CMYK

cyan magenta yellow black

I

Biserica satului...“Catedrala” noastr\ —

Biserica “Sfâ=ntaCuvioas\ Parascheva”

IULIE 2010 Anul i Nr. 2 P A G I N I 8 glasul.satului@gmail.com

RAPORTUL PRIMARULUICOMUNEI MIROSLOVESTI

O s\pt\mân\ de neuitat, dincolo de sat

Exerci]iul cuvâ=ntului scrisÎn perioada document\rii pentru realizarea Monografiei Comunei

Miroslove[ti am avut surpriza s\ g\sesc, r\t\cite în timp, câtevapagini originare dintr-o revist\ local\ care circula în satele noastreîntre cele dou\ Razboaie Mondiale. Respectiva revist\, intitulat\Muguri dela sate (ortografia apar]ine vremii), îi avea ca artizani pedasc\lii locului, cei care luminau mintea [i sufletul copiilor înepoca devenit\ reper pentru istoria cultural\ a României.

>>pagina 4

>>pagina 6 - 7

N\scut [i crescut aici, pe valea Moldovei, înmurmurul apei [i cântecul ciocârliei, în ecoulv\ii [i dang\tul clopotelor Bisericii, copilulPavel Postolache - cu nume de apostol, pre-destinat pentru harul preo]iei - a sim]itchemarea pentru slujirea lui Dumnezeu.

Vocea-i cald\ [i cântecul duios s-auobservat înc\ de când era elev, la serb\rile [iconcursurile [colare.

P\rintele protopop Pavel Postolache — Fiu al satului Miroslove[ti

>> pagina 4

Unire-n fapt\, nu î`n vorbeDespre autorul mediatizatului album monografic Românii dinjurul României, în imagini se zice c\ e omul faptelor [i nu al vor-belor. Asta, împotriva eviden]ei (referitor la rela]ia sa cu vor-bele).

>> pagina 8

Crima mioritic\ din Baltagul e posibil s\ aib\ la origine personaje

reale din Ver[eni... pagina 3

SadovenianaGlasul de dup\ t\cere

GLASUL SATULUI pagina 2

>>pagina 5

CMYK

2

În perioada document\rii pentru realizarea Mono-grafiei Comunei Miroslove[ti am avut surpriza s\g\sesc, r\t\cite în timp, câteva pagini originaredintr-o revist\ local\ care circula în satele noastreîntre cele dou\ Razboaie Mondiale. Respectivarevist\, intitulat\ Muguri dela sate (ortografiaapar]ine vremii), îi avea ca artizani pe dasc\lii locu-lui, cei care luminau mintea [i sufletul copiilor înepoca devenit\ reper pentru istoria cultural\ aRomâniei. Între condeierii revistei i-am identificat peînv\]\torii Alexandru Lupu din Ciohor\ni, GheorgheCojocaru din Ver[eni, Ioan Pantilimon [i VictorCojocaru din Miroslove[ti, dasc\li vrednici, ade-varate f\clii arzânde în comunit\]ile s\te[ti pe care leslujeau. Ace[tia erau [i p\rin]ii spirituali ai respec-tivei publica]ii, care ar\ta ca o “bro[ur\” de format-ul unei jum\t\]i de coal\ A4. Revista era tip\rit\ la omodest\ tipografie ce fiin]a la Pa[cani.

Nu mic\ mi-a fost surprinderea când, la aproapeun secol distan]\ de la tip\rirea publica]iei amintite,am putut r\sfoi, în ambientul olfactiv al unei pale detu[ proasp\, primul exemplar din edi]ia nou\ arevistei Muguri de la sate. Revista ren\scut\, con-ceput\ pe structura revistelor [colare, a ap\rut, cumst\ în firea lucrurilor, prin grija unui dasc\l vrednicde înainta[ii de la care acesta a preluat [tafeta.Desigur, e vorba de profesorul de Limba [i literaturaromân\ Dumitru C\lin, cel care, iat\, adaug\ acum,la învrednicirea de a-[i întemeia o bibliotec\ person-al\ pe m\sura unui intelectual de mâna-întâi, [i o adoua isprav\, la fel de demn\ [i ea de profesorul cumenirea de a le transmite elevilor frumuse]ea [ibog\]ia Limbii neamului.

Desigur, profesorul C\lin a reînnodat - dup\ unhiatus de ceva mai mult de o jumatate de secol -acest fir, dep\nat o vreme de înainta]ii s\i locali, cuo temeinic\ motiva]ie didactic\. Un profesor deromân\ care se respect\ nu putea ignora aceast\oportunitate ce ofer\ elevilor s\i talenta]i, ca [is\tenilor cu drag pentru slov\, teren fertilexerci]iului pentru cuvântul scris. Nu a pierdutocazia de a exploata acest gen de întreprindere cufolos didactic nici tân\ra profesoar\ Georgiana Popadin Soci, care, la începutul acestui an a lansat, la{coala pe care o sluje[te cu abnega]ie, revistaPic\turi din suflet de copil.

Cuvântul scris e o binefacere adus\ limbii chiar[i atunci când scrii o stângace scrisoare, cu sfântacondi]ie, îns\, de a respecta regulile ortografice.Scrisoarea de care vorbesc poate deveni peste timp,

prin serviciul vorbelor scrise (deci laud\ Limbii!)document care “istorise[te” despre un individ, caexponent al unei categorii socio-culturale. Cu atâtmai mult folos aduce limbii scrisul într-o revist\, fieea [i una s\teasc\.

Dar exerci]iul scris într-un format editorial – pre-cum revista Muguri de la sate, ori Pic\turi din sufletde copil – poate face, în timp, din bulg\rele minus-cul, fr\mântat (ca dar) în mâinile lui Dumnezeu,chiar [i un morman – un “morman” de frumuse]eliterar\ care s\ încununeze opera unui viitor scriitor.Un “accident m\re] al peisajului”, cum e socotitSadoveanu, e pu]in probabil s\ se-ntâmple, darpoate un viitor Vasile Iancu, scriitor p\mântean, [imai p\mântesc (c\ci Sadoveanu era exemplificatchiar [i prin elementele Cosmosului), nu-i exclus s\creasc\ prin intermediul exerci]iului cuvântuluiscris, exerci]iu facilitat, la rându-i, de întreprindereacultural\ a celor doi dasc\li, artizanii respectivelorpublica]ii.

Desigur, exerci]iul cuvântului scris are multevalen]e. El ne poate apropia mai mult de cartea scri-itorului, exemplu des\vâr[it pentru ceea ce uceniculîncearc\, fapt ce are drept consecin]\ implicit\îmbog\]irea cultural\ [i spiritual\, indiferent dac\acela care o face a g\sit sau nu calea pentru carerecurge la model.

Cuvântul scris într-o revist\ aduce folos, chiarnobil, [i atunci când serve[te civismul local, când,spre exemplu, descrie fapte demne de a nu r\mâneîn uitare. S-ar p\rea c\ lumea satului, în aceste vre-muri (înc\ de tranzi]ie spre o mult c\utat\ lumenou\, mai dreapt\ [i mai frumoas\ decât cea dincare cei mai mul]i dintre noi venim), lânceze[te înîntreprinderi m\runte, f\r\ nici o noim\ ob\teasc\.Exerci]iul cuvântului scris la o revist\ ne obi[nuie[tes\ c\ut\m fapta dincolo de vremurile damnate, sauchiar înl\untrul lor [i s-o oferim cu bucurie, cubucuria celui care d\ruie[[te.

Iat\, fiind [i eu unul din ucenicii târzii, prin[i devraja acestui tip de exerci]iu, îi îndemn pe cei dorni-ci de a comunica – curat [i organizat – gânduri,fapte, întâmpl\ri din lumea noastr\, a satului, înnoua revist\ s\teasc\: Glasul satului. Evident, orevist\ n\[it\ tot de dasc\lii de [coal\ ai locului. S\ni se aud\ [i nou\, dup\ t\cerea bine chibzuit\,glasul. Glasul celui care, sper, nu strig\ în pustiu.

Înv. Gheorghe Pârlea

Glasul de dup\ t\cere

GLASUL SATULUI IULIE 2010nr 2

(Articol preluat din Literatura [i arta, Chi[in\u, nr.13, aprilie, 2010, cu referire la apari]ia publica]ieinoastre)

Orice localitate de tip urban care, fire[te, serespect\, are, de regul\, o publica]ie sau chiar maimulte. Dar dac\, totu[i, se cunosc localit\]i de tiprural care ar avea un ziar, ele ]in de domeniulrarit\]ilor.

În categoria unor asemenea rarisime fenomenepoate fi inclus\ [i apari]ia gazetei „Glasul satului”,publica]ie a Consiliului Local [i a Prim\riei comuneiMiroslove[ti din jude]ul Ia[i. Publica]ia respectiv\,cu cele opt pagini ale ei, dintre care patru sunt înculori, chiar de la primul num\r poate concura cureviste [i ziare cu stagiu. Realizate de echiperedac]ionale f\r\ niciun loc vacant în caseta tehnic\.În primul num\r al „Glasului...” iese în eviden]\,fire[te, interviul primarului comunei Miroslove[ti dlIonu] Gospodarul, realizat de redactorul coordona-tor al publica]iei dl Gheorghe Pârlea, înv\]\tor la

{coala din localitate. Harnicul [i modestul redactormai scrie [i articolele „Dulcea povar\ a unei prietenii„româno – române”, „Primi]i cu... Plugu[orul?”,„Glasul de dup\ t\cere”, rubrica „Sadoveniana”,ascunzându-se [i dup\ o serie de texte semnate cu„pseudonimul” Redac]ia.

Bineîn]eles, dl redactor nu face publica]ia chiarde unul singur, c\ci texte captivante, în special celde la rubrica „Povestiri din prizonierat” poart\semn\tura prof. Brându[a-Georgiana Popa,înv\]\toarei Alexandrina Leleu, prof. Ioan Leleu,prof. Ioan Pârlea, prof, Virginica Stan [i a altorcolaboratori.

Aceast\ publica]ie a unei localit\]i rurale e unsemn al ve[niciei spiritului na]ional care demon-streaz\ c\ românul poate rezista în fa]a t\v\luguluiglobalizator, lucru realizat cu [i prin oameni. „Josp\l\ria!” în fa]a lor.

Exerci]iul cuvâ=ntului scris

„La `nceput a fost Cuvâ=ntul”

Semn al revigor\rii

„La început a fost Cuvântul” e opropozi]ie biblic\ de o mare înc\rc\tur\spiritual\ pentru cel ce st\pâne[te în]ele-sul ei. Desigur, la îndemâna noastr\, aomului de rând, e mai lesne în]elegereapersonific\rii cuvântului comun în Cuvân-tul, ca Însu[i Fiul Lui Dumnezeu, [tiindc\ de la Iisus ne vine Înv\]\tura, prinCuvântul S\u, reprodus [i t\lm\cit deApostoli. Iat\ ce u[or e de în]eles rela]iadintre Cuvânt [i Iisus numai reflectând lafaptul c\ „nici un împ\rat n-a f\cut cu aju-torul armelor ceea ce Iisus Hristor a f\cutcu ajutorul Cuvântului” (Aurelian Sil-vestru). S\ observ\m, deci, ne provoac\citatul de mai sus, cum se reflect\ timpultrecut al împ\ra]ilor în prezentul nostru [iceea ce reprezint\ Hristos, prin Faptele [iÎnv\]\tura Lui, în existen]a omenirii deazi. Împ\ra]ii cei mânuitori de sabie suntmor]i, în sensul de da]i uit\rii încon[tiin]a noastr\, pe când Fiul lui Dum-nezeu e Viu, e Prezent în via]a noastr\,prin d\inuirea Bisericii Lui, Biserica cea

cl\dit\ din Cuvintele Glasului S\u. Despre cuvântul, îns\, aflat în rostirea

noastr\, [tim cu to]ii c\ nu se poate vorbidoar la modul constructiv, în\l]\tor,benefic. Uneori, poate chiar deseori,„cuvântul e sabie care taie, care omoar\”(A. Silvestru). Cu alte cuvinte, în timp ceîn sensul biblic Cuvântul e, invariabil,substantiv propriu, înc\ de la neîn]eleseleînceputuri ale lui, pentru noi – utililizatoriiacestui Dar de la Dumnezeu – cuvântul esubstantiv comun. Desigur, putem inter-preta [i de ce e a[a. S\-l punem în rela]iecu propozi]ia Evei, cea care a rostit, caîndemn pentru Adam, primele cuvintecare d\râm\. {i a[a cum a dec\zut omulîn urma p\catului originar, a[a a dec\zut[i cuvâtul rostit de titularul p\catului...Însubstantiv comun.

Iat\ dou\ exemple de cuvântcare...omoar\.

În 1792, la o petrecere aristocrat\, sezice c\ Maria Antoneta, regina Fran]ei, aprimit repro[uri c\ în timp ce nobilimease distreaz\, poporul n-are pâine. „S\m\nânce cozonac.”, a r\spuns cinic regi-na. Cuvintele reginei au aprins vâlv\taiarevoltei care mocnea în rândul maselor.{i a[a de supara]i pe regin\ au fost orop-si]ii soartei, încât au dat-o ghilotinei atâtpe ea cât [i pe so]ul ei, regele (Ludovic alXVI-lea).

În povestea de mai sus, istoricii au dubiicu privire la titularul vorbelor „S\m\nânce cozonac dac\ n-au pâine”, darîn urmatoarea întâmplare (dup\ acela[i A.

Silvestru), autenticitatea faptelor, privindrolul fatal al cuvântului, nu e pus\ laîndoial\.

Conduc\torul mi[c\rii decembriste dinRusia }arist\, Râleev, a fost condamnat lamoarte de }arul Nicolai I. În timpulexecu]iei îns\ s-a rupt funia spânzur\torii.Aceast\ întâmplare rar\ era interpretat\ca mâna destinului [i norocosul, deregul\, era gra]iat. A[a urma s\ se întâm-ple [i cu acest condamnat. În timp ceînmuia pana în cerneal\ pentru a semnagra]ierea, }arul a avut curiozitatea s\întrebe dac\ Râleev i-a mul]umit lui Dum-nezeu pentru darul ceresc. I s-a spus c\singurele lui cuvinte au fost: „Totul eputred în Rusia, pân\ [i funia despânzur\toare!”. }arul, înfuriat, a ruptordinul de gra]iere [i l-a condamnat adoua oar\ la moarte. De data aceasta,funia...nu s-a mai rupt.

Dar iat\ [i for]a cuvântului caresalveaz\ de la moarte (o poveste reintro-dus\ în circuitul recent de Nicolae Dabi-ja), chiar dac\, poate, numai în legend\.Cuvântul are aici o alt\ conota]ie, anumerela]ia dintre a spune [i a face.

În Roma antic\, când înc\ nu sen\scuse imperiul, o femeie v\duv\ fusesecondamnat\ la moarte pentru o fapt\ carenu ]inea de urâ[enia caracterului uman.În preajma zilei fixate pentru execu]ie,condamnata cere s\ i se îndeplineasc\(ceea ce era deja consacrat) ultimadorin]\ înainte de moarte. {i iat\ ce i-acerut regelui: libertatea pentru o zi, ca s\-

[i poat\ s\ruta, pentru ultima oar\,micu]ii s\i copii. Desigur, regele a consid-erat-o nebun\, dar a întrebat-o, înderâdere: „{i ce garan]ie am c\ te întor-ci?”: „Cuvântul meu, m\rite rege!”. Ce{tia regele de cuvântul unei condamate lamoarte! Dar i-a oferit, de asemeni înbatjocur\, o cale: „Nume[te pe cinevacare s\ vin\ în locul t\u; dac\ nu te-ntor-ci, s\ fie el executat”. {i femeia a dat unnume de b\rbat. Curios, regele a trimisun soldat s\-l aduc\, dar numai debun\voie. B\rbatul numit accept\ cuu[urin]\ învoiala, iar regele o eliber\ pefemeie, dispre]uind prostia celui care vamuri în locul condamnatei de drept. La

ceasul stabilit, femeia se-ntoarce [i urc\pe e[afod cu durere demn\. B\rbatul oîmbr\]i[eaz\ [i d\ s\ plece. Regele,cople[it de aceast\ întâmplareneverosimil\, într-un entuziasm care-itr\d\ latura uman\, o gra]iaz\ pe con-damnat\. Ba, legenda spune, acesta a [icununat-o cu b\rbatul acela care nu s-aîndoit de cuvântul femeii.

Compara]i, îmi vine s\ îndemn citi-torul, „pe cuvântul meu” al acestei femeidin legend\ cu „pe cuvântul meu”, atât dedes invocat de gura numero]ilor politi-cieni din realitate, din realitatea noastr\cotidian\.

Gavriil N\vr\pe[teanu

CMYK

3 GLASUL SATULUI IULIE 2010nr 2

Eminescu rezist\...

Cum vine asta? (Eminescu rezist\..).Ce, Eminescu e pur [i simplu un campionde atletism c\ruia, vrând-nevrând, celcare-i sufl\ în ceaf\ îi va lua locul pe podi-um mâiine-poimâine? A[a-i [i-n liter-atur\, oare? Corifeii literaturii na]ionalesunt amenin]a]i cu detronarea, ca-n sport,de la genera]ie la genera]ie? Dar chiar [i-n sport, unele {tachete n-au fost înc\în\l]ate pân\ la performan]a anterioar\!Mai [ti]i vreo Nadia Com\neci, cumva? [ichiar dac\ s-a întâmplat s\ mai apar\ vreouna (pe mapamond, spre exemplu),aceasta a ob]inut performan]a cu un altstil, ori cu un alt echipament tehnic. Une-ori cu ...substan]e anabolizante, stimula-tive, ceea ce...nu se pune.

{i, ca s\ continu\m interoga]ia retoric\,{tiu cititorii comuni ai literaturii noastre,cumva, vreun alt Eminescu, decât peMihai? A, cititorii comuni n-or fi [tiind,fiindc\ ei nu pot s\ evalueze...N-au dis-cern\mânt, în materie...Ei sunt amatori.Pentru asta exist\ speciali[ti: critici liter-ari, istorici în domeniul condeiului,filosofi...Pentru ei, pentru destui dintre ei– ca s\ fim mai preci[i –, recordul Emi-nescu (daca va fi fost un asemenearecord, se îndoiesc câ]iva) a...c\zut. Nu[tim câ]i aspiran]i vor fi fost, dar record-menul e deja cunoscut. Evident, în cer-cul...arbitrilor, a c\rturarilor „minoritari”

(sau c\rt\re[tilor, c\ci, mi se pare, a[a seface acordul aici).

În ce prive[te patrimoniul bibliotecilornoastre, acestea abund\ tot în Eminescu.Cât\ ignoran]\ în rândul vulgului! Dar ces\-i faci, a[a-i de când lumea: minoritariisuport\ consecin]ele ingratitudinii majori-tarilor. Chiar dac\ minoritarii sunt...boieriimin]ii.

Patetismul vorbelor de mai sus (vorbece, în rostirea anonimului care, totu[i, lesemneaz\, trebuiau s\ fie...{oapte) mi-afost provocat de argumentele deosebit deconving\toare în apararea lui Eminescu,formulate de c\tre un erudit c\rturar (îndomeniul literaturii, [i nu numai), D-lTheodor Codreanu. Domnia Sa mi-a f\cutonoarea – povar\ grea pentru mine – dea-mi d\rui, cu autograf, recenta sa carte„Polemici incorecte politic”. Desigur, de[idomeniul criticii literare, diserta]iasavant\ a distinsului autor (pe care i-ourm\resc animat în Literatura [i arta de laChi[in\u) exced abilit\]ile culturale alebeneficiarului acestui privilegiu, m-amstr\duit s\ nu fac din produsul cultural cemi-a înnobilat m\runta mea bibliotec\,doar un trofeu intelectual.

A[adar, ce afl\m de la autor ([i prinautor), foarte pe scurt, în leg\tur\ cu Emi-nescu.

„Centralitatea” lui Eminescu „le producegrimase” reprezentan]ilor postmod-ernismului din literatur\, resentimentar-ilor”, care sunt convin[i c\ „steaua lui

Eminescu a apus”. {i trag în el cu toategurile de foc. C\ Eminescu e reac]ionar(portivnic progresului), e xenofob, e pes-imist, e...Nici mai mult nici mai pu]in, „enul ca poet [i ca gânditor”. {i s\ vede]ipân\ unde se merge, în plan ideologic, cuînvinov\]irea lui Eminescu: poetul e vino-vat „de tot ce-a fost mai r\u în istoria ]\riide mai bine de un veac: antisemitismul,na]ionalismul, fascismul, legionarismul,comunismul etc”, rezum\ D-l Codreanuacuza]iile aberante (îndr\znesc eu) ale luiIoan Petru Culianu, un exponent al dias-porei române[ti. Dup\ al]ii, ceva maiindulgen]i, pe planul literaturii, „Lucea-farul” poeziei române[ti aproape c\ s-astins, de vreme ce poemul care l-a facutastral „este o oper\ mediocr\”.

Se trage în Eminescu [i cu...pu[cocelede soc, smulse din mâinile copiilor, c\cidoar aceast\ muni]ie e demn\ de o ]int\precum pilozitatea corpului poetului s\uplatfusul picioarelor lui. Dup\ ei, în post-modernitatea literar\ nu mai conteaz\„dimensiunea profundului”. „Apologe]iinimicului” pun pre] pe lucrurile desuprafa]\...Ce-i acela sacrul? Ce-i na]ion-alul?...Piesele vestimentare ale unei modeanacronice.

Autorul volumului mai sus numit nepune în tem\)-- cu natura celor care gân-desc a[a despre Eminescu.

Exist\, în expansiune, o „ideologietransna]ional\” („politica corectitu-dinilor”, un „neocomunism de origine

american\”, care „obl\duie[te” o „{coal\a Resentimentului”. „{coala” aceasta areadep]i peste tot, evident, [i în România.Ea „se revendic\ de la drepturile omului”,care, aten]ioneaz\ semnatarul c\r]ii, „ide-ologizate, tind s\ p\r\seasc\ teritoriulrealului”. Principiile acestui „curent alemancip\rilor de tot felul” sunt cele cestau în mâna demolatorilor valorilorna]ionale, în serviciul globaliz\rii, al „pro-gresului cu orice pre]”.

Argumentele lor de resentimentari pet\râmul literaturii, vedem pe „{antierulEminescu”, sunt „ideologice [i nu estet-ice”. Cu acelea[i unelte se lucreaz\ [iasupra lui Shakespeare, Cervantes etc,fiind sco[i par]ial din programele univer-sitare, în Occident, [i înlocui]i cu „fariseirevolu]ionari, pe cât de puerili, pe atât de

efemeri”. În ce-l prive[te pe Eminescu, aces-

ta...rezist\. Prin el însu[i, în primul rând,ne asigur\ autorul eseurilor adunate înPolemici..., dar [i prin exege]ii lui, esteti-cienii one[ti de azi. [i ni-i enumer\, exem-plificând cu extrase din pledoariile„avoca]ilor ap\r\rii”. Desigur, între ei,str\luce[te (dac\-mi este permis)maestrul „de la bar\” care m-a cople[it cunemeritata aten]ie a Domniei Sale,trimi]ându-mi [i mie un fragment (c\ci,cantitativ, raportat\ la miile de pagini ded-icate operii lui Eminescu, cartea „Polemi-ci incorecte politic” reprezint\ un frag-ment dintr-o oper\ respectabil\. (Maimulte, eventual, în num\rul urm\tor.).

Gavriil N\vr\pe[teanu

Sarbatoarea Cuvantului (An jubiliar Eminescu- Sadoveanu)

SadovenianaCrima mioritic\ din Baltagul e posibil s\ aib\ la origine personaje reale din Ver[eni...

În legatur\ cu oglindirea în scrierilesadoveniene a unor fapte [i personajereale, unele chiar din mediul bunicilorver[eneni, exege]ii prozatorului ne-auoferit argumente deja consacrate peaceast\ tem\ si prezentate la timpul [ilocul potrivit în Monografia ComuneiMirosl\ve[ti.

Cât despre întâmplarea care i-ar fiinspirat lui Sadoveanu popularul romanBaltagul, am re]inut dou\ variante: fie c\povestitorul a pl\smuit povestea influ-en]at de balada Miori]a, fie c\ a prelucratcu mijloacele artei literare o întâmplarereal\, auzit\ de la ni[te munteni.

Iat\ îns\ [i ovariant\ târzie,din locurile nea-mului s\u dup\mam\.

O împrejurarecasnic\ a f\cuts\-l am acas\ înaceast\ var\, came[ter sobar, peGheorghe Plai,mirosl\ve[teancu gospod\rie lamarginea dinspremiaz\zi a satului,în vecin\tateaV e r [ e n i u l u iUrs\che[ t i lo r,neamul pe carenepotul l-a imor-talizat literar.Sobarul, om cuînsu[iri intelec-tuale peste mediacelor din mediuls\u social, asupralicitat statu-ra mea cultural\,aducând în dia-logul nostruocazional temedin cele mai

diverse, extrase la întâmplare din univer-sul cunoa[terii. Desigur, printre întreb\ri[i p\reri legate de religie, fizic\, genetic\(!) etc., n-au lipsit nici chestiunile de liter-atur\. Cititor al Monografiei noastre,me[terul sobar a ]inut s\ remarce c\, însegmentul dedicat lui Sadoveanu, nu ammen]ionat [i posibila origine ver[enean [a crimei ciobane[ti, pe seama c\reia scri-itorul a ticluit o povestire a[a de fru-moas\. Contrariat, am cerut s\-mi justi-fice repro[ul.

Om onest, sobarul mi-a spus c\ infor-ma]iile sale, ob]inute de la “megie]ii” luidin satul aflat la o azvârlitur\ de b\] de

propria-i cas\, nu ar fi atât de credibile pecât cele pe care le-a] putea ob]ine person-al de la Rusanda lui Ungureanu, nepoatade frate a unuia dintre ciobanii p\rta]i la oîntâmplare asem\n\toare cu aceea c\reiai s-a dus buhul, prin condeiul scriitorului.

Desigur, nu era nevoie s\ fiu împins dela spate ca s\ pun în fapt\ îndemnul luiGheorghe Plai. Rusanda Andrie[ (Ungure-anu, dup\ tat\), o femeie vioaie [i lucid\,pentru cei optzeci de ani ai s\i, nu mi-aîn[elat a[tept\rile.

{i iat\ ce mi-a povestit fata lui IonUngureanu din Ver[eni. Un înainta] al eiera neam de oieri de la munte, coborâtdefinitiv în satul de la apa Moldovei.Aproape sigur, era str\bunicul s\u de petat\. Din copilaria sa, petrecut\ printrevite, oi [i câini ciob\ne[ti, î[i aminte[temulte. Dar [i mai multe bucurii [i triste]iale copilului care a fost s-au risipit înpâcla timpului r\mas în urm\.

În leg\tur\ cu interesul meu pentruvreo întâmplare ciob\neasc\, petrecut\ înneamul s\u, [tie ea ceva, dar numai câte-va frânturi de poveste de la tat\l s\u.Acesta îl c\ina mereu în cas\ pe frate-s\umai mare, Iordache, pentru o suferin]\ asa n\scut\ din nedreptate.

Iordache Ungureanu avea oi mai multedecât frate-s\u Ion [i de aceea el urcamereu la munte cu turma, întov\r\[it deun alt cioban din sat, unul din neamulUrsachi, al c\rui nume de botez nu [i-lmai aminte[te. Acolo, la munte, a fostomorât un cioban de prin p\r]ile locului.N-a trecut mult [i s-a r\spândit zvonul c\pozna asta ar fi fost f\cut\ de IordacheUngureanu. Îndat\ ce au venit în satautorit\]ile vremii, ca s\ fac\ [i aicianchet\ cu vâlv\ mare, Iordache a fostdus la închisoare pentru ani grei.

Dup\ câ]iva ani de osând\ nedreapt\,pu]ini fa]\ de cei care i-au fost meni]i dejudec\tori, Iordache Ungureanu a fostslobozit. Autorit\]ile au g\sit dovad\ denet\g\duit c\ f\ptuitorul n-a fost el, ci

tovar\[ul s\u deoierit prin acelep\r\i ale muntelui,cel din neamulUrs\che[tilor, caref\cuse crima asupracobresla[ului s\umuntean pentruni[te bani din vân-zarea oilor, întocmaica în cazul crimeidin Baltagul.

A[adar, iat\acum prilej s\-i dausatisfac]ie lui Gheo-rghe Plai, me[terul-s o b a rmirosl\ve[tean, ani-mat de lucruri maipresus de cele pecare el le cl\de[tecu dib\cie în edifici-ul în care noiferec\m focul preis-toric, pentru a-lputea avea prietenîn cas\. De[isobarul mi-a dat [iprilej de-a constata c\ dib\cia me[teruluie uneori întinat\ de rutin\, voi trece cuindulgen]\ peste incident; o dat\ pentruc\ me[terul sobar mi-a intermediat un felde reîntâlnire cu un alt me[ter sobar, celpentru care conjug verbele înso]ite desubstantivul tat\ doar la timpul trecut, [i adoua oar\ pentru c\ a prelungit z\bavamea în compania spiritului sadovenian.Duh care înc\ mai bântuie, precum [timaapelor, pe meleagurile dragi lui, la timpultrecut, [i la fel de dragi nou\, la timpulprezent. Înc\ la timpul prezent.

(Înv. Gheorghe Pârlea –din Monografia Comunei

Mirosl\ve[ti – oameni [i locuri, ed.a doua)

Relativitate(Miroslav Lazoski)

Îmi conjug existen]acu ziua arcuit\ peste limba ceasului

ce str\punge timpul.Cu fiecare b\taie a secundei,r\mân în urm\ doar amintirice zidesc în mine Olimpul.

{i astfel spa]iul devine obtuz,alungindu-se între mine

[i orcine.Timpul îmi sângereaz\ confuz,

f\când loc inep]iei omenirii în expansiune.

CMYK

cyan magenta yellow black

4 GLASUL SATULUIIULIE 2010nr 2

De curând am aniversat împlinirea a85 de ani de autocefalie a bisericii noastrestr\mo[e[ti, ,, LEGEA PENTRUÎNFIIN}AREA BISERICII ORTODOXEROMÂNE ”din februarie 1925 statuândacest fapt. Fostul episcop de Caransebe[,Miron Cristea, ajungea pe scaunul patri-arhal la 1decembrie 1925 ca întâi-st\t\toral B.O.R., dup\ ce la 1 ianuarie 1920urcase pe scaunul de mitropolit-primat alRomâniei.

La acea dat\ se scursese peste jum\tatede mileniu de când Mitropolia Moldoveiintra oficial în istorie ( 26 iulie 1401) caurmare a recunoa[terii canonice a aces-teia de c\tre PariarhiaEcumenica a Constantinopolului.

Ob[tea s\teasc\ din Miroslove[ti nu afost atins\ de fr\mânt\rile administrativedin cadrul Bisericii, cunoscând o via]\

religioas\ cre[tin\ înc\ din primele sec-ole de la r\spândirea cre[tinismului peteritoriul locuit de str\mo[ii no[tri. Staum\rturie a manifest\rii religioase cre[tinetimpurii materialele arheologicedescoperite pe apa Moldovei, la Davideni,la nici un kilometru de locul unde apeleTopoli]ei se îngem\neaz\ cu cele aleMoldovei. Dator\m aceste cercetari profe-sorului bac\uan Ioan Mitrea, care dateaz\piesele de factur\ cre[tin\ descoperiteaici în secolele V-VI.

Dintre piesele cre[tine legate deoficierea cultului enumer\m o cruciuli]\de bronz cu bra[ele egale [i olinguri]\pentru Sfânta Euharistie. De bun\seam\ c\ aceste obiecte presupunprezen]a unui preot [i a unui l\ca[ în carese oficia Taina Sfintei Împ\rt\[anii.

F\r\ îndoial\ c\ fo[tii vie]uitori ai ob[tiiMiroslove[ti, care erau în contact direct

cu cei din ob[tea s\teasc\ a Davidenilor,nu puteau s\ nu împ\rt\[easc\ acelea[itr\iri religioase ca ale vecinilor lor.

Via]a cre[tin\ organizat\ a locuitorilordin Miroslove[ti s-a manifestat mai târziu,în anul 1515 ace[tia construindu-[i o bis-ericu]\ din lemn (conform preciz\rilor dinMarele Dic]ionar Geografic al României-autor George I. Lahovari).

Biserica nu mai exist\, urme ale aces-teia p\strându-se în locul denumit Sili[te,unde, probabil, era vechea vatr\ a satului.

Peste mai bine de dou\ veacuri se con-struie[te o nou\ biseric\ din lemn dec\tre me[teri locali, prin contribu]ia eno-ria]ilor, mai substan]ial contribuindSoltana Cojocaru, din rândul bresleicroitorilor-cojocari miroslove[teni.

Ea impune [i hramul Bisericii: SfântaCuvioas\ Parascheva. Era o alegere oare-cum la mod\; nu trecuse cu mult peste unveac de când moa[tele Sfintei fuseser\aduse la Catedrala Trei Ierarhi din Ia[i dec\tre domnitorul Vasile Lupu.

Se spune c\ pentru funda]ia bisericii s-ar fi folosit piatra de la Biserica ridicat\lasfâr[itul sec. al XVI-lea.

Deasupra u[ii de la intrarea în pronao-sul Bisericii se afl\ încrustat\ în lemn oinscrip]ie în slavon\, pe care am t\lm\cit-o astfel: „În zilele milostivului ConstantinVoievod, luna martie, 24, valeatul 7264.Stan me[ter, Mihai me[ter, Toaderme[ter”.

Astfel, la 24 martie 1756, în timpulvoievodului Constantin Racovi]\, me[teriiStan, Mihai [i Toader, dup\ ce au încheiatconstruc]ia sfântului l\ca[, [i-au încrustat

cu dalti]a numele lor vrednice depomenire.

Biserica este prev\zut\ cu pridvordeschis, pronaos, naos [i altar. Nu areturl\, semn c\ nu este construit\ dinini]iativ\ [i cu sustinere domneasc\. Plan-ul Bisericii este sub form\ de cruce (tri-conc), cu dou\ abside laterale de micidimensiuni [i o absid\ estic\ semioctog-onal\, unde se afl\ Sfântul Altar. Are patruferestre mici (0,6/ 0,4m). Biserica aretemelie din piatr\ [i este construit\ dinbârne de stejar (12 rânduri). Bârnele suntornamentate în exterior cu figuri geomet-rice în stilul epocii lui Vasile Lupu: peprima bârn\ de pe funda]ie sunt dou\ rân-duri de ornamente (împletituri în parteasuperioar\ [i zig-zag-uri în partea infe-rioar\); -pe cea de-a [aptea bârn\, îndreptul ferestrelor, este sculptat un brâufrânt din loc în loc; pe cea de-a unspreze-cea bârn\ sunt încrustate, alternativ,ocni]e [i cruci.

P\r\ile laterale ale tocului u[ii de laintrarea în pronaos sunt ornamentate cumotivul spicului. Frumoase încrust\ri seg\sesc [i pe cei doi stâlpi care sus]inpridvorul. În interior, Biserica are dou\iconostase: primul iconostas despartepronaosul de naos, iar cel de-al doileanaosul de Sfântul Altar. Culoarea predom-inant\ a cupolei este albastru închis,str\fulgerat de lumini]ele stelelor. Uneleicoane p\streaz\ (cu caractere slavone,dar în limba român\) numele donatorilor.Dintre obiectele de cult mai deosebite s-au p\strat dou\ sfe\nice de bronz, avândinscrip]ionat\ data: 22 februarie 1886,

precum [i Sfânta Evanghelie, artistic fer-ecat\ în argint, care, pe ultima pagin\,p\streaz\ mesajul donatorilor, familiaPuiu:

„Puteam s\ d\ruiesc aceste odoare laalt\ Biseric\, dar am ]inut, pentrumul]\mirea mea, s\ le dau Sfintei Bisericidin Miroslove[ti, pentru c\ aceast\ Biser-ic\ este aceea unde pentru întâia oar\, înfrageda mea copil\rie, m-au condusp\rin]ii într-însa ce e casa Domnului derug\ciune, pentru c\ ea este unde pentruprima oar\ am înv\]at s\ m\ gândesc laDumnezeu [i s\ cred în El, pentru c\ eaeste unde, în timpuri de grele necazuri [iamaruri, am mers cu p\rin]ii mei s\-icerem ajutorul lui Dumnezeu, în fine, pen-tru c\ este Biserica unde, treptat cucre[terea mi-am ridicat mintea [i inimac\tre Dumnezeu, rugându-l s\-mi ajute laun viitor mai bun, care rug\, fiindu-miascultat\, sunt mul]umit c\ sufletul meupoate s\ m\reasc\ pe Cel ATOTPUTER-NIC, care vede toate, care aude toate [icare [tie toate. 1886, Aprilie”.

În prezent, Biserica este declarat\ mon-ument istoric, fiind deschis\ duminicile [ioficiindu-se aici Sfintele Liturghii prile-juite de hramul Bisericii. Este singura Bis-eric\ din lemn din Protopopiatul Pa[cani,care, în ciuda vârstei, este func]ional\.

C\l\torul care trece ocazional prin aces-te meleaguri este rugat s\ nu ocoleasc\aceast\ sfânt\ minun\]ie, pe care noi onumim cu mândrie „Catedrala” noastr\.

Gelu Hoga[

Biserica satului...

“Catedrala” noastr\ — Biserica “Sfâ=nta Cuvioas\ Parascheva”

N\scut [i crescut aici, pe valeaMoldovei, în murmurul apei [icântecul ciocârliei, în ecoul v\ii [idang\tul clopotelor Bisericii,copilul Pavel Postolache - cunume de apostol, predestinat pen-tru harul preo]iei - a sim]itchemarea pentru slujirea lui Dum-nezeu.

Vocea-i cald\ [i cântecul duioss-au observat înc\ de când eraelev, la serb\rile [i concursurile[colare.

La terminarea gimnaziului,când adolescentul de 14 anihot\râse s\ se înscrie la seminarulde la Neam] - lucru îngr\dit deideologia de partid de atunci -,profesorul diriginte i-a spus: ,,Aiîncredere în steaua ta!”. [i steaualui l-a c\l\uzit pe drumuri bune.Programul de {coal\ [i via]a dina[ez\mântul monahal care admin-istra Seminarul îl formeaz\ peviitorul student al Facult\]ii deTeologie din Bucure[ti în spirituldragostei pentru oameni [i Biser-ic\.

La vârsta de 19ani, când al]i tineride seama lui aveaupreocup\rile iner-ente vârstei, el sepreg\tea rigurospentru misiuneaspiritual\ ce urma s-o împlineasc\,reprezentând cu cin-ste {coala de-acas\[i satul în care s-an\scut. Acolo, încapitala ]\rii, viitorulpreot Pavel Posto-lache se manifest\ca un student

con[tiincios, sârguin]\ ce va hr\nicu substan]a necesar\ v\ditelesale înclina]ii oratorice.

Predicile sale - ca preot ce adevenit - ca [i cânt\rile melo-dioase îi vor crea o faim\ ce-i vaaduce renumele de ,,gur\ de aur”- dup\ cum spun enoria[ii. Al\turide darul vorbirii, p\rintele Pavelposed\ [i harul cântecului ce intr\la sufletul cre[tinului. Prin expre-sivitatea predicilor [tie s\ trans-mit\ cu mare tr\ire mesajul biblic.Ierarhilor le-a fost u[or s\ disting\aceste calit\]i, cât [i cultura teo-logic\ ce o posed\, încât în scurttimp preotul Pavel Postolache,urma[ al lui Apolin - preot dinaceea[i familie -, devine cel maitân\r protopop din Biserica Orto-dox\ Român\.

Deseori p\rintele se întoarce lalocul na[terii, la casa p\rinteasc\,cu fântân\ în poart\, \i la Bisericadin sat. Acelea[i clopote care îlchemau la Biseric\ atunci cândera copil îl cheam\ acum la cruceatat\lui s\u, ce-[i doarme somnulde veci chiar lâng\ clopotni]a bis-

ericii Sfânta Parascheva. Aici fiuleste mereu în leg\tura tainic\ cuparintele s\u trupesc, c\ci g\se[tedes prilej de a sluji în Biserica dinsat. Cât despre mama sa de acas\,care este b\trân\ [i nu mai poateurca dealul pân\ la mormântulb\rbatului ei, [tim c\ aceastaprime[te întotdeauna mângâiereafiului, dup\ s\vâr[irea SfinteiLiturghii [i reculegerea, [i înnumele ei, la mormântul tat\lui.,,Parc\ [i acum o v\d pe mama -spune p\rintele - cum mergeaduminica la Biseric\, cu evlavie,cu flori [i lumân\ri în mân\,urcând dealul înceti[or, bucuroas\[i mul]umit\ suflete[te, cu satis-fac]ia dorin]ei împlinite”.

Iubirea de p\rin]i este un darînn\scut al omului, o porunc\Dumnezeiasc\, care la p\rintelePavel se manifest\ cu o d\ruireamplificat\ de sensibilitatea luisufleteasc\. Aceast\ sensibilitatepornit\ din adâncul sufletului,împreun\ cu dragostea ce onutre[te fa]\ de cei apropia[i [i decei pe care-i p\store[te spiritual,la care se adaug\ talentul oratoric[i vocal, formeaz\ un tot, cepoart\ numele PREOT-PRO-TOPOP PAVEL POSTOLACHE, Fiual satului Miroslove[ti.

Un reper de mândrie, iat\, [ipentru cei care i-au îndrumatprimii pa[i spre cunoa[tere, în{coala începuturilor sale, întrecare se num\r\ [i semnatarulacestor rânduri. Rânduri, nuîntâmpl\tor, scrise în reverbera]iasufleteasc\ a S\rb\torilor Învierii[i În\l]\rii Domnului. La multi ani pt final

Prof. Ioan Leleu

P\rintele protopop Pavel Postolache —Fiu al satului Miroslove[ti

Cine a trecut prin[coal\ [tie c\ religiac re[ t in -o r todox\ ,între altele, e unuldintre elementeledefinitorii ale Na]iuniinoastre. Iar cine a tre-cut, la începutul vie]ii,[i pe la Bisericaob]tei, pentru tainaSfântului Botez, [tiesigur c\ este cre[tin-ortodox. Aici, ar maitrebui ad\ugat c\ unînv\]at (n-o s\ b\nui]ic\ nu-mi amintescnumele) constat\ c\omul nu-i complet dac\ nu e [ireligios.

Putem noi, oare, s\ nerezum\m doar la constatareacelor de mai sus [i atât? Desigur,cine are proprietatea defini]iilor [ia regulilor, nu neap\rat scrise,care exist\ spre a ne rândui via]a,tr\ieste ca atare: în în]elegere [irespect pentru defini]ii [i reguli.Cu atât mai mult cu cât reguliledespre care “gl\suim” aici ne punîn ordine rela]ia noastr\ cu Dum-nezeu.

A[adar, ce-ar mai fi de spus,mai concret, în context? C\ avemdatorii ob[te[ti fa]\ de Gospod\riasufletelor noastre. Anume, cumcontribuim pentru nevoile trupe[tiale ob[tii, prin institu]ia adminis-trativ\ numit\ Prim\rie, tot a[atrebuie s\ contribuim [i pentrunevoile suflete[ti, prin institu]ianumit\ Parohia Bisericii. Aceastadin urm\ nu instituie taxe subspectrul penalit\]ii, ci ea doaranun]\ credincio[ilor nevoile celegospod\re[ti ale A[ez\mântului în

care este cel mai des prezentDumnezeiescul. Spa]iul în care neafl\m cel mai aproape de El, evi-dent, atunci când se s\vâr\escSfintele Liturghii ori celelalte ritu-aluri în care se invoc\ DuhulSfânt.

Precum în gospod\riile noas-tre trec\toare, a[a [i-n aceast\Gospod\rie a ve[niciei timpulerodeaz\ materia. Unele seînvechesc pân\ la netrebuin]\,altele, neavându-le niciodat\, nesunt acum necesare.

Trebuie s\ avem în vedere c\nu mai este mult [i Biserica “ceanou\”(comparativ cu “cea veche”)va deveni secular\ [i ea. Interiorulva trebui restaurat, exteriorul vatrebui adaptat [i el la contextulnou, impus de prezen]a monu-mental\ a Clopotni]ei. {i nu în celedin urm\, va trebui s\ ne p\str\m[i noi în rând cu lumea, cu lumeacre[tin\ din preajma noastr\. Cumo vom face? Între altele, cum s-auf\cut deja unele lucruri demne delaud\: cu inima cea bun\, cu inimacea g\tit\, sau în curs de g\tire,

pentru Marea Întâlnire. Desigur,fiecare o vom face dup\ putere.Sper\m îns\, dup\ puterea ceareal\ [i nu cea m\sluit\. C\ci unule darul generosului [i altul alavarului.

{i înc\ ceva. Am v\zut în ]ar\[i, în trecere fugar\, în afara ei, c\zicala omul sfin]e[te locul e oglin-dit\ [i de cum arat\ locurile încare înainta]ii î[i odihnescr\m\[i]ele trupe[ti – cimitirele.Cineva dintre cei aten]i la rân-duiala urma[ilor fa]\ de înainta[iicare ne-au fost p\rin]i, bunici,mo[i [i str\mo[i îmi sesiza c\Cimitirul Bisericii noastre nu etocmai ceea ce ar trebui s\ fie, cas\ ne recomande ca foarte vredni-ci p\str\tori ai tradi]iei cre[tine aNeamului. S\ reflect\m deci la gri-jile noastre [i în aceast\ privin]\;[i s\ purcedem la cele trebuin-cioase întru îndreptare. A[a s\ neajute Dumnezeu!

înv. Gheorghe Pârlea- consilier parohial

Biserica satului — Gospod\ria ob[teasc\ a sufletelor noastre

CMYK

cyan magenta yellow black

5 GLASUL SATULUI

Un rol foarte important încre[terea calit\]ii procesuluiinstructiv-educativ din unita]ile[colare îl au [i activit\]ile cer-curilor pedagogice. În ziua de13.03.2010 s-a desf\[urat laSAM Miroslove[ti “Cercul activ-it\]ilor educative si extra[colare “,având ca tem\ “Voluntariatulreflectat în ac]iunile de combaterea consumului de droguri, traficu-lui de fiin]e umane, infrac]ion-alit\]ii, violen]ei [i protec]iacivil\”.

Activit\]ile desf\[urate aucuprins o lec]ie deschis\ cu elevidin clasele a VII-a [i a VIII-a,sus]inut\ de d-na profesor-dirig-inte Leleu Gabriela, trecerea înrevist\ a activit\]ilor extra[colaredeosebite, prezentarea volumuluiMonografia comunei Miroslove[ti– despre oameni [i locuri”, edi]iaa II-a (2009), a ziarul local “Glasulsatului”(primul num\r, realizat dedasc\lii [colii [i finan]at dePrim\ria Miroslove[ti) [i a revistei[colare “Pic\turi din suflet decopil” (coordonator, prof. Geor-

giana Popa).Participan]ii au asistat [i la un

program artistic sus]inut degrupul vocal al [colii (animatori –înv. Hoga\-T\lp\u Gheorghe [iinst. Stan Sorin) [i forma]ia dedansuri populare (animatori – înv.Alexandrina Leleu si inst. StanSorin).

La activit\]ile cercului au partic-ipat dl. prof. Cristinel Iord\chioa-ia, inspector [colar, directorii[colilor din Miroslove[ti, Ver[eni,Soci, Boureni, Mo]ca, Criste[ti, 28de profesori-consilieri educatividin zona Pa[cani, poli]i[ti dinlocalitate [i municipiul Pa[cani [iun reprezentant al ISU Pa[cani(dl. Albu Petri[or).

Activit\]ile s-au desf\[urat într-un cadru primitor [i foarte pl\cut.Doamna Leleu Gabriela, dirigintaclasei a VII-a, a realizat o lec]ieinteractiv\ deosebit\ princon]inut, mesajul transmiselevilor, metodele [i mijloaceledidactice utilizate (audi]ii,prezentarea pe calculator, fi[e delucru). Pe tot parcursul lec]iei ele-

vii au fost acapara]i de noutateainforma]iilor, de discu]iile cu invi-ta]ii.

Domnul prof. Neculai Culbec,responsabilul Cercului consilier-ilor educativi a subliniat reu]itaactivit\]ii, amploarea subiectelorabordate, spiritul de echip\ din[coal\, care s-a manifestat prinorganizarea impecabil\ a intregiiactivit\]i. Afirm\ c\ a fost fascinat[i de cântecele, costumele [idansurile copiilor, implicarea cuzâmbetul pe buze chiar [i a copi-ilor cu capacit\]i intelectuale limi-tate.

Invita]ii au fost impresiona[i defrumuse]ea localit\]ii, organizareaactivit\]ilor, c\ldura sufleteasc\,atât a cadrelor didactice cât [i aelevilor, [i au apreciat întreagaactivitate cu calificativul « FB »(foarte bine).

prof. Ioan Pârlea(directorul [colii de Arte [i

Meserii Miroslove[ti)

IULIE 2010nr 2

Înc\ din timpul clasei a-V-a, domnulprofesor de istorie [i geografie ne-apromis c\ vom face o excursie prin ]ar\,unde vom vizita unele locuri frumoase [iinteresante din punct de vedere istoric.

Anul [colar a luat sfâr[it [i domnulprofesor s-a ]inut de cuvânt, ca de obicei.

În diminea]a zilei de 22 iunie, 2009,cu sufletul plin de emo]ie, ne urcam rândpe rând in microbuzul ” g\l\gio[ilor”.Ro]ile ma[inii mâncau cu repeziciunekilometri din asfalt, a[a c\ nu ne-a trebuitmult timp pentru a ajunge la Bra[ov.

Ceea ce am v\zut în jurul meu mi-apl\cut. Parc\ m\ aflam pe fundul unuilighean cu pere]i înal]i, dar domnul profe-sor ne-a explicat imediat c\ acest ora[face parte din ]ara Bârsei [i este situatîntr-o depresiune muntoas\. Am vizitatmuzeul istoric Biserica Neagr\. Este ocladire impun\toare, situat\ la poalelemuntelui Tîmpa. În timpul r\zboiului,nem]ii au dat foc cl\dirii, de aici [i denu-mirea de ”Biserica Neagr\”. Pe atunci erasingura biseric\ protestant\ din Ardeal.Pe lâng\ orga gigantic\, veche de 537 ani,am mai putut admira [i colec]ia decovoare laice din sec. al – XVIII-lea [imulte alte obiecte vechi [i deînsemn\tate religioas\. Pentru primadat\ am putut vedea la aceast\ biseric\ [ibasoreliefuri.

Tot în acea zi am fost [i la CetateaF\g\ra[ unde nu am putut admira cevainteresant, pentru c\ muzeul era închis.Singurul lucru pe care l-am putut vedeaa fost ”Spânzur\toarea”. Seara, foarteobosi]i, ne-am retras la m\n\stireaSâmb\ta de Sus. Aceast\ mân\stire afost construit\ de Constantin Brâncov-eanu. Aerul r\coros de munte ne-a spe-riat oboseala [i dup\ o cin\ copioas\ aînceput hârjoana. Am jucat c\r]i [i altejocuri amuzante.

Dar hârjoana a l\sat loc unui somnparc\ mai scurt ca de obicei.O raz\ de lumin\ str\bate zarea [i dup\coline, acolo la orizont, soarele cu chipdeosebit, întreb\tor, dar [i gr\bit, r\sare.Totul prinde via]\ când astrul cerului î[irevars\ peste natur\ c\ldura lui. Înlini[tea dimine]ii de la m\n\stire se audciripind p\s\rele, apoi, rând pe rând,glasurile colegilor mei, care au începuts\ se trezeasc\.

Dup\ micul dejun am traversatTransf\g\r\[anul. Acolo am fost fascinat\de peisaj. Pot s\ spun c\ am traversatnorii. Numeroase depresiuni p\reauparc\ ni[te cornete umplute cu puf decea]\. Brazii înal]i, asemenea unorsolda]i, împreun\ cu pârâurile repezi [izgomotoase, str\juiesc versan]ii, cândabrup]i, când domoli, ai mun]ilor. S\lbati-ca splendoare a naturii era dezmierdat\de vântul care adia prin pletele copacilorseme]i [i de marea lin\ a aburului moale,a ce]ii ce colinda împrejurimile.

Aici mi-a pl\cut cel mai mult. Când amp\r\sit acel t\râm fermecat, parc\ cevadin mine a r\mas acolo. Vreau s\ revin înacea lume de basm. Da, vreau s\-miconving p\rin]ii ca vara viitoare s\m\reîntorc împreun\ cu ei, s\ rev\dacele locuri mirifice.

Cu repeziciune, microbuzul seîndreapt\ spre un alt obiectiv. De aceast\dat\ vizit\m lacul de la Vidraru, care estesituat pe râul Arge[. Statuia electricit\]ii,numit\ [i ”Zeul luminii”, str\juie[teimpun\toare acel loc. Vidraru este celmai mare lac de acumulare de la noi din]ar\. Parcurgând barajul pe partea dreapt\am avut norocul s\ admir imensitateaapei, asemeni unei câmpii de argint, iar pepartea stâng\ ]inutul diafan al mun]ilor.Dup\ prânz am vizitat M\n\stireaArge[ului. Trebuie s\ recunosc c\ eram

mai mult curioas\ s\ v\d cu ochii meilocurile legate de legenda ”Me[terulManole ”. Lini[tea m\n\stirii, podoabelereci [i umbra legendar\ a cl\dirii auf\cut s\ treac\ prin mine un fior deghea]\. Oare de ce a trebuit s\ moar\doi omeni pentru a se putea construiaceast\ m\n\stire? Cu pa[i mici m\îndrept spre locul unde este “zidit\” Ana,apoi [i spre Fânt=na legendar\ de undeam b\ut [i ap\.Ziua s-a încheiat la sta]iunea ”Trei ste-jari”.

Dup\ un somn binevenit ne-am trezitplini de energie [i cu for]e noi. A treia ziam început-o vizitând ora[ul lui Brân-cu[i, Târgu Jiu. Operele de art\ ”ColoanaInfinitului”, ”Poarta S\rutului” [i ”MasaT\cerii” stau mute [i neclintite, purtândcu ele tainele ora[ului. Al doilea obiectiva fost M\n\stirea Tismana. Seara ampoposit la Hotel Paradis, hotel careapar]ine B\ilor Herculane.

A patra zi a început cu o croazier\ peDun\re. Mi-a pl\cut foarte mult, mai alesc\ am putut vedea îndeaproape mag-nifica sculptur\ Statuia lui Decebal, carevegheaz\ de doua decenii fluviul. Dup\dou\ ore de plimbat cu vaporul am viz-itat muzeul Sarmizegetuza din ora[ulDeva, apoi Muzeul de [tiin]e ale Naturii [iCastelul Huneazilor. În aceea[i zi am viz-itat sala de [edin]e a Consiliul Jude]eanHunedoara, unde vice-pre[edintele insti-tu]iei administrative este domnul CostelAvram, un fiu al comunei noastre, [i apoirestul ora[ului. Seara am fost caza]i lac\minul unui liceu, cu sprijinul domnuluiAvram. Acolo a avut loc [i o partid\ defotbal între b\ie]i [i fete, având sor]i deizbând\, paradoxal, fetele. Ne-am retrascu to]ii în dormitoare, când ora[ul eradeja cuprins de taina nop]ii.

A cincea zi ne-am trezit când mantia

zorilor sc\lda cetatea Deva, carestr\juie[te de sute de ani ora[ul . Dup\micul dejun am vizitat-o cu ochi iscoditori[i întreb\tori. Pl\cerea tuturor a fost marecând am urcat cu telecabina pân\ sus lacetate. Recunosc c\ mie mi-a fost fric\,deoarece aveam senza]ia c\ m\ r\storn,dar curajul celorlal]i m-a f\cut s\dep\[esc acele momente. De sus amputut admira ora[ul în toat\ splendoarealui.

Pe[tera Sc\ri[oara a fost [i ea unuldin punctele turistice care m-au impre-sionat. Ea este situat\ în Parcul Mun]ilorApuseni, la o în\l]ime de 1165 m. Acoloam putut privi ghe]arii cu forme diferite,ceva spectaculos ]inând cont de anotim-pul în care ne aflam, vara. Seara ne-amretras în tab\ra de la ]uncuiu[. A fostfoarte frumos.

A [asea zi a început, ca de obicei, cumicul dejun, dup\ care am mers la B\ileFelix. Acolo era de noi! B\l\ceala era înfloare. Apa [i topoganele ne atr\geau cani[te magne]i. Am r\mas cu amintiripl\cute, mai ales c\ am vizitat [i un parccu nuferi. Pân\ atunci nu v\zusem nicio-dat\ o floare de nuf\r. M-a fascinat gloa-ta tremurând\ a florilor, ce se întindea pe

acea ap\. Când le priveam aveamsenza]ia c\ plutesc al\turi de ele.

Timpul a trecut repede în tab\ra de la]uncuiu[. Ne-am c\utat diferite activit\]idistractive, a[a c\ nu am [tiut când a sositvremea de mers acas\.

În diminea]a zilei de 29 iunie, som-noro[i [i sup\ra]i c\ excursia s-a termi-nat, ne f\ceam bagajale. {i timpul erasup\rat ca sufletele noastre, caci înce-puse s\ plou\. Vremea înnorat\ [iploioas\ a pus st\pânire aproape pe tottraseul pe care l-am urmat pân\ acas\.Îns\, urca[i în microbuz, zarva a începutiar\[i. Care mai de care î[i spunea p\rereadespre ce a vizitat. Un lucru este sigur. Afost o excursie de neuitat, în timpul c\reiaam avut ocazia s\ vizitez locuri mirifice,meleaguri înc\rcate de istorie. Toateaacestea nu se puteau întâmpla f\r\bun\voin]a [i r\bdarea domnului profe-sor.

De aceea, domnule profesor, noi v\mul]umim din suflet pentru r\bdarea pecare a[i avut-o cu noi [i pentru interesulpe care ni l-a[i insuflat în a cunoa[telocuri, lucruri [i oameni noi.

Gospodaru Paula-Alexandra, elev\

O s\pt\mân\ de neuitat, dincolo de sat

Ultimele zile ale lunii ianuarie, atâtpentru elevii [colii noastre cât [ipentru cadrele didactice, n-auînsemnat numai sfâr[itul semes-trului, ci [i bucuria organizariipentru prima dat\ a s\rb\toriidenumite generic “Zilele [colii”.

Programul activit\]ilora fost diferit, cuprinzând concur-suri (de [ah, de s\niu[, de b\tuttoaca – în colaborare cu biserica),dansuri, cântece, o expozi]ie dedesene, un montaj literar [i[ez\toarea de alt\dat\.

Activit\]ile au începutcu un oficiu religios de sfin]ire ainvesti]iilor f\cute în [coal\ [i aucontinuat cu lansarea revistei“Pic\turi din suflet de copil”(responsabil prof. GeorgianaPopa), revist\ în care, atât eleviicât [i cadrele didactice de la [col-ile Soci [i Miroslove[ti au avutocazia s\ publice diferite articole.

Am avut ca invi-ta]i p\rin]i, fo[ti elevi ai[colii, directorii [colilor dincomun\, consilieri [ireprezentan]i ai Prim\riei,înfrunte cu domnul Ionu]Gospodaru, primarulcomunei.

P a r t i c i p a r e aelevilor la aceste activit\]i aadus în sufletul lor mult\bucurie [i emo]ie, iar pentrunoi – educatoare, înv\]\tori,profesori – înc\ un prilej dea ne mândri c\ i-am îndru-mat [i le-am creat condi]iipentru a se afirma.

Invita]ii au asistatla o [ez\toare ce a prezen-

tat întreaga gam\ de activit\]ispecifice zonei, bog\]ia folcloric\(cântul, dansul, portul popular)p\strat\ [i transmis\ din mo[i-str\mo[i.

[ez\toarea, ca toate[ez\torile, a avut “un fir” epic, opoveste pe care arti\tii populari auurmat-o în “tablouri” care de caremai ingenios construit, cos-tumele, indeletnicirile copiilor, dia-logul fete-b\ie]i fiind apreciate deinvita]i.

Copiii au dat dovad\ despontaneitate [i talent, ne-auintrodus într-o vreme de demult,ar\tând c\ ]otiile lui Creang\ pot fireeditate oricînd de p\str\toriitradi]iilor de pe aceste meleaguri. Micii arti[ti (copii de la gr\dini]\ [ielevi ai claselor I-VIII) au cântat,au dansat, au recitat poezii, aulucrat [i ne-au ar\tat m\iestria înghicitori [i pove[ti cu tâlc.Hot\rârea noastr\ de a rena[te

[ez\toarea în rândul copiilor aavut ca suport mai mai multemotive. Mai întâi am sim]it acutadatorie de a împiedica dispari]iadin comunitatea noastr\ adatinilor [i obiceiurilor locale.Apoi, [ez\toarea reprezint\ omodalitate foarte eficient\ deîmbog\]ire a cuno[tintelor [i decultivare a capacit\]ii de vorbire,stimuleaz\ [i educ\ aten]ia, con-tribuie la realizarea laturii estetice[i morale a personalit\]ii.Cunoscut fiind c\ activitatea artis-tic\ este un mijloc de tr\ire încolectiv a unor bucurii, de con-fruntare a valoriilor [i, prin aceas-ta, de înt\rire a colectivului, toatecadrele didactice au participat cupl\cere la acest mod de as\rb\tori, în contextul generic «Zilele [colii la Soci ».

Gheorghi]\ Astanei (profesor-coordonator)

“Zilele {colii” la SociEveniment didactic la Miroslove[ti

CMYK

6 GLASUL SATULUIFebruarie 2010nr 1

Privind activitateadin anul 2009

Prin acest material incercam sainbunatatim in fiecare an calitatea si efi-cienta muncii noaste. Publicarea “Raportu-lui Primarului Comunei Miroslovesti privindactivitatea pe anul 2010” este un gest nor-mal , in contextul preocuparilor pentru oreala deschidere si transparenta a institutieinoastre. Lucrarea de fata reprezinta unuldintre instrumentele prin care primariaMiroslovesti pune la dispozitia cetatenilordate concrete despre activitatea noastra,despre relatia cu cetatenii. Raportul contineinformatii despre activitatea Primariei , aConsiliului Local Miroslovesti precum si odare de seama privind starea economica sisociala a satelor care formeaza comunaMiroslovesti.Consider ca datele prezentatein raport pot oferi cetatenilor comunei oimagine generala asupra activitatii noastrein anul 2009 , asupra modului si eficienteirezolvarii problemelor comunitatii locale.

Starea economica si sociala a comuneiMiroslovesti

1.LocalizareComuna Miroslove[ti este situat\ în sud-estul Podi[ului Sucevei (Podi[ul F\ltice-nilor), ocupând jum\tatea sudic\ a interflu-viului Siret-Moldova [i în nord-vestuljude]ului Ia[i. Este str\b\tut\ de la nord lasud de {oseaua european\ E 85 [i se afl\ la36 km distan]\ de ora[ul Roman [i 38 kmde ora[ul F\lticeni. Din anul 2004, comunanoastra are cu un sat mai pu]in; satul Cio-hor\ni devenit el insusi comuna in urmaunui referendum. Prin urmare, comunanoastr\, cu satele Miroslove[ti, Soci,Ver[eni [i Mite[ti, însumeaz\ acum unnum\r de 4922 de locuitori.2.Repere istoriceMiroslove[ti – prima atestare documentar\dateaz\ din sec al XV – lea , 24 septembrie1429 / 6937.Documentul atestator e un actde dona]ie din timpul domnitoruluiMoldovei Alexandru cel Bun. Numele satuluiprovine de la un boier Miroslav, mentionatîn Uricul din 4 noiembrie 1493(7001).Maisugestiv este documentul din 20 mai1598(7106) când Ieremia Movila înt\re[tejumate din satul Miroslove[ti pe Moldova,cump\rat de la nepo]ii lui Miroslav (V. Chir-ica si M. Tanasache, “Repertoriu arheological jude]ului Ia[i”,vol I, pag 241).Pe teritoriulactual al satului a existat [i o alt\ ob[tes\teasc\ numit\ N\vr\pe[ti, atestat\ pentruprima oara în actul de vânzare- cump\raredin 18 iulie 1603 (7011).Denumirea satuluivine de la boierul N\vr\pescu, atestat deactul de vânzare-cump\rare din 10 iulie1617(7125): “N\vr\pescu având m\rturiepe Toma Brut cump\ra o jum\tate din satulVorontore[ti”(Serafim Ionescu “Dic]ionarulgeografic al jude]ului Ia[i “, Uricul VII, 1894,pag 248. Comunit\]ile de str\români care auprecedat satele atestate tr\iau în bordeie cucâte o singur\ înc\pere, p\trat\ sau drep-tunghiular\, fiecare ocupând o suprafa]\cuprins\ între 12 [i 16 m. Bordeiele nuaveau tavan, acesta fiind suplinit de celedou\ planuri ale acoperi[ului “în dou\ ape”.Pere]ii bordeielor erau din împletituri denuiele, lutuite [i sus]inute de furci, care spri-jineau [i acoperi[ul. Aceste îmletituri denuiele lipseau în cazul când bordeiul eraîngropat, acoperi[ul acestuia f\când corpcomun cu marginile gropii. Pentru ob]inereaacoperi[ului, se f\cea o îngr\ditur\ de bârnesau pari, având capetele împreunate câtedou\ pe o grind\ longitudinal\. Peste acestschelet se a[ezau paie de grâu, stuf sauiarb\ [i bolovani pla]i pentru fixare. În unuldin pere]ii bordeiului era cotlonit cuptorulsau vatra de lut, înt\rit\ la margine cu boli-vani.Multe din aceste locuin]e str\vechi erauamplasate pe acela[i aliniament, ceea cepresupune existen]a unei poteci. Despreacest tip de comunit\]i umane, care vor fiavând a[ez\rile s\te[ti în teritoriul comunei,se presupune c\ aveau structurile econom-ice, demografice [i social-politice specifice

ob\tii s\te[ti. Prezen]a lor într-o regiune saualta a fost condi]ionat\ de o serie de factorigeografici [i bineîn]eles de factori social-istorici. Toate aceste condi]ii erau îndeplinitepentru vie]uirea comunit\]ilor umane [i înspa]iul geografic mirosl\ve[tean.Locuin]a –de la arhaic la modern

ANALIZA SITUA}IEI CURENTEGESTIONAREA FINANTELOR PUBLICE

LOCALEObiectivul principal in ges-

tionarea finantelor publice a vizat in primulrand corectitudinea in ce priveste stabilireamasei impozabile, respectiv, a taxelor localedatorate de populatie si efectuarea angaja-mentelor de plata in acele domenii care aufost prioritare si considerate de maximaimportanta pentru comunitate.

Astfel, pentru buna functionare acompartimentului financiar-contabil a fostachizitionat un program informatic carepermite un mod de lucru eficient si bineorganizat pentru operarea datelor, calcu-larea sumelor datorate de contribuabili. Deasemeni s-a intocmit un numar de 1814dosare cu evidenta fiecarui contribuabil incare au fost cuprinse documentele necesarestabilirii masei impozabile.

Taxele locale in anul 2009 auramas la aceleasi nivel ca in anul precedent.Pentru a incuraja cresterea nivelului deincasare a fost acordata o bonifictie 10 %pentru contribuabilii care au platit integralimpozitul pana la 31 martie 2009. Pentruanul 2009 Bugetul local al comuneiMiroslovesti a avut prevazuta suma de5.532.570 lei din care la venituri cu un pro-cent de realizare 89%, respectiv 87% laplatile efectuate pentru cheltuieli.Evaluarea [i examinarea comuneiMiroslove[ti se va face pe [ase domeniiesen[iale. Acestea sunt cuprinse în prior-it\]ile opera]ionale ale Planului Na]ional deDezvoltare 2007-2013, care reprezint\ “doc-umentul de planificare strategic\ [i progra-mare financiar\ multianual\, aprobat deGuvern [i elaborat într-un larg parteneriat,care va orienta dezvoltarea socio-economic\a României în conformitate cu Politica deCoeziune a Uniunii Europene” (sursa: sin-teza PND 2007-2013).Pentru o analiz\ mai detaliat\ a celor 6domenii s-a împar]it fiecare în diverse cate-gorii, dup\ cum urmeaz\:1.Agricultura, silvicultura [i dezvoltarerurala1.1 AgriculturaSuprafa]a total\ a comunei este de 5279 ha.Codi]iile geografice [i climaterice favorabilezonei au determinat locuitorii s\ practice oserie de activit\]i predominant agricole cumar fi cultivarea plantelor [i cre[terea ani-malelor.CATEGORIA SUPRAFA}A (ha)Teren arabil 3338P\[une 1053P\dure 436Livezi 14Luciu de ap\ 438Suprafa]\ total\ 5279Cea mai mare suprafa]\ teritorial-adminis-trativ\ a comunei este ocupat\ de terenularabil.

Suprafa]a administrativ teritorial\ a

comunei Miroslove[tiPrincipala activitate care se deruleaz\ pe ter-itoriul administrativ al comunei Miroslove[tieste legat\ de agricultur\.1.2 Produc]ia vegetal\În comuna Miroslove[ti se cultiv\ în specialgrâu, porumb dup\ cum reiese din tabelulde mai jos:Cultura Suprafete cultivate anul trecut(ha) Suprafe]e ce ar putea fi cultivate(ha) Cantitatea de produs ob]inut\ lahaGrâu 900 1000 2600Porumb 1020 1000 3100Floarea soarelui 315 350 2300Rapi]\ 120 200 2400Orz 25 50Orzoaic\ Ov\z 250 200 1800Cartofi 100 100 12500Legume 75 75 21000Culturi Furajere 533 363 110002. Infrastructura [i mediu2.1 Infrastructura de transportPrincipalele c\i de acces în comun\ sunt: E85, DJ 208 L.Ora[e importante apropiate:- Pa[cani la o distan]\ de 25 km;-Roman la o distan]\ de 35 km pe DN – E85;- Ia[i la o distan]\ de 90 km.Distan]a din centrul comunei pân\ la:-E 85 – 1 km;-Gar\ Pa[cani – 25 km-Cale ferat\ industrial\ Pa[cani – 25 km;-Aeroport Ia[i – 105 km;-Benzin\rie – 7 km.Drum asfaltatPrincipalele c\i de acces în comunaMiroslove[ti sunt drumul european E 85 [idrumul jude]ean DJ 208 L. In perioadaaugust – noiembrie 2008 s-a asfaltat centullocalitatii Mroslovesti pe o lungime de 3 km.PIETRUIREA DRUMURILOR DIN COMUNAIn perioada septembrie – noiembrie 2008 s-a desfasurat o ampla actine de pietruire adrumurilor din comuna. S-a avut in vederepietruirea drumului ce strabate centrul satu-lui Soci de la E-85 si pana la moara Soci,drum care era cel mai afectat, circulatia peacest drum desfasurandu-se cu greutate.Tot in toamana anului 2008 s-a refacut dru-mul care asigura legatura dintre Soci siMiroslovesti in zona Sohodor. Ulterior s-aintervenit cu utilaje speciale pentru profi-larea si compactarea tuturor drumurilor dincomuna. In primava anului 2009 s-a contin-uat pietruire in satul Soci pe acele sectoarecare au ramas nepietruite (Tarna , Poiana,Muchie, precum si 3 km de drum care facelegatura satului Soci cu satul Bratesti - dru-mul denumit DC110 A).ACHIZITIONAREA unui BULDOEXCAVATOR In luna decemrie 2008 s-a reusiachizitionare in rate a unui utilaj multifunc-tional. Prin achizitionarea acestuia s-a inter-venit in perioada iernii pentru dezapezire,apoi s-au efectuat o serie de lucrari la refac-erea drumurilor din comuna, s-au efectuatlucrari de curatenie a gropilor de gunoi sirefacerea ternului afectat de deseuri, a fostfolosit in interventiile in caz de incendiu. Inluna septemrie s-a achitat si ultima rata aacestuia. In prioada urmatoare intentionamachizitionarea si a altor accesorii pentruacest utilaj, de maxima urgenta fiind lama

pentru nivelat, aceasat fiind utila la impras-tiat pamant si nivelat terasamentul dru-murilor din comunaInfiintarea traseului de transport calatoriVerseni - Pascani (iunie 2008) Prin infi-intarea acestui traseu s-a facilitate accesulrapid al locuitorilor din comuna catre orasulPascani si localitatile invecinate. In fiecaresat a fost amplasate cate doua statii – refugiiprevazute cu locuri de stationare pentrucalatori.2.2Infrastructura de utilitatiAlimentare cu energie electricaAlimentarea cu energie electric\ a comuneiMiroslove[ti este realizat\ într-un procentde 90%. Toate gospod\riile [i institu]iile auacces la re]eaua de electricitate. Alimentare cu ap\Comuna Miroslove[ti a desf\[urat in anul2004 prin programul „SAPARD” o investi]iede 700 000 euro, [i anume „Înfiin]are sis-tem de alimentare cu ap\ a satelorMiroslove[ti, Soci, Ver[eni, Mite[ti [i Cio-hor\ni, comuna Miroslove[ti, jude]ul Ia[i”.Aceast\ investi]ie acoperea un procent de45% din totalul comunei, restulaprovizionându-se prin fântâni proprii. Con-siliul Local al comunei Miroslove[ti ainceput in anul 2009 derularea proiectului„Extindere alimentare cu apa in sateleMiroslovesti, Soci, Verseni si Mitesti , con-struirea statiei de pompare in satulMiroslovesti si Soci” ce prevede extindereaconductei de apa pe o lungime de 22 km.Acest proiect va asigura alimentarea cu apapentru toate locuintele din intravilanul local-itatilor comunei.CanalizareÎn comuna Miroslove[ti nu exist\ re]ea decanalizare [i sta]ie de epurare [i tratare aapelor reziduale. În prezent apele uzate seevacueaz\ în bazine vidanjabile sau latrineuscate.Consiluiul Local al comunei Miroslove[ti areca prioritate proiectul „Înfiin]are sistemcanalizare [i sta]ie de epurare [i tratare aapelor reziduale în satele Miroslove[ti, Soci,Ver[eni [i Mite[ti”. In anul 2009 s-a derulatprocedura de organizare a licitatiei pentruatribuirea acestei lucrari in vederea inceperiiexecutiei.Alimentarea cu gaze naturaleUn rol deosebit în emanciparea vie]ii ruralel-a avut [i introducertea re]elei de distribu]ie[i alimentare cu gaz metan a localit\]ilorcomunei. Pe vremea regimului comunist,aceast\ resurs\ natural\ era doar apanajullocalit\]ilor urbane, cei de la ]ar\ neavânddecât [ansa de a se înc\lzi prin ardereavreascurilor sau strujenilor. Dup\ revolu]iadin decembrie 1989, se p\rea c\ vordisp\rea pentru totdeauna diferen]elemajore dintre sat [i ora[, [ansele localni-cilor crescând, deoarece conducta magis-tral\ de gaz metan str\b\tea [i teritoriulcomunei Miroslove[ti. În prezent pe teritori-ul administrativ al comunei Miroslove[tiexist\ un sistem centralizat de alimentare cugaz metan în procent de 60%. Telefonie, cablu TV si internetServiciile de telefonie fix\ au o arie deacoperire de 65 %, telefonia mobil\96%,existând putine arii neacoperite de semnal.Recep]ia posturilor de televiziune se faceprin cablu TV cat si prin receptoare de sem-nal transmis prin satelit. Internetul ocup\ [iel un procent de 40% din suprafa]acomunei.2.3 S\n\tateÎn prezent serviciile medicale sunt asiguratede un dispensar uman [i un punct farma-ceutic. Consiliul Local Miroslove[ti consid-er\ ca prioritate pentru perioada 2007 –2013 construirea unui dispensar uman.2.4 MediuÎn comuna Miroslove[ti au fost [i sunt pre-ocup\ri pentru protejarea calit\]ii aerului,apei, solului [i subsolului, p\durilor [i celor-lalte forme de vegeta]ie, a faunei terestre [iacvatice, a a[ez\rilor omene[ti.Una din preocup\rile majore ale autorit\]ilorlocale o constituie râul Moldova, care, înfiecare an, în perioada viiturilor de

prim\var\ - toamn\, inund\ [ disloc\ oparte din arabilul din zon\.In data de 16 iulie 2009, confom conventi-ilor de aderare la Uniunea Europeana, s-auinchis gropile de gunoi existente in locali-tatile din tara noastra. In acest sens, incomuna Miroslovesti s-au infiintat 22 depuncte de colectare a deseurilor menajere.Acestea au fot dotate cu eurocontainere cepermit colectarea selectiva a deseurilor de lapopulatie. Prin contractul incheiat cu o firmalicentiata si autorizata pentru colectareadeseurilor in fiecare zi de joi se ridica toatedeseurile din aceste eurocontainere.Depozitarea gunoaielor în locuri neamena-jate d\ un aspect dezolant ad\ugându-setoxicitatea unora dintre materialele arun-cate. Interven]ia omului are efecte negativeprin faptul c\ se accelereaz\ procesul deeroziune, surp\ri, pr\bu[iri, prin defri[areavegetatiei subarboricole [i erbacee, cât [iprin s\p\turile f\cute pentru a folosi mater-ial în construc]ii. 3.EconomicActivit\]i specifice zonei: -cultivarea p\mântului;-cre[terea animalelor;Oportunit\]i:-Agricultura – cu investi[ii în tehnologiimoderne se poate extinde pomicultura.-Comer] [i tranzac]ii – pe malul râurilorexistente sunt amenajate balastiere existândmaterie prim\ pentru materiale de con-struc]ie.-Turistic – a[ezarea geografic\ a comuneiMiroslove[ti permite dezvoltarea turismului.3.1 Comer] [i servicii Structura pe ramur\ a agen]ilor economicipriva]i este determinat\ de activit\]ile com-erciale. În regiune exist\ posibilitatea caaceste activit\]i s\ se îndrepte mai mult spreproduc]ie [i servicii. Între cei mai importanti întreprinzatori carei[i desfasoar\ activitatea pe raza localit\]iise gasesc:Denumire societate,Obiectul de activitateNum\r angaja]i, Nume administratorS.C. ASTRAL TRADING.Asfalturi [i produse de balastier-19 Asmarandei GheorgheS.C. COMBETONProduse de balastier\ 21Com\nescu ConstantinS.C. ISPA ECO S.R.L.Achizi]ii [i prelucrare lapte 9S.C. NICODAN 2000Brânzeturi [i preparate din lapte 12Garofil Dimcea4. TurismPe malurile râului Moldova în zona satelorSoci [i Ver[eni se pot amenaja plaje [i locuride agrement fiind peisaje naturaledeosebite.De asemeni, se poate vizita [i o bisericu]\veche din lemn cu hramul „Sfânta Parasche-va”, care a fost construit\ de c\tre me[teriilocali, prin contribu]ia s\tenilor [i dateaz\,ca reconstructie pe o fundatie mai veche,din secolul al XVII-lea. Din informa]iiletransmise se spune c\ pentru funda]ia aces-tei biserici s-ar fi folosit piatra de la vecheabiseric\, iar Sfânta Mas\ din Altar ar fi fostcioplit\ dintr-un singur arbore care nu a fostdezr\d\cinat.Deasupra u[ii, la intrarea în pronaosul bis-ericii, este o înscrip]ie pe care înv\]\torulGheorghe Bodoa[c\-Irinei a descifrat-o ast-fel: În zilele lui Constantin Voievod, lunamartie, 24, v\leatul 7206. Stan, Mihai [iToader – me[teri. Invatatorul Gelu Hogas reinterpreteaza pisa-nia, aducand o corectura care diminueazavechimea monumentului cu cateva decenii.5.Educa]ie [i cultur\5.1 Înv\]\mântInfrastructura de înv\]\mânt cuprinde trei[coli [i trei gr\dini]e in care sunt scolarizati725 de elevi si prescolari. În prezent Consil-iul Local Miroslove[ti are în curs de dez-voltare urm\toarele proiecte: RK [coalaMiroslove[ti, Construire – Gr\dini]aMiroslove[ti, Gr\dini]a sat Mite[ti.

RAPORTUL PRIMARULUI COMUNEI MIROSLOVESTI

CMYK

7 Glasul Satului In anul 2009 s-a reusit punerea in func-tiune a sistemului de incalzire in CaminulCultural Miroslovesti si in sediul PrimarieMiroslovesti. Achizitionarea centralei ter-mice si construirea sistemului de incalzirela scoala Miroslovesti a facut posibil cadesfasurarea cursurilor se se faca intr-unsingur schimb, in conditii bune.In toamna aceluiasi an s-a reusit ca si laScoala Soci sa se instaleze sistem deincalzire cu centrala alimentata la gazmetan, pin acest lucru imbunatatindu-seconditiile de desfasurare a cursurilor pen-tru elevi. 5.2Cultura si culteleCultura reprezint\ un domeniu prioritar însistemul de organizare a vie]ii social – eco-nomice. La nivel local comunaMiroslove[ti beneficiaz\ de dou\ c\mineculturale. In anul 2009 la Caminul CulturalMiroslovesti s-au efectuat lucrari de reno-vare deoarece acesta nu se putea utiliza,fiind intr-un stadiu avansat de degradare.De asemeni locuitorii comuneiMiroslove[ti au 3 l\ca[e de cult pentruregenerarea mediului spiritual [i valorif-ic\rii acestuia.

CONSTRIURE GARD - BISERICA SF“TREIME” MIROSLOVESTI .

In luna decembrie 2008, prin contributiaConsiliului Local Miroslovesti, s-aachizitionat gardul la Biserica SfantaTreime din satul Miroslovesti. In momentulde fata la aceasta biserica sunt inceputelucrari la mai multe obiective de catrecetatenii localitatii : construire Casa dePomenire, construire Clopolnita, amena-jarea de alei pentru acces in curte bisericii,construire grup sanitari- fapt ce a facutimposibil si asigurarea finantarii cheltu-ielilor pentru construirea gardului de catrelocalnici.REINFIINTARE FORMATRII DE DANSURI

SI OBICEIURIComuna Miroslovesti este recunoscuta

prin traditiile si obiceiurile pastrate dinstrabuni. Sunt reprezentative pentu aceas-ta zona Dansurile batranesti : ” Ciofu”,“Munteneasca”, “Sarba in doua parti”,“Nunta de la Soci”, “formatiile obiceiurilorde iarna” : “Capra si caiutii de laMiroslovesti”, “Mascatii de la Verseni.Renovarea Caminului Cultural Mitesti siutilizarea spatiului excedentar pentru gra-dinita Mitesti . In anul 2008 au inceputlucrarile pentru construirea unei gradinitenoi in satul Mitesti, acest fapt ducand laimposibilitatea desfasurarii cursurilor pen-tru copiii inscrisi la grupa de gradinitadatorita lipsei spatiului. Avand in vedere cain imediata apropiere a fostului spatiu ce afost destinat gradinitei Mitesti se aflaCaminul Cultural Mitesti, s-a luat decizia cain noul scolar 2009-2010 cursurile copiilorinscrisi la gradinita sa se desfasoare in inc-inta Caminului Cultural Mitesti. Pentruaceasta a fost nevoie se se amenajeze celedoua camere care existau la intrarea incladirea respectiva, lucrare finalizata lainceputul lunii octombrie.Evenimente locale:Lansarea c\r]ii “MONOGRAFIA COMUNEIMIROSLOVE{TI - despre oameni [ilocuri”, tiparit\ de Editura “Emia”, Deva,2004 [i realizata de un colectiv de cadredidactice de la [coala Miroslove[ti.Lansarea c\r]ii a fost pe data de 9 mai2004, prilej cu care au fost invita]i [iprezen]i peste 300 de fii ai satului(comunei) , numeroase personalit\]i cul-turale si politice. S-a acordat pentru primaoara titlul de Cetatean de Onoare unorpersonalitati descinse din satele comunei. “Sezatoarea” sau “claca la sat”- Pe data de 9 martie 2009 s-a organizatun eveniment cultural deosebit in viatacomunitatii . “Sezatoarea” sau “claca lasat” a fost o manifestare organizata deConsiliul Local Miroslovesti in colaborarecu Centrul Judetean pentru Conservarea siPromovarea Culturii Traditionale Iasi.Ziua Fiilor Satului.- La 12 iulie 2009 Primaria Miroslovesti aorganizat Ziua Fiilor Satului. Cu aceastaocazie s-a sarbatorit 145 de ani de la infi-intarea comunei si 580 de ani de la prima

atestare documentara a localitatii. In acestcontext a fost tiparita editia a doua–revizuita – a Monografiei ComuneiMiroslovesti. Balciul de la Miroslovesti-In fiecare an de Rusalii ( Duminica Mare)se sarbatoreste Hramul Bisericii SfantaTreime Miroslovesti. Din anul 2007 s-areluat organizarea Balciului de laMiroslovesti , eveniment organizat inaceeasi zi cu Hramul Bisericii. Locul deorganizare in ultimii ani: “La Budaie”.Sfintirea „Monumentului Eroilor” SociLa 23 august 2009 s-a sfintit monumentulridicat in localitatea Soci in memoriaeroilor cazuti in luptele desfasurate pe liniafrontului Boureni- Soci in cel de-al DoileaRazboi Mondial. La acest eveniment a par-ticipat un sobor de 23 de preoti, slujbafiind oficiata de parintele protopop PavelPostolache.

SERBAREA POMULUI DE IARNA In fiecare an, in luna decembrie, copiii

asteapta cu nerabdare sosirea lui MosCraciun. Finalizarea lucrarilor de renovarea Caminului Cultural Miroslovesti a facutposibila organizarea acestui eveniment inincinta caminului. Copiii au primit daruridulci din partea Primariei si un frumosspectacol sustinut de artistii TeatruluiLuceafarul din Iasi („Craciunul jucariilor”).

Parada alaiurilor legate de obiceiuri deiarna

Ajunul Anului Nou– Primaria Miroslovesti Anual, pe data de 31 decembrie, locuitoriidin comuna vin cu mic cu mare la sediulPrimariei pentru a vedea formatiile sialaiurile legate de obiceiuri de iarna dincomuna. Editia din anul 2009 a fost unadeosebita datorita numarului mare de par-ticipanti, atat spectatori cat si alaiuri. Aufost prezente formatii din satul Soci - Irozii,Alaiul Cerbului -, din Verseni nu puteau salipseasca Mascatii. Alaiul Caprelor de laMiroslovesti au prezentat un spectacol fru-mos locuitorilor din comuna, acestiabucurandu-se de aplauzele spectatorilor lafel de mult ca si dupa progamele prezen-tate la festivalurile de la Vatra Dornei, Iasi ,Bistrita si Nasaud.

Cooperare internationalaVizita delegatie din Germania

In data de 22 Septembrie 2009 a sosit laIasi delegatia Germana constituita din Dr.Wofgang Milch – Subsecretar de Stat incadrul Ministerului Agriculturii & Mediului(MLU) Sachsen-Anhalt, Dl. Mathias Wil-lenbockel – Sef Serviciu Cooperare Inter-nationala MLU Sachsen-Anhalt, Dl Dr.Michael Ermrich – Presedintele ConsiliuluiJudetean Harz (Sachsen-Anhalt), DnaErika Tholotowski – Primarul comuneiNiedere Börde, Dl Dr. Helmut Ohme –Director executive al Societatii Germano-Romane Sachsen-Anhalt/Iasi, Dna Dr.Gerda Patze si Dl Karl-Heinz Pasch de lafirma EnDI AG din Halle – Saale.

Scopul vizitei a avut in vedere Declara-tia Comuna referitoare la ConlucrareaRegionala dintre Ministerul Agriculturii siMediului al landului Sachsen-Anhalt siConsiliul Judetian Iasi (2004) si de a reinoisi extinde contactele la nivelul judetului,precum si de a discuta Planul de ActiuneComun ce va fi derulat de Ministerul ger-man si Consiliul Judetian Iasi in perioada2009-2010.Delegatia a sosit marti 22 sep-tembrie pe aeroportul din Iasi de undeoaspetii au fost condusi la Casa de Oaspeti“Sf. Nicolae”, apoi la Centrul Cultural Ger-man, ziua incheindu-se seara la ora 19 cuo cina. Miercuri 23 septembrie delegatia ainceput ziua cu o deplasare la sediul Con-siliului Judetean Iasi, unde a avut loc oconferinta de presa, apoi o vizita la S.C.Agroindustriala Bucium Iasi.Profitand deacest eveniment s-a realizat in paralel unprogram de vizita in comuna Miroslovestiorganizat de domnul Ionut Gospodaru, pri-marul comunei si membrii ConsiliuluiLocal. delegatia formata din Dl. MathiasWillenbockel – Sef Serviciu CooperareInternationala MLU Sachsen-Anhalt) siDna Erika Tholotowski – Primarul comuneiNiedere Börde a fost preluata din Iasi pro-gramul continuand cu vizitarea Castelului

si Manastirii de la Miclauseni, primirea del-egatiei la Primaria Miroslovesti unde a avutloc intalnirea cu reprezentantii princi-palelor institutii din comuna si prezentareacomunei. In jurul orei 12:00 delegatiainsotita de membrii Consiliului Local infrunte cu domnul primar Ionut Gospodaruau facut o vizita la Scoala din Miroslovestiunde a fost prezentat un program artistic,apoi au vizitat pe rand, Biserica din lemnce face parte din patrimoniul comunei, ogospodarie taraneasca din comuna. Inpartea a doua a zilei delegatia a vizitatstana din satul Miroslovesti iar apoi s-aservit masa in cadru natural fiind preparateproduse traditionale romanesti.Ziua s-aincheiat cu revenirea delegatiei la Primariesi o masa traditionala apoi aceasta a fostcondusa la Iasi, urmand ca vineri 25 sep-tembrie sa plece spre Germania. In urmaacestei vizite s-a avut in vederedescoperirea acelor domenii in care celedoua localitati pot coopera. S-a stabilit cain anul urmator o delegatie din comunaMiroslovesti sa viziteze comuna NiedereBorde unde de asemenea se vor identificaacele oportunitati pentru ca oamenii deafaceri din cele doua localitati sa incheieacorduri de cooperare.

Oaspeti de peste PrutComuna Miroslovesti a reusit in 2009 sa

lege legaturi spirituale, culturale cu fratiide peste Prut . Astfel au poposit pemeleagurile noastre o serie de renumitioameni de cultura din Basarabia: conf.univ.Vasile Soimaru, poetul Nicolae Dabija,artista emerita Ninela Caranfil, scriitorii sipublicistii Vlad Pohila si Nicolae Rusu etc.. Cel care a facut posibila aceasta colabo-rare a fost dr. Vasiel Soimaru – om de cul-tura din Basarabia ale carui origini, prinstramosi, sunt din Miroslovesti.

6.Resurse Umane 6.1Popula]iaComuna Miroslove[ti are 4922 delocuitori, iar structura popula]iei estereprezentat\ în tabelul de mai jos:Categorie popula]ieNum\r de persoane1Copii 8222Popula]ie activ\ 22803Pensionari 18724Popula]ie inactiv\ 18

Date demografice – structura popula]iei6.2Pia]a munciiÎn comuna Miroslove[ti pia]a muncii esteeviden]iat\ prin prezen]a diverselor spe-cializ\ri dup\ cum reiese din graficul demai jos:6.3Servicii sociale/ Asociatii / Fundatii /InstitutiiConsiliul Local [i Primarul comuneiMiroslove[ti, ca autorit\]i publice locale,au datoria de a crea condi]iile necesare deaplicare [i derulare a programelor sociale.Pentru aceasta, administra]ia local\, dis-pune de un compartiment specializat deasisten]\ social\, unul din angajatii Pri-mariei avand atribu]ii de asistent social.Prin acest compartiment se asigura asis-tenta persoanelor cu probleme sociale :beneficiarii de ajutor social, persoanelor cuhandicap, beneficiarilor de alocatii (de stat,complementara), beneficiarilor de aju-toare de incalzire. Activitatile desfasuratede Compartimentul de asistenta sociala dincadrul Primariei Miroslovesti, judetul Iasi,desfasurate in perioada ianuarie-decem-brie a anului 2009, s-au bazat cu prepon-derenta pe indentificarea nevoilor socialeindividuale si de grup, consiliere despredrepturile si obligatiile persoanelor sifamiliilor defavorizate de pe raza comunei.Activitatile au un caracter primar si serefera la acordarea de prestatii sociale con-form legislatiei in vigoare cu privire la asis-tenta sociala. Acodarea prestatiilor socialeare la baza legislatia in domeniu si anume:-Legea 416/2001, privind venitul minimgarantat modificata si completata de Legea115/2006,OUG 105/2003, privind alocatiacomplementara familiala si de sustinere , -alocatia de stat conform Legii 61/1993modificata de OUG 44/2006, sustinereafamiliei in vederea cresterii copilului invarsta de pana la 2 ani prin OUG 148/2005,

-acordarea de ajutoare pentru incalzirealocuintei, acordate conform OUG 5/2003completata si modificata de OUG 57/2006,respectiv OG 107/2006, plata asistentilorpersonali ai persoanelor cu handicap grav,conform Legii 448/2006 Referitor laLegea 416//2001 la sfarsitul anului 2009,la Compartimentul de asistenta socialaaveau depuse cereri si erau in plata, pentruacordarea ajutorului social un numar de 55de familii. Pentru aceste familii s-auintocmit anchete sociale in luna ianuarie2010, conform prevederilor art 14.1 dinLegea 115/2006.Alte activitati desfasuratede compartimentul de asistenta sociala dincadrul Primariei Miroslovesti au fost:Primirea si inregistrarea unui numar de805 cereri in perioada ianuarie- martie-2009 privind acordarea de ajutoare pentruincalzirea locuintei cu lemne , carbuni,combustibili petrolieri si a unui numar de503 cereri privind acordarea de ajutoarepentru incalzirea locuintei cu gaze natu-rale, conform OG 107/2006, emiterea dis-pozitiilor de acordare-neacordare,intocmirea documentatiei necesare privindplata acestor drepturi pentru beneficiariiacestor drepturi de pe raza comuneiMiroslovesti, judetul Iasi;-S-au efectuat un numar de 55 anchetesociale o data la 6 luni pentru beneficiariiLegii 416/2001, modificata si completatade Legea 115/2006, o data la 6 luni pentrubeneficiari (familii si persone singure); -Intocmirea lunara a fisei de calcul si astatului de plata pentru beneficiarii Legii416/2001 modificata si completata;-Intocmirea pe parcursul anului 2009 aunui numar de 44 dosare alocatii de statpentru copii, conform Legii 61/1993 mod-ificata de OUG 44/2006;-Intocmirea unui numar de 34 dosare alo-catii nou-nascuti; Intocmirea unui numarde 34 dosare pentru beneficiarii trusouluide nou-nascut;-Intocmirea unui numar de 70 dosare dealocatii complementare familiale si a unuinumar de 16 dosare alocatie de sustinerepentru familia monoparentala;-Intocmirea la 6 luni a unui numar deaproximativ 80 anchete sociale pentrubeneficiarii de alocatie de sustinere pentrufamilia monoparentala si a unui numar de350 anchete pentru beneficiarii de alocatiecomplementara aflati in baza de date aCompartimentului de asistenta sociala pre-cum si verificarea respectarii depunerii decatre beneficiarii acestor prestatii ,a adev-erintelor de elev si a documentelor justifi-catoare a veniturilor familiei in termenelestabilite, conform legii; -Intocmirea a 12 dosare pentru indemniza-tie crestere copil 0-2 ani, conform OUG148/205 pentru un numar de 12 beneficia-ri si a unui dosar pentru prelungire indem-nizatie crestere copil 0-3 ani, pentru unbeneficiar persoana cu handicap ce anascut un copil sanatos, conform Legii448/2006;- Intocmirea semestriala a unui numar de12 anchete sociale pentru copii de pe razacomunei Miroslovesti care se afla in cen-trele de plasament, cu propuneri de men-tinere a masurii de ocrotire sociala saureintegrare in familie. Lunar, Comparti-mentul de asistenta sociala intocmesteurmatoarele situatii pentru D.G.A.S.P.C.Iasisi A.J.P.S Iasi:-rapoarte lunare privind activitatea asis-tentului maternal profesionist pentru 5asistenti maternali care au in ingrijire unnumar de 8 copii;-raport de evaluare lunara pentru 2 plasa-mente familiale de pe raza comuneiMiroslovesti .-adresa cu privire la persoanele cu handi-cap decedate de pe raza comuneiMiroslovesti, pe luna anterioara;-evaluarea semestriala a persoanei cuhandicap grav pentru un numar de 32 ben-eficiari(25 beneficiari de as. personal si 5beneficiari de indemnizatie);-trimestrial s-a intocmit situatia statisticacu privire la copii ai caror parinti au plecatla munca in strainatate , care sunt in situ-atii de risc ;-lunar transmite la A.J.P.S. Iasi raportul

statistic privind aplicarea Legii 416/2001modificata si completata;-s-au intocmit un numar de 12 anchetesociale solicitate de catre judecatorii cuprivire la diverse cauze (divort, incred-intare minori, plata pensiei alimentare); -s-au intocmit 5 anchete sociale pentruminorii cu handicap grav pentruprezentarea acestora Comisiei de evaluarea persoanelor cu handicap pentru copii, invederea acordarii drepturilor conform Legii448/2006;-lunar s-a distribuit lapte praf pentru omedie de 20 copii 0-1 an apartinand de 3cabinete ale medicilor de familie .-in vederea imbunatatirii socio-materiale abeneficiarilor Legii 416/2001 modificata sicompletata s-au angajat un numar de 10someri neindemnizabili, din randul acelorbeneficiari care se aflau in evidentaA.L.O.F.M. Pascani, conform Legii 76/2002art.78, privind sistemul asigurarilor desomaj si stimularea fortei de munca pe operioada de 8 luni;-s-au monitorizat si consiliat un numar de2 familii de pe raza comunei, care auminori in plasament familial; -pe parcursul anului 2009, s-au luatmasuri de ocrotire asupra a 5 minori de peraza comunei, ce se aflau in situatie derisc, prin internarea in centre de plasa-ment, in regim de asistenta maternala sauplasament. In total, in jur de 4500 de per-soane din comuna beneficiaza de diverseforme de protectie sociala .

Activitate Consiliul LocalMiroslovesti, Aparatul de SpecialitateAl Primarului Comunei Miroslovesti

HOT|RÂRI ALE CONSILIUL LOCALMIROSLOVE{TI

EMISE ÎN ANUL 2009 Au fost ini]iate un num\r de 98 deproiecte de hot\râri de c\tre primarulcomunei Miroslove[ti [i au fost adoptate98 de hot\râri .Au fost emise un num\r de 2003 de dis-pozi]ii .Legea nr. 18 / 1991, republicat\, cu modif-ic\rile [i complet\rile ulterioare1.Au fost înregistrate un num\r de 434 decereri de reconstituire a dreptului de pro-prietate în conformitate cu prevederileLegii nr.247 /2005;2.Au fost depuse un num\r de 286 dedosare la Comisia Jude]ean\ de Fond Fun-ciar Ia[i;.3.Au fost emise un num\r de 64 dehot\râri individuale de validare sau invali-dare de c\tre Comisia Jude]ean\ de fondFunciar;4.Au mai r\mas un num\r de 90 de dosarede depus la Comisia Jude]ean\ de Fond Funciar Miroslovesti.

SITUA}IA AUTORIZA}IILOR DECONSTRUIRE {I A CERTIFICATELOR

DE URBANSISM EMISE ÎN ANUL2009

1. Autoriza]ii de construire - 10 ;2. Certificate de Urbanism - 45 ;Starea Civil\ 1.Au fost înregistrate un numar de 3na[teri ;2.Au fost înregistrate un num\r de 18c\s\torii ;Au fost înregistrate un num\r de 45 de actede deces.Dinamica populatiei in ultima perioada secaracterizeaza prin doua componente:•Sporul natural este in continuadescrestere datorita imbaranirii populatiei– in prezent acesta fiind negativ un numarde ….. personae decedate raportate la…… noi nascuti. migrarea tinerilor spremediul urban dar, mai ales spre EuropaOccidentala :Italia, Spania, Grecia Irlanda.Stuctura etnica:Romani 4610 si Romi 312 In ce priveste religia, marea majoritate alocuitorilor sunt crestini ortodocsi: 4721,crestini dupa evanghelie: 44, crestini pen-ticostali: 157.

2010 – PRIMARIA COMUNEIMIROSLOVESTI

PRIMAR – IONUT GOSPODARU

Februarie 2010nr 1

CMYK

cyan magenta yellow black

8 Glasul Satului

Evenimentul sportiv, în pre-mier\ la Miroslove[ti, ar fi putut fisemnalat în num\rul anterior alpublica]iei noastre, acestadesf\[urându-se pe 8 noiembrie2009, în cadrul unei mi[c\risportive sub sloganul „Pro-movarea sportului cu balonul ovalîn mediul s\tesc”. O facem, cuîntârziere, acum, prin contribu]iainformativ\ a profesorului deeduca]ie fizic\ de la {coala dinlocalitate, dl. Liviu Matei, con-tribuant [i la organizarea aceluimeci istoric de rugby de peterenul (adaptat) al echipei de fot-bal Biruin]a Miroslove[ti.

Meciul s-a desf\[urat între dou\echipe de juniori (15-17 ani), con-

stituite ad-hoc, dar formate,par]ial, din juc\tori ini]iati în acestsport spectaculos, legitima]i lacluburile sportive din Ia[i [iPa[cani. Ineditul suplimentar al evenimen-tului a fost arbitrul meciului,fiindc\ fluierul a apar]inut d-reiMad\lina Martin, arbitru legitimatîn divizia na]ional\ de rugby, fost\juc\toare în lotul na]ional feminin.

Printre juc\tori, s\-i remarc\mpe Alexandru Postolache (C.S.S.Unirea Ia[i), Marius Martin [iAndrei T\r\boi (ambii la Clubuldin Pa[cani), to]i fii ai satuluiMiroslove[ti.

Meciul a animat [i impresionatspectatorii, neb\nuit de numero[i,[i a deschis noi perspective

sportive tinerimii localale. D-nulprof. Matei a început deja cu ele-vii s\i antrenamentele pentruinscrierea într-un campionat derugby în 5 rezervat copiilor dinclasele V-VII. Dupa unele aprecieri(rezultate din frecven]a [i calitateacompeti[iilor organizate cu eleviila handbal [i fotbal ), numitul pro-fesor se dovede[te a fi un anima-tor demn de precursorul s\u pet\râmul competi]iei sportivelocale, dl. înv. Ioan [tefan. S\-iur\m succes [i în materiede...rugby.

Redac]ia

R E D A C } I A

GLASUL SATULUIInvita]ie la …colaborare

Dac\ distin[ii oameni de condei care fac gazet\rie profesionist\, ceicu afinit\]i sau nu în comunitatea noastr\, doresc s\ ne dea sfaturi sau chiars\ colaboreze, în contextul tematic rural, primim cu recuno[tin]\ [i onoare. Rug\m, de asemeni, localnicii care au exerci]iul comunic\rii scrise s\ nedevin\ colaboratori. Subiectele/temele propuse pot fi trimise la adresa de e-mail a revistei.

(Redac]ia)

Publica]ie editat\ la initiativa Primarului Ionut

Gospodaru ComuneiMiroslove[ti [i Consiliului

Local

Redactor coordonator: Gheorghe PârleaColegiul de redac]ie: Virginica Stan,

Georgiana Popa,Ioan Pârlea.

Adresa e-mail: glasul.satului@gmail.com

IULIE 2010nr 2

Unire-n fapt\, nu î`n vorbe

Despre autorul mediatizatului albummonografic Românii din jurul României, înimagini se zice c\ e omul faptelor [i nu alvorbelor. Asta, împotriva eviden]ei (referi-tor la rela]ia sa cu vorbele). Se [tie c\ dr.Vasile {oimaru e [i el un maestru al rostirii[i c\ vorbele lui sunt deja oprite din zbor înc\r\ile [i articolele ce-i poart\ semn\tura.Ceea ce ar fi îns\ mai precis, în leg\tur\ cucele de de mai sus, e c\ acei care lungescvorba r\mân repede p\guba]i de un recep-tor, dac\ în auditoriu s-a nimerit s\ fie [iuniversitarul Vasile {oimaru.

Nu [tiu cât de des i se intâmpl\ asta dis-tinsului nostru prieten, având în vedere c\în compania sa sunt mereu mae[tri aicuvântului, de care nu te mai saturiascultându-i. Cert e îns\ c\ oricât de fun-damental e rolul verbului în comunicare [ioricât de suave adjectivele, substantiveleau, totu[i, acea consisten]\ material\ care-i asigur\ cofondatorului di pi loc al Acade-miei de Studii Economice din Chi[in\u un

anume echilibru existen]ial. Pentru c\ sub-stantivul rostit poate fi [i privit (prin ceeace denume[te), poate fi [i atins cu senzoriitactili din palm\.

Dintre toate substantivele limbii române,îns\, UNIREA îi este cel mai drag. E obsesiavie]ii sale. Desigur, în contextul celoramintite, s-ar putea invoca precaritateaconcretului în cazul numitului cuvant. Cums\ atingi cu sim]urile, cele care î[i daum\sura realului, acest substantiv atât deiluzoriu pentru mul]i, dar atât de tangibilpentru Vasile {oimaru?

Ei bine, uite c\, în cazul personajului vizataici, eventualul paradox de mai sus seatenuiaz\, cap\t\ tenta firescului. C\ci, cesunt sutele de poze strânse din neb\nuitelevetre române[ti în cele dou\ albume alemonografistului-fotograf, ultimul „o perl\,în materie”? Desigur, substantive dedicateUnirii. Dar cele 500 de documente strânse[i comentate în temeiul unit\]ii unei istoricegenealogii (neamul {oim\re[tilor, c\ruiaautorul monografiei îi [i apar]ine), d\inu-

itoare pe cele dou\ maluri ale Prutului?Desigur, substantive dedicate Unirii. Cesunt, oare, c\r\ile reeditate – subproiectele editoriale semnate dr. Vasile{oimaru – ale unor personalit\]i din stânga[i din dreapta Prutului, asupra c\rora, f\r\aceste ini]iative generoase, oameniiprezentului ar fi perpetuat p\catul uit\rii?Sunt substantive dedicate Unirii. Darproiectul s\u – concretizat, în parte – deînfiin]are a unei biblioteci basarabene laMiroslove[ti, pe malul Moldovei? Cate-goric, tot un substantiv dedicat Unirii.

Acum, iat\ [i felul cum a folosit dr. Vasile{oimaru înclina]ia sa spre fapta dedicat\Unirii, în detrimentul cuvântului rostit festiv[i patetic, în ziua de 27 martie a anuluicurent.

În panorama relativ\ a Ceahl\ului, pemalul stâng al Moldovei, râul preistoric înarealul c\ruia desc\lec\torii din Mara-mure[ au întemeiat zbuciumata ]ar\ aMoldovei, la vreo doi-trei kilometri deDealul C\p\]ânii (locul unde Drago[, zice-

se, a îngropat capul bourului) se aflauocinile strabunilor doctorului Vasile{oimaru – cei r\ma[i la vest de Prut, c\cio parte din ei erau vrednici gospodari înBasarabia. Pe culmea de deal de pe malulMoldovei, la N\vr\pe[ti – azi Miroslove[ti–, d\inuia un stejar de pe vremea voievo-dului {tefan cel Mare [i Sfânt. Uria[ul dinlumea regnului vegetal, a carui vârst\ a foststabilit\ {tiin]ific de doctorul în botanic\Ionel Lupu (de la Gradina Botanic\ dinIa[i), a fost ocrotit câteva secole destr\bunii lui Vasile {oimaru, cei caredeveniser\ st\pâni pe p\mântul pe caresupravie]uia stejarul cel iertat de secure.

Cum [i copacii împ\rt\[esc, într-un final,soarta oamenilor, cu tot privilegiullongevit\]ii, vara trecut\ stejarul a fostdoborât de stihiile cerului. Cel c\ruiab\trânul arbore i-a intermediat întâlnirea,simbolic\, cu strabunii, n-a putut fi pasiv laaceast\ rupere a firului istoric [i, ca într-o{tafet\ peste timp [i peste timpuri, apurces la o nou\ fapt\, contextualizat\, în

esen]\, Unirii. Doctorul Vasile {oimaru [tia c\ [i anul

acesta, mai ales anul aceasta, de ziua UniriiBasarabiei cu România, Unirea cea de-oclip\, la Chi[in\u vor fi rostite din noumulte vorbe. Excesiv de multe vorbe dincategoria verbelor [i adjectivelor. {i c\foamea aceasta de cuvinte nu va g\si, niciacum, un corespondent concret în fapt\.

Si, dup\ m\sura faptelor lui, joi sauvineri, zilele care precedau S\rb\toarea desuflet a basarabenilor, Vasile {oimaru a datfuga la Str\[eni, unde exista, de asemenea– viu îns\ – un stejar secular c\ruia i sespune, ca [i celui de pe malul Moldovei,Stejarul lui {tefan cel Mare. A rugat unp\durar vrednic, [i el cu neamuri în ]ar\, s\smulg\ din r\d\cina stejarului basarabeantrei stej\rei. Câte unul pentru fiecare dincele trei mari provincii române[ti. S\ pun\,astfel, Vasile {oimaru de-o Unire, o alt\Unire, pe lâng\ celelalte ctitorite de el.

A ticsit din nou c\r\i basarabene în dou\saco]e mari, în care doamna Maria{oimaru î[i face, de regul\, cump\r\turilecasnice, [i a anun]at îndat\ dasc\lii {coliidin Miroslove[ti s\ preg\teasc\ elevii cudrapele tricolor [i cu cele necesare plant\riicelor trei stej\rei din stânga Prutului. {i-aluat cu el aparatul de fotografiat, devenitorganul transplantat fiin]ei sale, [i a trecutapoi, din nou (a câta oar\?) râul cel silit s\despart\ un Neam.

Primarul comunei, Ionu] Gospodaru,înso]it de consilieri locali, a adus [i elcâ]iva puie]i de stejar, astfel încât, dup\încheierea ispr\vii de la Miroslove[ti, dedi-cat\ Unirii (si fotografiat\ din toate unghi-urile posibile), doctorul Vasile {oimaru aputut s\ decreteze, în fa]a zecilor de elevicoco[a]i pe trunchiul cât o stânc\ a ste-jarului cel trecut prin veacuri: Botez acestloc „Parcul Unirii”. Fie ca gestul nostru s\prevesteasc\ Unirea cea mult-a[teptat\.

Gheorghe Pârlea (Articol publicat în Literatura [i

arta, Chi[in\u, nr. 14, aprilie, 2010)

Rugby...la Miroslove[ti

Îndr\gita noastr\ echip\ de fotbalreediteaz\ succesele începuturilorsale, când echipa înc\ nu-[i g\seaîn zon\ adversarul pe m\sur\. Înaceast\ prim\ parte a returuluiBiruin]a este lidera clasamentului. Iat\ câteva rezultate ob]inute înultimele etape: 3-1 cu AvântulSire]el, 6-2 cu Viitorul Muncel, 3-2 cu Voin]a Mo]ca, 1-0 (indeplasare) cu Spicu Hele[teni. Înacest sezon echipa antrenat\ deprof. Ionu] Ungureanu [i ing. IoanM\ricu]a (unul din sponsori) areurm\toarea componen]\: Ungure-anu Cristinel [i Maftei Drago[-Ioan (portari), {oimaru Marius-Andrei, Tacu Claudiu (capitan),}inei Robert, Ionescu Radu-Gabriel, Ciosu Constantin, Maciu

Dan-Ovidiu, Corc\cel Mihai, FiloteAlexandru, Paiu Cristian, Ro[uMihai, Filote Lucian, PincuDumitru, Tudosca Daniel, CercelTiberiu-Constantin, P\duraruBogdan [i Macovei Ionu].

Biruinta d\ s\tenilor iubitori defotbal, în jum\tate din duminicilesezonului, pl\cerea vizion\rii peviu a spectacolului n\scut dinmagia sportului-rege. Din pacateîns\, trebuie s-o spunem, adesea,în paralel cu spectacolul sportiv,unii spectatori (destui, ca s\ neîngrijor\m) concureaz\ reprezen-ta]ia sportivilor cu presta]ia lorantisportiv\, proferând injurii [idedându-se chiar [i la acte deviolen]\, de regul\, ca reac]ie la„erorile” de arbitraj. Din acestmotiv, afl\m de la unii dasc\li de

{coal\ c\ tocmai ei, cei care artrebui s\ încurajeze socializarea încontextul sportului, nu-[i sf\tui-esc elevii s\ mearg\ duminica lafotbal. Ei, educatorii, [tiu de efec-tul nefast al exemplului negativasupra celor în formare [i prefer\s\ sacrifice partea bun\ a acestorcompeti]ii sportive (cu partici-parea adul]ilor), adev\rate lec]iisociale în condi]ii de manifestarecivilizat\.

A[adar, stima]i suporteri, m\carnu d\râma]i edificiul educativ aflatîn construc]ie (ab]inându-v\),dac\ nu pute]i ad\uga [i dum-neavoastr\ o...c\r\mid\.

(Redac]ia)

Fotbal cu...Biruin]a Miroslove[ti