raport special

Back to School – 201425 de exerciţii recapitulative

la limba română și matematică

pentru gimnaziu și liceu

RAPORT SPECIAL

www.portalinvatamant.ro

Back to school 2014 – 25 de exercitii recapitulative la limba romana si matematica pentrugimnaziu si liceu

© RENTROP & STRATON(recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)

Autor: Colectiv RENTROP & STRATONPresedinte: George Straton

Director General: Florin CâmpeanuManager produs: Antoaneta Corneci

Manager Departament Editorial: Raluca EnescuDirector Divizie Editoriala: Razvan Tanase

Director Creatie: Cristina Straton

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusa, arhivata sautransmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere,înregistrare audio sau video, fara permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editoriinu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata vreunei persoane fizice sau juridice care

actioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în aceasta lucrare.Puteti consulta si celelalte lucrari editate de RENTROP & STRATON la:

www.rs.ro ; www.humanmedia.ro

Exerciţii matematică

Back to School - 2014

© Human Media, part of Rentrop & Straton Group www.HumanMedia.ro

1. Rezultatul calculului

2. Soluţia reală pozitivă a ecuaţiei 2 4 4x x =5

3. Cel mai mic număr natural divizibil cu 6,8 şi 9 este…

4. Dacă x+y=6 şi y-z=7, atunci x+z=…..

5. Rezultatul calculului21 2( ) 1

3 5

6. Rezultatul calculului 0,(3) : 1,(5) =

7. Media aritmetică a numerelor 2 + 3 şi 2 – 3 este…

8. Media geometrică a numerelor 2 2 şi 2 2

9. Intr-un triunghi, AD este mediana, iar G este centrul de greutate. Stiind ca AG=12 cm, aflati AD.

10. În jurul unui punct sunt 12 unghiuri congruente. Calculaţi măsura unui unghi.

11. Trei dintre unghiurile unui patrulater convex au măsurile de 450, 340, 1240. Care este măsura celuide-al patrulea unghi?

12. Diagrama prezintă rata de promovare la Bacalaureat. Câti elevi au promovat în 2012, dacă s-auprezentat 1400000 de elevi?



13. Diagrama prezintă repartiţia vânzărilor pe produse la o gheretă din Parcul Cişmigiu. Care esteprocentul de vânzare a seminţelor fără sare?

14. În tabelul de mai jos sunt grupaţi pe vârste elevii din echipa şcolii de volei. Vârsta medie a echipeieste…

vârstă 10 11 12 13

Număr deelevi

3 4 5 2

15. Fie f: R R, f(x) = x a

a) Aflaţi a astfel încât P(3a 4 , 0) Gf

b) Daca a=2 calculaţi f(1)+f(2)+….. +f(n) = , n N

16. Considerăm funcţiile f, g : R R, f(x) = 2x +1, g(x) = x - 3

a) Găsiţi punctul de intersecţie al functiei f cu g.

b) Determinaţi x R astfel încât f(x) + 2 > 0

17. Fie functia f: R R, f(x) = -5x + 1

a) Det. m R a.i. f(m-1) + f(m) + f(m+1) = 0

b) Rezolvaţi inecuaţia 2f(x) – f(2) f(3)



18. Preţul unei tablete a scazut succesiv, de două ori, cu 5%. Care a fost preţul iniţial dacă tableta costă

acum 1900 Lei?

19. Edi are bomboane pe care vrea sa le împartă colegilor lui. El observă că dacă le dă câte 7 bomboane îi

rămân şi lui 5, iar dacă le dă câte 9 bomboane, un copil nu primeşte. Câte bomboane are Edi?

20. Fie numerele și . Găsiți două nr. întregi, cel mai mare nr. și cel mai mic

nr., astfel încât nr. .



Rezolvări:

R 1:

3 4 516 4 : 12 4 12 5 174 5 4

R 2:2 4 4x x =5 2( 2) 2x x =5x+2=5x=3 sau x-2=-5x=-3

Soluţie: x=-3

R 3:6=2 38=23

9=32

Numărul căutat este 23 32=72

R 4:x+y-( y-z)= x+y-y+z=x+z=6-7=-1

R 5:

2 2 21 2 5 6 1 1 1 225 224( ) 1 ( ) 1 ( ) 1 13 5 15 15 15 225 225 225 225

R 6:3 10,(3)9 35 141,(5) 19 9

1 14 1 9 3:3 9 3 14 14

R 7:

2 7 2 7 4 22 2aM

R 8:

(2 2)(2 2) 4 2 2gM



R 9:2 3 3 12 183 2 2

AGAG AD AD

R 10:Suma masurilor unghiurilor în jurul unui unghi este 360o, ceea ce înseamnă că măsura unui unghi va fi360:12=30o

R 11:Suma unghiurilor este 3600

Unghiul căutat va avea măsura 3600-450-340- 1240=1570

R 12:43 1400000 602000

100 de elevi

R 13:100-44,5-37,4-15,1=3 %

R 14:10 3 11 4 12 5 13 2 30 44 60 26 160 11, 4

3 4 5 2 14 14M

R 15:a) f(3a 4) = 0 3a 4 a = 0 2 => a=4 a = 2

b) f(x) = x 2

1 2 + 2 2 + 3 2 + … + n – 2 = ( 1 + 2 + …+ n ) – 2n = 2n = =

R 16:a) f g f(x) = g(x) => 2x-1 = x - 3

2x - x = 1 - 3

x(2 ) = 1 - 3x x = = = =

= 13 + 5 x = 13 + 5f(13 + 5 + 5 ) – 1 = 26 + 10 – 1 = 25 + 10

Punctul de intersectie este (13 + 5 , 25 + 10 )

b) f(x) + 2> 02x – 1 + 2 > 0 2x + 1 > 0 => 2x > x >

x ( , )



R 17:a) f(m-1) = -5(m-1) + 1 = -5m + 5 + 1 = -5m +6

f(m) = -5m + 1f(m+1) = -5(m+1) + 1 = -5m – 4f(m-1) + f(m) + f(m+1) = 0 -5m + 6 – 5m + 1 - 5m – 4 = 0

-15m + 3 = 015m = 3 m = => m =

b) 2f(x) – f(2) f(3)2(-5x + 1) – (-10 + 1) -15 + 1-10x + 2 + 9 -14-10x -25

x => x , x [ , )

R 18:

R 19:

Fie“b” nr. Bomboanelor şi “c” nr. copiilor ⇒ ⇒ ⇒ (copii)

⇒ (bomboane)

R.20:

=>m=0 și n=1.



Exerciţii limba română



1.I.A. „Din caier încâlcit de nouri

toarce vântulfire lungi de ploaie.Fluşturatici fulgi de neas-ar aşeza-n noroi,dar cum li-e silă –se ridică iarşi zboară să-şi găseascăcuib pe ramuri.Vânt şi-i frigiar muguriiprea lacomi de luminăîşi zgulesc acumurechile în guler.” (Lucian Blaga, Martie)

zgulesc – îşi strâng, se zgribulesc

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, pe baza textului anterior:

1. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului ramură.2. Explică un rol al utilizării cratimei în structura: li-e silă.3. Transcrie, din textul dat, o personificare şi un epitet.4. Menţionează două trăsături ale genului liric, pe baza textului.5. Explică, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei.

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să motivezifaptul că poezia citată (Lucian Blaga, Martie) aparţine genului liric.

În compunerea ta, trebuie:– să precizezi două trăsături/caracteristici ale genului liric;– să exemplifici aceste trăsături/caracteristici pe baza textului citat;– să evidenţiezi rolul a două mijloace artistice în sugerarea mesajului poetic, aşa cum se contureazăîn poezia de mai sus;– să ai un conţinut şi stil adecvate cerinţei date;– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

2.I.A. „Plouă, plouă,Plouă cât poate să plouă.Cu ploaia ce cade, m-apasăDurerea cea veche, cea nouă...Afară e trist ca şi-n casă, –

Plouă, plouă...

Plouă, plouă,Plouă cât poate să plouă...Zadarnic vor cântece clare



Ca florile umezi de rouăCei vecinic scutiţi de-ntristare... –

Plouă, plouă...

Plouă, plouăPlouă cât poate să plouă...Fiinţa mea şi simţireaSufăr şi plâng amândouă...Viaţa-şi urmează-ndârjirea...

Plouă, plouă...

Plouă, plouăPlouă cât poate să plouă...Răpăne-n geamuri ca-n tobe...Spintecă inima-n douăCântecul ploaiei de cobe... –

Plouă, plouă...” (Alexandru Macedonski, Cântecul ploaiei) Cobe –

pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. Scrie

răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, pe baza textului anterior:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: întristare, simţirea,urmează.2. Motivează utilizarea virgulei în versul care se repetă: Plouă, plouă...3. Transcrie o imagine auditivă, respectiv una vizuală.4. Exemplifică două figuri de stil diferite, identificate în textul dat.5. Comentează, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor din prima strofă a textului.

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să motivezifaptul că poezia citată (Alexandru Macedonski, Cântecul ploaiei) aparţine genului liric.

În compunerea ta, trebuie:– să precizezi două trăsături/caracteristici ale genului liric;– să exemplifici aceste trăsături/caracteristici pe baza textului citat;– să evidenţiezi rolul a două mijloace artistice în sugerarea mesajului poetic, aşa cum se contureazăîn poezia de mai sus;– să ai un conţinut şi un stil adecvate cerinţei date;– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

3.I.A. „Pe cerul meu azi nu e nicio steaCa nourii pierduţi în munţi, pe creste,Plutesc în mine clipele acesteŞi plouă gânduri pe fiinţa mea.



O amintire-i fiecare norCe-şi mişcă fantazia ei de aburiŞi plânge plânsul polilor în jgheaburi



Din ce în ce mai trist şi mai sonor...

... Azi cerul meu e făr’ de nicio steaŞi plouă gânduri pe fiinţa mea.”

(Alfred Moşoiu – Singurătate)

Nourii – noriiFantazia – fantezia


1. Precizează câte litere şi câte sunete se află în cuvintele: cerul, jgheaburi, nicio.2. Explică rolul apostrofului în structura: făr’ de nicio stea.3. Identifică două figuri de stil diferite din textul dat.4. Transcrie o imagine artistică vizuală şi una auditivă din poezia propusă spre analiză.5. Comentează, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: „... Azi cerul meu e făr’de nicio stea / Şi plouă gânduri pe fiinţa mea.”

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să-ţi prezinţiopinia despre semnificaţia mesajului din poezia Singurătate de Alfred Moşoiu.

În compunerea ta, trebuie:– să formulezi o opinie despre semnificaţia mesajului din opera lirică dată;– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

4.I.A. „Ce freamăt de frunze bronzateŞi murmur de ape ce curg,Pe-albastrele culmi depărtatePădurile cântă-n amurg.

Aproape de cer şi de soare,Adesea pe creştetul lorS-aşază cununi sclipitoareŞi cântă toţi brazii în cor.

Dar iată: rupându-şi veşmântulDe neguri, pe sute de căi,Soseşte furtuna şi vântulNebun hohoteşte în văi.

Şi fulgere repezi se-ncaier,Iar trăsnetul cade mugind,Şi toată pădurea-i un vaier



Şi brazii par demoni fugind.”(Oreste Georgescu – Amurg păgân)




1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: freamăt, murmur, se-ncaier.2. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din a treia strofă a poeziei.3. Transcrie, din textul dat, un epitet, o personificare şi o hiperbolă.4. Identifică o structură sau un vers care să dovedească faptul că momentul suprins în poezie esteasfinţitul.5. Comentează, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia titlului poeziei.

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri) în care să argumentezică poezia propusă este o descriere artistică în versuri, de tip tablou.

În compunerea ta, trebuie:– să precizezi două trăsături ale descrierii literare/artistice, existente în fragmentul citat;– să ilustrezi alegerea ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;– să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

5.I.A. „Clara undă argintoasă reflectează alba lună,Lacul limpede se mişcă, nalta trestie răsună;Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi,Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierziAdâncit în visul dulce al reflexelor de lună.

Noaptea clară într-un basm de magie schimbă balta,Oh, ce aur curge în trestii ce cad una peste alta;Peste tot plăceri nespuse bat din ăripile lor,Tainic cântă-n ulmul falnic singuraticul cinflor;El doineşte, şi în ochi-mi se răsfrânge, clară, luna.”

(Tudor Arghezi – Clara noapte)

Cinflor – grangur (pasăre)

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: argintoasă, şerpuieşte, nespuse.2. Explică rolul semnului de punctuaţie punct şi virgulă din versul: Lacul limpede se mişcă, naltatrestie răsună;.3. Transcrie, din poezie, o imagine vizuală şi una auditivă.4. Identifică măsura şi rima poeziei.5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, versurile următoare: Abia vântul şerpuieşte printre crengi desălcii verzi,/ Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi/ Adâncit în visul dulce al reflexelor delună.

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să-ţi prezinţiopinia despre semnificaţia titlului poeziei Clara noapte de Tudor Arghezi.

În compunerea ta, trebuie:



– să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului din opera lirică dată;– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;– să respecţi limitele de spaţiu indicate.



Rezolvări:

1.I. A.

1. Doi termeni din familia lexicală a cuvântului ramură – rămuricăRămurea

2. Cratima, semn de ortografie, marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, în sintagma li-e silă, pentru evitarea hiatului şi păstrarea ritmului şi măsurii versului.

3. Personificare: „iar mugurii/ prea lacomi de lumină”Epitet: „Fluşturatici fulgi de nea”

4. Două trăsături ale genului liric evidenţiate de textul propus spre analiză sunt: transmiterea în moddirect a ideilor, gândurilor, sentimentelor, cu ajutorul imaginilor artistice şi al figurilor de stil şiprezenţa eului liric, evidenţiată prin mărci lexico-gramaticale specifice şi care accentueazăsubiectivitatea versurilor.

5. Titlul creaţiei-suport este un substantiv comun, nearticulat, Martie, numele primei luni deprimăvară a anului, care enunţă, totodată, tema creaţiei, şi anume, descrierea metaforică, subiectivă,a unei zile din acest anotimp. Versurile poeziei subliniază trecerea de la iarnă la primăvară şi, înfelul acesta, evidenţiază tema timpului, aşa cum, de altfel, sugerează şi titlul.

I.B. APARTENENŢĂ LA GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor în versuri în care autorul îşi transmite în mod directidei, gânduri, sentimente, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil şi al mărcilor lexico-gramaticale ale eului liric, îmbinând descrierea şi monologul ca moduri de expunere. Creaţiileaparţinând genului liric au formă versificată şi, în general, versurile sunt dispuse în strofe, cu ritm,rimă şi măsură.

O astfel de creaţie este şi poezia Martie de Lucian Blaga, în care poetul realizează odescriere metaforică, subiectivă, a unei zile de primăvară. Imaginile artistice se îmbină cu figurilede stil în versuri care exprimă impresiile personale ale poetului şi care realizează o imagine unică aunei zile de primăvară timpurie, când o ultimă zăpadă încearcă să se aştearnă pe pământ, dar esteîmpiedicată de mugurii care anunţă, irevocabil, schimbarea anotimpului.

Înfruntarea mugurilor firavi cu vântul, ploaia şi zăpada târzie este prezentată în versuri cumăsură variabilă şi rimă albă, care nu sunt dispuse în strofe. Imaginile artistice vizuale („Fluşturaticifulgi de nea”; „iar mugurii/prea lacomi de lumină”) şi dinamice („se ridică iar/şi zboară să-şigăsească”) subliniază lupta elementelor naturii personificate, care încearcă din răsputeri să dominelumea. De asemenea, figurile de stil, cum ar fi personificările („Din caier încâlcit de nouri/toarcevântul”, „iar mugurii/ prea lacomi de lumină”), metaforele („fire lungi de ploaie”) şi epitetele(„Fluşturatici fulgi de nea”) accentuează înverşunarea încleştării dintre ultimele puteri ale iernii şidorinţa de naştere a primăverii.

Aşadar, imaginile artistice şi figurile de stil care accentuează impresiile şi trăirile transmiseîn mod direct de poezie, alături de forma versificată a creaţiei sunt argumente care susţin încadrarea



acesteia în genul liric.

2.I. A.

1. Sinonime: întristare – tristeţeSimţirea – sufletul, sentimentele



Urmează – continuă

2. În versul: Plouă, plouă..., virgula desparte două părţi de propoziţie de acelaşi fel, două predicate.

3. Imagine auditivă: Răpăne-n geamuri ca-n tobe... sau: Cântecul ploaiei de cobe...– Imagine vizuală: Ca florile umezi de rouă.

4. Comparaţie: Zadarnic vor cântece clare/Ca florile umezi de rouă– Metaforă: Cei vecinic scutiţi de-ntristare...-– Repetiţie: Plouă, plouă...– Personificare: Fiinţa mea şi simţirea/ Sufăr şi plâng amândouă...

5. Versurile propuse spre analiză conturează atmosfera generală a poeziei, dominată detristeţe, melancolie şi nostalgie, sentimente datorate ploii nesfârşite. Cadrul exterior, în care ploaiacopleşeşte totul, influenţează trăirile şi sentimentele eului liric, aşa cum sugerează personificarea:Cu ploaia ce cade, m-apasă/Durerea cea veche, cea nouă.... Comparaţia: Afară e trist ca şi-n casă,-evidenţiază, de asemenea, legătura care se stabileşte între poet şi mediu, iar în felul acesta,sentimentele şi trăirile sunt mult mai pregnante.

I.B. APARTENENŢĂ LA GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor în versuri în care autorul îşi transmite în mod directidei, gânduri, sentimente, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil şi al mărcilor lexico-gramaticale ale eului liric, îmbinând descrierea şi monologul ca moduri de expunere. Creaţiileaparţinând genului liric au formă versificată şi, în general, versurile sunt dispuse în strofe, cu ritm,rimă şi măsură.

Creaţia lui Alexandru Macedonski Cântecul ploaiei aparţine genului liric deoarece ilustreazătoate trăsăturile acestuia. Versurile, dispuse în patru strofe cu număr egal de versuri, măsurăvariabilă şi rimă împerecheată, sunt dominate de repetiţia verbului plouă, care sugerează, totodată,tema creaţiei, şi anume, ploaia nesfârşită, care domină atât cadrul exterior, cât şi sufletul eului liric.De asemenea, repetiţia verbului plouă creează impresia de tristeţe şi melancolie, care apasă trăirileşi sentimentele poetului.

Sentimentele poetului, precum şi caracteristicile cadrului descris sunt accentuate deabundenţa substantivelor şi a adjectivelor, care se constituie în imagini artistice şi figuri de stil.Astfel, în poezie întâlnim: imagini vizuale (florile umezi de rouă), imagini auditive (Răpăne-ngeamuri ca-n tobe), epitete (Durerea cea veche, cea nouă), personificări (Spintecă inima-ndouă/Cântecul ploaiei de cobe), comparaţii (Afară e trist ca şi-n casă) şi repetiţii (Plouă,plouă,/Plouă cât poate să plouă). Mijloacele artistice, alături de mărcile lexico-gramaticale aleeului liric (verbe şi pronume la persoana I singular: m-apasă, fiinţa mea) subliniază tonul meditatival creaţiei, precum şi melancolia şi suferinţa poetului, provocate de ploaia nesfârşită, pe care oresimte acut, ca parte din fiinţa sa.

Aşadar, pe baza tuturor elementelor prezentate, putem afirma că poezia Cântecul ploaiei deAlexandru Macedonski aparţine genului liric.



3.I.A.

1. cerul – ce-rul – 5 litere şi 5 sunetejgheaburi – jghea-buri – 9 litere şi 7 sunetenicio – ni-cio – 5 litere şi 4 sunete



2. În structura: făr’ de nicio stea, apostroful marchează elidarea vocalei ă şi rostirea împreună adouă cuvinte, pentru păstrarea ritmului şi măsurii versului.

3. Comparaţie: nu e nicio stea/Ca nourii pierduţi în munţi, pe crestePersonificare: Şi plânge plânsul polilor în jgheaburi

4. Imagine vizuală: Pe cerul meu azi nu e nicio steaImagine auditivă: Şi plânge plânsul polilor în jgheaburi

5. Versurile propuse spre analiză (... Azi cerul meu e făr’ de nicio stea / Şi plouă gânduri pe fiinţamea.) exprimă tristeţea şi melancolia eului liric, ale cărui sentimente sunt accentuate de stareanaturii. Astfel, sintagma cerul meu poate fi o metaforă prin care poetul îşi descrie propriul suflet,pustiu şi îngreunat de tristeţe, iar personificarea: plouă gânduri pe fiinţa mea realizează apropiereadintre eul poetic şi manifestările mediului înconjurător.

I.B. OPINIA DESPRE SEMNIFICAŢIA MESAJULUI POEZIEI

În opinia mea, poezia Singurătate de Alfred Moşoiu este un text liric în care poetul îşitransmite în mod direct sentimentele de melancolie şi tristeţe, precum şi apropierea sufletului său denatura care îi reflectă şi, în acelaşi timp, îi amplifică toate trăirile şi emoţiile.

În primul rând, poezia are o formă aparte, fiind alcătuită din două catrene şi un distih, curimă multiplă (împerecheată, îmbrăţişată) şi măsură de 9-10 silabe. Primele două versuri suntrepetate la sfârşit, în distihul final, ceea ce conferă textului simetrie şi o muzicalitate aparte. În plus,alături de forma creaţiei, mărcile lexico-gramaticale ale eului liric, îndeosebi forme pronominale lapersoana I singular (cerul meu; în mine; fiinţa mea) aduc în prim-plan tema acesteia, şi anumesuferinţele unui suflet sensibil, pentru care ploaia reprezintă un catalizator al sentimentelor.

În al doilea rând, imaginile artistice şi figurile de stil din poezie conturează şi accentueazăemoţiile şi trăirile eului liric. Melancolia şi tristeţea copleşesc sufletul poetului, iar acestesentimente sunt sugerate, mai ales, de manifestările naturii, care le susţin şi le amplifică. Deasemenea, imaginile vizuale (Pe cerul meu azi nu e nicio stea), cele auditive (Şi plânge plânsulpolilor în jgheaburi), precum şi figurile de stil, cum ar fi: comparaţia (nu e nicio stea/Ca nouriipierduţi în munţi, pe creste), personificarea (Şi plânge plânsul polilor în jgheaburi), metaforele(cerul meu; O amintire-i fiecare nor) şi repetiţia (Pe cerul meu azi nu e nicio stea/.../ Şi plouăgânduri pe fiinţa mea./.../ ...Azi cerul meu e făr’ de nicio stea/Şi plouă gânduri pe fiinţa mea.)evidenţiază subiectivismul versurilor şi al exprimării.

Aşadar, textul lui Alfred Moşoiu reprezintă o confesiune emoţionantă, o mărturisire amelancoliei transformate treptat în suferinţă profundă, sub acţiunea permanentă a ploii.

4.I.A.

1. SinonimeFreamăt – foşnetMurmur – şoaptăse-ncaier – se încleştează, se luptă



2. Două semne de punctuaţie diferite din a treia strofă a poeziei sunt două puncte (Dar iată:rupându-şi veşmântul), care precedă o explicaţie şi punctul (vântul/Nebun hohoteşte în văi.), caremarchează sfârşitul unei fraze afirmative, anunţiative.



3. Epitet: albastrele culmi; frunze bronzate; fulgere repezi.Personificare: Pădurile cântă-n amurg; cântă toţi brazii în cor; vântul/Nebun hohoteşte în văi.Hiperbolă: Iar trăsnetul cade mugind,/Şi toată pădurea-i un vaier/Şi brazii par demoni fugind.

4. Versul care dovedeşte faptul că momentul surprins în poezie este amurgul: Pădurile cântă-namurg.

5. Titlul poeziei, Amurg păgân este o construcţie nominală, alcătuită dintr-un substantiv comun,nearticulat, şi un adjectiv şi enunţă, totodată, tema creaţiei, şi anume, descrierea subiectivă a unuimoment când venirea serii este copleşită de semnele unei furtuni. Versurile accentuează ideeatransmisă de titlu şi conturează un peisaj dominat de zbuciumul şi înfiorarea pădurilor răscolite devântul năprasnic.

I.B. ARGUMENTARE – DESCRIERE LITERARĂ, ARTISTICĂ

Descrierea este modul de expunere care constă în prezentarea trăsăturilor caracteristice aleunui peisaj, ale unui interior sau ale unei persoane, folosind o multitudine de substantive şi deadjective care se organizează în imagini artistice şi figuri de stil.

Textul propus spre analiză, poezia Amurg păgân de Oreste Georgescu, reprezintă o descriereliterară, în versuri, o descriere artistică în care poetul înfăţişează, dintr-o perspectivă subiectivă,lăsarea serii şi apropierea unei furtuni care zbuciumă întreaga natură. Sentimentele autorului nu sunttransmise în mod direct, deoarece textul este un pastel şi este axat pe descrierea naturii, dar transpardin îmbinările neaşteptate de cuvinte şi din bogăţia detaliilor care conturează un tablou în acelaşitimp fermecător şi înspăimântător al momentului când se lasă întunericul.

Tabloul înserării şi semnele ameninţătoare ale furtunii sunt prezentate cu ajutorul imaginilorartistice şi al figurilor de stil care, totodată, accentuează sentimentele transmise. Astfel, în poezieîntâlnim: iamgini vizuale (frunze bronzate, albastrele culmi depărtate, cununi sclipitoare), imaginiauditive (murmur de ape ce curg, Pădurile cântă-n amurg, cântă toţi brazii în cor), imaginidinamice (Soseşte furtuna, fulgere repezi se-ncaier), epitete (frunze bronzate, cununi sclipitoare,fulgere repezi), personificări (Pădurile cântă-n amurg, vântul/Nebun hohoteşte în văi,), metafore(toată pădurea-i un vaier, brazii par demoni fugind.), hiperbole (vântul/Nebun hohoteşte în văi, Şifulgere repezi se-ncaier,/Iar trăsnetul cade mugind).

Aşadar, toate aceste mijloace artistice, care se bazează pe o abundenţă de substantive şiadjective, alături de forma poeziei (patru catrene, cu rimă încrucişată şi măsură de 8-9 silabe) şi debogăţia detaliilor, susţin afirmaţia că textul-suport este o descriere artistică, literară, în versuri.

5.I.A.

1. argintoasă – ar-gin-toa-săşerpuieşte – şer-pu-ieş-tenespuse – ne-spu-se

2. Semnul de punctuaţie punct şi virgulă de la sfârşitul versului: Lacul limpede se mişcă, nalta



trestie răsună; desparte două propoziţii de acelaşi fel, două propoziţii principale, stabilind între eleun raport de coordonare prin juxtapunere.

3. Imagine vizuală: Clara undă argintoasă reflectează alba lună,Imagine audtivă: Tainic cântă-n ulmul falnic singuraticul cinflor;



4. Măsura poeziei este de 15-16 silabe, iar rima esteîmperecheată.

5. Versurile propuse spre analiză (Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi,/Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi/ Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună.)evidenţiază mişcarea uşoară a vântului printre ramurile copacilor, mişcare ceînsufleţeşte peisajul. Personificarea vântului sugerează, totodată, umanizarea peisajului prinproiectarea sentimentelor eului liric asupra naturii, deoarece sufletul poetului se află în deplinacord cu peisajul descris. Frumuseţea şi armonia naturii se regăsesc în trăirile şi emoţiile euluipoetic, care este copleşit de pacea şi echilibrul nopţii de vară ce-l înconjoară.

I.B. OPINIA DESPRE SEMNIFICAŢIA TITLULUI POEZIEI

În opinia mea, titlul poeziei Clara noapte de Tudor Arghezi este o construcţienominală, alcătuită dintr-un substantiv comun, nearticulat, precedat de un adjectiv propriu-zis,care devine un epitet în inversiune. Titlul creaţiei exprimă tema acesteia, şi anume, descriereaunei nopţi senine de vară, dominată de linişte, calm şi armonie.

În primul rând, textul are o structură specifică poeziei descriptive, fiind alcătuit dindouă strofe a câte cinci versuri fiecare, cu măsura de 15-16 silabe. Strofele reiau şidetaliază ideea enunţată de titlu în versuri dominate de o abundenţă de substantive şi adjectivecare prezintă frumuseţea unei nopţi de vară, a lunii şi a lacului, precum şi emoţiile resimţite deeul liric în faţa peisajului pe care îl contemplă. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liricaccentuează lirismul subiectiv al descrierii, precum şi sentimentele poetului: verbe şi pronumela persoana a II-a singular (te pierzi), pronume la persoana I singular (ochi-mi).

În al doilea rând, imaginile artistice şi figurile de stil subliniază caracterul descriptiv alversurilor şi evidenţiază legătura care se stabileşte între eul liric şi peisajul care-l înconjoară.Astfel, în poezie întâlnim: imagini vizuale (Clara undă argintoasă reflectează alba lună,crengi de sălcii verzi), imagini auditive (în şoapta lor te pierzi, Tainic cântă-n ulmul falnicsinguraticul cinflor), epitete (Lacul limpede, visul dulce), personificări (Răsfoirea lor etristă, Noaptea clară într-un basm de magie schimbă balta), metafore (ce aur curge întrestii).

Aşadar, titlul poeziei Clara noapte sintetizează tema creaţiei, şi anumedescrierea metaforică, încărcată de emoţie şi sensibilitate, a unei nopţi de vară.

raport special

Documents