Anul VIII, Nr. 105-108 - S=mb\t\, 1 decembrie 2018

ddee CCooll..((rr)) GGhheeoorrgghhee PPAANNCCUU

Specific istoriei poporului românde realizare `n etape a idea-lurilor na]ionale, etapele `nf\p-

tuirii „Micii Uniri“, la 1859, [i cuceririiindependen]ei de stat, la 1877-1878, fi-ind realizate, i-au urmat alte etape `ndrumul spre ]elul final, `ncheiat la AlbaIulia, la 1 Decembrie 1918 prin MAREAUNIRE, dup\ ce la 9 aprilie 1918, subprotec]ia Armatei române, a avut locUnirea Basarabiei cu România, iar la 28noiembrie sub aceea[i protec]ie s-a `n-f\ptuit Unirea Bucovinei cu România.

Armata român\ a sus]inut [i ap\ratUnirea de la 1 Decembrie 1918, p\trun-zând `n Transilvania, la cererea Consi-liului Dirigent, singurul organ de drept`mputernicit de Marea Adunare Na-]ional\ de la Alba Iulia. Dup\ 1 De-cembrie 1918, Ungaria s-a folosit de in-trigi, dezinform\ri [i calomnii `mpotrivaguvernului [i poporului român. S-aadresat marilor puteri, inclusiv SUA,cerând s\ nu fie de acord cu Unirea, sefac toate presiunile posibile. A fostfolosit `ntregul arsenal de cuno[tin]e [iprieteni, s-a apelat la generali din cele-lalte ]\ri aliate, dintre care unii aveaudiferite grade de rudenie sau rela]ii cu oserie de familii maghiare bogate. „Un-garia grofilor [i a [ovinilor... se a[az\disperat de-a curmezi[ul drumului nos-

tru - ar\ta Constantin Kiri]escu - `n-trucât oligarhia ungar\ a fost deprins\de secole s\ domine [i s\ exploatezepopoarele conlocuitoare“.

La 24 decembrie 1918 trupele româ-ne au intrat `n Cluj, `n mijlocul mani-fest\rilor grandioase de entuziasm [ibucurie ale popula]iei române[ti. Con-temporani ai evenimentelor ne spun c\popula]ia plângea de bucuria mareluieveniment. Istoricul Constantin Kiri]es-cu ne-a l\sat despre acest episod, sprereflec]ie, urm\toarele rânduri: „Pe cl\-dirile [i monumentele Clujului fâlfâiamândru acum tricolorul românesc ves-tind `nceputul unui nou capitol de isto-rie. Vechiul ora[ trecea sub st\pânirealegitimilor lui st\pânitori, urma[ii legi-unilor romane care aci, `n str\vecheaNapoca, `ntemeiaz\ drepturile civili-za]iei latine [i ale puterii române“.

La 10 noiembrie 1918 s-a constituitpartidul lui Bela Kun, de esen]\ comu-

nist\, lucru salutat cu mult entuziasmla Moscova. La 21 martie 1919 BelaKun a declarat republica Sovietic\ Un-gar\ [i s-a trecut la mobilizarea a noifor]e, respectiv 80.000 de oameni, pen-tru a distruge Armata român\ [i a recu-pera Ardealul, contând pe o ac]iune aRusiei bol[evice asupra Bucovinei [iBasarabiei, România putând fi astfelstrâns\ ca `ntr-un cle[te. ~ns\ Armararomân\ - comandat\ de generalulPrezan, ministrul de r\zboi, avându-l ca[ef al Biroului Opera]ii pe colonelul IonAntonescu, având `n compunere Divizii-le 6 [i 7 Infanterie, Diviziile 1 [i 2 Cava-lerie, Divizia 2 Vân\tori, Diviziile 16,18, 20, 21 [i 22 ardelene, Brig\zile 4 [i 5Ro[iori [i alte unit\]i comandate debravii generali Mo[oiu, M\rd\rescu,Constantinide, Holban, Obogeanu, Ol-teanu, Lecca, de coloneii Tomoroveanu,Dragu, Papp, Rascoviceanu, Ioan [i altesute de bravi ofi]eri - va trece laap\rarea actului Marii Uniri. Ofensivaungar\ a fost declan[at\ pe 17 iulie1919, Trupele române au rezistat cusucces pe malul stâng al Tisei oprindofensiva de circa 2-3 zile, iar `nurm\toarele [ase zile au trecut la ofen-siva general\ pe direc]iile: Tokay-Mis-kolcz, Szolnok-Budapesta [i Szentes-Budapesta. Trupele ungare, surprinseau intrat `n derut\ total\ [i dezorgani-zare complet\, astfel la 4 august 1919,

orele 10.00 Armata român\ a intrat `nBudapesta cu Divizia 1 Vân\tori. Popu-la]ia Budapestei se g\sea `ntr-o situa]iejalnic\, practic `nfometat\ de guvernulBela Kun, Armata român\ a venit `najutorul popula]iei acordând multe zecide mii de ra]ii de mâncare. Zeci [i zecide fotografii, scrisori de mul]umire,m\rturii, declara]ii probeaz\ `naltulumanism al Armatei române. Armataromân\, `n urma tratativelor de pace [ia conven]iilor stipulate de alia]i, se varetrage din Ungaria pe 28 martie 1920,l\sând poporul ungar s\-[i organizezevia]a social-politic\ [i economic\ `n con-formitate cu interesele sale.

La luptele pentru eliberarea [iap\rarea Transilvaniei `n 1818-1919,Armata român\ a participat cu 119batalioane având 84.000 de arme, 99 debaterii a 392 guri de foc de artilerie [i 60de escadroane cu 12.000 de s\bii. Ampierdut 188 de ofi]eri [i 11.479 desolda]i. Rezult\ din cele ar\tate c\Armata român\ c\reia i s-au al\turat [imiile de osta[i ardeleni din diviziile ar-delene [i din „Regimentul Beiu[„ a ap\-rat cu sfin]enie actul Marii Uniri, ac]io-nând `ntr-o situa]ie de drept `n careerau puse `n pericol independen]a, su-veranitatea [i integritatea teritorial\ aRomâniei Mari, care s-a reconstituitdup\ 318 ani de la Unirea `nf\ptuit\ detemerarul domn Mihai Viteazul.

MESAJUL REZERVI{TILOR MILITARI IE{ENI

România Re`ntregit\ Armata a ap\rat-o!

ddee CCooll..((rr)) RRaadduu VVAASSIILLEE

~n cei doi ani premerg\tori mariiUniri, 1916-1918, Ia[iul a ad\-postit toate institu]iile Regatului,

precum [i personalit\]ile, respectiv ma-rile figuri ale epocii care, prin eforturi sus-]inute, ̀ n condi]iile ostile ale perioadei, aucontribuit la `ntregirea ]\rii: regele Fer-dinand, regina Maria, prim-ministrul li-beral Ionel Br\tianu, generalii Alexan-dru Averescu [i Constantin Prezan.

IIaa[[iiuull aa ffoosstt oorraa[[uull `̀nn ccaarree ss-aa nn\\ssccuuttRRoommâânniiaa MMaarree..

~n condi]iile dificile survenite dup\ocuparea Bucure[tilor de c\tre armatelePuterilor Centrale, Guvernul român a de-cis ca principalele institu]ii, Casa Regal\,precum [i Armata s\ se retrag\ pe terito-riul r\mas liber, `n Moldova. A[a se facec\, la sfâr[itul anului 1916, nucleul dur alRomâniei s-a refugiat la Ia[i, aici urmânda func]iona, pân\ la 1 decembrie 1918,`ntreg aparatul administrativ [i de stat.Spre exemplu, `n fosta cas\ a lui Cuza(actualul Muzeu al Unirii), de pe stradaL\pu[neanu, [i-a stabilit re[edin]a regeleFerdinand. Regina Maria [i copiii aulocuit, pe toat\ perioada [ederii la Ia[i, `nPalatul Cantacuzino-Pa[canu (actualulPalat al Copiilor), de pe Copou. Tot `nCopou, pe strada „40 de Sfin]i“, `n casaprofesorului G. Bogdan, a fost g\zduitcelebrul general francez Henri Mathias

Berthelot, [eful Misiunii Militare Fran-ceze. Ceva mai `ncolo, pe actuala strad\Lasc\r Catargi, `n cl\direa ce ad\pos-te[te azi Radio Ia[i, a locuit premierul li-beral Ion I. C. (Ionel) Br\tianu.

Cât prive[te activitatea [i bunul mersal institu]iilor statale, presa vremiiabund\ de [tiri care arat\ c\ {edin]eleSenatului s-au ]inut `n Aula Universit\]iiie[ene, actualmente Aula „Carmen Syl-va“ a Universit\]ii Tehnice „GheorgheAsachi“ din Ia[i), iar cele ale Camerei De-puta]ilor s-au ]inut la Teatrul Na]ional.Cl\direa Prim\riei ie[ene de ast\zi,cunoscut\ ca Palatul Roznovanu, dup\numele celui dintâi proprietar, a fost, `nacele vremuri tulburi, sediu al instan]elorjudec\tore[ti, iar mai apoi sediul MisiuniiCrucii Ro[ii Americane. Peste drum de

Prim\rie, `n incinta Palatului Mitropoli-tan, au locuit, `n vremea refugiului,mini[trii I.G. Duca, Vintil\ Br\tianu [iVasile Mor]un. Col.Grigore Radoslaves-cu, `n primul volum al Trilogiei „BisericaBanu a Mitropolitului“ men]ioneaz\ fap-tul c\ «~nc\ din perioada neutralit\]ii dinanii 1914-1916 biserica Banu s-a implicatactiv `n sus]inerea poporului român [i aO[tirii sale prin slujbe, memoriale [iac]iuni artistice, pentru `nf\ptuirea ide-alului na]ional de Unire a tuturorprovinciilor române[ti. ~n casele bisericiiBanu au fost realizate primele numere ie-[ene ale publica]iilor România [i Neamulromânesc ale lui Mihail Sadoveanu [i, re-spectiv, Nicolae Iorga. Astfel, `n perioada1917-1918, `n casele - de pe str. Banu nr.7 [i de pe str. L\pu[neanu nr. 22, imobileale bisericii -, s-au desf\[urat unele din-tre cele mai importante activit\]i cultur-ale din acea perioad\, istoricul NicolaeIorga m\rturisind: „Dup\ ce s-a ajuns lagrozava pace de la Bucure[ti…fusesemizgonit din redac]ia mea [i, un timp,bunul preot Andriescu `mi `ng\dui s\ facziarul Neamul Românesc“, `ntr-o odaiedin c\su]a sa de la biserica Banu. ~ncl\dirile bisericii a fost instalat\ o ti-pografie `n care N. Iorga a imprimat zia-rele „Neamul Românesc“ [i „România“,

organul Cartierului general al Armatei,cu tiraj de 5.000 exemplare. Presa [i `nspecial cele dou\ publica]ii editate la bis-erica Banu de c\tre Mihail Sadoveanu [iNicolae Iorga a avut un rol remarcabil `ncombaterea pesimismului [i defetismu-lui, `n `mb\rb\tarea opiniei publice, `ns\direa credin]ei c\ sacrificiile nu vor fizadarnice. ~ntre anii 1917-1918 bisericaBanu a devenit [i l\ca[ul `n care se depu-neau corpurile unor oameni de cultur\deceda]i: al defunctei artiste Aristi]aRomanescu - la 7 iunie 1918; al scriitoru-lui [i dramaturgului lupt\tor pentru Ma-rea Unire Barbu {tef\nescu Delavrancea- la 30 martie 1918.»

Dar Ia[iul nu a fost doar loc de refugiutemporar pentru aceste institu]ii [i per-sonalit\]i, ci [i ora[ul din care s-au con-dus opera]iunile armate [i s-au croitpremisele momentului de gra]ie de la 1decembrie 1918. „Capitala era la Ia[iatunci. Aici au venit delega]ii de la Chi-[in\u, de la Cern\u]i, din Ardeal. Ferdi-nand a ajuns la Bucure[ti pe 1 decembrie1918 plecând de la Ia[i. Dar totul s-af\cut la Ia[i. A[a c\ a spune c\ Românias-a n\scut la Ia[i, `n 1859, [i c\ RomâniaMare s-a `ntregit tot aici, `n 1918, nu epatriotism local, e o realitate istoric\“.consider\ prof. univ. dr. Gheorghe Iacob,de la Catedra de Istorie Contemporan\ aFacult\]ii de Istorie din cadrul Universi-t\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i.

RRoommâânniiaa MMaarree ss-aa nn\\ssccuutt llaa IIaa[[ii!!

2SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Via]a de organiza]ie

~n conformitate cu prevede-rile art.25, alin(l) din Statut,Biroul Permanent Central, `n-trunit `n [edin]a ordinar\ a lu-nii octombrie a adoptat HOT|-RÂREA prin care:

1. Aprob\ Informarea pri-vind activit\]ile desf\[urate dec\tre membrii BPC `n perioada14 septembrie - 30 octombrie2018, respectiv: participareala activit\]ile organizate cu o-cazia Adun\rii Na]ionale aRezervi[tilor Militari dinBulgaria, activit\]i desf\[urate`n localitatea KAZANLAK, `ndata de 15 septembrie, `n pre-zen]a pre[edintelui RepubliciiBulgare, Rumen RADEV [i aministrului ap\r\rii KrasimirKARAKACHANOV, inclusiv aunor cadre active din unit\]imilitare operative bulgare participarea la ceremonia de laMemorialul ATATÜRK din An-kara cu ocazia „Zilei Veterani-lor“ [i semnarea Acordului departeneriat cu Asocia]ia Ofi]e-rilor de Rezerv\ din Turcia -TESUD stabilirea m\surilornecesare pentru punerea `n a-plicare a prevederilor Ordinu-lui ministrului Ap\r\rii Na]io-nale nr. M161/12 septembrie2018 pentru stabilirea criteri-ilor de sprijinire a asocia]iilor [ifunda]iilor de utilitate public\,cu reprezentare la nivel na]io-nal, care `si desf\[oar\ activi-tatea `n domeniile de activitateale Ministerului Ap\r\rii Na-]ionale participarea la reuni-unea informal\ a pre[edin]ilorstructurilor asociative ale ca-drelor militare `n rezerv\ [i `n

retragere organizat\ de Minis-terul Ap\r\rii pentru analiza-rea Planului de m\suri pe anul2018 participarea la Ziua in-terna]ional\ a persoanelorvârstnice, marcat\ `n fiecarean la 1 octombrie, pentru pro-movarea drepturilor persoane-lor de vârsta a treia prin `ncu-rajarea de a participa activ lavia]a economic\, politic\, socia-l\ [i cultural\ [i pentru promo-varea unei imagini pozitive a`mb\trânirii, lipsit\ de discri-minare, prin incluziune social\ participarea la Belgrad, laactivit\]ile dedicate anivers\riia 25 de ani de la `nfiin]area A-socia]iei Pensionarilor Militaridin Republica Serbia, la careau fost prezente 8 delega]ii con-duse de pre[edin]ii structurilorasociative din Bulgaria, Grecia,Macedonia, Muntenegru, Re-

publica Sârbska (din com-punerea Bosniei-Her]egovina),România, Turcia [i Ungaria ?organizarea Simpozionului [iprezen]a la ceremoniile pentrudepuneri de coroane de flori lamonumentele din Bucure[ti [idin teritoriu, ocazionate deS\rb\torirea Zilei Armatei Ro-mâne reuniunea informal\ apre[edin]ilor structurilor aso-ciative din Acordul cadru de-mersuri pentru sus]inerea a-mendamentelor formulate laOrdonan]a de Urgen]\ nr. 59/2017 referitoare la actualizareapensiei militare de stat parti-ciparea la unele unele activit\]iorganizate de FORUM.

2. AApprroobb\\ sscchhiimmbbaarreeaa ddeennuu-mmiirriiii OOrrggaanniizzaa]]iiiilloorr jjuuddee]]eennee alecadrelor militare `n rezerv\ [i `nretragere „Alexandru Ioan Cuza“,din jude]ele Alba, Bac\u, Co-

vasna, Dâmbovi]a, Giurgiu, Hu-nedoara, Mure[ [i Vaslui `n Fili-ale ANCMRR, a[a cum au func-]ionat de la `nfiin]are pân\ `nprezent, din toate punctele devedere (baz\: art. 14, alin. (3)din Statut).

3. AApprroobb\\ DDeeccllaarraa]]iiaa ppee pprroo-pprriiee rr\\ssppuunnddeerree aa BBPPCC referi-toare la num\rul membrilorANCMRR, la data de 30.06.2018, conform Situa]iilor sta-tistice semestriale comunicatede c\tre Filialele din structuraAsocia]iei.

4. AApprroobb\\ IInnffoorrmmaarreeaa pprrii-vviinndd ssttaaddiiuull pprreegg\\ttiirriiii CCoonnffee-rriinn]]eeii nnaa]]iioonnaallee eexxttrraaoorrddiinnaarree aaAANNCCMMRRRR ddiinn 2222 nnooiieemmbbrriiee22001188,, ccuu uunneellee ccoommpplleett\\rrii pprroo-ppuussee [[ii aapprroobbaattee `̀nn pplleennuull [[ee-ddiinn]]eeii BBPPCC..

5. AApprroobb\\ Raportul Comisieide cenzori pentru verificarea [i

certificarea activit\]ii fman-ciar-contabile la ANCMRR -aparat central, perioada 01.04 -30.09.2018, cu referire la: evi-den]a contabil\ a opera]iunilorefectuate; stabilirea rezul-tatelor financiare; prezentareaunei imagini asupra conduceriieviden]ei contabile [i a situa]ieifinanciare; raport specific acti-vit\]ilor f\r\ scop patrimonial:venituri, cheltuieli, fonduri strân-se, sponsoriz\ri ob]inute etc.

6. AApprroobb\\ actualizarea Pro-tocoalelor de afiliere a cincistructuri asociative ale cadre-lor militare `n rezerv\ [i `n re-tragere din specialit\]ile: me-dici [i farmaci[ti; chimie mili-tar\; transport [i c\i ferate; ar-ma geniu [i structura na]ional\a cadrelor militare disponibili-zate din România.

7. AApprroobb\\ finalizarea demer-surilor pentru `ncheierea Pro-tocoalelor de colaborare cu altetrei structuri asociative ale ca-drelor militare `n rezerv\ [i `nretragere, repectiv Asocia]ia o-fi]erilor `n rezerv\ din Româ-nia; Asocia]ia cadrelor militarefemei `n rezerv\ [i `n retragere„Slt. Ecaterina Teodoroiu“ [i A-socia]ia na]ional\ cultul eroilor„Regina Maria“.

Primim de la ANCMRR:Hot\rârea din 30 octombrie 2018 a Biroului PermanentCentral al Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare `n Rezerv\ [i `n Retragere „Alexandru Ioan Cuza“

CChhiimmii[[ttiiii mmiilliittaarrii ddiinn BBuuccuurree[[ttii aauuss\\rrbb\\ttoorriitt ZZiiuuaaAArrmmaatteeii llaa IIaa[[ii

~n avanpremier\ la Simpozionul dedicatZilei Armatei Române - 25 octombrie 2018,care a avu loc `n sala de festivit\]i a CerculuiMilitar Ia[i, membrii Asocia]iei Cadrelor Mi-litare de Chimie Militar\/Ap\rare N.B.C./A-p\rare C.B.R.N. `n Rezerv\ [i `n Retragere„C. D. Neni]escu“ - Pre[edinte Gl.bg.ing.(r)Cristian Gheorghiu [i ai Subfilialei A.C.Ch.M.R.R. IA{I - Pre[edinte Col.(r) Jic\ Aionoaieau s\rb\torit Ziua Armatei Române `mpreu-n\ cu rezervi[tii militari ai Filialei Jude]eneANCMRR Ia[i „Henri Coand\“. Cu prilejulvizitei `n Capitala Moldovei, chimi[tii militariau depus jerbe de flori la Crucea Monumentdin Copou [i au participat la agapa fr\]easc\binecuvântat\ de p\rintele DumitruMerticariu de la Cercul Militar Ia[i. ~n cadrulmanifes\rii omagiale pre[edintele Filialei„Henri Coand\“ [i redactorul-[ef al ziarului„Rezervistul“ au `nmânat Hrisoavele „Rezer-vistul centenar“ domnului Gl.bg.ing.(r) Cris-tidan Gheorghiu [i domnilor colonei `n rezer-v\ Jic\ Aionoaie, {tefan Diaconu, Petre Stroe,Adrian Chivu, Eugen Popescu, Vasile Lelcu,Turel Anorocioaie [i Dumitru Ilea. Cu acela[iprilej, doamna Iolanda Anorocioaie a primitHrisovul „~n slujba României centenare“.

~n ultima zi a manifest\rilor, chimi[tii mi-litari au fost prezen]i la Parastasul depomenire a prof. Ion Berghia din Soroca, fostpre[edinte al Asocia]iei „Pro Basarabia“, marepatriot [i lupt\tor pentru revenirea Basarabi-ei la Patria mam\, prieten deosebit al mili-tarilor români.

~n ziua de 10 noiembrie a.c. a avut loc ceremonialulmilitar [i religios organizat cu ocazia inaugur\rii Fi-lilalei Ia[i a Muzeului Militar Na]ional „Regele Fer-dinand I“ amenajat `n cl\direa din fa]a Cercului Mi-litar Ia[i din B-dul Carol I. Dup\ Intonarea ImnuluiNa]ional, Salutul Drapelului de Lupt\, trecerea `n re-vist\, salutul G\rzii de onoare [i ceremonialul reli-gios, s-a dat citire Mesajelor transmise de comandan-tul Garnizoanei, directorul Muzeului Militar Na-]ional, reprezentantului Fililalei Ia[i Academiei Ro-mâne - prof.univ.dr. C\t\lin Turliuc, Prefectul Jude-]ului, Pre[edintele Consiliului Jude]ean, Primarulmunicipiului, ministrul Ap\r\rii Na]ionale.

Filiala „Henri Coand\“ a fost reprezentat\ de urm\-torii rezervi[ti militari: Gheorghe Pancu - pre[edinte,Dan Prisecaru - directorul Filialei Ia[i a Muzeului Mili-tar Na]ional, Dumitru Zaharia, Paul Velescu, Silviu B\-d\r\u, Emil Burlacu, Dorina Ciornei, Viorica Simion,Vasile Roman, Nicolae Mitic\, Augustin Andreescu, E-mil B\lteanu, Florin Cociorb\, Ion Nic[an, Marius Iaco-bu], Gheorghe Dorofte, Grigore Radoslavescu.

~n cadrul manifest\rilor de inaugurare a muzeuluimilitar ie[ean, Filialei „Henri Coand\“, ai c\rei mem-bri au sus]inut financiar amenajarea localului con-tribuind cu sume `ntre 50 [i 200 lei, i-a fost acordatBrevetul Muzeului Militar Na]ional „Regele Ferdi-nand I“. (Pag.6-imagini foto de la inaugurare)

In memoriam Lt.col.(r) Butur Eugen Marian

Miercuri 7 noiembrie a.c., rezervi[tii militari ie[eni l-au condus pe ultimul drum pe cel ce a fost Lt.col.(r)Butur Eugen Marian. ~n finalul slujbei de `nmor-mântare oficiat\ de c\tre p\rintele prof.univ.dr. IonVicovan, Decanul Facult\]ii de Teologie din Ia[i, `ncapela Cimitirului Eternitatea, col.(r) Gheorghe Pancu,Pre[edintele Filialei Henri Coand\ s-a adresat asisten]eicu cuvintele: „~ndoliat\, nemângâiat\ [i `ntristat\ asis-ten]\! Dup\ terminarea studiilor civile, Eugen Butur aurmat {coal\ Militar\ de Ofi]eri Activi „NicolaeB\lcescu“ din Sibiu, ̀ n perioada 1970-1973, specialitateaChimie. Dup\ absolvire a fost numit comandant de plu-ton cercetare chimic\ la Regimentul 15 Mecanizat„R\zboieni“ din Ia[i. ~n perioad\ 1976-1978 a urmat cur-surile Academiei Militare Generale din Bucure[ti,Facultatea politic\, la absolvire fiind numit lector laCentrul de Instruc]ie [i Echipaje Tancuri Roman. Revinela R. 15 Mc. „R\zboieni“ `n func]ia de instructor cu prop-aganda pân\ `n anul 1982, când a fost transferat laMinisterul de lnterne, Direc]ia a IV-a. Din 1983 este nu-mit ofi]er de contrainforma]ii militare `n Comandamen-tul D. 10 Mecanizate la[i, pân\ `n anul 1989. ~ndepline[-te apoi func]ii `n R. 321 Mecanizat R`mnicu S\rat pân\`n 1991. ~n anul 1991 este la dispozi]ia Comandamen-tului Trupelor de Uscat [i `ncadrat ca ofi]er 2 la Sec]iapreg\tire de lupt\, Biroul regulamente militare, de undeeste deta[at la Ministerul Finan]elor - Directia General\a V\milor, `n vederea `ncadr\rii `n func]ia de inspectorde specialitate la Brigada de Supreveghere [i ControlVamal Ia[i. La 1.12.1995 este trecut `n rezerv\, `n bazaart.85 din Statutul cadrelor militare.

~n cei 25 de ani de carier\ militar\ a ob]inut rezultateremarcabile fiind stimat [i apreciat prin promavarea `nfunc]ii [i prin acordarea de medalii clasele II [i I [i ordine„Meritul militar“ clasele III [i II.

Regret\m profund plecarea sa din mijlocul nostru,l\sând o durere de neegalat [i o piedere `n sistem, fiindun bun profesionist, apreciat camarad [i om de valoare.Dumnezeu s\-l odihneasc\!“

Brevetul Muzeului MilitarNa]ional „Regele Ferdinand I“pentru Fililala Henri Coand\

3 SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Pe adresa redac]iei

Referitor la adresa dumneavoastr\nr.881/03.X.2018, `nregistrat\ la Can-celaria Ordinelor-Administra]ia Prezi-den]ial\ cu nr.887/08.X.2018, prin caresolicita]i acordarea Ordinului „MinaiViteazul“ clasa I unor militari rezervi[ti[i veterani basarabeni, cu ocazia ZileiNa]ionale a României, v\ facem cunos-cut c\ pprrooppuunneerreeaa ddvvss.. nnuu ssee `̀nnccaaddrreeaazz\\`̀nn pprreevveeddeerriillee LLeeggiiii nnrr..332277//22000033 privindOOrrddiinnuull „„MMiihhaaii VViitteeaazzuull,, ppeennttrruu uurrmm\\-ttooaarreellee ccoonnssiiddeerreennttee:

Aceast\ decora]ie face parte din cate-goria decora]iilor militare de r\zboi [i seacord\ ofi]erilor pe timp de r\zboi saupe timp de pace când particip\ la misi-uni sub jurisdic]ia unor organisme in-terna]ionale la care statul român esteparte, numai `n cazuri cu totul excep-]ionale, pentru ac]iuni de mare am-ploare cu cot\ de risc ridicat.

Acordarea ei se face succesiv, `nce-pând, `n mod obligatoriu cu clasa a III-a,[i se confer\ de Pre[edintele României,

nnuummaaii `̀nn bbaazzaa pprrooppuunneerriilloorr ddee ddeeccoorraarreeiinnddiivviidduuaallee,, ff\\ccuuttee ddee cc\\ttrree mmiinniissttrruull aa-pp\\rr\\rriiii nnaa]]iioonnaallee.

De-a lungul timpului, Institu]ia Prezi-den]ial\ a onorat prin conferirea de or-dine [i medalii prev\zute de Legeanr.29/2000 privind Sistemul Na]ional deDecora]ii al României, pe mul]i rezervi[ti[i veterani de r\zboi basarabeni dar nu-mai respectând procedura legal\.

Acesta este r\spunsul primit de laAAddmmiinniissttrraa]]iiaa PPrreezziiddeenn]]iiaall\\ aa RRoommâânniieeiillaa SSoolliicciittaarreeaa [[ii TTaabbeelluull nnoommiinnaall ccuu ggeenn-eerraalliiii [[ii ooffii]]eerriiii rreezzeerrvvii[[ttii aaii AArrmmaatteeii NNaa-]]iioonnaallee aa RR.. MMoollddoovvaa pprrooppuu[[ii ddee FFiilliillaallaajjuuddee]]eeaann\\ AANNCCMMRRRR „„HHeennrrii CCooaanndd\\““ IIaa[[iisspprree ddeeccoorraarree ccuu OOrrddiinnuull mmiilliittaarr ddeerr\\zzbbooii „„MMiihhaaii vviitteeaazzuull““ - ccllaassaa II ,, ppeennttrruummeerriittee ddeeoosseebbiittee `̀nn aapp\\rraarreeaa vvaalloorriilloorr [[iiiiddeeaalluurriilloorr nnaa]]iioonnaallee rroommâânnee[[ttii `̀nnRR\\zzbbooiiuull ddiinn 11999922 ppeennttrruu aassiigguurraarreeaa iinn-

tteeggrriitt\\ttiiii tteerriittoorriiaallee [[ii iinnddeeppeennddeenn]]eeiiRReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa,, tteerriittoorriiuu iissttoorriicc rroo-mmâânneesscc [[ii ppeennttrruu ccoonnttrriibbuu]]iiaa ddeeoosseebbiitt\\ llaa`̀nntt\\rriirreeaa lleegg\\ttuurriilloorr ddee ccaammaarraaddeerriieeffrr\\]]eeaasscc\\ ddiinnttrree mmiilliittaarriiii nnoo[[ttrrii [[ii cceeiibbaassaarraabbeennii.

Propunerea noastr\ avea la baz\ art.3. - (1) [i (3) din LEGE nr. 29 din 31martie 2000 privind sistemul na]ionalde decora]ii al României care prev\d c\„Decora]iile sunt conferite cet\]enilorromâni pentru serviciile excep]ionaleaduse statului [i poporului român, pen-tru acte de eroism s\vâr[ite `n serviciulmilitar [i pentru merite deosebite `n ac-tivitate“ [i, respectiv, „Decora]iile pot ficonferite [i cet\]enilor str\ini pentrucontribu]ia deosebit\ la progresul uma-nit\]ii, la promovarea p\cii [i a demo-cra]iei `n lume, la dezvoltarea rela]iilorde colaborare [i prietenie cu Româniasau pentru fapte [i servicii remarcabileaduse statului [i poporului român.“

DDee llaa AAddmmiinniissttrraa]]iiaa PPrreezziiddeenn]]iiaall\\ aa RRoommâânniieeii

Invita]ia adresat\ Filialei „HenriCoand\“ de c\tre Asocia]ia Veteranilorde R\zboi din M.A.I., ca rezervi[tii mili-tari ie[eni s\ participe la dezvelireabustului Domnitorului Grigore Alexan-dru Ghica, ~ntemeietorul JandarmerieiRomâne, a fost onorat\ prin Delega]iacondus\ de Col.(r) Gh. Pancu, Pre[edin-

tele Filialei, care a participat `n ziua de8 noiembrie la importantul evenimentce a avut loc la sediul Inspectoratului deJandarmi Ia[i din B-dul Poitiers nr.18-22.

Grigore Alexandru Ghica a fost unadept al principiilor na]ionale. A `ncu-viin]at publicarea Letopise]ului }\rii

Moldovei de c\tre Mihail Kog\lniceanu,a introdus telegraful [i a fost cel care apromulgat legea privind reformarea cor-pului slujitorilor, `n fapt prima lege aJandarmeriei Române. Momentul caremarcheaz\ `ntemeierea JandarmerieiRomâne a fost 3 aprilie 1850 când,printr-un ofis domnesc, domnitorul

Grigore Alexandru Ghica a aprobathot\rârea Divanului ob[tesc, semnând„Legiuirea pentru reformarea Corpuluislujitorilor `n jandarmi“. Prin aceast\lege s-a dat statut juridic armeiJandarmeriei [i i s-au stabilit principi-ile de organizare [i func]ionare. Ca ur-mare, legea prevedea ca Regimentul dejandarmi din Moldova s\ fie `mp\r]it `ndou\ subdiviziuni, fiecare având zon\de responsabilitate format\ din câte[ase ]inuturi (jude]e).

ddee CCooll..((rr)) IIoonn PP||RREEAANN,,PPrree[[eeddiinntteellee FFiilliiaalleeii jjuuddee]]eenneeSSiibbiiuu „„GGll.. IIlliiee {{tteefflleeaa““ aa AANNCCMMRRRR

Zarv\ mare `n acest an jubi-liar. S\rb\torim Centenarul! 1Decembrie marcheaz\ fix 100de ani de la Marea Unire. A-tunci, `ntre hotarele României,s-au adunat toate provinciilelocuite de români. S-au unittoate provinciile, dar nu [i to]iromânii. Au r\mas români `ntoate ]\rile limitrofe [i, `nc\destul de mul]i. Cum, de altfel,`ntre grani]ele trasate dup\`ncheierea tratatelor de pace dedup\ Primul R\zboi Mondial,`n România au r\mas mul]i et-nici apar]in\tori altor neamuri(maghiari, secui, ru[i, ucrai-nieni, polonezi, sa[i, [fabi, cehi,slovaci, bulgari, sârbi, turci,t\tari, g\g\uzi [.a). Unii s-au`mp\cat cu ideea c\ au devenitsupu[i ai regelui Ferdinand I,al]ii chiar s-au bucurat c\ ausc\pat din chingile Dublei Mo-narhii [i au devenit cet\]eniromâni cu acte `n regul\. Doarorgolio[ii unguri nu au salutat,precum ceilal]i conlocuitori,constituirea noului stat car-pato-danubiano-pontic, care deatunci va figura pe h\r]ile Eu-ropei [i, totodat\, ale Lumii,sub numele de România. N-auaprobat rezolu]iile Adun\rii dela Alba Iulia, dar acum invoc\pasajele din Proclama]ie care lesunt favorabile. Mai mult, doarla câteva zile dup\ adunarearomânilor de la Alba Iulia, un-gurii au convocat o adunare

similar\ la Cluj (rar pomenit\`n istoriografie; 22 decembrie),unde au votat exact inversdecât cele votate de români la 1decembrie 1918.

Pacea de la Trianon sau, maibine zis, Tratatul de la Trianon(4 iunie 1920) `ntre PuterileAliate `nving\toare `n PrimulR\zboi Mondial [i Ungaria, `ncalitate de stat succesor al fos-tului Imperiu Austro-Ungar,prin punctul 27 al documentu-lui elaborat, a stabilit liniafrontierei dintre Ungaria [iRomânia. Ungaria „dualist\“sau Transleithania a pierdutteritorii `nsemnate, dar ar\mas unul dintre cele mai o-mogene state din punct de ve-dere etnic din Europa. Tratatulde la Trianon a fost reconfirmatla 10 februarie 1947, cu ocaziaTratatelor de pace de la Paris,din anii de dup\ cel de-AlDoilea R\zboi Mondial.

Acum, atât România, cât [iUngaria, sunt state membre a-le Uniunii Europene [i ar trebuis\ privim, `mpreun\, spre unviitor comun. Dar, cum dracu’nu doarme, `[i bag\ coada luip\roas\ `n rela]iile dintre ceidoi vecini, care ar putea fi chiarprieteni. Sunt mai multe lu-cruri care ne unesc decât s\ nefac\ du[mani. {i nu este bineca vecinii s\ se `nvr\jbeasc\.Ambii ar avea numai de pier-dut. Când noi s\rb\torim, ei`mbrac\ haine de doliu. {i-arface bine s\ se poarte cu româ-nii din jude]ele „secuie[ti“,

m\car la fel de bine cum nepurt\m noi cu ei. {i s\ nu uitec\ ungurii, de la craiul MatiaCorvinul `ncoace, n-au maicâ[tigat nicio lupt\, darmite unr\zboi. Au avut „victorii“ doar`n fa]a unor oameni ne`nar-ma]i, la Huedin, Ip, Treznea,Moisei [i `n alte sate din nordulArdealului, `n toamna anului1940 [i `n luna octombrie 1944.Românul iart\, dar nu uit\. {iungurii revizioni[ti s\ nu uitec\ niciodat\ cizma ungureasc\n-a fluturat pe ParlamentulRomâniei, a[a cum a fluturatopinca spart\ a unui soldatvalah pe Parlamentul budapes-tan, `n august 1919.

Nu doar „dragii“ no[tri ve-cini ne `mpiedic\ s\ s\rb\-torim a[a cum se cuvine acestsegment de istorie na]ional\numit „Centenarul României“.Sunt multe alte motive care ne`mpiedic\ s\ avem sentimen-tele pe care le-au avut `nain-ta[ii no[tri acum un veac. Visulmilenar al românilor de pre-tutindeni s-a `mplinit, Dumne-zeu le-a dat, prin mâna [i inimaconduc\torilor Puterilor Aliate`nving\toare, dar [i prin jertfade sânge a sutelor de mii deromâni c\zu]i pe câmpurile delupt\, România Mare.

Dup\ „evenimentele“ din1989, dar mai ales `n ultimiiani, tr\im vremuri din ce `n cemai tulburi. Un sfert din popu-la]ia ]\rii a plecat unde-a v\zutcu ochii, economia româneasc\a fost distrus\ aproape `n tota-

litate, bog\]iile ]\rii au `nc\putpe mâna str\inilor, retroced\rifrauduloase au fost f\cute `ntoate zonele României, s-a vân-dut str\inilor aproape jum\-tate din p\mântul arabil al]\rii, sistemul de s\n\tate este`n colaps, c\ile ferate românefunc]ioneaz\ mai prost decât`nainte de Primul R\zboi Mon-dial, p\durile noastre, mândriea poporului român, au fosth\cuite de str\ini, cei drept,prin cozile de topor autohtone.Dac\ [i egiptenii antici aveauritmul de lucru al românilor ac-tuali, constructori de au-tostr\zi, [i acum, `n AnulCentenarului, `nc\ mai puneaublocuri de piatr\ pe vestitelelor piramide.

Gripa aviar\, gripa porcin\ [itot felul de alte gripe se abatpeste capetele bie]ilor români.Doar gripa parlamentar\ `nc\n-a p\truns `n ]ar\, dar timpulnu este pierdut. R\zboiul necon-tenit dintre Palate adânce[testarea de disperare din ]ar\.Diasporacii no[tri au venit (10august a.c.) din toate col]urileEuropei s\ umple de „foc [isânge“ holurile Palatului Victo-ria [i…cum venir\, se f\cur\…to]i o ap\ [i-un p\mânt, plecândcu cozile `ntre picioare din fa]ajandarmilor care le-au doveditc\ România nu este, `nc\, unsat f\r\ câini. Mai bine ar fivenit la vot [i [i-ar fi determinatfamiliile s\ mearg\ la vot. Pu-terea se câ[tig\ la urne, nu h\-ulind pe str\zi. Prin cele str\i-

n\t\]i sunt cumin]i ca mielu[eii,nu care cumva s\ fie trimi[i laorigini de mai marii ]\rilor care-i exploateaz\. Revenind `n ]ar\,se dau lupi fioro[i, `n loc s\-[imângâie copila[ii, p\rin]ii [ibunicii l\sa]i de izbeli[te petoate plaiurile mioritice [i careun an de zile le plâng de dor. N-au plecat pentru setea de aven-tur\ sau `n c\utare de pl\ceriexotice. Au plecat din cauzas\r\ciei [i disper\rii `n care aajuns ]ara condus\ de politicienivero[i, incapabili s\ dea osperan]\ de mai bine bie]ilorlocuitori ai acestor plaiuri, de lacare, parc\, chiar [i Dumnezeu[i-a `ntors fa]a.

Anul Centenarului, 2018,speram s\ fie ceva semnifica-tiv, ceva mai deosebit fa]\ deultimii ani, s\ avem prilejul s\ne bucur\m de vreo realizaredeosebit\: un monument m\-re], o autostrad\ nou\ (tran-scarpatic\), o cale ferat\ mod-ern\ sau m\car o speran]\ demai bine. Nimic din toate aces-tea. ~n afar\ de ni[te banere,insigne, ecusoane [i alte m\-run]i[uri care s\ ne aminteasc\faptul c\ suntem `ntr-un ananiversar, nu s-a f\cut nimic.Poate doar parada militar\ or-ganizat\ cu ocazia Zilei Na]io-nale ne va mai scoate din mo-notonia `n care tr\im [i ne vaaminti de vremurile bune.Poate c\ `n ultima lun\ a anu-lui vom vedea o Minune. Spe-ran]a moare ultima!

S\ ne [tergem lacrimile [i s\s\rb\torim Centenarul. Cine[tie cât timp vom mai avea par-te de ]ara pe care o avem acum?

La dezvelirea bustului Domnitorului Grigore Alexandru Ghica,~ntemeietorul Jandarmeriei Române

Centenar. Care centenar?

4SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Centenar

CCMMYYKK

Filiala jude]ean\ „Hen-ri Coand\“ a organizat`n ziua de 23 octom-

brie a.c., `ntre orele 10.30-12.30, Simpozionul dedicatZilei Armatei Române - 25 oc-tombrie 2018. ~n cadrul mani-fest\rii, care a avul loc `n salade festivit\]i a Cercului MilitarIa[i, dup\ intonarea ImnuluiNa]ional [i Cuvântul de de-schidere rostit de Col. RemusBondor, comandantul Brig\zii15 Mc. „Podu ~nalt“, invitatulspecial Col.(r) Gorgan Alexan-dru din Chi[in\u a dat citireMesajului Federa]iei Structuri-lor de For]\ ale Armatei Na-]ionale ale R. Moldova. ~n Pro-gram au fost incluse expunerisus]inute de c\tre Col.(r) Ma-rian Stanciu (Armata român\`n Anul Centenarului), Col.(r)Gheorghe Pancu (SacrificiileArmatei `n eliberarea patriei),Pr. Prof. dr. Cristian Barna (Pi-men Georgescu - MitropolitulR\zboiului [i al Marii Uniri) [iCol.(r) Gr. Radoslavescu (ZiuaArmatei `n presa militar\).

„O particularitate specific\istoriei poporului român, tr\i-tor `ntr-o ]ar\ cu frumuse]i nat-urale deosebite [i cu bog\]ii detoate felurile, echilibrate, ]ar\a[ezat\ la intersec]ia marilorinterese [i drumuri comercialeale Europei, a constituit-o re-

alizarea `n etape distincte aidealurilor na]ionale de unitate[i independen]\, a ar\tat Col.(r) Gh. Pancu `n expunerea sa.~n multimilenara sa istorie, Ro-mânia [i-a f\urit bogate tradi]iifamiliale, religioase, militare,culturale, [colare, de limb\ pro-prie, de cult pentru eroii nea-mului, pentru creatorii [iap\r\torii valorilor na]ionale,[i-a creat, `n acela[i timp, [i in-stitu]ii corespunz\toare aces-tora pe care s-a sprijinit [i se vasprijini `ntreg edificiul na]ionalal statului român.

Din zorii genezei lor [i pân\ast\zi românii nu s-au manifes-tat ca un neam r\zboinic, cidimpotriv\, ca o popula]ie pa[-nic\ prin `ntregul s\u mod de

via]\. Pentru o astfel de popu-la]ie, r\zboiul are func]ia deap\rare, de `ndep\rtare, de res-pingere sau `nl\turare a peri-colului extern. Pentru o astfelde nevoie s-a n\scut Armataromân\, cea mai veche armat\permanent\ din Europa. Deaceea, O[tirea român\ trebuieprivit\ istoric de pe pozi]ia in-teresului na]ional, cu trecutuls\u glorios, ca parte insepara-bil\ a societ\]ii române[ti, im-portant\ valoare na]ional\, cur\d\cinile adânc `nfipte `n tra-di]ile neamului de unde `[i trageseva. Ea este o prezen]\ vie `ntoate fibrele sufletului româ-nesc, o `ntâlnim `n folclorul ro-mânesc, `n cântecele [i baladelepopulare, `n povestirile din r\z-

boi sau din timpul satisfaceriistagiului militar de c\tre vet-erani, ceea ce denot\ c\ armataeste o insitu]ie foarte bine inte-grat\ social. Armata român\ afost [i este, dup\ religia str\-bun\ a românilor, institu]ia-valoare `n care românii aveau [iau cea mai mare `ncredere, faptce i-a imprimat `n istoria nea-mului ROLUL DE SCUT `mpo-triva vr\jma[ilor trecu]i, pre-zen]i [i viitori, o [coal\ a na]iu-nii [i a b\rb\]iei, pentru to]i ceicare `i trec pragul. Bazele ideo-logico-teoretice [i tradi]iile pecare s-a `ntemeiat crearea or-ganismului militar românesc au]inut armata departe de fr\-mânt\rile politice din societate[i au supus-o VOIN}EI }|RII

pe care o ap\ra. Leg\tura strân-s\ cu poporul din care provenea,recrutarea cadrelor militare dintoate structurile societ\]ii auf\cut imposibil\ apari]ia `nRomânia a unei caste militare,a[a cum exist\ [i azi `n multe]\ri din Ameria Latin\, din A-frica sau din Asia, care exercit\presiuni asupra puterii politicesau chiar se impun `n via]a poli-tic\ a ]\rii respective.“

~n expunerea sa despre „Mi-troplitul Marii Uniri“, Pr. Prof.dr. Cristian Barnea de laSeminarul Teologic OrtodoxIa[i a vorbit participan]ilor de-spre Pimen Georgescu care“ afost, poate, singurul om neim-plicat `n politic\, `ns\ implicatefectiv `n evenimentele Primu-lui R\zboi Mondial. Un r\zboide pe urma c\ruia ]ara noastr\a suferit foarte mult. Pe frontnu a mers, dar a fost primulcare a desemnat preo]i pentru`nso]irea armatei, a organizatspitale de campanie, a trimis lacursuri de specializare medica-l\ p\rin]i [i maici din m\n\sti-rile Moldovei, a scris continuuscrisori de `ncurajare Armatei,so]iilor de ofi]eri r\mase v\-duve, a organizat un orfelinatpentru orfanii r\zboiului. A-cestea [i multe altele i-au adusnumirea de Mitropolitul R\z-boiului“.

Simpozionul rezervi[tilor militariie[eni ai Filialei ANCMRR „HenriCoand\“ dedicat Zilei Armatei

Cu prilejul s\rb\toriicre[tin-ortodoxe Soborul Sf.Arhangheli Mihail [i Gavriil([i Rafail) [i al tuturor put-erilor cere[ti celor f\r\ detrup, Comitetul Executival Filialei noastre i-as\rb\torit pe camarazii carepoart\ numele de Mihai,Gavril [i Gabriel [i au trans-mis ur\ri de s\n\tate dom-nilor: Ababei, Acatrinei,Andrie[, Apetrei, Boghi]oiu,Cârmaciu, Carnariu,Chirica, Constantinescu,Co]ofan, Dumitriu, Isai,Olaru, Palamariu, Pascal,P\str\gu[, Popazu,Popovici, Prisecaru, Surdu.La mul]i [i `ntru ferici]i ani!Sfin]ii ai c\ror nume lepoart\ s\-i ocroteasc\ iar eis\ urmeze [i pe mai departe`nv\]\turile Arhanghelilorcere[ti!

~n perioada 28-31 octombrie 2018, vi-cepre[edin]ii Federa]iei Veteranilor [iRezervi[tilor Structurilor de For]\ dinRepublica Moldova, coloneii (r) Alexan-dru Gorgan [i Tudor Samoilenco (`n ima-ginile foto al\turate), la ini]iativa con-ducerii Federa]iei [i la invita]ia Servi-ciului de Stat cu problemele veteranilordin Georgia, au efectuat o vizit\ de lucru`n aceast\ ]ar\. (Pag. 6: Coreponden]\special\ despre `ntâlnirea cu veteranii der\zboi [i veteranii militari geogieni).

VVeetteerraanniiii bbaassaarraabbeennii `̀nn vviizziitt\\ llaa TTbbiilliissii - GGeeoorrggiiaa

CCMMYYKK

5 SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Centenar

Pentru a elogia „ZiuaArmisti]iului“ [i „ZiuaVeteranilor din Teatrele deOpera]ii“, rezervi[tii militariiie[eni `mpreun\ Primarulmunicipiului Mihai Chirica [icu militarii Bg. 15 Mc.„Podu ~nalt“ au desf\[uratduminic\, 11 noiembrie,`ncepând cu ora 12.30,ceremonii comemorative `nCimitirul „Eternitatea“ dinIa[i la Monumentul EroilorRomâni din Primul R\zboiMondial [i la mormântuleroului sublocotenent (post-mortem) Bogdan-ValerianHâncu, c\zut la datorie `nanul 2006, pe timpulexecut\rii unei misiuni `nteatrul de opera]ii din Irak.

Pe data de 11 noiembrie`n `ntreaga lume estecelebrat\ „Ziua Armis-

ti]iului“, momentul fiind mar-cat `n mod special la Paris, ca-

pital Fran]ei, `n prezen]a a pes-te 60 de lideri mondiali pentrua comemora cele 16 milioane devictime ale Marelui R\zboi.

~n urm\ cu 100 de ani, ladata de 11 noiembrie 1918, laora 11.00, lua sfâr[it PrimulR\zboi Mondial prin semnareaarmisti]iului dintre ImperiulGerman [i puterile Antantei.Principalii semnatari au fostmare[alul Ferdinand Foch, co-mandantul for]elor Antantei [isecretarul de stat MatthiasErzberger, din partea Germa-niei. Armisti]iul a intrat `n vi-

goare `ncepând cu ora 11.00 -cea de-a unsprezecea or\ acelei de-a unsprezecea zile dina unsprezecea lun\ a anului1918. Ini]ial, acest armisti]iu a`ncetat dup\ o perioad\ de 36de zile. Tratatul privind `nc-etarea definitiv\ a ostilit\]ilora fost semnat `n mod formal laVersailles, `n 1919.

Tot `n aceast\ zi, `n ]aranoastr\ se marcheaz\ „ZiuaVeteranilor din Teatrele deOpera]ii“, instituit\ prin Legeanr. 150/2014, `n semn de re-cuno[tin]\ pentru sacrificiul

militarilor care au luptat `nteatrele de opera]ii. La data de11 noiembrie 2003, `[i pierdeavia]a eroul sublocotenent (post-mortem) Iosif-Silviu Fogora[i `nurma unui atac insurgent. Treizile mai târziu se stingea dinvia]\ [i eroul sublocotenent(post-mortem) Mihail-Anton Sa-muil\, grav r\nit `n acel atac.Cei doi militari erau atunci `nmisiune cu Batalionul 151Infanterie „R\zboieni“ din Ia[i.

Alte ceremonii comemorativededicate „Zilei Armisti]iuluiut“au mai avut loc `n ziua de 14

noiembrie la Cimitirul EroilorFrancezi din primul R\zboiMondial (Cimitir Eternitatea),precum [i la statuia generaluluiHenri Mathias Berthelot de laTeatrul Na]ional „Vasile Alec-sandri“ din Ia[i. Programul ma-nifest\rilor a cuprins intonareaImnului Na]ional, oficierea deservicii religioase [i scurte mo-mente de reculegere. De aseme-nea, s-au rostit alocu]iuni [i s-audepus coroane de flori, mani-fest\rile `ncheindu-se cu defi-larea g\rzilor de onoare. ((PPrrooff..FF\\nniicc\\ UUnngguurreeaannuu))

De „Ziua Armisti]iului“ [i de „Ziua Veteranilor“

Rezervi[tii, veteranii de r\zboi [i veteraniimiliari ie[eni prezen]i `n num\r mare la ceremoniile militare [i religioase

ddee CCooll..((rr)) SSiillvviiuu BB||DD||RR||UU

Profesorul Ion M\rgineanudin B\l]i (R. Moldova), unul din-tre primii 278 de deputa]i aiParlamentului Republicii Mol-dova, semnatar al declara]iei deindependen]\ fa]\ de UniuneaSovietic\, a pornit joi, 1 no-iembrie, pe jos, din ora[ul natalspre Alba Iulia. „Ion M\rgineana predat franceza [i germana la[coli [i universit\]i din Republi-ca Moldova. A tradus `n germa-n\ c\r]i ale scriitorilor GrigoreVieru [i Nicolae Dabija, [i lu-cr\ri cu caracter economic.

B\rbatul `n vârst\ de 78 deani [i-a propus s\ marcheze ̀ n a-cest mod Centenarul MariiUniri. Cu toate c\, anterior, asuferit o interven]ie chirurgical\la inim\, fostul deputat spunec\ va ajunge pe 1 Decembrie laAlba Iulia de[i are de parcurs odistan]\ de 600 de km `n 31 dezile, respectiv 20 kilometri pe zi.F\le[ti, Sculeni, Ia[i, TârguFrumos, R\zboieni, Mirce[ti,Piatra Neam], Blaj - sunt doar

câteva dintre localit\]ile ce vor fitraversate de Ion M\rgineanu.Zeci de persoane, colegi, prieteni[i rude i-au urat drum bundrume]ului octogenar.

Ideea acestei c\l\torii istorices-a n\scut `n anul 1993, când aparticipat la Alba Iulia, `mpre-un\ cu o delega]ie de deputa]idin primul Parlament al repub-licii Moldova, la aniversarea a75 de ani de la Marea Unire.Acesta [i-a ̀ nceput drume]ia la 1noiembrie ora 12.00, din fa]acl\dirii Po[tei din B\l]i. Locul depornire este unul simbolic, a-vând `n vedere c\ aceast\ cl\-dire a g\zduit, la 3 martie 1918,Adunarea Zemstvei din B\l]i,care a votat o Declara]ie de Uni-re cu România. Era prima Zem-stv\ din Basarabia care semnaun asemenea document. Fostulparlamentar moldovean a afir-mat c\ `ntreaga c\l\torie este fi-nan]at\ din bani proprii. Acestaar urma s\ parcurg\ zilnic câte20 de km [i va fi `nso]it de ceitrei copii ai s\i, care se vor ocupade cazare [i hran\.

„Acesta e aportul meu la s\r-b\torirea Centenarului Unirii.~n al doilea rând, sunt n\scut `njude]ul B\l]i, ora[ul care a datstart Unirii. {i m\ doare faptulc\ b\l]enii s-au cam rupt ast\zide la aceast\ idee, de[i mai suntmul]i patrio]i [i `mi doresc s\promovez aceast\ sim]ire a lorprin ceea ce pot eu. Ce s\ facaltceva? Eu sunt pensionar. Artrebui s\ merg [i s\ dorm. Maibine `mi tr\iesc via]a activ.Vinul, cartea [i vioara cu câtsunt mai vechi, cu atât e maibine. Cu acest gând m\ pornescspre România: s\ duc mesajulbasarabenilor c\ noi suntempentru Unire. Nu ru[ii suntst\pâni `n ]ara asta, ci noi, [i `nsuflet r\mâne de secole tendin]aspre Unire. Chiar dac\ unii nu`n]eleg `nc\ acest lucru eip\streaz\ `n ei aceast\ idee aunit\]ii neamului“, a precizatfostul deputat moldovean, citatde site-ul prime.md.

Profesorul spune c\ are cinciperechi de `nc\l]\minte, iarhainele de ploaie [i de frig i le

vor purta copiii. „Eu `n schimb os\ `mi iau o cârj\ bun\ [i fru-moas\. Goethe când treceadintr-un ora[ german `n altul,când Germania era `mp\r]it\ `nlanduri [i când trecea frontieraa[a cum trecem noi ast\zi din R.Moldova spre România, vame[ii`l `ntrebau: «Dumneata treciatât de des pe aici, cum se `n-tâmpl\ c\ nu ai niciodat\ nimicde contraband\?». Iar Goether\spundea c\ toat\ contrabandasa era `n cap, era mintea sa lu-minat\. A[a [i eu. Voi trece `nRomânia cu gândurile frumoasedespre }ara mea, care m\ vor`nso]i [i m\ `nso]esc mereu. LaAlba Iulia nu cred c\ voi fi acoloeu buricul P\mântului. Voi fi unmuritor de rând, dar cel pu]incopiii [i nepo]ii mei vor [ti c\bunicul a participat la adunareadin 2018, parcurgând pe josatâtea sute de kilometri. N-amnevoie de ceva mai mult. Am cuce tr\i, iar onorurile mi le fac co-piii mei. N-am nevoie de bog\]iematerial\, ci de cea spiritual\“,a completat Ion M\rgineanu.

Distinsul pelerin sus]ine c\trebuie s\ se realizeze la un mo-ment dat [i Unirea Basarabieicu România: „Nu trebuie s\a[tept\m ca Unirea s\ o fac\conducerea. Unirea trebuie s\ ofacem noi. A[a cum am f\cutPodul de Flori, a[a trebuie s\facem [i Unirea. Un exemplupentru noi ar fi modul `n care aavut loc unificarea Germaniei“.Octogenarul basarabean care aajuns la Ia[i, la Statuia luiMihai Viteazul din Copou, `nziua de 5 noiembrie, a fost`ntâmpinat de Delega]ia Fililalei„Henri Coand\“ format\ dinCol.(r) Silviu B\d\r\u, Cdr.(r)Nicolae Mitic\ [i Mr.(r) F\nic\Ungureanu.

PPrrooffeessoorruull IIoonn MM\\rrggiinneeaannuu,, ddee 7788 ddee aannii ddiinn BB\\ll]]iiii BBaassaarraabbiieeii iissttoorriiccee,, `̀nn mmaarr[[uull sspprree AAllbbaa IIuulliiaa `̀nnttââmmppiinnaatt llaa IIaa[[ii ddee rreezzeerreevvii[[ttiiii mmiilliittaarrii

„Merg s\ duc mesajul c\ noi suntem pentru Unire“

6SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Eveniment

CCoorreessppoonnddeenn]]\\ ssppeecciiaall\\ ddee llaa CCooll..((rr))AAlleexxaannddrruu GGOORRGGAANN,, sseenniioorr eeddiittoorr,, rreeddaaccttoorr-[[eeff aallSSuubbrreeddaacc]]iieeii CChhii[[iinn\\uu aa zziiaarruulluuii „„RReezzeerrvviissttuull““

Scopul vizitei noastre `n Georgia`n zilele de 28-31 octombrie afost familiarizarea cu activi-

tatea statului [i a societ\]ii civile `nsolu]ionarea problemelor veteranilor der\zboi [i a veteranilor militari. Drepttemei a servit situa]ia similar\ prin ca-re trece [i Republica Moldova `n peri-oada de dup\ desfiin]area URSS, pre-cum [i problemele identice cu care seconfrunt\ fostele republici unionale:Georgia [i Moldova.

~n cadrul acestei vizite delega]ianoastr\ a f\cut cuno[tin]\ cu starea delucruri ce ]ine de solu]ionarea proble-melor veteranilor de r\zboi [i a vetera-nilor militari, de atitudinea statului fa-]\ de aceste categorii de cet\]eni.

Georgia, ca stat independent [i suve-ran, a trecut prin dou\ r\zboaie (1992-1993 [i 2008) pentru ap\rarea in-tegrit\]ii teritoriale, provocat fiind defor]ele vechi imperiale, care doreau cuorice pre] [\-[i p\streze influen]a asu-pra acestei ]\ri caucaziene, fost\ repub-lic\ din componen]a URSS. ~n rezul-tatul acestor r\zboaie au fost rupte dinteritoriul Georgiei [i ocupate de for]elesecesioniste, sus]inute `n mod direct dec\tre conducerea Federa]iei Ruse, 20%din teritoriul suveran al ei (teritoriulfostei republici autonome Abhazia [i alfostei regiuni autonome Osetia de Sud,p\r]i componente ale Georgiei).

Statul Georgian a suportat maripierderi umane [i economice. ~n acester\zboaie Georgia a pierdut peste 16 miide vie]i omene[ti, zeci de mii de per-soane au fost r\nite, dintre care peste2700 de combatan]i au devenit invalizide r\zboi. Una din marile probleme alestatului Georgian este [i problema exis-ten]ei, pân\ `n prezent, a zeci de mii derefugia]i, care au fost izgoni]i din pro-priile case [i nevoi]i s\ p\r\seasc\ lo-

curile lor de trai. Ast\zi teritoriul fosteirepublici autonome Abhazia [i al fosteiregiuni autonome Osetia de Sud esteocupat de structurile militare ale regi-murilor separatiste din Suhumi [i }hin-val, sus]inute practic `n toate domeniilede for]ele militare ale Federa]iei Ruse,dislocate nelegitim `n acest spa]iu.

}in`nd cont de situa]ia precar\ ast\rii materiale, morale, psihologice [i as\n\t\]ii persoanelor (peste 50 mii deveterani de r\zboi) ce au ap\rat cuarma `n mâini integritatea ]\rii [i nece-sitatea cre\rii unui climat moral psiho-logic s\n\tos `n societate, a unei atitu-dini pozitive fa]\ de ap\r\torii ]\rii,fa]\ de militari, care au menirea s\ fac\totul pentru a ap\ra ]ara [i poporul ei,necru]ându-[i s\n\tatea [i chiar via]a,guvernul Georgiei a `ntreprins m\surideosebit de importante ce dau posibili-tatea de a solu]iona `n mod concretproblemele fiec\rui veteran de r\zboi [iale armatei, transformând, `n 2016,Departamentul pentru problemele vet-eranilor, subordonat pân\ la acel mo-ment Ministerului Ap\r\rii `n Serviciulde Stat pentru problemele veteranilorGeorgiei, subordonat nemijlocit Pri-mului ministru.

~n prima zi a vizitei delega]ia Fede-ra]iei Veteranilor [i Rezervi[tilor Struc-turilor de For]\ din Republica Moldova aavut loc `ntrevederea cu conducereaacestui Serviciu, `n frunte cu directorullui, Generalul (r) Vladimir Imnadze. ~ncadrul `ntâlnirii oficiale, delega]ia dinRepublica Moldova a fost familiarizat\cu structura central\ [i a subdiviziunilorei teritoriale. De asemenea delega]ia afost detaliat informat\ cu activitateaServiciului, cu practica de lucru `nsolu]ionarea problemelor acestei cate-gorii de cet\]eni; membrii delega]iei s-au`ntâlnit cu colaboratorii Serviciului, auf\cut cuno[tin]\ cu sistemul de eviden]\a veteranilor, cu arhiva serviciului, cumuzeul [i alte subdiviziuni, cu sistemulde audien]\ [i de solu]ionare juridic\ [isocial\ a problemelor veteranilor.

A doua zi coloneii (r) AlexandruGorgan [i Tudor Samoilenco, `nso]i]i dec\tre colaboratorii Serviciului, au viz-itat Centrul de reabilitare a veteranilor,unde veteranii de r\zboi [i ai Armatei,`n caz de necesitate, sunt gratuit pro-teza]i cu cele mai performante modelede proteze pentru mâini [i picioare. Lafel, gratuit se trateaz\ [i se protezeaz\dantura ambelor categorii de veterani.~n categoria de veterani militari intr\,de asemenea, veteranii r\zboiului deAfganistan [i din alte ]\ri, unde au par-ticipat cet\]enii georgieni. ~n continu-are delega]ia noastr\ a vizitat Policli-nica polivalent\ a veteranilor de r\zboi,construit\ `n 2018 din bugetul Serviciu-lui, adic\ al statului, care acum se pre-g\te[te pentru darea `n exploatare a no-ului sediu. Aici veteranii au posibilita-tea de a face investiga]iile sanitare ne-cesare, precum [i a se afla `n grija me-dicilor pe parcursul `ntregii zile, avândcondi]ii speciale de tratament `n ambu-latoriu. Când exist\ necesitatea ca vet-eranii s\ se trateze `n sta]ionar, ei suntinterna]i `n spitalul clinic pentru vete-rani, care poart\ numele V.Sanikidze.

~n a treia zi de aflare `n Georgia, fi-ind `nso]it\ de c\tre colaboratorii Ser-viciului, delega]ia moldoveneasc\ a de-pus un co[ cu flori la Monumentuleroilor c\zu]i `n luptele pentru integri-tatea teritorial\ a Georgiei. ~n aceia[i ziofi]erii moldoveni au vizitat o subdivi-ziune a Serviciului pentru problemeleveteranilor din ora[ul Gori, ora[ unde s-a n\scut fostul lider comunist al URSS,Iosif Stalin, care se afl\ la 80 kilometride capitala statului, ora[ul Tbilisi.Ora[ul Gori se afl\ `n apropiere de ho-tarul artificial cu fosta regiune au-tonom\ Osetia de Sud, ast\zi autointit-ulat stat independent [i recunoscut doarde c\tre Federa]ia Rus\. Aici am f\cutcuno[tin]\ cu situa]ia din acest terito-riu [i cu practica activit\]ii structuriiregionale `n solu]ionarea problemelorveteranilor de r\zboi [i militari.

Veteranii militari [i ai r\zboiului deap\rare a integrit\]ii teritoriale a

Republicii Moldova, `n aceia[i zi, au de-pus flori la Monumentul a 17 eroigeorgieni, ridicat `n localitatea {indisi,care au fost mi[ele[te nimici]i, pe terito-riul ]\rii sale, la 10 km. de teritoriulseparatist, unde se duceau luptele, dec\tre un batalion de para[uti[ti aiFedera]iei Ruse.

La `ntoarcere `n Tbilisi delega]ia dinRepublica Moldova a vizitat fosta capi-tal\ istoric\ a Georgiei, ora[ul M]heta,care ast\zi este capitala spiritual\ a]\rii, deoarece aici este `n\l]at\, `nc\din secolul IV d.H., imediat dup\ cre[-tinarea Georgiei, prima biseric\ cre[tin-ortodox\ din ]ar\. Tot aici delega]ii dinMoldova au vizitat Catedrala Sveti]hov-eli, unde ne-am rugat Domnului [i amaprins lumân\ri `n memoria eroilor ce[i-au jertfit via]a pentru ]ar\.

La plecare am mul]umit gazdelorpentru ospitalitate, aten]ie [i bun\vo-in]\ fa]\ de noi. La rândul nostru, le-amdorit camarazilor georgieni s\dep\[easc\ toate problemele existente,s\-[i restabileasc\ cât mai curând in-tegritatea teritorial\ a ]\rii. De aseme-nea le-am dorit pace [i bun\stare, re-alizarea tuturor visurilor seculare alepoporului georgian. Totodat\ am trans-mis conducerii Serviciului de Stat pen-tru problemele Veteranilor din Georgiainvita]ia de a vizita Basarabia, unde eiv-or fi trata]i fr\]e[te [i se v-or sim]ibine, a[a cum ne-am sim]it noi la ei aca-s\. {i unde se vor `ntâlni [i cu fra]iino[tri de peste Prut, camarazii români,pentru a `ncheia un Parteneriat viabil`ntre cele dou\ structuri, cea de laTbilisi [i cea de la Chi[in\u [i Filialaromâneasc\ „Henri Coand\“ dinCapitala Moldovei, pentru a derula `ncomun, tripartit, vizite reciproce de doc-umentare, particip\ri la ceremonialemilitare [i religioase, `ntâlniri cu per-sonalit\]i din diferite domenii sociale,organizarea de evenimente culturale [ipetrecerea `n mod pl\cut a vacan]elor `nGeorgia, `n Basarabia [i `n Moldova depeste Prut.

Festivitatea a fost organi-zat\ de Bg. 15 Mc. [i MuzeulMilitar Na]ional din Bucure[ti,cu sprijinul Consiliului Ju-

de]ean Ia[i [i al unor sponsori(cadre militare active, `n rezer-v\/retragere [i agen]i econo-mici).

~ntâlnire fr\]easc\ cu veteranii der\zboi [i veteranii militari din Georgia

PPee 1100 nnooiieemmbbrriiee 22001188 aa aavvuutt lloocc IInnaauugguurraarreeaa FFiilliiaalleeii IIaa[[ii aa MMuuzzeeuull MMiilliittaarrNNaa]]iioonnaall „„RReeggeellee FFeerrddiinnaanndd II““

7 SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Lumina Ortodoxiei

Intrarea României `nprimul r\zboi mondial,la 4/17 august 1916, du-p\ semnarea, la Bucu-

re[ti, a Tratatului de Alian]\ cuPuterile Antantei (Fran]a, Ma-rea Britanie, Rusia [i Italia) a a-vut semnifica]ii politice [i na]io-nale. Interesul primar al Româ-niei prin intrarea ̀ n r\zboi a fost`ntregirea neamului [i f\urireastatului na]ional unitar român,consfin]ite dup\ r\zboi prin Ma-rea Unire de la 1 decembrie 1918. OOrrggaanniizzaarreeaa SSeerrvviicciiuulluuii

RReelliiggiiooss aall AArrmmaatteeii RRoommâânnee. ~n[edin]a din 16 mai 1915, SfântulSinod al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne a ales ca protoiereu sauprotopop al preo]ilor de Armat\pe preotul iconom ConstantinNazarie (1865-1926), profesor u-niversitar de Teologie Moral\ laFacultatea de Teologie Ortodox\a Universit\]ii din Bucure[ti, `n-vestindu-l cu r\spunderea de aorganiza Serviciul Religios alArmatei Române `n cel maiscurt timp posibil. ~n cadrulaceleia[i [edin]e, mitropolitulPimen Georgescu al Moldovei [iSucevei (1909-1934) a f\cut opropunere privitoare la organi-zarea preo]ilor de armat\ care,aprobat\ cu unanimitate de vo-turi, a devenit decizie sinodal\.Episcopilor [i mitropoli]ilor ]\riili se cerea s\ dea Armatei, dup\cererea Ministerului de R\zboi,preo]ii trebuincio[i `n timp depace [i `n timp de r\zboi. Au fost`ntocmite [i aprobate de SfântulSinod [i unele ,,Instruc]iuniasupra atribu]iunilor preo]ilor laarmat\“, aprobate ulterior [i deMinisterul de R\zboi.

Preotul profesor ConstantinNazarie, care primise respons-abilitatea organiz\rii Serviciu-lui Religios al Armatei Române,a `ntocmit [i zece cuvânt\rimenite a da preo]ilor un modeldespre felul cum trebuie s\ vor-beasc\ solda]ilor `n diferiteocazii [i situa]ii de r\zboi. Celezece teme erau: Ce ̀ nseamn\ a fisoldat?; Drapelul; De ce trebuies\ ascult\m superiorii?; La cefolose[te omului [i osta[ului aju-torul lui Dumnezeu?; Trezvia [imilitarul; Vorbire la declarareade r\zboi; Vorbire `nainte de a`ncepe lupta; Vorbire la câ[tiga-rea de victorie; Vorbire la `ncu-rajare `n caz de pierdere de lup-t\; Vorbire la `nmormântareaunui osta[ ̀ n vreme de r\zboi. A-ceste cuvânt\ri au fost aprobatede Sfântul Sinod. Un ultim as-pect esen]ial privea `ntrunirilepreo]ilor mobilizabili la niveluleparhiilor `n baza propuneriipreotului profesor ConstantinNazarie [i a hot\rârii SfântuluiSinod nr. 2216 din 2 iunie 1916.

~n cei doi ani de r\zboi (1916-1918), o parte a clerului românortodox din Regatul României a`nso]it trupele române pe câm-purile de lupt\, o parte a r\masal\turi de credincio[ii din terito-riile ocupate de trupele germane[i bulgare, iar mul]i monahi [imulte monahii din m\n\stiri s-au angajat ca voluntari `n ser-viciile sanitare ale Armatei. AAccttiivviittaatteeaa ddee ppee ffrroonntt aa

pprreeoo]]iilloorr rroommâânnii oorrttooddoocc[[ii.. ~nbaza ordinelor Marelui Stat Ma-jor, au fost mobiliza]i pe front204 preo]i. La sfâr[itul r\zboiu-

lui s-au `nregistrat, ca pierderide r\zboi, un num\r de 30preo]i, din care: 5 mor]i, 6 r\ni]i,19 disp\ru]i (prizonieri, etc).Protopopul Constantin Nazariea func]ionat `n tot acest timp ca{ef al Serviciului Religios al Ar-matei `n gradul de colonel asimi-lat, iar preotul Vasile Pocitan(din 1929, arhiereul VeniaminPocitan), `n gradul de maiorasimilat. Activitatea de pe fronta preo]ilor români ortodoc[i afost exemplar\ [i de un eroismcople[itor, fiind unanim apreci-a]i de comandan]ii armatei ro-mâne. Ace[tia au dat dovad\ de`nalt patriotism [i dragoste de]ar\, au preluat uneori comandabatalioanelor de solda]i `n con-textul r\nirii sau mor]ii coman-dan]ilor militari, au ]inut cu-vânt\ri `n\l]\toare [i `ncuraja-toare `n fa]a solda]ilor români,au ajutat pe medici `n postul deprim ajutor dând `ngrijiri san-itare r\ni]ilor [i muribunzilor,au `mp\rt\[it pe solda]ii r\ni]i[i au `ngropat pe solda]ii uci[i `nr\zboi, au suportat rigorile pri-begiei `n mun]i, au c\zut pri-zonieri, au stat `n captivitate `ndiferite lag\re ale armatelor in-amice `n Germania, Ungaria [iBulgaria.

Aprecierile la adresa prezen-]ei [i rolului clerului BisericiiOrtodoxe Române `n timpuluiPrimului R\zboi Mondial suntnumeroase [i conving\toare. ~nrândul numero[ilor preo]i mili-tari de mare vrednicie din tim-pul r\zboiului se num\r\ [i pro-tosinghelul Justin {erb\nescude la m\n\stirea Cernica de lân-g\ Bucure[ti, confesor al Regi-mentului 21 Infanterie care,pentru faptele sale eroice a fostdecorat, `n anul 1918, cu cel mai`nalt ordin militar românesc„Mihai Viteazul“, clasa a III-a.Potrivit Protopopului Constan-tin Nazarie, {eful ServiciuluiReligios al Armatei Române dintimpul r\zboiului, „Preo]ii, `nvremi a[a grele, au dat dovezi deo abnega]ie, de un curaj, de unspirit de jertf\ [i de o activitatea[a de `n]eleapt\, spornic\ [ifolositoare, `ncât [i-au atras ad-

mira]ia [i respectul tuturor mili-tarilor, asigurându-[i locul decinste `n rândurile lor [i de-venind element absolut indis-pensabil, cum [i este“

La 10 aprilie 1918, Generalulde Corp de Armat\ adjutantConstantin Prezan, fost {ef alStatului Major General, `ns\rci-nat cu comanda Armatei Româ-ne, aflat `n vizit\ la Serviciul

Religios al Armatei Române, aspus `ntre altele: „Preo]ii [i-auf\cut mai mult decât datoria [ieste o cinste pentru cler care,al\turi de osta[i, a dat mai multdecât i-am cerut noi pentru }ar\[i Neam.“ La 8 iulie 1921, `n[edin]a Senatului României,ministrul de R\zboi, generalulIoan R\[canu, `n Expunerea deMotive la Legea pentru organi-zarea clerului militar a afirmaturm\toarele: „Armata noastr\,care a luptat `n condi]iuni ex-trem de grele, cunoscute `ndea-juns de domniile noastre, gra]iepreg\tirii ei suflete[ti a putut s\`nfrunte cele mai grele timpuri[i s\ treac\ neatins\ pe lâng\flagelul teribil al bol[evismuluicare a prins `n focul s\u [i a mis-tuit formidabila armat\ ruse-asc\. Aceast\ preg\tire su-fleteasc\ `n mare parte `[i areobâr[ia `n sentimentele reli-gioase cu care a fost `nzestratromânul `n toate timpurile [icare l-a ajutat [i salvat `n tim-purile de restri[te. Sentimentulreligios a fost ve[nic cald `n su-fletul soldatului nostru, c\cipreo]imea militar\ care a `nso]itarmata `n tot timpul r\zboiului,a fost mai presus de orice laud\[i, ca adev\ra]i apostoli, preo]iinu au p\r\sit un moment postullor sfânt [i de onoare, ajutând

ofi]erimea spre a putea duce laglorie trupele noastre.“

~n cea dint=i Scrisoare pas-toral\ c\tre preo]ii militari dinsubordine, afla]i pe tot cuprinsul]\rii, datat\ 20 noiembrie 1937,Partenie Ciopron, episcopulArmatei Române sublinia: „Cafost osta], `mi dau seama ce in-fluen]\ are cuv=ntul preotului,mai ales `n `mprejur\ri grele. {iast\zi, dup\ dou\zeci de ani, am`naintea ochilor figura preotuluimilitar de pe front, la care m\uitam ca la un trimis al luiDumnezeu ]i `mi amintesc cuemo]ie de cuvintele ce ni lespunea `nainte de `nceperealuptelor, o]elindu-ne sufletele:Via]a unui om - spunea el - ori-c=t de lung\ ar fi, nu reprezint\aproape nimic fa]\ cu ve[nicia;deci, a-]i ̀ ncheia via]a mai t=rziusau mai devreme, n-are impor-tan]\, `ns\ foarte important estefelul cum ]i-ai `ncheiat via]a ]i cemo]tenire ai l\sat urma]ilor t\i.Acel om se poate socoti pe deplinfericit pe care sf=r]itul vie]ii l-ag\sit f\c=ndu-[i datoria“.

~n teritoriile ocupate vremel-nic (Oltenia, Muntenia, Dobro-gea), aproximativ 20 de preo]i [i-au pierdut via]a, fie ̀ mpu[ca]i desolda]i din armata german\, fiemor]i `n urma b\t\ilor `ndurate,fie `n lag\rele din Germania [iBulgaria.

Maria RADUPoezii alese

Doamna `nv\]\toare Maria Radu, membr\ aFilialei jude]ene Ia[i „Henri Coand\“, originar\din Tansa „loc al nemuririi sfin]it de marele poetna]ional Mihail Eminescu“, ne-a pus la dispozi]ievolumul de „poezii alese“ dedicat CentenaruluiMarii Uniri, volum care urmeaz\ c\r]ilor „Fasci-na]ia Ia[ului“ [i „Tradi]ie [i art\ la Tansa“, `nambele dimensiunea spa]ial\ - toposul-etosul -fiind reper [i con]inut. Prin aceast\ a treia carte,Maria Radu, `n misiunea ei nobil\ de educare atinerei genera]ii, `ncearc\ „vrednicia `n vremel-nicie“, adic\ urcu[ul pe o nou\ treapt\ `n dorin]ade a se defini, de a-[i `mplini menirea ca om.

~ntâi Decembrie~ntâi Decembrie - Zi mare! Pentru români e sfânt\ s\rb\toare, C\ci dup\ lupte grele, poporul umilit Se bucur\ s\-[i vad\ visul `mplinit.

Parc\ mai ieri, românii laolalt\, La Alba-Iulia s-au dus s\ veseleasc\. B\trâni [i tineri, bunici [i nepo]i Unirea mult dorit\ au serbat cu to]i.

De mii de ani dorit-au un singur trup s\ fie Fr\]ia, omenia s\ ]in\-o ve[nicie.

{i nimeni [i nimic s\ nu-i mai despart\, C\ci ]ara-i `ntregit\, rotund\, dodoloa]\.

Ast\zi se cuvine, dragi români, [i noiS\ fim to]i ca unul, ca vajnicii eroi!S\ nu uit\m nicicând c\ suntem bravi urma[iAi celor ce cu sânge au durat ai lor pa[i!

PatriaDe cineva m-ar `ntreba:Ce-nseamn\ oare patria, Va fi o `ntrebare grea Ce-mi va str\punge inima.

-La câte oare s\ gândesc? Ce vorbe mari s\ potrivesc? R\spunsul este simplu... românesc.E casa, este omul [i tot ce-n jur privesc!

Crucea `n mân\, c\ci o[tirea e cre[tin\!

Preo]ii, cu crucea `n mân\, la r\zboi, pentru Marea Unire

„Preo]i, cu crucea-n frunte! C\ci oastea e cre[tin\, Deviza-i libertate [i scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n lupt\, cu glorie deplin\, Decât s\ fim sclavi iar\[i `n vechiul nost' p\mânt!“

ddee AAnnddrreeeeaa TTRR||SSNNEEAA

Recent, a avut loc lansareamonografiei comunei Timi[e[ti,Neam]. Lucrarea se pozi]ionea-z\ printre cele mai complexe [ibine documentate monografiidin jude].

Evenimentul s-a desf\[uratla Centrul Cultural, `n prezen-]a primarului Vasile M\rcule][i a altor personalit\]i marcan-te din Timi[e[ti.

Editarea [i tip\rirea volumu-lui sub numele „Timi[e[ti. Mo-nografie/ ~n satele medievaleTimi[e[ti, Dumbrava, Pl\ie[u,Preute[ti [i Zvor\ne[ti, de undepleac\ lungul drum al apei c\treIa[i“ a fost posibil\ prin inter-mediul unui Proiect finan]at deConsiliul Jude]ean Neam], cusprijinul Prim\riei Timi[e[ti, A-socia]iei Culturale Sociale Oza-na Timi[e[ti [i al Filialei „HenriCoand\“ Ia[i a ANCMRR.

Autorul monografiei estecolonelul (r) Grigore Radoslaves-cu. Jurnalist [i scriitor militar,„cantemirist semicentenar“ cum

ne-a m\rturisit la prezentareac\r]ii, este autor istoric speciali-zat la Mitropolia Moldovei [i Bu-covinei `n conceperea, redacta-rea, editarea [i tip\rirea de mo-nografii [i lucr\ri istorice cu car-acter de popularizare a roluluiculturii `n societatea româneas-c\ de-a lungul veacurilor.

Cartea care circa 600 depagini [i este structurat\ `n 11capitole bine echilibrate [i pro-por]ionate, care dau substan]\[tiin]ific\ lucr\rii [i acoper\toat\ problematica acestei co-mune nem]ene, cu mari tradi]iiistorice [i culturale.

Monografia comunei Timi-[e[ti a fost tip\rit\ `n 350 de e-xemplare, care vor fi distribuitegratuit. La `nceput, includetexte de `ntâmpinare [i intro-ducere a cititorului `n con]in-utul lucr\rii, unul dintre ele fi-ind scris de c\tre actualul pri-

mar al comunei, Vasile M\r-cule]. La final, apare [i un rezu-mat `nso]it de ilustra]ii princare se promoveaz\ comuna [ijude]ul Neam].

„Lansarea monografiei co-munei Timi[e[ti a fost `ncu-nunarea unui proiect de suflet,pe care l-am ̀ nceput cu mul]i ani`n urm\. S-a muncit foarte mult,cu pasiune, cu studiu [i deter-minare, s-a lucrat `n echip\ [imul]umesc pe aceast\ cale tu-turor celor implica]i `n f\urireaacestei lucr\ri, dasc\lilor, preo-]ilor, copiilor, celor care ne-aupus la dispozi]ie documente,domnului col. Grigore Rados-lavescu, doamnei biblotecar Da-niela-{tefania Iacob, pre[edintaAsocia]iei „Ozana“, autoarea [isus]in\toarea Proiectului.

~n numele tuturor locuito-rilor, mul]umesc ConsiliuluiJude]ean Neam] [i domnuluipre[edinte Ionel Arsene, pentrusprijinul oferit [i pentru finan-]area acestui proiect“, a trans-mis primarul Vasile M\rcule].

„Timi[e[ti. Monografie/ ~nsatele medievale Timi[e[ti,Dumbrava, Pl\ie[u, Preute[ti[i Zvor\ne[ti, de unde pleac\lungul drum al apei c\tre Ia[i“este o lucrare complex\, `nde-lung a[teptat\ atât de specia-li[ti, cât [i, mai ales, de locui-

torii comunei, de cei care `ndr\-gesc aceste meleaguri [i vor s\-icunoasc\ istoria, s\ afle in-forma]ii interesante despre tre-cutul a[ez\rii nem]ene [i pots\-[i fac\ o impresie imediat\despre felul `n care a evoluat,despre oamenii care l-au locuit.

8SSââmmbb\\tt\\,, 11 DDeecceemmbbrriiee 22001188

Cantemiristul semicentenar

CCMMYYKK

Colegiul de redac]ie: Consultan]i [tiin]ifici: Consultan]i [tiin]ifici: Prof. univ.

dr. Ion Agrigoroaie, Preot prof. univ. dr. Mihai Valic\, Preotprof. univ. dr. Ion Vicovan

Seniori editori: Preot Dumitru Merticariu - biserica Banudin municipiul Ia[i, Col. (r) Vasile Radu - C\l\ra[i, R. Moldova,Col. (r) Alexandru Gorgan, Chi[in\u, Col. (r) Iurie Neghina -B\l]i, R. Moldova

Secretar general de redac]ie: Col.(r) Dumitru Zaharia Secretar tehnic de redac]ie: Col.(r) Mihai Prisecaru Corectur\ Viorica Pancu, Georgeta Radoslavescu Fotoreporteri: Col.(r) Silviu B\d\r\u, Sublocotenent

Eugen Mihai, Plutonier-adjutant Lucian Irimia Distribu]ie: Slt. (r) Emil Burlacu, Slt. (r) Vasile Antici, Slt.

(r) Consilian Buiciuc Tehnoredactare computerizat\: Lucian Apopei Web-designer: George VieruAdresa redac]iei: Cercul Militar Ia[i, Bd. Carol I nr.7; Tel.

0742-078745, 0775-332.970, 0722-669369; 0332-434039; Fax:0332-402806, 0232-212831; www. bg15mc.ro.

REZERVISTUL, AN VIII, Nr.7-88 (53/105-554/108), s=mb\t\, 1 Decembrie 2018

ddee PPrrooff.. ddrr.. AAuurreell-CCoonnssttaannttiinn SSOOAARREE

Cantemirul `mbrac\ haine des\rb\toare ori de câte ori se`nnobileaz\ spiritul cu o nou\

crea]ie a truditorilor s\i. Avem, acum, aadmira, prin lucrarea GEOMETRIESINTETIC| - CULEGERE DE PROB-LEME, truda necontenit\ pe t\râmulmatematicii a doi dasc\li ai Cantemi-rului - profesorul emerit Iacob Hadârc\[i profesorul Ion Stanciu. Doi apostolicare sunt, fiecare `n parte [i amândoi`mpreun\ pe acest loc al matematicii,coloane ale net\g\duitei noastre faimede ast\zi. Oameni de talent cu o in-teligen]\ organizat\, voin]e tari c\roracu hot\râre [i statornicie, rar li se vorg\si perechea. ~nsemnatele serviciiaduse de c\tre autori Cantemirului `nc\din tinere]e [i pân\ la pensionare,adaug\ temeinicie vie]ii demne [i iubiriist\pânitoare, vrednic\ a Matematicii,ca o R\splat\ dreapt\ a unor silin]e

mari. ~ncrederea `n scopul c\ruia [i-au`nchinat via]a este fundamentul d\-ruirii unei Lumini a cunoa[terii profun-de a domeniului matematicii.Un drumlung cât via]a, o `nsu[ire comun\ hot\-râtoare pentru cei doi: avântul spre o]int\ `n care s\ i se `nchine o via]\ pen-tru GEOMETRIE. Pe lâng\ fapta mate-rial\ se mai adaug\ o emana]ie necon-tenit\ a sufletului lor spre Bine, care`nal]\ faptele prisosului personal. Dinmunca lor s-a iscat un fenomen sufletesccare `nal]\ [i impune admira]ia pentruiscodirile matematicii, pentru apropiereaoamenilor prin [tiin]\ se Prea~nalt.

Cartea, prin con]inutul ei diversificatla provoc\rile acestei [tiin]e, `[i prindecititorii [i `i ghideaz\ prin labirinturi, `ipune s\ realizeze lucruri care paraproape imposibile, `i a[az\ `n spectac-ulosul rezolv\rii ini]iatice a unor temecu grad mare de dificultate. Suntprovoc\ri multiple, surse de inspira]iepentru mintea rezervistului militar fost

elev de liceu militar; sunt resurse decreativitate matematic\ bazate pe in-ventivitate [i mult\ intui]ie. Cu acesteexerci]ii [i probleme, „mu[chii min]ii“fiec\rui rezervist militar rezolvitorcap\t\ noi dimensiuni spre Crea]ie,spre `nt\rire [i spre izbând\.

Aceast\ carte era o datorie a c\rei`ndeplinire le onoreaz\ existen]a [i esteo pl\cut\ ocupa]ie de roadele c\reia tre-buie s\ le mul]umim. Ea trebuie s\ fieun pre]ios izvor pentru profesorii dematematic\, tineri [i mai pu]in tineri,pentru elevii care [tiu [i `ndr\gesc acestobiect - un c\lduros prieten [i pentru ceicare se istovesc rezolvând cu greu - osperan]\ spre o instruire solid\.

Autorii au atribuit geometriei o supe-rioar\ valoare educativ\, socotind-o unmijloc prin care, reformându-secugetarea omenirii, se poate crea o nou\Lume l\murit\ asupra `ndrept\]irii [iurm\rilor faptelor sale. {i mai trebuies\ remarc `nc\ ceva, referitor la autori:

ceea ce e mai rar la oamenii ale[i prindarurile spiritului e diamantul moraldin sufletul tainic al fiec\ruia care lu-mineaz\ sclipirile Idealului! Cei doiuautori ai prestigioasei lucr\ri ce vedeast\zi lumina tiparului au fost Dasc\limodel ai Cantemirului, sf\tuitori pen-tru exemplu [i c\l\uze pentru cei careintrau, treceau sau r\mâneau `n Ce-tate. Poate c\ [i acest tom deosebe[teprofesorul de conduc\tor, apostolul delider [i Omul de om.

~n final doresc s\ felicit autoriipentru publicarea acestei lucr\ri de omare importan]\

pentru tinerii liceeni [i pentru to]i ceicare pre]uiesc matematica [i pe ace[tide seam\ reprezentan]i ai ei, profesorulemerit IACOB HADÂRC| [i profesorulION STANCIU.

Sub semnul vremii, cald\ recuno[tin-]\, `nalt\ admira]ie [i adev\rat\ iubire,de la un coleg.

PPrriinn vvoolluummuull „„CCuulleeggeerree ddee pprroobblleemmee ddeeggeeoommeettrriiee ssiinntteettiicc\\ ccuu ssoolluu]]iiii““,, PPrrooffeessoorruulleemmeerriitt IIaaccoobb HHaaddâârrcc\\,, mmaarreellee mmaatteemmaattii-cciiaann aall LLiicceeuulluuii MMiilliittaarr „„DDiimmiittrriiee CCaann-tteemmiirr““,, `̀ii pprroovvooaacc\\ ppee ffoo[[ttiiii ss\\ii eelleevvii,, aazziirreezzeerrvvii[[ttii mmiilliittaarrii,, llaa iissccooddiirriillee mmaatteemm-aattiicciiii [[ii llaa aapprrooppiieerreeaa ooaammeenniilloorr,, pprriinn[[ttiiiinn]]\\,, ddee PPrreeaa~~nnaalltt

Prisosul iubirii de Logos

Pentru preg\tirea [i orga-nizarea `n bune condi]ii `nanul 2019, `n zilele de 16-18iulie, a 50 de ani (Semicen-tenar) de la finalizarea, `nanul 1969, a cursurilor Lice-ului Militar „Dimitrie Cante-mir“ din Breaza, `n perioada 3ianuarie -31 martie 2019 (ul-tima zi) colegii participan]ivor trimite `n cont una din ur-m\toarele sume: 400 lei pen-

tru o familie (2 persoane ) sau240 lei (pentru o persoan\).Valorile includ costurile afer-ente pentru ceremonialul reli-gios - omagial, dou\ `nsemnesimbolice aniversare (pentrufiecare coleg participant) [imasa festiva pentru petre-cerea colegial\.

Sumele de mai sus se vorvira pe numele ZAMFIRA CA-

MELIA, `n contul: R071INGB0000999907289086 (RON),ING Bank N.V. Amsterdam -Sucursala Bucure[ti. Colegiideponen]i trebuie s\ men]io-neze numele [i prenumele,Clasa - Semicentenar L.M.Breaza [i s\ informeze cu DAsau NU dac\ opteaz\ sau nupentru cazare `n incinta L.M.(cost 10 lei pe zi de persoan\care se achit\ la cazare).

Spre cuno[tin]a absolven]ilor Liceului Militar„Dimitrie Cantemir“ din Breaza - „PROMO}IA 1969“

AA ffoosstt llaannssaatt\\ mmoonnooggrraaffiiaa ccoommuunneeii TTIIMMII{{EE{{TTII,, pprriinnttrree cceellee mmaaii ccoommpplleexxee [[ii bbiinnee ddooccuummeennttaattee ddiinn NNeeaamm]]