raurile din romania

2
Raurile din Romania Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina) şi are afluenţi în alte 7 ţări. Trece prin 4 capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Mureş: Afluent al Tisei. Mureşul este al II-lea râu ca lungime din România, după Dunăre. Are 803 km, din care 761 km se află pe teritoriul României. Izvorăşte din Munţii Hăşmaş (Carpaţii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munţii Căliman şi Gurghiu (prin defileul Topliţa-Deda, lung de 50 de km), străbate partea centrală a Podişului Transilvaniei (trecând prin oraşele, Reghin, Târgu-Mureş, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad şi, la vest de oraşul Nădlac, defineşte graniţa între România şi Ungaria pe 31 de km, după care intră în Ungaria şi se varsă în Tisa. În Antichitate era numit „Maris” sau „Marisia”. Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 km. Izvorăşte din Munţii Hăşmaş şi traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpaţii Meridionali prin defileul Turnu Roşu şi traversează Câmpia Română, formând limita între Muntenia şi Oltenia. În vecinătatea Oltului sunt aşezate oraşele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu- Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Tronsonul de la Făgăraş la Dunăre a fost amenajat printr-un lanţ de centrale hidroelectrice. Râul Prut.Prut: Lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind

Upload: avadani-dan

Post on 02-Jan-2016

6 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Referat

TRANSCRIPT

Page 1: Raurile Din Romania

Raurile din Romania

Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina) şi are afluenţi în alte 7 ţări. Trece prin 4 capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Mureş: Afluent al Tisei.

Mureşul este al II-lea râu ca lungime din România, după Dunăre. Are 803 km, din care 761 km se află pe teritoriul României. Izvorăşte din Munţii Hăşmaş (Carpaţii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munţii Căliman şi Gurghiu (prin defileul Topliţa-Deda, lung de 50 de km), străbate partea centrală a Podişului Transilvaniei (trecând prin oraşele, Reghin, Târgu-Mureş, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad şi, la vest de oraşul Nădlac, defineşte graniţa între România şi Ungaria pe 31 de km, după care intră în Ungaria şi se varsă în Tisa.

În Antichitate era numit „Maris” sau „Marisia”. Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 km. Izvorăşte din Munţii Hăşmaş şi traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpaţii Meridionali prin defileul Turnu Roşu şi traversează Câmpia Română, formând limita între Muntenia şi Oltenia. În vecinătatea Oltului sunt aşezate oraşele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu-

Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Tronsonul de la Făgăraş la Dunăre a fost amenajat printr-un lanţ de centrale hidroelectrice. Râul Prut.Prut: Lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi.

Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe râu a fost treptat abandonată, şenalul nemaifiind întreţinut decât pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are însă un debit mic (de peste 2 ori si jumătate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Başeu. Pe Prut există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costeşti) realizate împreună cu URSS.

Siret: Izvorăşte în Carpaţii de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km şi se varsă în Dunăre, lângă Galaţi. Dintre afluenţii Dunării pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din ţară, fiind râul intern cu cel mai mare

Page 2: Raurile Din Romania

debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare).

Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău, iar pe partea stângă, Bârlad. Pe cursul său, au fost realizate în perioada comunistă mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundaţii (cele mai recente au fost în anul 2005).