raport special - avantaje in natura

29
Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= RENTROP & STRATON Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri R & S ...\n plus, primi]i [i ma[in= de serviciu! OPTICA

Upload: auditslobozia

Post on 31-Dec-2015

75 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

avantaje natura

TRANSCRIPT

Tot ce trebuie s= [ti]idespre acordareaavantajelor \n natur=

RENTROP & STRATONGrup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

R&S

...\n plus, primi]i [ima[in= de serviciu!

OPTICA

Ce sunt avantajele \n natur`● Evolu]ia avantajelor \n natur` 1● Definirea avantajelor \n natur` 3

Acordarea avantajelor \n natur`● Forme de acordare 5● Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii

numai \n scop personal 6● Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din

patrimoniul afacerii cu folosin]` mixt` 7● Sfaturi pentru angajatori 9

Tipuri de avantaje \n natur`● Primele de asigurare 12● Telefonul mobil 15● Avantajele sub forma dreptului la stock options plan 17● Autovehiculul 18● Locuin]a de serviciu 20

Tot ce trebuie s` [ti]i despre acordareaavantajelor \n natur`ISBN: 978-973-722-378-4 © 2008 RENTROP & STRATON

Autor: Dani CucuManager Centru de Profit: AntoanetaParaschivManager Produs: Andreea Micu

Tehnoredactare: Mirela VasilescuCorectur`: Elvira Panaitescu

Lucrare editat` de: RENTROP & STRATON, Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Pre[edinte-Director General:George StratonDirector General-Adj.:Florin CåmpeanuDirector Crea]ie-Produc]ie:Cristina StratonDirector Economic:Mariana Ne]oiu

SSUUMMAARR

Serviciul Clien]i: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun felde mijloace, mecanice sau electro nice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii saueditorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizi ce sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iunica urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

RAV001

Ce sunt avantajele \n natur`

Evolu]ia avantajelor \n natur`

Este bine cunoscut faptul c` nu po]i cere unei societ`]i serioase s`fac` dona]ii bugetului de stat f`r` nimic \n schimb [i c`, peste tot \n lume,exist` o permanent` disput` \ntre companii [i Administra]ia fiscal` avånd camiz` sl`biciunile legisla]iei fiscale care permit legal diminuarea presiuniifiscale. Companiile, beneficiind de resurse [i de flexibilitate, \ncearc` s` \[idiminueze obliga]iile fiscale, iar Administra]ia, avånd de partea sa posibili-tatea ajust`rii legisla]iei, s` blocheze eventualele bre[e \n sistemul de impo -zitare.

A[a cum s-a \ntåmplat [i \n cazul altor bre[e \n legisla]ia fiscal`,odat` identificate de c`tre Administra]ia fiscal`, au fost luate rapid m`suride eliminare.

Aceea[i situa]ie pare s` se \ntåmple [i \n zona avantajelor acor-date persoanelor fizice. Este ne\ndoielnic faptul c`, prin modific`rile inter-venite \n legisla]ia privind impozitul pe venit, o asemenea bre[` a fost\nchis`. Sistemul avantajelor a reprezentat, \nc` de la intrarea \n vigoare aOrdonan]ei Guvernului nr. 73/1999, la 1 ianuarie 2000, o zon` extrem dedelicat`.

Dificult`]ile \n abordarea veniturilor constånd \n avantaje au pornit dela complexitatea modului de determinare a acestora. La \nceputurilesale, legisla]ia \n materie de impozitare a veniturilor persoanelor fizicedefinea avantajele \n natur` ca fiind acele beneficii personale acordate dediverse persoane sau entit`]i \ncercånd s` disipeze sfera lor de cuprinderec`tre toate categoriile de venituri, idee sus]inut` [i de pozi]ia articolului dereglementare \n cuprinsul actului normativ. |ns`[i sfera de cuprindere s-aconturat abia odat` cu intrarea \n vigoare a Codului fiscal, situånd avanta-jele \n categoria veniturilor din salarii, [i nu printre regulile comune pentrutoate categoriile de venituri.

➔➔1

Al`turi de nivelul salariului de baz`, primele acordate din fondul departicipare la profit, concediul de odihn` anual, formarea profesional` [.a.,avantajele \n natur` – acordarea unei ma[ini din patrimoniul afacerii, plataunor asigur`ri medicale, prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Cr`ciun,de Pa[ti, de 8 martie, de 1 iunie – au devenit parte a procedurii de negocierea pachetului salarial.

Aceast` procedur` presupune nu numai stabilirea cuantumului aces-tuia, dar [i a tuturor elementelor care fac parte din ceea ce tot mai frecventse nume[te pachet salarial. De[i cuprinse \n categoria veniturilor dinsalarii, sfera avantajelor este cu mult mai \ntins`, cuprinzånd de la dreptulsalariatului de a dobåndi ac]iuni la societatea \n care \[i desf`[oar` activi-tatea la un pre] preferen]ial [i pån` la sistemul asigur`rilor, unde primelesunt pl`tite de c`tre angajator, iar beneficiarul este salariatul.

Ne vom folosi de ultimul exemplu pentru a prezenta evolu]ia \n timpa fiscalit`]ii avantajelor \n natur`. Bre[a din reglement`rile de la vremearespectiv` s-a conturat \n jurul principiului de neimpozitare a sumelor cereprezentau avantaje la nivelul persoanei fizice beneficiare, \n condi]iile \ncare erau considerate cheltuieli nedeductibile pentru entitatea care le acorda.

|n fapt, prin acea formulare se \ncerca \nl`turarea unei duble impo -zit`ri prin impozitarea la nivelul entit`]ii. Astfel era de fapt ocolit` impo -zitarea mai ap`s`toare la nivelul persoanei fizice. Pe fondul acestor preve -deri s-a construit un sistem de acordare de avantaje cu prec`dere \n sistemulasigur`rilor. Mecanismul consta \n suportarea de c`tre angajator a primelorde asigurare cu titlu expres de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitu-lui pe profit, \n timp ce pentru beneficiar/salariat veniturile erau neimpo -zabile \n baza principiului enun]at.

|n plus, beneficiarul putea ob]ine prin r`scump`r`ri o component`salarial` neimpozabil`. A[adar, \ntreaga construc]ie avea la baz` caracterulde cheltuial` nedeductibil` la nivelul pl`titorului primelor de asigurare pecare acesta [i-o \nsu[ea.

➔➔2

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

|n prezent, problema avantajelor \n natur` \n general [i, \n special, acelor reprezentånd contravaloarea primelor de asigurare, a fost solu]ionat`,ra]ionamentul privind impozitarea pornind de data aceasta de la nivelul per-soanei fizice.

Este cert c`, la nivelul persoanei fizice, avantajele vor fi impozabile.|n]elegem prin avantaje acele bunuri, servicii sau orice alte beneficii \nbani sau \n natur`, acordate de angajator [i care nu au leg`tur` cu\ndeplinirea sarcinilor de serviciu sau reflect` o folosin]` \n interespersonal.

Definirea avantajelor \n natur`

|n \n]elesul general, avantajele \n natur` reprezint` acele bunuri,servicii sau orice alte beneficii \n bani sau \n natur`, acordate de un angaja-tor unei persoane fizice salariate.

F`cånd parte din pachetul salarial, v` sf`tuim s` cuprinde]i avanta-jele \n natur` acordate salaria]ilor dumneavoastr` \n prevederile contractuluiindividual de munc`.

Pentru ca un avantaj acordat s` fie impozabil la nivelul salariatului\n categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta s` reflecte folosin]a \nscop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a uneirela]ii contractuale.

➔➔3

Avantajele \n natur` pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate dec`tre angajator, materializate \n bunuri sau servicii, suportate integralsau par]ial de c`tre acesta pentru nevoi personale ale salariatului.

!!

Potrivit prevederilor Titlului III – Impozit pe venit din Codul fiscal, exist`dou` abord`ri:

❶ cumulare cu veniturile salariale ale lunii \n care este acordat avantajul, \ncazul \n care beneficiarul este salariatul; avantajul este considerat un venitdin salarii [i este impozitat cu 16% al`turi de celelalte drepturi primite \nluna respectiv`;

❷ impozitare final` ca un venit din alte surse, \n cazul \n care beneficiaruleste o persoan` fizic` cu care suportatorul venitului nu are o rela]ie con-tractual` de munc`, un pensionar, fost salariat; avantajul este consideratun venit din alte surse [i se impoziteaz` cu 16%, cot` aplicat` la venitulbrut.

➔➔4

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Dac` bunurile sau serviciile de care beneficiaz` salariatul sunt acordateca urmare a \ndeplinirii unor sarcini de serviciu nu pot reprezentaavantaj impozabil \n categoria veniturilor salariale, \ntrucåt nu reflect`folosin]a \n scop personal.

!!

Acordarea avantajelor \n natur`

Forme de acordare

Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angaja]ilor,care vor fi impozabile prin cumulare cu salariul, putånd \mbr`ca [iurm`toarele forme:

● folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii \n interes perso -nal;

● acordarea de produse alimentare, \mbr`c`minte, cherestea, lemne de foc,c`rbuni, energie electric`, termic` etc.;

● alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre] mai mic decåt pre]ulpie]ei;

● abonamente de radio [i televiziune, abonamente de transport, abona-mentele [i costul convorbirilor telefonice inclusiv cartele telefonice,folosite \n scop personal;

● permise de c`l`torie pe diverse mijloace de transport, folosite \n scopulpersonal;

● cadouri primite cu diverse ocazii, cu excep]ia celor acordate salaria]ilor cudiverse ocazii \n limita a 150 lei pentru fiecare eveniment [i persoan` be -neficiar`.Cadourile oferite de angajatori \n beneficiul copiilor minori ai angaja]ilor,cu ocazia Pa[telui, zilei de 1 iunie, Cr`ciunului [i a s`rb`torilor similareale altor culte religioase, precum [i cadourile oferite angajatelor cu ocaziazilei de 8 martie sunt neimpozabile, \n m`sura \n care valoarea cadouluioferit fiec`rei persoane, cu orice ocazie dintre cele men]ionate mai sus, nudep`[e[te suma de 150 lei;

● locuin]a folosit` \n scop personal [i cheltuielile conexe de \ntre]inere, cumsunt cele privind consumul de ap`, consumul de energie electric` [i ter-mic` [i altele asemenea, cu excep]ia celor aferente locuin]ei de serviciu;

● cazarea [i masa acordate \n unit`]i de tip hotelier;● contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridic` sau de

o alt` entitate, pentru angaja]ii proprii, precum [i pentru al]i beneficiari, cuexcep]ia primelor de asigurare obligatorii potrivit legisla]iei \n materie.

➔➔5

Anumite avantaje fac obiectul unei evalu`ri forfetare, \n timp cealtele sunt estimate \n func]ie de valoarea lor pe pia]`. Avantajele \nnatur` primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pre]ul pie]ei la locul [i dataacord`rii avantajului.

Avantajele primite cu plat` par]ial` sunt evaluate ca diferen]` \ntrepre]ul pie]ei la locul [i data acord`rii avantajului [i suma reprezentånd platapar]ial`.

Bunurile sau serviciile din patrimoniul angajatorului pot fi folositenumai \n interes personal sau atåt \n vederea \ndeplinirii sarcinilor de servi-ciu, cåt [i \n interes personal.

Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosiriinumai \n scop personal

Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii numai \n scoppersonal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

● evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicåndu-se unprocent de 1,7% pentru fiecare lun`, la valoarea de intrare a acestuia;

● evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a locuin]ei primite se face la nivelulchiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat;

● avantajele conexe, cum ar fi: ap`, gaz, electricitate, cheltuieli de \ntre -]inere [i repara]ii [i altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiv`;

● evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a altor bunuri decåt vehiculul [ilocuin]a se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiec`rui bun peunitate de m`sur` specific` sau la nivelul pre]ului practicat pentru ter]i.

➔➔6

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

|n cazul \n care vehiculul este \nchiriat de la o ter]` persoan`, avanta-jul este evaluat la nivelul chiriei.

!!

Ve]i evalua produsele acordate ca plat` \n natur` sau avantajele \nnatur`, \n vederea impozit`rii la nivelul salariatului care beneficiaz` de aces-tea, astfel:

● la pre]ul de vånzare practicat de unitate, care cuprinde, dup` caz, accize [iTVA;

● la pre]ul de achizi]ie la care se adaug` accizele [i TVA, dac` produselesunt achizi]ionate de la produc`torii individuali [i acordate persoanelorfizice;

● la pre] de aprovizionare, care cuprinde, dup` caz, accize [i TVA, pentrualte produse aprovizionate de la diver[i agen]i economici;

● la nivelul tarifelor practicate pe pia]`, inclusiv TVA, pentru lucr`ri sauservicii;

● la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat,pentru folosin]a gratuit` a unei locuin]e.

Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor dinpatrimoniul afacerii cu folosin]` mixt`

Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniulafacerii cu folosin]` mixt` se face propor]ional cu utilizarea \n scop perso -nal a bunului sau serviciului.

Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniulafacerii cu folosin]` mixt` (serviciu + personal) se face astfel:

● pentru vehicule, evaluarea se face aplicåndu-se un procent de 1,7% pen-tru fiecare lun`, la valoarea de intrare a acestuia, iar avantajul se determin`propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal, justifi-cat cu foaia de parcurs;

● pentru alte bunuri, avantajul se determin` propor]ional cu num`rul demetri p`tra]i folosi]i pentru interes personal sau cu num`rul de ore de uti-lizare \n scop personal;

➔➔7

● la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiec`rui bun pe unitate de m`sur`specific` sau la nivelul pre]ului practicat pentru ter]i, \n cazul folosin]ei cutitlu gratuit a altor bunuri decåt vehiculul [i locuin]a;

● \n cazul telefoanelor, angajatorul stabile[te partea corespunz`toare dinconvorbirile telefonice reprezentånd folosin]a \n scop personal, carereprezint` avantaj impozabil.

|n acest scop, angajatorul stabile[te limita convorbirilor telefoniceaferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmånd ca ceeace dep`[e[te aceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`, \n situa]ia \ncare salariatului \n cauz` nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

|n cazul telefoanelor acordate angaja]ilor institu]iilor publice,reprezint` avantaj partea care dep`[e[te limita convorbirilor telefonice sta-bilit` la nivelul institu]iei potrivit normativelor interne.

|n aceast` situa]ie nu poate reprezenta avantaj \n natur` \ntrucåtsalariatul suport` de fapt pre]ul avantajului, [i nu angajatorul.

Pentru ca un avantaj acordat s` fie impozabil la nivelul angajatului\n categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta s` reflecte folosin]a \nscop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare aunei rela]ii contractuale.

Iat` de ce, spre exemplu, urm`toarele NU vor reprezenta niciodat`avantaje \n natur`:

➔➔8

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Contravaloarea folosin]ei \n scop personal a telefonului atribuit pentru\ndeplinirea sarcinilor de serviciu nu se impoziteaz` atunci cåndsalariatul suport` aceast` sum`.

!!

● cheltuielile efectuate de angajator pentru preg`tirea profesional` [i perfec -]ionarea angajatului legat` de activitatea desf`[urat` de acesta pentru angajator;

● costul abonamentelor telefonice [i al convorbirilor telefonice, inclusivcartelele telefonice, efectuate \n vederea \ndeplinirii sarcinilor de serviciu;

● contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport \n comun pentruangaja]ii a c`ror activitate presupune deplasarea frecvent` \n interiorullocalit`]ii.

Sfaturi pentru angajatori

1. Ve]i cuprinde avantajele \n natur` \n contractul individual de munc`.Negocierea salariului presupune nu numai stabilirea nivelului acestuia,dar [i a tuturor elementelor care fac parte din pachetul salarial, salariul debaz`, avantaje \n natur`:– acordarea unei ma[ini din patrimoniul afacerii;– plata unor asigur`ri medicale;– prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Cr`ciun, de Pa[ti, de 8 martie,

de 1 iunie;– prime acordate din fondul de participare la profit [.a.).

2. Ve]i identifica avantajele acordate ca fiind venituri impozabile.

3. Ve]i identifica beneficiarul, \n persoana salariatului sau a altei persoane,cum ar fi un fost salariat, \n prezent pensionar, \n vederea determin`riiimpozitului.

4. Ve]i evalua avantajul \n natur`. Avantajele acordate angaja]ilor se eva -lueaz` [i se impoziteaz` \n luna \n care au fost primite de salaria]i.

5. Ve]i anexa documentele referitoare la calculul contravalorii avantajelor \nnatur` primite de angajat la statul de plat`.

➔➔9

Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor [i avanta-jelor \n natur` primite de angajat se vor anexa la statul de plat`.

6. Ve]i cumula avantajul cu salariul \n vederea impozit`rii, atåt pentru sta-bilirea pl`]ii anticipate (impozitul lunar pe salarii), cåt [i pentrureflectarea acestuia \n venitul anual global, prin cuprinderea lui \n venit-ul net anual din salarii.

Venitul brut din salarii reprezint` totalitatea veniturilor realizate, precum[i a avantajelor primite de o persoan` fizic`, pe fiecare loc de realizare,indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate (Codulfiscal – art. 55 alin. (1) – (3)).

Veniturile \n natur` se consider` pl`tite la ultima plat` a drepturilor salari-ale pentru luna respectiv`. Impozitul aferent avantajelor \n natur` se re]inedin salariul primit de angajat \n numerar pentru aceea[i lun`.

7. Ve]i calcula [i contribu]iile obligatorii datorate \n calitate de angajator.

8. |n situa]ia \n care salariatul suport` contravaloarea avantajului, acesta numai reprezint` venit impozabil cumulat la nivelul salariatului cu celelaltevenituri salariale.

9. Ve]i ]ine cont c` plata \n natur` a unei p`r]i din salariu este posibil` numaidac` aceasta face obiectul unei clauze expres prev`zute \n contractulcolectiv sau individual de munc`.

Pentru salaria]ii c`rora angajatorul, conform contractului colectiv sauindividual de munc`, le asigur` hran`, cazare sau alte facilit`]i care pot ficonsiderate avantaje \n natur`, suma \n bani cuvenit` pentru munca pres -tat` nu va putea fi mai mic` decåt salariul minim brut pe ]ar`.

10. Plata salariului nu poate fi efectuat` integral \n natur` – limitele,bunurile [i modul de evaluare a acestora se stabilesc de asemenea princontractul colectiv sau individual de munc`.

➔➔10

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Astfel, spre exemplu, \n Contractul colectiv de munc` unic la nivel na]ionalpe anii 2007-2010, \ncheiat conform art. 10 [i 11 din Legea nr. 130/1996,republicat`, \nregistrat la Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familieicu nr. 2.895/21/29.12.2006, este stabilit` posibilitatea pl`]ii unei p`r]i dinsalariu \n natur` care s` nu dep`[easc` 30% din salariu.

Plata \n natur` a unei p`r]i din salariu, \n condi]iile stabilite la art. 160 dinCodul muncii, este posibil` numai dac` este prev`zut` expres \n contractulcolectiv de munc` aplicabil sau \n contractul individual de munc`.

➔➔11

Avantajele \n bani [i echivalentul \n lei al avantajelor \n natur` suntimpozabile la nivelul salariatului, indiferent de forma organizatoric`a angajatorului care le acord`.

!!

Tipuri de avantaje \n natur`

Primele de asigurare

|n cazul avantajelor sub forma suport`rii contravalorii primelor deasigurare, distingem dou` abord`ri, \n func]ie de rela]ia dintre pl`titor [iprimitor:

1. Avantajele reprezentånd contravaloarea primelor de asigurare suntimpozitate prin cumularea cu veniturile de natur` salarial` ale lunii \n caresunt pl`tite primele de asigurare, pentru beneficiarii care ob]in veniturisalariale [i asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi tratat` asemenea unuivenit salarial.

2. Pentru ceilal]i beneficiari, care nu au o rela]ie generatoare de veniturisalariale [i asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, aces-tea vor fi impozitate \n conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fis-cal. Contravaloarea primelor de asigurare va fi tratat` asemenea veni-turilor din alte surse.

Contravaloarea primelor de asigurare, cu excep]ia celor obligatoriipotrivit legisla]iei \n materie, suportate de persoana juridic` sau de o alt`entitate pentru salaria]ii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii suntconsiderate venituri impozabile, sub forma avantajelor reprezentånd con-travaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare,conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal.

➔➔12

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Cota de impozitare va fi \n ambele situa]ii 16%, dar baza de impo -zitare [i modul ei de determinare vor fi diferite.

!!

|n contrapartid`, art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscaldispune ca acele cheltuieli cu primele de asigurare pl`tite de angajator, \nnumele angajatului, care nu sunt incluse \n veniturile salariale ale angajatu-lui, fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus, s`nu fie cheltuieli deductibile. Fiind \ns` impozitate la nivelul persoanelor fi -zice, acestea reprezint` cheltuieli deductibile pentru determinarea profituluiimpozabil.

Prin urmare, \n acest caz nu poate exista o dubl` impunere atåt lanivelul angajatorului, cåt [i la nivelul angajatului, art. 21 alin. (4) lit. k) dinCodul fiscal reglementånd tratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul anga-jatorului cu primele de asigurare pl`tite de acesta \n numele angajatului, \nfunc]ie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice.

Titlul III al Codului fiscal, respectiv art. 55 alin. (3) lit. g), nu dis-tinge \ntre felul primelor de asigurare suportate de angajator [i considerateavantaje la nivelul angajatului, consideråndu-le neimpozabile numai pe celeobligatorii, nu [i pe cele facultative, cum este cazul asigur`rilor voluntare des`n`tate.

|n contrapartid`, reglement`rile Titlului II al Codului fiscal au fostmai generoase, considerånd cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` des`n`tate, \n limita unei sume reprezentånd echivalentul \n lei a 200 euro \ntr-unan fiscal pentru fiecare participant, cheltuieli efectuate \n scopul realiz`rii devenituri [i, prin urmare, deductibile limitat la calculul profitului impozabil.

Nu putem vorbi \n acest caz de o dubl` impunere atåt la nivelulangajatorului, cåt [i la nivelul angajatului. Art. 21 alin. (4) lit. k) din Codulfiscal reglementeaz` tratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatoru-lui cu primele de asigurare pl`tite de acesta \n numele angajatului, \n func]iede tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice \n conformitate cuprevederile art. 55 alin. (3) lit. g).

Preciz`m de asemenea c`, \n temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal,la nivelul persoanei fizice, nu sunt impozabile „sumele \ncasate din asi -

➔➔13

gur`ri de orice fel reprezentånd sume asigurate, precum [i orice alte drep-turi“.

Asigur`rile voluntare de s`n`tate reprezint` un sistem facultativprin care un asigur`tor constituie, pe principiul mutualit`]ii, un fond de asi -gurare, prin contribu]ia unui num`r de asigura]i expu[i la producerea riscu-lui de \mboln`vire [i \i indemnizeaz`, \n conformitate cu clauzele stipulate\n contractul de asigurare, pe cei care sufer` un prejudiciu, din fondulalc`tuit din primele \ncasate, precum [i din celelalte venituri rezultate caurmare a activit`]ii desf`[urate de asigur`tor [i fac parte din gamaasigur`rilor facultative, conform Legii nr. 136/1995 privind asigur`rile [ireasigur`rile \n Romånia, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Asigur`rile voluntare de s`n`tate pot fi:

● asigur`ri voluntare de s`n`tate de tip complementar prin care se suport`total sau par]ial plata serviciilor neacoperite par]ial din pachetul de serviciimedicale de baz`, copl`]i;

● asigur`rile voluntare de s`n`tate de tip suplimentar prin care se suport`total sau par]ial plata pentru orice tip de servicii necuprinse \n pachetul deservicii medicale de baz`, op]iunea pentru un anumit personal medical,solicitarea unei a doua opinii medicale, condi]ii hoteliere superioare, alteservicii medicale specificate \n poli]a de asigurare.

|n leg`tur` cu asigur`rile voluntare de s`n`tate astfel cum sunt de -finite de Legea nr. 95/2006 privind reforma \n domeniul s`n`t`]ii, Codul fis-cal ofer` o abordare diferit` \n ceea ce prive[te deductibilitatea la nivelulangajatorului.

➔➔14

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Angajatorii au, \n prezent, posibilitatea de a \ncheia contracte de asi -gurare voluntar` de s`n`tate pentru angaja]ii lor, individual sau \n grup,acordate ca beneficii adi]ionale la drepturile salariale ale acestora.

!!

Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, „cheltuielile cuprimele de asigurare voluntar` de s`n`tate, \n limita unei sume reprezentåndechivalentul \n lei a 200 euro \ntr-un an fiscal pentru fiecare participant“sunt cheltuieli efectuate \n scopul realiz`rii de venituri [i, prin urmare,deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil.

Astfel cum se precizeaz` \n normele metodologice, sunt de ductibilela determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3)lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` des`n`tate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma \n domeniuls`n`t`]ii nr. 95/2006, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului \n euroeste cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na]ional` a Romåniei ladata \nregistr`rii cheltuielilor.

Telefonul mobil

Fiscalitatea ap`s`toare manifestat` \n special asupra veniturilorsalariale determin` \n mod firesc dorin]a persoanelor de a identifica solu]iide diminuare a sarcinii fiscale. V` prezent`m \n cele ce urmeaz` modul desolu]ionare a avantajului materializat de acordarea unui telefon.

|n acest caz, evaluarea avantajului se face astfel:● \n cazul telefoanelor, angajatorul stabile[te partea corespunz`toare din

➔➔15

V` atragem aten]ia c`, \ncepånd cu 1 ianuarie 2008, art. 21 alin. (3) lit.k) din Codul fiscal se modific` \n sensul major`rii plafonului la 250euro. Astfel, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` de s`n`tatesunt deductibile, \ncepånd cu 1 ianuarie 2008, \n limita unei sumereprezentånd echivalentul \n lei a 250 euro \ntr-un an fiscal, pentrufiecare participant.

!!

convorbirile telefonice reprezentånd folosin]a \n scop personal, carereprezint` avantaj impozabil. |n acest scop, angajatorul stabile[te limita convorbirilor telefonice afer-ente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmånd ca ceea cedep`[e[te aceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`, \n situa]ia \ncare salariatului \n cauz` nu i s-a imputat costul convorbirilor respective;

● avantajul sub forma telefoanelor acordate salaria]ilor reprezentate departea care dep`[e[te limita stabilit` de angajator pentru convorbirile tele-fonice reprezentånd folosin]a \n scopul afacerii se va impozita prin cumu-lare cu veniturile salariale ale lunii \n care salariatul prime[te acest avan-taj.

ExempluO societate comercial` are 15 salaria]i, din care 4 au primit \n

folosin]` mixt` (pentru \ndeplinirea sarcinilor de serviciu [i pentru folosin]`\n interes personal) cåte un telefon mobil.

|n scopul delimit`rii convorbirilor telefonice efectuate \n interesulserviciului de cele efectuate \n scop personal, care vor reprezenta avantajul\n natur` care se va cumula cu salariul \n vederea impozit`rii, angajatorul astabilit limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentrufiecare telefon mobil de 250 minute pe lun`, urmånd ca ceea ce dep`[e[teaceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`.

Echivalentul \n lei al avantajelor \n natur` este impozabil, indiferentde forma organizatoric` a entit`]ii care le acord`. Prin urmare, chiar dac` lanivel de persoan` juridic` tratamentul fiscal al acestor cheltuieli nu are niciorelevan]` asupra determin`rii impozitului pe venit, \n cazul micro\ntre-prinderii, partea care dep`[e[te limita de 250 de minute pe lun` va reprezen-ta avantaj pentru salariat.

|n situa]ia \n care salariatului \n cauz` i s-a imputat costul convor-birilor respective sau a suportat contravaloarea lor, acesta nu mai poate con-stitui avantaj pentru salariat.

➔➔16

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Avantajele sub forma dreptului la stock options plan

Avantajul sub forma atribuirii de c`tre angajator a op]iunii sau adreptului pentru cump`rare de ac]iuni membrilor personalului salarizat afost conceput la origine drept un mijloc de asociere a dezvolt`rii societ`]iicu o bun` gestiune a sa. Mecanismul presupunea cre[terea interesului pro-priului personal \ntr-o gestiune mai bun` a resurselor societ`]ii [i implicitdezvoltarea acesteia.

Societ`]ile care utilizeaz` sistemul stock options pentru a remuneraanumi]i salaria]i urm`resc un dublu obiectiv: pe de o parte, de a profita de ofiscalitate avantajoas`, iar pe de alt` parte, motivarea [i fidelizarea actualilorsalaria]i, dar [i atragerea \n vederea angaj`rii a altora tot atåt de buni.

Legisla]ia romån` define[te sistemul stock options plan drept unprogram ini]iat \n cadrul unei societ`]i comerciale ale c`rei valorimobiliare sunt admise la tranzac]ionare pe o pia]` reglementat`, princare se acord` angaja]ilor acestei societ`]i comerciale dreptul de aachizi]iona un num`r determinat de ac]iuni emise de societatearespectiv` la un pre] preferen]ial.

Mecanismul op]iunilor de ac]iuni („stock options“) se poatedescompune \n trei etape succesive:

1. Atribuirea dreptului de a dobåndi ac]iuniAngajatorul atribuie beneficiarului, \n spe]` unui salariat al societ`]ii, drep-tul de a dobåndi un anumit num`r de ac]iuni la un pre] prestabilit. |n cazurile cele mai \ntålnite, beneficiarii dreptului de op]iune au ladispozi]ie o perioad`-limit` pentru exercitarea op]iunii de cump`rare; pentruac]iunile dobåndite de c`tre persoanele fizice \n cazul programului stockoptions plan, pre]ul de cump`rare va fi reprezentat de pre]ul preferen]ial lacare se pot ad`uga costurile generate de opera]iunea de cump`rare.

2. Exercitarea op]iunii Beneficiarul dreptului hot`r`[te s`-[i exercite dreptul de a cump`ra (dobån-di) ac]iunile ce fac obiectul dreptului.

➔➔17

3. Cesiunea sau vånzarea ac]iunilor Beneficiarul decide s`-i vånd` ac]iunile dobåndite – sau p`strarea ac]iunilor,caz \n care salariatul fie c` este convins de o cre[tere \n timp a valoriiac]iunilor, fie consider` c` dividendele produse vor fi superioare cå[tiguluidin cesiunea ac]iunii.

Cå[tigurile susceptibile a fi considerate avantaje \n cadrul acestorplanuri de ac]iuni pot fi:

1. la momentul achizi]iei ac]iunilor sau a exercit`rii dreptului atribuit Cå[tigul corespunde diferen]ei \ntre valoarea pe pia]` a ac]iunilor la dataexercit`rii op]iunii [i pre]ul lor de achizi]ie prestabilit cu ocazia acord`riidreptului de op]iune. Pentru fidelizarea salaria]ilor sau pentru recompen-sarea lor, pre]ul prestabilit va fi \ntotdeauna inferior celui reprezentat de va -loare nominal` a ac]iunilor la momentul acord`rii dreptului.

2. la momentul cesiunii sau vånz`rii ac]iunilor cump`rate |n acest caz, cå[tigul de capital corespunde diferen]ei \ntre pre]ul de vånzareal ac]iunilor [i valoarea lor pe pia]` la momentul exercit`rii dreptului deop]iune. |n cazul tranzac]iilor cu ac]iuni cump`rate la pre] preferen]ial, \ncadrul sistemului stock options plan, cå[tigul se determin` ca diferen]` \ntrepre]ul de vånzare [i pre]ul de cump`rare preferen]ial, diminuat cu comi-sioanele datorate [i se impoziteaz` potrivit capitolului 5 – Venituri dininvesti]ii din Codul fiscal.

Autovehiculul

|n cazul autovehiculelor, evaluarea avantajului se face astfel:

➔➔18

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Potrivit prevederilor Codului fiscal, avantajele sub forma dreptuluila stock options plan, la momentul angaj`rii [i implicit momentulacord`rii, sunt venituri neimpozabile.

!!

● aplicånd procentul de 1,7% pentru fiecare lun`, la valoarea de intrare aacestuia, \n cazul evalu`rii folosin]ei cu titlu gratuit a vehiculului din pa -trimoniul afacerii folosit numai \n scop personal;

● propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal din va -loarea de intrare x 1,7%, \n cazul utiliz`rii mixte (\n interes personal [i\n interesul serviciului) a vehiculelor din patrimoniul afacerii, justificat cufoaia de parcurs;

● la nivelul chiriei, \n cazul \n care vehiculul folosit numai \n scop perso -nal este \nchiriat de la o ter]` persoan`;

● propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal dinnivelul chiriei, \n cazul \n care vehiculul folosit \n interes personal [i \ninteresul serviciului este \nchiriat de la o ter]` persoan`.

Persoanele juridice de]in`toare de vehicule au obliga]ia s`elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleac`\n curs`.

Exemplu1. O societate comercial` acord` unui salariat folosin]a personal` \n

totalitate a unui autoturism care are o valoare de intrare de 30.000 lei. Avantajul lunar impozabil, \n situa]ia \n care, potrivit foii de par-

curs, este eviden]iat` numai folosin]a \n interes personal, se determin`\nmul]ind valoarea de intrare cu procentul de 1,7%, astfel: 30.000 lei x 1,7%= 510 lei.

Suma de 510 lei reprezint` venit al lunii \n care avantajul este pri -mit [i se cumuleaz` \n vederea impunerii cu celelalte venituri salarialepl`tite \n acea lun` salariatului.

2. Dac` salariatul folose[te autoturismul din patrimoniul societ`]iiatåt \n interes de serviciu, cåt [i \n interes personal, este obligatorie com-pletarea unei foi de parcurs, unde va fi consemnat num`rul de kilometri par-cur[i \n interes personal [i \n interes de serviciu. |n cadrul determin`rii distan]ei parcurse \n interes personal (\n vedereadetermin`rii avantajului \n natur`) nu se va lua \n considerare distan]a dus-\ntors de la domiciliu la locul de munc`, eviden]iat` \n foaia de parcurs.Dac` \ntr-o lun`, spre exemplu, rezult` din foaia de parcurs 250 km parcur[i,din care 75 km efectua]i \n interes personal [i 175 km efectua]i \n interes de

➔➔19

serviciu, avantajul impozabil se va determina propor]ional cu kilometrii par-cur[i \n interes personal, astfel: 30.000 lei x 1,7% = 510 lei.Folosirea \n scop personal reprezentånd 30% (75 km \n interes personal :250 km parcur[i %), avantajul va fi: 510 lei x 30% = 153 lei.

Locuin]a de serviciu

Nu sunt considerate avantaje folosin]a locuin]ei sau contravaloareachiriei acordat` \n cazul \n care, prin reparti]ia de serviciu, numire potrivitlegii sau specificit`]ii activit`]ii, se asigur` salaria]ilor o re[edin]` \n locali-tatea sau incinta unde se afl` locul de munc` [i care presupune prezen]a per-manent` \n acel loc.

Reparti]ia de serviciu prin care se acord` folosin]a unei locuin]e \ninteresul cerut de activitatea desf`[urat`, dat` de o societate comercial` sepoate \ncadra \n condi]iile impuse de legiuitor.

Condi]iile de \nchiriere a acestor locuin]e se stabilesc de c`tre con-ducerea societ`]ii comerciale.

➔➔20

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

Persoanele juridice de]in`toare de vehicule au obliga]ia s` eliberezefoaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleac` \ncurs`.

!!

Locuin]ele de serviciu fac parte din patrimoniul angajatorului [i seadministreaz` \n interesul acestora prin \nchiriere salaria]ilor proprii,contractul de \nchiriere fiind accesoriu la contractul individual demunc`.

!!

Locuin]ele acordate ca urmare a specificit`]ii activit`]ii suntacele locuin]e asigurate angaja]ilor cånd activitatea se desf`[oar` \n locuriizolate, precum sta]iile meteo, sta]iile pentru controlul mi[c`rilor seismicesau \n condi]iile \n care este solicitat` prezen]a permanent` pentru suprave -gherea unor instala]ii, utilaje [i altele asemenea.

|n situa]ia \n care locuin]a din patrimoniul angajatorului estepus` la dispozi]ia angaja]ilor f`r` ca aceasta s` \ndeplineasc` condi]iilede locuin]` de serviciu, folosin]a acesteia se va concretiza \n deter-minarea unui avantaj \n natur`.

Potrivit pct. 75 lit. b) din Normele metodologice pentru aplicareaart. 55 alin. (3) din Codul fiscal, ve]i evalua avantajul \n natur` pentrufolosin]` \n scop personal de c`tre salariat a unei locuin]e din patrimo-niul angajatorului (\n vederea impozit`rii la nivelul salariatului care bene-ficiaz` de aceasta) care nu este locuin]` de serviciu, la nivelul chiriei prac-ticate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat, pentru folosin]a gra-tuit` a unei locuin]e (O.U.G. nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protec]iachiria[ilor [i stabilirea chiriei pentru spa]iile cu destina]ia de locuin]e, cumodific`rile [i complet`rile ulterioare).

|n situa]ia \n care locuin]a este, la råndul ei, \nchiriat` de angajator[i pus` la dispozi]ia salariatului, avantajul \n natur` \l reprezint` chiriasuportat` de angajator pentru salariat.

Regula de evaluare forfetar` men]ionat` precizeaz` a[adar c` eva -luarea folosin]ei cu titlu gratuit a locuin]ei din patrimoniul societ`]ii primitede salariat se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locativede]inute de stat.

Chiriile pentru locuin]ele care apar]in domeniului public sau privatal statului se calculeaz` pornindu-se de la un tarif de baz` lunar,diferen]iindu-se pe categorii de localit`]i [i pe zone, de c`tre consiliilelocale, conform criteriilor avute \n vedere la stabilirea impozitelor [i taxelorlocale pentru terenuri, prin aplicarea unui coeficient la chiria de baz`.

➔➔21

|ncepånd cu luna martie 2007, tariful de baz` lunar al chiriei(lei/mp) practicat pentru spa]iile cu destina]ia de locuin]e apar]inånd dome-niului public sau privat al statului ori al unit`]ilor administrativ-teritorialeale acestuia, precum [i pentru locuin]ele de serviciu, locuin]ele deinterven]ie [i c`minele pentru salaria]i ale societ`]ilor comerciale, compani-ilor na]ionale, societ`]ilor na]ionale [i regiilor autonome este prev`zut \ntabelul de mai jos:

Categoria suprafe]elor Tariful de baz`(lei/mp)

Suprafa]a locuibil` 0,84

Suprafa]a antreului, tindei, verandei, culoarului, buc`t`riei, chicinetei, oficiului, debaralei, c`m`rii, camerei de baie, WC 0,34

Suprafa]a teraselor, pivni]elor, boxelor, logiilor,sp`l`toriilor, usc`toriilor 0,19

Suprafa]a garajelor 1,27

Suprafa]a dot`rilor speciale: piscin`, saun`, ser`, cram` [i altele asemenea 1,27

Suprafa]a anexelor gospod`re[ti aferente locuin]elordin mediul rural 0,02

Tariful de baz` lunar al chiriei (lei/mp) se actualizeaz` \n func]ie derata anual` a infla]iei prin hot`råre a Guvernului, pån` la data de 31 ianua -rie inclusiv a fiec`rui an.

Chiriile pentru aceste terenuri se diferen]iaz` pe categorii delocalit`]i [i pe zone prin aplicarea coeficien]ilor prev`zu]i la art. 26 alin. (2)

➔➔22

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur= ➔➔

din O.U.G. nr. 40/1999, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 241/2001, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Chiriile pentru locuin]ele care apar]in domeniului public sau privatal statului ori al unit`]ilor administrativ-teritoriale ale acestuia, pentrulocuin]ele de serviciu, locuin]ele de interven]ie [i c`minele pentru salaria]iai societ`]ilor comerciale, companiilor [i societ`]ilor na]ionale [i ai regiilorautonome se calculeaz` pornindu-se de la un tarif de baz` lunar.

Chiriile pentru locuin]e se diferen]iaz` pe categorii de localit`]i [i pezone, de c`tre consiliile locale, conform criteriilor avute \n vedere la sta-bilirea impozitelor [i taxelor locale pentru terenuri, prin aplicarea unui coe-ficient la chiria de baz`, dup` cum urmeaz`:

Zona \n cadrul Categoria localit`]iilocalit`]ii

Municipii Ora[e Comune

A 3,5 2,5 1B 2,5 2 0,5C 2 1,5D 1,5 1

Pentru locuin]ele sociale, nivelul maxim al chiriei este de 10% dinvenitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie.

Comunicatele Institutului Na]ional de Statistic` [i Studii Economiceprivind nivelul salariului mediu net pe economie vor fi publicate trimestrial\n Monitorul Oficial al Romåniei.

➔➔23

Pentru a v` abona sau pentru informa]ii suplimentare, v` rug`m suna]i la Serviciul Clien]i: 021.209.45.45.

✗ {ti]i exact cum s` proceda]i corect [i eficient \n toate activit`]ilede resurse umane.

✗ V` asigura]i c` firma dvs. are exact angaja]ii pe care [i-i dore[te:competen]i, motiva]i, productivi [i fideli companiei.

|n plus:✗ Beneficia]i de serviciul de actualizare, prin care

informa]ia din lucrare este periodic \mbog`]it` [i adus` la zi.✗ Ave]i acces gratuit la serviciul de consultan]`.

✔ Recrutare [i selec]ie✔ Fi[a postului✔ Motivarea angaja]ilor✔ Evaluarea performan]elor✔ Salarizarea✔ Beneficiile angaja]ilor✔ Regulamentul intern✔ Fluctua]ia personalului ✔ Comunicarea \n firm`✔ Formarea profesional`✔ Codul fiscal [i performan]ele firmei✔ Rezolvarea surplusului [i a

deficitului de personal...

Pentru toate activit`]ile de resurse umane, acum ave]i la \ndemån`,\ntr-un singur loc, informa]ii de ultim` or`, cazuri practice [i solu]ii,

recomand`rile speciali[tilor, exemple, chestionare [i formulare.

Descoperi]i \n „Consilier – Managementul resurselor umane“ tot ce v` trebuie ca s` rezolva]i mai u[or problemele complexe de personal.

Descoperi]i cum s` atrage]i [i s` re]ine]i \n firma dvs.

angaja]i competen]i, motiva]i, 100% eficien]i!

„CONSILIER – CODUL MUNCII“:Interpreta]i [i aplica]i CORECT legisla]ia muncii!Ave]i solu]ii pentru toate problemele dvs. legate de Codul muncii

detalii pe www.codulmuncii.eu

„CONSILIER – MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE“:Atrage]i [i re]ine]i \n firma dvs. angaja]i competen]i, motiva]i,100% eficien]i! Descoperi]i chiar azi solu]iile practice complete!

detalii pe www.ResurseUmane.org

„CONSILIER – ASIGUR+RI SOCIALE“:CAS, CASS, concedii medicale, indemniza]ii [omaj, pensii...Ave]i toate r=spunsurile la \ndemân=!

detalii pe www.legeapensiilor.edrs.ro

„101 MODELE DE FI{E DE POST“:Acum ave]i acces la 101 modele de FI{E de POST – complete,conform COR, \ntocmite de speciali[ti \n resurse umane!

detalii pe www.fisa-postului.ro

„107 MODELE {I FORMULARE VITALE |N HR“:|ntocmi]i, \n doar 5 minute, orice document solicitat de c=treinspectorii de munc= [i evita]i amenzile din Codul muncii!

detalii pe www.codulmuncii.edrs.ro

„S+N+TATEA {I SECURITATEA |N MUNC+“:Legea securit=]ii [i s=n=t=]ii \n munc=, interpretat= pentru dvs.chiar de c=tre inspectori!

detalii pe www.eProtectiaMuncii.ro

„SALARIZAREA DE LA A LA Z“:Rezolva]i rapid orice problem= \n stabilirea, calculul sau acordarea SALARIULUI!

detalii pe www.esalarizare.ro

Folosi]i \n AAVVAANNTTAAJJUULL dvs.cele mai eficiente 77 instrumente

de lucru pentru Departamentul Personal – Salarizare

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

101 modele de fi[ede post

Un instrument practic [i util pentruelaborarea rapid` [i corect` afi[elor de post

|n orice organiza]ie, existen]a fi[elor depost este o obliga]ie legal`.

Acum ave]i un ghid complet cu sfa-turi utile pentru elaborarea oric`reifi[e de post + 101 modele, atåt \nvariant` tip`rit`, cåt [i pe CD.

☛ |ntocmi]i rapid [i perfect legal orice fi[` de post.

☛ Sunte]i protejat \n cazul unui conflict de munc`.

☛ Fiecare angajat lucreaz` mai eficient, avånd o imagine clar` despre

cerin]ele postului pe care \l ocup`.☛ Evita]i sanc]iunile de la Inspec]ia Muncii.

☛ Rezolva]i mai u[or – \n timp mai scurt [i cu mai pu]in efort din partea dvs. –

problema fi[elor de post.

Pre]ul standard al lucr`rii este 348,8 lei. Ca abonat al newsletterului„Salarizarea de la A la Z“ beneficia]i de o reducere special`, de 15%! Pentrudvs., pre]ul este 300 lei (TVA inclus`).

Pentru comenzi, suna]i la Serviciul Clien]i, tel.: 021.209.45.45sau trimite]i un e-mail la: [email protected].

«101 modele de fi[e de post» = TOT ce v` trebuie pentru a \ntocmi rapid, corect [i \n avantajul firmei

dvs. fi[ele de post de care ave]i nevoie

antoanetap
Text Box

|ntocmi]i, \n doar 5 minute, orice documentsolicitat de c=tre inspectorii de munc=

[i evita]iamenzile din Codul muncii!

Pentru comenzi, suna]i la Serviciul Clien]i, tel.: 021.209.45.45sau trimite]i un e-mail la: [email protected].

Ave]i ACUM la \ndemån` instrumentul de lucruperfect pentru activitatea de HR. O echip` dereputa]i speciali[ti cu vast` experien]` \n legisla]iamuncii [i \n resurse umane au realizat un CDcu ajutorul c`ruia munca dvs. se simplific`cu viteza unui clic.

Institu]iile cu atribu]ii de control v`solicit` tone de documente. Spune]iSTOP stresului c`ut`rii de documente[i grijilor unor amenzi din parteainspectorilor de munc`. Folosi]i ceamai simpl` cale de a avea, \ntr-un singurloc, TOATE formularele de care ave]inevoie [i asigura]i-v` c` sunt \n concor-dan]` cu Codul muncii.

Pute]i modifica (personaliza) fiecare modelsau formular de pe CD-ul 107 modele [i formula-re vitale \n HR \n func]ie de specificul firmei.

Pre]ul standard al CD-ului este 300 lei + TVA(9%). Ca abona]i ai newsletterului „Salarizareade la A la Z“ beneficia]i de o REDUCERE spe-cial`, de 33%! CD-ul 107 modele [i formularevitale \n HR cost`, pentru dvs., numai 200 lei +TVA (9%).

antoanetap
Text Box