33.Reprezentarea este un procedeu de tehnica-juridica prin care o persoana, numita reprezentant inchee acte juridice cu tertii in numele si contul unei alte personae, numita reprezentat,avind drept consecinta producerea directa in persoana reprezentantului a efectelor actelor juridice.Tipurile de repreyentare: 1.Dupa izvor:a) Reprezentare Legala(Statutara)(Puterea de reprezentare este stabilita prin lege[parintii, tutorele,adoptatorii]); b)Reprezentare Judiciara(are drept izvor o hotarire judecatoreasca[desemnarea in functie a unui administrator,lichidatori]); c) Reprezentarea Conventionala(o persoana [reprezentatul] imputerniceste o alta persoana[reprezentantul] sa inchee acte juridice in numele sip e contul sau)2. dupa intinderea puterii: a) R. Generala(Reprezentantul poate face orce act juridic in numelesi contul reprezentatului [parintii in numele minorului pina la 7 ani, tutorele in numele pers declarate incapabile ])3. Alte Criterii: 1).R. De Drept privat; 2). R. De Drept Public;1). R. Perfecta(Reprezentantul actioneaza din numele si contul reprezentatului); 2). R. Imperfecta (Reprezentantul actioneaza din numele propriu, dar pe seama reprezentatului [comisionul]). 1).Reprezentara Voluntara(cind vointa joaca un rol in determinarea raportului de Reprez); 2).R. Obligatorie (raporturile de reprez. Se nasc independ de vointa partilor);34. Reprezentare fara imputernicire si cu depasirea limitelor de imputernicirilor . Reprezentare fara imputernicire: este actul juridic incheiat in numele unei personae fara a avea imputernicire de reprezentare, astfel efecte p/u reprezentat se produc numai daca acesta il confirma ulterior.Cererea trebue sa fie adresata reprezentatului in forma scrisa, iar acesta trebue sa raspunda la fel in scris.Daca declaratia de confirmare nu este remisa in termen de 2 saptamini de la data primirii, se considera ca reprezentatul a refuzat sa confirme actul juridic.In acest caz reprezentantul este obligat sa indeplineasca actul juridic din numele sau sis a intoarca toate pagubele cauzate.Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor. Prin depasirea imputernicirilor se intelege majorarea arbitrara de catre reprezentant a volumului de drepturi acordate de reprezentat sau de lege. Ea poate fi depasita in abaterea de la 2 indici—Cantitativi sau calitativi: a).Cantitativi- depasirea: 1) numarului, greutatii sau dimensiunii. 2)termenului stability de incheere sau executare a contractului. 3)pretul de vinzare sau cumparare. Calitativi- depasirea in privinta:1)calitatii sau particularitatii obiectului juridic. 2) alegerea contragentului cu care va trebui sa inchee contractual.3)caracterul actului incheiat[din arenda in vinzare-cumparare]. Solutionarea litigiilor legate de Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor se va efectua dupa aceleas reguli ca la lipsa imputernicirilor.35.Procura.Notiune, tipuri, incetarea valabil procurii.Procura este un act juridic unilateral care materializeaza manifestarea de vointa a reprezentatului si care concretizeaza continutul si limetele imputernicirilor ce se deleaga reprezentantului.Procura poate avea forma scrisa sau

36. Notiunea si clasificarea termenilor : Prin termen, in dreptul civil se intelege o perioada sau o data fiza, stabilita prin lege, prin vointa partilor sau prin hotarirea judecatoreasca, ce produce anumiteafecte juridice care constau in nasterea , modificarea sau stingerea drepturior si obligatiilor civile.Clasificarea:1) T. de existent a drepturilor civile(este termenul de actiune a dreptului in timp, menirea acestuia este de a asigura subiectului imputernicit timp p/u realizarea dreptului sau).2)T. de perimare formeaza o categorie speciala a termenilor de exercitare a drepturilor civile , el se acorda imputernicitului timp stability cu strictete, p/u realizarea dreptului, sub sanctiunea incetarii lui anticipate ca rezultat al neezercitarii dreptului sau al exeritarii necorespunzatoare.3)T. de Garantie- perioada ,prescrisa sau declarata, care curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in cadrul careia produsul,serviciul trebue sa-si pastreze caracteristicile prescrise sau declarate, iar producatorul, vinzatorul,prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii pe seama sa a produsului, serviciului necorespunzator daca deficientele sunt imputabile consumatorului. P/u productia alcoolica, termenul de garantie constitue perioada, stabilita de producator in documentele normative, care curge de la data imbutelierii si in cadrul careia produsul achizitionat trebue sa-si pastreze caracteristicile prescrise sau declarate. 4) T. de aparare a drepturilor civile. Acest termen acorda titularului de drept posibilitatea de a se adresa catre cel care i-a incalcat dreptul sau catre instant de judecata p/u asi apara dreputl incalcat. Din cadrul acestei categorii fac parte termenul de prezentare a pretentiilor si termenul de prescriptive.T.de prezentare a pretentiilor este terminul in care persoana ,pina la sesizarea instantelor de judecata, trebue sa inainteze pretentie persoanei obligate, p/u rezolvarea litigiului.5) T. de indeplinire a obligatiilor sunt termenele care debitorul este obligat sa savirseasca actiuni ce formeaza continutul obligatiei lui.T. de Gratie este o perioada acordata de o parte contractanta celeilalte parti p/u executarea obligatiei la o anumita data sau intr0un mod esalonat.37 . Calcularea termenilor: Conform prevederilor codului civil art.260 termenele se pot stabili prin una din urmatoarele modalitati:1)Indicarea unei date calendaristice;2)Indicarea unei perioade(daca termenul este stipulate printr-o perioada si o fractiune din aceasta perioada, fractiunea se calculeaza la urma);3)referirea la un eveniment viitor si sigur ca se va produce(ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia in consideratie);Daca ultima zi a termenului este o zi de duminica, de simbata sau o zi,care confor legislatiei in vigoare este considerate zi de odihna, termenul expira in urmatoarea zi lucratoare.Documentele depuse pina la ora 24.00 a ultimei zile a termenului se considera depuse in termen.38. Notiunea si clasificarea termenului de prescriptive

autentica(la notariat, administratia locala).Tipurile procurii: 1) P. Generala(Reprezentantului I se acorda imputernicire de a incheia orce act juridic);2)P.Speciala(imputernicirea de a se inchea acte concrete[de a vinde un bun sau de a dona un bun]).3) P. de Baza(Reprezentantul trebue sa inchee personal actul incredintat).4)P. de Substituire(procura prin care reprezentantul transmite imputernicire altei personae de a incheia acteul incredintat).Incetarea Valabilitatii Procurii: Termenul general de valabilitate stabilit prin lege este de 3 ani. Valabilitatea procurii inceteaza odata cu: 1)expirarea termenului general; 2) Expirarea termenului ei; 3) revocarea imputernic de catre reprezentat; 4)renuntarea reprezentantului; 5) dizolvarea P.J. care a avut calitatea de reprezentat; 6) Decesul, declaratia de disparitie a P.F. care a avut calitatea de reprezentant sau reprezentat; 7) Declaratia de incapacitate a P.f. care a calitatea de reprezentant sau reprezentat;41.Intreruperea prescriptiei extensive.Intreruperea prescriptiei extensive inseamna encetarea cursului lui datorita unei cauza prevazute expres de lege, de la a carei aparitiei prescriptia incepe sa curga fara a se tine cont de durata intreruperii.Cazurile de intrerupere a prescriptiei:1)introducerea unei cereri de chemare in judecata(cererea de chemare in judecata intrerupe cursul prescriptiei de la data intreruperii ei, dar numai in cazul in care este admisa printr-o hotarire definitiva).2)A 2 cauza este recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de beneficiarul prescriptiei, astfel recunoscind el isi manifesta intentia de a indeplini benevol obligatia.Cursul prescriptiei extensive se intrerupe in cazul in care debitorul savirseste actiuni din care rezulta ca recunoaste datoria.Repunerea in termen. Sunt 2 cazuri: 1)In cazuri exceptionale, daca instant de judecata constata ca termenul de prescriptive extinsiva nu este respectat datorita unor imprejurari legate de persoana reclamantului,dreptul incalcat al personae este incalcat.2)Repunerea in termen nu poate fi dispusa decit daca partea s-a exercitat dreptul la actiune inainte de implinirea unui termen de 30 zile, calculate din ziua care a cunoscut sau a trebuit sa cunoasca incetarea motivelor care justifica depasirea termenului de prescriptive(ex.:persoana s-a aflat 5 ani in coma, dupa ce si-a revenit are 30 zile p/u depunerea cererii).42.Calculul termenilor de prescriptive.Termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. Exista o serie de exceptii in diferite cazuri: 1)in cazul in care dreptul subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei.2)In raporturile juridice in care nu este stipulate termenul executarii obligatiei sau in care executarea poate di ceruta oricind,termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data cind debitorul trebue sa execute,in cazurile cind termenul nu este stipulate ori nu rezulta din natura acestuia, creditorul are dreptul sa ceara oricind executarea obligatiei,

extensive. Prin termen de prescriptie extinctiva se întelegeintervalul de timp stabilit de lege înauntrul caruia trebuieexercitat dreptul la actiune în sens material, sub sanctiuneapierderii acelui drept.T. general de prescriptive extensive.Termen in persoana poate sa-si apere, pe calea inaintarii unei actiuni in instant de judecata, dreptul incalcat. El este de 3 ani.T. Special de prescriptive este termen care se aplica anumitor categorii de rapoarte juridice, prevazute expres de lege.T. de 6 luni se aplica actiunilor : 1) prin care se pretinde plata clauzei penale[amenzi,penalitati de intirziere];2)privitoare la viciile ascunse ale bunului vindut;3)izvorite din lucrarile executatein baza contractului de deservire curenta a persoanelor;4)privitoare la litigiile ce izvorasc din contractual de transport.T. de 3 luni in cazul in care cota-parte se vinde fara respectarea dreptului de preemtiune,oricare coproprietar poate inainta actiune in instant de judecata p/u a I se atribui dreptul si obligatia de comparator.T. de 30 zile se aplica in cazul inaintarii unei cerere prin care se solicita anularea unui act administrativsau recunoasterea dreptului pretins.39. Suspendarea prescriptiei extensive . Inseamna oprirea cursului ei pe timpul existentei unor anumite situatii prevazute limitative de lege, care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.Curgerea terrmenului de prescriptive extensive se suspenda daca:1) Inaintarea actiunii este imposibila din motive de forta majora(o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat, care impiedeca in mod obiectiv si fara nici o culpa din partea debitorului executarea obligatiei contractual a acestuia);2) exercitarea obiligatiei este aminata(moratoriu);3)creditorul sau debitorul face parte din rindul fortelor armate puse pe picior de razboi;4)creditorul este incapabil sau este limitat in capacitatea de exercitiu si nu are un reprezentant legal, cu exceptia cazurilor in care creditorul are capacitate de exercitiu procesuala;5)este suspendat actul normative care reglementeaza raportul juridic litigios;6)activitatea autoritatilor judecatoresti de a caror competent tine solutionarea litigiului dintre parti este suspendata;40.Domeniul de aplicare a prescriptiei extensive . T. de prescriptive se aplica ori de cite ori, printr-o prevedere legala, nu este stabilit altfel,considerat inprescriptibil.Sunt imprescriptibile extintiv pretentiile:1)privind apararea drepturilor personale nepatrimoniale

iar debitorul este obligat sa o execute oricind.3)In cazul contractelor de nulitate, termenul de prescriptive incepe sa curga la data la care cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-I incuviinteze actele a cunoscut temeiul anularii.4)In raporturile dilictuale,termenul de prescriptive incepe sa curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba sip e cel care raspundea de ea.5) In cazul obligatiilor regressive, termenul de prescriptive incepe sa curga de la data cind trebuia executata obligatia principal.6)actiunile privind viciile ascunse, termenul de prescriptive incepe sa curga dupa un an de la data predarii bunului.7) In cazul prestatiilor successive, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exigibila, ear daca prestatiile alcatuiesc un tot untar ,la data ultimei prestatii neexecutate. 46. Identificarea P.F.Prin sintagma „identificarea persoanei fizice” se întelege individualizarea omului în raporturile juridice civile. Identificarea persoanei fizice este o necessitate generala si permanenta pentru ca individualizarea omului se realizeaza în toate raporturile juridice la care participa. Atribute de identificare – a persoanei fizice reglementate în principal de normele dreptului civil, sunt: numele, domiciliul si starea civila.47.Numele P.F.Din cele mai vechi timpuri numele a fost unul din elementele de baza prin intermediul caruia a avut locindividualizarea persoanelor fizice. În legislatia noastra, notiunea de „nume” este folosita într-un dublu sens.Prin nume se întelege numele de familie sau prenumele. Doctrina defineste numele ca fiind cuvântul sau cuvintele care individualizeaza persoana fizica în societate. Dreptul subiectiv la nume are, în continutul sau, urmatoarele prerogative: 1) dreptul de a pastra numele, adica de a-l folosi; 2) dreptul de a cere îndreptarea greselilor de scriere a numelui în orice acteidentificare); 3) dreptul de a se opune la folosirea, fara îndreptatire a acestui nume de catre altcineva. Fiind un drept personal nepatrimonial, dreptul la nume se caracterizeaza prin: a) este un drept absolute;b) este un drept imprescriptibil; c) este un drept inalienabil; d) este un drept personal, deoarece este strâns legat de persoana omului; e) este un drept legal, în sensul ca toate persoanele fizice au dreptul la nume;Numele patronimic sau numele de

daca legea nu prevede altfel;2)deponentilor fata de institutiile financiare privind restituirea depunerilor;3)cu privire la repararea prejudiciului cauzat vietii sau sanatatii persoanei.43.Capacitatea de Folosinta a P.F.Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile, calitatea de a fi subiect individual de drept civil, adica participarea la diferite raporturi juridice civile.Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fiziceconsta în însusirea acestei capacitati de a fi reglementata prin lege. Generalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta în faptul ca, fiinta umana, omul, are aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii civile. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ca aceasta capacitate nu poate forma obiect de renuntare, în tot sau în parte, si nici obiect de înstrainare. Intangibilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima caracteristica acesteia de a nu i se putea adduce limitari, îngradiri decât prin texte exprese de lege.Egalitatea-Sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o înrâurire asupra capacitatiiUniversalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice este trasatura care exprima ideea ca aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor fizice. Capacitatea de folosin ta începe de la nasterea persoanei, drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, însa numai daca el se naste viu. În continutul capacitatii de folosinta sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile prevazute de legislatia în vigoare. Capacitatea de folosinta, recunoscuta de lege oricarei persoane fizice, nu poate înceta decât odata cu moartea.44.Capacitatea de Exercitiu a P.F.Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savârsind acte juridice. Caracterile juridice ale C. de E. sunt ca si la Capac de Folos(Legalitatea,egalitatea,universalit, intangibilitatea, inalienabilitatea).Lipsa discernamântului necesar pentru ca persoana fizica sa poata participa la circuitul civil determina lipsirea omului de capacitatea de exercitiu. Nu au capacitatea de exercitiu: a)

familiedesemneaza în societatea moderna toate persoanele ce facparte din aceeasi familie si se dobândeste prin efectul filiatiei. Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor;Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut dinparinti necunoscuti, se stabilesc, prin decizie, de primariacomunei, orasului în raza careia a fost gasit copilul. Numele de familie... se modifica drept urmare a schimbarii starii civile, în conditiile prevazute de Codul familiei. 1. Modificarea numelui de familie determinate de schimbari ale filiatiei-1) Stabilirea filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti. 2) Stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei fata de al doilea parinte. 3) Tagada paternitatii copilului din casatorie. 4) Admiterea contestatiei recunoasterii unui copil din afara casatoriei. 2. Modificarea numelui de familie determinatade adoptie-Copilul dobândeste, prin adoptie numele celui care adopta.3. Modificarea numelui de familie determinata de casatorie.4. Modificarea numelui de familie determinata de casatorie.5. Schimbarea numelui de familie pe cale administrative-„Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, verificând daca sunt îndeplinite toate conditiile prevazute de lege si apreciind temeinicia cererii, precum si a opozitiilor facute va da o decizie motivata, dupa caz, de admitere sau de respingere a cererii, în termen de 60 de zile de la primirea dosarului.Prenumele persoanei fizice-Prenumele se stabileste la data înregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea(Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând)Pseudonimul si porecla.Pseudonimul este un cuvânt sau un grup de cuvinte, alese de persoana fizica, cu scopul de a-l individualiza în societate în general, într-un domeniu de activitate culturalartistica.. Porecla este numele dat unei persoane, pe lânga numele propriu, în semn de cinste sau de batjocura, în legatura cu o trasatura caracteristica a aspectului sau exterior, a psihicului sau a activitatii sale.49. Identificarea P.JPersoana juridica – subiect de drept care

minorul care nu a împlinit vârsta de paisprezece ani; b) persoana pusa sub interdictie.45.Capacitatea de Exercitiu Restrinsa a P.F.Capacitatea de exercitiu restrânsa este aptitudinea minorului de 14 – 18 ani de a dobândi si exercita drepturicivile si de a-si asuma si executa obligatii civile prinîncheierea, personal, a anumitor acte juridice civile.caracterul capacitatii de exercitiu de a fi restrânsa rezulta din: 1) titularii acestei capacitati sunt numai minorii în vârsta de 14 ani; 2) actele juridice sunt incheiate personal de catre acesti minori; 3) pentru a fi valide, actele juridice încheiate de minori trebuie, în prealabil, încuviintate de ocrotitorii lor legali. Actele juridice pe care le poate încheia minorul de 14-18 ani în raport de conditiile cerute de lege pentru validitatea lor sunt:1) acte juridice civile care pot fi încheiate, în modvalabil, personal si singur(a). Actele de conservare a patrimoniului si actele juridice marunte de mica importanta; b) Actele de administrare a patrimoniului; c) Contractul de depozit special la CEC; d) Redactarea testamentului la împlinirea vârstei de16 ani;); 2) acte juridice civile care pot fi încheiate personal, dar cu încuviintarea prealabila a acrotitorului legal;3) acte juridice civile care pot fi încheiate personal, cu încuviintarea prealabila numai a ocrotitorului legal, dar si a autoritatii tutelare(înstrainarea bunurilor, grevarea acestora cu o sarcina reala (ipoteca, gaj), renuntarea la un drept, tranzactia,);4) acte juridice civile care nu pot fi încheiate, în mod valabil (pe care nu le poate încheia chiar daca a existat încuviintare). Încetarea capacitatii de exercitiu restrânsa: a) Când minorul de 14-18 ani dobândeste deplina capacitate de exercitiu. b) Când minorul de 14-18 ani este pus sub interdictie judecatoreasca. c) Când minorul de 14-18 ani decedeaza.48.Domiciliu si Resedinta P.F.Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îsi are locuinta statornica sau principal. Domiciliul are trei caractere specifice, respectiv: a) obligativitatea (Obligativitatea domiciliului se învedereaza prin aceea ca orice persoana fizica trebuie sa

participa de sine statator la raporturile juridice, ca având o raspundere civila proprie – este un colectiv de oameni având structura organizatorica bine determinata, dispunând de independenta patrimoniala si care urmareste realizarea unui scop în acord cu interesele obstesti.O P.J se identifica de alte P.J. prin : denumire, sediu, nationalitate, domiciliu. Deasemenea poate fi identificata prin emblem(simbol),marca, numar de identitate(IDNO), posta electronic,casuta postala.50.Declaratia judecatoreasca a mortii.Declararea judecatoreasca a mortii este mijloculjuridic prin care se stabileste data decesului si, prin urmare,data încetarii capacitatii de folosinta a persoanei fizice însituatiile în care moartea acesteia nu poate fi constatata fizic. Declararea mortii poate fi ceruta de orice persoana interesata, ca si declaratia disparitiei, în urmatoarele conditii: a) sa existe o hotarâre judecatoreasca de declarare a disparitiei, ramasa irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile; b) sa fi trecut cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era în viata; c) de la data afisarii hotarârii de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni. Cel disparut în cursul unor fapte de razboi, într-un accident de cale ferata, într-un naufragiu, sau într-o alta împrejurare, care îndreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort fara a se mai declara în prealabil disparitia sa...Procedura de declarare judecatoreasca a mortii Hotarârea de declarare a mortii, ramasa definitiva, va fi comunicata serviciului de stare civila pentru a fi înscrisa în registrul actelor de stare civila”. Înregistrarea se face la „autoritatea administratiei publice locale de la: a) locul de nastere al celui declarat mort; b) domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de nastere a fost întocmit la autoritatile locale din strainatate; c) domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecatoreasca a mortii, situatie în care locul nasterii si domiciliul nu sunt cunoscute. Data mortii disparutului se stabileste potrivit cu împrejurarile. În lipsa de indicii îndestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii”. Prin

aiba un domiciliu.); b)unicitatea(este caracterul juridic care exprima principiul potrivit caruia la un moment dat, persoana fizica are un singur domiciliu, chiar daca detine mai multe locuinte statornice.) si c) stabilitatea.Resedinta, ca si domiciliul, este un atribut de identificare în spatiu a persoanei fizice, care nu întruneste caracterul de locuinta statornica sau principala, ea este o locuinta temporara sau secundara.54.Starea Civila a P.F.În dreptul modern, prin stare si statut civil al persoanei fizice întelegem mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calitatilor personale avândaceasta semnificatie. Continutul starii civile, ca drept subiectiv de individualizare, se exprima prin urmatoarele prerogative: a) mposibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civila; b) posibilitatea de a pretinde sa fie individualizat, de catre altii, prin starea civila; c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la concursul fortei coercitive a statului. starea civila se exprima prin urmatoarele elemente: nascut din casatorie; nascut din afara casatoriei; nascut din parinti necunoscuti; adoptat; necasatorit; divortat; recasatorit; vaduv;barbat sau femeie.Actele de stare civila sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului si al persoanei si servesc la cunoasterea numarului si structurii populatiei, a situatiei demografice, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.51.Declaratia Disparitiei P.F.Prin masurile de procedura si publicitate, princonditiile care sunt prevazute de lege si prin cercetarile prealabile, se asigura existenta tuturor premiselor care saformeze convingerea ca persoana nu mai este în viata si prinurmare, justifica hotarârea judecatoreasca care se pronunta pentru declararea disparitiei unei personae. conditiile în care se poate cere declararea judecatoreasca a disparitiei unei persoane: 1) sa fie vorba deo disparitie care sa creeze prezumtia ca persoana nu mai esteîn viata; 2) sa fi trecut un an de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era în viata.,termenul de un an de la data ultimelor

urmare, instanta judecatoreasca va stabili data mortii în felul urmator: a) ultima zi a termenului de 4 ani, în situatia declararii mortii precedata de declararea disparitiei; b) ultima zi a termenului de 1 an în cazul declararii mortii fara o prealabila declarare a disparitiei. Efectul esential al hotarârii de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice, în principiu, cu cel produs de actul de deces al mortii constatate fizic si anume încetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice.53.Efectele aparitiei persoanei declarate Disparute.1)Se anuleaza precedent hotarire judecatoreasca printr-o hotarire noua;2)Hotarirea de anulare constitue temeiul anularii masurilor de protective si de administrare a bunurilor, precum si al anularii inregistrarii decesului in registrul de stare civila.56.Elementele constituitive ale persoanei juridice.Sunt trei elemente constitutive ale calitatii de persoana juridica, si anume: o organizare de sine statatoare; un patrimoniu propriu; un scop propriu, determinat si în acord cu interesul general, obstesc. Caracteristicile elementelor constitutive:Cele trei elemente ale persoanei juridice se caracterizeaza prin urmatoarele: sunt, în acelasi timp, legale, generale, cumulative, exclusive, speciale si diverse. Legalitatea elementelor constitutive exprima ideea ca ea este prevazuta de lege, vointa partilor neavând nici un rol în privinta capacitatii de folosinta. Generalitatea exprima caracterul ei abstract – general, aptitudinea de a avea drepturi si obligatii fara a exista o enumerare limitativa.Cumulative sunt cele trei elemente constitutive în întelesul ca, pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv de oameni trebuie sa le întruneasca pe toate. Exclusive sunt cele trei elemente constitutive pentru ca ele sunt nu numai necesare, ci si suficiente.Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul juridic care diferentiaza continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei juridice.Diversitatea elementelor constitutivce se refera la continutul celor trei elemente constitutive. Cele trei elemente – organizare

stiri apare si ca o conditie a intentarii actiunii, ceea ce înseamna ca înainte de expirarea termenului de un an nu se va putea introduce actiunea pentru declararea judecatoreasca a disparitiei. Întrucât legea nu prevede care sunt persoanele îndreptatite sa solicite instantei declararea judecatoreasca adisparitiei, se poate trage concluzia ca o asemenea cerere poate fi formulata de orice persoana interesata (rudele,creditorii, sau procurorul). Cererea de declarare a disparitiei unei persoane se introduce la instant judecatoreasca în circumscriptia careia aceasta persoana si-a avut ultimul domiciliu Primind cererea, presedintele instantei dispune ca, prin organele primariei si prin organele politiei, sa se culeaga cât mai multe informatii cu privire la persoana a carei disparitie se cere a fi declarata. Hotarârea de declarare a disparitiei se comunica partilor, pentru disparut hotarârea comunicându-se prin afisare. Hotarârea poate fi atacata, folosind caile ordinare de atac. Hotarârea de declarare a disparitiei, ramasa definitiva, se va afisa timp de 30 de zile la usa instantei de fond si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut.In cazul în care disparutul poseda avere, instanta va putea sa comunice aceasta hotarâre si autoritatii tutelare pentru a se institui curatela, în vederea administrarii averii disparutului.52.Efectele aparitiei P.F. declarate moarte. Cel mai important efect al hotarârii de anulare a declararii mortii este acela ca, în mod retroactiv, se considera ca cel ,declarat mort a fost totdeauna în viata. Fiind vorba despre nulitate, o asemenea hotarâre produce efecte retroactive si, prin urmare, vor renaste toate drepturile si obligatiile carora li s-a pus capat prin hotarârea declarative de moarte, adica succesiunea sa va fi considerata ca nu s-a deschis, casatoria sa va fi considerata ca nu a încetat etc. cel care a fost declarat mort si a obtinut anularea hotarârii prin care i se declarase moartea „poate cere înapoierea bunurilor sale, cu toate acestea, dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le înapoieze, decât daca se face dovada ca la data dobândirii stia ca persoana declarata moarta este în viata”. Mostenitorul prezumtiv de buna credinta are urmatoarele obligatii fata de adevaratul

proprie, patrimoniu propriu, scop propriu – au o anumita configuratie în cazul unei regii autonome, alta configuratie în cazul unei institutii de stat si o alta în cazul unei societati comerciale ori al unui cult religios.57.Clasificarea P.J.a) Dupa forma dreptului de proprietate, distingem categorii de persoane juridice:- persoane juridice de stat;- persoane juridice private sau particulare;- persoanele juridice cooperatiste ori obstesti;- persoane juridice mixte; aici se încadreaza societatile mixte, adica cele înfiintate prin participarea de asociati români si straini.b) Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se împart în doua categorii:- persoane juridice române;- persoane juridice straine.c) Dupa sediul lor, distingem doua categorii de persoane juridice:- cele cu sediul în România;- cele cu sediul în strainatate.d) Dupa corelatia dintre ele, persoanele juridice se împart în: principale si anexe. Regimul juridic anexa este acelasi ca al persoanei juridice principale.e) Dupa regimul juridic aplicabil, se disting:- persoane juridice de drept public;- persoane juridice de drept privat.f) Dupa esenta scopului lor, persoanele juridice pot fi împartite în:- persoane juridice cu scop patrimonial;- persoane juridice cu scop nepatrimonial.58. Infiintarea P.J.Prin înfiintarea persoanei juridice se întelege crearea unui subiect colectiv de drept civil, în conditiile legii. Reglementarea înfiintarii persoanelor juridice se face prin norme generale si prin norme speciale care privesc diferite categorii de astfel de subiecte colective de drept civil si care se regasesc în actele de înfiintare si organizare ale acestora.1.Înfiintarea persoanelor juridice prin act de dispozitie:Cu alte cuvinte, înfiintarea prin act de dispozitie implica manifestarea de vointa a autoritatii competente în scopulconstituirii persoanei juridice. Înfiintarea persoanelor juridice, prin modalitatea amintita, se aplica, în genere, persoanelor juridice de stat si, în anumite cazuri, celor de

proprietar: - sa restituie bunurile în natura ori de câte ori este posibil; - daca a înstrainat bunurile cu titlu oneros catre un tert subdobânditor de buna credinta sa restituie pretul primit. Mostenitorul prezumtiv de rea credinta are urmatoarele obligatii fata de adevaratul proprietar: - sa restituie bunurile în natura ori de câte ori este posibil; - daca a înstrainat bunurile cu titlu oneros catre un tert, subdobânditor de buna credinta va restitui fie pretul obtinut pentru aceste bunuri, fie valoarea bunurilor din momentul revendicarii, la optiunea adevaratului proprietar;- sa restituie toate fructele produse de bunuri (naturale, industriale, civile) sau echivalentul lor.

59. Functionarea P.J.Prin functionare se intelege raporturile juridice care se stabilesc in interiorul persoanei juridice.Aceste raporturi privesc in special:a)Drepturile si obligatiile membrilor fata de P.J.(a)Drepturile nepatrimoniale-1)dreptul de a participa la sedintele adunarii membrilor, asociatiilor;2)Dreptul la vot;3) D.la informative de P.J.;4)D. la Control asupra activitatii organului executiv al P.J. b)D. Patrimoniale-10 asupra unei parti din beneficial realizat de P.J.;2)asupra unei parti din active in caz de lichidare a P.J.;b)Organele P.J., modul de formare si functionare a fiecarui organ(1) Organul Suprem care decide asupra celor mai importante problem ce tin de constituirea, functionarea si existent P.J.; 2) Organul executive; 3) Organe facultative-a)Organ Reprezentativ ca consiliul directorului al asociatiei pe actiuni, el are rol de a supraveghia organul executive; b)Organul de Control-ca Comisia de revizie, el are atribuutia de a exercita controlul asupra activitatii economice si financiare a P.J.); c)Patrimoniul; d)Capacitatea juridica a P.J.- Capacitatea Civila a P.J.1. Notiune, structuraPrin capacitate civila a persoanei juridice se întelege aptitudinea acesteia de a fi subiect de drept, adica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile si de a încheia acte juridice civile proprii. În structura capacitatii civile se disting doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu: Notiune, caractere juridice. Capacitatea de folosinta

drept privat: Organele puterii legislative, Organele puterii executive, Organele puterii judecatoresti, Unitatile administrativ-teritoriale.2.Înfiintare prin act de înfiintare recunoscut:Sunt persoane juridice prin recunoasterea înfiintarii lor de catre organele si în conditiile prevazute de lege.„Cooperativele mestesugaresti se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor adoptate de adunarile generale, pe baza statutului cadru aprobat de congresul cooperatiei mestesugaresti.”. „Recunoasterea înfiintarii cooperativelor mestesugaresti si a uniunilor de cooperative se face de catre consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare. Acestea dobândesc personalitate juridica prin înregistrarea la organele de stat competente, potrivit legii.”3.Înfiintarea prin act autorizat:„Organizatiile obstesti, ca sindicatele, uniunile de scriitori, artisti sau compozitori, asociatiile cu scop nepatrimonial, precum si institutiile si întreprinderile anexe create de acestea sunt persoane juridice, daca auautorizarea prealabila a înfiintarii lor, data de catre organele si în conditiile prevazute de lege”.4.Alt mod reglementat de lege:Înfiintarea unui stat fiind supusa normelor de drept international public si celor de drept constitutional si nu unor norme de drept civil. „Înfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, se face prin decret al Presedintelui României, la propunerea Guvernului”.60/63. Reorganizarea P.J.Reorganizarea persoanelor juridice ca un proces de contopire sau divizare, în care sunt cel putin doua persoane juridice existente, sau care iau astfel fiinta. În cadrul acestui proces se produc unele modificari, care afecteaza pe toate persoanele juridice participante.2. Formele (modurile) reorganizarii juridiceFormele juridice ale reorganizarii sunt: comasarea persoanelor juridice si divizarea persoanelor juridice. Comasarea se realizeaza prin doua forme: fuziunea si absorbtia. Al doilea mod de organizare si

reprezinta „aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii civile”. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se caracterizeaza prin: legalitate, inalienabilitate, intangibilitate, generalitate si specialitate.

1. Începutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice:

Începutul capacitatii de folosinta deplina este marcat de momentul dobândirii personalitatii juridice: a) persoanele juridice supuse înregistrarii dobândesc capacitatea de folosinta de la data înregistrarii lor;b) capacitatea de folosinta a celorlalte persoane juridice începe în functie de modul de înfiintare: de la data actului de dispozitie; de la data recunoasterii actului de înfiintare; de la data autorizarii înfiintarii; de la data îndeplinirii altei cerinte legale. În dependenţă de P.J. capacitatea de Folosinţa apare o dată cu:a)capacitatea de folosinta începe de la data înregistrarii la organul de stat competent.b)capacitatea de folosinta începe de la data înscrierii în registrul special tinut de instanta judecatoreasca pentru urmatoarele persoane juridice: asociatiile si fundatiile fara scop lucrative, patronatele, societatile agricole.c) Capacitatea de folosinta de la data înmatricularii în registrul comertului, pentru urmatoarele persoane juridice: regiile autonome; societatile comerciale;d) De la data actului de dispozitie care le înfiinteaza pentru persoanele juridice de stat: organele de stat…e) Capacitatea deplina de folosinta începe de la data ramânerii definitive sau irevocabile a hotarâriijudecatoresti de admitere a înregistrarii, pentru: partidele politice; sindicate si cooperativele de consum.f) Capacitatea deplina de folosinta începe de la data recunoasterii înfiintarii de catre Guvern, pentru camerele de comert si industrie.Conţinutul Capacitaţii de Folosinţă:a) Continutul capacitatii de folosinta restrânsa:Capacitatea de folosinta restrânsa a persoanei juridice este limitata la dobândirea de drepturi si asumarea de obligatii.b) Continutul capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice: Capacitatea

anume divizarea se realizeaza prin una din urmatoarele forme: divizarea totala ori divizarea partiala.64. Dizolvarea fortata a P.J.Cauzele de dizolvare silita sunt:- scopul urmarit de persoana juridica a devenit ilicit;- mijloacele folosite pentru realizarea scopului audevenit ilicite;- scopul persoanei juridice este fictiv, întrucât scopulreal, urmarit de aceasta, este altul.Dizolvarea silita apare ca o sanctiune civila, deoareces-au încalcat dispozitiile legale imperative.Caracterul de sanctiune civila a dizolvarii siliterezulta si din prevederea art. 53 din Decretul nr. 31/1954,potrivit careia bunurile persoanelor juridice dizolvate,ramase dupa lichidare, trec în proprietatea statului.Toate aceste cauze de dizolvare silita nu opereaza dedrept, ci se produce prin actul organului competent.

55. Teoriile Privind P.J.Sunt mai multe teorii privind P.J.:1)Teoria Fictiunii(personalitatea juridical se afla in minele persoanelor, adica in minele subiectelor de drept); 2)Teoria Proprietatii Colective; 3)Teoria realitatii concrete(are 2 curent 1)Teoria Organica- care spune ca P.J. este o realitate organic, adica un corp, un organism in care celulule si-au pierdut individualitatea; 2) Teoria vointei collective- care defineste P.J. ca un colectiv cu o vointa unica ,comuna, distinct de vointele individuale); 4) Teoria patrimoniului in afectatiune(persoanele juridice sunt simple patrimonii fara subiect); 5) teoria institutiei; 6) Teoria Institutionala; 7) Teoria realitatii Tehnice.62. Incetarea P.J. prin insolvabilitatePersoanele juridice de drept privat pot fi declarate insolvabile ,dizolvate si lichidate fortat daca nu-si pot onora obligatia de plata fata de creditori, daca valoarea activelor lor

de folosinta a persoanei juridice consta în aptitudinea de a avea toate drepturile si obligatiile civile contractuale si extra contractuale.3. Încetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridicea) Încetarea capacitatii de folosinta restrânsa a persoanei juridice Capacitatea de folosinta restrânsa (anticipata) a persoanei juridice înceteaza la momentul dobândirii deplinei capacitati de folosinta de catre aceasta. b) Încetarea capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridiceCapacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice sfârseste la momentul încetarii fiintei persoanei juridice.Capacitatea de Exercitiu a P.J.Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este acea parte a capacitatii civile care consta în aptitudineapersoanei juridice de a dobândi si exercita drepturi subiective civile prin organele sale de conducere.Din reglementarea legala de drept comun a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice rezulta urmatoarelereguli:- persoana juridica îsi exercita drepturile si îsi îndeplineste obligatiile prin organele sale;- actele juridice încheiate de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însasi;- faptele licite sau ilicite, savârsite de organele sale, obliga însasi persoana juridica, daca au fost îndeplinite cuprilejul exercitarii functiei lor;- faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui ce le-a savârsit, atât fata de persoana juridica, cât si fata decel de-al treilea;- raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare,regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de înfiintare ori statut.2. Începutul capacitatii de exercitiu În lipsa unei dispozitii legale exprese, care sa determine începutul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice, doctrina a formulat doua opinii cu privire la acest moment. Într-o opinie s-a argumentat solutia potrivit careia momentul dobândirii capacitatii de exercitiu

sunt mai mici decit valoarea pasivelor.Procedura de insolvabilitate se intenteaza si se desfasoara conform Legii insolvabilitatii.Intentarea procedurii de insolvabilitate produce un sir de efecte juridice: 1)creantele neajunse la scadenta se considera scadente din momentul intrarii procesului de insolvabilitate;2) debitorul pierde dreptul de a administra si a dispune de bunurile ce ii apartin, acest drept transferindu-se la administratorul insolvabilitatii;30 activitatea organelor de conducere se suspenda;4)platile care se fac catre P.J. debitoare se transfer ape un cont special gestionat de administrator; 5) calcularea penalitatilor se suspenda;

coincide cu cel al dobândirii capacitatii de folosinta. Alt a opinie sustine ca momentul dobândirii capacitatii de exercitiu este marcat de desemnarea organelor de conducere ale persoanei. Într-o alt a opinie se considera ca persoana juridical dobândeste capacitate de exercitiu de la data înfiintarii sale.3. Continutul capacitatii de exercitiuContinutul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice se exprima prin aptitudinea de a dobândi si exercitadrepturile si de a-si asuma si îndeplini obligatiile civile prin încheierea de acte juridice de catre organele de conducere. Corelatia strânsa între capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu determina doua laturi: activa,constând în dobândirea si exercitarea drepturilor subiective civile prin încheierea de acte juridice, si pasiva, constând în asumarea si îndeplinirea obligatiilor civile prin încheierea de acte juridice; prin urmare, între continutul celor doua componente ale capacitatii civile exista o strânsa legatura: continutul capacitatii de exercitiu nu poate fi mai larg decât al capacitatii de folosinta. Capacitatea de folosinta restrânsa determina o capacitate de exercitiu restrânsa, limitata la acele drepturi si obligatii necesare pentru dobândirea personalitatii juridice.