Doctrina si deontologie AN1

1. Ce este profesia contabilă? Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza), precum si organismele lor profesionale.

2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile? In toate statele membre UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si culturale, poate fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscale. Principalele activitati/servicii care compun profesia contabila sunt:

− Tinerea contabilitatii

− Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare

− Audit statutar

− Alte lucrari de audit financiar contabil

− Management financiar contabil

− Servicii fiscale (consultanta si asistenta fiscala)

− Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor

− Evaluari de intreprinderi si titluri

− Alte servicii contabile si paracontabile.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultanta, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in investitii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, gestionarea si tehnologia informatiei etc.

Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili.Activitatile component ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare. Auditul statutar este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa entitatii.

3. Cum se clasifică profesioniştii contabili?Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:

− dependenti, cu statut de angajati;

− independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:

- individual;

- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii O parte din profesionistii contabili imi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.

Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)".

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar? Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în

măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:

v    acurateţea declaraţiilor financiare;

v    continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;

v    existenţa unor fraude;

v    respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

v    comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

6. Ce este auditul intern? Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea

profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar? 8. În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?

???Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei si Finanţelor. În realizarea atribuţiilor de supraveghere publică în domeniu, Ministerul Finanţelor Publice poate delega atribuţiile sale unui alt organism, în condiţiile legii.

9. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile? Profesia contabila trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate contribuind astfel la cresterea si dezvoltarea economica globala.

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se regasesc in cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale: educatia, etica si calitatea. Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie sa reglementeze activitatea membrilor lor. Necesitatea si natura reglementarii depind de:

- capacitatea profesiei de a raspunde eficient cererilor economiei si societatii- conditiile de piata in care activeaza profesia- calitatea serviciilor furnizate de membrii profesiei prin adoptarea de standarde profesionale,

tehnice si de reguli de etica.

10. Aria de acoperire a reglementării profesiei. Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea- cerintele referitoare la educatia continua- monitorizarea comportamentului perofesionistilor contabili

- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte- sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care nu sunt respectate cerintele de mai sus

11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile? Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate si raspund atat nevoilor beneficiarilor cat si nevoilor economiei in general, ea insasi trebuie sa fie:

- proportionala- transparenta- sa nu fie impotriva competitiei- nediscriminatorie- precisa- segmentata in functie de tinta sa- implementata consecvent si just- supusa unei examinari periodice

Reglementarea este importanta dar nu este suficienta si nici pe deplin eficienta daca nu este insotita de un comportament etic al profesionistului contabil care alaturi de standardele profesionale, competentele si valorile personale ale membrilor duc la servicii de inalta calitate.

12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei. Se cunosc trei modalitati de implementare a reglementarii:

- autoreglementarea (specifica economiilor liberale), caz in care organismul profesional este recunoscut de guvern care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia

- reglementarea externa, caz in care profesia este reglementata de guvern (printr-o agentie guvernamentala sau o agentie independenta careia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare)

- coreglementarea ca ocombinatie intre primele doua.Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa fie complementare, sa nu se concureze, echilibrul dintre ele fiind diferit de la o tara la alta. Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol hotarator in reglementarea profesiei din perspectiva apararii interesului public, guvernele asigurandu-se ca acest lucru se realizeaza la cel mai scazut cost posibil. Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog continuu intre guvern si organismele profesionale pentru ca sistemul de reglementare sa fie eficient.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. Reglementarea profesiei contabile la nivel european

Reglementarea generala a profesiei contabile este asigurata de Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. Potrivit ei, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul catre a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in tara respectiva pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile inclusiv la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti:

- au studii universitare, - au efectuat un stagiu practic de cel putin trei ani,

- au promovat un test de aptitudini.Reglementarea speciala prevazuta de Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de Directiva a 8-a , care trateaza auditul statutar avand principalele prevederi referitoare la:

- conditiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar (care sunt aceleasi ca si in reglementarea generala)

- conditii speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor si standardele aplicabile- crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor

statutari.Categoriile de entitati supuse auditului statutar si reglementarea acestuia sunt prevazute in Directiva a 8-a la nivel european si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari. Auditul statutar incheie fluxul informatiilor desprinse din situatiile financiare inainte ca acestea sa ajunga la utilizatorii finali avand un rol deosebit in apararea interesului public.

Din diverse ratiuni (costuri ridicate, numarul si categoria utilizatorilor situatiilor financiare) exista entitati (ex:IMM) la care se aplica metode alternative de control - nefiind supuse auditului statutar – cum ar fi micul audit sau “cenzoratul”.

14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, (fata de toate partile interesate in activitatea desfasurata de entitate: actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget, organisme de bursa, investitori, etc).

Profesionistul contabil spre deosebire de orice alt profesionist, fie ca elaboreaza fie ca auditeaza situatiile financiare ale unei entitati este platit de entitatea respectiva dar utilizatorii informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt persoanele fizice sau juridice care formeaza publicul mentionat mai sus ale caror interese trebuie protejate.

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.

16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.

Pentru a-si indeplini rolul asumat de satisfacere a interesului public profesionistii contabili sunt organizati in organisme profesionale care le asigure unitatea de conceptie si medoda de lucru in activitatea pe care o desfasoara ca angajati sau ca liber profesionisti. Organismul profesional este autoritatea competenta care le acorda dreptul de exercitare a profesiei. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public cel putin sub aspectul educatiei, eticii si calitatii –devenite comandamente de baza ale oricarui organism profesional. Prin masuri eficiente in domeniul educatiei, printr-un audit riguros al calitatii serviciilor prestate si prin urmarirea aplicarii si respectarii principiilor fundamentale de etica, atat publicul cat si beneficiarul direct al serviciilor profesionale (entitatea economica) sunt protejati de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili sau intelegeri neconforme intre acestia si beneficiari.

Organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor sau prin lege. Indiferent de modul de organizare recunoasterea organismului printr-o reglementare da autoritate activitatilor desfasurate de acesta si membrii saifoarte importanta fiind insa recunoasterea din partea societatii in general ca serviciile oferite sunt indisponibile si creatoare de valoare. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile, important fiind ca ele sa nu fie organizate pe principii exclusiviste de monopol in ceea ce priveste activitatile componente.17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile. Categorii de profesionisti contabili.Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili imi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

18. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional. Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

- sa fie un organism necomercial si neguvernamental- sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai- membrii sai sa fie profesionisti contabili- sa se bucure de o buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale (etica, disciplina, controlul

calitatii)- membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare la cel mai inalt nivel posibil activitatile

traditionale efectuate de profesionistii contabili- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor

sale.

19. Despre IFAC.Federatia internationala a contabililor.

IFAC este organismul profesiei contabile la nivel mondial care acopera toate sectoarele si specializarile profesiei: contabilitate, consultanta fiscala, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate, etc. IFAC s-a infiintat in anul 1977 din dorinta de a rezolva problemele tehnice si de afaceri mai complexe cu care se confruntau contabilii din 63 de membri fondatori din 51 de tari. Astazi IFAC numara membrii din tari reprezentand peste 2,5 milioane de profesionisti contabili avand ca misiune principala intarirea profesiei contabile in asa masura incat sa fie capabila sa contribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de o inalta calitate.

IFAC colaboreaza cu o serie de organizatii si normalizatori internationali elaborand standarde cu aplicabilitate la nivel global in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate. Pentru a deveni membru IFAC un organism profesional trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie recunoscut printr-o lege sau prin conses general ca fiind un organism national profesional major

- sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala- sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale

persoanelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru

- sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC a programelor, activitatilor si hotararilor luate de IASB

- sa fie solvabil financiar si operational- sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru

membriiProfesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC de CECCAR ca membru deplin din 1996 si de CAFR ca membru asociat din 2005.

20. Despre FEE. Despre FEE= Federatia Expertilor Contabil Europeni este organizatia-recunoscuta de IFAC-care gestioneaza profesia contabilala nivelul Uniunii Europene,care cuprinde organisme profesionale,admise conform principiului de tara,din toate cele 27 de tarimembre ale Uniunii Europene.CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelulUniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii sis auditului.Pt. Ca un organism profesional dintr-otara sa devina membru FEE este necesar:-sa nu fie organism guvernamental;-sa sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;-sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;-sa provina dintr-o tara europeana

21. Despre organizaţiile şi grupările regionale. Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o regiune in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata

organizatiilor international. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii reloatiilor economice in regiunile respective. Gruparile regionale repezinta asocierea mai multor organism profesionale din tarile aceleasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regional

22. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional. 23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul. 24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional. 25. Finanţarea unui organism profesional.

26. Marketingul şi promovarea profesiei. Pentru a se evita concurenta neloiala intre membrii, pe langa prevederile din Codul etic national al profesionistilor contabili, legate de marketingul serviciilor profesionale, au fost emise precizari prin Ordinul nr. 187/2008 si Normele nr.1484/2009 din care am selectat urmatoarele paragrafe de interes major pentru profesionistii contabili:   Membrii Corpului pot afisa pe usa ( sau cutia postala ) de la domiciliu/sediu o placuta cuprinzand: numele si prenumele/denumirea societatii, calificarea profesionala (expert contabil sau contabil autorizat), numarul carnetului, numarul autorizatiei, numarul de inmatriculare la registrul Comertului si filiala de care apartine, excluzand orice reclama sau indicatie cu alura comerciala ori prezentand interes publicitar. Orice alta publicitate personala este interzisa. Publicitatea membrilor C.E.C.C.A.R. se poate realiza si prin semne pentru individualizare si recunoastere sub forma unor panouri cu sau fara iluminare(clic aici,aici   si aici pentru vizualizarea unui model) care se executa centralizat de catre Corp, personalul filialei CECCAR oferind celor interesati toate informatiile legate de confectionarea acestor panouri. Logo-ul (sigla) Corpului este marca inregistrata la OSIM sub nr. 37729, membrii C.E.C.C.A.R. putand folosi logo-ul pe hartia cu antet destinata corespondentei numai cu autorizatia Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului in conditiile stabilite prin norme. Publicitatea pentru membri se realizeaza sub responsabilitatea directorului executiv al filialei C.E.C.C.A.R.

27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie. Standardele Internaţionale de Educaţie pentru contabilii profesionişti ACCA au ajuns si in Romania , la facultatea de contabilitate si informatica de gestiune (un lucru incredibil) !!!!

1. Ce este ACCA?

ACCA este o organizatie profesionala cu sediul în Marea Britanie, având o traditie de peste 100 de ani, care si-a început activitatea în anul 1904 ca asociatie a contabililor londonezi si s-a extins la nivel international, devenind în 1996 Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). Aceasta organizatie este recunoscuta de statele membre ale Uniunii Europene si de Organizatia

Natiunilor Unite.

În prezent, ACCA este cea mai importanta organizatie mondiala a profesionistilor contabili, care numara peste 320.000 de membri si studenti din 160 de tari, având o retea de 70 de birouri în toata lumea. Pâna în prezent, în Romania sunt certificate ACCA 250 de persoane si sunt în studiu pentru examinare peste 1500 de cursanti, dintre care majoritatea sunt absolventi ai Academiei de Studii Economice. Exista, de asemenea, Societatea româna a profesionistilor contabili certificati ACCA si într-o perspectiva imediata se va înfiinta la Bucuresti un birou ACCA.

ACCA, prin programele sale de pregatire, prin reputatia, influenta si dimensiunea sa, a devenit liderul mondial al formarii profesiei contabile.

Asemenea mediului universitar, ACCA ofera 2 categorii de programe: pentru formarea profesionala initiala completa sau punctuala pe anumite teme si formarea continua dupa certificare, care este obligatorie pentru mentinerea acesteia. Programul de pregatire oferit de ACCA asigura cunostintele si aptitudinile necesare unui profesionist contabil, capabil sa raspunda celor mai mari exigente ale practicii economice.

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate. 29. Despre Standardele Internaţionale de Etică. 30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la

denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set

destandarde contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB).

Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire deStandarde

Internaționale de Contabilitate (IAS).

IAS au fost emise între 1973 și 2001 de către consiliul International Accounting Standards

Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea

lor. Noile standarde poartă însă denumirea de IFRS.

Deși în prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente sunt în continuare în vigoare până la

înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS.

31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.

Standardele Internaţionale de Audit (ISA) sunt standardele profesionale pentru efectuarea de audit financiar de informaţii financiare. Aceste standarde sunt emise de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), prin intermediul Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB).

79. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului? Ce se intelege prin calitatea de persoana juridica a Corpului?

O colectivitate de profesionisti, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi si obligatii necesare atingerii scopurilor.

Elementele constitutive ale persoanelor juridice, sunt:

- organizarea de sine statatoare;- patrimoniul propriu;- scopul determinat;

CECCAR are capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata ( persoana juridica) si capacitatea de exercitiu.

Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere si inscrierea la Judecatorie.

Corpul reprezinta profesia contabila, in raport cu alte institutii din Romania si din alte tari avand:

-relatii directe cu bugetul;

-cont in banca;

- BVC propriu;

- contabilitate proprie, intocmeste situatii financiare proprii, potrivit legii;

-gestiunea intregului patrimoniul al Corpului, inclusiv pe cel dat in adminsitrare filialelor;

-capacitate de folosinta si de exercitiu data de atributiile ce le are (interne si externe).

80. Ce se înţelege prin autonomia Corpului? Ce se intelege prin autonomia Corpului?

Autonomia, in general, este situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale. Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare in profesie; acesta presupune nesubordonarea in fata niciunei autoritati;

Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism sau statului. Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatii publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de EC si de CA si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele sale alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatii publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru specifice profesiei, sunt rezultatul activitatii Corpului.

81. Care este organizarea CECCAR? . Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, denumit in continuare Corpul, este persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, precum si societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate, in conditiile prevazute de lege.

82. Care sunt atribuţiile Corpului? 2.?Care sunt atributiile Corpului?

a) organizeaza examenul de admitere, efectuarea stagiului si sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de EC sau CA. Programele examenului de acces, reglementarile privind stagiul si examenul de aptitudini se elaboreaza de CECCAR si se avizeaza de MEF urmarindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene in domeniu;b) organizeaza evidenta EC si CA si a societatilor comerciale de profil, prin inscrierea acestora in tabloul Corpului;

c) asigura buna desfasurare a activitatii EC si CA;

d) elaboreaza si publica normele privind activitatea profesionala si conduita etica a EC si CA, ghidurile profesionale in domeniul financiar-contabil;

e) asigura pentru expertii contabili buna desfasurare a activitatii de evaluare pe baza Standardelor Internationale de Evaluare;

f) sprijina formarea si dezvoltarea profesionala a membrilor prin programe de formare si dezvoltare profesionala adecvata;

g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor in raporturile cu autoritatile publice, organisme specializate , precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate;

h) colaboreaza cu asociatiile profesionale de profl din tara si din strainatate

i) editeaza publicatii de specialitate

j) alte activitati stabilite prin lege sau regulament;

83. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară? În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia următoarele măsuri:

a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;

b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;

c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;

d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;

e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;

f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;

g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.

h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în evidenţele Corpului;

i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului, în conformitate cu anexa nr. 3;

j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum şi a propriilor hotărâri.

84. Ce atribuţii are Consiliul Superior? a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;

b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;

c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;

d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;

c) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;

f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict;

g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului;

h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;

i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină;

k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;

l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;

m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale care hotărăşte;

n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de ROF şi de hotărârile Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

85. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului? a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;

b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament;

c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;

d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa naţională;

e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;

f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent

86. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR? Adunarea generală are următoarele atribuţii:

a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consi liului filialei pentru perioada expirată;

b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat insoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;

c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;

d) alege şi revocă preşedintele şi membrii comisiei de disciplină a filialei;

e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;

f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;

g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege87. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei?

Consiliul filialei are urmatoarele atributii:

a) supravegheaza modul de exercitare a profesiilor de expert contabil si de contabil autorizat in raza de activitate a filialei;

b) asigura apararea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;

c) asigura prevenirea si concilierea tuturor contestatiilor sau conflictelor de ordin profesional;

d) hotaraste in ceea ce priveste inscrierea in Tabloul Corpului sau asupra modificarilor ce se aduc acestuia, potrivit precizarilor Consiliului superior;

e) sesizeaza Consiliul superior cu propuneri si sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil si de contabil autorizat;

f) sesizeaza comisia de disciplina a filialei despre abaterile profesionale constatate in sarcina membrilor Corpului;

g) efectueaza sau autorizeaza pe intreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectiva considerate utile intereselor profesiei, conform hotararii Consiliului superior;

h) pronunta radierea din Tabloul Corpului in cazurile prevazute de prezentul regulament, precum si incetarea provizorie a calitatii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

i) analizeaza si adopta proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior;

j) urmareste realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinta nationala, precum si executia Bugetului de venituri si cheltuieli al filialei, luand sau propunand masurile corespunzatoare in sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei;

k) indeplineste alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament, de hotararile si deciziile organelor de conducere ale Corpului.

88. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială? Presedintele consiliului filialei este si presedintele biroului permanent.

Presedintele Biroului permanent al filialei asigura executarea hotararilor Consiliului superior si ale consiliului filialei, precum si buna desfasurare a activitatii membrilor filialei, avand urmatoarele atributii principale:

a) convoaca consiliul filialei si conduce dezbaterile acestuia, potrivit prevederilor anexei nr. 2 la prezentul regulament;

b) reprezinta consiliul filialei pe langa Consiliul superior si pe langa membrii Corpului;

c) reprezinta Corpul in fata reprezentantilor autoritatilor publice si ai colectivitatilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza imputernicirilor stabilite de Consiliul superior;

d) asigura urmarirea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat;

e) asigura organizarea alegerilor, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezentul regulament;

f) supune spre aprobare adunarii generale executia bugetului de venituri si cheltuieli pe anul expirat;

g) arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei si clientii acestora, in cazul cand acestia din urma accepta acest arbitraj;

h) supune adunarii generale anuale propunerile pentru acordarea de distinctii onorifice, conform procedurii prevazute in anexa nr. 3 la prezentul regulament;

i) indeplineste alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament, de hotararile si de deciziile organelor de conducere ale filialei si ale Corpului.

89. Care sunt atribuţiile directorului general executiv? Atributiile Directorului general executiv

a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentelor executive;

b) pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor; elaborează proiectul de buget al Corpului; după însuşirea acestora de către Biroul permanent, prin preşedintele acestuia, le prezintă Consiliului superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;

c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului permanent; în acest sens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;

d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;

e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale;

f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;

g) organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;

h) asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;

i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor tuturor structurilor Corpului;

j) propune preşedintelui Biroului permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;

k) numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile ; pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului permanent;

l) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor in vigoare;

m) participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior, luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate.

90. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină Comisia superioara de disciplina formata din 7 membrii titulari si 7 supleanti, este un organ partial ales de Conferinta Nationala (presedintele, 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti) 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul finantelor publice iar 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul justitiei. Mandatul lor este de 4 ani.

Competente:

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la

conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;

c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;

d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament

Comisiile superioare de disciplina, din punct de vedere al profilului activitatii si al procedurilor folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecata si ca urmare, acestea judeca si hotarasc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati, ori administrate de comisiile superioare de disciplina.

Raportorul desemnat de presedintele comisiei superioare de disciplina analizeaza dosarul cauzei si, daca este cazul convoaca la sediul Comisiei pe reclamant, parat si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamatie si probe.

Raportorul va proceda in asa fel incat sa fie complet edificat asupra realitatii in cazul respectiv.

Dupa depunerea raportului (termenul fiind de 30 de zile de la sesizare), presedintele comisiei superioare de disciplina fixeaza termenul de judecata, dispune citarea partilor si stabileste completul de judecata in vederea judecarii cauzei.

Hotararile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul superior al Corpului in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestatia nu suspenda aplicarea hotararii.

Hotararea de sanctionare a membrilor Consiliului superior, ai Consiliilor filialelelor se supun dezbaterii Conferintei Nationale care poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta Nationala se face la Sectia de contencios administrativ a curtii de apel in termen de 30 de zile de la instiintare.

91. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină? Ce este si cum functioneaza Comisia superioara de disciplina

Comisia superioara de disciplina formata din 7 membrii titulari si 7 supleanti, este un organ partial ales de Conferinta Nationala (presedintele, 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti) 2 membrii titulari

si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul finantelor publice iar 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul justitiei. Mandatul lor este de 4 ani.

Competente:

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;

c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;

d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament

Comisiile superioare de disciplina, din punct de vedere al profilului activitatii si al procedurilor folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecata si ca urmare, acestea judeca si hotarasc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati, ori administrate de comisiile superioare de disciplina.

Raportorul desemnat de presedintele comisiei superioare de disciplina analizeaza dosarul cauzei si, daca este cazul convoaca la sediul Comisiei pe reclamant, parat si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamatie si probe.

Raportorul va proceda in asa fel incat sa fie complet edificat asupra realitatii in cazul respectiv.

Dupa depunerea raportului (termenul fiind de 30 de zile de la sesizare), presedintele comisiei superioare de disciplina fixeaza termenul de judecata, dispune citarea partilor si stabileste completul de judecata in vederea judecarii cauzei.

Hotararile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul superior al Corpului in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestatia nu suspenda aplicarea hotararii.

Hotararea de sanctionare a membrilor Consiliului superior, ai Consiliilor filialelelor se supun dezbaterii Conferintei Nationale care poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta Nationala se face92. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei? Ce este si cum functioneaza Comisia de disciplina a unei filiale CECCAR

Este un organ ales de Adunarea Generala a filialei cu atributiuni de investigare, judecare si trage la raspundere compusa din 5 membrii titulari si 5 supleanti pentru un mandat de 4 ani;

Comisiile de disciplina judeca abaterile disciplinare constand in fapte sau omisiuni savarsite de membrii Corpului prin nerespectarea obligatiilor ce le revin si a normelor de conduita etica si profesionala prevazute in OG 65/1994. Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează pe preşedintele consiliului filialei şi pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre reclamaţiile primite. Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei superioare de disciplină.

Comisiile de disciplina, din punct de vedere al profilului activitatii si al procedurilor folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecata si ca urmare, acestea judeca si hotarasc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati, ori administrate de comisiile de disciplina.

Raportorul desemnat de presedintele comisiei de disciplina analizeaza dosarul cauzei si, daca este cazul convoaca la sediul Comisiei pe reclamant, parat si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamatie si probe. Raportorul va proceda in asa fel incat sa fie complet edificat asupra realitatii in cazul respectiv.

Dupa depunerea raportului, presedintele comisiei de disciplina fixeaza termenul de judecata, dispune citarea partilor si stabileste completul de judecata in vederea judecarii cauzei. Completul de judecata este format din trei membrii ai Comisiei de disciplina. Unul dintre membrii este desemnat presedintele acestuia.

Impotriva hotararilor Comisiilor de disciplina ale filialelor pot fi facute contestatii la Comisia superioara de disciplina in termen de 30 de zile de la comunicare.

93. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină? I -La nivel central-Comisia superioara de disciplina. Ea este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:

a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;

b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;

c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.

În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.

Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani

II.-La nivel teritorial-Comisia de disciplina de pe langa Consiliul filialei. Ea este formată din 1 preşedinte şi 4 membri titulari şi 5 membri supleanţi, aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani

Comisia de disciplina de pe langa filiale are competenta sa sanctioneze abaterile disciplinare savarsite de catre EC si CA , membrii ai filialei cu domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala a altei filiale. Fac exceptie plangerile privitoare la faptele savarsite de membrii Consiliului superior si ai Consiliului filialei, de presedintii Consiliilor filialelor si persoanele fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia in Romania- care se depun la Comisia superioara de disciplina.

94. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?

Locul si rolul reprezentantului Ministerului Economiei si Finantelor?

Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei si Finanţelor. În realizarea atribuţiilor de supraveghere publică în domeniu, Ministerul Finanţelor Publice poate delega atribuţiile sale unui alt organism, în condiţiile legii.

Persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:

a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului Superior, fără drept de vot;

b) sesizează ministrul economiei si finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei si Finanţelor poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi din România la instanta de contencios administrativ, in conditiile legii. Prin derogare de la prevederile art.7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, procedura prealabila nu este obligatorie. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei si Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul Superior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională, precum si, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptarii deciziilor si hotararilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.