raportarea financiară şi stabilitatea...

Raportarea financiară şi stabilitatea financiară

Atelier de lucru cu privire la aplicarea în practică a cerinţelor de raportare financiară în sectorul bancar

Chişinău, 28 mai 2010

John Hegarty Şef al Centrului Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare

Financial Reporting and Financial Stability

Structura prezentării

»  Cauzele crizei »  Răspunsul în materie de politici

»  Internaţional »  European

»  Consecinţele pentru raportarea financiară »  Evoluţiile recente »  Iniţiativele în derulare



Criza financiară globală: pierderea încrederii

Creditul înseamnă încredere: prăbuşirea creditelor este erodarea încrederii

»  Încrederea între bănci şi gospodării: credite cu risc sporit

»  Încrederea între bănci: stagnarea pieţelor inter-bancare

»  Încrederea între bănci şi investitori: prăbuşirea acţiunilor bancare

»  Încrederea între companii: diminuarea creditului comercial

»  Încrederea între ţări: inversarea fluxurilor transfrontaliere

»  Încrederea între guverne şi formatorii de standarde în contabilitate



Logica simplă

“Lipsa transparenţei duce la lipsa încrederii; Lipsa încrederii duce la lipsa creditelor; Lipsa creditului duce la lipsa investiţiilor; Lipsa investiţiilor duce la lipsa creşterii!

Astfel, există o logică simplă: raportarea financiară este o piatră de temelie esenţială pentru intermedierea financiară, investiţiile străine şi o dezvoltare economică durabilă.”

Martin Gruell Raiffeisen International



Cauzele crizei financiare globale

La temelia eşecului pieţei s-a aflat optimismul alimentat de o lungă perioadă de creştere intensă, rate reale reduse ale dobânzii şi volatilitatea, la fel ca şi eşecurile în materie de politici în:

»  Reglementările financiare, care nu au fost capabile să observe augmentarea riscurilor şi stimulentele eronate din spatele avântului inovator financiar.

»  Politicile macroeconomice, care nu au ţinut cont de acumularea riscurilor sistemice în sistemul financiar şi pe pieţele de locuinţe.

»  Arhitectura financiară globală, în care sistemul de supraveghere fragmentat a exacerbat incapacitatea depistării vulnerabilităţilor şi corelaţiilor.

»  Implicaţiile pentru raportarea financiară. Nu este o cauză majoră, dar mai există rezerve pentru ameliorarea situaţiei.



Reglementările financiare

Activităţile similare, realizate în diversele tipuri de instituţii, au fost reglementate în mod diferit, chiar şi atunci când erau în acelaşi grup şi se supuneau aceluiaşi reglementator. Oportunităţile rezultante pentru arbitrajul de reglementare au alimentat creşterea unui sistem bancar tenebru, condiţionând valorificări excesive, mascate prin complexitate.

»  Lacunele informaţionale din date şi în înţelegerea riscurilor, care stau la bază »  Pro-ciclitate (reglementarea prudenţială, compensarea, contabilitatea valorilor

echitabile, provizioane) »  Eşuarea disciplinei pieţei, guvernării corporative, screening-ului riscurilor şi

obligaţiei de diligenţă (creare şi distribuire, CRA, vehiculele din afara bilanţului contabil, etc. – de la societatea pe proprietate până la societatea de agenţii eşuată)



Politici macroeconomice

În linii generale, aspectele macroeconomice şi de stabilitate financiară au fost abordate separat, decât să fi adoptat o abordare macroeconomico-prudenţială integrată, prima axându-se pe păstrarea unui nivel jos şi stabil al inflaţiei, de rând cu creşterea, ultima – pe supravegherea la nivel de firmă a sectorului bancar oficial. Niciunul din factorii de decizie în materie de politici nu a sesizat implicaţiile mai ample ale riscurilor în creştere din sectorul financiar tenebru; la fel cum nu au calculat faptul că dinamica la nivel de economie în creşterea creditelor, valorificare şi costul imobilului au cauzat sistematic riscuri considerabile (tail risks) costisitoare.

»  Dependenţa Băncii Centrale de reglementările prudenţiale pentru controlul acumulării de riscuri sistemice.

»  Raportare financiară la nivel de firmă decât cea axată pe sistem.



Arhitectura globală

Actuala criză este o istorie a supravegherii fragmentate a experienţelor separate; a dezbaterilor în materie de politici dispersate în numeroase foruri (BRI, Gs, FSF, FMI); a unei colaborări limitate între reglementatorii financiari naţionali; a unor mecanisme ad-hoc bilaterale, regionale şi multilaterale pentru abordarea nevoilor de finanţare şi lichiditate; şi a unui eşec general de angajare a principalilor factori de decizie din întreaga lume.

»  Formatorii de standarde în contabilitate şi audit nu sunt suficient de “racordaţi”.



Soluţii sugerate (FMI, februarie 2009)

»  Abordarea problemei pro-ciclităţii cerinţelor existente faţă de capital şi ale altor norme prudenţiale, preferabil într-un mod bazat pe reguli şi care contracarează ciclul.

»  Completarea lacunelor de informaţii, în special cu privire la instituţiile financiare reglementate superficial şi la tranzacţiile ne-reflectate în bilanţul contabil, asigurând furnizarea unui grad mai mare de dezvăluire şi detaliere în informaţia oferită supraveghetorilor şi investitorilor.



Declaraţia G-20 de la Londra (aprilie 2009): fortificarea sistemului financiar

»  Formatorii de standarde în contabilitate să conlucreze urgent cu supraveghetorii şi reglementatorii în vederea îmbunătăţirii standardelor de evaluare şi provizioane şi să realizeze un singur set de standarde globale de contabilitate de calitate înaltă.

»  Să ia măsuri, odată cu asigurarea redresării, în vederea îmbunătăţirii calităţii, cantităţii şi consecvenţei internaţionale a capitalului în sistemul bancar. Pe viitor, reglementările trebuie să prevină valorificarea excesivă şi să solicite acumularea rezervelor de resurse în condiţiile optimale.



Raportul De Larosière (UE, februarie 2009) »  Un nou program de reglementare

•  Reducerea riscurilor şi ameliorarea gestionării riscurilor •  Îmbunătăţirea amortizoarelor de şocuri sistemice •  Atenuarea augmentatorilor pro-ciclici •  Fortificarea transparenţei •  Obţinerea unor stimulente potrivite pe pieţele financiare

»  Supraveghere mai bine coordonată •  Macro-prudenţială şi micro-prudenţială •  Mizarea pe structurile existente •  Supraveghere mai robustă şi coordonată pentru toate sectoarele financiare din UE •  Standarde echivalente pentru toţi, în scopul păstrării unei concurenţe echitabile în

cadrul pieţii unice »  Procedurile eficiente de gestionare a crizei

•  Fortificarea încrederii şi siguranţei în rândul supraveghetorilor •  Metode şi criterii convenite



Raportul De Larosière – recomandări

»  Reforma normelor şi proceselor de stabilire a standardelor în contabilitate »  Analiza fundamentală a normelor Basel 2 »  Definiţie UE comună a capitalului de reglementare »  Elaborarea unui set într-adevăr armonizate de norme de bază pentru pieţele

şi stabilitatea financiare din UE



Noul Cadru European de salvgardare a stabilităţii financiare »  Abordarea punctelor slabe la nivel de supraveghere macro- şi micro-

prudenţială prin crearea: •  unui Consiliu European pentru Riscuri Sistemice (CERS) pentru monitorizarea

şi evaluarea riscurilor pentru stabilitatea sistemului financiar ca un tot întreg (“supraveghere macro-prudenţială”). CERS va realiza avertizarea timpurie despre riscurile sistemice, care s-ar putea să se fi acumulat şi, unde era cazul, recomandările spre acţiune pentru a face faţă acestor riscuri.

•  Unui Sistem European al Supraveghetorilor Financiari (SESF) pentru supravegherea instituţiilor financiare individuale (“supraveghere micro-prudenţială”), format dintr-o reţea de supraveghetori financiari naţionali, ce activează în tandem cu noile Autorităţi de Supraveghere Europene, create prin transformarea Comisiilor existente pentru sectoarele asigurării, valorilor mobiliare bancare şi pensiilor ocupaţionale. Vor exista o Autoritate Bancară Europeană (ABE), o Autoritate pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale Europeană (AAPOE) şi o Autoritate pentru Valorile Mobiliare şi Pieţe Europeană (AVMPE).



Raportarea financiară: lecţiile însuşite în rezultatul crizei (1/2)

»  Disciplina de piaţă n-a funcţionat »  Întrebări serioase cu privire la modelul agenţiei. Necesitatea tranziţiei spre o

“societate fiduciară”? »  Ipoteza eficientă a pieţei comparativ cu economia comportamentală »  Supravegherea prudenţială (micro- şi macro-) deţine un rol indispensabil »  De ce pieţele şi reglementatorii ar trebui să dorească informaţie diferită? Cine ştie

mai bine?

»  Chiar dacă n-a condiţionat-o la propriu, raportarea financiară a facilitat pro-ciclitatea

»  Raportarea financiară nu este neutră – cuplată cu sistemele de reglementare, contactele, stimulentele.

»  Contabilitatea şi auditul sunt proiectate pentru sisteme stabile – necesitatea monitorizării mai bune a ciclului de afaceri şi existenţei întrerupătoarelor de circuit în momentele de stres sever.

»  Actualul model de atribuţii mixte nu este funcţional. »  Riscurile nu sunt înţelese sau reflectate.



Raportarea financiară: lecţiile însuşite în rezultatul crizei (2/2)

»  Formatorii de standarde au sub-estimat rolul lor sistemic »  Frustarea politică cu Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate

(CSIC) »  Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Asigurare şi Audit (CSIAA) şi

Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Etică pentru Contabili (CSIEC) nu deţin un rol central

»  Unde erau auditorii? »  De ce funcţia de audit, după cum a fost proiectată, are un impact atât de mic? Unde

este valoarea adăugată? »  Ar putea oare raportarea de audit fi extinsă dincolo de doar nivelul micro? »  N-ar fi trebuit profesiunea să fi vociferat mai mult şi mai devreme despre punctele

slabe ale modelului de contabilitate şi audit?



Impactul posibil asupra raportării financiare (1/2) »  Re-definirea priorităţilor raportării financiare

»  Tratarea diferită a instituţiilor financiare – cine sunt purtătorii reali ai riscului rezidual?

»  Sunt aspectele specifice pentru sectorul bancar bine oglindite în standardele de uz general?

»  Un accent mai mic pe neutralitatea şi disciplina de piaţă şi mai mare pe motivele de îngrijorare aferente stabilităţii prudenţiale şi pe rolul raportării financiare în modelarea comportamentelor (de jure şi de facto).

»  Continuarea eforturilor de axare pe mai mult decât doar valoarea câştigurilor – lucrurile sunt mai complexe.

»  Consolidarea, valoarea echitabilă, rezervele şi provizioanele, dezvăluirea riscurilor, fondul comercial, impozitul amânat, care ţin cont de macro-.



Impactul posibil asupra raportării financiare (2/2) »  Presiunea continuă pentru reforme ulterioare a CSIC

»  O mai mare integrare cu şi răspundere faţă de sistemul global mia vast al reglementărilor financiare: “independenţa” tradiţională este un concept inutil.

»  Recunoaşterea impactului prudenţial şi a altor impacturi ale raportării financiare »  Care este situaţia cu convergenţa? Va purcede SUA de urgenţă cu planul de acţiuni

al Comisiei de Valori Mobiliare şi Burse (CVMB)?

»  Tentativa înţelegerii modalităţii, în care funcţia de audit se încadrează în noul tablou de ansamblu

»  Dincolo de auditul “pur” al rapoartelor financiare »  Ar putea oare raportarea de audit fi extinsă dincolo de doar nivelul micro? »  Legături extinse între auditor şi reglementatorii prudenţiali »  Integrare mai bună a Comitetelor pentru Activităţi de Interes Public (CAIP) ale

Federaţiei Internaţionale a Contabililor (FIC) cu, la fel ca şi răspundere faţă de, un sistem global de reglementare financiară mai amplu – bazându-se pe reformele FIC anterioare şi evaluarea realizată de Grupul de Monitorizare.



Provocările pentru CSIC »  Incertitudinea Planului de Acţiuni al CVMB şi a Proiectului Convergenţei. SIRF şi

Principiile de Contabilitate General Acceptabile (PCGA) din SUA vor co-exista pe termen nelimitat?

»  Derularea reformelor guvernării. S-ar putea să fie nevoie de reforme mai fundamentale. »  Modificarea standardelor pentru valoarea echitabilă în cadrul unor presiuni politice

severe şi al unui proces corespunzător scurtat. »  Activităţi suplimentare în desfăşurare pentru a reforma abordarea faţă de valoarea

echitabilă, în termene foarte restrânse. »  Un nou echilibru între valoarea echitabilă şi cheltuielile amortizate? Tratarea câştigurilor

nerealizate ale valorii echitabile? »  Pierderi anticipate pe tot parcursul ciclului de afaceri? »  Există timp suficient pentru soluţionarea divergenţelor dintre diverşii actori implicaţi?

Cum rămâne cu CSIC? »  Cât de departe se poate merge în alinierea considerentelor de ordin prudenţial cu rolul

disciplinării pieţelor al raportării financiare ce serveşte scopurilor generale? »  Va fi mulţumită UE? Riscul unor alte prevederi de excludere / includere? SIRF 9 »  SIRF pentru ÎMM au fost doar emise, dar preluarea eventuală a acestora nu este sigură »  “SIRF tradiţionale” doar pentru entităţile de interes public (EIP) ne-financiare?



Provocările pentru CSIAA

»  Finalizarea Proiectului Claritatea Standardelor Internaţionale de Audit (SIA). »  Probabilitatea înaltă a aprobării din partea UE. Desfăşurarea consultaţiilor »  În viitor accentul plasat pe implementare. »  Dar are nevoie oare modelul de audit de schimbări? Sfera de aplicare a auditului;

raportarea şi comunicarea de audit? »  Pentru UE este examinată reducerea considerabilă a domeniului de aplicare a

auditului statutar.



Principiile de îndrumare ale Comitetului de la Basel (august 2009)

Modalitatea de implementare a recomandărilor G20

»  Reflectarea necesităţii unei recunoaşteri mai devreme a pierderilor în cadrul împrumuturilor în scopul asigurării unor dispoziţii robuste.

»  Recunoaşterea faptului că, valoarea echitabilă nu este eficientă atunci, când pieţele devin dislocate sau nu sunt lichide.

»  Permiterea reclasificării din categoria valorii echitabile la cea a costurilor amortizate; care trebuie a fi permisă în circumstanţe rare, ulterior înregistrării unor evenimente, care au determinat în mod cert modificări în modelul de afaceri.

»  Promovarea condiţiilor de egalitate între jurisdicţii.



Raportul CSF către G-20: “Măsurile în materie de politici pentru ameliorarea reglementării financiare” (septembrie 2009) 33. Recomandăm insistent CSIC şi CSFC să convină asupra unor standarde unite şi îmbunătăţite, care vor:

• include un spectru mai amplu de informaţie disponibilă despre credit decât cerinţele existente pentru dispoziţii, astfel încât să recunoască pierderile de credit din portofoliile împrumuturilor la o etapă mai devreme, ca parte componentă a eforturilor de atenuare a pro-ciclităţii. În particular, susţinem lucrul continuu asupra standardelor deprecierii în baza modelului pierderilor pronosticate; şi

• simplifica şi îmbunătăţi principiile de contabilitate pentru instrumentele financiare şi evaluarea acestora. În particular, susţinem activităţile continue într-o manieră, care să nu extindă utilizarea valorii echitabile în activităţile de creditare (implicarea împrumuturilor şi investiţiilor în instrumentele de creanţă) ale intermediarilor financiari.

34. Respectând în acelaşi timp independenţa formatorilor de standarde în contabilitate, CSF a solicitat eforturi reînnoite din partea CSIC şi CSFC în vederea realizării acestor obiective, conlucrând cu supraveghetorii, reglementatorii şi alţi constituenţi. Comitetul de la Basel a emis spre examinare prin formatorii de standarde în contabilitate principii pentru revizuirea standardelor contabile pentru instrumentele financiare, convenite de toţi supraveghetorii bancari G20, care abordează problemele legate de dispoziţii (provizionare), măsurarea valorii echitabile şi dezvăluirile aferente.



Summit-ul G-20 – Pittsburgh (septembrie 2009)

Fortificarea Sistemului Internaţional de Reglementare Financiară

14. Apelăm la organismele noastre internaţionale din domeniul contabilităţii să-şi dubleze eforturile în vederea realizării unui singur set de standarde globale de contabilitate de calitate înaltă în contextul procesului său independent de formare a standardelor şi să finalizeze proiectul convergenţei către luna iunie 2011. Cadrul instituţional al Consiliului pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (CSIC) urmează să crească în continuare gradul de implicare a diverşilor actori.



CSIC (noiembrie 2009)

SIRF 9: Instrumente financiare (Etapa 1: Clasificare şi măsurare)

»  La acest moment, Comisia Europeană nu va iniţia adoptarea de către UE.

»  Etapa 2: Metodologia deprecierii – proiectul expunerii (PE) publicat în noiembrie 2009

»  Etapa 3: Contabilitatea de acoperire (risc acoperit) – PE anticipat pentru primul trimestru al anului 2010



Consiliul Stabilităţii Financiare (ianuarie 2010)

Fortificarea standardelor de contabilitate

După cum a fost solicitat de liderii G20, CSF continuă să monitorizeze progresul realizat în implementarea recomandărilor G20 şi CSF pentru standarde de contabilitate îmbunătăţite şi convergente. Membrii CSF au salutat planul CSIC de a continua dialogul său tehnic mai intens cu autorităţile prudenţiale şi reglementatorii pieţei cu privire la aspectele de raportare ale instituţiilor financiare şi de a finaliza analiza sa completă până la finele anului a standardului pentru instrumentele financiare.



Guvernatorii băncilor centrale / responsabilii pentru supraveghere (ianuarie 2010)

Provizioane (dispoziţii) Este crucial ca formatorii de standarde în contabilitate şi supraveghetorii să elaboreze o

abordare de provizioane într-adevăr robustă, în baza pierderilor pronosticate (PP) »  Soluţionarea deficienţelor raportate în cadrul abordării pierderilor suferite fără introducerea unei extinderi a contabilităţii

valorii echitabile. »  Promovarea unor dispoziţii adecvate şi orientate mai mult spre viitor prin intermediul identificării timpurii şi recunoaşterii

pierderilor de credit într-o manieră consecventă şi robustă. »  Soluţionarea motivelor de îngrijorare cu privire la pro-ciclitate din cadrul actualului model de dispoziţii în baza pierderilor

suferite. »  Incorporarea unei game mai vaste de informaţie despre credit, atât cantitativă, cât şi calitativă. »  Mizarea pe sistemele de gestionare a riscurilor şi compatibilitate a capitalului ale băncilor. »  Să fie transparentă şi obiectul validării interne şi externe corespunzătoare din partea auditorilor, supraveghetorilor şi a

altor constituenţi. Sunt recunoscute aşa-numitele abordări “prin tot ciclul”, care sunt consecvente principiile expuse mai sus şi

care promovează acumularea dispoziţiilor atunci, când sunt preluate în termeni oportuni expunerile de credit, care vor fi utilizate în cazul încetinirii creşterii. Comisia de la Basel trebuie să traducă aceste principii într-o propunere practică până la şedinţa sa preconizată pentru luna martie 2010 pentru a fi examinată ulterior de către supraveghetori şi formatorii de standarde în contabilitate deopotrivă.



Adair Turner (UK FSA) - Londra (ianuarie 2010)

Băncile sunt altfel: trebuie contabilitatea să oglindească acest fapt?

Băncile sunt altfel, deoarece acestea contează mai mult, pentru că acestea pot cauza mai multe prejudicii. Iată de ce noi reglementăm şi supraveghem afacerile băncilor şi nu reglementăm afacerile comercianţilor cu amănuntul, sau ale prestatorilor de servicii hoteliere, sau ale producătorilor. Iată de ce există o relaţie specială cu băncile centrale în calitate de creditor de ultima instanţă. Iată de ce suntem foarte mulţi îngrijoraţi de bănci, care sunt prea mari pentru a falimenta.

Şi iată de ce reglementatorii prudenţiali, băncile centrale şi factorii de decizie în materie de politici economice au un interes vital în deciziile formatorilor de standarde de contabilitate vis-à-vis de standardele de contabilitate bancară, care nu sunt aplicabile între reglementatori şi autorităţile contabile din orice alt sector al economiei.



Preşedintele Sarkozy – Davos (ianuarie 2010) G20 prevesteşte o guvernarea planetară a secolului 21, simbolizând reîntoarcerea politicilor, ale căror legitimitate a fost negată de globalizarea ne-reglementată.

Fără de G20, nu ar fi fost posibilă prevederea primelor de reglementare, închizând paradisul fiscal şi modificând regulile de contabilitate şi standardele prudenţiale.

Şi cum atunci putem noi spera ca oamenii să continue să aibă încredere în cuvântul Statelor, dacă angajamentele luate nu sunt respectate?

Dacă dezbaterile absolut cruciale pe marginea standardelor de contabilitate se împotmolesc, în cazul în care agenţiile private, cărora le-a fost delegată puterea de reglementare, în mod deliberat ignoră mandatul oferit lor de către şefii de stat şi guvern, şi dacă le permitem să scape basma curată, ce va mai rămâne din credibilitatea G20 şi perspectiva unei guvernări mondiale?



Probleme ne-soluţionate »  Gradul de convergenţă cu motivele de îngrijorare din domeniul reglementărilor

»  Sfera de aplicare a valorii echitabile »  Tratarea ajustărilor la valoarea echitabilă

»  Detalii cu privire la implementarea unei abordări mai prudente faţă de dispoziţiile privind pierderile aferente împrumuturilor

»  De la “pierderile suferite” la “pierderile pronosticate”, însă… »  “Prin tot ciclul” – cât de lung e ciclul? »  Calculul deprecierii de la împrumut la împrumut sau în bază de (sub)portofoliu? »  Perspectivele macroeconomice urmează să se bazeze pe presupoziţiile de

management sau informare de către reglementatori? »  Provocările pentru instituţiile financiare prezente în mai multe ţări

»  “Raportul de reglementare” drept nouă componentă a rapoartelor financiare

»  Rolul auditorilor



Logica simplă

“Lipsa transparenţei duce la lipsa încrederii; Lipsa încrederii duce la lipsa creditelor; Lipsa creditelor duce la lipsa investiţiilor; Lipsa investiţiilor duce la lipsa creşterii!

Astfel, există o logică simplă: raportarea financiară este o piatră de temelie esenţială pentru intermedierea financiară, investiţiile străine şi o dezvoltare economică durabilă.”

Martin Gruell Raiffeisen International



Raportarea financiară o temelie fundamentală

Reglementarea valorilor

mobiliare

Supravegherea asigurărilor

Contabilitate şi audit

Guvernarea corporativă

Supravegherea bancară

Administraţia fiscală



Importanţa raportării financiare de calitate

Contabilitate şi audit

Dezvoltarea pieţelor de capital Crearea locurilor

de muncă

Stabilitatea financiară

Creşterea sectorului privat

Dezvoltarea sectorului financiar

Creşterea accesului la credite

Informaţia financiară

CREŞTEREA ECONOMICĂ



Importanţa infrastructurii raportării financiare, nu doar a standardelor de contabilitate şi audit

Cadrul de guvernare şi cel statutar

Monitorizare şi aplicarea în

practică

Educaţie şi formarea

profesională

Profesiunea de contabil şi etica

Standardele de

contabilitate

Standardele de audit



Este necesară fortificarea tuturor pilonilor de suport

Cadrul de guvernare şi cel statutar

Monitorizare şi aplicarea în

practică

Educaţie şi formarea

profesională

Profesiunea de contabil şi etica

Standarde de contabilitate

Standarde de audit



CONCLUZII


www.worldbank.org/cfrr

raportarea financiară şi stabilitatea...

Documents