raspunsuri complete la extractie 2

12
1. Cind are loc o curgere eterogena prin zacamint? Curgerea eterogena prin zacamint are loc atunci cind : } curgere eterogena prin zacamant 2. Care sunt regimurile de curgere intilnite in lungul tevilor de extractie in timpul procesului de ascensiune a fluidelor? Regimurile de curgere intilnite in lungul tevilor de extractie in timpul procesului de ascensiune a fluidelor sunt : curgere omogena , curgere eterogena(bifazica). 3. . Cum se trasează curba de variaţie a presiunii în lungul ţevilor de extracţie (curba gradient)? Pentru a trasa curba de variaţie a presiunii se procedează astfel: - se admite o anumită valoare pentru căderea de presiune 1 P şi se calculează intervalul 1 h pe care se pierd cei 1 P bari; - se marchează punctul pe grafic; - se admite o altă cădere de presiune 2 P şi se calculează intervalul 2 h ; - procedeul se repetă până la adâncimea dorită; - unind punctele, se obţine curba de variaţie a presiunii în ţevile de extracţie; intersecţia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da presiunea dinamică de fund corespunzătoare debitului pe care vrem să-l extragem; 4. . La ce serveşte corelaţia de funcţionare strat – sondă în cazul curgerii bifazice prin ţevile de extracţie? Cum se obţine corelaţia de funcţionare strat – sondă în cazul curgerii bifazice prin ţevile de extracţie? Corelaţia de funcţionare strat – sondă serveşte la determinarea pentru o anumită valoare 2 P care trebuie menţinută în capul de erupţie, a debitului cu care produce sonda şi d P corespunzător; Se procedează astfel: - cu ajutorul relaţiei lui Vogel se trasează curba de comportare a stratului; - pentru diferite debite pe care vrem să le extragem, din punctul de presiune 2 P se trasează cu ajutorul unei teorii de ascensiune curbele de variaţie a presiunii în ţevi; - intersecţia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile dinamice de fund corespunzătoare; - se obţin astfel un set de perechi de valori i i Pd Q , ; - se reprezintă grafic setul de valori i i Pd Q , pe aceeaşi diagramă pe care s-a trasat curba IPR; - rezultă debitul maxim care poate fi extras şi presiunea dinamică de fund corespunzătoare pentru o anumită valoare a lui 2 P ; - procedeul va fi repetat şi pentru alte valori a lui 2 P ; 5. Cum influenteaza debitul de lichide curbele de variatie a presiunii in lungul tevilor de extractive? In cazul in care RGL= const. si d=const. se observa ca pe masura ce debitul de lichide scade , scade si d P (+graficul de pe poza obligatoriu!!!) 6. Cum influenteaza diametrul curbele de variatie a presiunii in lungul tevilor de extractive? Se observa ca pe masura ce creste diametrul presiunea dinamica de fund scade , acest fenomen este limitat , deoarece pentru un anumit diametru viteza va scadea

Upload: gheorghe-andrei

Post on 06-Aug-2015

247 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Raspunsuri Complete La Extractie 2

1. Cind are loc o curgere eterogena prin zacamint?

Curgerea eterogena prin zacamint are loc atunci cind :

} curgere eterogena prin zacamant

2. Care sunt regimurile de curgere intilnite in lungul tevilor de extractie in timpul

procesului de ascensiune a fluidelor?

Regimurile de curgere intilnite in lungul tevilor de extractie in timpul procesului de

ascensiune a fluidelor sunt : curgere omogena , curgere eterogena(bifazica).

3. . Cum se trasează curba de variaţie a presiunii în lungul ţevilor de extracţie

(curba gradient)?

Pentru a trasa curba de variaţie a presiunii se procedează astfel:

- se admite o anumită valoare pentru căderea de presiune 1P şi se

calculează intervalul 1h pe care se pierd cei 1P bari;

- se marchează punctul pe grafic;

- se admite o altă cădere de presiune 2P şi se calculează intervalul 2h ;

- procedeul se repetă până la adâncimea dorită;

- unind punctele, se obţine curba de variaţie a presiunii în ţevile de

extracţie; intersecţia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da

presiunea dinamică de fund corespunzătoare debitului pe care vrem să-l

extragem;

4. . La ce serveşte corelaţia de funcţionare strat – sondă în cazul curgerii bifazice

prin ţevile de extracţie? Cum se obţine corelaţia de funcţionare strat – sondă în

cazul curgerii bifazice prin ţevile de extracţie?

Corelaţia de funcţionare strat – sondă serveşte la determinarea pentru o anumită

valoare 2P care trebuie menţinută în capul de erupţie, a debitului cu care

produce sonda şi dP corespunzător;

Se procedează astfel:

- cu ajutorul relaţiei lui Vogel se trasează curba de comportare a stratului;

- pentru diferite debite pe care vrem să le extragem, din punctul de presiune 2P

se trasează cu ajutorul unei teorii de ascensiune curbele de variaţie a presiunii

în ţevi;

- intersecţia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile dinamice

de fund corespunzătoare;

- se obţin astfel un set de perechi de valori ii PdQ ,

;

- se reprezintă grafic setul de valori ii PdQ ,

pe aceeaşi diagramă pe care s-a

trasat curba IPR;

- rezultă debitul maxim care poate fi extras şi presiunea dinamică de fund

corespunzătoare pentru o anumită valoare a lui 2P ;

- procedeul va fi repetat şi pentru alte valori a lui 2P ;

5. Cum influenteaza debitul de lichide curbele de variatie a presiunii in lungul

tevilor de extractive? In cazul in care RGL= const. si d=const. se observa ca pe masura ce debitul de

lichide scade , scade si dP (+graficul de pe poza obligatoriu!!!)

6. Cum influenteaza diametrul curbele de variatie a presiunii in lungul tevilor de

extractive? Se observa ca pe masura ce creste diametrul presiunea dinamica de fund scade ,

acest fenomen este limitat , deoarece pentru un anumit diametru viteza va scadea

Page 2: Raspunsuri Complete La Extractie 2

foarte mult, nivelul de lichid se va stabili undeva aproape de suprafata gazelle se

vor strecura prin acest lichid barbotindul fara sa-l mai ridice la suprafata. Acesta

este momentul cind sonda inceteaza sa mai produca prin eruptive naturala. Daca

in acest moment se intervine si se schimba diametrul tevilor cu un diametru mai

mic poate fi prelungita perioada eruptive a sondei .

7. Cum influenteaza RGL curbele de variatie a presiunii in lungul tevilor de

extractive? Se observa ca pe masura ce creste RGL-ul scade presiunea dinamica de fundca

urmare a scaderii densitatii. La valori mari ale RGL apare fenomenul invers :

creste energia cinetica a gazului, cresc pierderile prin frecare, fenomene care

conduc la cresterea presiunii dinamice de fund (anihilarea scaderii densitatii)

astfel incit curbele se vor intoarce inapoi (crab RGL 5) (te uiti pe poza la

graphic!!!!)

8. Ce se înţelege prin curba gradient minim? Comentarii.

Dacă debitul şi diametrul ţevilor sunt menţinute constante, se observă că pe

măsură ce RGL creşte, Pd scade, ca urmare a scăderii densităţii. La valori mari

ale lui RGL, efectul scăderii densităţii va fi anihilat de creşterea energiei cinetice

a gazelor, respectiv a pierderilor prin frecare, astfel încât Pd va creşte din nou,

şi curbele se vor întoarce înapoi. Curba corespunzătoare lui minPd se numeşte

curbă gradient minimă.

9. Cât trebuie să fie de mare diferenţa dintre presiunea în coloană şi presiunea în

ţevi la nivelul punctului de injecţie al gazelor la sondele în G.L.C.?

Diferenţa de presiune dintre coloană şi ţevi, în punctul de injecţie, trebuie să fie

de 3-5 bar.

10. Prin ce se caracterizează o supapă echilibrată?

La aceste supape PstPinchPdesch . În acest caz AtijaAv , şi presiunea

din ţevi nu influenţează presiunea de deschidere ce exercită pe întreaga

suprafaţă Ab .

11. Prin ce se caracterizează o supapă neechilibrată?

Supapele neechilibrate se caracterizează prin faptul că PinchPdesch , şi

existenţa mai multor secţiuni de trecere a gazelor Av .

12. Ce rol au supapele de reţinere cu care sunt prevăzute supapele de gaz-lift?

Prin construcţia lor acestea permit trecerea gazelor din coloană în ţevi, în

schimb, în cazul unor injecţii de fluide sub presiune prin ţevi, împiedică accesul

fluidului din ţevi în coloană. Dacă în timpul unei operaţii de acidizare, există

riscul deschiderii supapei, jetul de acid, care tinde să treacă prin supapă în

coloană, antrenează supapa de reţinere care etanşează pe un element de

cauciuc, împiedicând pătrunderea acidului din ţevi în coloană.

13. Enumeraţi sistemele de G.L.C.

Sistemele de G.L.C. sunt următoarele:

- sistemul deschis;

- sistemul semideschis;

- sistemul închis;

- sistem cu ţevi de extracţie cu diametru mic;

- sistem cu şiul ţevilor de extracţie plasat mult deasupra perforaturilor.

14. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu ţevi de extracţie cu diametrul mic?

Sistemul se foloseşte în cazul sondelor care interceptează strate cu presiuni mari,

şi la care există riscul păpuşării coloanei.

15. Unde se aplica sistemul de G.L.C. cu şiul ţevilor de extracţie plasat mult

deasupra perforaturilor?

Page 3: Raspunsuri Complete La Extractie 2

Sistemul se aplică la sondele care au indicele de productivitate mare, pentru a

obţine un debit mare de lichid.

16. Cât trebuie să fie de mare diferenţa dintre presiunea în coloană şi presiunea în

ţevi la nivelul punctului de injecţie al gazelor la sondele în G.L.C.?

Diferenţa de presiune dintre coloană şi ţevi, în punctul de injecţie, trebuie să fie

de 3-5 bar.

17. Care sunt parametrii care trebuie determinaţi atunci când se proiectează o

instalaţie de G.L.C.?

A proiecta o sondă în GLC, înseamnă a determina raţia de injecţie, punctul de

injecţie şi adâncimea supapelor de pornire.

18. În cazul duzării unei supape echilibrate unde se montează duza? Dar în cazul

duzării unei supape neechilibrate?

La supapele echilibrate duza se montează pe orificiul care intră în ţevile de

extracţie. La supapele neechilibrate duza se montează pe orificiul Av (aria

valvei).

19. Cum se face reglarea şi controlul funcţionării sondelor în G.L.C.?

Avem două metode:

- reglarea cu ajutorul unei duze reglabile: în acest caz controlul presiunii şi al

debitului se face cu ajutorul unei duze reglabile; debitul de gaze este măsurat cu

ajutorul unui manometru cu mercur;

- controlul şi reglarea cu ajutorul unei duze fixe şi a unui regulator de presiune.

20. . Cum se face analiza funcţionarii sondelor in G.L.C.?

Se face în două moduri:

a). analiza pe baza măsurătorilor la suprafaţă: se face pe baza înregistrărilor

simultane a presiunii în ţevi şi în coloană cu ajutorul unui manometru cu dublă

înregistrare;

b). analiza funcţionării pe baza măsurătorilor de fund: aceasta se face pe baza

măsurării presiunii şi temperaturii cu ajutorul unor manometre şi termometre

introduse cu cablu.

21. Cum se modifică lungimea cursei şi numărul de curse la o unitate de

pompare?

Numărul de curse se modifică schimbând roata motorului; se schimbă roata

motorului şi nu pe cea a reductorului deoarece aceasta este mai mică.

Lungimea cursei se modifică schimbând bolţul manivelei în orificiile acesteia.

22. Ce rol are flanşa excentrică şi mufa dublu excentrică a capului de pompare?

Flanşa excentrică şi mufa dublu excentrică au rolul de a centra ţevile de extracţie

şi prăjinile de pompare cu capul de balansier.

23. Ce rol are rűcslagul montat la capul de pompare?

Rűcslagul (supapa cu un singur sens) permite evacuarea gazelor din coloană în

conducta de amestec pentru a nu se crea presiune asupra stratului.

24. Cum se simbolizează o unitate de pompare?

UP-15T/S-5000-10000M/B/C:

UP – unitate de pompare;

15 – sarcina maximă la capul de balansier, în tone forţă;

T – transportabilă, cu reductorul situat pe un postament înalt;

S – stabilă, cu reductorul situat pe rama instalaţiei de bază;

5000 – cursa maximă la suprafaţă, în mm;

10000 – cuplul maxim la reductor, în kg forţă;

M – echilibrată pe manivelă;

B – echilibrată pe balansier;

C – combinată;

Page 4: Raspunsuri Complete La Extractie 2

25. Ce este fereastra pompei şi cum trebuie să fie aceasta (motivaţi de ce)?

Distanţa dintre supapa mobilă şi supapa fixă, când pistonul se află la punctul

mort inferior se numeşte fereastra pompei. Pentru ca pompa să funcţioneze cu un

randament maxim este necesar ca fereastra pompei să fie cât mai mică din

următorul motiv: la sondele cu R.G.T. mare, la cursa ascendentă a pistonului, o

parte din volumul cilindrului este umplut cu gaze. Dacă volumul de gaze aspirate

este mare la coborârea pistonului, presiunea ţiţeiului şi a gazelor de sub aceasta

nu creşte suficient de mult pentru a putea deschide supapa mobilă. La cursa

ascendentă, fluidul se destinde, iar presiunea în pompă este încă destul de mare

ca să nu permită deschiderea supapei fixe. În acest caz pompa este blocată cu

gaze şi nu produce.

26. Clasificarea pompelor de extracţie. Comentarii.

Pompele de extracţie se clasifică astfel:

a). după modul de introducere:

- pompe introduse cu ţevile de extracţie (tip T);

- pompe introduse cu prăjinile de pompare (tip P);

b). după tipul de construcţie al cilindrului:

- cu cilindru dintr-o bucată;

- cu cilindru format din mai multe bucăţi;

c). după tipul pistonului:

- piston cu sau fără bile;

- piston cu garnitură de etanşare;

d). după felul fixării pompei sau a supapei fixe:

- cu dispozitiv de fixare mecanic;

- cu dispozitiv de fixare cu cupe;

e). după locul fixării avem:

- pompe cu fixare la partea superioară;

- pompe cu fixare la partea inferioară;

27. Care sunt solicitările la care sunt supuse ţevile de extracţie la o sondă în

pompaj?

Ţevile de extracţie sunt supuse la următoarele solicitări:

- greutate proprie;

- greutatea echipamentului de fund;

- greutatea coloanei de lichid din ţevi la cursa descendentă a pistonului;

- greutatea prăjinilor;

- forţa de şoc;

- fenomenul de oboseală, îmbătrânire prematură a îmbinărilor filetate;

- uzura datorită frecării ţevilor de coloana de exploatare;

- uzura datorită frecării de prăjinile de pompare, respectiv de cuţitele de

deparafinare;

- fenomenul de flambaj în spirală;

28. Ce trebuie să se aibă în vedere atunci când se aleg ţevile de extracţie la o sonda

în pompaj?

Atunci când se aleg ţevile de extracţie trebuie să se aibă în vedere următoarele:

- diametrul pompei cu care urmează să fie echipată sonda (T), respectiv diametrul

ţevii cu care urmează sa fie introdusă pompa (P);

- să permită instrumentarea cu corunca în cazul ruperii prăjinilor; jocul radial

dintre ţevi şi prăjini trebuie să permită introducerea coruncii;

- pe distanţa pe care se depune parafina este preferabil ca diametrul să fie

constant pentru a facilita operaţia de deparafinare;

- în cazul în care avem schimbări de diametru la prăjini şi la ţevi, trebuie avut

Page 5: Raspunsuri Complete La Extractie 2

grijă ca acestea să nu aibă loc la aceeaşi adâncime deoarece, mufa prăjinilor va

lovi în reducţia de legătură a prăjinilor;

29. Care sunt sarcinile care acţionează asupra prăjinii lustruite respectiv asupra

unităţii de pompare în timpul unui ciclu de pompare?

Asupra prăjinii lustruite acţionează următoarele sarcini:

a). sarcini statice, date de: *greutatea coloanei de lichid care acţionează pe

secţiunea brută a pistonului, *de greutatea prăjinilor de pompare scufundate în

lichid, *de forţa care apare sub piston la cursa ascendentă a acestuia, datorită

submergenţei;

b). sarcini dinamice, date de: * forţele de inerţie ale coloanei de lichid din ţevile

de extracţie, * forţele de inerţie ale garniturii de prăjini de pompare, * forţele care

apar în garnitură datorită vibraţiilor;

c). sarcinile datorită frecărilor, apar datorită frecării prăjinilor de ţevile de

extracţie, datorită frecării prăjinilor de lichid, datorită frecării lichidului de ţevi şi

frecării pistonului în pompă;

d). sarcinile datorită şocurilor, apar atunci * când cilindrul pompei nu se umple

complet cu lichid, şi loveşte la cursa descendentă în nivelul de lichid introducând

şocuri în instalaţie, şi * când pistonul nu este poziţionat corect în pompă;

e). sarcini datorită şocurilor care apar în instalaţie, atunci când fluidul este foarte

vâscos;

30. Care este semnificaţia termenilor din relaţiile:

Pmax = Pl + (b + masc) Pp; masc =1790

2Sn

(1 + l

r

) maxP = sarcina maximă în prăjina lustruită;

Pl = greutatea coloanei de lichid care acţionează asupra secţiunii brute a

pistonului;

b = factor de flotabilitate;

ascm = factor dinamic la cursa ascendentă;

pP = greutatea garniturii de tevi (prajini)

S = lungimea cursei; n = frecvenţa;

r = raza manivelelor;

l = lungimea bielelor;

31. Care este semnificaţia termenilor din relaţiile:

Sr = S[ 1 + 1010

65,2

(Ln)2] – λ; λ = λp + λt

rS = cursa reala

p = alungirea prăjinilor;

t = alungirea ţevilor;

S = lungimea cursei; n = frecvenţa;

Lf = adincimea de fixare a pompei

32. Ce valori ale sincronismului trebuie evitate in cazul pompajului cu prăjini?

În cazul pompajului trebuie evitate sincronismele de ordinul 1 şi 2.

33. Care sunt parametrii care influenţează cursa reală a pistonului? Cum poate fi

mărită cursa reală?

Page 6: Raspunsuri Complete La Extractie 2

Cursa reală este influenţată de următorii parametri:

- alungirea prăjinilor şi a ţevilor datorită sarcinilor statice;

- supracursa pistonului, datorită sarcinilor dinamice;

- datorită fenomenele vibratorii;

- datorită frecării pistonului în pompă;

- datorită frecării prăjinilor în ţevi;

- datorită frecării ţevilor în coloană;

34. Care este influenta forţelor de inerţie asupra cursei reale?

La cursa descendentă forţele de inerţie sunt orientate în jos, conducând la

creşterea deformaţiei elastice a prăjinilor respectiv a cursei reale a pistonului.

După ce capul de balansier se opreşte, datorită forţelor de inerţie, prăjinile îşi

continuă deplasarea în jos, conducând la creşterea deplasării în pompă cu

valoarea pidesc.

La cursa ascendentă, forţele de inerţie sunt îndreptate în sus, ele conducând la

micşorarea deformaţiilor elastice a prăjinilor, respectiv la creşterea deplasării

pistonului în pompă.

După ce capul de balansier se opreşte prăjinile îşi continuă deplasarea în sus, şi

odată cu ele şi pistonul în pompă cu valoarea piasc.

35. Care sunt parametrii care influenţează debitul instalaţiei de pompare?

Parametrii care influenţează debitul instalaţiei de pompare sunt:

- prezenţa gazelor în lichidul aspirat;

- vâscozitatea ţiţeiului;

- submergenţa pompei;

36. La o sonda în pompaj este indicat să se lucreze cu o cursa mică şi cu un număr

de curse mare sau invers? Motivaţi de ce.

La o sondă în pompaj este indicat să se lucreze cu o cursă mare şi un număr de

curse mici, deoarece la un număr de curse mari prăjinile freacă de garnitură şi se

topesc garniturile.

37. Pompele de extracţie acţionate cu prăjini refulează la cursa ascendentă sau la

cea descendentă?

Pompele de extracţie acţionate cu prăjini refulează la ambele curse.

38. Când este o unitate de pompare simetrică? Prin ce se caracterizează o unitate

simetrică?

La unităţile simetrice unghiul de simetrie este egal cu 0. O unitate simetrică se

caracterizează prin faptul că durata cursei ascendente este egală cu durata cursei

descendente.

39. În cazul unei unităţi de pompare asimetrice care varianta de lucru este mai

bună: cu viteza capului de balansier la cursa ascendentă mai mică decât la

cursa descendentă sau invers? De ce?

Varianta de lucru favorabilă este: viteza capului de balansier la cursa ascendentă

mai mică decât la cursa descendentă, deoarece aceasta conduce la acceleraţii mai

mici, respectiv la sarcini dinamice mai mici şi la o capacitate utilă mai mare.

40. Cum trebuie sa se rotească manivela faţă de punctul mort superior pentru ca

sarcinile dinamice la cursa ascendentă să fie minime?

Cu o viteza unghiulara constanta =>acceleratia=0, shi sarcinile dinamice vor fi

=cu 0 (???????????????!!!!!!!)

41. Care sunt particularităţile unităţilor de pompare cu geometrie modificată?

La aceste unităţi, reductorul este plasat între gura sondei şi capra balansierului,

sistemul de echilibrare este rotativ, legătura dintre manivelă şi bielă se face prin

butonul manivelei, contragreutăţile sunt decalate faţă de manivelă cu un unghi

Page 7: Raspunsuri Complete La Extractie 2

o24 , efectul de contrabalansare este întârziat cu 037 o

la începutul cursei

ascendente şi, avansat, cu acelaşi unghi, la începutul cursei descendente.

42. Care sunt avantajele utilizării unităţilor de pompare cu geometrie modificată?

Avantaje:

- se reduce total cuplul maxim la reductor, care în unele cazuri poate ajunge la 40

%.

- se realizează indici cinematici superiori, reducând totodată şi gabaritul

instalaţiei;

- la acelaşi gabarit al unităţii de pompare se pot obţine curse mai mari;

- consumul de energie electrică este mai mic cu 20 – 30 %, datorită folosirii unui

reductor mai mic, la aceiaşi parametri de funcţionare.

43. Care sunt părţile componente ale ecometrului?

Acestea sunt: un microcalculator portabil, aparatura de colectare integrată a

datelor, care permite urmărirea vizuală în timp a comportării sondei în pompaj,

ansamblul de la capul sondei, care permite acţionarea de la distanţă a puştii de

gaze, cabluri de legătură, o baterie de 12 V şi un mic rezervor ca sursă de gaze

pentru alimentarea puştii (dacă presiunea în coloană este mai mică de 690 kPa).

44. Care este principiul de funcţionare al ecometrului?

Principiul de funcţionare se bazează pe generarea unei unde sonore (impuls

acustic), care se propagă prin spaţiul inelar şi înregistrarea reflexiilor acestei

unde de la mufele ţevilor de extracţie, de la diferitele obstacole şi de la nivelul

lichidului. Impulsul acustic este generat fie prin descărcarea gazelor la presiune

ridicată (impuls pozitiv) din camera de volum (puşcă) în spaţiul inelar, fie

evacuând un volum mic de gaze (impuls negativ) din spaţiul inelar în camera de

volum sau în atmosferă. Amplitudinea şi durata impulsului sunt determinate de

supapa de gaze cu deschidere rapidă, acţionată de solenoid, iar ecourile din

spaţiul inelar sunt recepţionate de către microfonul piezoelectric de mare

sensibilitate.

45. Când se foloseşte metoda imploziei pentru generarea undelor de presiune?

Metoda imploziei se foloseşte dacă presiunea în coloană este mai mare de 690

kPa.

46. Ce rol are solenoidul?

Solenoidul permite scurgerea presiunii de la partea superioară a supapei de gaze

în atmosferă.

47. Cum se determina distanta pana la nivelul de lichid?

Distanţa până la nivelul de lichid se determină înmulţind frecvenţa mufelor

determinată din intervalul datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii

distanţei din diagrama acustică şi lungimea medie a unei ţevi de extracţie.

48. Care sunt parametrii care se obţin din analiza afluxului de fluide din strat şi din

prelucrarea datelor obţinute din testele de refacere sau de scădere a presiunii?

Analiza modului de comportare a afluxului după închidere indică de multe ori o serie de

aspecte care nu apar din analiza obişnuită a curbelor de restabilire a presiunii de fund,

cum ar fi: prezenţa unui con de gaze, prezenţa unor strate subţiri de lichid sau gaze cu

presiune mare, etc.De asemenea, din analiza modului de variaţie a nivelului de lichid şi a

presiunii în coloană la suprafaţă, se pot deduce o serie de aspecte cum ar fi: o

contrapresiune mare în timpul exploatării, neetanşeitatea supapelor pompei, etc.(????!!!)

49. Care sunt parametrii care se obţin în urma dinamometrării sondelor?

Parametri care se obţin în urma dinamometrării sondelor sunt:

- distribuţia sarcinii în garnitura de prăjini de pompare;

Page 8: Raspunsuri Complete La Extractie 2

- curba sarcină - deplasare la nivelul pompei;

- informaţii despre modul de funcţionare a supapelor şi pierderile de fluid prin

acestea;

- informaţii despre eficienţa echilibrării şi randamentul motorului;

- determinarea vitezei prăjinii lustruite;

- presiunea şi temperatura în ţevile de extracţie;

- curentul şi puterea la motor;

50. Ce alte aplicaţii ale ecometrului cunoaşteţi?

Ecometrul mai poate fi folosit şi la analiza funcţionării sondelor în gaz – lift

precum şi la cercetarea sondelor de gaze adânci, cu presiuni mari, la care spaţiul

inelar este izolat de ţevile de extracţie printr-un packer.

51. Care sunt avantajele utilizării pompelor elicoidale în extracţia ţiţeiului ?

Utilizarea pompelor elicoidale în extracţia ţiţeiului prezintă următoarele avantaje:

necesită investiţii mici;

sunt economice la instalare (datorită compactităţii instalaţiei costurile de instalare

sunt reduse, se elimină fundaţia necesară unităţilor de pompare cu balansier,

asamblarea instalaţiei făcându-se direct pe flanşa capului de pompare);

instalarea este mai rapidă şi mult mai convenabilă decât la unităţile de pompare cu

balansier;

siguranţă în funcţionare (prin construcţia sa, instalaţia are toate părţile în mişcare

protejate, neexistând pericolul accidentărilor);

randament mare (construcţia simplă a pompei elicoidale produce o frecare mică în

cuplul rotor-stator, ducând la un randament mecanic ridicat. Un cuplu rotor-stator

corect ales conduce la un “slipaj” mic al lichidului, respectiv la un randament

volumic mare.);

pompele elicoidale necesită energie numai pentru ridicarea (liftarea) fluidului, nu

şi a prăjinilor de pompare;

durata mare de funcţionare (sistemul de pompare şi construcţia instalaţiei asigură

o durată mare de funcţionare, ajungându-se la o durată de funcţionare continuă de

doi - trei ani);

nu există pericolul blocării cu gaze (nu au supape care să se blocheze cu gaze);

deoarece nu se blochează cu gaze, pompele elicoidale sunt ideale pentru

eliminarea apei din sondele de extracţie a gazelor naturale;

întreţinerea simplă (întreţinerea instalaţiei în exploatare este simplă, nefiind

necesare procedee complicate sau scule şi dispozitive speciale);

perioadă mare de timp între intervenţii;

funcţionare fără zgomot (datorită faptului că pompa debitează continuu, sarcina în

instalaţia de suprafaţă este constantă şi prin construcţia sa, cu reductor conic,

nivelul de zgomot este redus);

sunt eliminate ruperile prăjinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului;

tipul de elastomer din care este confecţionat statorul poate fi ales la cerere, astfel

încât acesta să fie compatibil cu fluidele produse de sondă;

debitul pompei uşor de ajustat;

sistemul de acţionare facilitează schimbarea vitezei de rotaţie în funcţie de

variaţia debitului produs de sondă (astfel viteza de rotaţie poate fi aleasă de aşa

natură, încât debitul pompei să fie egal cu debitul maxim pe care poate să-l

producă stratul şi care corespunde corelaţiei de funcţionare strat – pompă);

pot fi folosite pentru irigaţii;

sunt capabile să pompeze ţiţei cu procente mari de apă şi gaze;

reduc emulsionarea fluidelor;

nu sunt sensibile la solidele existente în fluidele vehiculate;

Page 9: Raspunsuri Complete La Extractie 2

sensibilitate mică la coroziune;

debitează continuu şi constant, evitând astfel pulsaţiile în curgere (datorită acestui

fapt se reduce posibilitatea depunerii parafinei şi a solidelor);

vehiculează fluide cu viscozităţi ridicate;

cheltuieli mici pentru întreţinere;

consum redus de energie electrică;

uzura mai mică a prăjinilor de pompare şi a ţevilor de extracţie (prăjinile de

pompare sunt supuse la o solicitare constantă, în comparaţie cu pompajul clasic,

unde sunt supuse la solicitări variabile);

pot fi utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici în locul pompajului

intermitent (se asigură astfel o funcţionare continuă a sondei şi un debit mai mare

decât în cazul pompajului intermitent);

sunt ideale pentru exploatările din zonele urbane, echipamentul de suprafaţă

având dimensiuni mult mai reduse decât cel utilizat în pompajul clasic.

52. Care sunt dezavantajele utilizării pompelor elicoidale în extracţia ţiţeiului ?

Pompele elicoidale prezintă şi câteva dezavantaje (nesemnificative) cum ar fi:

analiza şi controlul funcţionării pompei pot fi făcute numai pe baza datelor de

producţie şi a nivelului de lichid din spaţiul inelar (dinamometrele şi diagramele

de pompare nu pot fi utilizate);

trebuie evitată oprirea pompei când viscozitatea fluidului este mare şi acesta

conţine un procent mare de nisip;

prăjinile de pompare sunt solicitate atât la tracţiune cât şi la torsiune.

53. Care este componenţa unei instalaţii de pompare cu pompe elicoidale ?

O instalaţie de pompare cu pompe elicoidale, cuprinde echipamentul de fund şi

echipamentul de suprafaţă.

Echipamentul de fund se compune din pompa elicoidală submersibilă, ţevile de

extracţie şi prăjinile de pompare.

54. Care este componenta unei pompe elicoidale ?

Elementele principale ale pompei elicoidale sunt rotorul şi statorul.

55. Care este rolul opritorului ?

Opritorul are rolul de a poziţiona rotorul în stator şi de a nu permite căderea

rotorului sub pompa în cazul unei defecţiuni. De asemenea, cu ajutorul lui se

stabileşte fereastra pompei.

56. Care este principiul de funcţionare al pompei elicoidale?

Datorită configuraţiei geometrice a elementelor pompei, principiul de funcţionare

al pompei este relativ simplu. Astfel, când rotorul este introdus în interiorul

statorului, în pompă se formează o serie de cavităţi identice, separate şi etanşe.

Atunci când rotorul se roteşte în interiorul statorului, aceste cavităţi se deplasează

de la partea inferioară spre partea superioară a pompei (de la aspiraţie la

refulare), transportând fluidul produs de strat prin pompă şi de aici mai departe în

sus prin ţevi, realizând astfel acţiunea de pompare.

57. Care este lungimea minimă necesară pentru ca o pompă elicoidală să

funcţioneze ?

Lungimea minimă necesară unei pompe pentru ca aceasta să realizeze acţiunea

de pompare este egală cu lungimea unui pas.

58. Cum variază debitul pompei elicoidale atunci când viteza de rotaţie este

constanta ? Motivaţi de ce.

Atunci când viteza de rotaţie este constantă, debitul pompei este constant,

deoarece aria secţiunii transversale este constantă

59. Cum variază presiunea funcţie de viteza de rotaţie ?

Pompa elicoidală fiind o pompă volumică, presiunea este independentă de viteză,

Page 10: Raspunsuri Complete La Extractie 2

presiuni mari putând fi generate chiar la viteze mici.

60. Care sunt factorii de care depind pierderile volumetrice ?

Pierderile volumice depind de:

presiunea creată de pompă (presiunea diferenţială dintre cavităţi);

numărul de etaje;

gradul de comprimare al statorului datorită introducerii rotorului şi lucrului

acestuia;

viscozitatea fluidelor vehiculate;

temperatura la nivelul pompei.

Deşi pierderile volumice conduc la scăderea randamentului total, acestea au un rol

util şi anume lichidul scurs asigură ungerea pompei.

61. Enumeraţi câteva din performantele pompelor elicoidale.

Performanţele pompelor elicoidale sunt următoarele:

-debitul poate varia de la 0,3 la 900 m3/zi;

-înălţimea maximă de pompare este 3.000 m;

-temperatura de lucru este în domeniul 60 - 120 0C, în cazul fluidelor curate (fără

impurităţi solide), respectiv de 40 - 90 0C, în cazul fluidelor cu impurităţi solide;

-raţia apă - ţiţei poate ajunge până la 90 - 98%;

-procentul de H2S trebuie să fie cuprins între 8 - 20%, în fază gazoasă, respectiv

1.000 p.p.m. în apă;

-densitatea fluidelor vehiculate cuprinsă între 815 şi 1030 kg/m3;

-viscozitatea fluidelor vehiculate poate fi de maximum 20 Ns/m2, la 40

0C

(20.000 cP, la 400C);

-consumul de energie electrică este mai mic cu 50 - 70% decât în cazul pompelor

clasice cu piston, pentru aceleaşi condiţii de pompare.

62. Care sunt factorii care limitează performantele pompelor elicoidale ?

Factorii care limitează performanţele pompei sunt:

-efortul maxim admisibil din prăjini, care limitează puterea transmisă la rotor;

-lungimea maximă a pompei din motive de execuţie, atât pentru rotor, cât şi

pentru stator (până la 6 m);

-turaţia maximă este limitată, datorită solicitărilor care apar în prăjinile de

pompare (maxim 500 rot/min);

-calitatea elastomerului din care este confecţionat statorul pompei.

63. Care sunt sarcinile care acţionează asupra prăjinilor de pompare ?

Sarcinile care acţionează asupra prăjinilor de pompare în cazul pompajului cu

pompe elicoidale sunt date de: greutatea proprie a garniturii de prăjini scufundată

în lichid, greutatea coloanei de lichid care acţionează pe secţiunea transversală a

rotorului pompei, momentul de torsiune necesar a fi transmis la pompă si

momentul de încovoiere (după pierderea stabilităþii). Rezultă că, în cazul

pompajului cu pompe elicoidale, prăjinile de pompare sunt supuse la întindere,

torsiune si încovoiere, deci la o solicitare compusă. Întinderea rigidizează

garnitura de prăjini mărind turaþia la care apare pierderea stabilităþii, în timp ce

torsiunea are un efect contrar.

O problemă importantă care apare în cazul pompajului cu pompe elicoidale este

aceea a frecării prăjinilor de pompare de ţevile de extracţie. Acesta conduce la

uzura mufelor prăjinilor de pompare precum şi a ţevilor de extracţie.

64. Ce trebuie sa se aibă în vedere atunci când se aleg ţevile de extracţie la o sonda

în pompaj elicoidal?

Alegerea diametrului ţevilor de extracţie se face în funcţie de dimensiunea pompei

(filetul mufă al statorului) care urmează să fie introdusă în sondă. De asemenea, la

alegerea ţevilor se va þine seama şi de alcătuirea garniturii de prăjini de pompare,

astfel încât să existe posibilitatea introducerii unor scule de instrumentaþie (de

Page 11: Raspunsuri Complete La Extractie 2

exemplu în cazul ruperii prăjinilor să se poată instrumenta cu corunca). Se

recomandă ca la alegerea diametrului ţevilor de extracţie să se ţină seama şi de

pierderea de presiune prin frecare datorită curgerii fluidului prin interiorul acestora.

În cazul extracţiei unor ţiţeiuri vâscoase, se recomandă utilizarea celui mai mare

diametru de ţevi de extracţie care poate fi introdus în coloana de exploatare. De

asemenea, tot în acest caz se recomandă utilizarea celui mai mare diametru de prăjini

de pompare care poate fi introdus în ţevile de extracţie.

65. Care sunt solicitările la care sunt supuse ţevile de extracţie în cazul pompajului

cu pompe elicoidale?

La sondele în pompaj cu pompe elicoidale ţevile de extracţie sunt supuse la

solicitări mari, deoarece pe lângă greutatea lor proprie şi a echipamentului de

fund mai intervine greutatea lichidului din interiorul ţevilor, iar în cazuri

accidentale de rupere a prăjinilor de pompare şi greutatea acestora. Pe de altă

parte, în timpul funcţionării pompei datorită mişcării de rotaþie a rotorului în

stator, ţevilor de extracţie le este transmis prin intermediul statorului, un moment

de torsiune care conduce la apariþia unor eforturi suplimentare in acestea

66. Ce rol are ancora ?

Ancora limitează torsionarea ţevilor, evită autodeşurubarea pompei şi/sau a

garniturii de ţevi de extracţie în momentul opririi pompei datorită momentului

reactiv. De asemenea, ancora contribuie la centrarea şi fixarea pompei şi/sau a

porţiunii inferioare a garniturii de ţevi de extracţie în coloana de exploatare a

sondei.

67. Care este echipamentul de suprafaţa al sondelor echipate cu pompe elicoidale?

Echipamentul de suprafaţă cuprinde sistemul de acţionare al prăjinilor de

pompare, respectiv al rotorului pompei, cuplajul dintre sistemul de acţionare şi

capul de antrenare, capul de antrenare şi sistemul de susţinere al întregului

echipament de fund (capul de pompare).

68. Cind si unde se aplica G.L.I? G.L.I se aplica la stratele cu presiuni foarte mici care nu pot pot suporta greutatea

unei coloane de amestec bifazic ca in cazul G.L.C. Se aplica la sondele cu RGT

mari.

69. Cum functioneaza camera de acumulare?

70. Care sunt factorii ce influenteaza G.L.I?

Factorii care influenţează G.L.I.:

- cantitatea de lichid pierdută din dopul iniţial;

- adâncimea sondei;

- diametrul ţevilor;

- mărimea orificiului Av ;

- diferenţa de presiune coloană – ţevi;

71. Ce valori trebuie sa aiba viteza de ridicare a dopului de lichid in cazul G.L.I?

72. Care este valoarea coeficientului de recuperare din dopul de lichidin cazul

GLI?

73. Prin ce se caracterizează o supapa utilizată la G.L.I.?

Supapa utilizată în cazul G.L.I. se caracterizează prin existenţa unui Av mare, şi

a unei diferenţe de presiune PinchPdesch cât mai mici. Poartă numele de

supapă pilot. Acestea se compun dintr-o supapă neechilibrată la partea superioară

la care PinchPdesch =1,5…2 bar, şi un pistonaj acţionat de un arc la partea

inferioară.

Page 12: Raspunsuri Complete La Extractie 2

74. Care sunt accesoriile camerei de acumulare? Avantajele camerei de

acumulare.

Accesoriile camerei de acumulare:

a). supapa de descărcare;

b). supapă de lucru;

c). orificiu de scurgere a gazelor;

d). orificiu de evacuare a lichidului

75. Care sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare în cazul

G.L.I?

Lungimea camerei de acumulare depinde de: înălţimea dopului, aria ţevilor, aria

camerei.

76. Cum se face controlul funcţionarii camerei de acumulare?

Controlul se face pa baza măsurării presiunii cu ajutorul unui manometru fixat

deasupra supapei fixe.