Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

Poluarea

Student :GHEORGHE Iulia-Aurelia

Coordonator:Steliana Puscasu /Stancescu Marilena

BUCURESTI 2015

CUPRINS

Introducere..........................................................................................3

Capitolul 1:Tipuri de poluare................................................................4

1.1Poluarea aerului....................................................................4

1.2Poluarea apei.........................................................................5

1.3Poluarea solului.....................................................................6

Capitolul2:Combaterea poluarii...........................................................8

Capitolul3:Poluarea in Romania..........................................................11

Capitolul 4:Cum ne afecteaza poluarea sanatatea organismului?......12

4.1Boli cauzate de poluare........................................................13

Capitolul 5:Top 10 cele mai poluate orase din lume...........................15

Concluzii:.............................................................................................21

Bibliografie:.........................................................................................23

2

INTRODUCERE

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor(organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

Există două categorii de poluanți:

Poluanții biodegradabili - substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care se descompun rapid prin procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.

Poluanții nedegradabili - substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorurați și materialeleradioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

3

Capitolul 1:Tipuri de poluare

1.1Poluarea aeruluiAcțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul înozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plantele și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și pătrunzătoare.

4

Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena și Londra.Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până recent în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia.

5

1.2Poluarea ApelorCererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea populației globului. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate înStatele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigație, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilități; industria și mineritul au folosit 7% și restul a fost folosită pentru animalele domestice și în scopuri comerciale.Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri și estuare și 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În țările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri și golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură sunt vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă „sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moarteapeștilor și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită Pfisteria piscicida. Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost deversarea deșeurilor urbane și industriale în lacuri și râuri.Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. Pământul și nămolul duse de apă de pe dealurile defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcție pot să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele.

6

Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea golfurilor amenință rezervele de pește care și asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea Prince William din Alaska, un vechi și bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere în apele și în jurul apelor Statelor Unite, devărsându-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

1.3 Poluarea SoluluiSolul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni, sau materiale radioactive si metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor.Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în Californiaau dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, ValeaNilului în Egipt și Valea Imperială din California.

7

Capitolul 2 :Combaterea Poluării

8

Din cauza poluării mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost adoptată „Legea pentru Aer Curat” (Clean Air Act - 1970) prin care se impunea reducerea semnificativă a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. „Legea pentru Apa Curată” (Clean Water Act - 1977) și „Legea pentru Apă Potabilă Nepericuloasă” (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. „Legea pentru Controlul Substanțelor Toxice” (Toxic Substance Control Act - 1976) și „Legea pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor” (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost promulgate pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste legi, precum și alte câteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea poluării, dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme nerezolvate cu privire la zonele cu contaminări severe, din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor ivite în aplicarea legilor.Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon(1987) a fixat date internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se știe că distruge stratul de ozon. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările

9

internaționale ce se ocupă de transportarea deșeurilor periculoase și depozitarea lor.

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care produc efectul de seră. În 1997 a fost realizat Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfârșitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat de mai multe țări; negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul.

10

Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniței dintre S.U.A. și Mexic, pe partea mexicană, creează industrie și locuri de muncă pentru Mexic dar majoritatea lor aparțin unor corporații non-mexicane care au fost atrase de forța de muncă ieftină și de lipsa legilor cu privire la poluanți. Ca rezultat, această regiune de graniță, incluzând Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice și sărăcia, țările în curs de dezvoltare necesită ajutor și tehnologie de la țările și corporațiile străine, participarea comunității în inițiativele de dezvoltare și crearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare.

11

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, național și internațional pentru a combate problemele create de poluare din toată lumea. Multe din aceste organizații răspândesc informații și ajută oameni și alte organizații, care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. Rețeaua Acțiunii Pesticidelor răspândește informații tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O mișcare bine organizată de justiție pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecția echitabilă a mediului înconjurător. Greenpeace este o organizație activistă care concentrează atenția internațională asupra industriilor și guvernelor care contaminează terenul, apele sau atmosfera cu deșeuri toxice.

12

Capitolul 3 :Poluarea in Romania

În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalații din România au avut dreptul să emită un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9 milioane tone anual. România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale Cantității Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012, pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro (1 miliard de euro după alte estimări).

În anul 2010, statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul era de a ajuta acești poluatori să investească în ecologizare. Aceste companii au posibilitatea să vândă certificatele direct altor poluatori, români sau străini, cu capacitate mai mare de producție, să le listeze la bursele specializate sau să le vândă unor intermediary.

Din păcate rata de reciclare a deşeurilor municipale este extrem de redusă în România, cu mult sub media europeană, deşi a crescut de peste şapte ori în ultimii cinci ani. În Europa au fost reciclate, în 2010, 35% din deşeurile municipale, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire semnifi cativă comparativ cu numai 23% în 2001.Taxa de mediu medie la nivelul UE – 27 este de 2,3 - 2,4% iar în România sub 2%, în timp ce taxa de poluare de 0,1% din PIB în UE–27 şi numai 0,01% în România. Indiferent de nivelul agregativ al abordării există aspecte câteva aspecte specifi ce ale indicatorilor statistici de mediu cu impact în înţelegerea fenomenului în ansamblu.

13

Capitolul 4 : Cum ne afecteză poluarea sanătatea intregului organism ?

Studiile recente asociaza poluarea din atmosfera cu numeroase probleme de sanatate, altele decat afectiunile pulmonare. Aerul poluat este extrem de nociv pentru plamani, insa poate fi un factor major de risc inclusiv pentru autism sau obezitate. Intregul organism poate avea de suferit din pricina expunerii constante la poluare, inca din viata intrauterina. Cercetatorii descopera pe zi ce trece tot mai multe dovezi si argumente ingrijoratoare privind efectele nocive ale poluarii asupra sanatatii.

14

4.1Boli cauzate de poluareCele mai recente descoperiri stiintifice au adus in atentia publicului larg efectele poluarii asupra bebelusilor nenascuti. Oamenii de stiinta au descoperit ca femeile insarcinate care s-au expus unui tip de agent poluant numit hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) prezinta un risc de cinci ori mai mare sa aduca pe lume un copil cu ADHD. Specialistii cred ca aceste toxine pot afecta negativ legaturile neuronale din creierul fatului, astfel explicandu-se anumite tulburari comportamentale manifestate de copil inca din primii ani de viata.

Un alt studiu facut public anul acesta a analizat efectele a doua substante regasite in atmosfera din proximitatea unor fabrici si uzine de mari dimensiuni cromul si stirenul. Expunerea la aceste chimicale s-a dovedit a fi un posibil factor de risc pentru nasterea unui copil cu autism. Cercetatorii nu au putut formula o explicatie certa pentru aceasta asociere, insa continua sa cerceteze atent fenomenul si sa gaseasca solutii de contracarare a lui.

Poluarea poate avea efecte nocive asupra organismului si la nivel fiziologic. Un studiu derulat de cercetatorii spanioli pe un esantion de peste 600 de copii a scos la iveala o alta constatare ingrijoratoare copiii expusi in timpul vietii intrauterine unui nivel mare de dioxid de nitrogen si benzen au cu pana la 30% mai multe sanse sa sufere de afectiuni renale in primii ani ai copilariei, comparativ cu copiii ai caror mame au respirat un aer mai curat in timpul sarcinii. Cercetatorii americani au evaluat starea de sanatate a circa 100.000 de femei cu varste de peste 25 de ani si au descoperit ca cele care au locuit langa bulevardele mari ale orasului sunt mai predispuse unui deces timpuriu pe fondul unor afectiuni cardiace. Oamenii de stiinta din SUA au sugerat si ca locuitul in proximitatea arterelor mari de circulatie este un factor de risc la fel de mare pentru decesul din cauze cardiace, precum fumatul sau obezitatea.

Efectele poluarii asupra organismului pot avea un impact evident imediat,

15

sustin specialistii. Persoanele care sufera de astm pot simti nevoia sa foloseasca mai frecvent inhalatorul atunci cand respira un aer poluat. Alte persoane pot intampina dificultati in a se bucura de un somn bun pe timpul noptii din pricina nivelului de poluare din aerul exterior. Masura in care o persoana reactioneaza la poluantii atmosferici depinde de tipul de poluant, gradul de expunere, starea de sanatate si predispozitia genetica individuala. Simptome precum durerile de cap persistente, greata, varsaturile, ametelea, oboseala accentuata, tusea si dificultatile de respiratie pot anunta slabirea imunitatii organismului pe fondul expunerii la poluare. Principalele boli care pot fi produse sau favorizate de poluare sunt - afectiunile sistemului respirator (prin expunerea la ozon, metale grele, radicali liberi etc.); - afectiunile sistemului cardiac (unii poluanti pot afecta in mod direct ritmicitatea si contractilitatea inimii); - afectiunile sistemului nervos central; - afectiunile sistemului endocrin.

Bolile pulmonare, astmul, cancerul de plamani, insuficienta cardiaca si aritmiile sunt conditiile medicale cel mai frecvent asociate cu expunerea prelungita la agentii poluanti din atmosfera.

Varstnicii, pacientii cu afectiuni cardio-respiratorii, bebelusii, copiii, persoanele care lucreaza in aer liber sau in medii de lucru toxice prezinta cel mai ridicat risc de imbolnavire din pricina poluarii atmosferice.

16

Capitolul 5 : Top 10 cele mai poluate orase din lume

Zeci de mii de persoane sunt otravite zilnic, conform rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai poluate, si in acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10 milioane de oameni care locuiesc in apropierea acestor locatii extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer, probleme respiratorii, distrugeri ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe termen lung.

10. La Oroya, Peru

Persoane afectate: 35 000Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zincSursa: Minerit

Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La Oroya este poluata masiv de compania americana Doe Run, care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor peruani, referitoare la sanatatea bastinasilor precum si la poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii companiei Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul reprezentat de activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre copiii care se nasc in acest orasel prezinta o contaminare masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea netrecand de pragul varstei de 6 ani. Totodata ploile acide cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au decimat atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole ale localnicilor.

9. Vapi, India

Persoane afectate : 71 000Poluanti : Reziduuri chimice, Metale greleSursa : Industrie

17

Cu acest oras se sfarseste asa numita “Centura economica a Indiei”, o zona care strabate India de la Est la Vest, si unde se regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul Gujarat, Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de fabrici care produc ingrasaminte chimice pentru sol, produse petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii produsi de aceste fabrici, se aduna resturile provenite din activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie proprie din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti economici deverseaza resturile si reziduurile produse zilnic, direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct, medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor aparatului respirator si o rata ascendenta a avorturilor spontane.

8. Norilsk, Rusia

Persoane afectate: 134 000Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele precum nichel, cupru, cobalt, plumb, selenium, fenoliSursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea acestora

Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In ciuda acestui aspect, zapada care cade iarna la Norilsk este de culoare neagra datorita poluarii cu metale grele.De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii metalelor grele, si in consecinta orasul cu cel mai toxic smog. Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk. Circa 16% dintre nou nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera de afectiuni respiratorii grave si diferite forme de cancer.

7. Tianjin, China

18

Persoane afectate : 140 000Poluanti : Plumb si metale greleSursa : Mineritul si procesarea metalelor grele

Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare producator de plumb din China, aici lucrand in extragerea plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din aer si sol este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt oras din China. Totodata in acest oras nu exista garda ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare oamenii sunt obligati sa respire aerul din zona, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis pentru organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie, afectiuni cerebrale, si nasteri premature.

6. Kabwe, Zambia

Persoane afectate : 255 000Poluanti : Plumb, cadmiuSursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia

Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul oras din lume in topul poluatorilor cu plumb. Ca rezultat direct, intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care plumbul si cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul 1902 cand a inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este deversat minereul de plumb. Toti copiii din oras sunt contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din Kabwe au adus rezultate incredibile: copii prezentau peste 50 de micrograme de plumb la un decilitru de sange, inregistrandu-se cazuri in care unii copii prezentau peste 100 micrograme de plumb la decilitru…

5. Sumgait, Azarbaijan

19

Persoane afectate: 275 000Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele incluzand mercurSursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele petrochimice din zona

Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici de cauciuc, de productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de locuitori sunt contaminati zilnic cu metale grele, produse petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de ori mai mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din Sumgait sufera de o serie de defecte genetice, de la boli ale oaselor la afectiuni ale creierului.

4. Djerzinsk, Rusia

Persoane afectate: 300 000Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici gazele Sarin si VX, de asemeni plumb si fenoliSursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece

Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de arme chimice. In prezent, activitatea economica din oras se axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70 de ani acest centru al industriei militare sovietice a produs peste 300 000 tone de reziduuri chimice periculoase, depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de protectie a mediului inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de substante chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de viata pentru locuitorii din Djerzinsk este de doar 42 de ani…

3. Sukinda, India

20

Persoane afectate: 2 600 000Poluanti: Crom hexavalent, metale greleSursa: Mineritul si procesarea cromului

La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume destinat extragerii cromului, tot aici este depozitat circa 97% din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom hexavalent, care este unul dintre cele mai puternice cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre muntii formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai mult de 2,5 milioane de oameni sufera de multiple forme de cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea acestor mine.

2. Linfen, China

Persoane afectate: 3 000 000Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, dioxid de sulf, arsenic, plumbSursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii industriale

Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia Shaanxi. Orasul detine si tristul record de cel mai poluat oras din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de substante toxice foarte periculoase, produse de sutele de fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus, numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea celor mai mari valori ale arseniculului descoperite in atmosfera vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la plamani.

1. Cernobal, Ucraina

Persoane afectate : Peste 5 000 000Poluanti : Praful radioactiveSursa : explozia reactorului central din anul 1986

21

Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe radiatii decat orasele Hiroshima si Nagasaki. Aproximativ 5,5 milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an. Intre anii 1992 – 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara perimerului de 25 km care delimiteaza zona interzisa din jurul Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone de uraniu si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat un strat gros de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc si isi desfasoara activitatile zilnice peste 5 milioane oameni

22

Concluzii

Predicţii recente privind influenţa poluarii asupra mediului:

- Dacă încălzirea medie a suprafeţei globului depăşeşte 1,5 ÷ 2,5 °C, riscul de dispariţie al speciilor vegetale şi animale studiate va fi de 20÷30 %.

-Conform predicţiilor, o încălzire medie a suprafeţei terestre cu mai mult de 1,5 ÷ 2,5 °C, asociată cu o creştere a concentraţiei de CO2 în atmosferă, va antrena schimbări importante în structura şi funcţionarea ecosistemelor, în interacţiunile ecologice ale diferitelor specii, în aria lor de repartiţie, diminuându-se biodiversitatea.

- Conform predicţiilor, în cazul unei creşteri a temperaturii medii cu 1÷3 °C, se va înregistra o creştere a randamentelor agricole la latitudini medii şi înalte. La latitudini mai joase, în particular în regiunile cu un anotimp secetos sau în zonele tropicale, se anticipează o diminuare a randamentelor agricole (chiar dacă nu se înregistrează decât o creştere slabă 1÷2°C), apărând astfel o mare problemă – foametea.

-Conform predicţiilor, schimbările climatice şi ridicarea nivelului mării antrenează o creştere a riscurilor la care sunt supuse zonele de coastă, în special în materie de eroziune. Acest fenomen va fi amplificat prin presiunea crescătoare exercitată de activităţile umane în zonele litorale. De acum şi până în anul 2080, se prevede că mai multe milioane de persoane se vor adăuga în fiecare an celor care vor suferi datorită inundaţiilor cauzate de creşterea nivelului mării. Vor mai fi afectate terenurile joase foarte populate din marile zone de deltă din Asia şi Africa, precum şi insulele mici.

23

-Conform predicţiilor, schimbările climatice vor afecta starea de sănătate a milioane de persoane, intensificarea malnutriţiei, creşterea numărului de decese şi accidente datorate fenomenelor meteorologice extreme, agravarea consecinţelor maladiilor vechi (considerate eradicate), creşterii afecţiunilor cardiorespiratorii datorate concentraţiilor mari de ozon troposferic (în zonele urbane – smog fotochimic), precum şi modificarea repartiţiei geografice a câtorva boli infecţioase. Schimbările climatice vor avea câteva urmări pozitive, cum ar fi: o diminuare a numărului de decese datorat expunerii la frig (în zonele temperate), modificarea potenţialului de transmitere al paludismului-malariei în Africa (boală parazitară provocată de infestarea cu hematozoare - organisme unicelulare, un tip particular de protozoare- din genul Plasmodium)

-Zonele atinse de secetă se vor extinde. Se vor înregistra efecte negative asupra agriculturii, aprovizionării cu apă şi asupra sănătăţii

24

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare

http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/instalatii/conf_nov_2008_Ardelean_Niculita_2.pdf

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-afecteaza-poluarea-sanatatea-intregului-organism_13941

25