raportul seminarului local ţ ă pentru societate ... filecurs opţional, însă procedura nu a fost...

Uniunea Europeana

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General

pentru Imigrări


Direcţia Generală Afaceri

Europene şi Relaţii Internaţionale

INSTITUTUL INTERCULTURAL TIMISOARA Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 8, RO-300173 Timisoara

tel/fax. 40 256 498 457, 40 256 203 942 www.intercultural.ro; www.migrant.ro

Raportul seminarului local „Limbile imigranţilor, o resursă pentru societate” – Timişoara, 5 iunie 2013

Institutul Intercultural Timişoara, în parteneriat cu Liga pentru Apărarea

Drepturilor Omului – Filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice – Constanţa şi Asociaţia ADIS – Bucureşti, desfaşoară in perioada septembrie 2012 – iunie 2015 proiectul Migrant in România interculturală. Proiectul este co-finanţat prin Fondul european pentru integrarea resortisanţilor ţărilor terţe, administrat în România de Inspectoratul General pentru Imigrări. Scopul acestui proiect este crearea unui mediu intercultural adecvat pentru facilitarea integrării străinilor în România şi pentru întărirea coeziunii sociale, prin menţinerea unor mecanisme de consultare a comunităţilor de străini create prin programele anterioare.

În acest context, luni 5 iunie 2012, a avut loc la Timişoara, în Sala de Conferinţe de la Adam Muller Guttenbrunn, seminarul local cu tema „Limbile imigranţilor, o resursă pentru societate”. La seminar au participat, alături de membri ai comunităţilor de străini proveniţi din state ne-membre ale UE, şi reprezentanţi ai administraţiei locale, ai altor instituţii publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale din Timişoara. Scopul seminarului a fost de a aduce în discuţie resursa importantă pe care o reprezintă limibile vorbite de imigranţii din Timişoara şi ce se poate face pentru a beneficia de pe urma acestei resurse. În continuarea acestui subiect, în a doua partea a întâlnirii s-a discutat şi despre problemele cu care se confruntă imigranţii în Timişoara, iar împreună cu cei prezenţi s-a încercat găsirea unor soluţii pentru întrebările ridicate. La finalul întâlnirii s-au gustat diferite feluri de mâncare reprezentative diverselor comunităţi de imigranţi. Bucatele au fost gătite şi prezentate de imigranţii prezenţi la întâlnire.

Programul seminarului a fost după cum urmează: 14:00 – 14:30 – Cuvânt de bun venit şi prezentarea participanţilor 14:30 – 15:30 – Limbile imigranţilor – o resursă pentru societate

Dezbatere privind diversitatea lingvistică 15:30 – 15:45 – Pauza de cafea 15:45 – 17:15 – Probleme şi posibile soluţii a rezidenţilor străini din Timişoara 17:15 – 19:00 – Seară internţională – bucătăria interculturală La seminarul au fost prezenţi reprezentanţi de la următoarele instituţii, comunităţi, organizaţii neguvernementale:

• Comunitatea indiană; • Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş; • Instituţia Prefectului judeţului Timiş; • Institutul Intercultural Timişoara; • Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului Timiş; • Centrul Cultural Româno-Arab; • Inspectoratul General pentru Imigrări; • Fundaţia Student Plus; • Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş;

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






• Organizaţia Studenţilor Basarabeni Timişoara; • Facultatea de Medicină; • Comunitatea Africană de Vest; • Tion. La începutul seminarului, dl. Călin RUS, a prezentat studiul elaborat de British

Council „Language Rich Europe – Tendinţe în Politicile şi Practicile Multilingvismului în Europa”. S-a vorbit despre drepturile persoanelor vis-a-vis de limbile vorbite şi oportunitatile oferite de imigranti şi limbile vorbite de ei. S-a făcut referire la efectele lipsei de competente lingvistice şi s-a discutat despre cum diferite compani utilizează competenţele lingvistice ale angajaţilor şi efectele acestei abordări. S-a constatat că în fiecare an companiile europene pierd cam 10% deoarece nu au competenţe lingvistice care să faciliteze legăturile economice. Procentajul este semnificativ. Astfel luând în considerare factorul economic, investiţia în explorarea diversităţii lingvistice, este una care merită, se poate spune că succesul în afaceri poate fi dat şi de multilingvism. La seminarile anterioare s-a vorbit despre introducerea limbii arabe în şcoli, ca şi curs opţional, însă procedura nu a fost dusă la bun sfârşit. La nivelul politicilor publice din România nu existǎ nimic care sǎ susţinǎ multilingvismul. S-a pus în discţie ce se poate face la nivel naţional şi ce se poate face la nivel local astfel încât să se încurajeze multilingvismul. Ca exemplu, s-a dat cazul comunităţii arabe, care a fost menţionat şi în cadrul discursurilor autorităţilor locale şi s-a făcut referire la iniţiativele luate pentru înfrăţirea între Benghazi (primul oraş liber din Libia) şi Timişoara. Au mai fost astfel de iniţiative şi în vederea înfrăţirii unor localităţi din Tunisia cu Timişoara. Concluzia discuţiei a fost că prezenţa unor persoane care vorbesc limba arabă în Timişoara, ajutǎ la construirea de parteneriate exterioare. Călin Rus a declarat din partea Institutului Intercultural Timişoara „Ne-am gandit că ar fi important să facem parteneriate între Benghazi şi Timisoara. Sperăm să dezvoltăm aceste relaţii care au un rol foarte important şi din punct de vedere economic. În cadrul acestor schimburi este vorba şi de oportunităţi de colaborare între mediul asociativ, de exemplu în Libia existǎ ONG-uri care doresc colaborări şi am primit nenumǎrate cereri de dezvoltare de parteneriate între ei şi alte ONG-uri din România. Sunt convins că aşa cum s-au dezvoltat parteneriatele transfornatliere cu Serbia, se pot dezvolta pe viitor parteneriate cu alte ţări, cum ar fi de exemplu Libia.”

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






Au fost lansate următoarele întrebări: „Cum putem valorifica această resursă lingvistică?”, „Cum putem valorifica acest potenţial?”. A fost o intervenţie din partea membrilor organizaţiei studenţilor basarabeni care au spus că limba rusă vorbită de studenţii basarabeni nu este valorificată la adevărata valoare deoarece este destul de puţin ştiut că studenţii basarabeni vorbesc această limbă.

Pentru a face o „cercetare” la faţa locului, s-a întrebat câte limbi se vorbesc în sală, iar rezultatul a fost:

- arabǎ; - engleză; - franceză; - limbile vorbite în Pakistan şi India; - rusă; - germană.

O altă discuţie a fost despre predarea limbii arabe în Timisoara. Membrii comunităţii

arabe din Timişoara au încercat să organizeze la centrul de refugiaţi cursuri de limba arabă pentru angajaţii centrului, însă niciodată nu s-au strâns suficiente persoane pentru a forma o grupă în vederea organizǎrii cursului. „Până în prezent s-a promovat învaţarea limbii române în rândul străinilor. De curând ne-am dat seama însă şi de importanţa învăţării unor alte limbi de către alţi angajaţii ai IGI. Însă învaţarea unei alte limbii presupune un efort un plus din partea angajaţilor, iar învaţarea limbii străine ar trebui să fie în timpul orelor de muncă. Este nevoie să vedem cum putem face, pentru a fie bine ambelor parţi.” a declarat directorul adjunct de la Centrul Regional de Cazare si

Proceduri pentru Solicitantii de Azil – Timişoara, subcomisar de poliţie Filimon PITEA.

Un alt subiect pus în discuţie a fost oferta traducătorilor, Centrul Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil – Timişoara, care are posibilitatea de a asigura servicii de traducere atunci când acest serviciu este cerut. La Centru există deja o bază de date cu persoane care oferă astfel de servicii, însă s-a adus în discuţie posibilitatea lărgirii ariei

de colaborare şi cu mediatorii interculturali din Timişoara. S-a constatat cǎ acest lucru poate fi posibil, însă domnul director Filimon Pitea a declarat că „în ceea ce priveşte mediatorii interculturali este vorba de o comunitate stabilite de curand si mai e nevoie de putin timp pentru a stabili o comunicare cu aceasta categorie.”

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






Referitor la mediatorii interculturali – s-a discutat că practic de anul acesta vorbim de recunoaşterea celor de la IGI vis-a-vis de mediatorii intercultrali. IIT a stabilit ca în toamna acestui an, se vor face cursuri care se vor finaliza cu eliberarea de certificate de mediatori sociali interculturali. Undeva în toamnă se va ajunge la această recunoaştere. Cei care doresc să obţină o astfel de certificare, vor putea participa în cadrul acestui curs si vor primi o diplomă recunoscută. La acest curs vor avea întâietate membrii actuali ai reţelei de mediatori intercultrali.

Deoarece în sală a fost prezent un grup de persoane solicitanţi de azil, s-a discutat şi despre problemele ridicate de solicitantii de azil.

Hanna Babar, mediator intercultural pentru comunitatea indiană a declarat „aşa cum eu am fost solicitat de IGI, ar trebui să fim solicitaţi şi de alte instituţii să mediem diferite situaţi. Nu toată lumea recunoaşte statutul de mediator intercultural, iar mediatorul intercultural ar trebui să ofere ajutor tuturor celor care au nevoie. De exemplu e nevoie ca şi solicitantii de azil sa fie sprijiniti. De exemplu, sunt multe ONG-uri care au proiecte pentru solicitanţii de azil, dar nu ajută în mod real comunităţile. Vă dau un exemplu, am participat la un caz în instanţă. Cât timp persoanele în cauză au fost în centru, toate informaţiile au fost traduse, au avut translatori, însă odatǎ ce plecau din centru, nu mai primeau niciun fel de ajutor. În data de 31 am avut proces, am fost la un ONG care m-a asigurat că va veni un avocat să reprezinte cazul în instanţă, însă la momentul înfăţişării nu a venit nimeni şi nici nu am primit niciun răspuns din partea ONG-ului care mi-a

promis avocatul în instanţă. Nu a venit nimeni.”

Reprezentantul Centrului

Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil – Timişoara a dorit să ofere câteva informaţii în ceea ce priveste procedura de azil, pentru a nu exista vreo confuzie. Orice solicitant de azil are dreptul la o procedura pe care să o înţeleagă, fie punem noi la dispoziţie (IGI) un interpret sau instanţa pune la dispoziţie un interpret (recunoscut

de Ministerul de Justiţie). În unele cazuri, sunt interpreţi care confirma şi apoi renunţă la diferite înfăţişări şi astfel se amână procedura. IGI a pus la dispoziţie unele fonduri pentru diferite ONG-uri care să ofere consultanţă. Este posibil ca anumite ONG-uri să colaboreze cu un grup de avocaţi, pregătiţi în cazuri de solicitanţi de azil (pentru că pentru solicitantii de azil este o procedură specială). IGI nu poate verifica competenţele avocaţilor. Este foarte important ca avocatul să fie pregatit în solicitările de azil. Oricum nu se poate lua în instanţă o decizie fără ca procedura să fie tradusă. Atâta timp cât ei sunt

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






în Centru, acolo există interpreţi pregătiţi, însă după aceea, dacă cererea lor este respinsă, ei au dreptul să conteste decizia, însă cum această decizie este contestată şi cu cine se lucrează, IGI nu este responsabil. În cadrul Centrului nostru sunt anumite ONG-uri care oferă consultanţă, iar IGI ar trebuie să monitorizeze activitatea ONG-urilor şi altfel să se realizeze, o monitorizare mai serioasă. În procedura de azi, IGI este partea adversă din proces, şi s-ar pierde din obiectivitate daca IGI ar monitoriza activitatea unor ONG-uri care teoretic ar trebui sa apare interesele solicitantului.

Mediatorii interculturali au solicitat ca şi din partea Institutului Intercultural Timişoara să existe o informare mai mare şi ca IIT să comunice existenţa reţelei de mediatori şi în afara proiectului. Eugen Ghega, coordonator al proiectului Migrant în România interculturală, a dorit să precizeze că din păcate şi în cadrul IIT sunt anumite restricţii, iar pe proiect sunt eligibile momentan doar activităţile pentru RTT (categorie impusă de programul de finanţare).

Alte probleme şi soluţii discutate în cadrul seminarului local au fost:

Problema Soluţia Accesul la învǎţarea limbii engleze este destul de greu pentru studenţii basarabeni.

Se poate face legătura între studenţii basarabeni şi internii IIT.

Lipsa traducǎtorilor de la ghişeele IGI. Traducătorul nu vine gratis ...

Realizarea unei legături mai puternice între mediatorii interculturali care sunt gata sǎ ajute şi IGI.

Limitarea activităţilor mediatorilor. Mediatorii interculturali sunt invitaţi sǎ facǎ o evidenţǎ a limbilor vorbite în comunitate, iar aceasta evidenţǎ sǎ fie trimisǎ cǎtre diferite puncte de interes: ONG-uri, Camera de Comerţ, IGI.

Recunoasterea mediatorilor interculturali.

IIT va trimite o adresǎ în scris cǎtre Prefecturǎ prin care se va solicita sprijinul acesteia în informarea diverselor instituţii locale şi regionale cu privire la existenţa reţelei de mediatori interculturali.

Lipsa angajaţilor IGI care vorbesc doar limba românǎ.

Pentru personalul viitor angajat la IGI sǎ reprezinte un avantaj vorbitul mai multor limbi.

Activitǎţile ONG-urilor care oferǎ consultanta.

Monitorizarea mai atentǎ a activitǎţilor.

Accesul strănilor nou veniţi la bancǎ.

Să se realizeze o întalnire cu strǎinii şi mediul privat. Nu toţi cetǎţenii straini care au reglementatǎ situaţia lor pe teritoriul ţǎrii au acelaşi document – pasaport. De exemplu la Banca, sunt cazuri în care Banca nu

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






recunoaşte anumite documente. Sunt cazuri în care diferitor persoane, cu diferite statuturi nu le sunt recunoscute permisele de şedere pe teritoriul ţǎrii. Ar trebui organizatǎ o întalnire între strǎini şi mediul privat (banca) pentru o mai bunǎ informare. S-a propus ideea ca următorul seminar local să abordeze această problematică şi să se aducă la masa discuţiilor migranţii şi mediul privat.

Accesul străinilor pe piaţa forţei de muncă.

O altă intalnire ar fi între mediul privat şi straini pentru a discuta şi despre accesul la muncǎ; straini cu diferite statuturi au diferite drepturi.

Cetăţenii de origină arabă nu au clar scris numele şi prenumele.

Traducătorii ar trebui să scrie separat numele şi prenumele .... pentru a fi clar separate.

Dreptul la reducerea de la caldură de la Primărie pentru studenţii străini.

Este de trimis o adresă oficială către Primărie prin care să îi informăm că un student străin are dreptul la acea reducere la fel ca şi un student român.

Studenţii străini care studiază în engleză trebuie să dea examenul final în limba română.

Pe principiul şcolilor minoritǎţilor, ar trebui sǎ se copieze sistemul, astfel încât studenţii strǎini care studiazǎ în englezǎ sǎ aibǎ posibilitatea de a da examenul în limba în care au studiat.

Accesul strǎinilor la cursuri de limba românǎ.

Adresat ISJ o înştiinţare conform cǎreia se precizeazǎ că IIT a organizat timp de mai multi ani cursuri de limba romana pentru RTT în parteneriat cu Min. Educatiei si cu ajutorul ISJ. IIT a încheiat activitatea anul trecut. A ramas ca Min. Edu. să continue organizarea de cursuri. Conform legii, ISJ-ul ar trebui sa organizeze la nivel local cursuri. Cerem sprijinul ca ISJ-ul sǎ organizeze începând cu urmatorul an şcolar aceste cursuri. Este foarte important sǎ existe o comunicare bunǎ între ISJ şi mediatorii interculturali pentru a se întampinǎ cererile de cursuri de limba şi sǎ se facǎ o grupǎ. Conf. legii Ministerul are obligaţia sǎ ofere un an cursuri de limba, indiferent de nivelul limbii. Vom solicita în scris aceastǎ informaţie şi vom înainta datele mediatorilor

Uniunea Europeana



pentru Imigrări






interculturali pentru a ştii cine sunt cetăţenii care au nevoie de cursuri.

Acreditarea traducatorilor pe limbi mai „exotice” ... ca de exemplu malaezianǎ.

Crearea unei baze de date cu traducători acreditaţi pe diferite limbi. Este necesar crearea unei baze de date cu persoanele acreditate pe diferite limbi. Aici se solicitǎ ajutorul mediatorilor interculturali.

Manualul de limba românǎ pe baza cǎruia se fac cursurile la Universitate, nu este cel mai coerent.

Se pot lua măsuri pentru a se îmbunătăţi manualul.

Încurajarea participării directe a ONG-urilor, cetǎţenilor strǎini la diferite activitǎţi fǎcute de alte ONG-uri, instituţii publice etc.

Au fost făcute două invitaţii deschise din partea LADO Timiş şi ProDemocraţia.

Ca şi plan de acţiune,

rămân de făcut două solicitări în scris, una către Prefectură pentru solicitarea de ajutor în recunoaşterea reţelei de mediatori interculturali şi una catre ISJ pentru a sprijini organizarea de cursuri de limba română.

Discuţiile au continuat într-un mod informal, participanţii fiind invitaţi la o gustare interculturală, masa cuprinzând bucate tradiţionale moldoveneşti şi arabe. Nu a fost programat următorul seminar local, deoarece se va aştepta semnarea noului contract pentru anul 2013 – 2014.

Întocmit de Romina Matei Responsabil seminarii locale şi naţionale Avizat de Eugen Gherga Coordonator al proiectului

raportul seminarului local ţ ă pentru societate ... filecurs opţional, însă procedura nu a fost...

Documents