Raspunderea de mediu Prevenirea si repararea prejudiciului de mediu

Ca urmare a evolutiei starii mediului din ultimii 15 ani si a lacunelor legislative existente in materia raspunderii pentru daunele provocate mediului,situatie reflectata si in divergentele existente intre interpretarea judecatoaresca si realitate, a fost necesara stabilirea unui cadru comun pentru a preveni si repara acest tip de prejudiciu si anume adoptarea Ordonantei de urgenta. nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu ,cu privire la prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului.Termenul de prejudiciu este folosit ca sinonim pt dauna sau paguba si se defineste conform art.2, al.13 din Ordonanta de urgenata nr. 68/2007 , ca orice schimbare negativa masurabila a unei resurse naturale sau o deteriorare masurabila a unui servicu legat de rsursele naturale,care poate surveni direct sau indirect.Prejudiciul adus mediului se refera la:- prejudicul adus speciilor si habitatelor naturale protejate:- prejudicul adus apei( din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ):- prejudiciul adus solului.Conform legii cadru prejudiciul de mediu reprezinta efectul cuantificabil in cost al daunelor aduse sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti,activitati daunatoare ori dezastre. El urmeaza a fi evaluat pecuniar,respectiv sa fie estimate cheltuielile necesare pentru restabilirea echilibrului ecologic afecatat.Articolul 1 al Ordonantei de urgenta. nr. 68/2007 stabileste cadrul de reglementare al raspunderii de mediu in scopul repararii prejudiciului de mediu avand la baza sta principiul "poluatorul plateste".Aplicarea principiului, "poluatorul plateste" reiese din faptul ca persoanele fizice sau juridice care au produs prejudiciul sau exista amenintarea iminenta cu un prejudiciu de mediu au obligatia de a lua masurile necesare pentru a repara prejudiciul produs sau,respectiv,masurile de prevenire a procedurii prejudiciului. Conform acestui principiu operatorul va suporta costurile actiunilor reparatorii.Raspunderea civila pentru mediun cadrul sistemului de drept romn raspunderea civila de dreptul mediului mbraca trei categorii de forme:Raspunderea generala de drept civil pentru prejudicii aduse mediuluiSediul materiei pentru aceasta categorie de raspundere l reprezinta dispoziile noului Cod civil n materia raspunderii, care se completeaza (vezi infra particularitaile condiiile raspunderii civile) cu dispoziiile din reglementarile de dreptul mediului. Principala sa caracteristica este ca reprezinta, de regula o raspundere bazata pe culpa.Raspunderea generala de dreptul mediului instituita de OUG 195/2005, care se aplica prejudiciul de mediu, astfel cum este definit de legea cadru n domeniul proteciei mediului. Principala sa caracteristica o reprezinta caracterul sau obiectiv.Raspunderea speciala de dreptul mediului, aplicabila numai celor mai importante categorii de prejudicii de mediu, reglementata de OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului de mediu.Dei n doctrina natura juridica a raspunderii prevazute de OUG 68/2007 este contorversata deoarece rolul principal potrivit acestui act administrativ revine autoritailor putnd fi catalogata i ca o raspundere administrativa-, consideram ca aceasta reprezinta o raspundere civila speciala de dreptul mediului deoarece funcia sa principala o reprezinta repararea prejudiciului de mediu, iar persoanele de drept privat au dreptul de a se adresa autoritailor pentru declanarea acestui tip de raspundere.III.Raspunderea generala de drept civil pentru prejudicii aduse mediuluiParticularitaile condiiilor raspunderii civile n ceea ce privete repararea prejudiciului de mediuA.Fapta ilicitan dreptul mediului, faptele generatoare de raspundere includ aciuni sau inaciuni savrite cu ncalcarea obligaiilor stabilite de reglementarile din domeniul dreptului mediului, care prevad obligaii imperative pentru subiectele de drept carora li se adreseaza.De asemenea, fapta ilicita poate consta n ncalcarea regulilor cu privire la respectarea bunei vecinatai care, n actuala reglementare instituita de Noul Cod civil permite soluii adecvate repararii prejudiciului de mediu, mai ales n ceea ce privete introducerea unei aciuni care are ca obiect prevenirea unei pagube iminente sau foarte probabile.Potrivit art. 630 din Noul Cod civil (depairea inconveneientelor normale ale vecinataii), daca proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari dect cele normale n relatiile de vecinatate, instanta de judecata poate, din considerente de echitate, sa l oblige la despagubiri n folosul celui vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cnd acest lucru este posibil. n cazul n care prejudiciul cauzat ar fi minor n raport cu necesitatea sau utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciabile de catre proprietar, instanta va putea ncuviinta desfasurarea acelei activitati. Cel prejudiciat va avea nsa dreptul la despagubiri.Daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa ncuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagubei.B.Cauzele exoneratoare de raspundereAnumite reglementari speciale din dreptul mediului limiteaza cazurile exoneratoare de raspundere pentru prejudiciile de mediu de o importana speciala. De exemplu, potrivit art. 5 din Legea nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, cu modificarile ulterioare:-Daca operatorul face dovada ca dauna nucleara a rezultat, n totalitate sau n parte, dintr-o neglijenta grava a persoanei care a suferit-o ori ca acea persoana a actionat sau a omis sa actioneze, cu intentia de a cauza o dauna, instanta competenta poate sa l exonereze pe operator, n totalitate sau n parte, de obligatia repararii daunei suferite de aceasta persoana.-Operatorul este exonerat de raspundere daca acesta face dovada ca dauna nucleara este rezultatul direct al unor acte de conflict armat, razboi civil, insurectie sau ostilitate.C.CulpaCa excepie de la raspunderea bazata pe culpa, anumite reglementari speciale de dreptul mediului instituie o raspundere obiectiva n sarcina autorului. De exemplu, potrivit Legii nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, raspunderea operatorului instalaiei nucleare are caracter obiectiv.D.Prejudiciul de mediuRegulile raspunderii generale instituite de noul Cod Civil permit acoperirea urmatoarelor categorii de prejudicii de mediu (pentru noiunea de mediu, vezi supra):a)prejudiciul adus dreptului la viaa, la sanatate, la integritate i la respectarea vieii private ale persoanei fizice n sensul dispoziiilor aplicabile din Capitolul II din Titlul preliminar din Noul cod civili/saub)bunurilor localizate n patrimoniul unei persoane private.De deosebit interes n materia dreptului mediului sunt dispoziiile art. 1385 alin (4) potrivit carora, despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, cstigul pe care n conditii obisnuite el ar fi putut sa l realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Rezulta ca NCC permite repararea adecvata a daunelor de mediu, incorpornd n mod adecvat acestui domeniu dominat de principiul prevenirii, desdaunarea pentru cheltuielile legate de prevenirea prejudiciului (evitarea sau limitarea acestuia).De asemenea, avnd n vedere importana prevenirii prejudiciului de mediu, sunt relevante dispoziiile art. 630 alin (3), potrivit carora daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa ncuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagubei.n plus, reglementarea expresa a prejudiciului prin pierderea unei anse prin art. 1.385 alin 4 din NCC permite repararea adecvata a prejudiciilor patrimoniale suferite de victime ca urmare a pierderii de resurse naturale care stau la baza desfaurarii activitailor lor generatoare de profit (de exemplu, pescarii afectati de diminuarea resurselor de pescuit care formeaza baza activitaii lor economice).Deaorece n cazul prejudiciului adus elementelor biodiversitaii, evaluarea prejudiciului este foarte greu de realizat, legiuitorul a optat n anumite cazuri, potrivit regelementarilor speciale aplicabile, pentru o evaluare forfetara. De exemplu, potrivit Codului silvic prejudicial adus padurii indiferent de natura juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta n proprietate, se evalueaza potrivit legii.Poluarea (de exemplu poluarea fonica sau olfactiva) poate determina i prejudicii morale, care se acopera potrivit regulilor generale n materie (art. 1391 Cod civil).E.Legatura de cauzalitateDeaorece n anumite cazuri, mai ales n cazul poluarii cauzate de cauze difuze i n cazul n care datele tiinifice nu permit probarea certa a legaturii de cauzalitate ntre fapta ilicita i prejudiciu, n dreptul mediului se aplica soluii specifice, de exemplu:a)Canalizarea raspunderii prin dispoziii speciale spre un anumit autor. Astfel, potrivit Legii nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, rspunderea este canalizata (ca regula) spre operatorul instalaiei nucleare, respectiv titularul autorizatiei pentru desfaurarea activitailor nucleare.b)Instiuirea fondurilor de mediu, respectiv a unor mecanisme n baza carora poluatorii alimenteaza sub diferite forme economice (taxe, contribuii, etc) un fond administrat de o autoritate/instituie independenta, folosit pentru susinerea unor masuri de reconstrucie/protecie a mediului.c)Relaxarea sarcinii probei n cazul prejudiciilor aduse mediului/sanataii oamenilor n cazul n care chiar daca nu exista probe tiinifice certe n acest sens, exista un grad ridicat de certitudine n ceea ce privete existena unei legaturi ntre poluare i dauna produsa.Astfel n Hotarrea Tatar mpotriva Romniei (Hotarrea CEDO din 27 ianuarie 2009) n care s-a analizat legatura de cauzalitate dintre agravarea bolii de care suferea unul dintre reclamani (astm) i poluarea cu cianura produsa n cauza, CEDO a facut importante precizari att n ceea ce privete proba legaturii de cauzalitate, ct i existenei unor obligaii pozitive ale statului pentru garantarea dreptului la un mediu sanatos, chiar i n lipsa dovezii unei astfel de legaturi. Astfel, s-a precizat ca:n absena elementelor de proba n aceasta privina, Curtea se poate eventual baza pe un raionament probabilist, avnd n vedere ca patologiile moderne se caracterizeaza prin pluralitatea cauzelor. Acest lucru este posibil n cazul unei incertitudini stiinifice nsoite de elemente statistice suficiente si convingatoare.Cu toate acestea, Curtea considera ca, n spea, incertitudinea stiinifica nu este nsoita de asemenea elemente statistice. Documentul ntocmit de catre un spital din Baia Mare si care atesta o anumita crestere a numarului de afeciuni ale cailor respiratorii nu este suficient, de unul singur, sa creeze o probabilitate cauzala. Prin urmare, Curtea constata ca reclamanii nu au reusit sa dovedeasca existena unei legaturi de cauzalitate suficient de clare ntre expunerea la anumite doze de cianura de sodiu si agravarea astmului. Cu toate acestea, considera ca, desi nu exista o probabilitate cauzala n spea, existena unui risc grav si considerabil pentru sanatatea si pentru confortul reclamanilor impunea statului obligaia pozitiva de a lua masuri rezonabile si adecvate care sa protejeze drepturile persoanelor n cauza la respectarea vieii lor private si a domiciliului lor, precum si, n termeni mai generali, dreptul de a se bucura de un mediu sanatos si protejat.IV.Raspunderea generala de dreptul mediului potrivit OUG 195/2005Conform art. 95 din OUG 195/2005, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa. n cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. n mod exceptional, raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale, conform reglementarilor specifice. Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice.Potrivit art. 2 pct. 52 din OUG 195/2005, prin prejudiciu se nelege efectul cuantificabil n cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;n concluzie, teoretic, regimul specific instituit de OUG 195/2005, potrivit caruia raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa, se aplica numai prejudiciului asupra oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluani, activitai daunatoare ori dezastre.Dar, noiunile de activitai daunatoare ori dezastre nu sunt definite de OUG 195/2005. Noiunea de poluani este definita de OUG 195/2005, dar coninutul ei este insuficientdeterminat, prea larg pentru a permite n mod eficient, efectiv determinarea coninutului faptei iliciteV. Raspunderea speciala pentru mediu (OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului de mediu)OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului de mediu, aprobata prin Legea nr. 308/2009, cu modifiarile i completarile ulterioare, care transpune n dreptul naional Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediu nconjurator n legatura cu prevenirea i repararea daunelor aduse mediuluiOUG 68/2007 se aplica numai anumitor categorii de prejudicii de mediu produse de activitai considerate deosebit de periculoase pentru mediu. Actul normativ confera autoritailor competente (Agenia judeena pentru protecia mediului) dreptul de a dispune luarea de masuri de prevenire sau de reparare a prejudiciului de mediu.Reglementarea nu da dreptul personelor particulare de a folosi n mod direct mecanismele acesteia. Acestea, au, nsa dreptul de a sesiza autoritaile pentru declanarea acestora.Ca urmare, OUG 68/2007 are din punct de vedere al dreptului civil caracter alternativ pentru victima persona fizica sau juridica de drept privat. Aceasta poate folosi calea dreptului comun (Codul civil sau rasunderea de mediu instituita de OUG 195/2005) sau se poate adresa autoritailor pentru declanarea mecansimelor specifice prevenirii i raspunderii speciale de mediu.Potrivit OUG 68/2007 prin prejudiciu de mediu se nelege:-Prejudiciul asupra speciilor i habitatelor naturale protejate definit specific de actul normativ-Prejudiciul asupra apelor definit specific de actul normativ-Prejudiciul asupra solului, dar numai n cazul poluarii care produce un risc semnificativ pentru sanatatea omuluiDomeniul de aplicareOUG 68/2007 permite prevenirea i repararea prejudiciului de mediu cauzat de activitaile profesionale n cazul n care exista o legatura de cauzalitate ntre prejudiciu i activitatea operatorilor individuali.Nu intra n domniul de aplicare al OUG 68/2007 materiile reglementate de art. 4 alin. (2) din actul normativ, de exemplu:-prejudiciului asupra mediului sau oricarei amenintari iminente cu un astfel de prejudiciu care decurge dintr-un incident pentru care raspunderea sau compensarea este reglementata de una dintre conventiile internationale prevazute n anexa nr. 4, inclusiv de orice amendamente ulterioare ale acestora, la care Romnia este parte;-riscurilor nucleare sau prejudiciului asupra mediului ori amenintarii iminente cu un astfel de prejudiciu, care pot fi cauzate de activitatile care intra sub incidenta Tratatului privind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice sau sunt cauzate de un incident sau activitate pentru care raspunderea ori compensarea sunt reglementate de oricare din instrumentele internationale prevazute n anexa nr. 5, inclusiv de orice amendamente ulterioare ale acestora, la care Romnia este parte;-activitatilor al caror scop principal l reprezinta apararea nationala sau securitatea internationala ori celor al caror unic scop l reprezinta apararea mpotriva dezastrelor naturale;Caracterele generale ale raspunderii instituite de OUG 68/2007:1.OUG 68/2007 permite att luarea unor masuri preventive, ct i a unor masuri reparatorii privind prejudicial de mediu2.Fara a renunta total la teoria raspunderii bazate pe culpa, reglementarea instituie o raspundere obiectiva pentru prejudiciul asupra mediului cauzate mediului prin anumite activitati considerate a fi intrinsec periculoase (enumerate n anexa III). Pentru celelalte activitati, care nu sunt periculoase per se se instituie o raspundere bazata pe culpa, aplicabila numai numai n cazul n producerii unui prejudiciu asupra speciilor i habitatelor naturale protejate3.OUG 68/2007 da competene speciale n cea ce privete masurile preventive i masurile reparatorii autoritailor (Ageniei judeene pentru protecie mediului)4.Desi reglementarea nu legitimeaza particularii sa angajeze raspunderea poluatorilor, permite totusi acestora si organizatiilor neguvernamentale avnd ca scop protectia mediului sa declanseze actiunea autoritatilorPentru a se evita dificultatile teoretice n identificarea autorului poluarii (subiectul pasiv al raspunderii), reglementarea din 2007 canalizeaza raspunderea spre operatorul activitatii care a cauzat dauna de mediu. Prin oprartor se nelege orice persoana fizica sau juridica de drept public sau privat care desfasoara sau detine controlul unei activitati profesionale sau, n cazul n care legislatia nationala prevede acest lucru, care a fost investita cu putere economica decisiva asupra functionarii tehnice a unei astfel de activitati, inclusiv detinatorul unui act de reglementare pentru o astfel de activitate ori persoana carenregistreaza sau notifica o astfel de activitate;5.Cauzele exoneratoare de raspundere ale acestora sunt expres reglementate. n aceste situaii, costurile sunt suportate de autoritai. Potrivit art. 4 alin. (1) din OUG 68/2007 reprezinta cause exoneratoare de raspundere numai:a)actiunile cu caracter de conflict armat, ostilitati, razboi civil sau insurectie;b)un fenomen natural avnd caracter exceptional, inevitabil si insurmontabil.6.OUG 68/2007 definete n mod specific att masurile preventive (inclusiv operaiunile legate de realizarea acestor mauri i obligaiile operatorilor n aceste situaii), ct i masurile reparatorii (inclusiv operaiunile legate de aceste masuri i obligaiile operatorilor n aceste situaii).7.Raspunderea pentru acoperirea prejudiciului de mediu apartine n primul rnd autorului acestuia (operatorul). Totusi, autoritatile sunt obligate sa aplice ele nsele masurile preventive i repartorii necesare daca autorul nu le aduce la ndeplinire, nu poate fi identificat sau nu este tinut sa le suporte. Autoritatile pastreaza dreptul de a introduce actiune n regres mpotriva autorului, daca nu se aplica situaiile exoneratoare de raspundere.Raspunderea contraventionala de dreptul mediuluin dreptul romn al mediului, raspunderea contraventionala reprezinta, n ciuda criticilor formulate, forma raspunderii juridice cel mai frecvent aplicata n practica deoarece:(a)n general, organele nsarcinate cu constatarea si aplicarea sanctiunilor, au competente si o pregatire specifica n domeniu, ceea ce permite un control o sanctionare eficienta a ncalcarii dispozitiilor n materie(b)n prezent, cuantumul amenzilor aplicabile n domeniu a crescut semnificativ, valoarea aestora nefiind neglijabila. Astfel potrivit art. 96 alin (3) din OUG 195/2005 cunatumul amenzilor aplicabile n materie poate ajunge pna la 100.000 RON(c)indiferent de cuantumul amenzii, aplicarea sanctiunilor complementare prevazute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenilor, cu modificarile ulterioare (de exemplu: suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati; nchiderea unitatii; blocarea contului bancar; suspendarea activitatii agentului economic; desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala) este deosebita de eficienta n cazul faptelor de poluarempotriva acestui tip de raspundere se aduc urmatoarele critici:-practic, autoritatile sunt birocratice si lente-cetatenii nu au posibilitatea de a influenta direct declansarea mecanismelor specifice-cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei potrivit OG 2/2001 nu sunt adecvate obiectivelor vizate prin protectia mediului-potrivit OUG 2/2001 termenul de prescripie pentru aplicarea sanciunii amenzii este de 6 luni dela data savririi faptei, ceea ce se considera ca nu corespunde exigenelor speciale din materia proteciei mediului, cel puin n cazul polurii industriale. De aceea, de lege ferenda este necesara prevederea unor termene mai lungi prin legile speciale n materia protecei mediului pentru faptele de poluare cu consecine grave asupra mediului sancionate contravenional. Totui, aceasta deficiena nu este absoluta, deoarece numeroase fapte sancionate contravenional n domeniul poluarii au caracter continuu, caz n care termnul pentru aplicarea amenzii curge de la data constatarii faptei-ca tehnica legislativa, n ceea ce priveste determinarea elementului material al laturii obiective a contraveniei, n numeroase cazuri modalitaile concrete prin care este savrita fapta sunt determinate generic (de exemplu: poluarea ... sau depairea limitelor legale privind ..., ceea ce nu asigura previzibilitatea conduitei ce trebuie adoptata, n condiiile n care conduita ce trebuie urmata este stabilita prin acte normative de valoare inferioara, supuse unor dese modificari sau, n anumite cazuri, chiar neadoptate la data sancionarii faptei.Raspunderea penala de dreptul mediuluiA fost puin folosita n practica n trecut, chiar i n cazul incidentelor majore de poluare (de exemplu, n Hotarrea Tatar contra Romniei, CEDO a subliniat ca toate ncercarile reclamantului de a remedia prin mijloacele oferite de dreptul intern situaia provocata de poluarea cu cianura n cauza n spea au euat, inclusiv sesizarea organelor penale).Totui, n prezent, rolul raspunderii penale a crescut prin:a)instituirea raspunderii penale a persoanei juridice prin Legea nr. 278/2006 prin care a fost modificat Codul penal n acest sens (reglementata de art. 135 i urmatoarele din Noul Cod penal)b)creterea numarului infraciunilor de pericol n domeniu n legile din materia proteciei mediuluic)creterea numarului infraciunilor din legile specile privin mediu, care au ca obiect juridic protecia mediului, fie au un obiect juridic complex respectiv protecia mediului i a vieii i sanataii omului. n trecut, majoritatea infraciunilor n domeniu aveau ca obiect juridic numai protecia vieii i a sanataii omului, chiar daca indirect aceasta valoare sociala ocrotita era lezata indirect prin deterioarea mediului, ceea ce determina ca n concret proba legaturii de cauzalitate ntre fapta i urmarea imediata sa fie dificil de realizat.d)instituirea unor mecanisme de ordin procedural, care permit declanarea mai eficienta a mecanismelor raspunderii penale. De exemplu, potrivit art. 99 din OUG 195/2005, constatarea si cercetarea infractiunilor prevazute de aceasta reglementare se fac din oficiu de catre organele de urmarire penala, conform competentelor legale. De asemenea, descoperirea si stabilirea, n exercitarea atributiilor prevazute de lege, de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu, Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, jandarmi si personalul mputernicit din cadrul Ministerului Apararii Nationale, a savrsirii oricareia dintre infractiunile prevazute la art. 98 din acest act normativ, se aduce de ndata la cunostinta organului de urmarire penala competent potrivit legii de procedura penala.Infraciuni speciale prevazute n Legea nr. 101/2011Legea 101/2011 completeaza legislaia naionala n vigoare n domeniu, asigurnd ndeplinirea obligaiilor decurgnd din Directiva 2008/99/CE prin incrimiarea penala a faptelor pe care directiva le carcaterizeaza ca infraciuni i nu au fost nca sancionate penal n dreptul naional prin reglementarile speciale n domeniul proteciei mediului.Infraciunile sancionate prin Legea nr. 101/2011 prezinta urmatoarele caracteristici principale:-infraciunile prevazute de Legea 101/2001 au ca obiect juridic protecia mediului-subiectul activ al infraciunii este nedeterminat-elementul material al laturii obiective consta n nerspectarea prevederilor privind aciuni sau inaciuni interzise potrivit actelor normative n domeniu (....) astfel cum sunt prevazute n anexele 1 i 2 ale Legii 101/2011. Din acest punct de vedere, Legea 101/2011 reprezinta un progres din punct de vedere al tehnicii legislative, n raport cu modul de incriminare folosit n trecut, deoarece determina elementul material prin trimiterea n concret la actele normative n domeniu (inclusiv acte normative cu valoare inferioara legii) , care sunt enumerate expres n anexa nr. 1.-n anumite cazuri, dispoziiile Legii nr. 101/2011 nu cer producerea unui urmari imediate. n celelalte cazuri, n care este necesara producerea unei urmari imediate (respectiv producerea unui prejudiciu semnificativ asupra mediului), tehnica legislativa folosita este mai eficienta n sensul ca aceasta urmare imediata este expres definita. Astfel, prejudiciu semnificativ asupra mediului este definit ca ca reprezintnd o dauna ireversibila sau de lunga durata, cuantificabila ori nu n bani, produsa n orice mod asupra mediului, sau care a provocat ori este de natura sa provoace decesul sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane. Aceasta definiie permite sancionarea mai eficienta a faptelor care aduc n mod direct daune mediului nsui, fara ca incriminarea sa fie condiionata numai de efectele asupra vieii i sanataii omului.-Legea nr. 101/2011 prevede dispoziii procedurale eficiente n materie, respectiv potrivit art. 16 din acest act normativ, orice persoana care n exercitarea atributiilor legale constata savrsirea unei infractiuni prevazute de aceasta lege are obligatia de a sesiza de ndata organele de urmarire penala.

Pirvu CristianGrupa 315