan nu va maiavea niciodată veleită i de cucerire a Greciei europene. &iocnire de interese care s-au mai ivitț

în cursul secolelor $ i I$ s-au desfă urat numai în re'iunea asiatică. "a Plateea rolul deș ș

frunte în c4 ti'area acestei bătălii istorice l-au avut spartanii i te'ea ii. "a pu ine zile însăș ș ț ț

după acest succes răsunător% flota 'reacă% care patrula în apele insulei )elos% în tiin ată deș ț

victoria ob inută împotriva lui *ardonios% a trecut la r4ndul ei la atac împotriva flotei persane%ț

sta ionate la ;amos% care număra în r4ndurile ei numeroase corăbii ionice. 1ătălia navală careț

s-a dat în fa a promontoriului *?cale% pe coasta asiatică care stră#uie te ;amosul% a fostț ș

cr4ncenă 2luna au'ust% >3. Apoi 'recii au debarcat pentru a devasta taberele inamiculuiinstalate pe continent. i cu acest prile# per ii au fost învin i% mai ales dacă se ine seama deȘ ș ș ț

imediata defec iune a ionienilor pe care îi siliseră să mear'ă alături de ei. &omanda corăbiilorț

din Pelopones o avea "eot?c/idas. *ul umit de rezultatul bătăliei% spartanul s-a întors deț

îndată spre Grecia 1alcanică. Bu acesta a fost cazul atenienilor i al ionienilor. &ondu i deș ș

7antippos% dornici să- i impună prezen a în ('eea% flota ateniană-ionică cucere te ;estosulș ț ș

din Hellespont% asi'ur4nd astfel libertatea re'iunilor propontice. Prin această victorie eracontinuată politica de expansiune dusă anterior de Peisistratos i de *iltiades i% după c4teș ș

 #udecă Herodot% care î i înc/eie la acest momentș  Istoria sa% de aici înainte calea este desc/isă pentru instituirea a a-numituluiș imperiu maritim atenian% cunoscut sub denumirea de "i'aAteniană.

Atacul Cartainez asupra &iciliei[modificare | modificare sursă]

n vreme ce 'recii din răsăritul *editeranei luptau împotriva per ilor pentru a- i asi'uraș ș

libertatea i propria dezvoltare% i cei din partea occidentală a bazinului mediteranean s-auș ș

văzut nevoi i să facă 'rele sacrificii pentru a înfrunta pericolul venit din partea fenicienilor.ț

&eea ce ini ial era o confruntare% îndeosebi pe planul concuren ei comerciale% s-a transformatț ț

încă din cursul secolului al $I-lea în lupte înver unate. ;icilia i ;ardinia erau obi nuitulș ș ș

teatru al acestor confruntări% dar nici coasta de sud a 6ran ei% unde foceenii fundaseră *assaliaț

2*arsilia3 sau coastele răsăritene i sudice ale ;paniei% nu erau scutite de asemenea ciocniriș

s4n'eroase. Alături de fenicieni% etruscii% alia ii lor reprezentau un alt du man înver unat alț ș ș

coloni tilor 'reci. n a doua #umătate a secolului al $I-lea 2cca 553% etruscii au izbutit să- iș ș

asi'ure controlul &orsicei% iar &arta'inezii pe cel al unei bune păr i din ;ardinia. &arta'inaț

amenin a acum tot mai stăruitor coloniile din ;icilia.ț

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 11/12

"irania în &icilia. n a doua decadă a secolului al $-lea ;icilia era dominată de re'imuritiranice9 Anaxilas din ,/e'ion era acum i stăp4nul coloniei Eancle 2*esana3@ +erillos% socrulș

său% de inea tirania din Himera@ în sudul insulei se instalase la putere o altă famile de tirani%ț

Gelon% la ;iracuza% i socrul acestuia +/eron% la Ara'as 2A'ri'ent3. +irania lui Gelon eraș

oarecum de tipul aceleia restaurate de Pittacos în "esbos. "ucrările urbane i cele deș

fortifica ii pe care le-a ini iat l-au îndreptă it să poarte titlul de al doilea fondator al ;iracuzei.ț ț ț;o ia sa% )amareta% fiica tiranului +/eron% îi aducea un plus de si'uran ă în opera sa deț ț

construc ie i de culturalizare a ;iracuzei.ț ș

Interven ia Cartaineiț . Dn conflict între +/eron din Ara'as i +erillos din Himera a fost peș

 punctul de a costa libertatea 'recilor din ;icilia. Alun'at din Himera de adversarul său%+erillos apelează la a#utorul &arta'inei% întocmai cum Hippias apelase la cel al per ilor.)eș

altfel% re'atul Persiei i republica carta'ineză ac ionau de comun acord împotriva 'recilor.ș ț

(c/ipa#ele cele mai valoroase din flota lui 7erxes erau cele feniciene. "a +?r i la ;idonș

emisarii lui 7erxes duceau intense tratative cu fenicienii carta'inezi pentru înrobirea tuturorinuturilor unde se instalaseră 'recii% mai ales de c4nd re'ele aflase că alia ii din &onsiliul deț ț

la Istm ceruseră a#utor i de la ;iracuza. n cursul anului !0 &arta'ina se decide să lovească.șC armată numeroasă sub comanda lui Hamilcar% unul din ma'istra ii principali ai republiciiț

&arta'ineze 2 soeti3 a traversat marea spre ;icilia pentru a-l ataca pe +/eron% care se instalasela Himera. A#utat de 'inerele său% Gelon% +/eron ob ine victoria asupra carta'inezilor% iarț

Hamilcar î i pierde via a în împre#urări învăluite în misterul le'endelor. Aproape concomitentș ț

cu bătălia de la ;alamina i cu alun'area per ilor din (uropa% această victorie s-a bucurat deș ș

un presti'iu e'al cu cel al luptei navale de la ;alamina% mai ales că a fost urmată de un tratatde pace prin care carta'inezii î i luau obli'a ia să plătească siracuzanilor o despă'ubire deș ț

:000 de talan i% în afară de uria a pradă de război capturată de 'reci din tabăra carta'ineză. Cț ș

monedă 'rea de ar'int% cu o frumoasă efi'ie înfă i 4nd victoria siracuzană% denumităț ș

demaretană% după numele% so iei lui Gelon% a fost doar una din numeroasele manifestăriț

comemorative pentru salvarea ;iciliei de cucerirea carta'ineză.

Consecin ele victoriei de la 'imeraț . C i mai mare înflorire a ora elor 'rece ti din sudulș ș ș

Italiei a urmat după !0. "a moartea lui Gelon% în >!% succesiunea a fost preluată de fratelesău Hieron% în timpul căruia siracuzanii izbutesc să înfr4n'ă i veleită ile de cucerire aș ț

du manului 'recilor dinspre nord% etruscii. n cursul anului > etruscii au atacat &?me% peș

coasta de apus a Italiei de sud% colonie 'reacă care îi st4n#enea în le'ăturile lor cu sudul Italiei%cu inten ia de a o desfiin a. 6lota lui Hieron i-a împiedicat însă să treacă la realizarea planuluiț ț

 propus i astfel% coloniile 'rece ti din sudul Italiei 2ș ș  Ma!na Graecia3 i cele din ;icilia au fostș

salvate de amenin ările venite at4t dinspre sud c4t i dinspre nord. $ictoria lui Hieronț ș

împotriva etruscilor a fost c4ntată de Pindar în prima sa odă p?t/ică% în vreme ce tiranul atrimis la Cl?mpia% ca semn comemorativ al izb4ndei sale% un coif de bronz% capturat de laetrusci. &oiful% pe care este săpată o inscrip ie comemorativă se 'ăse te astăzi la 1ritis/ț ș

*useum.

Au urmat ani de 'rave neîn ele'eri între tirani. n >:% la moartea lui +/eron% urma ul său%ț ș

+/rasidoros% în conflict cu Hieron% a fost învins@ Himera i Ara'asul au revenit la re'imuriș

democratice% dar ;iracuza% la moartea lui Hieron 28> î.H3% a#un'4nd pe m4na unui tiranodios% +/ras?bulos% fratele lui Hieron% a izbutit la r4ndul ei să răstoarne tirania i să instaurezeș

un re'im democratic% nu fără mari vărsări de s4n'e. &4 iva ani mai t4rziu% după 80% 'recii dinț

;icilia au avut de înt4mpinat alte dificultă i. Popula ia locală din ;icilia% sicelii% sub comandaț ț

unui ef destoinic% )ucetios% a or'anizat o federa ie puternică i a încercat să sub#u'e ora eleș ț ș ș'rece ti. Această încercare% fără mari perspective de succes% a fost înăbu ită de ;iracuza înș ș

7/21/2019 Războaiele Persane Sau Războaiele Medice Au Fost o Serie de Conflicte Militare Dintre Lumea Greciei Antice Și Im…

http://slidepdf.com/reader/full/razboaiele-persane-sau-razboaiele-medice-au-fost-o-serie-de-conflicte-militare 12/12

50% iar )ucetios% printr-un act de clemen ă al Adunării populare din ;iracuza% exilat la &orint.ț

,evenind mai t4rziu în patrie% el a fundat% cu aprobarea ;iracuzei% ora ul Fale Ate pe coastaș

de nord a insulei% într-o vreme c4nd% probabil% a#unsese la o în ele'ere cu 'recii pe care voiseț

c4ndva să-i supună