raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/anexe/vizite/raport_v1_...

48
1 Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 ,,Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Beneficiar: Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Titlul proiectului: ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/30768 Activitatea VII. Vizite de studii Vizita de studii 1 Innsbruck, Austria Perioada: 13 19.10.2013 Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 - Activitatea VII. Vizite de studii - Context Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic implementează proiectul strategic „Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”, conform contractului POSDRU/57/1.3/S/30768. În cadrul activității VII. Vizite de studiu, echipa de management și implementare a proiectului a prevăzut în graficul proiectului organizarea a 4 vizite de studii, la care vor participa un număr de 100 de participanţi, care vor fi selectați din rândul membrilor grupului țintă – participanți la cursurile de formare B, C și D organizate în cadrul proiectului. De asemenea, din cei 100 participanți la vizitele de formare vor mai face parte şi persoane din rândul instituțiilor cu rol și atribuții în domeniul evaluării competențelor sau domenii conexe ale educației, care au legătură cu atingerea obiectivelor proiectului. La vizitele de studiu participanții vor avea posibilitatea îmbogăţirii şi validării informațiilor privind modul de implementare a sistemului de evaluare a competențelor în modelul austriac. Cei 100 de participanți vor fi însoțiți de coordonatori de grup, reprezentanţi ai partenerului transnaţional, KulturKontakt Austria în vederea asigurării unei coordonări eficiente a grupurilor și atingerii obiectivelor vizitelor de studii. Sustenabilitatea acțiunilor desfășurate în cadrul proiectului va fi susţinută prin realizarea rapoartelor privind activitatea instituţiilor vizitate şi a propunerilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic din România.

Upload: others

Post on 15-Oct-2019

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

1

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 ,,Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”

Beneficiar: Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic

Titlul proiectului: ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/30768

Activitatea VII. Vizite de studii

Vizita de studii 1 – Innsbruck, Austria

Perioada: 13 – 19.10.2013

Raportul vizitei 1 din perioada 13 – 19.10.2013

- Activitatea VII. Vizite de studii -

Context

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic implementează proiectul strategic „Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”, conform contractului POSDRU/57/1.3/S/30768.

În cadrul activității VII. Vizite de studiu, echipa de management și implementare a proiectului a prevăzut în graficul proiectului organizarea a 4 vizite de studii, la care vor participa un număr de 100 de participanţi, care vor fi selectați din rândul membrilor grupului țintă – participanți la cursurile de formare B, C și D organizate în cadrul proiectului. De asemenea, din cei 100 participanți la vizitele de formare vor mai face parte şi persoane din rândul instituțiilor cu rol și atribuții în domeniul evaluării competențelor sau domenii conexe ale educației, care au legătură cu atingerea obiectivelor proiectului. La vizitele de studiu participanții vor avea posibilitatea îmbogăţirii şi validării informațiilor privind modul de implementare a sistemului de evaluare a competențelor în modelul austriac. Cei 100 de participanți vor fi însoțiți de coordonatori de grup, reprezentanţi ai partenerului transnaţional, KulturKontakt Austria în vederea asigurării unei coordonări eficiente a grupurilor și atingerii obiectivelor vizitelor de studii. Sustenabilitatea acțiunilor desfășurate în cadrul proiectului va fi susţinută prin realizarea rapoartelor privind activitatea instituţiilor vizitate şi a propunerilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic din România.

Page 2: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

2

Obiectivele vizitelor de studii:

1. Documentarea participanţilor cu privire la sistemul educaţional din Austria, focalizată pe pregătirea profesională

2. Structura şi funcţionarea sistemului educaţional din Austria (accesul elevilor la diferite forme de învăţământ, modalităţi de susţinere, inclusiv financiare ale învăţământului profesional, modul de organizare şi desfăşurare al acestuia, modul de evaluare curentă şi la finalul învăţământului profesional, date privind ocuparea, modul în care se asigură ocupabilitatea absolvenţilor, gradul de inserţie al absolvenţilor pe piaţa muncii);

3. Identificarea aspectelor comune şi a diferenţelor în ceea ce priveşte definirea calificărilor profesionale din Austria şi România

4. Documentarea privind caracteristicile rutelor de formare (SPP-uri / curriculum / evaluare)

5. Evaluarea curentă şi examenele de certificare profesională

6. Preocupări privind dezvoltarea învăţământului profesional în Austria

7. Dezvoltarea / consolidarea de relaţii interpersonale şi instituţionale cu unităţi şcolare din Austria

Raportul vizitei din data de 14.10.2013

Intervalul orar: 9.00 – 12.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Inspectoratul Şcolar al Landului Tirol

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Inspectorul General pentru Şcolile de ucenici din Landul Tirol, Roland Teissel, prezintă sistemul de învăţământ din Austria şi particularităţile învăţământului dual la nivel de land.

Premergător acestei prezentări, d-na Felicia Săndulescu, inspector al Centrului National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, mulţumeşte pentru şansa oferită de Inspectoratul Şcolar al Landului Tirol, pentru identificarea oportunităţilor implementării sistemului dual în condiţiile unei economii dezvoltate. Este prezentată componenţa grupului şi anume: un reprezentant al CNFP, reprezentanţi ai CNDIPT, profesori ai IPT pe domenii diferite, participanţi ai programului B din cadrul Proiectului POSDRU/57/1.3/S/30768 şi reprezentanţi ai KKT România.

Dl. Roland Teissel anticipează că sistemul austriac se distinge printr-un aspect important de sistemul românesc de educaţie şi anume existenţa unor centre separate pentru învăţământul dual comparativ cu marile Centre de formare profesională din România. Pornind de la competenţe, se desfăşoară activităţi (elaborarea a 200 de programe şcolare) pentru transformarea curriculelor actuale şi orientarea acestora către competenţe.

Aşteptările participanţilor vizează în special:

Încadrea şi integrarea sistemului dual de învăţământ în sistemul general de educaţie.

Definirea accesului şi condiţiile de integrarea în cadrul sistemului.

Stabilirea perioadei de formare.

Prezentarea locaţiilor de formare în Landul Tirol.

Precizarea numărului de elevi incluşi în sistemul dual.

Finanţarea sistemului dual.

Prezentarea programelor pedagogice (programele şcolare specifice învăţământului dual).

Exemplificarea programelor „speciale” de formare, programe care „deviază” de la sistemul clasic.

Page 3: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

3

Sistemul de învăţământ din Austria se bazează pe obligativitatea învăţământului de 9 ani şi are 2 rute de profesionalizare: una legată de gimnaziu – liceu – învăţământ academic şi una legată de dezvoltarea de competenţe specifice exercitării unei meserii: fie prin şcoală profesională de grad superior/medie, fie prin instruirea ucenicilor (întreprindere şi şcoală profesională).

La întrebarea legată de trecerea de la o rută de profesionalizare la alta (Claudia Petcu), dl. Teissel răspunde că este posibil numai după examene de diferenţe foarte clar stabilite. Acestea depind de nivelul la care se regăseşte elevul la momentul respectiv.

Cursurile de pregătire pentru obţinerea examenului de certificare profesională (Bacalaureat profesional) vizează 2 situaţii şi anume:

după „ucenicie” - obţinerea Certificatului profesional permite elevului aceleaşi drepturi de acces ca şi orice alt elev care doreşte o diplomă / Bacalaureat profesional (curs de pregătire după finalizarea cursului pentru ucenici);

paralel cu examenul de ucenici, elevul urmează o pregătire pentru Bacalaureatul profesional, pregătire care se bazează pe „programe speciale”.

D-na Marinescu Patriţa solicită lămuriri legate de durata şcolii profesionale şi de ucenici. Dl. Teissel prezintă diferite tipuri de astfel de şcoli cu durată diferită în funcţie de domeniul de calificare.

D-na Mihaela Ştefănescu, Inspector CNDIPT, solicită precizări legate de decizia privind traseul profesional al elevilor şi stabilirea acestuia la vârsta de 10 ani. Dl. Teissel recunoaște că există mari controverse în acest sens, experții aducând critici deoarece punctul de decizie pentru carieră la 10 ani este considerat timpuriu și influențat de factori externi, de exemplu familia.

D-na Carmen Mușat pune în discuție modalitatea de alegere a carierei prin consiliere și orientare psihopedagogică. Dl. Teissel sublinează faptul că, în general alegerea aparține elevului și depinde de nivelul sistemului de îmvățământ la care se realizează. Nefiind examen de admitere din partea școlilor alegerea către carieră:

aparține tânărului;

primează notele cu care vine din școala precedentă.

Dl. Teissel prezintă particularitățile învățământului dual în Austria:

existența modulelor teoretice (predate în școli) și practice (în producție);

accesul în sistem se face numai după absolvirea Învățământului obligatoriu;

calea tradițională: gimnaziu / un an de pregătire / școală de ucenici;

persoane care abandonează sistemul de pregătire generală;

vârsta minimă este de 15 ani;

este nevoie de un agent economic;

se încheie un contract de ucenic (elev / părinți);

se face 1 an de pregătire premergător școlii de ucenici – școala politehnică – pentru

orientarea profesională a elevului;

durata învățământului dual:

Nivel I Nivel II Nivel III

Cea mai scurtă perioadă de formare :

2 ani (10 meserii)

Există o durată destul de mare pentru profesii cu precădere

tehnice :

3, 5 – 4 ani

Majoritatea meseriilor (200)

3 ani

Page 4: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

4

Precizări!

Durata este în funcție de calificare.

Perioada de formare nu este stabilită de școală și nici de agentul economic. Camera de Comerț este cea care stabilește durata perioadei de formare specifică fiecărui tip de specializare. Perioada este respectată de către Inspectaratul Școlar și Şcoli.

Există o strânsă relație de colaborare între autoritățile școlare, reprezentanții agenților economici și sindicate.

fiecare școală de ucenici se finalizează cu Examen de Certificare susținut la Camera de Comerț:

I II

Proiect – examen de specialitate – probă teoretică Interviu – produs/discuție – în funcție de meserie

calificativele obținute sunt: Promovat cu excelență / Promovat / Nepromovat;

sistemul dual este GRATUIT – doar cheltuielile legate de cazare și subsistență sunt suportate de părinți;

agenții economici acordă – STIMULENTE PENTRU PERFORMANTĂ – premii pentru rezultate deosebite, alocații.

D-na Angela Popescu, inspector CNDIPT solicită informații legate de determinarea agenților economici pentru implicare în sistemul dual. Dl. Teissel precizează că în Landul Tirol este o strânsă colaborare între Camera de Comerț, agenții economici și școli. Cu cât această cooperare este mai bună cu atât și rezultatele sunt mai bune. Există agenți economici care au formați tutori de instruire practică pentru activitatea de producție a elevilor, însă nu toti agenții economici se implică în astfel de parteneriate; de exemplu micile întreprinderi cu 1-2 până la 5 angajați (nu există resurse pentru astfel de implicări). Ca în orice domeniu există și excepții.

Sistemul dual de învățământ este un sistem de tradiție în Austria, complet diferit față de România.

D-na Rodica Damșa solicită lămuriri cu privire la monitorizarea activității de producție a elevilor. Dl. Teissel spune că școala nu are voie și nu poate face acest lucru. În cadrul Camerei de Comerț există un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea de monitorizare. Fiecare agent economic dispune însă, de o persoană cu certificare pedagogică pentru monitorizarea activității de producție.

D-na Georgescu Roxana întreabă dacă există exemple în care practica de producție s-a realizat în alte țări și cum este recunoscută acestă perioadă. Dl. Teissel prezintă situația învățământului dual la nivel de Land Tirol:

47% din elevi urmează sistemul dual – Landul este lider în Austria;

partea teoretică se poate realiza și într-un alt land, totuși fiecare land are stabilită o locație pentru fiecare meserie oferită de sistemul dual.

din 200 de meserii dezvoltate în sistem dual – 185 pot fi dobândite în Landul Tirol.

Alegerea agentului economic de face după cum urmează:

1. Depunerea la Camera de Comerț a unei documentații de către agentul economic;

2. Verificarea infrastructurii de către Camera de Comerț;

3. Existența a cel puțin a unei persoane cu certificare pedagogică pentru pregătirea în producție a elevilor.

D-na Claudia Petcu solicită clarificări referitoare la stabilirea meseriilor care se vor face printr-o școală. Dl. Teissel răspunde că piața este cea care hotărăște dacă o meserie este sau nu necesară la momentul respectiv. Departamentul pentru ucenici, care funcționează în cadrul Camerei de Comerț împreună cu partenerii sociali identifică oportunitatea unei meserii și școlarizarea în sistem dual, după care aplicabilitatea se generalizează la nivelul întregii țări. Pe baza unei descrieri a meseriei

Page 5: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

5

Inspectoratul Școlar Tirol realizează programa școlară. Orice școală poate asista la acest proces dar nu are drept de decizie.

Sistemul de formare al cadrelor didactice în sistemul dual:

experiența practică a profesorului – să fi lucrat în producție cel puțin 3 ani;

angajare în funcție de nevoi identificate pe piață;

pregătirea pedagogică și metodică se realizează în 6 semestre (2 predare, studiu pedagogic / 3-4 studiul cu normă întreagă și plata salariului / 5 – 6 studiul paralel cu activitatea la clasă).

Notă!

Nu există șomaj la nivelul școlilor de ucenici.

D-na Angela Popescu, inspector CNDIPT solicită precizări asupra gradului de generalizare a programelor școlare în cadrul landurilor. Dl. Teissel prezintă sistemul mixt de realizare și anume:

Ministerul Educației din Austria oferă cadrul general – programul cadru (durata perioadei de formare, numărul de ore pentru fiecare disciplină în parte și numărul total de ore, denumirea disciplinelor) - de desfășurare. Valabilitatea este aceeași în întreaga Austrie;

Conținuturile sunt aceleași dar, deși titlurile sunt aceleași, fiecare land își alege ponderea specifică. Competențele și conținuturile sunt generale, ponderile sunt diferite, fără a depăși valoarea maximă.

D-na Verdeș Lăcrimioara solicită precizări legate de nivelul de calificare al alevilor după absolvirea școlii de ucenici. Dl. Teissel precizează că, nivelul este determinat de Camera de Comerț, este nivelul II. Nu are legătură cu nivelul de calificare din România. De ex: după școala de ucenici de trei ani un elev devine vânzător dacă absolvă cursurile școlii de ucenici pentru vânzători.

D-na Sorina Bălan dorește precizări cu privire la rata absolvenților care devin antreprenori după finalizarea studiilor școlilor de ucenici. Dl. Teissel precizează că a fi liber profesionist este o răspundere destul de mare pe care elevii din Austria nu vor să și-o asume. Nu există un sistem de monitorizare al absolvenților din școlile de ucenici, nu există date statistice la nivel de land/țară. Foarte puțini absolvenți ai școlii de ucenici, după pregătirea corespunzătoare, se îndreaptă către Universități, partea majoritară rămâne în raporturi de muncă, dar, nu întotdeauna în aceeași meserie.

D-na Felicia Săndulescu, inspector al Centrului National de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, solicită date suplimentare legate de perspectivele planificării ofertei educaționale și a modului de stabilire a bugetului școlii. Dl. Teissel precizează că, se face o reglare automată a sistemului, diferit de la un land la altul, pentru învățământ specific, în funcție de specializare. În landul Tirol există 23 de astfel de școli cu circa 13.000 elevi. Norma didactică este de 23 unități de predare. Pentru cadrele didactice pentru care au și o ocupație secundară, numărul unităților de predare este mai redus. Lucrul în practică și predarea în școli prezintă avantajul actualizării informațiilor din mediul real și practicarea unui învățămând legat de practică.

Unitățile de predare în învățământul dual în funcție de meserii:

3 ani – 1.260 unități de predare;

3,5 ani – 1.420 unități de predare;

4 ani – 1.620 unități de predare.

Toate unitățile de predare sunt împărțite în programa școlară astfel:

Cultură generală;

Cultură economică;

Cultură de specialitate.

Cota alocată este de circa 1/3 din numărul total al unităților de predare. Ex., cultură generală:

educație politică;

limba maternă;

Page 6: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

6

limbă străină (engleză; pentru turism se studiază și o a doua limbă străină).

Pentru cultura economică se studiază economie, contabilitate, comasate într-un complex cu denumirea de Economie Aplicată.

Cultura de specialitate se bazează pe un bloc mare de teorie de specialitate și predare în atelier.

În funcție de durata de ucenicie diferă și durata modulelor: 8 – 10 – 12 săptămâni.

Un elev la școlile de ucenici are 47 ore/săptămână.

În urmă cu 10 ani, absolventul învățământului dual avea îngrădit accesul către o pregătire academică. S-a introdus un sistem suplimentar care presupune învățare paralelă cu ucenicie; totuși numai 8 – 10% din elevi îl urmează. Acel ucenic care vrea să acceadă în învățământul superior își asumă un efort suplimentar de-a lungul celor 47 de ore/săptămână. Se poate pregăti pentru 4 discipline de Bacalaureat (matematică, engleză, germană, un domeniu la liberă alegere).

Datorită duratei și solicitării puțini elevi doresc un astfel de parcurs și o poziție în cadrul ierarhic al unei întreprinderi. Nici agentul economic nu este interesat de evoluția în carieră a ucenicului care ramâne după finalizarea examenului de certificare a școlii de ucenici. Evoluția academică se poate face numai pentru birouri în cadrul unei bănci, domenii tehnice – electrotehnic / electronic / IT.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

tradiția meseriilor pentru anumite domenii;

parteneriate solide / viabile între agent economic și școală – cu implicarea Camerei de Comerț și Industrie;

mentalitatea vis a vis de meserie;

responsabilizarea agentului economic pentru angajarea forței de muncă corespunzătoare cerințelor pieței muncii actuale.

- cu modificări legislative:

cadrul general al funcționării școlilor de ucenici;

implicarea Camerei de Comerț și Industrie în învățământul dual;

practica pedagogică a tutorilor și instituțiile implicate în acest proces;

SPP, curriculum, planul cadru;

meseriile realizate prin învățământul dual;

condițiile îndeplinite de agentului economic partener (infrastructură/tehnologie);

finanțarea sistemului dual;

accesul în învățământul dual;

accesul către alte nivele de calificare.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Tradiția învățământului dual din Austria – agenții economici văd recunoașterea implicării în viitor, creeându-și forță de muncă calificată fără a urmări beneficii imediate financiare.

Implicarea Camerei de Comerț în învățământul dual și existența parteneriatelor între autoritățile implicate.

Acordarea calificativelor diferențiate Promovat și Promovat cu excelență.

Acordarea Stimulentelor pentru performanță acordate de agentul economic.

Raportori: Georgescu Roxana și Stancu Mădălina

Page 7: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

7

Raportul vizitei din data de 14.10.2013 Intervalul orar: 14.00 – 17.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie instituţii vizitată: Universitatea Pedagogică şi Formare Continuă a Cadrelor Didactice Tirol

2. Aspecte prezentate de organizatori:

D-na Barbara Paesold a prezentat Facultatea Pedagogică din punct de vedere organizatoric şi funcţional conform organigramei.

Facultatea Pedagogică organizează cursuri de formare, perfecţionare şi formare continuă a cadrelor didactice, în cadrul a trei instituţii care sunt împreună de şapte ani. Cele trei instituţii sunt:

Institutul Pedagogic - pentru formare şi perfecţionare continuă;

Academia Pedagogică - pentru pregătirea învăţătorilor;

Pedagogie Profesională - pentru pregătirea profesorilor.

Formarea cadrelor didactice constă în participarea la cursuri pe durata a 6 semestre finalizate cu „Licenţă în educaţie”. Condiţiile de admitere constau din:

Verificare aptitudini;

Limba germană–scris şi vorbit;

Performanţă în vorbire–voce;

Comportament în situaţii speciale – managementul situaţiilor de criză, munca în echipă;

Realizarea unei discuţii de consiliere (interviu);

Diploma de bacalaureat.

Evaluarea se face prin puncte pentru toate programele de studiu. Pentru discipline ca muzica, educaţia fizică etc., se realizează examinări suplimentare.

Nu se percep taxe pentru studiu pe perioada de trei ani, ci doar o contribuţie la Asociaţia de Studenţi. Dacă se depăşeşte perioada de 3 ani de studiu până la finalizare, se percep taxe, în mod normal nu sunt taxe de studiu.

În fiecare land federal există Facultate de Pedagogie. Absolvenţii acestei forme de învăţământ (cadre didactice) pot preda la elevi de până la 14 ani. Pentru a preda la elevii cu vârste peste 14 ani trebuie studii superioare.

Formarea cadrelor didactice se desfăşoară prin următoarele programe:

1. Programul pentru ciclul primar: pentru profesorii care predau la elevi de 6-9 ani finalizează studiile cu o lucrare de absolvire;

2. Program pentru gimnaziu: pentru „Noua şcoală medie” (elevi între 10 şi 14 ani) - fiecare profesor alege două discipline de predare. Ex.: germană/matematică/engleză şi oricare altă disciplină din planul de învăţământ;

Page 8: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

8

3. Program pentru şcoli speciale generale – copii cu CES – handicap (fizic, mintal sau tulburări de comportament) în vederea activităţii în şcoli speciale sau şcoli cu învăţământ de integrare;

4. Program pentru şcoli politehnice – clasa a IX a de completare după clasa a VIII-a, pentru a putea merge la şcolile de ucenici;

5. Programul Pedagogia alimentaţiei – conferă dreptul de a preda în şcoli de 3 şi 5 ani disciplina obligatorie „Cum să te poţi alimenta sănătos acasă şi la şcoală”, disciplină ce are conţinuturi speciale;

6. Pedagogia informatică şi de comunicaţii – pentru folosire media, cu asigurarea protecţiei elevilor. Toate programele 1-6 sunt programe integrale;

7. Programul pentru școlile de ucenici. Profesorii pentru instruirea practică provin din producţie. Candidatul la funcţia de profesor este angajat de şcoală, iar timp de 3 ani urmează cursuri pedagogice. În anul 1 şi 3 cursurile se desfăşoară în paralel cu activitatea didactică la şcoală, iar în anul 2 profesorul parcurge studiu integral asigurându-i-se salariul integral;

8. Programul pentru meserii care necesită autorizaţii speciale, se adresează cadrelor didactice care lucrează în baza unei autorizaţii (exemplu zidari, zugravi etc.) şi care au nevoie de cursuri de pedagogie, respectiv maiştri instructori.

Formarea continuă se organizează interdisciplinar pentru toate tipurile de şcoli. Se realizează sub formă de seminarii la nivel federal.

În Tirol există 10.000 de cadre didactice înscrise la seminarii. Cursurile au avizul Inspectoratului Şcolar. Seminariile se organizează de 4 ori/an asigurându-se aproximativ 400 seminarii/semestru.

În landul Tirol există 20 de echipe care organizează seminarii cu 64 de colaboratori şi 35 de angajaţi cu normă parţială. Formarea se realizează pe tematici nu pe tipuri de formă de învăţământ (şcoală), realizându-se mai mult dezvoltare personală.

Profesorii din învăţământul obligatoriu sunt obligaţi să realizeze 5 zile integrale de formare continuă pe an, sub controlul inspectorului.

Pentru profesorii de liceu nu există această obligativitate. Profesorii de liceu au dreptul la 3 seminarii/an. Pentru aceştia zilele când sunt la seminarii sunt plătite integral. Această formare se realizează în interes personal.

Pentru a putea participa la formare profesorul are 4 zile de predare din cele 5 zile lucrătoare. Norma didactică este în medie 20 ore/săptămână.

Nu există grade didactice. Salarizarea cadrelor didactice nu ţine cont de perfecţionarea cadrului didactic de-a lungul activităţii, ci doar de vechime. În primul an de activitate cadrul didactic este angajat pe perioadă determinată. După primul an de activitate se încheie contract pe perioadă nedeterminată, iar salariul este majorat în trei faze, în funcţie de vechime.

Perfecţionarea se realizează numai pentru profesorii angajaţi. Se poate realiza prin cursuri cu durata:

Mai mică de 1 an, pentru care programa trebuie să aibă avizul Autorităţii pentru Formarea Cadrelor Didactice;

Mai mică de 2 ani pentru care se acordă 30 puncte, credit care asigură o calificare (disciplină) suplimentară pe care o pot preda la cererea conducerii în funcţie de nevoile şcolii;

Mai mare de 2 ani cu până la 180 puncte, credit care oferă o altă specializare şi dreptul de a solicita anumite ore de predare.

Pe baza celor prezentate participanţii la vizita de studiu au cerut o serie de lămuriri cu privire la:

Programul „CLIL” - D-na Georgescu;

Formarea continuuă a cadrelor didactice - D-l Roşcan.

Page 9: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

9

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative: Organizarea unor seminarii de formare/ perfecţionare a cadrelor didactice în cadrul unor universităţi. Seminarii organizate fără taxe de participare pentru a veni în întâmpinarea tuturor cadrelor didactice, care să actualizeze anumite informaţii/cunoştinţe, să dezvolte anumite competenţe ale personalului din preuniversitar. Acest fel de întâlniri facilitează, pe lângă accesul la informaţii de ultimă oră, un schimb de bune practici şi experienţe.

- cu modificări legislative: Recunoaşterea unor competenţe dobândite şi certificate în anumite condiţii (exemplu: prin examene în cadrul facultăţilor sau prin absolvirea cu testare a unui curs în cadul unui Proiect P.O.S.D.R.U.) pentru a completa, la nevoie, norma didactică.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Organizarea seminarului ”Lunga noapte a matematicii”, seminar organizat pentru profesorii de matematică de la toate nivelurile de învăţământ şi nu numai, din tot landul Tirol. Au fost pregătite mai multe seminarii pe mai multe teme, susţinute inclusiv de profesori invitaţi din Germania. Primele 2 ore din program au reprezentat o prezentare teoretică a tematicii urmând apoi 3 serii similare de câte 45 minute de activităţi practice şi aplicaţii ale temei. Înscrierea participanţilor fiind făcută apriori sau în timpul seminarului; fiecare profesor avea posibilitatea de a alege cursul şi ora de participare la aplicaţii.

Raportori: Bala Liana și Vlăduceanu Atena

Raportul vizitei din data de 15.10.2013 Intervalul orar: 9.00 – 12.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Şcoala de Turism din ZILLERTALER – ZELL am ZILLER

Persoanele care au făcut prezentarea:

Alfred Mϋller - director

Bernhard Wildauer - director marketing

Peter Domauer - director specialităţi

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Şcoala de Turism din ZILLERTALER funcționează încă din 1974 și în acest moment este cea mai mare școală de profil din Tirol. În prezent instituția școlarizează aproximativ 600 de elevi, distribuiți în 21 de clase, dintre care 150 de elevi beneficiază de cazare în internatul didactic afiliat (hotelul pedagogic şi şcolar ,,Zellerhof”). Pentru pregătirea elevilor sunt folosite 74 cadre didactice, o parte dintre ele provenind din mediul practic.

În cadrul școlii elevii pot parcurge următoarele forme de învățământ:

școala profesională de hotelărie - cu durata studiilor de 3 ani;

școală profesională de turism - cu durata studiilor de 3 ani;

liceu de turism - cu durata studiilor de 5 ani;

școală pregătitoare de turism - cu durata studiilor de 1 an.

Începând cu anul 2014 se vor elabora programe noi cu aprofundări atractive.

În urma opționalelor elevii pot obține calificări suplimentare, care se pot finaliza prin:

examene de certificare: sommelieri de vinuri, sommelieri de bere, gourmet brânzeturi, barmani, discover tourismus – online – manager;

Page 10: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

10

formare aprofundată: totul despre cafea, patiserie, hotelieră, informatică în bucătărie.

Obiectivele şcolii sunt centrate pe formarea eficientă, legată de practică, integrarea evoluţiilor actuale în economie şi societate, transpunere pedagogică modernă, colaborarea strânsă cu agenţii economici şi instituţiile de turism.

Şcoala este dotată cu 250 calculatoare, conectate la Internet , 4 laboratoare de informatică, o Firmă de exerciţiu pentru turism, un loc de muncă PC multimedia cu tablă interactivă în fiecare clasă, 2 spaţii mobile cu notebook ( câte 24 aparate), 1 iPad- Lab cu 30 iPad, W-LAN în întreaga şcoală, recepţie şcolară, o vinotecă proprie, bufet pentru elevi, bibliotecă cu echipare multimedia.

Elevii realizează practica în 2 bucătării şcolare cu câte 12 locuri de muncă, precum şi în bucătăria combinată. Fiecare elev deţine trusa personală de practică şi uniformă (în valoare de circa 600 euro).

Practica elevilor se realizează în hotelul pedagogic şi şcolar ,,Zellerhof” - folosit ca spaţiu de învăţământ şi internat (pe perioada vacanţei hotelul are destinaţie turistică). Instruirea practică se face prin rotaţie între grupele de elevi în bucătărie, în restaurant, la recepție și pe etaj. De asemenea sunt folosite și spațiile din incinta școlii unde există bucătării utilate în funcție de anul de pregătire al elevilor, vinotecă, bar unde se asigură un cadru real de muncă.

În fiecare zi este stabilit un număr de 3 clase pentru instruirea practică, iar coordonarea activităţii este asigurată de 3 profesori, care evaluează în comun toţi elevii. La bucătărie sunt repartizaţi 8-12 elevi/zi şi pregătesc 2 tipuri de meniuri: vegetarian şi cu carne.

În fiecare ciclu de învăţământ elevii trebuie să urmeze o practică de vară de 8 - 9 săptămâni din cele 10 de vacanță.

Internatul asigură cazarea elevilor în camere spaţioase și confortabile de 1, 2, 3 sau 4 persoane dispuse pe patru etaje (2 etaje pentru fete și 2 etaje pentru băieți). Pentru efectuarea temelor există un spaţiu dotat cu calculatoare şi, de asemenea, elevii pot beneficia de meditaţii gratuite, precum şi 2 cursuri la alegere (de dans, de prim ajutor). Supravegherea elevilor este asigurată de 4 pedagogi/etaj.

În regulamentul internatului sunt precizate aspecte privind orele de studiu, deplasarea diferenţiată (fete: lift - etaje III-IV, băieţi: scări - etaje I-II), învoirea, interdicţii, sancţiuni.

Caracterul specific al şcolii se referă la: uniforma şcolară, masă de prânz şi cină - preparare în cadrul orelor de predare, învăţământ practic în hotelul pedagogic, intervenţii practice în interiorul şi exteriorul şcolii, şanse excelente de practicare a meseriei, nu se impune taxă şcolară.

Școala este susținută financiar de comunele din regiune, taxele plătite de elevii interniști, alocațiile acordate de comunitate, donații și sponsorizări de la agenții economici din Tirol.

În școală se studiază 6 limbi străine (ex. engleză, spaniolă, italiană, chineză), dintre care 3 sunt obligatorii, iar celelalte 3 sunt opționale. Pentru însușirea limbilor străine se organizează o săptămână de pregătire suplimentară.

Din totalul orelor:

o 1/5 reprezintă cultură generală;

o 1/5 reprezintă discipline economice;

o 1/5 reprezintă teorie de specialitate;

o 1/5 reprezintă educație antreprenorială;

o 1/5 reprezintă practică efectivă.

Şcoala este membră a Asociaţiei şcolilor europene profesionale de hotelărie şi turism (AEHT), promovează acţiuni de parteneriat cu şcoli europene şi participă la târgurile internaţionale pentru turism.

Absolvenții au mari șanse de angajare, fie în turism, fie în alte domenii, ca urmare a competențelor lingvistice în limbi străine și a faptului că primesc certificate, atât în gastronomie, cât și în turism.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

colaborarea cu agenții economici;

efectuarea unor vizite de studii la agenții economici de profil din regiune;

Page 11: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

11

implicarea agenților economici în diferite acțiuni organizate la nivelul unității școlare

(concursuri, seminarii, expoziții, etc.)

- cu modificări legislative:

desfăşurarea orelor de instruire practică pe grupe de câte 10 elevi ;

alocarea unor fonduri pentru achiziţionarea de materiale necesare instruirii practice şi în

laborator;

implementarea disciplinelor aplicate (matematică aplicată, limbi moderne aplicate în domeniul de pregătire).

4. Exemple de bună practică relevante sesizate

elevii pregătesc masa pentru ceilalți colegi;

examenul final pentru partea practică este susținut la Camera de Comerț;

fiecare elev încheie individual contract de practică cu agentul economic anterior începerii școlii;

se lucrează pe grupe de câte 10 elevi;

școala are o pronunțată tendință de marketing;

în fiecare an elevii trebuie să efectueze o perioadă de practică în afara școlii;

atât elevii cât și profesorii au uniforme (odată la 4 – 5 ani se organizează o paradă a uniformelor, părinții și elevii alegând uniforma).

Raportori: Iordache Elena și Verdeș Lăcrămioara - Cerasela

Raportul vizitei din data de 15.10.2013 Intervalul orar: 14.00 – 17.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Școala profesională D. Swarovski & Co Wattens

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Școala privată publică.

Se admit 30-35 de ucenici/an, distribuiți pe 3-3½ ani de studii în funcție de performanțele acestora; din punct de vedere juridic pot fi admiși și ucenici de la alte fabrici și de asemenea ucenicii formați de această școală pot opta pentru alte fabrici.

Se admit 2-3 fete/an încercându-se promovarea femeilor în acest domeniu.

Criterii de admitere: calificare, test de aptitudini, interviu. Vor fi admiși doar elevii cu situație școlară foarte bună; concurența poate ajunge până la 4 elevi/loc.

Page 12: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

12

Specializări urmate: tehnician contrucții mașini, tehnician linie producție.

Ani de studiu:

o an 1 și an 2 se realizează în laboratorul - atelier;

o an 3 se realizează în secția de producție.

Ponderea orelor de teorie/practică:

o 3/4 ore practică;

o 1/4 ore teorie.

Vârsta elevilor: 15-16 ani.

Durata anului școlar: 40 săptămâni (38 - 39 săptamâni în funcție de sărbătorile legale).

Cadrele didactice provin atât din cadrul fabricii D. Swarovski & Co Wattens cât și din afara ei, respectiv din Innsbruck.

Elevii au contract (contract de învățare) și sunt plătiți ca oricare dintre angajații firmei (14 remunerații), 1 primă de concediu, 1 primă de Crăciun. În primul an de studiu primesc 600 €.

Mod de lucru cu elevii:

elevii sunt împărțiti pe grupe (o grupa este formată din 8-10 elevi);

An 1, primele 2 luni alocate procedurilor simple, noțiuni de bază;

An 2, se trece la lucrul pe strunguri, freze cu comandă numerică, astfel încât toți să ajungă să lucreze pe toate utilajele. Utilajele pe care elevii lucrează sunt noi (2 ani), urmărindu-se în permanență ca elevii să fie familiarizați cu cele mai noi tehnologii. Finanțarea materialelor de lucru, a utilajelor din laboratoarele-atelier este suportată de D. Swarovski & Co Wattens.

Șlefuirea sticlei se face de mână în laborator pentru a ști ce se întâmplă de fapt pe linie, defecte care pot apărea, modalități de remediere ale acestora.

În prezent producția cristalelor se face computerizat. Este calculat unghiul de refracție pentru fiecare fațetă și pentru fiecare direcție în parte, simulat apoi în varianta 3D și optimizat pe calculator.

Evaluarea:

fișe de evaluare, proiectul care constă într-o piesă mai complexă (la sfîrșitul anului 3);

media notelor primite (note de la 1-5);

evaluarea este realizată de către Camera de Comerț.

În preajma sărbătorilor de Crăciun elevii din anul 3 stabilesc o tematică și fiecare dintre ei realizează un proiect care este expus apoi în expoziția din interiorul fabricii.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative: -

- cu modificări legislative: Școală Profesională în sistem dual.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate: Au existat multe exemple de bună practică, am înțeles mai bine cum funcționează un sistem educațional diferit de sistemul educațional românesc. Vom enumera câteva dintre cele mai interesante aspecte:

Baza materială extraordinară asigurată de stat (și în unele cazuri de privat).

Agentul economic, asociațiile profesionale susțin din punct de vedere financiar școlile.

Perfecta conlucrare între Camera de Comerț, școală, agent economic, conlucrare în care fiecare partener are un rol bine definit, școla fiind permanent sprijinită de agenții economici și comunitatea locală.

Numărul mic de elevi existent într-o clasă (cel mult 25-26) lucru ce facilitează procesul educațional.

Page 13: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

13

Numărul mare de calificări (250 în întreaga Austrie) și numărul mare de elevi (1/3 din elevii de 16 ani) integrați în sistemul dual de învățământ (2 zile școală și 3 practică la agentul economic, de exemplu).

Importanța acordată învățării limbii engleze , dar și a altor limbi.

Ponderea mare a obiectelor de specialitate în programa școlară.

Importanța acordată muncii în echipă și evaluării prin intermediul probelor practice (proiecte, portofolii) pe care elevii le rezolvă pe parcursul unui an de studiu.

Eficiența lucrului cu grupe mici de elevi (8-10/grupă).

Existența unor oferte școlare speciale pentru elevii dotați, cu programe flexibile adaptate cerințelor acestora.

Raportori: Colțea Cristina și Vulpeș Titiana

Raportul vizitei din data de 16.10.2013 Intervalul orar: 9.00 – 12.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Școala Profesională Tiroleză de Comerț și Industrie Hotelieră

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Ucenicii sunt activi 10 luni/an la agentii economici si 2 luni/an la școlă.

Școala are 750 elevi dintre care:

o 150 elevi la profilul Comerţ;

o 600 elevi la profilul Turism.

Am asistat la unităţi diverse de predare:

1. Cabinetul de limba franceză. Elevii au 3 ore/săptămână. (50 minute). În primul an la franceză vin elevii de nivel II, iar aprofundarea se face spre final. Evaluarea se face pe baza unui punctaj care urmărește colaborarea între elevi, să poată realiza proiecte proprii și să dobândească un anumit vocabular. La evaluarea finală elevii trebuie să înțeleagă un meniu și să îl poată efectua practic, iar bucătarul verifică dacă produsul final corespunde rețetei. Elevii au un portofoliul în care au toate disciplinele studiate (un biblioraft în care adaugă treptat fișele pe care le realizează în clasă).

Page 14: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

14

Elevele întocmesc un meniu în

limba franceză

Evaluare curentă:

Citirea meniului în limba franceză

2. Cabinetul de limba engleză. Am observat că elevii nu au uniformă dar au papuci de casă, la fel și profesorul. Se lucrează pe grupe mici.

3. Cancelaria profesorilor clădirea I - Turism. Nu există cataloage ca la noi, profesorii au de scris zilnic un raport, iar norma este de 24/27 ore/săptămână. Salariul unui profesor începe de la 1680 Euro în primul an de activitate, iar la fiecare 6 ani se mai adaugă câte 250 euro, de trei ori. Se mai adaugă la salariu pentru custodiat 50 Euro și 100 euro pentru dirigenție.

4. Sala de disciplină economică/vânzări.

5. Atelierul de bricolaj pentru vitrinieri.

6. Cancelaria profesorilor clădirea II - Comerț.

7. Internatul. Există reguli foarte stricte, între 8-9 p.m. au o oră de studiu, sunt 5 pedagogi/etaj. Au două etaje închise deoarece a scăzut numărul elevilor (200 locuri libere)

Viţă de vie proprie

Recepţia internatului

8. Sala de servire. Elevii au exemplificat diferite module speciale:

a. Masa de tranșare- se realizează în fața clientului, pentru a putea observa prospețimea cărnii;

b. Somelierul- specialitate. Ucenicii fac în primul an câte o oră suplimentar, în anii II,III fac 2-3 ore suplimentar, în final primesc certificat de somelier;

c. Somelier pentru brânzeturi- demonstrează cum se montează o farfurie și recomandă vinul potrivit;

Page 15: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

15

d. Marinade pentru salate;

e. Pește- dezosare;

f. Flambare deserturi;

g. Tehnica servirii vinului alb.

9. 2 bucătării didactice, fiecare cu 4 module de gătit. În prima bucătărie se face supa și desertul, iar în cea de-a doua se face preparatul principal.

Evaluarea se face pe baza de punctaj. Directorul scolii a dezvoltat un soft recunoscut în landul Tirol.

Fisa de evaluare

Softul de evaluare

i

Catalogul unei clase

Page 16: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

16

Concentrarea calificărilor dintr-un domeniu doar într-o școală – politica Landului Tirol (23 de școli de ucenici).

Instituția a fost înființată acum 25 de ani.

Dispune de un internat cu 200 de locuri (din cauza scăderii populației școlare, în acest an au doar 120 de elevi interni).

Costul șederii la internat se ridică la 200 EUR/lună – prezența este de 2 luni.

Școala are în dotare 4 săli IT cu 20 de calculatoare fiecare. Din 2011 în fiecare clasă există un videoproiector.

Școala are 2 bucătării cu 20 posturi de lucru, o sală de mese cu 100 de locuri, sală de mic-dejun + bar. În anul următor se dorește refacerea bucătăriilor pe 2 module: unul pentru pregătirea meselor pentru internat și unul strict pentru activitatea de practică a elevilor – investiție de cel puțin 2 milioane de euro.

Din luna octombrie școala a implementat catalogul electronic și a reușit armonizarea a 2 softuri: administrativ și financiar.

Numărul elevilor este de 750 (150 în domeniul comerțului și 600 în domeniul turismului).

Școala are un număr de elevi cu 30% mai mic față de acum 6 ani și estimează o scădere de 20% față de aceeași perioadă până în 2020 – scădere cauzată de opțiunea din ce în ce mai mare a elevilor către liceu (cu bacalaureat).

Califică elevi pe 3 rute:

Școală profesională de 3 ani – dacă doresc dublă calificare de genul: ospătar-bucătar școala durează 4 ani;

Liceu de specialitate de 5 ani;

Școală profesională de comerț de 3 ani.

Școala califică cel mai mare număr de elevi din Tirol pe Asistent de hotel (au elevi și din Germania).

Ucenicii/elevii încheie un contract cu agentul economic și cu școala pentru întreaga lor formare. Pentru activitatea la agentul economic elevul primește în primul an 560 euro/lună, în al doilea an 700 euro/lună iar în al treilea an 800 euro/lună.

Se lucrează pe grupe, între 6 și maxim 10 elevi.

Într-un an școlar elevul este la școală doar 2 luni, restul de 10 luni fiind la agentul economic (1 lună au concediu). În cele 2 luni de școală elevii învață 46 ore/săptămână la care se adaugă ore suplimentare 2-4 pentru cursuri de somelieri tineri vinuri, somelier brânzeturi sau pentru limbi străine.

Începerea cursurilor este flexibilă, depinzând total de sezonul turistic (clasele de hotelărie încep cele 2 luni de pregătire în noiembrie - decembrie).

Agentul economic participă la evaluarea finală a elevului, evaluare care se organizează la Camerele de Comerț. CCI recompensează agentul economic care pregătește la un nivel înalt elevii.

Evaluarea profesorilor este făcută de elevi iar evaluarea directorilor de către cadrele didactice (sub protecția anonimatului și în format electronic).

Cadrele didactice au fiecare sala proprie de predare.

Numărul orelor de predare este de 23 pe săptămână.

Cadrele didactice provin din mediul economic (directorul adjunct deținând chiar și un hotel în zonă).

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

Creșterea numărului de locuri la liceele de specialitate.

Diseminarea vizitei de lucru la nivel de unitate şi de oraş.

Concentrarea calificărilor dintr-un domeniu într-o singură școală.

Atragerea agenților economici și ai reprezentanților CCI în evaluarea elevilor (se face prin Metodologia certificării competențelor profesionale).

Page 17: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

17

Activitati de constientizare a tuturor actorilor implicati, în vederea îmbunătățirii procesului educativ instructiv în special în domeniul pregătirii practice: părinţi-elevi-profesori-agenţi economici-foruri abilitate-primării, etc.

Evaluarea cadrelor didactice de către elevi și a directorilor de către personalul angajat (pentru diagnoză și remediere).

Amenajarea sălilor pe profesor (în limita spațiului disponibil).

Predarea cu mijloace IT – dotare cu calculatoare!!! și schimbarea lor periodică!!!

Orientarea predării spre studiu de caz și activități practice.

- cu modificări legislative:

Implicarea Camerei de Comerț și industrie în stabilirea agenților economici care vor asigura practica elevilor.

Stimularea agenților economici pentru acceptarea colaborării cu școlile.

Recompensarea financiară a elevilor pe timpul practicii.

Introducerea admiterii la liceu și la școala profesională după clasa a VIII-a!!!

Reintroducerea notelor la examenele de certificare a competențelor profesionale (sau a calificativelor în nr. mai mare) pentru diferențierea elevilor!!!

Modificarea curriculumului, în sensul scăderii nr. de module de specialitate dar cu creșterea nr. de ore/modul și a creșterii nr. de ore de practică – la agentul economic.

Acordarea unor facilități fiscale agenților economici.

Scăderea nr. de elevi pe clasă și permiterea lucrului pe grupe!!!

Ministerul Educaţiei să țină cont de recomandările venite de la CNDIPT.

Recunosterea vechimii în specialitate pentru profesorii care predau specialităţi fără diminuarea salariului cu acelui spor de stabilitate de 10 ani la catedra. După 20 ani de vechime în specialitate este gresit să penalizezi un cadru didactic pentru că nu are vechime la catedră. Doar după înca zece ani acesta poate să beneficieze de salar întreg. La fel şi gradul II sau I să poată fi dat mai repede de către profesorii cu vechime în specialitatea predată.

Finanţarea de la Bugetul de Stat pentru dotarea minimală a laboratoarelor în şcoală precum şi pentru materii prime.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Activitatea practică în bucătăriile școlii – pregătirea meselor pentru interni, elevi, profesori.

Exersarea tehnicilor de servire în condiții reale (în sala de mese).

Asistarea elevilor în procesul de învățare individuală la teorie (profesorul oferă suport de curs și/sau tematica generală, elevii căutând informația pe calculator sau studiind fișele și apoi exersând prin realizarea unor materiale: ex. scrisoare de informare).

Page 18: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

18

Raportori: Petcu Claudia și Bălan Sorina Mihaela

Raportul vizitei din data de 16.10.2013 Intervalul orar: 14.00 – 17.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie: Liceul Tehnologic IMST

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Domnul profesor Marcus Lentsch, de profesie inginer constructor cu o vechime de 5 ani în învăţământul profesional şi tehnic ne-a adus la cunoştinţă că, pentru şcoala lor, deviza este: „Minte, Inimă, Mână”.

Imst Colegiul Tehnic este centru de formare și de competență pentru inginerie structurală, tehnologia lemnului, design de mobilier, precum și tehnologia informației în Tirol.

Instituţia asigură şcolarizare la nivel :

1. Liceal

2. Şcoală profesională

3. Educaţia adulţilor (colegii)

1. Nivel liceal -Specializările pe care le oferă şcoala vizitată sunt:

bH- Tehnician construcţii terane şi subterane

bT- Tehnician arhitectura interioară şi tehnologia lemnului

A- Tehnician proiectant mobilă şi amenajări interioare

2. Şcoala profesională de tâmplărie are o durată de 4 ani şi se finalizează cu un examen de absolvire format din o lucrare practică realizată pe baza proiectării unui produs de către elev, o lucrarea scrisă şi un examen de teorie.

Page 19: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

19

Utilaje de prelucrare a lemnului performante

3. Pentru nivel 3 avansat şcoala oferă şcolarizare pentru Colegiul IT( Tehnologia informaţiei) şi în curs de autorizare un Colegiu pentru construcţii

NIVEL LICEAL

Planul cadru pentru liceu este structurat pe 3 piloni (nr. de ore total se împarte în 3 părţi):

1. Educație generală (limba germană, matematică aplicată corespunzătoare meseriei, engleză, economie aplicată) - oferă o dezvoltare umană bună și cunoștințe generale, care permit o corectă evaluare a vieții și a mediului.

2. Instruirea teoretică de specialitate - oferă "cunoștințe tehnice" și este baza pentru o calificare profesională în mai multe domenii (rezistenţa materialelor, organizarea şantierului).

3. Instruire practică de construcții - oferă abilități tehnice, abilități și cunoștințe în domeniul zidăriei: tencuieli, cofraje, mochetă, etc, precum și în domeniul de tîmplărie, cum ar fi șarpante, scari, tavane și pereți.

La începutul şcolarizării elevii studiază desen tehnic 3 ore pe săptămână, realizează schiţe cu mâna liberă, apoi învaţă proiectarea pe calculator folosind diverse softuri oferite de agenţii economici, parteneri, iar începând din anul 3 şi continuând în anul 4 realizează proiectul final de absolvire.

În anul 5 nu se studiază discipline de specialitate ci se face doar pregătire de bacalaureat.

La activităţile practice elevii realizează machete, încercări de laborator, măsurători şi uneori organizează şantiere pentru activităţi caritabile.

După absolvirea celor 5 ani se obţine bacalaureatul profesional, după care pot merge la Universităţi (inginer diplomat), Facultăţi de specialitate (devine inginer diplomat de specialitate) sau după 3 ani de practică în domeniu, după absolvirea unor examene poate deveni inginer de specialitate.

La absolvire, pentru bacalaureatul profesional, elevul trebuie să facă dovada efectuării unui stagiu de practică de 8 săptămâni pe perioada vacanţelor şcolare, în primii 4 ani de şcolarizare, în afara programului şcolar.

Elevii realizează în şcoală proiecte pentru firme de exerciţiu pe domeniul producţiei, contabilitate, management cu ajutorul cărora exersează situaţii concrete din realitate, emit acţiuni pentru firmă pe care le licitează pentru profesori, care devin acţionari. Materia primă este procurată de şcoală dar se intenţionează ca din anul şcolar următor să fie cerută o anumită sumă de la elevi pentru materiale.

Şcoala ofera creativitate, este o şcoala a multitudinii, a variaţiei. Cu o înțelegere tehnică de bază ,cu precizie, curăţenie, creativitate, curiozitate și deschidere se formează premisa că activitatea și proiectele remarcabile sunt în curs de dezvoltare.

Page 20: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

20

Produse realizate de elevi la absolvire

Perspective pentru absolvenţi:

după 5 ani de școlarizare absolvirea examenului de diplomă MATUR (bacalaureat);

formare profesională cu diploma recunoscută în UE;

posibilitatea de a studia la Universităţi de Ştiinţe Aplicate;

după 3 ani de practică: titlul profesional de INGINER, la cerere;

autorizația de a deschide un birou tehnic, după 5 ani de experiență profesională;

dreptul de a studia la o Universitate Tehnică.

ŞCOALA PROFESIONALA DE TÂMPLARI

Planul cadru este structurat pe 3 piloni la fel ca la învăţământul liceal tehnic, însă după 2 ani de şcolarizare elevul poate deveni calfă, iar după alţi 2 ani de practică în domeniu poate susţine un examen de maistru.

Însuşirea noţiunilor de desen tehnic este foarte importantă şi pentru acestea se alocă 3 ore/săptamână în an I pentru schiţe de mână, 3 ore/săptamână în anul II când se combină desenul la scară cu desenul pe calculator, iar în anul III 3 ore/săptamână numai pe calculator (şcoala are softuri pentru calculator cu licenţă).

Agentul economic este ales de elev împreună cu familia, se semnează un contract şi este foarte interesat de prezenţa şi competenţele dobândite de elev pe perioada şcolarizării. Elevul este retribuit de acesta atât pe perioada cursurilor desfăşurate în şcoală cât şi pe perioada de practică. Pentru a putea încheia acest contract, agentul economic trebuie să aibă cel puţin un angajat care are uncurs de tutore.

Agentul economic oferă materiale diverse pentru activitatea practică iar şcoala în schimb oferă spaţiul atelierului pentru organizarea de activităţi de instruire a propriilor angajaţi cu noua tehnică, în afara programului şcolii.

COLEGIUL IT

Este un învăţământ pentru educaţia adulţilor şi pot fi admişi absolvenţi cu bacalaureat sau fără (caz în care se pot pregăti în paralel pentru a promova bacalaureatul).

După 2 ani la zi se obţine o diplomă profesională iar dupa 3 ani de practică poate susţine un examen şi poate deveni inginer dacă are bacalaureat.

Din al doilea an de studiu cursanţii pot opta pentru dezvoltare software sau pentru reţele de calculatoare.

O nouă modificare legislativă a apărut şi anume predarea disciplinelor de specialitate a 70 ore într-o limbă de circulaţie internaţională de către profesorul de discipline tehnice.

Practica elevilor, orele de informatică şi orele de limbă străină se desfăşoară cu clasa împărţită pe grupe.

Page 21: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

21

Pe parcursul vizitei ne-au fost prezentate laboratoarele şi atelierele din dotarea şcolii, unde elevii îşi desfăşoară o parte din practica de specialitate . Este de remarcat faptul că se porneşte de la tehnologie manuală, maşini unelte simple şi se termină cu maşini unelte complexe de ultimă tehnologie.

Şcoala are un rol esenţial în achiziţionarea tehnologiilor de ultima oră prin procedura implementată şi anume: se utilizează o maşina doi ani, se face reparaţie capitală, se vinde, se completează banii pentru achiziţionarea ultimului model de maşină. Se lucrează cu grupe mici de elevi, în funcţie de complexitatea operaşiilor ce se execută(ex. La CNC-uri lucreaza grupe de 4-5 elevi).

Este important: nu lucrează oricine orice.

Profesorii beneficiază de cursuri de formare de câte o săptămână pe an şi de asemenea la achiziţionarea unui utilaj nou.

Agenţii economici au parteneriat cu şcolile pentru perfecţionarea propriilor angajaţi şi oferă şi aceştia materiale de lucru (consumabile) pe lângă cele achiziţionate de şcoala sau de elevi (ex. lemnul e plătit de fiecare elev aproximativ 15 euro/an).

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

realizarea lucrărilor practice în echipă (pentru că în practică elevul va trebui să aibă competenţe de muncă şi relaţionare în echipă);

o mai multa seriozitate si responsabilitate în procesul didactic;

obiectivitate în evaluare.

- cu modificări legislative:

metodologia de efectuare a practicii (implicarea agentului economic);

metodologia de bacalaureat profesional;

metodologia de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic(obligatoriu realizarea unui

produs sau a unei probe practice însoţită de un proiect şi o evaluare sumativă a

competenţelor);

planul cadru, centrat mult pe informaţii teoretice utile şi practică (matematica aplicată,

economie aplicată, limbi moderne aplicate-manuale adaptate calificărilor).

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Proiectele realizate pe grupe de elevi prin care îşi înfiinţează propria firmă-firma de exerciţiu şi plasarea acţiunilor profesorilor, după promovarea firmei.

Instruire elevilor folosind tehnologii moderne întâlnite în practică.

Parteneriatul realizat de către familie şi elev cu firma, asumându-si în acest fel responsabilităţile şi conştientizând importanţa pregătirii profesionale-reduce abandonul şcolar.

Asigurarea cu tehnologie nouă: utilizează doi ani o tehnologie, utilajul intră în reparaţie capitală, se vinde, la banii obţinuţi se completează diferenţa pentru achizitionarea maşinii unelte de ultima tehnologie.

Existenţa relaţiilor cu firmele care vin şi îşi fac perfectionările în cadrul şcolii şi care sunt direct interesate de tehnologia nouă şi asigurarea consumabilelor .

Raportori: Damşa Rodica Steluţa și Oltean Lidia - Steluța

Page 22: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

22

Raportul vizitei din data de 17.10.2013 Intervalul orar: 9.00 – 12.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Școala profesională din Tirol pentru tehnica construcțiilor de mașini

2. Aspecte prezentate de organizatori:

În locația vizitată își desfășoară activitatea 4 unități școlare diferite, cu mai multe specializări și care asigură pregătirea de specialitate atât pentru elevi cât și pentru firmele care au același domeniu de specialitate.

Școala profesională din Tirol pentru tehnica construcțiilor de mașini asigură pregătirea a cca 900 de elevi în calificări specifice exploatării și reparării autoturismelor, camioanelor și mașinilor agricole.

Activitatea este desfășurată pe cele două mari componente: componenta teoretică și componenta practică, legătura dintre acestea făcându-se în cadrul activităților desfășurate în cadrul laboratoarelor tehnologice.

Efectivele de elevi sunt de 30 / clasă, aceștia se împart în grupe de 10, care lucrează simultan pe componentele de instruire practică și laborator tehnologic. Instruirea teoretică se desfășoară cu tot efectivul de elevi. În alte landuri ale Austriei clasa este împărțită în câte două grupe, dar în acest land se preferă activitatea cu grupe de elevi cu efective mai mici.

Baza materială a școlii este permanent modernizată, laboratoarele tehnologice fiind dotate cu echipamente de ultimă generație, urmărindu-se beneficiile pe termen lung.

Landul Tirol investește anual aproximativ 28.000.000 € pentru toate școlile care funcționează în sistem dual, distribuind această sumă în funcție de necesități. Cadrele didactice sunt implicate în atragerea investițiilor în școlile în care își desfășoară activitatea fiind preocupate permanent de pregătirea cât mai bună a elevilor pentru ca rezultatele obținute de aceștia să justifice investițiile în unitățile respective.

Au fost prezentate:

laboratoarele de diagnosticare auto (dotare de aproximativ 500.000 €) în care se utilizează diferite sisteme de diagnosticare elevii fiind împărțiți în grupe de studiu, lucrează individual pe calculator, profesorul are acces la toate rezultatele elevilor realizând permanent monitorizarea și evaluarea activităților derulate de aceștia;

laboratorul de echipamente hidraulice, pneumatice și sisteme de frânare (investiție de circa 360.000 €) - elevii studiază diferite sisteme de frânare, realizează planuri de lucrări pentru efectuarea unor dotări suplimentare ale autovehiculelor, lucrează pe fișe de lucru, parametrizarea diferitelor sisteme, verifică și testează rezultatele obținute pe standurile de testare, profesorul având rol de consultant, monitor și evaluator al activității;

atelierele auto și atelierul pentru camioane și mașini agricole au dotări de ultimă generație realizate de firme de prestigiu (MAN, Mercedes, Mazda, Audi, BMW). Laboratoarele tehnologice sunt închiriate și de firmele respective pentru pregătirea propriilor specialiști. Se realizează activități de testare și diagnosticare, având în vedere că sistemele sunt asistate electronic se efectuează și verificarea și parametrizarea sistemelor de direcție, frânare, suspensie, tracțiune, efectuarea și completarea documentațiilor administrative necesare privind repararea autovehiculelor începând cu comanda de reparații la primirea mașinii și terminând cu devizul de reparații.

Obiectivele pregătirii sunt stabilite de către firme împreună cu Camera de Comerț. Activitatea în sistem dual este o activitate deosebit de complexă, nu înseamnă doar colaborare cu firmele pentru desfășurarea instruirii practice a elevilor ci și colaborarea cu firmele pentru dezvoltarea domeniului (construcțiilor de mașini) în zona Tirol.

Marile firme participă prin donații și sponsorizări la dotarea laboratoarelor tehnologice ale școlii, închiriază laboratoarele tehnologice din școală pentru formarea propriilor specialiști, aceste colaborări

Page 23: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

23

fiind benefice pentru recunoașterea prestigiului școlii respective. Școala realizează și achiziții direct de la firme la prețuri avantajoase cu plata eșalonată pe termen lung .

Curriculum-ul este diferențiat în funcție de necesități și calificări. Sunt cuprinse atât conținuturi și activități clasice de pregătire (cunoștințe generale din domeniu) care asigură înțelegerea principiilor de funcționare, iar apoi se aplică teoria în practică în laboratoarele tehnologice, practica la agenții economici asigurând formarea de competențe noi care asigură completarea pregătirii de specialitate. Din punct de vedere al studiului pe competențe totul se bazează pe interdisciplinaritate.

Toate modulele care se studiază în cadrul școlilor de ucenici sunt module cu aplicativitate în domeniul de pregătire de exemplu: matematică aplicată, laborator pentru măsurări, atelier pentru asamblare-testare. Elevii realizează proiecte școlare care se întind pe durata întregii perioade de pregătire, realizând subansambluri în miniatură ce pot fi constitui la finalul ciclului de pregătire dovezi –produse ale școlarizării.

Portofoliul elevilor cuprinde suporturi de curs, fișe de lucru, fișe de evaluare realizate de profesorii de specialitate pe baza programelor școlare elaborate la nivelul fiecărui land. Sunt utilizate software de specialitate, elevii se autodocumentează, profesorii au rol de supraveghere, monitorizare, consultanță. Conținuturile sunt adaptate cerințelor agenților economici din zonele respective. La finalizarea studiilor, elevii susțin probe teoretice și practice pentru demonstrarea competențelor. Evaluarea teoretică este realizată de unitatea școlară care își asumă responsabilitatea pentru nivelul de pregătire teoretică, evaluarea practică se realizează în cadrul Camerei de Comerț de către agenții economici, care de regulă angajează forța de muncă pe care au pregătit-o. Elevii care doresc să susțină examen de bacalaureat pot participa la cursuri suplimentare de pregătire teoretică la disciplinele la care se susține examenul de bacalaureat.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

implicarea dotării atelierelor cu echipamente de ultimă generație;

implicarea agenților economici în elaborarea curriculumului de specialitate;

perfecționarea profesorilor de specialitate prin participarea la activitățile desfășurate de agenții economici privind utilizarea noilor tehnologii;

organizarea procesului didactic pe grupe de elevi;

restructurarea rețelei școlare și realizarea în județe a unor unități școlare unice pentru fiecare domeniu de pregătire.

- cu modificări legislative:

implementarea sistemului dual de pregătire;

planurile de învățământ pentru IPT să cuprindă discipline cu strictă aplicativitate în domeniul de pregătire.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate

Organizarea activității didactice pe grupe de elevi.

Modalități de realizare și organizare a portofoliilor elevilor.

Utilizarea software de specialitate.

Toți profesorii au certificat ECDL complet.

Realizarea interdisciplinarității.

Modalitățile de monitorizare și evaluare continuă a activității elevilor.

Evaluarea competențelor la finalul ciclului de pregătire.

Raportori: Șandru Andra și Ofileanu Dimi

Page 24: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

24

Raportul vizitei din data de 17 octombrie 2013 Intervalul orar: 14.00 – 17.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: ȘCOALA PROFESIONALĂ TIROLEZĂ DE INSTALAȚII LANDESBERFUSSCHULEN

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Prezentarea școlii a fost făcută de dl. JUDMAIER Winfried – directorul instituției.

Școala a fost înființată la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, având un singur corp de clădire. În anul 1980 s-a construit al doilea corp de clădire, iar în 2003 cel de-al treilea. Atelierul pentru caroserii a fost dat în folosință în anul 2012.

Se preconizează ca în anul școlar 2013-2014, toată școala va intra într-un proces de modernizare și reamenajare, cu susținerea primăriei, dar și cu eforturi proprii.

Școala pregătește ucenicii pentru trei meserii:

instalator pentru construcții (climatizare, apă, canalizare);

mecanic caroserii;

lucrător în foi de metal (pentru acoperișuri).

Pregătirea elevilor cuprinde trei piloni:

o Cultura generală: comunicare în limba germană, comunicare în limba engleză, educație politică;

o Pregătire economică: economie aplicată;

o Cultura de specialitate: teorie de specialitate și instruire practică.

Din punctul de vedere al curriculum-ului, Școala Profesională Tiroleză de Instalații a ales parcurgerea în sistem modular bloc, în care se realizează pregătirea în școală timp de 10 săptămâni, iar restul săptămânilor (până la 40) elevii efectuează practica la agenții economici cu care au încheiat contract de școlarizare. Unul dintre motivele alegerii acestui sistem este faptul că elevii vin de pe tot teritoriul Tirolului și nu ar putea frecventa școala săptămânal.

Cultura de specialitate se realizează în structură modulară, având module principale și module speciale. În primii doi ani modulele de specialitate vizează pregătirea de bază, iar în următorii doi ani se parcurge instruirea specializată pentru meseria respectivă. În ultimul an, elevii aleg parcurgerea unui modul special, care le completează și le suplimentează pregătirea specifică (de exemplu modulul în care dobândesc competențe de proiectare a unei băi). Dar, există și posibilitatea ca, în locul unui modul special să se parcurgă un modul principal extins.

Finalizarea școlarității de face prin obținerea diplomei de ucenici. Aceasta presupune două etape: proba scrisă și lucrarea practică. Pentru stimularea pregătirii constante a elevilor, proba scrisă este înlocuită cu obligativitatea promovării tuturor modulelor de specialitate. Examenul scris este obligatoriu doar dacă elevul nu a promovat toate modulele de specialitate. Însă, examenul scris este considerat a fi o probă cu o dificultate destul de mare, astfel că elevii sunt motivați să promoveze cu succes fiecare modul. De asemenea există și situații în care, elevii care nu au promovat modulele aleg să repete parcurgerea lor în următorul an școlar, în locul susținerii examenului scris.

Dacă elevii nu promovează modulele parcurse la școală, sau dacă nu răspund cerințelor de la locul de muncă în care efectuează practica la agentul economic, pierd contractul de școlarizare cu acesta și devin șomeri.

Organizarea pregătirii în școală se face astfel: cultura generală și pregătirea economică se realizează cu clasa întreagă de elevii (în general sunt efective de 30 de elevi), iar cultura de specialitate se face cu clasa împărțită în trei grupe, de câte maxim 10 elevi. În vizita prin școală am constat și noi acest lucru, întrucât în toate laboratoarele de specialitate și în atelierele de practică orele se desfășurau cu 8-10 elevi, fapt ce duce incontestabil la eficiența programului de formare pentru dobândirea de competențe profesionale.

Page 25: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

25

De remarcat este și faptul că un modul de specialitate se parcurge câte 3-5 ore/zi, asigurând continuitatea și consistența formării competențelor profesionale.

Meseria de instalator pentru construcții (climatizare, apă, canalizare) are ponderea cea mai mare în procesul de școlarizare, fiind preferată de elevii-ucenici. De altfel, elevii care se pregătesc pentru această meserie au perspective de angajare foarte mari, iar deviza lor este: "Un instalator instruit nu poate fi înlocuit niciodată cu o mașină și fiecare persoană are nevoie de încălzire, apă, drenaj!". Ca perspective de viitor ale acestor elevi, se declară că cei mai mulți vor să înceapă propria afacere în acest domeniu, iar apoi să pregătească la rândul lor ucenici.

În anul I, elevii dobândesc competențe prin pregătirea de bază; de exemplu, studiază materialele utilizate în instalații (oțel, cupru, plastic etc.) cu proprietățile și întrebuințările lor. Pe parcursul a patru săptămâni, elevii au de realizat o lucrare simplă pe o anumită temă, în care trebuie să realizeze proiectul, să stabilească proprietățile materialelor ce pot fi utilizate, să aleagă materialele necesare și să realizeze practic lucrarea. Se specifică faptul că tema presupune utilizarea competențelor dobândite în cadrul mai multor discipline, deci are caracter interdisciplinar.

În anul IV, elevii studiază toate aspectele legate de instalațiile de apă, canalizare, climatizare și gaz. La fel ca elevii din anul I, pe parcursul a patru săptămâni echipe de câte doi elevi trebuie să realizeze o lucrare cu complexitate mare (de exemplu o instalație de încălzire a apei cu energie solară). Fiecare echipă realizează proiectul instalației în AutoCAD, stabilește componentele necesare pentru lucrarea practică, alege componentele din gama largă a celor puse la dispoziție de școală, realizează asamblarea componentelor și finalizează macheta instalației. Se fac teste de funcționare a instalației, se identifică problemele și se remediază până când instalația devine funcțională.

Vizitând laboratoarele, am analizat machetele elevilor din anul IV; acestea demonstrau o mare acuratețe în realizare, viziunea diferită a elevilor asupra aceleiași teme, asamblări realizate impecabil. S-a precizat faptul că după evaluare, machetele se demontează, țevile utilizate se aruncă, iar panourile goale sunt oferite următorilor elevi din anul IV pentru realizarea altor lucrări.

Este de remarcat faptul că școala asigură toate materialele necesare realizării lucrărilor practice ale elevilor, în fiecare an. Se precizează că se cheltuiesc 70 mii de euro pe an pentru materialele consumabile, deci este un domeniu destul de costisitor. Politica școlii și a sistemului de învățământ, în general, susține ideea că este obligatoriu nevoie de aceste resurse, pentru că altfel se pierde din calitatea formării ucenicilor.

Evaluarea elevilor se face pe parcursul celor patru săptămâni, prin observarea sistematică, precum și la final. Evaluarea finală vizează trei componente:

realizarea proiectului (se evaluează desenul tehnic realizat de elev);

aplicarea cunoștințelor de specialitate în realizarea temei;

realizarea lucrării practice.

Evaluarea finală se cuantifică în media notelor obținute la cele trei componente.

(Machetă realizată de elevi; stand cu subansamble și dispozitive de testare)

Meseria de mecanic caroserii este axată pe proiectarea, realizarea și repararea caroseriilor.

Ponderea cea mai mare a pregătirii de specialitate a elevilor constă în realizarea tratării și vopsirii caroseriilor; elevii studiază tehnicile de acoperire a suprafețelor, testarea și tratarea substraturilor, umplerea și șlefuirea suprafețelor, pregătirea materialelor, vopsirea etc.

Page 26: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

26

Complexitatea lucrărilor practice realizate de elevi diferă de la un an la altul. De exemplu, în anul I proiectează o caroserie de SUV în miniatură; în anul II realizează mânerul pentru portiere; în anul III realizează asamblarea mecanismelor interioare; în anul IV se face finisarea portierei, vopsirea și lăcuirea.

În cei patru ani, ucenicul trece prin toate operațiile specifice de prelucrare: sudare, cositorire, lipire, decupare, tăiere, șlefuire, vopsire etc. În anul IV elevii realizează un proiect, prin tehnica airbrush.

Am vizitat atelierul de caroserii, în care erau expuse lucrările elevilor, așa cum reiese din imagine. Ne-a fost prezentat laboratorul de vopsire a caroseriilor, dotat cu un sistem computerizat de preparare a culorilor; elevii învață tehnologiile de vopsire cele mai actuale, fiind familiarizați din școală cu materialele furnizate de producătorii de vopsele și lacuri pentru autovehicule.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

abordarea interdisciplinară centrată pe competențe;

evaluarea în echipe de cadre didactice a elevilor, prin metoda lucrărilor practice care integrează competențe vizate la mai multe module de specialitate și discipline de cultură generală;

consolidarea legăturilor cu agenții economici și cu furnizorii de materiale; facilitarea prin intermediul consorțiilor regionale a acestor legături;

implicarea Camerei de Comerț în constituirea unei rețele de agenți economici, care prin infrastructura proprie pot susține stagiile de practică a elevilor;

organizarea laboratoarelor de specialitate și a instruirii practice cu grupe de 10-12 elevi, pentru asigurarea eficienței strategiilor didactice specifice acestor forme de pregătire practică;

distribuirea în orarul școlii a modulelor de specialitate, astfel încât să poată fi susținute 4-5 ore consecutiv la același modul sau la module complementare; acest fapt permite utilizarea mai eficientă a timpului, asigurarea continuității pregătirii, observarea sistematică a progresului real al elevilor, timpul de evaluare nu mai este limitat la cele 50 de minute ale orei unice etc.

- cu modificări legislative:

este necesar ca legislația să prevadă statutului special al școlilor profesionale și să includă condiții clar delimitate de finanțare suplimentară a învățământului profesional și tehnic, în raport cu celelalte filiere;

atribuirea unui fond bugetar școlilor profesionale pentru a realiza o pregătire practică de calitate și performanță, la nivelul actual al tehnologiilor;

crearea unui cadru legislativ pentru: selectarea agenților economici implicați în procesul de învățământ, sprijinirea disponibilității acestora pentru realizarea pregătirii practice a elevilor, favorizarea demersurilor agenților economici de a susține școlile profesionale cu echipamente și materii prime;

în Austria, datorită modului de organizare a sistemului de învățământ dual, nu există limită de vârstă pentru școlarizarea persoanelor care doresc să devină muncitori calificați într-o meserie. Astfel, cei care au abandonat școala, nu și-au finalizat studiile sau au absolvit alte școli și doresc să se califice într-o meserie, au posibilitatea de a se integra oricând în sistemul de învățământ prin școlile de ucenici, indiferent de vârstă și fără plata unor taxe. Prin comparație, în România există o rată destul de mare a abandonului școlar, iar reintegrarea în învățământul secundar este condiționată de vârstă și de existența formelor de învățământ seral sau cu frecvență redusă. Actualele planuri de școlarizare nu cuprind învățământul

Page 27: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

27

profesional seral, iar frecvența redusă este posibilă doar pentru filiera teoretică. Astfel, din cauza limitei de vârstă, persoanele care doresc să se califice într-o meserie, o pot face doar prin cursuri de calificare oferite de furnizori de formare pentru adulți. Consider că ar fi necesară o modificare legislativă, care să permită școlarizarea în învățământul profesional fără limită de vârstă a persoanelor care au abandonat școala sau care doresc să obțină calificări profesionale;

parcursul învățământului profesional trebuie să fie de minim trei ani, iar durata lui să fie stabilită în funcție de complexitatea calificării;

reducerea ponderii disciplinelor de cultură generală și creșterea ponderii culturii de specialitate în pregătirea elevilor din învățământul profesional. Studierea științelor în mod aplicat pentru fiecare domeniu, integrat în cultura de specialitate.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate

Elevii cu rezultate deosebite sunt puși în valoare și prezentați întregii comunități școlare; am văzut mai multe bannere de dimensiuni mari, cu elevii care au obținut premii la concursurile profesionale, afișate în locurile publice din școală. Pe lângă sentimentul de mândrie și apartenență pe care îl insuflă elevilor școlii, se creează și motivația pentru performanță.

Atât timp cât și comunitatea pun accent pe asigurarea unei pregătiri de performanță; la data vizitei se desfășura într-unul dintre atelierele școlii un concurs profesional, organizat în parteneriat cu Camera de Comerț, în cadrul căruia 15 elevi participanți aveau de realizat o piesă după un produs etalon, prin parcurgerea mai multor operații de prelucrare. Această activitate face parte din strategia școlii de intensificare a legăturii școlii cu mediul economic. Este o modalitate de stimulare a performanței și a interesului elevilor pentru propria pregătire. Pentru partenerul extern, Camera de Comerț, este o reprezentare a măsurii în care se ating standardele pregătirii profesionale în școală.

Școala organizează anual Ziua Porților Deschise, în cadrul căreia se desfășoară activități comune cu elevii din anul IV și elevii din clasa a IX-a de la școala politehnică. De exemplu, în activitatea din cadrul atelierului de vopsitoriei, elevii din anul IV realizează desene prin tehnica airbrush pe telefoanelor vizitatorilor sau le fac acestora tatuaje, după ce proiectează împreună schița și culorile. Apreciez faptul ca elevii școlii sunt responsabili pentru îndrumarea celor aflați în etapa de alegere a unui parcurs profesional, întărind încrederea în propria formare profesională și respectul față de meseria pentru care se pregătesc. Este un aspect al marketingului educațional insuficient utilizat la noi, ce poate fi preluat cu succes ca exemplu de bună practică.

Raportori: Rodica Ciuchi și Șerban Laura - Aurelia

Raportul vizitei din data de 18.10.2013 Intervalul orar: 9.00 – 12.00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: Școala Profesională Tiroleză de Electrotehnică, Comunicare și Electronică

2. Aspecte prezentate de organizatori:

D-nul director Wolfgang Steinlechner prezintă școala ca fiind „o verigă de legătură între teorie şi practică”, „un partener de formare şi dezvoltare a personalităţii”, „o comunitate de lucru cu spirit de echipă”, „un partener pentru agenţii economici”.

Şcoala oferă un învăţământ multilateral care pregăteşte elevii pentru viţa profesională. Acest lucru este realizat printr-o orientare către practică, printr-o dotare de ultimă generaţie împrospătată permanet, prin organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii practice în condiţii reale, prin realizarea de proiecte practice, vizite de studii la agenţii economici de profil, prin utilizarea de materiale multimedia şi de softuri educaţionale, prin promovarea unor acţiuni independente şi responsabile etc.

Ce face posibile aceste lucruri?

Page 28: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

28

Parteneriatele educaţionale cu firme care asigură formarea în condiţiile reale ale pieţei muncii şi sponsorizează şcoala, cu părinţii elevilor, cu Landul Tirol care finanţează şcoala, cu Camera de Comerţ şi Camera de Muncă care realizează evaluarea şi certificarea, cu ANOFP şi cu alte şcoli.

Şcoala asigură un învăţământ flexibil, urmarea fiind:

corelarea periodică a conţinuturilor cu specificul agenţilor economici care susţine instruirea practică a elevilor;

organizarea periodică a unor evenimente informative pentru părinţi, pentru viitorii elevi şi pentru agenţii economici care realizează instruirea practică, contacte cu agenţii economici/firme care sponsorizează şcoala;

implicarea Camerei de Comerţ şi a Camerei de Muncă a Tirolului pe durata formării elevilor şi la evaluarea finală a certificării profesionale a acestora, participarea elevilor la competiţii şi concursuri.

Şcoala dispune de 40 de cadre didactice, specialişti în tehnologie – ingineri şi profesori de cultură generală. În şcoală sunt amenajate 17 laboratoare de specialitate, dotate cu echipamente didactice de ultimă generaţie, cu 300 de PC-uri conectate la internet, cu softuri educaţionale.

Elevii pot urma cursurile în unul din cele patru domenii oferite de şcoală şi anume: Electrotehnică, Electronică, Comunicaţii şi IT. În şcoală învaţă anual 1200 de elevi, în sistem dual, parcurgând patru module în patru ani şcolari (câte un modul în fiecare an). Fiecare modul se studiază două luni în şcoală (activităţi teoretice) şi nouă luni la agentul economic (activităţi practice). Disciplinele de cultură generală studiate sunt discipline aplicate.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

diseminarea exemplelor de bune practici ale sistemului de învăţământ din Austria în rândul agenţilor economici şi comunităţii locale, în vederea atragerii acestora în sprijinul şcolii;

realizarea, cu elevii, de proiecte practice de lungă durată;

organizarea de vizite de studiu la agenţii economici de profil.

- cu modificări legislative:

lucrul pe grupe de 10 elevi la activităţile practice şi de laborator;

înlocuirea disciplinelor de cultură generală cu discipline aplicate (de ex. Matematică aplicată, Fizică aplicată, Chimie aplicată, limbi moderne aplicate în domeniul de pregătire);

reducerea numărului de ore de cultură generală în favoarea celor de cultură tehnică (instruire practică şi laboratoare);

reducerea ponderii orelor de teorie în totalul orelor.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Aranjarea meselor în laboratoare este stabilită de profesori (există variante de aşezare care face posibil lucrul cu două clase coordonate fiecare de câte un profesor, în acelaşi laborator).

Pentru dotarea şcolii profesorii de specialitate planifică necesarul, iar Landul finanţează.

În şcoală învaţă anual 1200 de elevi, în sistem dual, parcurgând patru module în patru ani şcolari (câte un modul în fiecare an). Fiecare modul se studiază două luni în şcoală (activităţi teoretice) şi nouă luni la agentul economic (activităţi practice). Disciplinele de cultură generală studiate sunt discipline aplicate.

Din cei 1200 de elevi 800 studiază în domeniul electrotehnic, agenţii economici solicitând acest lucru.

Clasele sunt formate din 30 de elevi, care se împart în grupe de lucru, de câte 10 elevi, pentru activităţile practice şi de laborator.

Page 29: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

29

Şcoala este finanţată de Landul Tirol. Comunele de unde provin elevii au o co-participare la finanţare.

La finalizarea şcolii, absolvenţii susţin un examen, care are o componentă teoretică – evaluată în şcoală şi o componentă practică – evaluată de Camera de Comerţ.

La intrarea în şcoală elevii au încheiate contracte de practică cu agenţii economici, la absolvire, majoritatea angajându-se acolo.

Raportori: Petroiu Carmen și Marinescu Patrița

Raportul vizitei din data de 18.10.2013 Intervalul orar: 14:00-17:00

Aspecte vizate:

1. Instituţie vizitată: SOB Tirol Şcoala de Asistenţă Socială, Innsbruck

2. Aspecte prezentate de organizatori:

Prezentarea şcolii, a ofertei educaţionale

În cadrul prezentării PPT a instituţiei au fost evidenţiate următoarele aspecte:

SOB Tirol Şcoala de Asistenţă Socială este o instituţie în regim privat (cu finanţatori privaţi) singura de acest gen din Tirol care şcolarizează cursanţi cu vârste cuprinse între 17-69 de ani.

Şcoală oferă meserii de asistenţă socială, 4 specializări:

- lucrul cu bătrânii;

- lucrul cu persoanele cu handicap;

- lucrul cu familiile;

- însoţirea persoanelor cu handicap.

Deviza şcolii (după cum afirmă d-na director) este: „Asistenţa socială profesionistă poţi să o înveţi uşor şi oferă o susţinere individuală pentru a asigura o calitate a vieţii”.

Corpul profesoral este format din 50 de profesori, practicieni - experţi în domeniul asistenţei sociale şi absolvenţi de cursuri universitare.

Condiţiile de admitere în şcoală:

- vârsta -17 ani;

- cu sau fără diplomă de bacalaureat;

- 120 de ore de practică anterioară în domeniu;

- persoanele care aleg această specializare trebuie să lucreze în domeniu 3 zile pe

săptămână şi 2 zile de cursuri la şcoală.

Pilonii şcolii:

În primii 2 ani de şcolarizare: teorie 1.600 ore şi practică 1.200 ore pentru specializările asistent social şi îngrijitor bolnavi;

În anul 3 de şcolarizare: 600 de ore teorie şi 600 de ore practică.

Elementele centrale ale formării sunt teoria şi practică care nu pot fi separate (1/2 din totalul orelor sunt de pregătire practică).

Competenţele dobândite de absolvenţii şcolii vizează:

o Acordarea de asistenţă şi îngrijire bătrânilor

o Structurarea vieţii bătrânilor

o Acordarea de asistenţă şi îngrijire persoanelor cu handicap

Page 30: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

30

o Însoţirea persoanelor cu handicap

o Asistenţă familiilor care sunt într-o situaţie dificilă – gemeni, tripleţi, probleme ale adolescenţilor, etc.

Absolventă a Şcolii de Asistenţă Socială SOB Tirol şi absolventă de liceu în România, Maria Moldovan, prezintă şcoala din punct de vedere al elevului: admiterea, competenţele dobândite, traseul profesional şi experienţa de muncă în domeniu.

Admiterea în şcoală (după cum afirmă absolventa Maria Moldovan):

3 săptămâni de practică înainte de începerea cursurilor;

examen scris;

studiu de caz care vizează argumentarea/explicarea în mod logic a ideilor personale;

interviu.

Cursurile urmate de absolventă au fost de câte 5 zile pe săptămână, 9 ore pe zi iar instruirea practică (modul de 4 luni şi jumătate) a derulat-o la o familie de bătrâni şi la căminele pentru refugiaţi.

Examenul de certificare a competenţelor profesionale constă în:

proiect;

activitate practică;

examen – temă de susţinut.

În prezent absolventa lucrează la un centru de persoane cu handicap, unde oferă asistenţă şi îngrijire medicală.

Vizitarea cabinetelor de specialitate ale şcolii

Sala de asistenţă şi îngrijire a persoanelor cu handicap – aspecte constatate:

o dotare cu echipament de specialitate;

o lucrul pe grupe de elevi;

o este evidenţiată componenta practică a formării - elevii fac exerciţii de acordare a asistenţei persoanelor cu handicap; folosesc tehnici corespunzătoare: poziţii, prize, modalităţi de transfer a persoanelor cu handicap;

o dezvoltarea competenţelor sociale;

o ţinuta faţă de client.

Oră de specialitate – lucrul cu familiile – aspecte constatate:

o tema lecţiei: „Mediul social al familiei”;

o activitatea are ca obiectiv dezvoltarea personală;

o lucrul pe grupe de elevi.

Discuţii - Dezbateri

Au vizat în principal aspecte legate de:

finanţarea unităţii de învăţământ;

modul de organizare a activităţilor practice: durata/perioada, locaţii;

structura modulelor finalizate cu diplome;

activităţile derulate în formare adaptate pentru a atinge competenţele vizate (14 competenţe grupate în competenţe sociale, metodice, personale şi de politică socială);

disciplinele prevăzute de programele şcolare – de ex. pentru specializarea asistent social: comunicare, istorie, igienă, medicină şi gerontologie, deontologie profesională, gospodărire, alimentaţie sănătoasă şi regim alimentar, psihologie, religie;

evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale;

inserţia absolvenţilor;

Page 31: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

31

cuantumul remunerării calificaţilor angajaţi, absolvenţi ai şcolii.

3. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative:

există cadrul legislativ Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale;

există şi în România cursuri în regim privat de Asistenţă socială cu durata de 40 de ore (teorie şi practica), un număr de ore care ar putea fi extins în vederea dobândirii competenţelor necesare unui asistent social;

organizarea practicii de specialitate în locaţiile unde este nevoie de asistenţă socială: la domiciliul beneficiarului, în centrele de zi, în spitale, în familiile cu nevoi speciale, în căminele de bătrâni etc.

- cu modificări legislative:

organizarea specializării în regim postliceal de stat cu durata de 2-3 ani în funcţie de calificările prevăzute în COR;

crearea cadrului legislativ: revizuirea standardului de pregătire profesională, a curriculum-ului, organizarea formării pe grupe de 6-10 elevi;

organizarea practicii de specialitate în locaţiile unde este nevoie de asistenţa socială şi încheierea de contracte care să asigure absolvenţilor şi inserţia profesională;

profesorii care predau disciplinele de specialitate să facă dovadă că au lucrat în domeniu minimum 3 ani.

4. Exemple de bună practică relevante sesizate:

Alocarea orară – raportul teorie/practică.

Dotarea de specialitate.

Specializările oferite.

Practica derulată de 3 săptămâni înainte de începerea cursurilor determină cursanţii să conştientizeze alegerea meseriei.

Lucrul cu clasa împărţită pe grupe - maxim 10 elevi.

Competenţele şi abilităţile cursanţilor.

Disciplinele din programă care vizează atingerea competenţelor specializate.

Corpul profesoral format din profesori care au experienţă practică în domeniul asistenţei sociale.

Page 32: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

32

Raportori: Roşca Angela Doina și Rafa Adriana

Raportul vizitei de studiu – Inspectori de specialitate Innsbruck

Aspecte vizate:

1. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Inspectoratul Școlar al Landului Tirol,

14.10.2013, 9:00 – 12:00

Roland Teissl, inspector general

1.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Sistemul de învăţământ din Austria se bazează pe obligativitatea învăţământului de 9 ani şi are 2 rute de profesionalizare: una legată de gimnaziu – liceu – învăţământ academic şi una legată de dezvoltarea de competenţe specifice exercitării unei meserii: fie prin şcoala profesională de grad superior/mediu, fie prin instruirea ucenicilor (întreprindere şi şcoală profesională). Sistemul dual este gratuit, cheltuielile legate de cazare și subsistență fiind suportate de părinți

Roland Teissl, inspector general, a prezentat în detaliu sistemul dual de formare din Tirol. Acesta este un sistem de formare pe două laturi, ce cuprinde: pentru componenta practică – formarea ucenicilor la agentul economic, iar pentru componenta teoretică – formarea în școala profesională de ucenici.

A fost subliniată distincția dintre sistemul austriac și sistemul românesc de educaţie și formare profesională, şi anume: existenţa unor centre separate/distincte pentru învăţământul dual în Tirol, comparativ cu marile centre de formare profesională din România. Se află în derulare activitatea de revizuire/transformare a 200 de programe şcolare şi orientarea acestora către formarea bazată pe competenţe.

În Landul Tirol, 47% din elevi urmează sistemul dual (acest Land fiind lider în Austria). Partea teoretică se poate realiza și într-un alt Land, totuși fiecare land are stabilită o locație pentru fiecare meserie oferită de sistemul dual. Din 200 de meserii dezvoltate în sistem dual – 185 pot fi dobândite în Landul Tirol.

Admiterea în sistemul dual: Școlile nu organizează examen de admitere. Alegerea carierei aparține tânărului (viitorul ucenic) și primează notele cu care vine din școală precedentă.

Page 33: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

33

Condițiile de acces în sistemul dual: vârsta minimă de 15 ani; parcurgerea învățământului obligatoriu (calea tradițională: gimnaziu/un an de pregătire/școală de ucenici; persoane care abandonează sistemul de pregătire generală); necesitatea existenței unei locații de pregătire practică (agent economic); încheierea unui contract de ucenic (elev/părinți); parcurgerea unui an de pregătire premergător școlii de ucenici – școala politehnică – pentru orientarea profesională a elevului. Alegerea agentului economic presupune următoarele etape: depunerea la Camera de Comerț a unei documentații de către agentul economic; verificarea infrastructurii de către Camera de Comerț și existența a cel puțin a unei persoane cu certificare pedagogică pentru pregătirea în producție a elevilor.

Piața este cea care hotărăște dacă o meserie este sau nu necesară la momentul respectiv. Departamentul pentru ucenici, care funcționează în cadrul Camerei de Comerț împreună cu partenerii sociali identifică oportunitatea unei meserii și școlarizarea în sistem dual; după care aplicabilitatea se generalizează la nivelul întregii țări. Pe baza unei descrieri a meseriei Inspectoratul Școlar Tirol realizează programa școlară. Orice școală poate asista la acest proces dar nu are drept de decizie.

Durata învățământului dual: fundamental, există 3 niveluri diferite care depind de meseria aleasă (2 ani pentru 10 meserii; 3,5 – 4 ani – pentru profesii cu precădere tehnice; 3 ani – pentru majoritatea meseriilor, și anume 200). Perioada de formare nu este stabilită de școală și nici de agentul economic. Camera de Comerț este cea care stabilește durata perioadei de formare specifică fiecărui tip de specializare, fiind respectată de către Inspectaratul școlar și școli. Există o strânsă relație de colaborare între autoritățile școlare, reprezentanții agenților economici și sindicate. Agenții economici acordă stimulente pentru performanță - premii pentru rezultate deosebite.

Finalizarea uceniciei se face cu un examen de certificare susținut la Camera de Comerț a Landului Tirol și cuprinde 2 părți: 1. proiect – lucrare de specialitate teoretică – interviu de specialitate; 2. componentă practică, în funcție de meserie (de exp. executarea unei piese). Calificativele obținute sunt: Promovat cu excelență/Promovat/Nepromovat

Formarea cadrelor didactice în sistemul dual: experiența practică a profesorului – să fi lucrat în producție cel puțin 3 ani; angajare în funcție de nevoi identificate pe piață; pregătirea pedagogică și metodică se realizează în 6 semestre (2 predare/studiu pedagogic/ 3-4 studiul cu normă întreagă și plata salariului/ 5 – 6 studiul paralel cu activitatea la clasă).

Ministerul Educației din Austria oferă cadrul general – programul cadru (durata perioadei de formare, numărul de ore pentru fiecare disciplină în parte și numărul total de ore, denumirea disciplinelor) - de desfășurare. Valabilitatea este aceeași în întreaga Austrie. Conținuturile sunt aceleași dar, deși titlurile sunt aceleași, fiecare Land își alege ponderea specifică. Competențele și conținuturile sunt generale, ponderile sunt diferite, fără a depăși valoarea maximă.

În ceea ce privește planificarea ofertei educaționale și modul de stabilire a bugetului școlii, se face o reglare automată a sistemului, diferit de la un land la altul, în funcție de specializare. În landul Tirol există 23 de școli cu cca 13 000 elevi.

Unitățile de pradare în învățământul dual: Norma didactică este de 23 unități de predare. Pentru cadrele didactice pentru care există și o ocupație secundară, numărul unităților de predare este mai redus: 3 ani – 1260 unități de predare, 3,5 ani – 1420 unități de predare, 4 ani – 1620 unități de predare.

Lucrul în practică și predarea în școli prezintă avantajul actualizării informațiilor din mediul real și practicarea unui învățământ bazat pe competențe (practică). Toate unitățile de predare sunt împărțite în programa școlară astfel: cultură generală, cultură economică și cultură de specialitate. Cota alocată este de cca 1/3 din numărul total al unităților de predare. Pentru cultura economică se studiază economie, contabilitate, comasate într-un complex cu denumirea de Economie Aplicată. Cultura de specialitate se bazează pe un bloc mare de teorie de specialitate și predare în atelier. Modulele de

Page 34: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

34

cultură generală sunt: Limba maternă, Limba modernă ( Engleză), Științe politice. În funcție de durata de ucenicie diferă și durata modulelor: 8 – 10 – 12 săptămâni.

Un elev în școala de ucenici are 47 ore/săptămână. În urmă cu 10 ani, absolventul învățământului dual avea îngrădit accesul către o pregătire academică. S-a introdus un sistem suplimentar care presupune învățarea în paralel cu ucenicie; totuși numai 8 – 10% din elevi îl urmează. Acel ucenic care vrea să acceadă în învățământul academic își asumă un efort suplimentar de-a lungul celor 47 de ore/săptămână. Se poate pregăti pentru 4 discipline de Bacalaureat (matematică, engleză/germană/un domeniu la liberă alegere). Având deja o pregătire profesională de specialitate dobândită de-a lungul celor 7 ani și cel mai devreme poate finaliza în 4 ani. Datorită duratei și solicitării puțini elevi doresc un astfel de parcurs și o poziție în cadrul ierarhic al unei întreprinderi. Nici agentul economic nu este interesat de evoluția în carieră a ucenicului care ramâne după finalizarea examenului de certificare a școlii de ucenici. Evoluția academică se poate face numai pentru birouri în cadrul unei bănci, domenii tehnice – electrotehnic/electronic/IT.

1.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

implicarea Camerei de Comerț și Industrie în crearea de parteneriate între școală-agenți economici;

tradiția școlarizării anumitor calificări în zone specifice (turis, agroturism);

responsabilizarea agentului economic pentru angajarea forței de muncă corespunzătoare cerințelor pieței muncii actuale.

Centre de pregătire ( școli) specializate doar pentru un domeniu/o calificare

- cu modificări legislative

înființarea școlilor de ucenici (învățământ dual);

finanțarea sistemului dual;

accesul în învățământul dual și către alte nivele de calificare

implicarea Camerei de Comerț și Industrie în sistemul de învățământ dual;

practică pedagogică a tutorilor;

dezvoltare documente pentru implementarea învățământului dual: plan-cadru de învățământ, SPP, curriculum;

realizarea Nomenclatorului/listei calificărilor furnizate prin învățământ dual;

condițiile îndeplinite de agentului economic partener, în ceea ce privește: resursa umană, tehnologia

1.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

tradiția învățământului dual în Landul Tirol;

implicarea Camerei de Comerț în implementarea învățământului dual;

acordarea de calificative diferențiate: promovat, promovat cu excelență;

acordarea stimulentelor pentru performanță de către agentul economic;

formarea permanentă a cadrelor didactice.

2. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Universitatea Pedagogică și de Formare Continuă a Cadrelor Didactice Tirol,

14.10.2013, 14:00 – 16:00

Barbara Paesold, profesor pentru formare continuă și pedagogică a cadrelor didactice

2.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Page 35: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

35

Structura organizatorică și funcțională a Universității Pedagogice și de Formare Continuă a Cadrelor Didactice Tirol presupune existența a trei instituţii, în cadrul aceleiași universități, și anume:

- Institutul Pedagogic - pentru formare şi perfecţionare continuă

- Academia Pedagogică - pentru pregătirea învăţătorilor

- Institutul de Pedagogie Profesională - pentru pregătirea profesorilor

Formarea cadrelor didactice constă în participarea la cursuri pe durata a 6 semestre finalizate cu „Licenţă în educaţie”. Condiţiile de admitere constau în: verificarea aptitudinilor, limba germană–scris şi vorbit, performanţă în vorbire–voce, comportament în situaţii speciale–managementul situaţiilor de criză, munca în echipă, realizarea unei discuţii de consiliere (interviu), diploma de bacalaureat.

Evaluarea se face prin puncte, pentru toate programele de studiu. Pentru discipline ca muzica, educaţia fizică etc., se realizează examinări suplimentare. Nu se percep taxe pentru studiu pe perioada de trei ani, ci doar o contribuţie la Asociaţia de Studenţi, ci doar o taxă de înscriere de aprox. 18 euro. Dacă se depăşeşte perioada de 3 ani de studiu până la finalizare, se percep taxe, în mod normal nu sunt taxe de studiu.

În fiecare land federal există Facultate de Pedagogie. Absolvenţii acestei forme de învăţământ (cadre didactice) pot preda la elevi de până la 14 ani. Pentru a preda la elevii cu vârste peste 14 ani trebuie studii superioare.

Programele de formare a cadrelor didactice cuprind:

9. Programul pentru ciclul primar: pentru profesorii care predau la elevi de 6 - 9 ani finalizează studiile cu o lucrare de absolvire.

10. Program pentru gimnaziu: pentru „Noua şcoală medie” (elevi între 10 şi 14 ani) - fiecare profesor alege două discipline de predare; exp: germana/matematică/engleză şi oricare altă disciplină din planul de învăţământ.

11. Program pentru şcoli speciale generale – copii cu CES (fizic, mintal sau tulburări de comportament) în vederea activităţii în şcoli speciale sau şcoli cu învăţământ de integrare.

12. Program pentru şcoli politehnice – clasa a IX a de completare după clasa a VIII-a, pentru a putea merge la şcolile de ucenici.

13. Programul Pedagogia alimentaţiei – conferă dreptul de a preda în şcoli de 3 şi 5 ani disciplina obligatorie „Cum să te poţi alimenta sănătos acasă şi la şcoală”, disciplină ce are conţinuturi speciale.

14. Pedagogia informatică şi comunicaţiei – utilizarea aparatură și softuri media, cu asigurarea protecţiei elevilor.

Toate programele 1-6 sunt programe integrale.

15. Programul pentru școlile de ucenici. Profesorii pentru instruirea practică provin din producţie. Candidatul la funcţia de profesor este angajat de şcoală, iar timp de 3 ani urmează cursuri pedagogice. În anul 1 şi 3 cursurile se desfăşoară în paralel cu activitatea didactică la şcoală, iar în anul 2 profesorul parcurge studiu integral asigurându-i-se salariul integral.

16. Programul pentru meserii care necesită autorizaţii speciale, se adresează cadrelor didactice care lucrează în baza unei autorizaţii (exp: zidari, zugravi etc.) şi care au nevoie de cursuri de pedagogie, respectiv maiştri instructori.

Formarea continuă a cadrelor didactice se organizează interdisciplinar pentru toate tipurile de şcoli, sub formă de seminarii la nivel federal, cu avizul Inspectoratului Şcolar, de 4 ori/an asigurându-se aproximativ 400 seminarii/semestru. În Landul Tirol există 10000 de cadre didactice înscrise la seminarii. Sunt 20 de echipe care organizează seminarii cu 64 de colaboratori şi 35 de angajaţi cu normă parţială. Formarea se realizează pe tematici nu pe tipuri de formă de învăţământ (şcoală), realizându-se mai mult dezvoltare personală.

Page 36: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

36

Pentru profesorii din învăţământul obligatoriu există obligativitatea să realizeze 5 zile integrale de formare continuă pe an,sub controlul inspectorului.

Pentru profesorii de liceu nu există această obligativitate. Profesorii de liceu au dreptul la 3 seminarii/an. Pentru aceştia zilele când sunt la seminarii sunt plătite integral. Această formare se realizează în interes personal.

Pentru a putea participa la formare profesorul are 4 zile de predare din cele 5 zile lucrătoare. Norma didactică este în medie 20 ore/săptămână.

Nu există grade didactice. Salarizarea cadrelor didactice nu ţine cont de perfecţionarea cadrului didactic de-a lungul activităţii, ci doar de vechime. În primul an de activitate cadrul didactic este angajat pe perioadă determinată. După primul an de activitate se încheie contract pe perioadă nedeterminată, iar salariul este majorat de trei ori în funcţie de vechime.

Perfecţionarea se realizează numai pentru profesorii angajaţi. Se pot organiza cursuri astfel:

- cu durata mai mică de 1 an, pentru care programa trebuie să aibă avizul Autorităţii pentru Formarea Cadrelor Didactice;

- cu durata mai mică de 2 ani, pentru care se acordă 30 puncte credit care asigură o calificare (disciplină) suplimentară pe care o pot preda la cererea conducerii în funcţie de nevoile şcolii;

- cu durata mai mare de 2 ani cu până la 180 puncte credit, care oferă o altă specializare şi dreptul de a solicita anumite ore de predare.

2.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

organizare de sesiuni de formare sau perfecţionare a cadrelor didactice în cadrul universităţilor de profil;

organizare de seminarii/workshopuri la nivel local/județean, fără taxe de participare, pentru actualizarea de informaţii sau cunoştinţe și pentru dezvoltarea de competenţe pedagogice.

- cu modificări legislative

recunoaşterea unor competeţe dobândite şi certificate, cum ar fi: prin examene organizate de universități sau prin absolvirea cu testare și obțienere de calificativ a unor cursuri în cadul unor proiecte).

2.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

organizarea seminarului „Lunga noapte a matematicii” pentru profesorii de matematică de la toate nivelurile de învăţământ, din tot landul Tirol.

3. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala de Turism din Zillertaler – Zell am Ziller,

15.10.2013, 9:00 – 12:00

Alfred Müller, director

Bernhard Wildauer, director marketing

Peter Dornauer, director specialități

3.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Școala de Turism din Zillertaler funcționează din 1974, în acest moment fiind cea mai mare școală de turism din Landul Tirol. Școala este susținută prin finanțare de la land, taxe ale elevilor interniști, alocații acordate de comunitate, donații, sponsorizări de la agenții economici din Land. Sunt școlarizați aprox. 600 elevi (21 de clase), dintre care 150 elevi sunt cazați în internatul - hotel școală

Page 37: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

37

Zellerhof. Corpul profesoral este format din 74 cadre didactice, cei mai mulți fiind pentru instruirea practică.

Obiectivele școlii sunt centrate pe formarea eficientă, legată de practică, integrarea evoluțiilor actuale în economie și societate, transpunere pedagogică modernă, colaborarea strânsă cu agenții economici și instituțiile de turism. Școala este membră a asociației școlilor europene profesionale de hotelărie și turism, promovează acțiuni de parteneriat cu alte școli europene și participă la târguri internaționale pentru turism.

La Școala de Turism din Zillertaler sunt școlarizați elevi pentru următoarele forme de învățământ, și anume: școală profesională de hotelărie (de 3 ani), școală profesională de turism (de 3 ani), liceu de turism (de 5 ani) și școală pregătitoare de turism (de 1 an). Din anul 2014, vor fi elaborate programe noi, cu aprofundări atractive.

Planul de învățământ prevede 1/5 cultură generală, 1/5 discipline economice, 1/5 teorie de specialitate, 1/5 educație antreprenorială, 1/5 instruire practică de specialitate.

Prin parcurgerea disciplinelor opționale, elevii pot obține calificări suplimentare care sunt finalizate prin examene de certificare (sommerlieri de vinuri, de bere, gourmet brânzeturi, barmani, discover tourismus – online – manager) sau prin cursuri de formare aprofundată (cafea, patiserie, hotelărie, informatică în bucătărie). Elevii studiază 6 limbi străine (engleză, franceză, spaniolă, italiană, etc.), dintre care 3 sunt obligatorii, iar 3 opționale. Pentru însușirea limbilor străine sunt organizate pregătiri suplimentare.

Dotări: 250 calculatoare cu conectare la internet, 4 laboratoare de informatică, Firmă de exercițiu pentru turism, tablă interactivă în fiecare clasă, 2 spații mobile cu notebook (24), 1 iPad-laborator cu 30 iPad, W-LAN, recepție, vinotecă proprie, bufet pentru elevi, bibliotecă cu echipare multimedia. Pentru orele de instruire practică există 2 bucătării (cu 12 posturi) și o bucătărie combinată.

Fiecare elev are o uniformă de practică și trusă personală, în valoare de aprox. 600 eur.

Desfășurarea instruirii practice: se face în hotelul școlii, într-un cadru real de muncă, folosit pe de o parte ca spațiu de învățământ, iar pe de altă parte ca internat pentru elevi. Practica este organizată prin rotație la bucătărie, recepție, și pe etaj. Sunt folosite și spațiile din incinta școlii unde există bucătării utilate, în funcție de anul de pregătire al elevilor, vinotecă, bar.

Zilnic, pentru instruirea practică sunt prezente 3 clase, coordonarea și evaluarea elevilor fiind asigurată la comun de 3 cadre didactice. La bucătărie sunt repartizați 8-12 elevi care pregătesc 2 tipuri de meniu: vegetarian și mixt. În fiecare ciclu de învățământ, elevii urmează o practică de vară de 8-9 săptămâni din totalul celor 10 săptămâni de vacanță.

Examenul de certificare pentru partea practică este susținut la Camera de Comerț, absolvenții având șanse mari de angajare ulterior.

3.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

introducerea unor perioade de pregătire pentru dezvoltarea competenșțelor lingvistice în libi străine

- cu modificări legislative

lucrul pe grupe de max. 10 elevi la laborator și instruire practică;

implementarea disciplinelor aplicate (pentru cultura generală – matematica, limba străină)

3.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

politica de marketing a școlii

Page 38: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

38

hotel – internat

organizarea paradei uniformelor

4. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala Profesională D. Swarowski & Co Wattens,

15.10.2013, 14:00 – 16:00

4.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Școala Profesională D. Swarowski & Co Wattens este o școală public-privată. Școlarizează 30 - 35 de ucenici/an, distribuiți pe 3 - 3½ ani de studii, în funcție de performanțele acestora. Din punct de vedere juridic pot fi admiși și ucenici de la alte fabrici și de asemenea ucenicii formați de această școală pot opta pentru alte fabrici. Sunt admise 2-3 fete/an, încercându-se astfel promovarea femeilor în acest domeniu.

Admiterea: se face pe bază de test de aptitudini și interviu. Vor fi admiși doar elevii cu situație școlară foarte bună; concurența poate ajunge până la 4 elevi/loc. Specializări urmate: tehnician construcții de mașini, tehnician linie de producție. Vârsta elevilor este de 15-16 ani.

Durata și structura formării: 40 săptămâni (38-39 săptamâni în funcție de sărbătorile legale): an 1 și 2 se realizează în laboratorul-atelier, iar anul 3 se realizează în secția de producție. Elevii au contract (contract de invățare) și sunt plătiți ca oricare dintre angajații firmei (14 remunerații), 1 primă de concediu, 1 primă de Crăciun. În primul an de studiu primesc 600 €. Ponderea orelor de teorie/practică: 3/4 ore practică și 1/4 ore teorie. Pentru laborator, elevii sunt împărțiti pe grupe (o grupa este formată din aprox. 8-10 elevi). În anul 1, în primele 2 luni se studiază procedurile simple, noțiunile de bază. În anul 2, se trece la lucrul pe strunguri, freze cu comandă numerică, astfel încât toți să ajungă să lucreze pe toate utilajele. Utilajele pe care elevii lucrează sunt noi (max. 2 ani), urmărindu-se în permanență ca elevii să fie familiarizați cu cele mai noi tehnologii. Actualmente, producția cristalelor se face computerizat. Este calculat unghiul de refracție pentru fiecare fațetă și pentru fiecare direcție în parte, simulat apoi în varianta 3D și optimizat pe calculator. Finanțarea materialelor de lucru, a utilajelor din laboratoarele-atelier este suportată de D. Swarovski & Co Wattens. Cadrele didactice provin atât din cadrul fabricii D. Swarovski & Co Wattens cât și din afara ei (Innsbruck).

Evaluarea: este realizată de către Camera de Comerț și se face pe baza unor fișe de evaluare, proiect (realizarea unei piese mai complexe, la sfîrșitul anului 3) și acordarea de note de la 1-5. În preajma sărbătorilor de Crăciun, elevii din anul 3 stabilesc o tematică și fiecare dintre ei realizează un proiect care este expus apoi în expoziția din interiorul fabricii.

4.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

implicarea agenților economici cu tradiție în formarea și pregătirea practică a elevilor;

implicarea reală a agenților economici și ai reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie în evaluarea elevilor.

- cu modificări legislative

înființarea unei școli profesionale plecând de la un parteneriat public-privat cu tradiție

4.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

ponderea mare a disciplinelor de specialitate în programa școlară;

susținerea din punct de vedere financiar a școlilor de către asociațiile profesionale;

Page 39: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

39

parteneriat viabil între Camera de Comerț - școală - agent economic;

numărul mic de elevi existent intr-o clasă, facilitând derularea procesului educațional;

numărul mare de calificări (250);

numărul mare de elevi (1/3 din elevii de 16 ani) integrați în sistemul dual de invățământ (2 zile școală și 3 practică la agentul economic);

existența unor oferte școlare speciale pentru elevii dotați, cu programe flexibile adaptate cerințelor acestora;

învățarea limbilor străine;

dezvoltarea lucrului în echipă;

evaluarea prin intermediul probelor practice (proiecte, portofolii) pe care elevii le rezolvă pe parcursul unui an de studiu.

5. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala Profesională Tiroleză de Comerț și Industrie Hotelieră Landeck

16.10.2013, 9:00 – 12:00

5.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Cu o vechime de 25 de ani, în cadrul Școlii Profesionale Tiroleze de Comerț și Industrie Hotelieră Landeck sunt școlarizați 750 elevi, dintre care: 150 elevi la profilul Comerț și 600 elevi la profilul Turism, cel mai mare număr de elevi din Tirol pe Asistent de hotel (au elevi și din Germania)Politica Landului Tirol vizează concentrarea calificărilor dintr-un domeniu doar într-o școală, rezultând astfel 23 de școli de ucenici. Școala are un nr. de elevi cu 30% mai mic față de acum 6 ani și estimează o scădere de 20% față de aceeași perioadă până în 2020 – scădere cauzată de opțiunea din ce în ce mai mare a elevilor către liceu (cu bacalaureat).

Dotări: Școala are în dotare 4 săli IT cu 20 de calculatoare fiecare (din 2011, existând în fiecare clasă câte un videoproiector), 2 bucătării cu 20 posturi de lucru, o sală de mese cu 100 de locuri, sală de mic-dejun și bar. În anul următor se dorește refacerea bucătăriilor pe 2 module: unul pentru pregătirea meselor pentru internat și unul strict pentru activitatea de practică a elevilor – investiție de cel puțin 2 mil. de EUR.

Școala califică elevi pe 3 rute:

școală profesională de 3 ani (dacă doresc dublă calificare de genul: ospătar-bucătar, durata este de 4 ani);

liceu de specialitate de 5 ani;

școală profesională de comerț de 3 ani.

De asemenea, școala dispune de un internat cu 200 de locuri (din cauza scăderii populației școlare, în acest an au doar 120 de elevi interni). Costul șederii la internat se ridică la 200 EUR/lună, cu prezență de 2 luni.

Cadrele didactice au fiecare sala proprie de predare. Nr. orelor de predare este de 23 pe săptămână.

Cadrele didactice provin din mediul economic (directorul adjunct deținând chiar și un hotel în zonă).

Ucenicia: Ucenicii sunt activi 10 luni/an la agenții economici (pregătire practică) și 2 luni/an la școală (teorie), iar 1 lună au concediu. Ucenicii încheie un contract cu agentul economic și cu școala pentru întreaga lor formare. Pentru activitatea la agentul economic elevul primește în primul an 560 EUR/lună, în al doilea an 700 EUR/lună iar în al treilea an 800 EUR/lună. Se lucrează pe grupe, între 6 și max. 10 elevi. În cele 2 luni de școală elevii învață 46 ore/săptămână la care se adaugă ore suplimentare 2-4 pentru cursuri de somelieri tineri vinuri, somelier brânzeturi sau pentru limbi străine.

Începerea cursurilor depinde de sezonul turistic (clasele de hotelărie încep cele 2 luni de pregătire în nov-dec).

Page 40: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

40

Evaluarea: Agentul economic participă la evaluarea finală a elevului, evaluare care se organizează la Camerele de Comerț și se face pe baza de punctaj Aceasta oferă recompensă agenților economici care pregătesc la un nivel înalt elevii. Evaluarea profesorilor este făcută de elevi iar evaluarea directorilor de către cadrele didactice (sub protecția anonimatului și în format electronic).

5.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

concentrarea calificărilor dintr-un domeniu într-o singură școală;

implicarea reală a agenților economici și ai reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie în evaluarea elevilor;

informarea și conștientizarea reprezentanților autorităților locale, angajatorilor, școlilor, elevilor, părinților, privind căile de îmbunătățire a procesului instructiv-educativ;

evaluarea cadrelor didactice de către elevi și a directorilor de către personalul angajat (pentru diagnoză și remediere);

amenajarea sălilor de clasă în funcție de specificul calificării;

utilizarea mijloacelor IT în procesul instructiv-educativ;

dezvoltarea procesului instructiv-educativ către studiu de caz și activități practice.

- cu modificări legislative

implicarea Camerei de Comerț și Industrie în stabilirea agenților economici care vor asigura practica elevilor;

stimularea agenților economici pentru acceptarea colaborării cu școlile;

recompensarea financiară a elevilor pe timpul practicii;

diferențierea prin calificative clare a elevilor la examenele de certificare a competențelor profesionale;

lucrul pe grupe de max. 10 elevi la laborator și instruire practică;

finanțare de la bugetul de stat pentru dotarea laboratoarelor.

5.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

pregătirea meselor pentru interni, elevi, profesori în bucătăria școlii;

exersarea tehnicilor de servire în condiții reale;

asistarea elevilor în procesul de învățare individuală la teorie.

6. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Liceul Tehnologic Imst,

16.10.2013, 14:00 – 16:00

Marcus Lentsch, profesor

6.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Acest liceu tehnologic este un centru de formare și de competență pentru inginerie structurală, tehnologia lemnului, design de mobilier, precum și tehnologia informației în Tirol. Deviza școlii este „Minte, Inimă, Mână”. Instituţia asigură şcolarizare la nivel de liceu tehnic, școală profesională de tâmplărie și pentru educaţia adulţilor – colegiu IT. Şcoala ofera creativitate, este o şcoala a multitudinii, a variaţiei. Cu o înțelegere tehnică de bază, cu precizie, curăţenie, creativitate, curiozitate și deschidere se formează premisa că activitatea și proiectele remarcabile sunt în curs de dezvoltare.

Page 41: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

41

1. Școlarizarea la nivel de liceu tehnic – are în vedere următoarele specializări: Tehnician construcţii terane şi subterane (bH), Tehnician arhitectura interioară şi tehnologia lemnului (bT), Tehnician proiectant mobilă şi amenajări interioare (A).

Planul cadru pentru liceu este structurat pe 3 piloni:

- educație generală - oferă o dezvoltare umană bună și cunoștințe generale, care permit o corectă evaluare a vieții și a mediului: limba germană, matematică aplicată corespunzătoare meseriei, engleză, economie aplicată;

- pregătire teoretică de specialitate – reprezintă baza pentru o calificare profesională și oferă cunoștințele tehnice de bază;

- instruire practică în domeniul/calificarea respectivă – prin care se formează/dezvoltă abilitățile tehnice și cunoștințele în domeniul studiat (zidărie, tâmplărie).

Formarea: În primii 2 ani, elevii studiază desen tehnic 3 ore/săptămână, realizează schiţe cu mâna liberă, apoi învaţă proiectarea pe calculator folosind diverse softuri oferite de agenţii economici, parteneri. Începând din anul 3 şi continuând în anul 4 realizează proiectul final de absolvire.

În anul 5 nu se studiază discipline de specialitate ci se face doar pregătire de bacalaureat.

La activităţile practice elevii realizează machete, încercări de laborator, măsurători şi uneori organizează şantiere pentru activităţi caritabile. Materia primă este procurată de şcoală, urmând să fie cerută o anumită finanțare în acest sens. De asemenea, în şcoală sunt derulate proiecte cu firme de exerciţiu pe domeniul producţiei, contabilitate, management cu ajutorul cărora exersează situaţii concrete din realitate, emit acţiuni pentru firmă pe care le licitează pentru profesori (principalii acţionari).

Absolvirea: La absolvire, pentru bacalaureatul profesional, în primii 4 ani de şcolarizare, elevii trebuie să facă dovada efectuării unui stagiu de practică de 8 săptămâni pe perioada vacanţelor şcolare (în afara programului şcolar). Există o serie de perspective pentru absolvenţi, cum ar fi: absolvirea examenului de diplomă MATUR (bac) după 5 ani de școală; diplomă recunoscută în UE; posibilitatea de a studia la universităţi de știinţe aplicate; obținerea (la cerere) a titlului profesional de „inginer”, după 3 ani de practică; după 5 ani de experiență profesională, obținerea autorizației pentru un birou tehnic. După absolvirea celor 5 ani se obţine bacalaureatul profesional, după care pot merge către învățământul superior pentru a deveni inginer diplomat, la facultate de specialitate pentru a deveni inginer diplomat de specialitate. Există posibilitatea ca, după 3 ani de practică în domeniu și absolvirea unor examene de specialitate, poate deveni inginer de specialitate.

2. Școlarizarea prin școala profesională de tâmplărie are o durată de 4 ani şi se finalizează cu un examen de absolvire. Acesta presupune un examen teoretic, o lucrare scrisă și o lucrare practică (proiectarea unui produs). Ca și în cazul învăţământului liceal tehnic, planul cadru este structurat pe 3 piloni, însă după 2 ani de şcolarizare elevul poate deveni „calfă”. După încă 2 ani de practică în domeniu, poate susţine un examen de maistru. Însuşirea noţiunilor de desen tehnic este foarte importantă şi pentru acestea sunt alocate în anul 1 - 3 ore/săptamână pentru schiţe de mână, în anul 2 - 3 ore/săptamână când se combină desenul la scară cu desenul pe calculator, iar în anul 3 - 3 ore/săptamână doar pe calculator. Agentul economic este ales de elev împreună cu familia, se semnează un contract şi este foarte interesat de prezenţa şi competenţele dobândite de elev pe perioada şcolarizării. Elevul este retribuit de acesta atât pe perioada cursurilor desfăşurate în şcoală cât şi pe perioada de practică. Pentru a putea încheia acest contract, agentul economic trebuie să aibă cel puţin un angajat care să fie tutore. Agentul economic furnizează diferite materiale pentru activitatea practică, iar şcoala oferă spaţiul atelierului pentru organizarea de activităţi de instruire a propriilor angajaţi, în afara programului şcolii.

3. Școlarizare pentru educația adulților prin Colegiul IT (Tehnologia informaţiei). Este un învăţământ în care pot fi admişi absolvenţi cu/fără diplomă de bacalaureat (elevul se poate pregăti în paralel pentru a promova bacalaureatul). Prin învățământul de zi, după 2 ani se obţine o diplomă profesională, iar după 3 ani de practică acesta poate susţine un examen şi poate deveni inginer (cu

Page 42: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

42

BAC). Începând cu anul 2, elevii pot opta pentru dezvoltare software sau pentru reţele de calculatoare. Element de noutatte: o modificare legislativă privind predarea disciplinelor de specialitate într-o limbă de circulaţie internaţională de către profesorul de discipline tehnice (70 ore). Practica elevilor, orele de informatică şi orele de limbă străină se desfăşoară pe grupe de elevi. În prezent, este în curs de autorizare și un Colegiu pentru construcţii.

6.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

utilizarea mijloacelor IT în procesul instructiv-educativ;

dezvoltarea procesului instructiv-educativ către studiu de caz și activități practice.

- cu modificări legislative

organizarea lucrărilor practice pe grupe mici de elevi pentru dezvoltarea competenţelor de muncă şi relaţionarea în echipă;

bacalaureat profesional;

modificarea planului cadru, prin introducerea disciplinelor de cultură generală aplicată.

6.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

practică de specialitate de la tehnologie manuală, maşini unelte simple până la maşini unelte complexe de ultimă tehnologie;

reducerea abandonului şcolar prin conştientizarea importanţei pregătirii profesionale.

existenţa relaţiilor cu firmele care vin şi îşi fac perfectionările în cadrul şcolii şi care sunt direct interesate de tehnologia noua şi asigurarea consumabilelor;

achiziţionarea tehnologiilor de ultimă oră;

schimbarea vechilor utilaje tehnologice cu altele noi prin plata doar a diferenței de preț; vechile utilaje tehnologice sunt recondiționate de agentul economic și vândute;

cursuri de formare pentru profesori (1săptămână/an);

parteneriat școală - agenţi economici pentru perfecţionarea propriilor angajaţi.

7. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala Profesională Tiroleză de Instalații și Tehnica Prelucrării Metalului Innsbruck, 17.10.2013, 9:00 – 12:00

Judmaier Winfried, director

7.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Școala a fost înființată la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, având un singur corp de clădire. În anul 1980 s-a construit al 2-lea corp de clădire, iar în 2003 cel de-al 3-lea. Atelierul pentru caroserii a fost dat în folosință în anul 2012. Se preconizează ca în anul școlar 2013-2014, toată școala va intra într-un proces de modernizare și reamenajare, cu susținerea primăriei, dar și cu eforturi proprii.

Școala pregătește ucenicii pentru trei meserii:

instalator pentru construcții (climatizare, apă, canalizare) – 3,5 ani;

mecanic caroserii – 3,5 ani;

lucrător în foi de metal (pentru acoperișuri) – 3 ani.

Page 43: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

43

Pregătirea elevilor cuprinde trei piloni: cultură generală (comunicare în limba germană, comunicare în limba engleză, educație politică), pregătire economică (economie aplicat) și cultură de specialitate (teorie de specialitate și instruire practică).

Din punct de vedere al CRR-ului, Școala Profesională Tiroleză de Instalații a ales parcurgerea în sistem modular bloc, în care se realizează pregătirea în școală timp de 10 săptămâni, iar restul săptămânilor (până la 40) elevii efectuează practica la agenții economici cu care au încheiat contract de școlarizare. Unul dintre motivele alegerii acestui sistem este faptul că elevii vin de pe tot teritoriul Tirolului și nu ar putea frecventa școala săptămânal.

Cultura de specialitate se realizează în structură modulară, având module principale și module speciale. În primii doi ani modulele de specialitate vizează pregătirea de bază, iar în următorii 2 ani se parcurge instruirea specializată pentru meseria respectivă. În ultimul an, elevii aleg parcurgerea unui modul special, care le completează și le suplimentează pregătirea specifică. Dar, există și posibilitatea ca, în locul unui modul special să se parcurgă un modul principal extins.

Școala se finalizează cu obținerea unei diplome de ucenici și presupune probă scrisă și probă (lucrare) practică. Pentru stimularea pregătirii constante a elevilor, proba scrisă este înlocuită cu obligativitatea promovării tuturor modulelor de specialitate. Examenul scris este obligatoriu doar dacă elevul nu a promovat toate modulele de specialitate. Însă, examenul scris este considerat a fi o probă cu o dificultate destul de mare, astfel că elevii sunt motivați să promoveze cu succes fiecare modul. De asemenea, există și situații în care, elevii care nu au promovat modulele aleg să repete parcurgerea lor în următorul an școlar, în locul susținerii examenului scris. Dacă elevii nu promovează modulele parcurse la școală sau dacă nu răspund cerințelor de la locul de muncă în care efectuează practica la agentul economic, pierd contractul de școlarizare cu acesta și devin șomeri.

Organizarea pregătirii în școală se face astfel: cultura generală și pregătirea economică se realizează cu clasa întreagă de elevii (în general sunt efective de 30 de elevi), iar cultura de specialitate se face cu clasa împărțită în trei grupe, de câte maxim 10 elevi. Un modul de secialitate se parcurge câte 3-5 ore/zi, asigurând continuitatea și consistența formării competențelor profesionale.

Meseria de Instalator pentru construcții (climatizare, apă, canalizare) are ponderea cea mai mare în procesul de școlarizare, fiind preferată de ucenici. De altfel, elevii care se pregătesc pentru această meserie au perspective de angajare mari, iar deviza lor este: „Un instalator instruit nu poate fi înlocuit niciodată cu o mașină și fiecare persoană are nevoie de încălzire, apă, drenaj!" Ca perspective de viitor ale acestor elevi, se declară că cei mai mulți vor să înceapă propria afacere în acest domeniu, iar apoi să pregătească la rândul lor ucenici.

În anul I, elevii dobândesc competențe prin pregătirea de bază; de exemplu, studiază materialele utilizate în instalații (oțel, cupru, plastic etc.) cu proprietățile și întrebuințările lor. Pe parcursul a patru săptămâni, elevii au de realizat o lucrare simplă pe o anumită temă, în care trebuie să realizeze proiectul, să stabilească proprietățile materialelor ce pot fi utilizate, să aleagă materialele necesare și să realizeze practic lucrarea. Se specifică faptul că tema presupune utilizarea competențelor dobândite în cadrul mai multor discipline, deci are caracter interdisciplinar.

În anul IV, elevii studiază toate aspectele legate de instalațiile de apă, canalizare, climatizare și gaz. La fel ca elevii din anul I, pe parcursul a patru săptămâni echipe de câte doi elevi trebuie să realizeze o lucrare cu complexitate mare (de exemplu o instalație de încălzire a apei cu energie solară). Fiecare echipă realizează proiectul instalației în AutoCAD, stabilește componentele necesare pentru lucrarea practică, alege componentele din gama largă a celor puse la dispoziție de școală, realizează asamblarea componentelor și finalizează macheta instalației. Se fac teste de funcționare a instalației, se identifică problemele și se remediază până când instalația devine funcțională.

Școala este cea care asigură toate materialele necesare realizării lucrărilor practice ale elevilor, în fiecare an. Se precizează că se cheltuiesc 70 mii de euro pe an pentru materialele consumabile, deci este un domeniu destul de costisitor. Politica școlii și a sistemului de învățământ, în general, susține ideea că este obligatoriu nevoie de aceste resurse, pentru că altfel se pierde din calitatea formării ucenicilor.

Evaluarea elevilor se face pe parcursul celor patru săptămâni, prin observarea sistematică, precum și

Page 44: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

44

la final. Evaluarea finală vizează trei componente: realizarea proiectului (se evaluează desenul tehnic realizat de elev), aplicarea cunoștințelor de specialitate în realizarea temei și realizarea lucrării practice. Evaluarea finală se cuantifică în media notelor obținute la cele trei componente.

Meseria de Mecanic caroserii este axată pe proiectarea, realizarea și repararea caroseriilor. Ponderea cea mai mare a pregătirii de specialitate a elevilor constă în realizarea tratării și vopsirii caroseriilor; elevii studiază tehnicile de acoperire a suprafețelor, testarea și tratarea substraturilor, umplerea și șlefuirea suprafețelor, pregătirea materialelor, vopsirea etc.

Complexitatea lucrărilor practice realizate de elevi diferă de la un an la altul. De exemplu, în anul I proiectează o caroserie de SUV în miniatură; în anul II realizează mânerul pentru portiere; în anul III realizează asamblarea mecanismelor interioare; în anul IV se face finisarea portierei, vopsirea și lăcuirea. În cei patru ani, ucenicul trece prin toate operațiile specifice de prelucrare: sudare, cositorire, lipire, decupare, tăiere, șlefuire, vopsire etc. În anul IV elevii realizează un proiect, prin tehnica airbrush.

7.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

formare profesională bazată pe achizițiile anterioare ale elevului (competențe cheie, în special);

abordarea interdisciplinară centrată pe competențe;

evaluarea în echipe de cadre didactice a elevilor, prin metoda lucrărilor practice care integrează competențe vizate la mai multe module de specialitate și discipline de cultură generală;

consolidarea legăturilor cu agenții economici și cu furnizorii de materiale și facilitarea prin intermediul consorțiilor regionale a acestor legături;

implicarea Camerei de Comerț în constituirea unei rețele de agenți economici, care prin infrastructura proprie pot susține stagiile de practică a elevilor;

organizarea laboratoarelor de specialitate și a instruirii practice cu grupe de 8-10 elevi, pentru asigurarea eficienței strategiilor didactice specifice acestor forme de pregătire practică;

- cu modificări legislative

introducerea unui statut special al școlilor profesionale, având condiții clar delimitate de finanțare suplimentară a învățământului profesional și tehnic, în raport cu celelalte filiere;

atribuirea unui fond bugetar școlilor profesionale pentru a realiza o pregătire practică de calitate și performanță, la nivelul actual al tehnologiilor;

crearea unui cadru legislativ pentru: selectarea agenților economici implicați în procesul de învățământ, sprijinirea disponibilității acestora pentru realizarea pregătirii practice a elevilor, favorizarea demersurilor agenților economici de a susține școlile profesionale cu echipamente și materii prime;

școlarizarea în învățământul profesional fără limită de vârstă a persoanelor care au abandonat școala sau care doresc să obțină calificări profesionale;

parcursul învățământului profesional trebuie să fie de minim trei ani, iar durata lui să fie stabilită în funcție de complexitatea calificării;

reducerea ponderii disciplinelor de cultură generală și creșterea ponderii culturii de specialitate în pregătirea elevilor din învățământul profesional;

modificarea planului cadru, prin introducerea disciplinelor de cultură generală aplicată.

7.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

motivația pentru performanță;

organizarea concursurilor profesionale în cadrul școlii;

organizarea anuală a Zilei Porților Deschise.

Page 45: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

45

8. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala Profesională Tiroleză de Electrotehnică, Comunicare și Electronică Innsbruck,

17.10.2013, 14:00 – 16:00

Wolfgang Steinlechner, director

8.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Şcoala oferă un învăţământ multilateral care pregăteşte elevii pentru profesie, fiind o verigă de legătură între teorie şi practică, un partener de formare şi dezvoltare a personalităţii, o comunitate de lucru cu spirit de echipă, un partener pentru agenţii economici. Obiectivul general al școlii este de a pregăti elevii pentru a putea avea inițiative cu răspundere și cu caracter independent atât în viața profesională cât și în viața profesională. Acest lucru este realizat printr-o orientare către practică, printr-o dotare de ultimă generaţie, prin organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii practice în condiţii reale, prin realizarea de proiecte practice, vizite de studii la agenţii economici de profil, prin utilizarea de materiale multimedia şi de softuri educaţionale, prin promovarea unor acţiuni independente şi responsabile etc.

Anual, sunt școlarizați 1200 de elevi, în sistem dual, parcurgând patru module în patru ani şcolari (câte un modul în fiecare an). Din cei 1200 de elevi 800 studiază în domeniul electrotehnic, agenţii economici solicitând acest lucru. Elevii pot urma cursurile într-unul din cele patru domenii disponibile, şi anume: Electrotehnică, Electronică, Comunicaţii şi IT. Fiecare modul se studiază două luni în şcoală (activităţi teoretice) şi nouă luni la agentul economic (activităţi practice). Disciplinele de cultură generală studiate sunt discipline aplicate. La intrarea în şcoală elevii au încheiate contracte de practică cu agenţii economici, la absolvire, majoritatea angajându-se acolo. Clasele sunt formate din 30 de elevi, care se împart în grupe de lucru, de câte 10 elevi, pentru activităţile practice şi de laborator. Şcoala este finanţată de Landul Tirol. Comunele de unde provin elevii au o co-participare la finanţare. La finalizarea şcolii, absolvenţii susţin un examen, care are o componentă teoretică – evaluată în şcoală şi o componentă practică – evaluată de Camera de Comerţ.

În cadrul școlii sunt realizate parteneriatele educaţionale cu agenți econimici (care asigură formarea în condiţii reale de muncă şi asigură sponsorizări), cu părinţi, cu Landul Tirol (care finanţează şcoala), cu Camera de Comerţ şi Industrie (care realizează evaluarea şi certificarea) şi cu alte şcoli.

Şcoala asigură un învăţământ flexibil, urmarea fiind: corelarea periodică a conţinuturilor cu specificul agenţilor economici care susţine instruirea practică a elevilor, organizarea periodică a unor evenimente informative pentru părinţi, pentru viitorii elevi şi pentru agenţii economici care realizează instruirea practică, contacte cu agenţi economici/ firme care sponsorizează şcoala, implicarea Camerei de Comerţ și Industrie pe durata formării elevilor şi la evaluarea finală a certificării profesionale a acestora, participarea elevilor la competiţii şi concursuri.

Corpul profesoral este format din 40 de cadre didactice, specialişti în tehnologie (ingineri) şi profesori de cultură generală. În şcoală sunt amenajate 17 laboratoare de specialitate, dotate cu echipamente didactice de ultimă generaţie, cu 300 de PC-uri conectate la internet, cu softuri educaţionale.

8.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

realizarea de proiecte care să se deruleze pe tot parcursul perioadei de formare (2 ani, în cazul școlilor profesionale);

implicarea activă a Camerei de Comerț și Industrie;

utilizarea de materiale multimedia şi de softuri educaţionale în procesul instructiv-educativ.

- cu modificări legislative

derularea lucrărilor practice de laborator pe grupe mici de elevi (8-10);

bacalaureat profesional;

Page 46: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

46

modificarea planului cadru, prin introducerea disciplinelor de cultură generală aplicată;

reducerea numărului de ore la disciplinele de cultură generală în favoarea disciplinelor de specialitate.

introducerea în curriculum a trei module de specialitate: modul de bază, modul principal și modul special ( specific meseriei și cerințelor pieței/agentului economic implicat)

8.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

aranjamentul sălii de clasă sau a laboratoarelor este stabilită de profesori;

dotarea şcolilor este finanțată de Land, pe baza planificării profesorilor de specialitate.

9. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala Profesională de Cosmetică și Estetică Innsbruck

17.10.2013, 14:00 – 16:00

9.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

Școala Profesională de Cosmetică și Estetică Innsbruck este o instituție de învățământ parteneră atât pentru agenţii economici, cât şi pentru elevi în vederea formării socio-profesionale. Şcoala oferă un învăţământ multilateral care pregăteşte elevii pentru viaţa profesională, oferind calificări ca: frizer, cosmetician, manichiurist şi maseur.

Durata formării este de 2 – 3 ani. Disciplinele de cultură generală studiate sunt discipline aplicate (chimie aplicată, anatomie aplicată, specifice meseriei). Elevii își formează abilităţile practice pe manechine, achiziţionate de şcoală, însă există şi persoane care se oferă voluntari pentru servicii de frizerie, coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură şi masaj. În felul acesta elevii se confruntă cu condiţiile reale ale serviciilor de cosmetică şi estetică.

Formare profesională și dotări: Formarea profesională a elevilor este realizată printr-o orientare către practică, printr-o dotare de ultimă generaţie, înnoită permanet, prin organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii practice în condiţii reale, prin realizarea de proiecte practice, prin promovarea unor acţiuni independente şi responsabile etc. În şcoală sunt amenajate cabinete de specialitate, dotate cu echipamente didactice de ultimă generaţie. Pentru pregătirea elevilor se folosesc şi softuri educaţionale.

Şcoala are parteneriate cu agenţi economici de profil, care se implică în dotarea şcolii, cu Camera de Comerţ şi Camera de Muncă a Tirolului, care se participă la evaluarea finală a certificării profesionale a elevilor. Trusele de frizerie/manichiură/cosmetică și toate materialele necesare pentru exersarea meseriei sunt furnizate de agenţi economici. Trusele devin proprietatea ucenicilor.

9.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

consolidarea rolului orientării şi consilierii şcolare pentru formarea unora dintre competenţele cheie;

promovarea utilizării strategiilor didactice bazate pe învăţarea centrată pe elev.

- cu modificări legislative

organizarea lucrărilor practice pe grupe mici de elevi (max. 10 elevi);

modificarea programelor școlare pentru disciplinele de cultură generală cu orientarea lor către specificul meseriei.

Page 47: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

47

9.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

dezvoltarea creativității elevilor, prin amenajarea de vitrine și decoruri, confecționarea de măşti pentru teatru şi film;

funcţionarea unei „celule de criză” care asigură consilierea permanentă;

disciplinele de cultură generală studiate sunt discipline aplicate.

10. Instituţie / instituţii vizitată / e (se va trece denumirea instituţiei vizitate):

Școala de Asistență Socială Innsbruck,

18.10.2013, 9:00 – 12:00

Dir. Mag. Maria Plankensteiner Spiegel, director

10.1. Aspecte prezentate de organizatori (se vor prezenta în detaliu aspectele menţionate în prezentările realizate în cadrul vizitei):

SOB Tirol Şcoala de Asistenţă Socială este o instituţie în regim privat (cu finanţatori privaţi) singura de acest gen din Tirol care şcolarizează cursanţi cu vârste cuprinse între 17-69 de ani. Şcoala oferă meserii de asistenţă socială, 4 specializări: lucrul cu bătrânii; lucrul cu persoanele cu handicap; lucrul cu familiile; însoţirea persoanelor cu handicap. Deviza şcolii este: „Asistenţa socială profesionistă poţi să o înveţi uşor şi oferă o susţinere individuală pentru a asigura o calitate a vieţii”. Corpul profesoral este format din 50 de profesori, practicieni - experţi în domeniul asistenţei sociale şi absolvenţi de cursuri universitare.

Admiterea – condiții: vârsta 17 ani; cu sau fără diplomă de bacalaureat; 120 de ore de practică anterioară în domeniu; persoanele care aleg această specializare trebuie să lucreze în domeniu 3 zile pe săptămână şi 2 zile de cursuri la şcoală. Admiterea în şcoală: 3 săptămâni de practică înainte de începerea cursurilor; examen scris; studiu de caz care vizează argumentarea/explicarea în mod logic a ideilor personale; interviu.

Formarea elevilor:

Anul I+II: teorie 1600 ore şi practică 1200 ore pentru specializările asistent social şi îngrijitor bolnavi

Anul III: 600 de ore teorie şi 600 de ore practică.

Elementele centrale ale formării sunt teoria şi practica, care nu pot fi separate (1/2 din totalul orelor sunt de pregătire practică). Competenţele dobândite de absolvenţii şcolii vizează: acordarea de asistenţă şi îngrijire bătrânilor; structurarea vieţii bătrânilor, acordarea de asistenţă şi îngrijire persoanelor cu handicap, însoţirea persoanelor cu handicap, asistenţă familiilor care sunt într-o situaţie dificilă – gemeni, tripleţi, probleme ale adolescenţilor etc.

Maria Moldovan, absolventă a Şcolii de Asistenţă Socială SOB Tirol, prezintă şcoala din punct de vedere al elevului: admiterea, competenţele dobândite, traseul profesional şi experienţa de muncă în domeniu. Cursurile au fost de câte 5 zile pe săptămână, 9 ore pe zi iar instruirea practică (modul de 4 luni şi jumătate) a derulat-o la o familie de bătrâni şi la căminele pentru refugiaţi. În prezent absolventa lucrează la un centru de persoane cu handicap, unde oferă asistenţă şi îngrijire medicală.

Școala dispune de sală de asistenţă şi îngrijire a persoanelor cu handicap, dotată cu echipament de specialitate. S-a remarcat lucrul pe grupe de elevi, fiind evidenţiată componenta practică a formării - elevii fac exerciţii de acordare a asistenţei persoanelor cu handicap, dezvoltarea competenţelor sociale, ţinuta faţă de client. Sunt folosite tehnici corespunzătoare: poziţii, prize, modalităţi de transfer a persoanelor cu handicap;

Discuțiile au vizat în principal aspecte legate de: finanţarea unităţii de învăţământ; modul de organizare a activităţilor practice: durata/perioada, locaţii; structura modulelor finalizate cu diplome; activităţile derulate în formare adaptate pentru a atinge competenţele vizate (14 competenţe grupate în competenţe sociale, metodice, personale şi de politică socială); disciplinele prevăuzte de programele şcolare – de ex. pentru specializarea asistent social (comunicare, istorie, igienă, medicină

Page 48: Raportul vizitei 1 din perioada 13 19.10.2013 ...evaluarecompetente.tvet.ro/Anexe/VIZITE/Raport_V1_ Innsbruck_Austria.pdf · un departament pentru ucenici care se ocupă cu activitatea

48

şi gerontologie, deontologie profesională, gospodărire, alimentaţie sănătoasă şi regim alimentar, psihologie, religie), evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale; inserţia absolvenţilor; cuantumul remunerării calificaţilor angajaţi, absolvenţi ai şcolii.

Examenul de certificare a competenţelor profesionale constă în: proiect, activitate practică, examen – temă de susţinut.

10.2. Aspecte care pot fi preluate în România:

- fără modificări legislative

există cadrul legislativ Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale;

există şi în România cursuri în regim privat de Asistenţă socială cu durata de 40 de ore (teorie şi practica), un număr de ore care ar putea fi extins în vederea dobândirii competenţelor necesare unui asistent social;

organizarea practicii de specialitate în locaţiile unde este nevoie de asistenţa socială: la domiciliul beneficiarului, în centrele de zi, în spitale, în familiile cu nevoi speciale, în căminele de bătrâni etc;

adaptarea strategiilor didactice pentru integrarea şi stimularea performanţelor elevilor cu CES.

- cu modificări legislative

organizarea specializării în regim postliceal de stat cu durata de 2-3 ani, în funcţie de calificările prevăzute în COR;

crearea cadrului legislativ: revizuirea standardului de pregătire profesională, a curriculum-ului, organizarea formării pe grupe de 6-10 elevi;

organizarea practicii de specialitate în locaţiile unde este nevoie de asistenţa socială şi încheierea de contracte care să asigure absolvenţilor şi inserţia profesională;

profesorii care predau disciplinele de specialitate să facă dovadă că au lucrat în domeniu minimum 3 ani.

10.3. Exemple de bună practică relevante sesizate

alocarea orară – raportul teorie/practică;

dotarea de specialitate;

specializările oferite;

practica derulată de 3 săptămâni înainte de începerea cursurilor determină cursanţii să conştientizeze alegerea meseriei;

lucrul cu clasa împărţită pe grupe - maxim 10 elevi;

competenţele şi abilităţile cursanţilor;

disciplinele din programă care vizează atingerea competenţelor specializate;

corpul profesoral format din profesori care au experienţă practică în domeniul asistenţei sociale

Raportori: Dumitru Florența Claudia

Popescu Angela

Ștefănescu Mihaela

Mușat Carmen

Roșcan Dorin