Valori europeneîn guvernarea localåValori europeneîn guvernarea localå

Valori europene în guvernarea localå

2

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului „Valori europene în guvernarea locală” derulat de către Asociaţia Pro Democraţia cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Fondul Europa 2006 - Programul Phare de Micro-Proiecte de Comunicare. Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorilor şi nu reflectă poziţia oficială a finanţatorului. Coordonatorul proiectului: Felicia Alexandru © Asociaţia Pro Democraţia Publicat: Bucureşti, octombrie 2007 Mulţumim tuturor celor care s-au implicat în implementarea proiectului şi, în mod deosebit, reprezentanţilor administraţiei publice locale din Blejoi, Folteşti, Frecăţei, Hemeiuş, Luizi Călugăra, Mihălăşeni, Pucioasa, Slobozia Bradului, Techirghiol, Viziru, Vânători, Voluntari.

Asociaţia Pro Democraţia B-dul Maresal Al. Averescu nr.17 Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucuresti Telefon/fax: (+4021) 222 82 45, 222 82 54 E-mail: apd@apd.ro Web: www.apd.ro

3

Cuprins

Cuvânt înainte...................................................................................................... 5 PARTEA I............................................................................................................ 7 VALORILE EUROPENE ŞI ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ .......... 7

1. Reforma administraţiei publice în România. Capacitate administrativă, descentralizare şi dezvoltare locală ............................................................. 7

2. Valorile europene – fundament al democraţiei participative ...................... 8 2.1. Charta Europeană a Drepturilor Fundamentale ................................. 10 2.2. Proiectul de Constituţie Europeană .....................................................11

3. Valorile europene în administraţia publică locală ..................................... 12 3.1. Europenizarea administraţiei publice locale....................................... 12 3.2. Transparenţa actului decizional .......................................................... 13 3.3. Promovarea comportamentelor antrepenoriale................................... 13

4. Promovarea participării cetăţeneşti pe plan local la nivel european – Uniunea Europeană şi Consiliul Europei ................................................. 14 4.1. Carta Albă a Guvernării Europene....................................................... 14 4.2. Recomandarea Consiliului Europei cu privire la participarea cetăţenilor

în viaţa publică locală (Rec(2001)19).................................................... 15 5. Concluzii..................................................................................................... 16

PARTEA A II-A................................................................................................. 17 PROIECTE DE ACŢIUNE LOCALĂ. DESCRIERE, MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ, RECOMANDĂRI ........................................................... 17

1. Consideraţii generale despre proiectul „Valori europene în guvernarea locală” ..................................................................................... 17

2. Consideraţii metodologice ......................................................................... 18 2. Criterii de analiză ....................................................................................... 19 3. Prezentarea datelor..................................................................................... 20

3.1. Luizi Călugăra (Bacău)........................................................................ 20 3.1.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 20 3.1.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 20 3.1.3. Recomandări.................................................................................. 21

3.2. Hemeiuş (Bacău)................................................................................. 21 3.2.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 21 3.2.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 22 3.2.3. Recomandări ................................................................................. 23

3.3.Slobozia Bradului (Vrancea)................................................................. 23 3.3.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 23 3.3.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 23 3.3.3. Recomandări ................................................................................. 24

3.4.Vânători (Vrancea)................................................................................ 25 3.4.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 25 3.4.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 25 3.4.3. Recomandări ................................................................................. 25

3.5. Folteşti (Galaţi) .................................................................................... 25 3.5.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 25

4

3.5.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 26 3.5.3. Recomandări ................................................................................. 27

3.6. Frecăţei (Tulcea).................................................................................. 28 3.6.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 28 3.6.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 28 3.6.3. Recomandări ................................................................................. 29

3.7. Techirghiol (Constanta) ...................................................................... 29 3.7.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 29 3.7.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 30 3.7.3. Recomandări ................................................................................. 30

3.8. Blejoi (Prahova) ................................................................................... 31 3.8.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 31 3.8.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 31 3.6.3. Recomandări ................................................................................. 31

3.9. Pucioasa (Dâmboviţa) ......................................................................... 32 3.9.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ........................... 32 3.9.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor .. 32 3.9.3. Recomandări ......................................................................................... 323

3.10. Viziru (Brăila)..................................................................................... 33 3.10.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ......................... 33 3.10.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor. 33 3.10.3. Recomandări ................................................................................ 35

3. 11. Mihălăşeni (Botoşani) ....................................................................... 35 3.11.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului.......................... 35 3.11.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor. 35 3.11.3. Recomandări ................................................................................ 36

3.12. Voluntari (Ilfov).................................................................................. 36 3.12.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului ......................... 36 3.12.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor. 36 3.12.3. Recomandări ................................................................................ 36

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................. 37

5

Cuvânt înainte Administraţia publică locală ar trebui să fie unul dintre domeniile cele mai afectate de transformări radicale şi reformări, dacă sunt luate în considerare dezbaterile demarate încă la începutul anilor 1990, fie că acestea au adus în discuţie problema descentralizării sau a deconcentrării, a bugetelor locale limitate şi a finanţării mult prea reduse, sau a deficitului de personal. În plus, accentul tot mai mare pus pe globalizare, pe provocările internaţionale tot mai intense şi pe tendinţele de integrare regionale şi globale presupun o dezvoltare concomitentă a administraţiilor naţionale în sensul capacităţii de a acţiona şi a reacţiona flexibil şi coerent. Practic, lista problemelor vehiculate în privinţa administraţiei publice locale din România este fără sfârşit. Între acestea, problema deschiderii administraţiei publice din România către cetăţenii şi, mai bine spus, a definirii unei relaţii constante şi transparente cu aceştia, cu alţi factori interesaţi şi cu membrii societăţii civile de tip asociativ, este una de substanţă, având în vedere că afectează raporturile esenţiale între administraţie şi beneficiarii ei finali. Pornind din acest punct, reforma administraţiei publice locale din România este un element esenţial în eficientizarea procesului de integrare instituţională, necesară unei adaptări veritabile a României la structurile europene. Mai mult decât atât, administraţia publică locală este o entitate crucială la nivel local atât ca promotor al dezvoltării locale, al atragerii investiţiilor pe plan local, cât şi al mobilizării cetăţenilor în sensul abordării unui comportament antreprenorial şi al unei atitudini proactive. Dezvoltarea capacităţilor autorităţilor locale de a furniza şi a gestiona eficient serviciile publice au drept componente esenţiale atât reforma funcţiei publice, dar şi asigurarea resurselor umane necesare şi redefinirea relaţiei cu cetăţenii. Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice şi în activitatea administraţiei publice are, cu siguranţă, potenţialul de a accentua procesul de modernizare a administraţiei publice, dacă procesul consultativ este unul consecvent şi eficient. Punerea în aplicare a democraţiei participative la nivel local de către autorităţile publice constituie premisa dezvoltării unor parteneriate durabile pe plan local şi contribuie, în acelaşi timp, la implementarea mai facilă a deciziilor luate, la creşterea legitimităţii şi a transparenţei autorităţilor locale, creând o comunitate activă şi informată. De asemenea, punerea în aplicare a modelului participativ al politicilor publice, prin metodele şi tehnicile pe care le presupune, are efecte pozitive asupra eficienţei managementului serviciilor publice la nivel local. Având în vedere acest scop legitim, materialul de faţă îşi propune analiza comparativă a unor experimente de participare cetăţenească în România la nivelul comunităţilor locale. Prezentul raport încheie proiectul „Valori europene în guvernarea locală”, derulat de Asociaţia Pro Democraţia în perioada decembrie 2006 - noiembrie 2007 cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Fondul Europa 2006. Acest proiect şi-a propus creşterea nivelului de asumare a valorilor europene de către aleşii locali şi funcţionarii publici din doisprezece comunităţi mici din România, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural. Concret, conceptul de „asumare a valorilor europene” a fost definit în primul rând în termenii democraţiei participative aplicate la nivel local prin construirea unei relaţii constructive cu cetăţenii prin implicarea acestora în activitatea administraţiei publice comune.

6

Obiectivul central al acestui raport este acela de a identifica modelele de bună practică în relaţia autorităţilor locale cu cetăţenii, pe baza concluziilor evaluării celor 12 localităţi implicate în proiect, punând accentul pe identificarea şi implementarea celor mai potrivite tehnici de informare, consultare şi implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor de către administraţia publică locală. Prima partea a acestui raport este dedicată unei introduceri generale cu privire la reforma administraţiei publice din România a cărei motivaţie implicită este necesitatea abordării acestei tematici în contextul nevoii de depăşire a mecanismelor tradiţionale uzitate în cadrul structurilor administrative. Având în vedere accentul semnificativ pus pe descentralizare în discursul public, administraţia publică locală devine un actor crucial în conceperea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Ulterior, sunt puse în discuţie valorile europene şi modul în care acestea pot fi puse în legătură cu administraţia publică locală din România. Partea cea mai amplă a acestui raport, aşa cum a fost deja menţionat, este dedicată rezultatelor implementării celor 12 planuri de acţiune locală, pentru a cuprinde ulterior o serie de recomandări generale cu privire la alegerea problemelor şi a obiectivelor, utilizarea instrumentelor de informare şi consultare şi succesul acţiunilor întreprinse. Descrierile individuale sunt structurate în trei părţi: descrierea generală a proiectului, aplicarea metodelor şi instrumentelor de informare şi consultare, şi recomandări. În final, sunt conturate unele concluzii şi recomandări vizând întregul proces de evaluare a activităţii administraţiei publice locale din cele 12 comunităţi. Analiza activităţilor din cadrul acestui proiect a fost derulată sub coordonarea domnului Sorin Căldăraru, evaluator. Rezultatele implementării proiectului, cuprinse in partea a doua a acestui studiu, pun în evidenţă părţile pozitive şi negative ale derulării proiectului în cele 12 localităţi. În consecinţă, scopul final al acestui demers este identificarea unor tendinţe în modul în care administraţia publică din România reuşeşte nu numai să aplice conceptul de convergenţă cu normele europene, dar internalizează valorile europene în privinţa asigurării unei relaţii transparente şi constructive cu beneficiarii săi. Întrebările la care acest material şi-a propus să răspundă în continuare privesc următoarele aspecte:

• Care sunt direcţiile de acţiune centrale ale proiectelor comunitare elaborate şi implementate în cele 12 localităţi?

• Ce instrumente specifice de informare şi consultare au fost selectate şi aplicate în comunităţile respective?

• În ce măsură cunoaşte şi utilizează administraţia publică locală metodele democraţiei participative în activitatea sa?

• În ce măsură sunt iniţiativele administraţiei publice conforme cu practicile şi valorile europene?

7

PARTEA I Valorile europene æi administraœia publicå localå 1. Reforma administraœiei publice în România. Capacitate administrativå, descentralizare æi dezvoltare localå Momentul de faţă este unul fertil pentru a discuta despre nevoia de reformă a administraţiei în contextul integrării europene. Din 1997, când a fost publicat primul Raport de Ţară de către Comisia Europeană, până în 2006, anul ultimului raport de monitorizare premergător aderării, reforma instituţională şi capacitatea administrativă au fost constant menţionate drept obstacole în integrarea în structurile Uniunii Europene (UE). Mai mult decât o problemă locală sau naţională, reforma instituţională a fost privită în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est ca o oportunitate şi o ameninţare în acelaşi timp, având în vedere că presupune schimbarea de ansamblu a sistemului instituţional, a structurilor, a tuturor procedurilor de recrutare, monitorizare şi evaluare din cadrul sistemului. Principalele aspecte ale reformei din acest punct de vedere au privit în principal, dimensiunile centralizării şi birocratizării excesive, lipsei de profesionalizare a funcţionarilor publici atât la nivel central, cât şi la nivel local, precum şi interferenţei politicului în funcţionarea administraţiei publice sau capacităţii reduse de absorbţie a fondurilor structurale. Dar, ca şi în celelalte state est-europene, conceptul de reformă care a fost dezvoltat s-a concentrat pe reglementare şi adoptarea unui număr în exces de noi reguli, care, în mod evident, nu au rezolvat problemele sistemice. Întârzierile cu care reforma administraţiei publice a fost iniţiată în România au survenit pe fondul instabilităţii politice, economice şi sociale. Alături de influenţa mediului extern, capacitatea administrativă, componentă principală a reformei sistemului administrativ din România, a depins în mare măsură de caracteristicile organizaţionale şi instituţionale, precum şi de resursele umane din sistem. Aceste realităţi au demonstrat lipsa de viziune a factorilor de decizie în sensul introducerii reformelor sistematice în administraţia publică locală, dar şi lipsa de determinare a acestora în realizarea de schimbări fundamentale. În primul rând, este vorba de modificările instituţionale şi legislative, inclusiv promovarea transparenţei în procesul de luare a deciziilor şi reglementare a raporturilor dintre nivelurile administraţiei publice. În al doilea rând, o componentă de bază a fost reglementarea statutului funcţionarului public, care acoperă o paletă largă de aspecte. Între acestea, menţionăm transparentizarea procesului de selecţie a funcţionarilor, definirea unor criterii clare de performanţă şi implementarea unor proceduri clare de monitorizare şi evaluare a activităţii, formarea continuă a funcţionarilor publici, calitatea serviciilor furnizate către beneficiari, într-un cuvânt profesionalizarea administraţiei publice centrale şi locale. Relaţia cu beneficiarii este una dintre cele două mari modalităţi de măsurare a eficienţei administraţiei publice româneşti, alături de eficienţa în elaborarea de bugete conforme cu nevoile existente şi aplicarea lor în consecinţă. Cu atât mai mult la nivelul administraţiei publice locale, relaţia cu cetăţenii şi cu celelalte grupuri interesate de la nivel local trebuie să aibă la bază transparenţa şi conceptul de parteneriat. Reforma administraţiei publice locale a fost generată în

8

primul rând prin accentul pus pe descentralizare, definită drept un proces de transfer de autoritate şi atribuţii de la nivelul central către subnivelurile administraţiei publice. Mai concret, Programul de Guvernare 2004 – 2008 menţionează, în capitolul destinat reformei administraţiei publice, existenţa a trei obiective principale: reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local, consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală şi întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrala şi locală. În privinţa descentralizării, Programul menţionează că intervenţia autorităţilor centrale va avea loc doar când diverse programe sau servicii nu ar putea fi implementate cu resurse locale şi doar de către autorităţile locale, limitând astfel sfera de intervenţie a centrului doar la situaţii excepţionale. Procesul de descentralizare în viziunea acestui document programatic se bazează pe trei componente principale: întărirea autonomiei locale, descentralizarea administrativă şi descentralizarea fiscală. Având drept motivaţii reducerea cheltuielilor, creşterea eficienţei în furnizarea serviciilor publice prin trecerea lor în responsabilitatea administraţiei publice locale şi mărirea flexibilităţii prin apropierea actului de decizie de beneficiari, descentralizarea acordă o importanţă deosebită autorităţilor locale prin mărirea controlului acestora asupra resurselor proprii şi asupra serviciilor publice furnizate. Cu toate acestea, comunităţile mici, cu resurse fiscale proprii insuficiente, sunt în situaţia de a nu beneficia de pe urma descentralizării, atât timp cât rezultatele depind, în cea mai mare parte, de măsura în care administraţiile publice locale pot negocia cu autorităţile centrale. În abordarea oricăror aspecte ale problematicii reformei administraţiei publice în România, devine evident faptul că rolul integrării europene şi necesitatea adoptării acquis-ului comunitar este unul semnificativ. Încă din 1995, Consiliul European reunit la Madrid a accentuat rolul primordial al ajustării structurii administrative pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Ulterior, fiecare raport al Comisiei Europene a făcut referire la aspectele negative survenite din întârzierea reformei administrative şi la capacitatea administrativă limitată, componentă esenţială a reformei administrative şi înţeleasă drept o monitorizare a modului de funcţionare a structurii administrative din România. Dincolo de aceste aspecte tehnice şi de capacitatea administrativă, discuţia următoare va lua în considerare modul în care spaţiul european s-a constituit într-un spaţiu normativ, a cărui importanţă trebuie înţeleasă şi de administraţia publică locală autohtonă. În plus, vor fi abordate principalele reglementări ale participării cetăţenilor la luarea deciziilor, cu scopul de a fundamenta evaluarea din partea a doua a acestui raport. 2. Valorile europene – fundament al democraœiei participative Noţiunile de valori europene şi cetăţenie sau identitate europeană sunt interconectate şi au devenit tot mai importante pe agenda publică în anii 1990, o dată cu dezmembrarea marilor entităţi fondate pe criterii ideologice, reinventarea democraţiei în statele post-comuniste, presiunile asupra cetăţeniei din partea imigranţilor şi a refugiaţilor, globalizarea economică, erodarea statului-naţiune, agravarea „deficitului democratic“ al instituţiilor democratice şi reducerea progresivă a ratei de participare la alegeri sau la dezbaterile civice1.

1 Cezar Bîrzea, Cetăţenia europeană, Editura Politeia, SNSPA, 2005, p. 7.

9

Argumentând în sensul existenţei unor valori la nivel european, Guibernau stabileşte o listă de cinci caracteristici care au influenţat acest proces: • memoria istorică a celor două războaie mondiale; • experienţa imperiilor coloniale; • emergenţa unei culturi politice transnaţionale; • apariţia unor mijloace de contestare ce reclamă o nouă ordine socială; • globalizarea2. Pentru clarificarea termenului folosit excesiv şi în sensuri destul de vagi, unii autori au considerat că noţiunea de „valori europene” e utilizată în principal în trei sensuri: • valori fundamentale, de bază, care stau la baza formării Comunităţii Europene. Acestea au

o valoare politică, însă sunt suficient de concrete pentru a fi introduse în tratate; • diverse poziţii ideologice, care apar mai ales în contextul dezbaterii despre identitatea

europeană. Acestea se referă mai ales la convingerile individuale şi nu capată decât foarte rar valoare legală.

• valorile aflate la baza acquis-ului comunitar în privinţa conceptelor de protecţie a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, domnia legii, libertate sau democraţie.3

Aceste trei tipuri de valori existente la nivelul UE sunt diferite în termeni de observare, monitorizare, control sau grad de consens la nivelul cetăţenilor Uniunii. Chiar şi în privinţa ultimul tip, al principiilor legale comune, nivelul consensului este unul redus. În general, UE este descrisă drept o entitate căreia, la nivel politic, îi lipseşte consensul asupra valorilor, iar din punct de vedere legal, este dominată de o multitudine de actori, nivele şi valori. Aşadar, diversitatea este o caracteristică de bază a Uniunii din punctul de vedere al valorilor iar, de multe ori este, considerată o valoare în sine, care este regăsită în mecanismele de a garanta identităţile naţionale în acelaşi timp cu recunoaşterea unei identităţi europene, dar şi în viziunea policentrică asupra Uniunii. Încă de la formarea sa, Uniunea Europeană a fost supusă oscilaţiei între a fi doar un spaţiu al cooperării economice şi impulsului de transformare într-o entitate politică şi valorică. Discuţia despre normele existente la nivel european a fost dominată însă, chiar şi înainte de constituirea Comunităţii Europene, de nenumărate discuţii în privinţa valorilor şi a normelor comune. Deşi iniţial a fost bazată strict pe cooperarea în domeniul economic, treptat s-a pus din ce în ce mai mult problema drepturilor politice, a valorilor care fundamentează cooperarea statelor în cadrul Uniunii, a valorilor europene. Care sunt valorile care stau la baza democraţiei europene? Există un concept de cetăţenie europeană? Care sunt drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor Uniunii Europene? Unitatea politică ca etapă ulterioară celei economice a presupus cel puţin

2 Guibernau citat în Cezar Bîrzea, Ibid. 3 Gabriel Toggernburg, „The Debate on European Values and the Case of Cultural Diversity”, European Diversity and Autonomy Paper, 1-2004, p. 7.

10

trei noi elemente: statul supranaţional, personalitatea juridică a Uniunii şi o nouă identitate valorică colectivă4. Articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene semnat în 1991 la Maastricht afirmă că: “Uniunea este bazată pe principiile libertăţii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, domnia legii, principii care sunt comune toate statelor membre”. Cu atât mai mult în ultimii ani, se rediscută problema valorilor la nivel european. Începând cu Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, schimbările intervenite după 11 Septembrie 2001, şi până la Convenţia Europeană în cadrul căreia s-a redactat proiectul de Tratat Constituţional, este tot mai evidentă încercarea de a defini o serie de valori de bază ale Uniunii Europene şi de a aborda chestiunea construcţiei identitare la nivel supranaţional. Unificarea europeană, încă de la început, a pus accentul pe anumite principii, uşor de identificat în discursul european la mai multe niveluri: de la limbajul tratatelor, la discursurile reprezentanţii instituţiilor europene sau transpus în politicile promovate de-a lungul timpului. Între acestea, pacea, prosperitatea şi solidaritatea se află la baza construcţiei europene şi formează punctul de pornire al unor politici precum Politica de coeziune sau Politica Externă şi de Securitate Comună. Mai mult decât atât, alte valori des invocate sunt: unitatea, egalitatea, libertatea, statul de drept, păstrarea identităţii şi tradiţiilor naţionale, toleranţa, şi pluralismul. Rămâne însă de discutat modul în care aceste valori sunt cele care motivează deciziile statelor europene sau dacă ele sunt prezente în interacţiunea pe care UE o are cu alte state şi entităţi internaţionale. 2.1. Charta Europeană a Drepturilor Fundamentale Charta Fundamentală a Drepturilor Fundamentale s-a proclamat în timpul Consiliului European de la Nisa din anul 2000. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Economice Europene în 1957, Carta descrie ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice de care beneficiază toţi cetăţenii europeni. Charta reflectă drepturile, principiile şi valorile pe care instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia europeană. Deşi deocamdată nu a fost integrată în tratatele UE, ea a fost integrată în proiectul de Tratat constituţional al UE. Charta este divizată în şase capitole: demnitatea, libertăţile, egalitatea, solidaritatea, cetăţenia şi justiţia. Mai mult decât un document sintetizator al drepturilor recunoscute cetăţenilor din interiorul Uniunii, Charta Drepturilor Fundamentale reflectă un set de valori agreate la nivel european. Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor de care beneficiază toţi cetăţenii europeni:

• drepturi civile: drepturile omului şi dreptul la justiţie, garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului adoptată de Consiliul Europei;

• drepturi politice: care derivă din cetăţenia europeană stabilită prin Tratate;

4 Cezar Bîrzea, Cetăţenia europeană, Politeia SNSPA, Bucureşti, 2005, p. 7.

11

• drepturi sociale şi economice: care includ drepturile stabilite de Carta Comunitară a Drepturilor Sociale ale Muncitorilor, adoptată pe 9 decembrie 1989 la summit-ul de la Strasbourg al şefilor de stat şi guvern din Statele Membre, sub forma unei Declaraţii.

Aşadar, Charta Europeană a Drepturilor Fundamentale proclamă valori precum protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dreptul la viaţă, libertatea, demnitatea, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, solidaritate, educaţia, protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, protecţia copiilor5. 2.2. Proiectul de Constituţie Europeană Convenţia privind Viitorul Europei din 2003 – 2004, prin adoptarea proiectului de Constituţie Europeană, este cea care a continuat procesul de integrare a Chartei Drepturilor Fundamentale în dreptul comunitar, şi prin statuarea valorilor aflate la baza acestui demers. Mai mult decât atât, documentul afirma că:

„[…] Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi a respectării drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între bărbaţi şi femei.[...]".6

Principalele părţi pozitive ale acestui proiect au fost simplificarea procesului decizional la nivelul UE, formularea clară şi comprehensivă a drepturilor omului pe teritoriul UE, şi facilitarea procesului de luare a deciziilor în actuala organizaţie de 25 de State Membre. Respins în 2005 în Franţa şi Olanda, viitorul acestui document a fost incert până la reuniunea Consiliului European din iunie 2007, care a decis reformularea tratatului constituţional într-un Tratat de Reformă. Aceste modificări au fost aprobate în octombrie 2007, prin ceea ce va deveni Tratatul de la Lisabona prin ratificarea din decembrie. Introducând modificări substanţiale la nivelul modului de luare a deciziilor de către instituţiile europene, Tratatul menţine însă accentul pus pe apărarea drepturilor fundamentale şi, odată cu intrarea în vigoare a acestui document, Charta Europeană a Drepturilor Fundamentale va deveni obligatorie pentru statele membre UE. Totodată, a fost, de asemenea, inclus un protocol în care se precizează că documentul ratificat nu va crea noi drepturi sociale şi sindicale, deşi sunt incluse principii referitoare la echitatea pe piaţa muncii sau dreptul la sănătatea muncii sau instruire.

5 Carta europeană a drepturilor fundamentale: Un text esenţial pentru drepturile sociale şi sindicale, http://www.etuc.org/r/287 6 Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, Institutul European din România, decembrie 2004, p. 41

12

3. Valorile europene în administraœia publicå localå

3.1. Europenizarea administraţiei publice locale Fiecare administraţie publică are drept scop principal buna gestionare a necesităţilor şi rezolvarea problemelor membrilor comunităţii a căror voinţă o reprezintă. Însă, în contextul aderării la Uniunea Europeană, se conturează o dimensiune europeană a politicilor publice, dincolo de modificările produse la nivel de structuri ale administraţiei publice. Aşadar, din acest punct de vedere, abordarea şi discutarea valorilor europene care au impact asupra activităţii administraţiei publice locale este esenţială. Unii autori au enumerat modificările principale pe care aderarea la structurile europene le-a produs la nivelul administraţiei publice:

• • şefii de state şi guverne şi-au instituit propriile structuri de expertiză şi analiză a politicilor europene (de exemplu, Secretariatul European în Marea Britanie);

• • miniştrii de resort contribuie direct la activitatea comitetelor specializate ale Consiliului şi interacţionează continuu cu omologii lor europeni;

• • coordonarea politicilor pro-europene la nivel naţional se face fie centralizat, prin structuri interdepartamentale coordonate de primul ministru (Franţa, Suedia, Danemarca), fie prin comitete exterioare administraţiei centrale (Italia, Germania, Belgia);

• • în fiecare minister, cu excepţia Spaniei, s-au înfiinţat unităţi interne de implementare a politicilor europene;

• • în implementarea „europenizării“ este implicat în special executivul, ceea ce duce la • „deparlamentarizarea“ politicilor publice; • • s-au constituit ministere specializate în integrarea europeană dar care, cu excepţia

Franţei, au un rol minor în cadrul cabinetelor;

• • s-au instalat misiuni permanente pe lângă Comisie.7 Dincolo de aceste influenţe generale asupra administraţiei publice, este cu atât mai important de analizat valorile europene în guvernarea locală şi modelele de bune practici din Uniunea Europeană, pornind de la premisa impactului puternic pe care activitatea administraţiei publice locale îl are asupra cetăţenilor. Peste tot în lume există administraţii locale eficiente şi administraţii locale ineficiente. Succesul sau insuccesul lor a fost explicat de sociologi din mai multe perspective: accesul la resurse financiare, stilurile manageriale practicate, sistemele motivaţionale, circulaţia informaţiilor, tipurile de comunicare folosite, relaţiile politice utilizate. În ultima perioadă însă, cercetările internaţionale au arătat că administraţiile de succes sunt cele care armonizează cât mai mult valorile lor cu cele comunitare. Din această perspectivă, diferenţele dintre instituţiile publice se explică prin diferenţele culturale dintre comunităţi8. 7 C. Bârzea, op. cit., p. 105. 8 “Incursiune în psiho-sociologia administraţiei publice locale din România”, în Atitudini şi valori în administraţia publică locală, Editura BCS, 2001.

13

Ca şi în celelalte ţări supuse regimurilor totalitare, administraţiile locale din România se aflau, în 1990, la acelaşi nivel sau la niveluri apropiate de dezvoltare. Centralismul şi egalitarismul au fost valori apreciate ani îndelungaţi chiar şi după căderea comunismului. În vederea reducerii problemelor, autorităţile centrale au adoptat în ultimii ani o serie de legi, hotărâri şi ordonanţe în numele unor valori pentru care s-au purtat serioase bătălii politice: descentralizare, autonomie, privatizare, proprietate, etc. Aplicarea acestor legi nu a avut efectul scontat: dezvoltarea, implicarea şi participarea cetăţenilor, transparenţă, echitate, rentabilitate. Modernizarea administraţiei publice locale are două componente: una “hard”, instituţională şi una “soft”, cultural-valorică, care presupune adoptarea unor seturi de valori asigurând şi participarea cetăţenească la formularea valorilor, compatibilitatea între administraţie şi populaţie. Principalele valori la care se face referire dina cest punct de vedere sunt: spiritul civic, cooperarea, spiritul comunitar, democraţia participativă, capacitatea de dezvoltare comunitară prin atragerea de investiţii private sau publice, transparenţa etc.

3.2. Transparenţa actului decizional

Lipsa transparenţei decizionale ridică bariere semnificative între autorităţile publice locale şi cetăţeni şi determină, printre altele, o încredere scăzută în actul decizional, care îşi pierde legitimitatea prin modificări succesive în absenţa consultărilor publice. Principiul transparenţei şi, în particular, existenţa unei legi a transparenţei în administraţia publică locală, sunt idei foarte valorizate la nivel european şi au drept motivaţii principale implicarea beneficiarilor finali în modul în care politicile publice care îi privesc, informarea diverselor publicuri-ţintă pentru a genera o implicare semnificativă şi coerentă din partea acestora, precum şi asigurarea existenţei punctelor de vedere ale celor afectaţi de o anumită politică. În consecinţă, transparenţa este în mod clar legată de o noţiune a participării cetăţeneşti, care presupune în acelaşi timp o compatibilitate a valorilor administraţiei publice locale şi ale cetăţenilor în sensul existenţei unui demers de includere a nevoilor şi valorilor indivizilor şi comunităţii în luarea deciziilor la nivel local. Aceste idei sunt detaliate în două dintre documentele de bază existente la nivelul Uniunii Europene şi al Consiliului European şi care vor fi descrise mai jos, cu accent deosebit pus pe participare cetăţenească şi bună guvernare.

3.3. Promovarea comportamentelor antrepenoriale

Pentru Osborne şi Gaebler, o bună guvernare locală de tip antrepenorial are la bază următoarele principii:

• Descentralizează autoritatea, promovând conducerea participativă; • Împuterniceşte cetăţenii prin mutarea controlului din mâna birocraţiei în cea a

comunităţii; • Se centrează nu pe oferirea de servicii publice ci pe catalizarea acţiunii tuturor

sectoarelor - publice, private şi voluntare - pentru a rezolva problemele comunităţii; • Promovează competiţia între ofertanţii de servicii;

14

• Măsoară performanţa propriilor agenţii, centrându-se nu pe input-uri, ci pe rezultate; • Se conduce după propriile scopuri, propriile misiuni - nu după reguli şi reglementări; • Redefineşte proprii clienţi ca beneficiari şi le oferă şanse de alegere - dintre şcoli,

dintre programe de instruire, dintre opţiuni de locuire; • Previne problemele înainte de a apărea, în loc ca pur şi simplu să ofere servicii

ulterior; • Investeşte energii în câştigarea de bani, nu în cheltuirea acestora; • Preferă mecanismele pieţei celor ale birocraţiei9.

4. Promovarea participårii cetåœeneæti pe plan local la nivel european – Uniunea Europeanå æi Consiliul Europei Implicarea cetăţenilor în activitatea administraţiei publice locale este o temă frecventă în discursul existent la nivel european dar în tratatele de bază, mai precis în Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană din 1957 şi Tratatul Uniunii Europene din 1992, accentul cade pe cooperarea cu asociaţiile de solidaritate. În plus, Tratatul de la Amsterdam (1997) are anexat un Protocol privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în care se precizează necesitatea de a organiza consultări pentru orice proces legislativ la nivel european. Însă practica consultării şi a implicării cetăţenilor în luarea deciziilor este descrisă pe larg în alte documente prezente la nivel european, care vor fi prezentate în continuare. 4.1. Carta Albă a Guvernării Europene Documentul a fost publicat de Comisia Europeană în 2001 şi marchează începutul procesului de implicare a cetăţenilor şi a entităţilor neguvernamentale în elaborarea politicilor publice la nivel european. Principiile care stau la baza redefinirii modului de adoptare a deciziilor la nivel european prin implicarea beneficiarilor de la nivel statelor membre privesc:

• Dialogul sistematic cu guvernele regionale şi locale şi cu societatea civilă din statele membre;

• Flexibilitatea în implementarea legislaţiei prin luarea în considerare a condiţiilor locale; • Stabilirea unor standarde minime privind consultarea asupra politicilor UE • Aplicarea de metode suplimentare în elaborarea participativă a politicilor europene în

anumite regiuni specifice Reforma guvernării definită de Carta Albă a Guvernării Europene se referă la modul de a folosi învestirea de către cetăţeni cât mai eficient, prin punerea în aplicare a unei game cât mai ample de instrumente politice (legislaţie, programe de acţiune, dialogul social etc.). Conform acestui document, principiile care stau la baza bunei guvernări şi în acelaşi timp fundamentează şi democraţia şi respectarea legii sunt:

• Deschiderea instituţiilor europene faţă de statele membre şi accesibilitatea 9 D. Osborne şi T. Gaebler, Reinventing Government. How the entrepreneurial spirit is transforming the public sector, New York, 1993

15

• Participarea la întregul proces de luare a deciziilor • Răspunderea şi responsabilizarea instituţiilor • Eficienţa prin proporţionalitate şi luarea deciziilor la cel mai potrivit nivel • Coerenţa sau abordarea consecventă a întregului proces

Deşi creată pentru a îmbunătăţi percepţia cetăţenilor de către instituţiile europene, Carta conţine principii care se aplică în egală măsură guvernării naţionale şi locale, având în vedere viziunea asupra elaborării politicii prin accentuarea valorilor democratice. 4.2. Recomandarea Consiliului Europei cu privire la participarea cetăţenilor în viaţa publică locală (Rec(2001)19) Documentul adoptat în 2001 de Comitetul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei reuneşte principalele mecanisme ale implementării democraţiei participative pe plan local şi enumera modalităţile esenţiale de asigurare a standardelor minime în această privinţă. Similar documentului existent la nivelul Uniunii Europene, descris anterior, sunt descrise principiile care fundamentează participarea cetăţenească la nivel local:

• Garantarea drepturilor cetăţenilor de a avea acces la informaţii clare şi detaliate despre probleme de interes în comunitatea locală

• Căutarea de noi căi de a îmbunătăţi implicarea cetăţenilor şi promovarea unei culturi democratice împărtăşită de comunităţi şi de autorităţile locale

• Dezvoltarea spiritului de apartenenţă şi încurajarea cetăţenilor de a deveni responsabili pentru comunitate

• Acordarea unei atenţii deosebite comunicării între autorităţile publice şi cetăţeni şi încurajarea liderilor locali de a promova participarea cetăţenească

• Adoptarea unei viziuni ample asupra acestui tip de participare, în conformitate cu democraţia directă posibilă la nivel local, dar şi cu principiile democraţiei reprezentative

• Acordarea unei atenţii deosebite grupurilor de cetăţeni cu dificultăţi de implicare în viaţa locală

• Recunoaşterea unui rol important pentru asociaţii şi grupuri de cetăţeni, care pot deveni parteneri cheie în susţinerea unei culturi a participării

• Dezvoltarea schimbului de informaţii cu privire la cele mai bune practici în domeniul participării şi sprijinirea autorităţilor locale în implementarea celor mai bune instrumente de stimulare a implicării cetăţenilor

Astfel, un rol esenţial în promovarea participării cetăţeneşti este recunoscut autorităţilor locale în contextul descentralizării, iar posibilităţile de implicare cuprind aplicarea metodelor de educare formală şi non-formală, îmbunătăţirea transparenţei în modul de luare a deciziilor şi a metodelor de comunicare cu publicul, implicarea beneficiarilor în diferite stagii ale procesului de luare a deciziilor şi dezvoltarea de mecanisme eficiente de feed-back..

16

5. Concluzii Documentele existente la nivel european reprezintă un punct de plecare semnificativ în îmbunătăţirea modului de relaţionare a administraţiei publice locale cu beneficiarii săi finali. Însă aplicarea coerentă a principiilor democraţiei participative nu poate avea loc în afara definirii exacte a condiţiilor locale specifice, inducând transformări însemnate chiar în cadrul regiunilor care împărtăşesc trăsături sistemice similare. În ciuda acestui fapt, importanţa acordării atenţiei implementării unor standarde minime de implicare a cetăţenilor în modul de luare a deciziilor la nivel local va fi ideea centrală a părţii secunde a acestui raport.

17

PARTEA II Proiecte de acœiune localå, descriere, modele de bunå practicå, recomandåri

1. Consideraœii generale despre proiectul „Valori europene în guvernarea localå” Această analiză a modelelor de acţiune locală a fost realizat în cadrul proiectului “Valori europene în guvernarea locală”, desfăşurat între decembrie 2006 şi noiembrie 2007 şi care şi-a propus creşterea gradului de asumare de către aleşii locali din 12 localităţi a valorilor europene care stau la baza principiilor de bună practică în guvernarea locală, în sensul apropierii actului administrativ de modelele europene de guvernare. Localităţile în care s-a derulat proiectul au fost: Pucioasa (Dâmboviţa), Voluntari (Ilfov), Blejoi (Prahova), Slobozia Bradului, Vânători (Vrancea), Viziru (Brăila), Folteşti (Galaţi), Techirghiol (Constanţa), Frecăţei (Tulcea), Luizi Călugăra, Hemeiuş (Bacău) şi Mihălăşeni (Botoşani). Proiectul de faţă şi-a propus să ajungă la cetăţean şi să îi atragă şi menţină interesul faţă de aderarea României la Uniunea Europeană prin abordarea unor probleme care privesc direct propria viaţă şi comunitatea din care acesta face parte. În plus, justificarea selecţiei acestor comunităţi are la bază studiile conform cărora există o diferenţiere calitativă din perspectiva gradului de informare în favoarea regiunilor vestice ale României. Pornind de la nevoia ridicată de informare cu privire la aspectele instituţionale, politice, sociale şi economice ale aderării României la Uniunea Europeană, principalele obiective ale acestui proiect au fost:

• Creşterea nivelului de informare în rândul a 48 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale (aleşi locali şi funcţionari) din localităţile implicate în proiect cu privire la valorile europene care stau la baza principiilor de bună practică în guvernarea locală;

• Implementarea unui plan de acţiune comunitară bazat pe una sau mai multe valori europene, la nivelul fiecărei localităţi implicate în proiect, prin care se încurajează elaborarea de produse concrete cu influenţă directă asupra comunităţii în ansamblu;

• Diseminarea informaţiilor privind cele mai de succes modele de bună guvernare locală bazate pe valori europene, în rândul a 1000 de instituţii publice locale şi publicului larg.

Elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune locală, activităţi centrale ale proiectului, au fost desfăşurate de echipele de lucru de la nivelul fiecărei administraţii publice locale, asistate de coordonatorul local al Asociaţiei Pro Democraţia. Atât în faza de elaborare, cât şi cea de

18

implementare a planurilor de acţiune, s-a acordat o atenţie deosebită participării cetăţenilor la stabilirea priorităţilor localităţii prin aplicarea unei serii de instrumente specifice consultării. De asemenea, pe perioada procesului de elaborare şi implementare a proiectului, a fost avută în vedere şi promovarea valorilor europene aplicate în acţiunea comunitară, prin intermediul interacţiunilor pe care echipele de proiect le-au avut cu cetăţenii, fie în procese de consultare pentru identificarea problemelor prioritare din comunitate, fie în cadrul formelor mai persistente de dialog comunitar.

2. Consideraœii metodologice

Modul de implementare a planurilor de acţiune comunitară a fost urmărit prin desfăşurarea a două sesiuni de evaluare: una intermediară şi una finală. Sesiunea intermediară a avut loc la sfârşitul perioadei de elaborare a planurilor de acţiune locală, moment în care a fost generată etapa de implementare propriu-zisă. Sesiunea finală a fost desfăşurată la încheierea implementării celor 12 planuri şi a avut în vedere existenţa unor criterii de validare şi de performanţă. În realizarea raportului au fost parcurse următoarele etape:

A. Planificarea vizitelor de lucru În această etapă:

• s-a stabilit monitorizarea planurilor de acţiune locală realizate în fiecare localitate în vederea identificării: o modului în care membrii echipelor de implementare din fiecare localitate şi

coordonatorii APD şi-au definit şi asumat roluri specifice în realizarea activităţilor propuse;

o percepţiei reprezentanţilor administraţiei publice locale asupra rolului şi importanţei cetăţenilor în implementarea planurilor realizate;

o gradului de apreciere a utilităţii proiectului din partea administraţiei publice locale; o tipului de relaţii existente între echipele locale şi cetăţenii din localităţile în care se

desfăşoară proiectul;

• s-a stabilit ce resurse sunt implicate în evaluare, cum vor fi folosite rezultatele;

• a fost realizat un ghid de interviu ca instrument de lucru;

• au fost stabilite criteriile de evaluare;

• s-a realizat planificare vizitelor de lucru în fiecare localitate implicată în proiect.

B. Desfăşurarea propriu-zisă a vizitelor Putem distinge următoarele momente:

• Cercetare de birou în cadrul căreia au fost analizate planurile de acţiune locală disponibile şi alte materiale din cadrul proiectului;

19

• Realizarea, în două etape, a unor vizite de lucru în cele 12 localităţi în cadrul cărora au avut loc întâlniri cu echipele de implementare a planurilor de acţiune locală şi coordonatori locali ai Asociaţiei Pro Democraţia. În cadrul acestor vizite accentul a fost pus pe acordarea de asistenţă echipelor locale în implementarea planurilor, cu precădere în prima etapă. Au fost urmărite de asemenea criteriile de analiză stabilite în faza de planificare;

• Analiza informaţiilor obţinute în cadrul întâlnirilor menţionate anterior;

• Elaborarea unor concluzii şi recomandări.

C. Redactarea raportului intermediar de evaluare 2. Criterii de analizå

Demararea procesului a fost caracterizată de necesitatea de a identifica anumite criterii pe baza cărora să aibă loc analiza stadiului în care se află planurie de acţiune comunitară din localităţile implicate în proiect, în vederea stabilirii succesului proiectelor propuse pe plan local şi al aplicării metodelor de informare şi consultare cetăţenească. Cu atât mai mult, gradul ridicat de heterogenitate a planurilor avute în vedere de echipele de proiect, generat de caracteristicile de bază diferite ale celor 12 localităţi, de condiţiile particulare şi de alte variabile incidente, au generat necesitatea de a deţine un instrument de evaluare pe baza căruia acţiunile să poată fi comparate. Astfel, criteriile de analiză considerate corespunzătoare tratării unitare a proiectelor implementate au fost următoarele:

1. gradul în care proiectul face referire la valorile europene; 2. aplicarea metodelor de transmitere a valorilor europene în cadrul acestui proiect; 3. numărul de acţiuni realizate în cadrul proiectului; 4. varietatea metodelor de informare şi consultare utilizate; 5. numărul de produse elaborate în cadrul proiectului; 6. mediatizarea proiectului/ măsura în care autorităţile publice locale informează

comunitatea în legătură cu activităţile sale; 7. măsura în care autorităţile publice locale realizează consultarea şi participarea

factorilor interesaţi la procesul de luare a deciziilor; 8. gradul de satisfacţie a cetăţenilor; 9. posibilităţi de continuarea şi replicare a proiectului.

20

3. Prezentarea datelor 3.1. Luizi Călugăra (Bacău) 3.1.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Membrii echipei locale de implementare împreună cu coordonatorul Asociaţiei Pro Democraţia au generat un plan de acţiune locală, având ca scop informarea şi consultarea cetăţenilor din localitate cu privire la prioritatea şi oportunitatea realizării unor investiţii în comunitate. Au fost stabilite următoarele activităţi:

a) Informarea cetăţenilor cu privire la priorităţile administraţiei publice locale (APL) în domeniul investiţiilor;

b) Informarea cetăţenilor cu privire la resursele financiare disponibile pentru investiţii în cursul anului 2007;

c) Aplicarea unui chestionar de consultare la un număr de 400 de cetăţeni pentru identificarea opiniilor lor cu privire la modul în care să se facă investiţiile banilor publici;

d) Crearea unui mecanism permanent de consultare a cetăţenilor cu privire la soluţiile problemelor importante pentru comunitate.

3.1.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Pentru informarea cetăţenilor au fost folosite următoarele metode/mijloace:

1. ”postul de radio” local (staţie de amplificare cu difuzoare distribuite în fiecare casă); 2. fluturaşi trimişi părinţilor prin elevi; 3. afişe; 4. întâlniri ale primarului cu cetăţenii; 5. discuţii ale consilierilor cu cetăţenii din zona în care locuiesc.

Modalitatea prin care cetăţenii au fost consultaţi a fost distribuirea a 400 de chestionare autoaplicate. Dintre acestea, au fost completate şi înapoiate echipei de proiect 71 de chestionare. Ordinea preferinţelor cetăţenilor pentru investiţii a fost următoarea: alimentarea şi distribuţia de gaze naturale în localităţile Luizi Călugăra şi Osebiţi, canalizarea apei reziduale în Luizi şi Osebiţi, asfaltarea a 5 km de drum principal comunal, şi amenajarea unei pârtii de schi, deşi valorile pentru cele patru investiţii sunt destul de apropiate, aşa cum este indicat în Graficul 1.

asfaltare25%

canalizare15%

alimentare gaze naturale

34%

partie schi17%

1234

Grafic 1: Identificarea priorităţilor de investiţii locale de către cetăţeni în comuna Luizi Călugăra (Bacău)

21

Pentru instituirea unui sistem transparent şi eficient de administrare a localităţii în care şi cetăţeanul să fie parte activă, în cadrul următoarelor întâlniri organizate coordonatorul APD împreună cu echipa locală de implementare a planului de acţiune au stabilit că este necesară realizarea unui mecanism permanent de consultare a cetăţenilor. În acest context, a fost constituit un Comitet Consultativ Cetăţenesc format din 5 persoane familiare cu modul de funcţionare a administraţiei publice locale. Membrii Comitetului au fost instruiţi de coordonatorul APD cu privire la scopul, obiectivele şi sarcinile pe care ar trebui să şi le asume: consultarea ocazională a cetăţenilor pe probleme majore de dezvoltare a comunităţii, identificarea priorităţilor resimţite de cetăţeni, participarea la şedinţele Consiliului Local pentru a evidenţia în cadrul dezbaterilor punctul de vedere al cetăţenilor. 3.1.3. Recomandări Aceste activităţi pun în evidenţă interesul administraţiei publice locale pentru informarea cetăţenilor şi încurajarea de structuri cu caracter consultativ la nivelul comunităţi locale, valorificând principiul transparenţei şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţeni. Recomandările principale pentru acest proiect de acţiune comunitară privesc:

• Informarea permanentă a cetăţenilor cu privire la stadiul demersurilor de introducere a gazelor naturale în comunitate (cu atât mai mult cu cât Primăria are deja realizate documentaţiile tehnice şi contacte avansate cu investitorii);

• “Restructurarea” Comitetului Consultativ Cetăţenesc astfel încât, din componenţa acestuia, să facă parte cetăţeni a căror autoritate morală şi integritate să fie recunoscute la nivelul întregii comunităţi. În formula actuală există posibilitatea ca această structură cetăţenească să nu fie apreciată şi sprijinită de cetăţeni având în vedere ca membrii acesteia sunt percepuţi de o parte dintre locuitori ca fiind “oamenii primarului”.

Un element special care trebuie menţionat este faptul că în comună există o staţie de amplificare prin intermediul căreia orice problemă importantă poate fi mediatizată în rândul cetăţenilor. În acest context, folosirea regulată, eventual după un program bine stabilit, a “postului local de radio” ar fi foarte utilă. În condiţiile în care noul plan se realizează într-un timp optim, având în vedere popularitatea de care se bucură primarul comunei precum şi experienţa anterioară a administraţiei în consultarea cetăţenilor, putem spune că sunt asigurate condiţiile necesare pentru creşterea gradului de utilizare a valorilor europene în actul de guvernare locală. 3.2. Hemeiuş (Bacău) 3.2.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Planul de acţiune locală vizează informarea şi consultarea cetăţenilor in legătură cu proiectul amplu de reabilitare şi modernizare a drumurilor comunale şi săteşti pe care administraţia publică locală intenţionează să îl realizeze. Principalele activităţi stabilite în cadrul planului de acţiune locală sunt evidenţiate mai jos:

22

a) Informarea majorităţii cetăţenilor cu privire la priorităţile administraţiei publice locale în

domeniul investiţiilor; b) Informarea majorităţii cetăţenilor cu privire la resursele financiare disponibile pentru

investiţii în cursul anului 2007; c) Aplicarea unui chestionar de consultare la un număr de 400 de cetăţeni; d) Crearea unui mecanism permanent de consultare a cetăţenilor cu privire la soluţiile

problemelor importante pentru comunitate.

Priorităţile autorităţii locale asupra informării şi consultării cetăţenilor sunt:

• reabilitarea si modernizarea drumurilor săteşti; • realizarea reţelei de canalizare a apei uzate; • modernizarea iluminatului stradal prin diminuarea consumului de energie electrică si

eficientizarea gradului de iluminare a străzilor din comuna Hemeiuş; • amenajarea si modernizarea unui trotuar pe DN 15 ”Calea Moldovei” din localitatea

Hemeiuşi lung de 4 km. 3.2.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Pentru consultarea cetăţenilor au fost distribuite 400 de chestionare către cetăţeni urmând ca aceştia sa le returneze, după ce le completează, într-o urnă special amenajată la sediul primăriei. Din cele 400 de chestionare, au fost completate şi returnate de către cetăţeni un număr de 260 de chestionare. Din centralizarea datelor rezultatele a reieşit preferinţa locuitorilor pentru investiţii în domeniul asfaltării principalelor străzi, urmată de modernizarea iluminatului stradal, de reabilitarea grupului şcolar din localitate şi de amenajarea trotuarului. Datele sunt obţinute prin însumarea cifrelor date de subiecţi în ordonarea opţiunilor în funcţie de importanţa, aşadar punctajul cel mai mic reflectă preferinţa cea mai mare a cetăţenilor (Grafic 2).

514 483

716827

0

200

400

600

800

1,000

1

iluminat st radal

asf alt are st raz i

reabil it are grupscolar

amenajare t rot uar

Grafic 2: Identificarea priorităţilor de investiţii locale de către cetăţeni în comuna Hemeiuş (Bacău)

23

3.2.3. Recomandări Ceea ce este de remarcat în cazul comunei Hemeiuş este faptul că primarul (a cărui disponibilitate de a participa activ la realizarea şi implementarea planului de acţiune locala este evidentă) a ştiut clar care sunt paşii următori în implementarea planului. Suplimentar faţă de activităţile prevăzute în planul de acţiune în sensul promovării valorilor europene în guvernarea locală, s-a realizat o întâlnire publică în localitatea Hemeiuş cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma. Numărul de cetăţeni care au participat la aceasta acţiune a fost de 53. În cadrul întâlnirii s-au distribuit fluturaşi cu texte privitoare la importanţa evenimentului din 25 martie 1957 în cadrul istoriei Uniunii Europene. Au fost distribuite, de asemenea, 20 de exemplare din broşura „Avantajele integrării României în Uniunea Europeană”, tiparită de Clubul APD Bacău. Au susţinut alocuţiuni: dl Mihăilă, primarul comunei Hemeiuş, coordonator regional al APD, trei consilieri locali şi patru cetăţeni din localitatea Hemeiuş. Recomandarea esenţială pentru reprezentanţii administraţiei publice locale este legată de transpunerea opţiunilor cetăţenilor în politici publice concrete la nivel local. Informarea şi consultarea cetăţenească reprezintă doar o etapă în elaborarea participativă a politicilor publice. 3.3.Slobozia Bradului (Vrancea) 3.3.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Planul de acţiune locală a vizat consultarea şi implicarea cetăţenilor în realizarea şi punerea în funcţiune a unui Centru Comunitar Multifuncţional. Clădirea în care urmează să funcţioneze Centrul este în faza de finalizare. Prin activităţile pe care şi le-au propus echipa locală împreună cu coordonatorul APD se numără: identificarea în cadrul unor consultări publice a unor criterii de selecţie a 20 de copii care să beneficieze de serviciile unui Centru de zi care va funcţiona în cadrul Centrului Comunitar Multifuncţional. Prin găsirea unor astfel de criterii se are în vedere asigurarea unui tratament egal pentru toţi copii din localitate, sprijinirea familiilor care nu au cu cine să lase copii acasă (atunci când membrii familiei sunt plecaţi la serviciu). O altă preocupare a echipei locale este identificarea unor voluntari care sa participe la amenajarea curţii centrului. Paşii pentru implementarea planului au fost:

• identificarea cadrului în care să funcţioneze Comitetul Consultativ local al comunei Slobozia Bradului pentru abandon şcolar şi stabilirea componentei acestuia;

• stabilirea agendei întâlnirilor publice în cele trei sate din Slobozia Bradului cu risc sporit de abandon şcolar;

• documentare privind posibile finanţări externe/ guvernamentale pentru Centrul Comunitar multifuncţional vizat de planul de acţiune locală.

3.3.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor În asistarea echipei de lucru din Slobozia Bradului, s-a decis ca metoda cea mai benefică de popularizare a ideii planului de acţiune identificat sunt discuţii directe cu cetăţenii, părinţi ai copiilor potenţiali beneficiari ai Centrului.

24

O situaţie specifică comunei este determinată de numărul mare al locuitorilor de etnie romă. Problemele sociale, de relaţionare, au fost rezolvate de administraţie datorită faptului că reprezentanţii săi au inţeles să încurajeze formarea unor grupuri comunitare ale romilor care să fie parteneri de dialog ai autorităţilor locale. Pe baza unor consultări permanente cu aceste grupuri comunitare sunt găsite soluţiile la diversele probleme pe care le are populaţia romă.

Eveniment realizat la Consiliul Local Slobozia Bradului cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Comunităţii Economice Europene 3.3.3. Recomandări Situaţia specială existentă în localitate face ca proiectul de acţiune comunitar să fie unul foarte oportun în contextul discuţiei despre valorile europene şi despre modul în care solidaritatea şi asigurarea de şanse egale sunt valorizate la nivel european. Având în vedere cele de mai sus, selecţia metodelor de consultare a beneficiarilor finali devine una crucială, nevoia de a fi realizată cu transparenţă şi profesionalism de către reprezentanţii administraţiei publice locale fiind evidentă. Existenţa unei organizaţii neguvernamentale rome în comună este de asemenea o oportunitate care a fost folosită deja în sensul atragerii de resurse din exteriorul comunităţii precum şi în rezolvarea unor situaţii conflictuale apărute în comună.

25

3.4.Vânători (Vrancea)

3.4.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Planul de acţiune locală a avut în vedere revitalizarea vieţii social-culturale a comunei Vânători, prin dezvoltarea infrastructurii culturale comunitare şi valorificarea potenţialului uman şi material existent la nivelul comunităţilor. S-a realizat un studiu de fezabilitate necesar pentru obţinerea de finanţare pentru realizarea căminului, a fost transmisă către Ministerul Culturii a unei adrese prin care se solicită sprijinul financiar. Cu privire la participarea cetăţenilor la luarea deciziilor privind amplasarea căminului cultural într-unul din satele componente ale comunei şi la planificarea şi conceperea unor programe culturale care să se adreseze comunităţii reprezentanţii echipei de proiect şi-au exprimat scepticismul. Distanţa destul de mare dintre comună şi unele sate aparţinătoare este un alt motiv care va îngreuna participarea cetăţenilor la consultări. 3.4.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor În comuna Vânători, s-a decis, de asemenea, aplicarea unui chestionar în rândul cetăţenilor. Chestionarul a avut drept tema percepţia acestora faţă de înfiinţarea unui centru cultural comunal şi posibilele tipuri de activităţi cultural-artistice sau sportive care să se deruleze la nivelul comunei. În urma rezultatelor va fi realizat un calendar de activităţi culturale comunitare bazat pe nevoi reale ale cetăţenilor. Pentru creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la existenţa planului, echipa locală a folosit ca metode de informare şi consultare:

• transmiterea unor comunicate de presă către mass-media locală (Focşani); • postarea unor afişe în locuri intens circulate din localităţile aparţinătoare ale comunei; • discuţii directe cu cetăţenii; • realizarea unei dezbateri publice în cadrul căreia au fost prezentate şi analizate

posibilităţile de finanţare pentru realizarea Căminului cultural. 3.4.3. Recomandări Aşa cum a fost descris şi anterior, o problemă este generată de problemele persistente la nivelul relaţionării şi a percepţiilor reciproce existente între reprezentanţii administraţiei publice locale şi cetăţeni. Menţinerea la nivelul administraţiei publice locale a opiniilor conform cărora cetăţenii nu se implică în viaţa comunităţii este de natură nu numai să perpetueze aceste stereotipuri, însă este un obstacol major în adoptarea de iniţiative de implicare, sub diferite forme, a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local şi în soluţionarea chestiunilor cu impact major asupra vieţii indivizilor.

3.5. Folteşti (Galaţi) 3.5.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Cu ocazia aniversării a 460 de ani de atestare documentară a comunei Folteşti, administraţia publică locală îşi propune amenajarea centrului civic al comunei, idee asupra căreia cetăţenii din

26

comunitate s-au pronunţat de mai mult ori afirmativ, în consultările care au fost realizate cu diferite ocazii. Drept paşi intermediari în realizarea acestui scop, echipa locală împreună cu coordonatorul APD şi-au propus:

• identificarea unei firme specializate care sa elaboreze studiului de fezabilitate necesar; • identificarea posibililor finanţatori şi sponsori; • informarea şi consultarea cetăţenilor; • atragerea cetăţenilor pentru implicarea directă în realizarea obiectivului propus; • iniţierea demersurilor pentru realizarea amenajării propuse.

3.5.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Sprijinul oferit de coordonatorul APD s-a axat, în principal, pe componenta de informare şi consultare a cetăţenilor. Pentru informarea cetăţenilor s-au editat afişe şi fluturaşi, care au fost postaţi în locurile cu cea mai mare afluenţă de cetăţeni şi cu o bună vizibilitate (Primărie, şcoală, Căminul Cultural, Biserica), şi distribuite cetăţenilor. La sediul primăriei s-a afişat planşa cu proiectul de amenajare a centrului civic. La informarea cetăţenilor a contribuit şi primarul, prin discuţiile purtate cu aceştia cu ocazia audienţelor şi a întâlnirilor cu diferite alte prilejuri. Consultarea cetăţenilor s-a realizat atât prin aplicarea unui chestionar cât şi prin organizarea unei dezbateri publice. Rezultatele chestionarului relevă aspecte importante despre relaţia dintre cetăţeni şi administraţia publică locală din Folteşti, care se constituie pe baza încrederii reciproce, şi a interesului cetăţenilor pentru participarea la activităţile Primăriei şi la şedinţele Consiliului Local: 55% dintre respondenţi consideră că cetăţenii pot influenţa în foarte mare şi mare măsură deciziile luate de administraţie, iar aproximativ aceeaşi proporţie declară că au fost consultaţi în trecut de către administraţie. În acelaşi timp, figura cea mai vizibilă pe plan local rămâne primarul, care este considerat drept actorul cu cea mai mare legitimitate pe plan local pentru a interveni decisiv în soluţionarea problemelor. Este de remarcat, de asemenea, percepţia cetăţenilor asupra implicării în acţiuni comune la nivelul comunităţii, având în vedere că aproximativ 88% declară că ar acţiona împreună cu alţi cetăţeni pentru rezolvarea unei probleme în comunitate.

27

Realizarea sondajului de opinie publică în comuna Folteşti

Dezbaterea publică a fost popularizată printr-un afiş care a fost postat la sediul primăriei şi în alte puncte importante din comună, iar evenimentul a reunit 24 de persoane, reprezentanţi ai administraţiei şi cetăţeni. Întâlnirea a fost moderată de primarul comunei, după ce tot acesta a făcut o prezentare a proiectului argumentând pentru fiecare obiectiv din cadrul proiectului atât necesitatea cât şi posibilităţile de finanţare şi termenele propuse pentru realizarea lor. Principala problemă întâmpinată de echipa de lucru a fost asigurarea finanţării investiţiilor propuse. În acest sens, s-au realizat asocieri pe unele obiective cu Consiliul Judeţean dar, din păcate, se pare că în acest an nu vor fi alocate fonduri. Se analizează de asemenea şi oportunitatea contractării unui credit bancar. 3.5.3. Recomandări În ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor, se poate aprecia într-adevăr disponibilitatea declarată a celor consultaţi de a sprijini acest proiect, inclusiv prin participarea voluntară la activităţile de realizare a obiectivelor din proiect, şi în general la activităţile ce ţin de viaţa comunităţii.

28

Valorile de investiţii sunt foarte mari, raportate la capacitatea de atragere de fonduri a comunei pe o perioadă aşa de scurtă. Cu toate acestea, chiar dacă nu se vor realiza toate obiectivele propuse în termenele dorite, sunt condiţii ca, pe termen lung, toate obiectivele să fie finalizate, iar în acest sens primăria are o strategie pentru accesarea fondurile structurale. De remarcat este faptul că o firmă de construcţii a început măsurătorile în comună pentru a putea realiza eventualele studii de fezabilitate, studii tehnice necesare pentru reabilitarea monumentului şi reabilitarea construcţiilor din centrul civic. 3.6. Frecăţei (Tulcea) 3.6.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Perioada iniţială a proiectului a fost caracterizată de organizarea mai multor întâlniri publice cu scopul identificării problemei care să constituie obiectul planului de acţiune locală. Pe baza consultărilor iniţiale, de sprijin extensiv a beneficiat ideea înfiinţării unei Asociaţii a producătorilor agricoli, având în vedere potenţialul agricol al zonei. Ulterior, din discuţiile cetăţenilor cu reprezentanţii administraţiei locale a reieşit, că tema potrivită pentru un plan de acţiune care să promoveze valorile europene, ideea revitalizării tradiţiilor culturale în cele patru sate componente ale comunei. O atenţie sporită este acordată renovării căminelor culturale şi realizării unor programe culturale în care să fie implicaţi cetăţenii şi reprezentanţii autorităţilor locale. 3.6.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Aplicarea chestionarelor a fost realizată într-o primă etapă, înainte de modificarea planului de acţiune locală. Această activitate s-a realizat în satele Frecăţei, Cătăroi, Poşta şi Teliţa. Din analiza răspunsurilor la chestionare a reieşit că, în privinţa problemelor care ar trebui urgent rezolvate la nivel local, în Frecăţei, preferinţele se distribuie egal între înfiinţarea asociaţiei micilor producători (40%) şi achiziţionarea unui autobuz pentru transportul elevilor la Tulcea (40%). În Cătăroi şi Poşta, prima opţiune, care a obţinut 40% din preferinţe, a fost reabilitarea căminelor culturale, tema aceasta devenind componentă centrală a planului de acţiune locală. Sondajul a relevat, de asemenea, lipsa de informare a cetăţenilor despre valorile europene, ilustrată de procente semnificative ale non-răspunsurilor. În plus, respondenţii nu asociază aceste valori cu activitatea administraţiei publice locale, iar comunicarea cu administraţia este evaluată relativ negativ. Activităţile stabilite în cadrul proiectului, care sunt încă în curs de finalizare, cuprind:

• Redactarea documentaţiei pentru obţinerea unei finanţări prin Programul Naţional pentru construirea de aşezăminte rurale precum şi pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi urban mic. Cu aceste fonduri se estimează dotarea căminului cultural Frecăţei cu logistica necesară unei instituţii de gen de nivel european (computere si logistică aferentă, mobilier modular);

• Demararea lucrărilor de renovare în sala mare a Căminului Cultural (materialele necesare vor fi achiziţionate de Consiliul Local, iar renovarea se va face prin munca voluntară a membrilor comunităţii);

29

• Amenajarea uneia dintre cele doua săli mai mici ale căminului Cultural pentru a putea servi drept spaţii pentru desfăşurarea unor activităţi de petrecere a timpului liber (cenaclu literar, cerc de pictură şi desen, jocuri de societate);

• Înfiinţarea unui mic „Mic Muzeu al Satului” aşezat în spaţiul Căminului Cultural Frecăţei, în care vor fi prezentate obiecte mai vechi de 100 de ani donate de membrii comunităţii.

Întâlnirea publică realizată pentru dezbaterea împreună cu cetăţenii a chestiunilor legate de renovarea, dotarea şi funcţionalitatea Căminului Cultural au dus la cooptarea a unui număr de trei cetăţeni în echipa de proiect, care pot constitui baza de pornire a unui grup de iniţiativă locală în frecăţei. 3.6.3. Recomandări Este esenţial ca planurile de modernizare şi investiţii ale administraţiei publice locale să încerce să echilibreze, într-un mod optim, opiniile relativ eterogene ale cetăţenilor din diferitele părţi componente ale comunei. În acelaşi timp, este important să fie încurajate, de către administraţie, constituirea grupului de acţiune locală care poate aduce un input semnificativ la dezvoltarea comunitară. Componentă finală a planului de acţiune, desfăşurarea de întâlniri comunitare periodice în vederea introducerii chestiunilor de interes pe ordinea de zi a şedinţelor de Consiliu Local, este o dimensiune care trebuie continuată, având în vedere efectele benefice pentru relaţionarea cu cetăţenii. 3.7. Techirghiol (Constanta) 3.7.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Consultarea şi implicarea cetăţenilor în construirea unei staţii de transfer deşeuri, în conformitate cu normele de mediu europene, inclusiv a facilităţilor de colectare selectivă a deşeurilor menajere este ceea ce şi-a propus autoritatea locală din Techirghiol. Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite ca şi obiective:

• Informarea şi consultarea cetăţenilor cu privire la necesitatea construirii unei astfel de staţii de transfer deşeuri;

• Identificarea surselor de finanţare şi a posibililor parteneri în cadrul acestui proiect; • Implicarea cetăţenilor în colectarea selectivă a deşeurilor.

Activităţile avute în vedere au fost: • informarea cetăţenilor cu privire la implicarea în acest proiect; • informarea cetăţenilor cu privire la înfiinţarea sistemului de colectare selectivă a

deşeurilor şi construirea staţiei de transfer deşeuri, prin realizarea de materiale informative (pliante, fluturaşi şi anunţuri în buletinul de informare al Primăriei);

• consultarea cetăţenilor cu privire la modalităţile de realizare a acestui sistem (tipul de echipamente, costuri, amplasare) prin realizarea unei serii de dezbateri publice la nivel local pe cartiere, dar şi a unei dezbateri la care sa participe principalii reprezentanţi ai agenţilor economici din zona, împreună cu reprezentanţii administraţiei publice locale;

• documentare cu privire la potenţialele surse de finanţare pentru construirea staţiei de transfer, activitate realizată de echipa de lucru şi coordonatorul local al APD;

30

• Iniţierea colaborării cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa în vederea dobândirii parţiale a fondurilor pentru aceasta investiţie;

• Stabilirea unor parteneriate cu ONG de profil din judeţ, interesate in protejarea calităţii mediului.

Au mai fost avute în vedere: realizarea de materialele informative care vor sugera riscurile lipsei de respect pentru mediu, anunţuri la sediul Primăriei şi afişe, care vor încuraja implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor, realizarea unor evenimente comunitare, în care reprezentanţi ai organizaţiilor de mediu locale vor realiza o serie de activităţi de conştientizare a opiniei publice cu privire la necesitatea colectării selective. 3.7.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Componenta de informare în cadrul proiectului cu privire la activităţile principale avute în vedere s-a realizat prin intermediul anunţurilor postate la Primărie şi a distribuirii de fluturaşi în rândul cetăţenilor din oraş. Ulterior, drept metodă principală de informare şi consultare, a fost aleasă organizarea unei adunări publice, la care participanţii - cetăţenii şi agenţii economici ai oraşului Techirghiol – au fost invitaţi să dezbată pe marginea necesităţii realizării unei noi locaţii pentru groapa de gunoi a oraşului. Prezenţa preponderentă a fost asigurată de cetăţenii oraşului şi de reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local, beneficiind şi de prezenţa unui inspector pe probleme de urbanism. Accentul în cadrul dezbaterii a fost pus pe necesitatea de a respecta normele europene de mediu şi de a crea noi dotări şi facilităţi. În urma avizelor primite de la Ministerul Mediului s-a luat măsura de a se realiza un studiu de fezabilitate în vederea realizării unei noi gropi menajere. Acest ultim aspect a fost subiectul central al discuţiilor purtate în adunarea publică, accentuându-se necesitatea staţiei de transfer. O altă componentă a dezbaterii, esenţială de altfel, a fost nevoie de educaţie a cetăţenilor în sensul protecţiei mediului înconjurător. 3.7.3. Recomandări Recomandările în acest caz vizează stabilirea de obiective realiste pentru proiectele pe care administraţia publică locală şi le propune, pentru a asigura implementarea coerentă şi conform graficului de timp a activităţilor. Există totuşi premisele pentru implementarea corespunzătoare a planului care vizează implicarea comunităţii în colectarea selective a deşeurilor: sunt identificate deja şase locaţii în care vor fi amplasate punctele de colectare selectivă, există un teren de aproximativ două hectare în care se va realiza staţia de transfer, echipa locală are în vedere realizarea unui sondaj în rândul cetăţenilor pentru a identifica disponibilitatea lor de implicare. Aşa cum a fost menţionat anterior, proiectul este unul de amploare şi de durată, însă ale cărui efecte multiplicatoare vor fi substanţiale. Pentru un impact major, este într-adevăr necesar să fie conceput un program coerent de educare a cetăţenilor, şi de implicare a acestora în selecţia colectivă.

31

3.8. Blejoi (Prahova)

3.8.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului În această localitate, planul de acţiune locală a vizat înfiinţarea unui serviciu de voluntariat pentru situaţii de urgenţă. Echipa locală de implementare împreună cu coordonatorul local al APD şi-au propus să crească gradul de conştientizare a cetăţenilor din Blejoi privind necesitatea înfiinţării serviciului de voluntariat şi mai ales să îi determine pe aceştia să se implice activ în realizarea serviciului. Au fost avute în vedere doua direcţii de acţiune: campanie de informare în rândul cetăţenilor cu privire la necesitatea şi beneficiile existenţei serviciului în comunitate şi asigurarea cadrului legal pentru înfiinţarea şi funcţionarea serviciului. 3.8.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor În acord cu prima direcţie de acţiune, echipa locală împreună cu coordonatorul local al APD au realizat următoarele activităţi:

• publicarea unor articole în buletinul informativ al primăriei „Info Blejoi”; • realizarea unor pliante care să fie distribuite către cetăţenii celor trei sate componente ale

comunei; • transmiterea unor invitaţii către potenţiali membrii ai acestui serviciu; • organizarea unor întâlniri publice în cadrul cărora a fost prezentat serviciul cu avantajele

sale pentru întreaga comunitate; • identificarea de voluntari care să se implice în funcţionarea serviciului.

În cadrul celor două întâlniri organizate, cetăţenii au propus soluţii, şi-au prezentat punctul de vedere participând astfel la procesul de luare a deciziilor. Echipa de proiect a beneficiat de expertiza unui specialist din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Cu privire la cea de-a doua direcţie de acţiune a fost deja adoptată o hotărâre a Consiliului Local privind înfiinţarea serviciului. Autoritatea locală a stabilit şi acordarea unor facilităţi fiscale pentru cei care se vor implica în funcţionarea serviciului. În bugetul local sunt prevăzute deja resurse financiare pentru asigurarea pregătirii de specialitate a voluntarilor şi atestarea acestora. 3.6.3. Recomandări Proiectul de acţiune locală din Blejoi a fost caracterizat de coerenţă, adaptarea activităţilor în funcţie de resursele existente şi de o abordare consistentă cu scopul propus, evidente în realizarea în totalitate a obiectelor propuse. În aceste condiţii, este de remarcat mobilizarea administraţiei publice locale pentru realizarea proiectelor pe termen scurt, mediu şi lung, şi deschiderea către implicarea populaţiei în activităţile propuse. În acelaşi timp, este necesară implementarea unei strategii de durată pentru cooptarea şi menţinerea interesului cetăţenilor de a implica în funcţionarea serviciului a cărui înfiinţare a fost decisă; aceasta are drept mecanisme principale aplicarea unor metode informare continuă, de mobilizare şi consultare, precum şi de a atragere a resurselor umane necesare pentru funcţionarea serviciului de voluntariat.

32

3.9. Pucioasa (Dâmboviţa) 3.9.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Scopul planului de acţiune locală din localitatea Pucioasa a fost implicarea crescătorilor de animale din oraşul Pucioasa în implementarea, la nivel local, a reglementărilor europene privind creşterea animalelor, prin emiterea de norme la nivelul Consiliului Local cu privire la reglementarea creşterii animalelor în oraş. Pentru atingerea acestui scop, membrii echipei locale de implementare a planului şi-au propus ca direcţii de acţiune:

• Realizarea profilului comunităţii Pucioasa din perspectiva crescătorilor de animale şi organizarea acestora în vederea acţiunii comunitare,

• Elaborarea unui plan de intervenţie locală pentru aplicarea reglementărilor europene privind creşterea animalelor, sub forma de proiect de act normativ;

• Participarea activă a cetăţenilor alături de autoritatea locală la implementarea planului de acţiune locală.

Membrii echipei locale au identificat principalele zone din oraş unde se cresc animale, a fost realizată o hartă a comunităţii în care sunt evidenţiate toate zonele în care încă se mai cresc animale. Pe baza informaţiilor pe care deja le are echipa locală a realizat o analiză a principalelor caracteristice socio-economice ale crescătorilor de animale. 3.9.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor În cadrul unei întâlniri publice s-a realizat o analiză a factorilor interesaţi de planul de acţiune locală cu scopul de a valorifica maximal sprijinul persoanelor/ instituţiilor care susţin planul şi de a identifica mijloacele care pot fi folosite pentru a determina sprijinul persoanelor afectate într-o măsură mai mică sau mai mare de activităţile din planul de acţiune locală. Pentru a asigura succesul implementării planului, echipa locală a realizat, de asemenea, un plan de mobilizare a comunităţii precum şi un grup de implementare al cărui rol principal a fost acela de a informa cetăţenii oraşului cu privire la prevederile reglementărilor europene privind creşterea animalelor şi necesitatea aplicării acestora la nivel local. Pe tot parcursul implementării planului comunitar implicarea directă a cetăţenilor a fost apreciata de echipa locală ca o condiţie esenţială pentru asigurarea succesului proiectului. Din acest motiv, în cadrul unor întâlniri cu cetăţenii organizate de autoritatea locală a fost analizată respectarea reglementărilor europene privind creşterea animalelor la nivelul oraşului Pucioasa, au fost identificate principalele cauze şi efecte ale nerespectării acestor reglementări la nivel local, au fost identificate direcţii de intervenţie în vederea aplicării acestor reglementării şi a minimalizării impactului negativ asupra crescătorilor de animale. În final, a fost realizat un plan de intervenţie pentru aplicarea reglementărilor europene pentru creşterea animalelor la nivel local, care va fi prezentat consilierilor locali urmând a fi aprobat în şedinţa de consiliu. Echipa locală a prevăzut inclusiv activităţi de mediere a conflictelor apărute şi de identificare a soluţiilor la problemele apărute pe parcursul implementării planului.

33

3.9.3. Recomandări Aşa cum se remarcă anterior, esenţial în cadrul proiectului de acţiune locală din Pucioasa este capacitatea de mediere a celor din echipa locală de proiect, şi implicit a tuturor reprezentanţilor administraţiei publice locale, în sensul identificării celor mai bune soluţii pentru crescătorii de animale care se vor spune noilor reglementări şi constrângerilor urbanizării. Mai mult decât atât, impactul pozitiv al proiectului asupra cetăţenilor nu va fi la fel de semnificativ fără implicarea autorităţilor în domeniul mediului şi sanitar-veterinar de pe plan local şi regional. Simultan, informarea şi consultarea cetăţenilor odată cu avansarea implementării noilor norme trebuie să fie o constantă, pentru a asigura acomodarea diverselor interese de la nivel local şi şansele de succes pe termen mediu şi lung. 3.10. Viziru (Brăila)

3.10.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Primăria comunei Viziru şi-a propus asumarea unui rol proactiv în cadrul comunităţii locale, cu scopul revigorării activităţii culturale. În acest sens, planul de acţiune locală şi-a propus reabilitarea şi reamenajarea căminelor culturale din comunele Viziru şi Lanurile, ca spaţii destinate manifestărilor cultural-artistice, sociale, civice. Un rol important a fost atribuit cetăţenilor şi unor forme asociative ale acestora ca parteneri ai autorităţilor şi instituţiilor locale. Din acest punct de vedere, reprezentanţii autorităţii locale au evidenţiat intenţia de a susţine înfiinţarea unui Grup Comunitar de Iniţiativă, care ulterior să fie formalizat prin înfiinţarea unei organizaţii neguvernamentale. Premisa de la care se pleacă în realizarea unui asemenea demers este aceea că există foarte multe programe de finanţare care se adresează organizaţiilor neguvernamentale prin intermediul cărora ar putea fi atrase resurse financiare, care să fie utilizate pentru revigorarea activităţilor culturale din Viziru. Autoritatea locală a evidenţiat necesitatea realizării unui astfel de plan pornind de la:

• starea de degradare a spaţiilor destinate căminelor culturale; • neutilizarea acestora pentru diverse acţiuni cu caracter cultural educativ; • existenţa unei nevoi acute de programe de implicare civică în cadrul

cărora să fie valorificat potenţialul tinerilor şi al cetăţenilor din localitate.

3.10.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Echipa locală, susţinută de un consultant extern şi-a propus abordarea nevoilor şi a priorităţilor comunităţii, prin consultarea şi implicarea cetăţenilor în elaborarea strategiei de dezvoltare şi în stabilirea de obiective investiţionale culturale locale. A fost conceput şi aplicat un chestionar prin care s-a urmărit raportarea populaţiei la administraţia publică, încrederea pe care o acordă aleşilor locali (primar, consilieri locali), ataşamentul faţă de anumite valori europene care ar trebui să stea la baza activităţii administraţiei locale dar şi disponibilitatea populaţiei de a se implica direct în activitatea acesteia.

34

O atenţie specială a fost acordată identificării unor programe de finanţare (Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii şi Cultelor) prin care ar putea fi obţinute resursele financiare externe pentru amenajarea căminelor culturale (cu atât mai mult cu cât există deja preocupări ale autorităţii în acest sens: sunt pregătite/ realizate studii de fezabilitate, proiecte tehnice pentru renovarea şi reabilitarea clădirilor căminelor culturale, situaţii cu necesarul de achiziţii pentru dotarea celor două cămine). O problemă specială este legată de faptul că peste 20% dintre locuitorii celor două comunităţi, Viziru şi Lanurile, sunt de etnie romă, comunicarea cu aceştia realizându-se destul de dificil. Soluţia avută în vedere de echipa locală a fost implicarea autorităţii locale în realizarea unor Grupuri de Iniţiativă Comunitară ca instrumente de comunicare dintre cetăţeni şi autorităţi şi, în acelaşi timp, ca mijloace de participare a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor. A fost avută în vedere, de asemenea, implicarea cadrelor didactice în activităţi cultural-educative adresate tinerilor şi copiilor din cele două localităţi.

Întâlnire comunitară în comuna Viziru Cele două dezbateri organizate au scos în evidenţă dorinţa de implicare a cetăţenilor în activitatea administraţiei publice locale într-o cât mai mare măsură şi necesitatea de a găsi soluţii atât pentru cele mai importante probleme ale comunităţii cât şi pentru nivelul de educaţie scăzut în rândul populaţiei rome, şi implicit pentru lipsa de şanse egale de acces pe piaţa muncii. În cadrul întâlnirilor a fost, de asemenea, demarat procesul de constituire a unor grupuri de iniţiativă comunitară la care să adere un număr cât mai mare de cetăţeni.

35

3.10.3. Recomandări În aceste condiţii, este de dorit ca administraţia publică locală să dezvolte cele mai bune mecanisme de implicare a cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare, având în vedere că, de cele mai multe ori, aceştia reprezintă o resursă semnificativă pentru activitatea administraţiei, pentru dezvoltarea comunitară şi a spiritului comunitar. De asemenea, administraţia să dezvolte instrumente de comunicare şi de cooperare cu grupurile de iniţiativă cetăţenească, dar în acelaşi timp să asigure o reprezentare echilibrată a diverselor tipuri de interese existente pe plan local, punând accentul de asemenea pe reprezentarea nevoilor grupurilor defavorizate şi cu acces scăzut la informaţie şi resurse în general. 3. 11. Mihălăşeni (Botoşani)

3.11.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului

Scopul planului de acţiune locală la nivelul comunei Mihălăşeni a fost implicarea cetăţenilor din localitate în realizarea unui proiect de construire de poduri şi podeţe, pentru a facilita dezvoltarea căilor de acces. Obiectivele stabilite de echipa locală, împreună cu coordonatorul APD au fost:

• Realizarea profilului comunităţii Mihălăşeni, din perspectiva căilor de acces sau de legătură dintre principalele puncte de interes comunitar şi organizarea acesteia în vederea acestei acţiuni;

• Elaborarea unui plan de intervenţie locală sub formă de proiect de act normativ; • Implementarea şi evaluarea proiectului de intervenţie la nivel local.

3.11.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor

Având în vedere obiective propuse, a fost organizată o întâlnire publică la care au participat membri ai comitetului de iniţiativă realizat la nivelul comunităţii, şi în care au fost prezentate punctele de vedere diferite ale reprezentanţilor diferitelor grupuri sociale din comunitate, salariaţi, şomeri, agricultori, pensionari, pentru a conştientiza importanţa realizării la nivel local a acestui proiect. Discuţiile au evidenţiat un număr mare de opinii împotriva realizării acestui proiect, argumentând în sensul existenţei altor priorităţi la nivel local. În final, s-a ajuns la un consens prin implicarea lor directă în desfăşurarea acestui proiect. În plus, s-a aplicat un chestionar pentru a surprinde percepţiile cetăţenilor cu privire la investiţia care urmează să se realizeze în comunitate. Aplicarea chestionarului a reliefat un interes crescut al cetăţenilor faţă de activitatea administraţiei publice locale, deşi diferenţele se conturează mai degrabă în funcţie de vârstă, având în vedere că tinerii au fost cel mai puţin interesaţi de investiţiile care se realizează la nivelul localităţii, aceştia având intenţia de a părăsi localitatea. Reprezentanţii administraţiei publice locale au demarat, de asemenea, o campanie de informare a potenţialilor finanţatori pentru realizarea podurilor şi a podeţelor care vor facilita accesul în şi din comună.

36

3.11.3. Recomandări Problema crucială în desfăşurarea planului de acţiune vizat de echipa de proiect a fost finanţarea necesară realizării investiţiilor, ceea ce a creat obstacole în respectarea planificării iniţiale. Cu toate acestea, aplicarea metodelor de informare şi consultare a cetăţenilor a fost oportună, dând ocazia administraţiei publice locale să aibă o viziune mai amplă asupra percepţiei cetăţenilor cu privire la priorităţile comunităţii şi la disponibilitatea de a se implica în alte potenţiale iniţiative. 3.12. Voluntari (Ilfov)

3.12.1. Descrierea aspectelor principale ale proiectului Scopul proiectului a fost stimularea informării şi a implicării cetăţenilor în funcţionarea serviciului de voluntariat pentru situaţii de urgenţă la nivelul oraşului Voluntari. 3.12.2. Metode şi instrumente de informare şi consultare a cetăţenilor Obiectivele şi activităţile stabilite de echipa locală şi de coordonatorul APD au fost:

• realizarea unei campanii de informare cu privire la necesitatea şi obligativitatea înfiinţării unui serviciu de voluntariat pentru situaţii de urgenţă la nivelul oraşului Voluntari;

• Stimularea implicării directe a cetăţenilor în funcţionarea serviciului; • Instruirea celor interesaţi, să participe pe tema prevenirii incendiilor şi a tehnicilor de

oprire a incendiilor; • Implementarea propriu-zisă a serviciului.

3.12.3. Recomandări În condiţiile dificultăţilor de comunicare cu autorităţile naţionale şi judeţene pentru implementarea planului, proiectul de creare a unui serviciu pentru situaţii de urgenţă este în curs de implementare, iar recomandările se referă la o mai bună mobilizare a resurselor existente la nivelul administraţiei publice locale, semnificative, de altfel, în sensul unei mai bune implicări a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor. În plus, administraţia publică locală are experienţă în implicarea cetăţenilor în activităţile demarate şi în desfăşurarea de procese de informare, care vor facilita implementarea proiectului propus şi buna funcţionare a serviciului public.

37

Concluzii æi recomandåri Activităţile de implementare a planurilor de acţiune locală în cadrul proiectului „Valori europene în guvernarea locală” evidenţiază o serie de iniţiative deosebite, a căror oportunitate şi eficienţă a fost ilustrată în cadrul activităţilor desfăşurate în intervalul de aproximativ şase luni în care implementarea planurilor a avut loc. Cele mai multe dintre iniţiativele promovate de administraţia publică locală s-au caracterizat prin coerenţă, adaptare la condiţiile locale şi regionale, specificitate şi echilibru. Însă, aşa cum era anticipat şi în partea iniţială a acestui raport, planurile de acţiune promovate în cele 12 localităţi s-au adresat unei arii largi de probleme; cu toate acestea, scopul final al implicării tuturor administraţiilor publice locale a fost promovarea valorilor democraţiei participative şi a valorilor europene în relaţia cetăţeni – autorităţi locale. Asocierea acestui scop final cu diferite priorităţi existente în comunitate, implică, la nivel global, posibilitatea clasificării planurilor de acţiune în trei mari categorii. Astfel, prima categorie de proiecte se referă la promovarea primordială a iniţiativelor de informare a cetăţenilor, şi din această categorie fac parte proiectele implementate în Hemeiuş şi Luizi Călugăra (judeţul Bacău) şi în Pucioasa (judeţul Dâmboviţa). Acestea au avut drept scop principal îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile locale şi cetăţeni, pe de o parte, şi intensificarea consensului cu privire la dezvoltarea comunitară şi direcţiile de acţiune pe plan local. În al doilea rând, există o categorie amplă a proiectelor care au vizat realizarea unor obiective de infrastructură, fie că este vorba de căi de acces, renovări şi amenajări de obiective deja existente, sau construirea de centre comunitare. În această categorie intră proiectele din Folteşti (judeţul Galaţi), Frecăţei (judeţul Tulcea), Mihălăşeni (judeţul Botoşani), Slobozia Bradului şi Vânători (judeţul Vrancea), Techirghiol (judeţul Constanţa) şi Viziru (judeţul Brăila). Reprezentând investiţii de mare valoare, au fost generate dificultăţi ale echipelor locale de a raporta rezultate concrete la sfârşitul planului de acţiune locală, fiind vizate doar etapele iniţiale ale implementării şi, în principal, asigurarea componentei de informare şi consultare cetăţenească. În al treilea rând, o ultimă categorie de proiecte cuprinde iniţiativele de înfiinţare de servicii publice comunitare. Aceasta a fost situaţia în Blejoi (judeţul Prahova) şi Voluntari (judeţul Ilfov), unde administraţiile publice locale au decis implicarea în proiecte care au drept scop organizarea de servicii de intervenţii în situaţii de urgenţă. Repartizarea proiectelor în cele trei mari categorii ilustrează tendinţa reprezentanţilor administraţiei publice locale de a acorda o atenţie semnificativă obiectivelor majore de la nivel local, cu scopul creşterii capacităţii administrative prin creşterea capacităţii acestor autorităţi în furnizarea de servicii publice şi gestionarea eficientă a serviciilor publice descentralizate. Performanţele proiectelor s-au înscris într-un registru destul de variat, însă cu certitudine se poate afirma că echipele de proiect au selectat şi aplicat un număr mare de metode de informare şi consultare. Cu toate că au existat şi unele disfuncţionalităţi, esenţialul a fost acela de a demara nişte procese de implicare a cetăţenilor, care, deşi nu au fost o noutate absolută pentru unele

38

administraţii, au reprezentat în primul rând o oportunitate reală de asimila noi metode şi instrumente de interacţiune cu cetăţenii. În al doilea rând, planurile implementate s-au constituit în modele de relaţionare între administraţie şi alţi actori din comunitate, fie că sunt cetăţeni, grupuri de iniţiativă, asociaţii de cetăţeni sau alţi factori interesaţi. Acest proiect a plecat de la o viziune despre participare publică care cuprinde trei mari componente:

• Informarea cetăţenilor – în cadrul căreia administraţia oferă informaţii care îl fac pe cetăţean să înţeleagă natura problemelor, soluţiile posibile, beneficiile şi riscurile acestora.

• Consultarea cetăţenilor – în cadrul căreia cetăţenii îşi exprimă un punct de vedere cu privire la propunerile de soluţii sau la deciziile administraţiei, care este avut în vedere de către autorităţi în procesul de luare a deciziei finale.

• Participarea cetăţenilor – administraţia şi cetăţenii dezbat împreună problemele, identifică şi propun soluţii şi alternative.

Informarea comunităţii în legătură cu activităţile autorităţilor Pentru a putea vorbi de o relaţie eficientă între autoritatea locală şi cetăţeni, trebuie inevitabil să avem în vedere faptul că primul pas este o informare corectă a cetăţenilor, informare care nu trebuie sa fie un scop în sine, ci să urmărească:

• Evidenţierea clară a activităţii administraţiei • Pregătirea cetăţenilor în vederea consultării pe o anumită problemă • Educarea cetăţenilor pe o anumită problemă pe care administraţia doreşte să o rezolve • Asigurarea unui cât mai mare grad de transparenţă în actul decizional

Informarea cetăţenilor cu privire la dezbaterile planificate în şedinţele Consiliului Local, la datele la care vor avea loc şedinţele, ar trebui să aibă un caracter permanent, iar informaţia să fie larg diseminată la nivelul comunităţii. Publicarea Hotărârilor Consiliului Local şi a proceselor verbale de şedinţă ar trebui de asemenea făcute publice prin mijloacele pe care autorităţile le au la dispoziţie. Pentru creşterea gradului de transparenţă şi responsabilitate în actul de guvernare locală, atât primarii cât şi consilierii locali ar trebui să facă publice rapoarte anuale de activitate care, eventual, să fie analizate şi dezbătute în cadrul unor şedinţe publice ale Consiliului Local. Aplicarea mecanismelor de informare directă a cetăţenilor în cadrul acţiunilor comunitare cuprinse în acest proiect au generat noi posibilităţi de relaţionare cu cetăţenii. Instituţionalizarea unor astfel de mecanisme (audieri publice, dezbateri tematice regulate pe priorităţi de dezvoltare a comunităţii, scrisori de informare transmise către cetăţeni etc.) ar fi de natură să asigure o mai bună comunicare dintre autorităţi şi cetăţeni, ar avea efecte directe asupra gradului de informare a cetăţenilor şi, indirect, asupra nivelului de participare la procesul de luare a deciziilor. În aceeaşi linie se înscrie şi înfiinţarea /consolidarea unui compartiment (sau delegarea unei persoane) care să aibă responsabilitatea realizării comunicării şi a consultării permanente a autorităţii locale cu cetăţeanul (organizarea unor întâlniri publice pe teme de interes pentru comunitate, realizarea şi distribuirea de eventuale buletine informative etc.). Alte mijloace care ar putea fi folosite de autorităţile locale din cele 12 localităţi ar putea fi:

• Realizarea / îmbunătăţirea paginii web de prezentare a activităţii autorităţilor şi a

39

informaţiilor publice de interes general pentru comunitate • crearea / consolidarea unei bune relaţii cu presa locală (transmiterea de comunicate de

presă, realizarea regulată a unor conferinţe de presă) • realizarea şi distribuirea către cetăţeni a unui buletin informativ lunar al autorităţii locale

(informaţia redactată într-o formă accesibilă ar trebui să conţina cel puţin: date despre Hotărârile adoptate de Consiliul Local, agenda dezbaterilor Consiliului şi programul acestora, etc.)

Consultarea şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor Pentru creşterea transparenţei şi responsabilităţii autorităţilor locale şi, nu în ultimul rând, pentru eficientizarea procesului de guvernare locală, decidenţii ar trebui să stimuleze participarea cetăţenilor la şedinţele Consiliului Local şi, mai ales, să invite la dezbateri cetăţenii interesaţi în mod special de o anumită problemă aflată pe ordinea de zi. În niciuna dintre cele 12 comunităţi nu sunt organizate întâlniri regulate între membrii Consiliului Local şi cetăţeni. De cele mai multe ori, consilierii locali şi primarii se întâlnesc sporadic şi într-un cadru informal cu cetăţenii. Din acest punct de vedere, este evidentă necesitatea organizării unor întâlniri programate ale autorităţilor cu cetăţenii, astfel încât aceştia să fie parte activă la procesul de luare a deciziilor. Acest lucru este recomandat cu atât mai mult cu cât interesul cetăţenilor de a participa la luarea deciziilor este destul de mic din cauza lipsei activismului comunitar, pe de o parte, iar pe de altă parte din cauza lipsei de preocupare a autorităţii pentru încurajarea cetăţenilor în a participa la decizia care îi priveşte în mod direct. Stabilirea unui program lunar de întâlniri între consilierii locali şi cetăţeni, pentru discutarea unor teme de interes general sau specific unei anumite categorii de cetăţeni ar fi o modalitate prin care ar creşte pe de o parte gradul de informare al cetăţenilor şi de ce nu, gradul de participare a acestora la luarea deciziilor, iar pe de altă parte ar creşte nivelul de transparenţă şi de responsabilitate a aleşilor locali, cu efecte directe asupra actului de guvernare locală. A fost remarcat anterior că în unele localităţi au fost stabilite grupuri de acţiune şi de iniţiativă cetăţenească cu rol consultativ la nivelul comunităţii. Este esenţial însă ca în cazul acestora să fie definite atribuţii şi responsabilităţi specifice şi clare pentru toţi cetăţenii implicaţi. Limitarea activităţii acestui tip de grupuri la participarea la unele şedinţe nu fac decât să imprime un caracter formal procesului de consultare, care este subminat în acest mod. Aceasta atrage după sine alte două probleme conexe, şi anume organizarea de consultări cu o miză reală, şi alegerea oportună a instrumentelor folosite în procesele de informare şi consultare. În primul rând, informarea şi dezbaterea problemei trebuie să aibă loc în toate fazele de elaborare a unei politici publice, şi nu în faza de încheiere a activităţilor principale, având în vedere că în acest caz specific cetăţenii vor valoriza negativ procesul de consultare. În al doilea rând, instrumentele de consultare selectate trebuie să fie corespunzătoare temei alese, obiectivelor propuse şi procesului de consultare aprobat de echipa de proiect. Aplicarea unui număr semnificativ de instrumente de consultare şi de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local, implicarea echipelor de proiect în realizarea acestui proiect, ca şi cooptarea cetăţenilor în acţiunile comunitare, au evidenţiat interesul celor mai multe dintre administraţiile publice locale în asumarea principiilor democraţiei participative. Deşi limitat în timp, proiectul a avut drept scop principal creşterea gradului de asumare a valorilor europene de

40

către aleşii locali din comunităţile implicate. Proiectul derulat a evidenţiat existenţa unor principii şi valori care fundamentează alegerile acţiunilor pe plan local. O listă nu foarte exhaustivă cuprinde: egalitatea de şanse pentru persoane de etnii diferite, solidaritate, asigurarea dreptului la educaţie şi cultură, protecţia mediului înconjurător, asigurarea respectului pentru normele europene din diverse domenii, promovarea mobilităţii sau a accesului la informaţie. Modul de desfăşurare a planurilor de acţiune comunitară, activităţile organizate şi valorile pe al căror fundal au avut loc acţiunile formează imaginea unei administraţii publice capabile de a induce transformări, de a se moderniza şi de a asuma valori europene. Reprezentanţi ai unor comunităţi mici şi medii, reprezentanţii administraţiilor publice locale recunosc drept o provocare majoră integrarea europeană şi consecinţele implicate de acest eveniment pentru modul de funcţionare a administraţiei publice din România. Rezultatele prezentate anterior situează în centrul atenţiei valorile transparenţei decizionale şi principiile democraţiei participative. Demararea acestor procese de consultare a cetăţenilor şi de cooperare cu factorii interesaţi de la nivel local au avut rolul creării de parteneriate la nivel local între autorităţi şi alţi actori pentru promovarea de interese comune şi pentru promovarea managementului comunitar de tip european.

Asociaţia Pro DemocraţiaB-dul Maresal Al. Averescu nr. 17Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucuresti

Telefon/fax: 021 222 82 45 222 82 54E-mail: apd@apd.ro

(+4 ) ,

Web: www.apd.ro

Acest materia p ctului „Valori europene în gu.

l a fost produs de către Asociaţia Pro Democraţia în cadrul roie vernarea locală”finanţat de Uniunea Europerană prin Programul Fondul Europa 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Publicat: ş octombrie 2007Bucure ti,