in conformitate cu Legea Republicii Moldova pentru modifcarea şi completarea unor acte legislative, adoptate de Parlamentul RepubliciiMoldova la 09.07.2010 Codul penal al RepubliciiMoldova a fost completat cu art.2011„Violenţa în fa-milie”. Nu poate  tăgăduită oportunitatea stabilirii răspun-derii penale pentru infracţiunea de violenţă în familieîn legislaţia Republicii Moldova. Or, ocrotirea şi spriji-nirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţiifamiliale, bazate pe prietenie, afecţiune şi întrajutoraremorală şi materială a membrilor familiei, constituie unobiectiv naţional Violenţa în familie este una dintreformele de violenţă cel mai frecvent întâlnite, dar şiuna din cele mai îngrijorătoare, pentru că este prea pu-ţin vizibilă. În cele mai multe dintre cazuri, actele deviolenţă au loc în spatele uşilor închise şi sunt ascun-se de către victimă, din cauza sentimentului de teamăfaţă de agresor şi de jenă faţă de societate. Mai multchiar, un obstacol îl reprezintă reticenţa statului şi aorganelor sale de a interveni într-o sferă consideratăîncă „privatăActele de violenţă săvârşite între membrii aceleiaşifamilii pot afecta grav însăşi existenţa acesteia, deter-minând frecvent destrămarea ei. Efectele profund dă-unătoare ale violenţei între membrii aceleiaşi familii,atât pentru aceştia, cât şi pentru societate în ansam- blul ei, precum şi recrudescenţa unor asemenea actede violenţă au impus, ca o necesitate de prim ordin, prevenirea şi combaterea violenţei şi prin mijloacelespecice legii penale. Exprimată în corecţii aplicateminorilor, în limitarea independenţei soţiei (soţului),în nerespectarea drepturilor, sentimentelor, opiniilor,expectanţelor soţiei (soţului), în violenţa dintre fraţi,în abuzul asupra membrilor vârstnici ai familiei etc.,violenţa în familie reprezintă o problemă socială şi, înacelaşi timp, o încălcare gravă a drepturilor omului.Ea reprezintă şi o realitate socială ale cărei consecin-ţe nu pot ignorate la nivelul deciziei politice, din perspectiva aderării ţării noastre la structurile UniuniiEuropene.Dintr-o altă perspectivă, referindu-ne la conţinutullegal al infracţiunii de violenţă în familie, menţionămcă, în cadrul art.2011CP RM, fapta de violenţă în familie este incriminată într-o variantă-tip şi în două va-riante agravante.Violenţa în familie în varianta-tip este incriminatăla alin.(1) art.2011CP RM: acţiunea sau inacţiunea in-tenţionată, manifestată fizic sau verbal, comisă de unmembru al familiei asupra unui alt membru al familiei,care a provocat suferinţă fizică, soldată cu vătămareauşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral.La rândul său, violenţa în familie în prima sa vari-antă agravantă este incriminată la alin.(2) art.2011CPRM, atunci când această faptă:a) este săvârşită asupra a doi sau mai multor mem- bri ai familiei; b) a provocat vătămarea medie a integrităţii corpo-rale sau a sănătăţii.În ne, cea de-a doua variantă agravantă a infracţi-unii, prevăzută la alin.(3) art.2011CP RM, se exprimăîn violenţa în familie, care:a) a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporalesau a sănătăţii; b) a determinat la sinucidere sau la tentativă de si-nucidere;c) a provocat decesul victimei.obiectul juridic generical infracţiunii de violenţăîn familie îl constituie relaţiile sociale cu privire la con-vieţuirea în cadrul familiei şi dezvoltarea minorului.Rolurile familiale, pe care actorii familiali le exer-cită în timpul convieţuirii, sunt: 1)rolul conjugal , careconferă parteneriat în relaţia dintre soţ si soţie; 2)rolul  parental , care permite celor doi parteneri să relaţione-ze cu copiii; 3)rolul fratern, care vizează relaţia dintrefraţi şi care este învăţat din relaţiile de afecţiune, riva-litate, solidaritate, competiţie, conictuale sau negoci-ere promovate cu egalii3.Exercitarea rolurilor în cadrul familiei pot crea une-ori tensiuni, care conduc la conicte în cadrul relaţiilor intrafamiliale. În familiile disfuncţionale, sentimentuldecitului este propagat de la părinţi către copii şi in-vers. Necomunicarea conduce la formarea unor bari-ere, blocaje în relaţiile intrafamiliale, ind resimţite pregnant de toţi membrii familiei. Fiecare dintre ei audorinţe şi aşteptări în relaţia cu celălalt şi, este sucientca unul dintre ei să experimenteze sentimente de nefe-ricire, ca ceilalţi să trăiască disconfort în cadrul famili-ei. Acest lucru poate comparat cu efectul de domino: părintele care trăieşte starea de disconfort, acumulea-ză tensiuni

şi manifestă agresivitate faţă de partenerulconjugal, iar acesta, la rândul său, acumulează tensiuniși manifestă agresivitate în relaţia cu copiii. Deseori,această agresivitate îmbracă forma violenţei în familieîn sensul pe care legiuitorul îl conferă acestei noţiuniîn art.2011CP RM.obiectul juidic special al infracţiunii prevăzute laart.2011CP RM are un caracter complex. Astfel,obiec-tul juridic principal îl formează relaţiile sociale cu pri-vire la solidaritatea familială. La rândul său,obiectul  juridic secundar îl constituie relaţiile sociale cu privirela integritatea corporală, sănătatea, integritatea zicăsau psihică, onoarea şi demnitatea persoanei, substan-ţa, integritatea sau potenţialul de utilizare a bunurilor, posesia asupra bunurilor.În cazul modalităţilor agravante prevăzute la lit.b) şic) alin.(3) art.2011CP RM, în plan secundar, se aduceatingere relaţiilor sociale cu privire la viaţa persoanei.Precizăm că integritatea zică sau psihică a per-soanei presupune obligaţia negativă a tuturor celor-lalţi de a nu-i cauza suferinţe zice sau psihice. Nutrebuie confundate noţiunile „integritate corporală”,„sănătate”, „libertatea psihică (morală)”, pe de o par-te, şi „integritatea zică sau psihică”, pe de altă parte.Integritatea corporală este lezată ca urmare a produ-cerii leziunilor corporale (fără cauzarea prejudiciuluisănătăţii). Sănătatea este lezată ca urmare a cauzăriivătămării intenţionate a integrităţii corporale sau a să-nătăţii. Libertatea psihică (morală) suferă atingere înurma aplicării violenţei psihice. În opoziţie, integrita-tea zică sau psihică este lezată ca urmare a produceriisuferinţelor zice ori psihice4.obiectul mateial al infracţiunii de violenţă în fami-lie îl reprezintă corpul persoanei (în acele cazuri cândsăvârşirea violenţei în familie presupune inuenţareanemijlocită infracţională asupra corpului victimei).De asemenea, ca obiect material al infracţiunii pre-văzute la art.2011CP RM pot să apară bunuri mobilesau imobile aparţinând victimei, care sunt sustrase,distruse, deteriorate etc.Victimăa infracţiunii analizate poate oricaremembru al familiei făptuitorului.După cum reiese din art.1331CP RM, noţiunea demembru de familiepresupune două accepţiuni diferite,în funcţie de lipsa sau prezenţa conlocuirii făptuitoru-lui şi victimei: a) în condiţia conlocuirii: persoanelea ate în  relaţii de căsătorie, de concubinaj, persoaneledivorţate, persoanele a ate în  relaţii de tutelă şi curate-lă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rude-lor; b) în condiţia locuirii separate: persoanele a ate în relaţii de căsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, ceinăscuţi în afara căsătoriei, cei a aţi sub curatelă.Particularităţile victimei violenţei în familie, legatede vârstă, starea civilă, gradul de rudenie, faptul locu-irii comune sau separate etc., pot luate în conside-raţie la individualizarea pedepsei pentru infracţiuneaanalizată.Se poate observa că noţiunea de membru de fami-lie, utilizată în CP RM, este de nită în spiritul practicii

de interpretare a noţiunii „viaţă de familie” de cătreCurtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a pre-ferat întotdeauna o interpretare exibilă a noţiunii deviaţă de familie. Sfera de aplicare a acestei noţiuni arerelevanţă în materia violenţei în familie, pentru că in-terpretarea extensivă pe care o dă Curtea Europeanăa Drepturilor Omului lărgeşte sfera persoanelor care pot  considerate victime sau făptuitori în cauzele deviolenţă în familie.Curtea ia în considerare evoluţia moralei publice,structura familiei moderne, implicaţiile unui divorţ saunoile descoperiri medicale. Pe cale de consecinţă, ofamilie constituită în urma căsătoriei este întotdeauna protejată de art.8 al Convenţiei Europene pentru apă-rarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omu-lui. În acelaşi timp, căsătoria nu este o condiţie strictnecesară pentru ca acest articol să devină aplicabil. Deexemplu, în decizia CEDO din 18.12.1986 în cauzaJohnston contra Irlandei5, s-a stabilit că şi cuplurile ne-căsătorite care locuiesc împreună cu copiii se bucură deviaţă de familie în sensul art.8 al Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentaleale omului, cu condiţia ca relaţia să e una stabilă şi sănu se deosebească de familia tradiţională bazată pe că-sătorie. În plus, convieţuirea nu este o condiţie sine quanon, iar membrii de familie care nu locuiesc împreună,ca urmare a unui divorţ, a unei separaţii în fapt sau aunui alt aranjament, se pot totuşi bucura de protecţiaoferită de art.8 al Convenţiei Europene pentru apărareadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului6. Înastfel de cauze, Curtea analizează în detaliu toate cir-cumstanţele cauzei pentru a stabili dacă situaţia de faptse regăseşte în sfera de aplicare a art.8 al Convenţiei.Totuşi, în ce priveşte relaţia dintre părinte şi copilulsău, jurisprudenţa este constantă7, iar CEDO se bazea-ză pe prezumţia că art.8 al Convenţiei se aplică automatunei astfel de relaţii, indiferent de natura ei8.În context, deşi nu punem la îndoială necesitatearespectării de către Republica Moldova a prevederilor Convenţiei, considerăm neinspirată şi nocivă inclu-derea concubinilor în categoria membrilor de familieîn sensul art.1331CP RM. Ne susţinem poziţia prinargumentul apărării familiei legitime rezultate dincăsătorie. Căsătoria implică asumarea de responsa- bilităţi reciproce între soţi, faţă de copii şi societate.Concubinajul, dimpotrivă, implică eludarea asumăriide obligaţii. Recunoaşterea unor efecte identice subaspect juridic înseamnă subminarea căsătoriei prinrecunoaşterea concubinajului ca alternativă legitimă.În principiu, o asemenea decizie nu este exclusă, dar reclamă o dezbatere mai largă, ce nu poate avea locîn contextul Codului penal, sub presiunea timpului. Nu putem trece cu vederea faptul că, în varianta sa învigoare, textul art.1331CP RM implică recunoaştereaîn calitate de membri de familie inclusiv a celor carealcătuiesc cuplurile homosexuale. Or, făcând referirela dispoziţia art.1331CP RM, şi aceştia ar putea invocao convieţuire concubinală asemănătoare celei dintresoţi, inclusiv relaţii asemănătoare celor dintre părinţişi copii, în raport de copilul unuia dintre parteneri saufaţă de copiii crescuţi fără a  adoptaţi.Luând în consideraţie această stare de lucruri, reco-mandăm legiuitorului excluderea sintagmei „de con-cubinaj”, din dispoziţia art.1331CP RM.În alt registru, la momentul săvârşirii infracţiuniifăptuitorul trebuie să ştie sau să admită că este mem- bru al familiei victimei şi să urmărească săvârşireainfracţiunii de violenţă în familie nu asupra oricui, ciasupra persoanei având şi ea o asemenea calitate spe-cială. Dacă făptuitorul consideră, în mod întemeiat, căvictima nu are calitatea de membru de familie, nu-i poate aplicată răspunderea în baza art.201

1CP RM.Aceasta nu înseamnă însă că făptuitorul nu va răspun-de pentru una din faptele prevăzute la art.145, 150,151, 152, 155 sau altele din Codul penal ori la art.78al Codului contravenţional, a căror prezenţă nu poate pusă la îndoială.Calitatea de membru de familie trebuie să existe înmomentul săvârşirii faptei. Dacă această calitate a în-cetat (de exemplu, calitatea de soţ (soţie) a încetat caurmare a desfacerii căsătoriei prin divorţ), fapta nu va putea calicată potrivit art.2011CP RM (în condiţialocuirii separate). De asemenea, nu va putea aplica-tă această prevedere, dacă făptuitorul şi victima eraulegaţi printr-o relaţie nulă sub aspect juridic (de exem- plu, o relaţie de căsătorie nulă datorită bigamiei). Nu este exclusă, în contextul analizat, eroarea defapt. Astfel, dacă făptuitorul consideră eronat că victi-ma are calitatea de membru de familie (deşi în realitatevictima nu are această calitate), urmărind aplicarea vi-olenţei tocmai asupra persoanei având o asemenea ca-litate specială, cele săvârşite urmează a calicate catentativă la infracţiunea prevăzută la art.2011CP RM.Aceasta întrucât acţiunea sau inacţiunea intenţionată afăptuitorului este îndreptată nemijlocit spre săvârşireainfracţiunii de violenţă în familie, şi, doar din cauze in-dependente de voinţa făptuitorului, această infracţiunenu-şi produce efectul. Latu a   biectivăa infracţiunii de violenţă în familieare următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă careconstă în acţiunea sau inacţiunea manifestată zic sauverbal; 2) urmările prejudiciabile sub forma suferinţei zice, vătămării uşoare a integrităţii corporale sau asănătăţii, suferinţei psihice ori a prejudiciului materialsau moral; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta preju-diciabilă şi urmările prejudiciabile.

Din textul art.2 al Legii Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în fami-lie, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la01.03.20079, fapta prejudiciabilă, pe care o examinăm,se concretizează în orice acţiune sau inacţiune, cu ex-cepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată zic sau verbal, prin abuz -zic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori princauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de unmembru de familie contra unor alţi membri de familie,inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţiicomune sau personale10.Astfel – după cum rezultă din art.2 al Legii Repu- blicii Moldova cu privire la prevenirea şi combatereaviolenţei în familie – acţiunea sau inacţiunea prejudi-ciabilă din contextul infracţiunii prevăzute la art.2011 CP RM cunoaşte următoarele modalităţi faptice de re-alizare:1)violenţa zică, adică cauzarea vătămării uşoare aintegrităţii corporale ori a sănătăţii, săvârşită prin lovi-re, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere,ardere, strangulare, muşcare, otrăvire, intoxicare, alteacţiuni cu efect similar;2)violenţa sexuală, adică orice conduită sexualăilegală, cum ar , de exemplu, interzicerea folosiriimetodelor de contracepţie11

;3)violenţa psihologică, adică impunerea voinţei saua controlului personal, provocarea stărilor de tensiuneşi de suferinţă psihică prin: ofense, luare în derâdere,înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere de-monstrativă a obiectelor; ameninţări verbale12; aşareostentativă a armelor sau lovire a animalelor domestice;neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie;izolare de familie, de comunitate, de prieteni13; inter-zicerea realizării profesionale, interzicerea frecventăriiinstituţiei de învăţământ; privare intenţionată de accesla informaţie; alte acţiuni cu efect similar 14;4)violenţa spirituală, adică subestimarea sau di-minuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin: interzicere, limitare, ridiculizare, pena-lizare a aspiraţiilor membrilor de familie; interzicere,limitare, luare în derâdere sau pedepsire a accesuluila valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase;impunere a unui sistem de valori personale inaccepta- bile; alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiunisimilare;5)violenţa economică, adică: privarea de mijloaceeconomice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, cum ar  hrană, medicamente, obiecte de pri-mă necesitate; abuzul de variate situaţii de superiori-tate pentru a sustrage bunurile victimei; interzicereadreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurilecomune; controlul inechitabil asupra bunurilor şi re-surselor comune; refuzul de a susţine familia; impu-nerea la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii,inclusiv a unui membru de familie minor; alte acţiunicu efect similar.Când recurgem la formulări de genul „alte acţiunicu efect similar” sau „alte acţiuni cu repercusiuni si-milare”, nu trebuie să uităm de regula xată la alin.(2)art.3 CP RM. Deci, după posibilitate, este necesar săasigurăm o interpretare cât mai restrictivă a prevederi-lor art.2011CP RM.La individualizarea pedepsei aplicate pentru in-fracţiunea specicată la art.2011CP RM, se poate luaîn consideraţie dacă fapta prejudiciabilă săvârşită estereprezentată de o singură modalitate faptică a faptei prejudiciabile specicate la art.2011CP RM (violenţazică, violenţa sexuală, violenţa psihologică, violenţaspirituală, violenţa economică) ori de mai multe ase-menea modalităţi.De exemplu, la două dintre modalităţile faptice alefaptei prejudiciabile examinate – violenţa zică şi vi-olenţa psihologică – se referă cazurile următoare din practica judiciară:C.V. a fost condamnat în baza lit.a)alin.(2) art.2011CP RM. În fapt, la 19.04.2011, apro- ximativ la ora 18.00, acesta a venit în vizită la părinţii săi în s. Cuconeştii Noi, r-nul Edineţ. Fiind în starede ebrietate, C.V. a iniţiat un conict cu părinţii săi,adresându-le cuvinte injurioase. La observaţiile făcu-te de ei nu a reacţionat. Mai mult, a aplicat asupraacestora forţa zică. În acest fel, părinţii lui C.V. au suferit vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii15; L.S. a fost învinuit de săvârşirea infracţiu-nii prevăzute la lit.a) alin.(2) art.2011

CP RM. Locuind împreună cu părinţii săi – L.A. şi L.Gh. – în s. Pe-resecina, r-nul Orhei, abuzând de alcool, în perioada28.01.2011-01.02.2011, le-a aplicat acestora în mod repetat lovituri cu pumnii şi picioarele în diferite părţiale corpului, cauzându-le dureri zice. De asemenea,le-a adresat cuvinte injurioase, provocându-le sufe-rinţe psihice. Din aceste motive, L.A. şi L.Gh. au fost nevoiţi să-şi părăsească domiciliul şi să locuiască lavecini şi la rude16.Într-un alt registru, nu intră sub incidenţa art.2011 CP RM fapta de neîndeplinire sau îndeplinire necores- punzătoare de către părinţi sau de către persoanele careîi înlocuiesc a obligaţiilor de întreţinere, de educare şide instruire a copilului, chiar dacă această faptă a avutca urmare lipsa de supraveghere a copilului, vagabon-dajul, cerşitul ori săvârşirea de către acesta a unei fap-te socialmente periculoase. Într-o asemenea ipoteză,răspunderea se va aplica în conformitate cu art.63 alCodului contravenţional.Metodele şi mijloacele aplicate la săvârşirea in-fracţiunii de violenţă în familie nu au nici o relevanţăla calicarea faptei, însă pot luate în consideraţie laindividualizarea pedepsei.Infracţiunea prevăzută la art.2011CP RM este oinfracţiune materială. Ea se consideră consumată dinmomentul producerii suferinţei zice, vătămării uşoa-re a integrităţii corporale sau a sănătăţii, suferinţei psi-hice ori a prejudiciului material sau moral.Prin „prejudiciu material” se înţeleg daunele ma-teriale, susceptibile de evaluare sau estimare nan-ciară/pecuniară, rezultând din orice act de violenţăîn familie.Prin „prejudiciu moral” se are în vedere suferinţe-le cauzate victimei, care duc la umilire, frică, înjosire,incapacitate de apărare împotriva violenţei zice, lasentimente de frustrare.Persoana, căreia i s-a cauzat un prejudiciu moral,suportă suferinţe psihice, sub forma unor modicărinegative ale funcţionării psihicului, sau suferinţe zi-ce sub forma unor modicări ale funcţionării biologicea organismului. Prejudiciul moral se poate exprima înfrământările sueteşti legate de: imposibilitatea conti-nuării vieţii sociale active; răspândirea unor date carenu corespund realităţii şi care denigrează onoarea şidemnitatea victimei; limitarea temporară sau privareade unele drepturi; durerea zică; afecţiunea suportatăîn urma suferinţelor psihice etc. Deniţia legislativă anoţiunii „prejudiciu moral” transpare din lectura dis- poziţiei de la alin.(1) art.1422 „Reparaţia prejudiciuluimoral” din Codul civil: „În cazul în care persoanei is-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sauzice) prin fapte ce atentează la drepturile ei persona-le nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzutede legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prinechivalent bănesc”. Aşadar, la nivel legislativ, noţiu-nea „prejudiciu moral” se înţelege în esenţă ca suferin-ţe psihice sau zice. Iată de ce este tautologică sintag-ma „suferinţă zică, ..., suferinţă psihică ori prejudiciu... moral” din dispoziţia art.2011CP RM.În ce priveşte noţiunea „vătămare uşoară a integrită-ţii corporale sau a sănătăţii”, aceasta are înţelesul carerezultă din art.78 din Codul contravenţional: 1) vătă-mare uşoară a integrităţii corporale; 2) vătămare uşoa-ră a integrităţii corporale presupunând dureri zice; 3)vătămare uşoară a integrităţii corporale (sau a sănătăţii) presupunând o dereglare de scurtă durată a sănătăţiisau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii demuncă. Eventual, la individualizarea pedepsei stabilitela alin.(1) art.2011CP RM, urmează a se lua în consi-deraţie care anume din cele trei ipoteze specicate maisus se atestă în cele săvârşite de făptuitor.În situaţia producerii vătămării uşoare a integri-tăţii corporale sau a sănătăţii, aplicarea răspunderiiconform alin.(1) art.2011

CP RM exclude calicareasuplimentară în conformitate cu art.78 din Codul con-travenţional.Pentru aplicarea răspunderii în baza alin.(1) art.2011 CP RM, este sucient să se producă una din urmările prejudiciabile enumerate în dispoziţia acestei norme penale. În orice caz, numărul urmărilor prejudiciabile produse se va lua în consideraţie la individualizarea pedepsei pentru infracţiunea de violenţă în familie. Latua subiectivăa infracţiunii de violenţă în fami-lie se exprimă, în primul rând, în vinovăţie sub formăde intenţie directă sau indirectă.Despre caracterul intenţiei făptuitorului – a fost di-rectă sau indirectă – ne putem da seama analizând cir-cumstanţele faptice ale celor comise: obiectul vulne-rant folosit; zona corpului spre care au fost îndreptateşi exercitate actele de violenţă; intensitatea actelor deviolenţă; gravitatea leziunilor cauzate; comportamen-tul ante- şi postagresional al făptuitorului etc. În cazulunor îndoieli care nu pot înlăturate privind analizaacestor circumstanţe, interpretarea se va face în favoa-rea făptuitorului.Motivele infracţiunii prevăzute la art.2011CP RM pot  diverse: răzbunare, gelozie, invidie, ură, interesmaterial, motive huliganice, ură socială, naţională, ra-sială sau religioasă etc. Trăsăturile individualizante aleacestora pot luate în consideraţie la individualizarea pedepsei pentru infracţiunea de violenţă în familie. Subiectul infracţiunii în cauză este persoana zicăresponsabilă care, în momentul săvârşirii infracţiunii,a atins vârsta de 16 ani. Subiectul infracţiunii are ocalitate specială în raport cu victima infracţiunii: estemembru al familiei victimei. La această calitate ne-amreferit cu prilejul investigării trăsăturilor victimei in-fracţiunii prevăzute la art.2011CP RM.În cele ce urmează, vor supuse analizeicicum-staele agavatespecicate la alin.(2) şi (3) art.2011 CP RM.Astfel, privitor la circumstanţa agravantă consem-nată la lit.a) alin.(2) art.2011CP RM – săvârşirea vio-lenţei în familie asupra a doi sau mai multor membriai familiei – este necesar să e întrunite următoare-le două condiţii: 1) să existe o pluralitate de victimeavând calitatea de membri de familie; 2) făptuitorulsă manifeste o intenţie unică (dublată de un scop unic)de a săvârşi violenţa în familie asupra a doi sau maimultor membri de familie.Vizavi de prima condiţie, este cazul de menţionatcă violenţa în familie, săvârşită asupra a doi sau maimultor membri ai familiei, se realizează în forma con-sumată dacă e suportă suferinţă zică, ori vătămareuşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori su-ferinţă psihică, ori prejudiciu material sau moral, ori

vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau asănătăţii, e se sinucid, ori încearcă să se sinucidă, oridecedează toţi cei doi sau mai mulţi membri de familiea căror suferinţă zică, vătămare uşoară a integrităţiicorporale sau a sănătăţii, suferinţă psihică, prejudiciumaterial sau moral, vătămare medie sau gravă a inte-grităţii corporale sau a sănătăţii, sinucidere sau ten-tativă de sinucidere ori deces a fost urmărit de cătrefăptuitor.Se aplică răspunderea în baza art.27 şi lit.a) alin.(2) art.2011

CP RM în oricare din următoarele ipoteze, presupunând intenţia directă determinată a făptuito-rului în raport cu numărul de membri de familie: 1)făptuitorul a încercat să săvârşească violenţa în familieasupra a doi sau mai multor membri ai familiei, dar nici unul dintre membrii de familie nu a suferit urmă-rile prejudiciabile prevăzute în dispoziţia art.2011CPRM; 2) făptuitorul a încercat să săvârşească violenţaîn familie asupra a doi membri ai familiei, dar numaiunul dintre membrii de familie a suferit urmările pre- judiciabile prevăzute în dispoziţia art.2011CP RM; 3)făptuitorul a încercat să săvârşească violenţa în familieasupra a trei membri ai familiei, dar numai unul saudoi dintre membrii de familie au suferit urmările preju-diciabile prevăzute în dispoziţia art.2011CP RM etc.Doar la individualizarea pedepsei poate luat înconsideraţie gradul neproducerii rezultatului infracţi-onal.În continuare, vom analiza cea de-a doua condiţie care rezultă din dispoziţia de la lit.a) alin.(2) art.2011 CP RM.În acest sens, intenţia unică (dublată de un scopunic) de a săvârşi violenţa în familie asupra a doi saumai multor membri de familie se poate realiza simul-tan în raport cu toate victimele. Însă, este posibil caintenţia de a săvârşi violenţa în familie asupra a doisau mai multor membri de familie să nu se realizezesimultan, ci etapizat, parcurgând mai multe episoade.În acest caz, vom în prezenţa unei infracţiuni unice prelungite de violenţă în familie, având la bază intenţiaunică de a săvârşi violenţa în familie asupra a doi saumai multor membri de familie.Astfel, la săvârşirea etapizată a infracţiunii unice prelungite de violenţă în familie se referă speţa urmă-toare:C.D. a fost condamnat în conformitate cu lit.a)alin.(2) art.2011CP RM. În fapt, la 15.09.2010, apro- ximativ la ora 17.15, aându-se în curtea casei saledin or. Ciadâr-Lunga, acesta a iniţiat un conict cu ul său, C.A., şi cu soţia sa, C.N. Drept urmare, C.D.i-a aplicat o lovitură cu hârleţul în coapsă ului său. După care, i-a aplicat o lovitură cu hârleţul în faţă so- ţiei sale. Ca rezultat, C.N. a suferit o vătămare uşoarăa integrităţii corporale sau a sănătăţii presupunând odereglare de scurtă durată a sănătăţii. La rândul său,C.A. a suferit o vătămare uşoară a integrităţii corpo-rale presupunând dureri zice17.Important este ca intenţia de a săvârşi violenţa înfamilie asupra a doi sau mai multor membri de familiesă se formeze e până la săvârşirea violenţei în fami-lie asupra primei victime, e în procesul de realizare aacţiunii (inacţiunii) de săvârşire a violenţei în familieasupra primei victime. Nu însă după aceasta. În cazcontrar, cele săvârşite vor forma concursul dintre douăsau mai multe infracţiuni de violenţă în familie.Legiuitorul nu stabileşte în art.30 CP RM condi-ţia obligatorie a compatibilităţii motivelor infracţiunii prelungite. De aceea, poate  aplicată răspunderea în baza lit.a) alin.(2) art.2011CP RM chiar şi în cazulcând diferă motivele ce stau la baza actelor infracţio-nale alcătuind în ansamblu violenţa în familie săvârşităasupra a doi sau mai multor membri ai familiei. Impor-tant este ca motivele, atunci când sunt diferite, să nuse excludă reciproc, să e interdependente, compati- bile. Din această perspectivă, pare a  incompatibilă:răzbunarea cu motivele huliganice; interesul materialcu motivele huliganice etc. Două sau mai multe mo-tive incompatibile nu pot sta la baza aceleiaşi intenţiiinfracţionale. Dacă făptuitorul s-a ghidat de astfel demotive la săvârşirea

violenţei în familie asupra a doisau mai multor membri ai familiei, vom în prezen-ţa unui concurs de infracţiuni. Aceasta pentru că nuexistă temeiul atestării infracţiunii unice de violenţăîn familie, care să e calicată conform lit.a) alin.(2)art.2011CP RM.În altă ordine de idei, cât priveşte celelalte circum-stanţe agravante ale infracţiunii de violenţă în familie,considerăm că acestea se exprimă în următoarele: – vătămarea intenţionată medie a integrităţii cor- porale sau a sănătăţii, care nu este periculoasă pentruviaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151 CPRM, dar care a fost urmată e de dereglarea îndelunga-tă a sănătăţii, e de o pierdere considerabilă şi stabilă amai puţin de o treime din capacitatea de muncă, comi-să de un membru al familiei asupra unui alt membru alfamiliei (lit.b) alin.(2) art.2011CP RM); – vătămarea intenţionată gravă a integrităţii cor- porale sau a sănătăţii, care este periculoasă pentruviaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului,graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţio-nării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare asănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin otreime din capacitatea de muncă, ori care a condusla întreruperea sarcinii sau la o des gurare ireme-diabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente, comisăde un membru al familiei asupra unui alt membru alfamiliei (lit.a) alin.(3) art.2011CP RM);– determinarea la sinucidere sau la tentativă de si-nucidere prin persecutare, clevetire, jignire sau înjosiresistematică a demnităţii victimei de către cel vinovat,comisă de un membru al familiei asupra unui alt mem- bru al familiei (lit.b) alin.(3) art.2011CP RM); – omorul comis de un membru al familiei asupraunui alt membru al familiei (lit.c) alin.(3) art.2011 CP RM).Precizăm că, în raport cu toate aceste circumstanţeagravante, făptuitorul manifestă intenţie. Nu este po-sibilă manifestarea imprudenţei, reieşind din interpre-tarea sistematică a sancţiunilor de la art.145, 149-152,2011CP RM, dar şi din esenţa juridică a faptei de vio-lenţă în familie.Iată de ce se va aplica art.157 CP RM în cazul vătă-mării grave ori medii a integrităţii corporale sau a sănă-tăţii cauzate din imprudenţă de un membru al familieiasupra unui alt membru al familiei. Se va aplica art.149CP RM în situaţia lipsirii de viaţă din imprudenţă a unuimembru al familiei de un membru al familiei.În ipoteza producerii vătămării medii a integrităţiicorporale sau a sănătăţii, aplicarea răspunderii con-form lit.b) alin.(2) art.2011CP RM exclude calica-rea suplimentară în conformitate cu art.152 CP RM.În această ipoteză, săvârşirea vătămării intenţionatemedii a integrităţii corporale sau a sănătăţii în prezenţaunor circumstanţe agravante, care sunt consemnate înalin.(2) art.152 CP RM, nu inuenţează în nici un felasupra calicării celor săvârşite potrivit lit.b) alin.(2)art.2011CP RM. Prezenţa unor asemenea circumstanţeagravante poate luată în consideraţie la individuali-zarea pedepsei stabilite la alin.(2) art.2011CP RM.În situaţia producerii vătămării grave a integrităţiicorporale sau a sănătăţii, aplicarea răspunderii în bazalit.a) alin.(3) art.201

1CP RM exclude calicarea supli-mentară în conformitate cu art.151 CP RM. În aceastăsituaţie, săvârşirea vătămării intenţionate grave a inte-grităţii corporale sau a sănătăţii în prezenţa unor cir-cumstanţe agravante, care sunt consemnate în alin.(2)art.151 CP RM, nu are nici un impact asupra calicăriicelor comise conform lit.a) alin.(3) art.2011CP RM.Prezenţa unor asemenea circumstanţe agravante poate luată în consideraţie la individualizarea pedepsei sta- bilite la alin.(3) art.2011CP RM.Dacă violenţa în familie a cauzat vătămarea gravă aintegrităţii corporale sau a sănătăţii, care, la rândul său,a provocat decesul victimei din imprudenţă, atunci ca-licarea trebuie făcută în baza art.149 şi lit.a) alin.(3)art.2011CP RM.Considerăm că tocmai această soluţie de calicarese impunea în speţa următoare:T.R. a fost condam-nat în baza lit.c) alin.(3) art.2011CP RM. În fapt, la15.05.2011, aproximativ la ora 22.00, în ograda gos- podăriei proprii din s. Chetroşeni, r-nul Hânceşti,acesta a iniţiat un conict cu tatăl său, T.I. La concret,l-a lovit cu mâinile şi cu un ciocan în cap şi în alte părţi ale corpului. Ca rezultat, victima a suferit o tra-umă craniocerebrală cu hemoragie în ţesuturile moiale capului, o hemoragie intracraniană, o fractură aoaselor occipital pe dreapta cu trecere la piramidaosului temporal drept, echimoze cu excoriaţii ale feţei, frunţii, genunchiului drept cu hemoragie subcutana-tă, plăgi ale regiunii occipitale drepte şi ale buzei pedreapta cu hemoragii subcutanate, contuzii şi edem pulmonar. Astfel, T.R. a cauzat o vătămare gravă peri-culoasă pentru viaţă, care a dus la decesul victimei18.Observăm că, pentru descrierea celor comisede T.R., a fost utilizată terminologia caracteristicăart.151 CP RM (în special alin.(4) art.151 CP RM):„vătămare gravă periculoasă pentru viaţă, care a dusla decesul victimei”. Rezultă că fapta acestuia consti-tuie violenţa în familie ce a cauzat vătămarea gravăa integrităţii corporale sau a sănătăţii, care, la rândulsău, a provocat decesul victimei din imprudenţă. Îndescrierea faptei comise de T.R., lipseşte o conrma-re a faptului că acesta ar manifestat intenţie în ra- port cu decesul victimei. În consecinţă, T.R. urma săe condamnat în corespundere cu art.149 şi lit.a) alin.(3) art.2011CP RM, nu în baza lit.c) alin.(3) art.2011 CP RM.În alt context, în ipoteza producerii sinuciderii sautentativei de sinucidere, aplicarea răspunderii conformlit.b) alin.(3) art.2011CP RM exclude calicarea supli-mentară în conformitate cu art.150 CP RM. În aceastăipoteză, comiterea determinării la sinucidere în prezen-ţa unor circumstanţe agravante, care sunt specicate înalin.(2) art.150 CP RM, nu inuenţează în nici un felasupra calicării celor săvârşite potrivit lit.b) alin.(3)art.2011CP RM. Prezenţa unor asemenea circumstanţeagravante poate luată în consideraţie la individuali-zarea pedepsei stabilite la alin.(3) art.2011CP RM.În cazul

  provocării decesului victimei, aplicarearăspunderii în baza lit.c) alin.(3) art.2011CP RM exclu-de calicarea suplimentară în corespundere cu art.145CP RM. În acest caz, săvârşirea omorului în prezenţaunor circumstanţe agravante, care sunt specicate înalin.(2) art.145 CP RM, nu are nici un impact asupracalicării celor comise conform lit.c) alin.(3) art.2011 CP RM. Prezenţa unor asemenea circumstanţe agra-vante poate luată în consideraţie la individualizarea pedepsei stabilite la alin.(3) art.2011CP RM.Finalmente, formulăm următoareleccluzii re-feritoare la analiza condiţiilor de aplicare a răspun-derii penale pentru infracţiunea de violenţă în familie(art.2011CP RM):1) este neinspirată şi nocivă includerea concubini-lor în categoria membrilor de familie în sensul art.1331 CP RM. Recunoaşterea unor efecte identice sub aspect

juridic înseamnă subminarea căsătoriei prin recunoaş-terea concubinajului ca alternativă legitimă;2) dacă făptuitorul consideră, în mod întemeiat, căvictima nu are calitatea de membru de familie, nu-i poate aplicată răspunderea în baza art.2011CP RM.Aceasta nu înseamnă însă că făptuitorul nu va răspun-de pentru una din faptele prevăzute la art.145, 150,151, 152, 155 sau altele din Codul penal ori la art.78al Codului contravenţional, a căror prezenţă nu poate pusă la îndoială;3) calitatea de membru de familie trebuie să existeîn momentul săvârşirii faptei. Dacă această calitate aîncetat (de exemplu, calitatea de soţ (soţie) a încetat caurmare a desfacerii căsătoriei prin divorţ), fapta nu va putea calicată potrivit art.2011CP RM (în condiţialocuirii separate). De asemenea, nu va putea aplica-tă această prevedere, dacă făptuitorul şi victima eraulegaţi printr-o relaţie nulă sub aspect juridic (de exem- plu, o relaţie de căsătorie nulă datorită bigamiei);4) nu poate calicată în baza art.2011CP RMviolenţa sexuală care ia forma uneia dintre infracţi-unile prevăzute la lit.b2) alin.(2) art.171, lit.b2) alin.(2) art.172, art.173, 174 sau 175 CP RM. În astfel decazuri, la calicare se va reţine numai una din acestenorme, fără a se aplica art.2011CP RM;5) impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locu-inţa familială – comisă de un membru al familiei asu- pra unui alt membru al familiei – se va calica în bazaart.166 CP RM, nu conform art.2011CP RM;6) deposedarea de actele de identitate, comisă de unmembru al familiei asupra unui alt membru al familiei,se va calica în baza alin.(2) art.360 CP RM, nu potri-vit art.2011

CP RM;7) în contextul circumstanţei agravante specica-te la lit.a) alin.(2) art.2011CP RM, intenţia de a să-vârşi violenţa în familie asupra a doi sau mai multor membri de familie trebuie să se formeze e până lasăvârşirea violenţei în familie asupra primei victime,e în procesul de realizare a acţiunii (inacţiunii) desăvârşire a violenţei în familie asupra primei victime. Nu însă după aceasta. În caz contrar, cele săvârşite vor forma concursul dintre două sau mai multe infracţiunide violenţă în familie;8) în raport cu toate circumstanţele agravante con-semnate la alin.(2) şi (3) art.2011CP RM, făptuitorulmanifestă intenţie. Nu este posibilă manifestarea im- prudenţei, pornind de la interpretarea sistematică asancţiunilor de la art.145, 149-152, 2011CP RM, dar şidin esenţa juridică a faptei de violenţă în familie.  Note:1Monitorul Ocial al Republicii Moldova, 2010, nr.155-158.2Conform pct.85 al Hotărârii Guvernului Republi-cii Moldova cu privire la aprobarea Programului naţional strategic în domeniul securităţii demograce a RepubliciiMoldova (2011-2025), nr.768 din 12.10.2011, *scopurile, priorităţile şi sarcinile politicii demograce sunt bazate peurmătoarele principii specice: familia este susţinută de statîn tradiţiile, modul de viaţă şi cultură, familia păstrează şi protejează valorile de bază ale societăţii, ind responsabi-lă de naşterea copiilor, creşterea şi educarea lor; copiii sunt prioritatea statului şi familiilor, ecare copil are dreptulla standarde înalte de trai, care garantează atât bunăstarealui, cât şi dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate şieducaţie; copilul are dreptul la îngrijire şi sprijin din partea părinţilor, familiei, societăţii, ind protejat de orice formăde violenţă mintală sau zică, de lipsa îngrijirii, maltrataresau exploatare; soţii au drepturi şi responsabilităţi egale încreşterea şi educarea copiilor; asigurarea unei egalităţi eci-ente între femei şi bărbaţi în familie este o condiţie de bază pentru creşterea ratei natalităţii, pentru oferirea unei şansede dezvoltare personală completă şi pentru asigurarea uneicalităţi înalte a vieţii copiilor etc.* Monitorul Ocial al Republicii Moldova, 2011, nr.182-185.3 Zinca (Coman) D.P.Consilierea adolescenţilor victimeale violenţei intrafamiliale– o abordare sistemic-experien- ţială: Rezumat al tezei de doctorat. Bucureşti, 2010.4Pentru mai multe detalii a se vedea: Stati V.Răspun-derea penală pentru infracţiunea de tortură şi infracţiuneade organizare sau instigare a acţiunilor de tortură(art.3091 CP RM) (Partea I), în: Revista Naţională de Drept , 2008,nr.2, p.18-24.5 

Case of Johnston vs. Ireland. http://cmiskp.echr.coe.int6 Case of Berrehab vs. The Netherlands. http://cmiskp.echr.coe.int (divorţ); Case of Kroon and Ors vs. The Nether-lands. http://cmiskp.echr.coe.int (cuplu de fapt).Atenţionăm că, în sensul art.1331CP RM, persoaneleaate în relaţii de concubinaj sau persoanele divorţate seconsideră membri de familie numai în condiţia conlocuirii,nu şi în condiţia locuirii separate.7 Case of Boughanemi vs. France. http://cmiskp.echr.coe.int (fără convieţuire); Case of Söderbäck vs. Suediei.http://cmiskp.echr.coe.int (adopţie).8De exemplu, într-o cauză, Curtea a considerat că o rela-De exemplu, într-o cauză, Curtea a considerat că o rela-ţie dintre un transsexual şi o persoană născută în urma uneiinseminări articiale reprezintă viaţă de familie. CEDO şi-afondat decizia pe faptul că această relaţie nu se deosebea cunimic de una bazată pe familia tradiţională.Case of X, Y and Z vs. The United Kingdom. http://cmiskp.echr.coe.int9Monitorul Ocial al Republicii Moldova, 2008,nr.55-56.10 În textul Legii cu privire la prevenirea şi combatereaviolenţei în familie şi, implicit, în textul art.2011CP RM,noţiunea de violenţă este utilizată în înţelesul cel mai larg posibil. O asemenea accepţiune a noţiunii de violenţă estecu mult mai amplă decât cea a noţiunii de violenţă utilizateîn art.146, 156, 158, 167, 168, 179, 193, 208, 209 sau alteledin Codul penal.În acest plan, este nelipsit de interes punctul de vede-re aparţinând lui R.E. Tokarciuk*: atribuirea unei singuredenumiri – „violenţă” – tuturor variaţiilor de agresivitateale conduitei umane împiedică prevenirea exercitării unor forme de sine stătătoare ale constrângerii asupra persoanei, precum şi limitează perceperea esenţei juridice adevărate aacestor variaţii de agresivitate. Diversicarea variaţiilor încauză necesită efectuarea unor studii doctrinare aparte caresă nu e restrânse la discuţiile asupra apartenenţei lor laconceptul de violenţă, umat articial.* A se vedea: Токарчук Р.Е.,Этапы развития ка-тегории «насилие» в отечественном уголовном праве,în: Подходы к решению проблем законотворчества иправоприменения: сборник научных трудов адъюнктови соискателей, ОмА МВД России, Омск; 2007, вып.14,с.27-36.Drept urmare, în vederea evitării unor confuzii şi inter-ferenţe de ordin terminologic, care pot afecta grav calitateainterpretării şi aplicării legii penale, propunem ca atât înLegea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în fa-milie, cât şi în Codul penal, să se opereze amendamente. Laconcret, recomandăm ca noţiunea „relele tratamente apli-cate membrilor de familie” să substituie noţiunea „violenţaîn familie”. În alţi termeni, propunem ca sintagma „releletratamente” şi nu termenul „violenţă” să desemneze genericmodalităţile faptice de realizare a infracţiunii specicate laart.2011CP RM.Prin aceasta, nu urmărim decât asigurarea respectăriiregulii xate la lit.e) art.19 al Legii Republicii Moldova pri-vind actele legislative, adoptate de Parlamentul RepubliciiMoldova la 27.12.2001,** potrivit căreia terminologia uti-lizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi încelelalte acte legislative.** Monitorul Ocial al Republicii Moldova, 2002,nr.36-38.11Nu poate calicată în baza art.2011CP RM violenţasexuală care ia forma uneia dintre infracţiunile prevăzute lalit.b

2) alin.(2) art.171, lit.b2) alin.(2) art.172, art.173, 174 sau175 CP RM. În astfel de cazuri, la calicare se va reţine nu-mai una din aceste norme, fără a se aplica art.2011CP RM.Nu poate aplicat art.2011CP RM nici în ipoteza să-vârşirii raportului sexual între rude pe linie dreaptă până lagradul trei inclusiv ori între rude pe linie colaterală (fraţi,surori), prin constrângere zică sau psihică a persoanei sau protând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şiexprima voinţa. Considerăm că în această ipoteză soluţia decalicare trebuie diferenţiată: 1) este aplicabilă numai pre-vederea de la lit.b2) alin.(2) art.171 CP RM, în cazul în carevictima infracţiunii şi subiectul infracţiunii e a) conlocu-iesc, e b) locuiesc separat, dar se aă în raport de „părinte-copil”; 2) în toate celelalte cazuri, când nu se atestă o supra- punere a noţiunilor „membru de familie” (specicată la lit. b2) alin.(2) art.171 CP RM) şi „rude pe linie dreaptă pânăla gradul trei inclusiv” ori „rude pe linie colaterală (fraţi,surori)” (specicată la art.201 CP RM), vom în prezenţaunui concurs ideal dintre infracţiunile prevăzute la art.171(cu excepţia lit.b2) alin.(2)) şi la art.201 CP RM. Aceastăsoluţie a concursului ideal de infracţiuni se atestă în cazul încare raportul sexual este săvârşit între rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv, ori între rude pe linie colaterală(fraţi, surori) – prin constrângere zică sau psihică a persoa-nei sau protând de imposibilitatea acesteia de a se apăra oride a-şi exprima voinţa – atunci când victima infracţiunii şisubiectul infracţiunii locuiesc separat şi nu se aă în raportde „părinte-copil” (atunci când subiectul infracţiunii este,în raport cu victima infracţiunii, bunic, bunică, străbunic,străbunică, nepot, nepoată, strănepot, strănepoată, frate sausoră).12Nu este necesară calicarea suplimentară în bazaart.155 CP RM în situaţia în care ameninţările verbale seconcretizează în ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gra-vă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Din acest punct devedere, nu putem de acord cu soluţia de calicare din spe-ţa următoare:G.M. a fost învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.155 şi alin.(1) art.2011CP RM. În fapt, la03.11.2010, aproximativ la ora 20.30, ind în stare de ebri-etate, acesta a iniţiat un conict cu concubina sa, G.S., şi cumama acesteia, R.A. Aându-se în gospodăria ultimei din s.Târnova, r-nul Edineţ, G.M. lea lovit pe ambele cu pumniiîn diferite părţi ale corpului. În acest mod, lui R.A. i-a fost cauzată o vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a să-nătăţii presupunând o dereglare de scurtă durată a sănătă- ţii. Lui G.S. i-a fost cauzată o vătămare uşoară a integrităţiicorporale presupunând dureri zice. Continuându-şi acti-vitatea infracţională, în aceleaşi circumstanţe , în timp ce lelovea cu pumnii pe G.S. şi R.A., făptuitorul a ameninţat-o peultima cu omorul.** Sentinţa Judecătoriei raionului Edineţ din 17.12.2010.Dosarul nr.1216/2010. http://jed.justice.mdDacă G.M. şi-a continuat activitatea infracţională, reie-se că ameninţarea cu omor a comis-o în contextul realizăriiintenţiei infracţionale unice de săvârşire a violenţei de fami-lie, nu în afara acestui context. Nu există nici un indiciu caresă conrme că intenţia de a comite ameninţarea cu omor ar  apărut după consumarea infracţiunii de violenţă în fami-lie. Se poate vedea că ameninţarea cu omor a fost expusă în procesul de realizare a violenţei zice ca modalitate

fapticăa violenţei în familie. Nu însă după aceasta. Deci, cele să-vârşite nu pot forma concursul dintre infracţiunile specica-te la art.155 şi alin.(1) art.2011CP RM. În concluzie, faptalui G.M. urma să e calicată numai în baza alin.(1) art.2011 CP RM.13Împiedicarea neîntemeiată a unuia dintre părinţi (aambilor părinţi) să comunice cu copilul ori să ia parte laeducarea lui, precum şi împiedicarea copilului să comunicecu bunicii, fraţii şi surorile atrage răspundere conform art.64din Codul contravenţional.14Impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţafamilială, se va calica în baza art.166 CP RM, nu conformart.2011CP RM.Deposedarea de actele de identitate se va calica în bazaalin.(2) art.360 CP RM, nu potrivit art.2011CP RM.15 Sentinţa Judecătoriei raionului Edineţ din 16.05.2011.Dosarul nr.1138/2011. http://jed.justice.md16 Sentinţa Judecătoriei raionului Edineţ din 18.04.2011.Dosarul nr.1120/2011. http://jed.justice.md17Приговор Суда района Чадыр-Лунга от 22 декабря2010 г. Дело №1-182/2010. http://jcg.justice.md18 Sentinţa Judecătoriei raionului Hânceşti din22.07.2011. Dosarul nr.1154/2011. http://jhn.justice.md