raport-sem i. 2011- 2012

1

RAPORT STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN

Semestrul I, anul şcolar 2011 – 2012

2

CUPRINS I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor

I.1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor legislative ( Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară)

I.1.1. Descentralizare şi Management instituţional I.1.2. Evaluarea activităţii desfăşurate de directori în anul şcolar 2010-2011 şi acordarea calificativelor anuale, pe baza grilei de evaluare a activităţii directorilor şi în cadrul controlului general, teritorial şi tematic. I.1.3. Gestionarea resurselor umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujean - indicatori de eficacitate I.1.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană postaderare – indicatori de eficacitate I.1.5. Managementul activităţilor educative

I.2. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei și creșterea siguranţei elevilor - Strategia județeană de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar al judeţului Cluj

II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant II.1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate

II.1.1. Priorităţile manageriale ale semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au vizat : II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare II.1.3. Efective de elevi II.1.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei II.1.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 II.1.6. Facilitarea accesului la rute flexibile şi personalizate de învăţare şi formare profesională prin dezvoltarea învăţământului particular şi a alternativelor educaţionale (Montessori, Step by step, Waldorf) II.1.7. Analiza situatiei învătământului particular clujean II.1.8. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevi români sau străini

II 2. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar - prioritate din Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012 – Analiza absenteismului elevilor din şcolile din judeţul Cluj1

II.2.1. Centralizator absenteism - şcoli judeţul Cluj (urban şi rural) II.2.2. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL URBAN II.2.3. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL RURAL II.2.4. Cauzele absenteismului II.2.5. Analiza pe cicluri de învățământ II.2.6. Exemple din problematica prevenirii şi combaterii absenteismului, care se află în agenda permanentă a directorului

II.3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar în conformitate cu reglementările în vigoare - prioritate din Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012 II.4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură

III: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă 1 Prelucrarea datelor a fost realizată de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională

3

III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei Naţionale

III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice III.1.2. Prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj

III. 2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar III. 3. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale;

4

RAPORT STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN

Semestrul I, anul şcolar 2011 – 2012 Inspectoratul Școlar Județean Cluj şi-a desfăşurat activitatea în semestrul I al anului şcolar 2011/2012 în conformitate cu Planul managerial ale cărui obiective sunt: I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor

1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor legislative (Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară); 2. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei elevilor; Indicatori de performanță relevanți:

I.I1. Implementarea în toate unităţile de învăţământ a prevederilor legislative I.I2. Reducerea accidentelor petrecute în spaţiul şcolar şi în împrejurimile şcolilor

II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant 1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate; 2. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar 3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar în conformitate cu reglementările în vigoare 4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură Indicatori de performanță relevanți:

II.I1.Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ II.I2. Reducerea cu 5% a ratei absenteismului şcolar II.I3. Creşterea cu 5 % a competenţelor de înţelegere a oricărui text dat III. Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă

1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei Naţionale; 2. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale; 3. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar. Indicatori de performanță relevanți:

III.I1. Creşterea numărului cadrelor didactice participante la cursuri de formare continuă

III.I2. Asigurarea grupului ţintă propus prin proiecte ale strategice ale ISJ III.I3. Creşterea gradului de atractivitate a lecţiilor ca urmare a parcurgerii

programelor de formare continuă

5

I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi

creşterea autonomiei şcolilor

I.1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor legislative ( Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară)

I.1.1. Descentralizare şi Management instituţional Activitatea de management s-a desfăşurat pe baza unui Program managerial cu obiective specifice, care au vizat : 1. Creşterea eficientei muncii inspectorilor prin practicarea unui management implicativ şi transformaţional la nivelul unităţilor de învăţământ. 2. Creşterea calităţii prestaţiei manageriale a directorilor pentru realizarea calităţii în educaţie. Conceperea şi implementarea unei strategii coerente şi eficiente de recrutare, motivare, formare şi dezvoltare a personalului şcolii, a personalului de conducere în conformitate cu principiile descentralizării. 3.Optimizarea managementului organizaţional în vederea asigurării unui mediu şcolar şi profesional sănătos şi stimulativ pentru învăţare. 4.Eficientizarea sistemului de management al calităţii şi creşterea performanţelor organizaţionale de monitorizare şi evaluare. I.1.2. Evaluarea activităţii desfăşurate de directori în anul şcolar 2010-2011 şi acordarea calificativelor anuale, pe baza grilei de evaluare a activităţii directorilor şi în cadrul controlului general, teritorial şi tematic.

Una din cele mai importante activităţi din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 a fost evaluarea anuală a directorilor. Evaluarea directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru activitatea din anul şcolar 2010/2011, în vederea stabilirii calificativelor anuale s-a desfăşurat în perioada 20.09.-14.10.2011, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie al ISJ Cluj din data de 19.09.2011, care a aprobat calendarul desfăşurării activităţii şi componenţa comisiei. Comisia judeţeană privind evaluarea activităţii manageriale a directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Cluj a fost numită prin decizia Inspectorului Şcolar General şi, conform calendarului, comisia a evaluat în intervalul 26-30. 09. 2011 dosarele depuse de directori în perioada 20-23.09.2011, cuprinzând fişa de autoevaluare şi rapoartele explicative. În data de 7.10.2011 au fost comunicate rezultatele aprobate de Consiliul de Administraţie al ISJ Cluj, la sediul ISJ, conform unei programări ce a fost postată pe site-ul instituţiei. Au fost depuse 223 de fişe de evaluare, ceilalţi directori care nu au depus documente fiind persoane care s-au pensionat începând cu 1.09.2011 şi care au considerat că nu au nevoie de calificativ. Toţi directorii evaluaţi au obţinut calificative de Foarte Bine. Nu a fost înregistrată nicio

Indicatori de performanță relevanți: I.I1. Implementarea în toate unităţile de învăţământ a prevederilor legislative I.I2. Reducerea accidentelor petrecute în spaţiul şcolar şi în împrejurimile şcolilor

6

contestaţie, rezultatele finale rămânând cele validate de Consiliul de Administraţie al ISJ Cluj din data de 03.10.2011.

• Organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cercului metodic al directorilor/ consiliul consultativ al directorilor.

In semestrul I al anului şcolar 2010-2011 au fost organizate pe zone, activităţi metodice cu directorii, care au încercat să răspundă unor nevoi de informare şi formare a directorilor. Tematica întalnirilor a vizat: 1. Prezentarea unităţii gazdă cu exemple de bune practici; 2. Managerul Şcolar şi dezvoltarea instituţională- prezentare de către inspectorul general adjunct, Marinela Marc; 3. Discuţii în vederea proiectării planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012/2013; 4. Comunicări, discuţii. Întâlnirile s-au desfăşurat în următoarele unităţi de învăţământ:

- Şcoala cu clasele I-VIII “ Mihai Eminescu” Dej - Şcoala cu clasele I-VIII Poieni - Şcoala cu clasele I-VIII “ Teodor Murăşanu”Turda - Şcoala de Agenţi de Poliţie“ Septimiu Mureşanu”Cluj-Napoca

Inspecţiile tematice ce au vizat managementul unităţilor de învăţământ s-au desfăşurat în semestrul I pe un eşantion de unităţi şi s-au desprins următoarele aspecte: Nr.crt. Aspectul urmărit

conform obiectivelor inspecţiei

Aspecte pozitive Aspecte care necesită îmbunătăţiri

Măsuri/Recomandări

1 Verificarea documentelor manageriale (Planul managerial al directorului, Raportul de activitate pentru 2010-2011, planurile manageriale ale catedrelor);

Planul managerial al directorului şi planurile manageriale ale catedrelor au obiective comune ce derivă din priorităţile ISJ Cluj şi din Foaia de Parcurs a MECTS (Liceul Teoretic”Liviu Rebreanu” Turda, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Vodă” com. Mihai-Viteazul,Colegiul Tehnic„Ana Aslan” Cluj-Napoca)

În Planul managerial al Consiliului profesoral nu s-au prevăzut suficiente consilii profesorale tematice( Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Vodă” com. Mihai-Viteazul,

Semestrial să se planifice minimum două consilii profesorale tematice

2 Verificarea modului de completare, actualizare şi aprobare a fişei postului pentru diferitele categorii de personal din unitatea de învăţământ preuniversitar;

Fisele posturilor pentru personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic au fost aprobate în şedinţele Consilului de Administraţie, sunt actualizate, completate şi semnate pentru toate categoriile de personal(Şcoala cu clasele I-VIII „Horea, Cloşca şi Crişan”Turda,

Există cadre didactice cu prea multe responsabilităţi în fişa postului( SAM Poiana Turda)

7

Grădiniţa „Sfânta Maria”Turda, Palatul Copiilor Cluj-Napoca)

3 Verificarea existenţei, cunoaşterii şi respectării procedurilor privind serviciul pe şcoală şi siguranţa elevilor ( proceduri, documente)

Există proceduri privind efectuarea serviciului în unităţile de învăţământ şi siguranţa elevilor şi a preşcolarilor, au fost aduse la cunoştinţa cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor şi se respectă(Grădiniţa „Prichindelul Isteş”Turda, Grup Şcolar”Constantin Brâncuşi”Dej) Elevii poartă uniforma specifică şcolii (Liceul Teoretic”Liviu Rebreanu” Turda).

Căutarea celor mai avantajoase oferte pentru monitorizarea accesului elevilor şi cadrelor didactice. Montarea camerelor de supraveghere video în clădirile tuturor şcolilor. Măsuri de siguranţă a elevilor în timpul desfăşurării activitătii în cadrul cercului de pictură şi modelaj(Clubul Copiilor Câmpia Turzii)

Consiliul Consultativ al Directorilor a funcţionat in următoarea componenţă în semestrul I al anului şcolar 2011-2012:

Nr. crt. Nume şi prenume Instituţia 1. Marc Marinela Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –inspector

şcolar general adjunct 2. Kudor Dorina Casa Corpului Didactic Cluj - director 3. Oltean Octavia Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca-

director 4. Mateescu Dumitru Colegiul Tehnic Turda- director 5. Ovadiuc Sândean Vasile Liceul de Muzică”S. Toduţa”Cluj-Napoca-

director 6. Deac Daniela Colegiul Naţional “G. Bariţiu ” Cluj-Napoca-

director 7. Ţinică Silvia Şcoala cu clasele I-VIII “Horea” Cluj- Napoca-

director 8. Piontchevici Zoe Liceul pt. Deficienţi de Auz Cluj- Napoca-

director 9. Mureşan Doina Grupul Şcolar Gherla-director

10. Berte Mircea Colegiul Naţional Pedagogic”Ghe. Lazăr”Cluj-Napoca-director

11. Cuibus Valentin Palatul Copiilor Cluj-Napoca- director 12. Corega Constantin Colegiul National “E. Racovita” Cluj-Napoca-

director 13 Moldovan Mariana Şcoala cu clasele I-VIII “M. Eminescu” Dej -

director 14 Sonea Cristian Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-

Napoca- director

8

15 Voros Alpar Istvan Liceul Teoretic “A. C. Janos” Cluj- Napoca- director

16 Giurgiu Alin Liviu CSS “Viitorul” Cluj- Napoca-director 17 Turcu Adina Grup Şcolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca 18 Negru Alina Ioana Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj - Napoca-

director 19 Marian Angela Liceu Teoretic “Pavel Dan” C. Turzii- director 20 Marchiş Ioan Şcoala cu clasele I-VIII “P. Dan”Tritenii de

Jos-director 21 Lobonţ Gheorghe Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda-

director 22 Buzan Maria Liceul Teoretic “Petru Maior” Gherla- director 23 Bob Axinte Colegiul National “ Andrei Muresanu ” Dej-

director 24 Stângă Mariana Liceul Teoretic “O. Goga” Huedin- director 25 Torok Zoltan Şcoala cu clasele I-VIII Capuşu Mare- director 26 Hulpe Ruxandra Liceul Teoretic”Gelu Voievod” Gilău-director 27 Leva Emilia Grădiniţa “Micul Prinţ” Cluj-Napoca- director 28 Bejenaru Simina Şcoala Internaţională Cluj-director 29 Munteanu Cristian Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Cluj-

Napoca- director

I.1.3. Gestionarea resurselor umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujean - indicatori de eficacitate

- Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe

medii de rezidenţă, sex şi vârste

A. Personal didactic Total norme didactice: 7485,57 cifră care reprezintă o scădere a numărului de norme

didactice cu 2,10% faţă de anul şcolar 2010-2011 prin: • scăderea numărului de elevi; • comasarea claselor de elevi sub efectiv; • restructurarea unor unităţi de învăţământ;

Finanţare Total 2009-2010

Total 2010-2011

Total 2011-2012

CL 7262,82 6864,68 6582,32 CJ 618,15 614,90 735,75 MECTS 181,0 166,50 167,50 Total 8061,97 7646,08 7485,57

9

B. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011

Finanţare Total

2009-2010 Total

2010-2011 Total

2011-2012 CL 777,67 746,31 753,06 CJ 153,75 151,75 151,25 MECTS 24,75 16 16 Total 956,17 914,06 920,31

C. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011

Finanţare Total Total Total

CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

100020003000400050006000700080009000

Norme

Finanţare

Personal didactic

Total 2009-2010Total 2010-2011Total 2011-2012

CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

100200300400500600700800900

1000

Norme

Finanţare

Personal didactic auxiliar


10

2009-2010 2010-2011 2011-2012 CL 1986,36 1904,36 1899,62 CJ 147,25 144,00 144,00 MECTS 65,75 36,00 37,50 Total 2199,36 2084,36 2081,12

Se remarcă o scădere a personalului didactic auxiliar şi nedidactic în condiţiile scăderii efectivelor de elevi şi a restructurării unor unităţi de învăţământ. - Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă

de învăţământ Personal didactic:

Nivelul Număr posturi

Număr elevi

Raport

Preşcolar 1289 102322 16,86 Primar 1108 21682 19,56 Gimnazial 2303,10 21186 9,19 Anul de completare 7,59 181 24,76 Liceal 1963,91 25865 13,17 Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 381 19,83 Învăţământ special 609,75 1889 3,09 Palate şi cluburi 90 9060 100,66 Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 - -

Total 7485,57 182566 24,38

CL CJ MEC Total

Total 2009-2010Total 2010-2011

Total 2011-20120

500

1000

1500

2000

2500

Norme

Finanţare

Personal nedidactic


11

Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 23,17, faţă de anul şcolar

Număr posturi

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal

Postliceal/ Şcoala de maiştri

Învăţământ special

Palate şi cluburi

Cabinete de asistenţăpsihopedagogică

Număr elevi

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal



Palate şi cluburi


Raport elevi/post

Preşcolar

Primar

Gimnazial

Anul de completare

Liceal



Palate şi cluburi


12

2010-2011 în care raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice a fost de 13,59. Se înregistrează valori mici la:

Ø clasele din învăţământul special; Ø clasele de nivel gimnazial din zonele izolate, clasele pentru minorităţi, la nivelul şcolilor de artă, precum şi la clasele din anii terminali .

- Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire

a posturilor

Nivelul Număr posturi Grad de acoperire Preşcolar 1289 100% Primar 1108 100% Gimnazial 2303,10 100% Anul de completare 7,59 100% Liceal 1963,91 100% Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 100% Învăţământ special 609,75 100% Palate şi cluburi 90 100% Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 100%

Total 7485,57 100%

- Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă

Mediul Total cadre

didactice 2009-2010

Total posturi didactice 2009-2010

Total cadre didactice 2010-2011


Total cadre didactice 2011-2012


urban 6468 6087,34 6069 5979,17 4700 5828,80 rural 2203 1974,63 1959 1666,91 2350 1656,77

- Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare

urban rural

Total cadre didactice2009-2010



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000Total cadre didactice 2009-2010

Total posturi didactice 2009-2010Total cadre didactice 2010-2011

Total posturi didactice 2010-2011 Total cadre didactice 2011-2012


13

Statut cadre didactice


Procent Total posturi

didactice 2010-2011

Procent Total posturi

didactice 2011-2012

Procent

TCadre didactice calificate

7880,08 97,74 7595,6 99,34% 7433,43 99,30%

Cadre didactice

necalificate 146,64 1,82 21,91 0,29% 25,37 0,33%

Cadre didactice în

curs de calificare

35,25 0,44 28,57 0,37% 26,77 0,35%

Se constată o reducere a numărului cadrelor didactice necalificate şi o creştere a numărului cadrelor didactice calificate.

- Titulari şi suplinitori.

Statut cadre didactice


Procent

Total posturi

didactice 2010-2011

Procent

Total posturi

didactice 2011-2012

Procent

Titulari 5773,64 71,62 5099,66 66,69 5564,05 74,33 Suplinitori 2114,27 26,23 2546,42 33,31 1921,52 25,67

Cadr

e did

actic

eca

lifica

te

Cadr

e did

actic

ene

califi

cate

Cadr

e did

actic

e în

curs

de

califi

care


Procent

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Total posturi didactice 2009-2010Procent



14

Situaţia este similară cu cea din anul şcolar precedent.

- Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora.

Total posturi

didactice 2009-2010

Cumul Plata cu ora

Total posturi

didactice 2010-2011

Cumul Plata cu ora

Total posturi

didactice 2011-2012

Cumul Plata cu ora

8061,97 213,83 316,39 7646,08 157,13 311,39 7485,57 0 420,58

Faţă de anul şcolar 2010-2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de norme cumul în procent de 100 %, şi respectiv o creştere prin plata cu ora cu 35,06 %.

- Gradul de aoperire cu personal didactic la anumite discipline Discipline/domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat: nu mai există domenii deficitare, disciplinele fiind ocupate cu personal didactic calificat.

Titu

lari

Supl

inito

ri

Total posturi didactice2009-2010



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000




1


Plata cu ora

Cumul


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000Total posturi didactice 2009-2010Cumul

Plata cu ora

Total posturi didactice 2010-2011Cumul

Plata cu ora


15

- Discipline/domenii cu excedent de personal: - Matematică - Chimie - Biologie - Geografie - Istorie - Filozofie, logică şi argumentare - Pregătire instruire practică(mecanică, textile, confecţii, prelucrarea lemnului)

- Mobilitatea personalului didactic

Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011-2012 s-au emis decizii pentru: - concediu fără salariu pentru perfecţionare: 44 - concediu fără salariu în interes personal : 55 - concediu pentru îngrijire copil: 93 - demisii titulari: 33 - demisii suplinitori: 25 - concediu plătit pentru redactarea tezei de doctorat: 17

I.1.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană postaderare – indicatori de eficacitate

I.1.4.1. Activităţile desfăşurate în semestrul I, în conformitate cu priorităţile ISJ pe

această componentă, au vizat: 1. Facilitarea accesului la platforme educaţionale europene adresată cadrelor didactice: - European School Network - http://www.eun.org/web/ - Europa Ta - şcoală - http://europa.eu/youreurope/citizens/education/school/index_ro.htm - eTwinning - http://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm - Eurypedia - https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/ - Portalul EVE - http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/eve/ - Spaţiul profesorului - http://europa.eu/teachers-corner/index_ro.htm găzduit de portalul Europa. 2. Promovarea exemplelor de bune practici derulate în şcolile clujene cu ocazia reuniunilor de proiect, dar şi prin activităţilor parteneriatelor europene Comenius, Leonardo da Vinci, eTwinning, prin intermediul grupului ISJ Cluj Programe comunitare 3. Promovarea exemplelor de bune practici derulate în şcolile clujene ca urmare a participării cadrelor didactice la stagii de formare continuă prin intermediul grupului ISJ Cluj Programe comunitare, dar şi cu ocazia evenimentului: Bursele Comenius între iniţiativă şi oportunitate, desfăşurat în 13 decembrie la Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă,, din Cluj Napoca. 4 . Postarea pe grupul ISJ Cluj Programe comunitare a unui ghid de stimularea progresului şcolar prin lectură activă operaţional în prezent în Finlanda. 5. Valorificarea experienţei furnizate de activităţile proiectului strategic e-Formare – Competenţe Integrate pentru Societatea Cunoaşterii pentru conştientizarea cadrelor didactice, directorilor asupra importanţei aplicării cunoştinţelor/abilităţilor obşinute de cadrele didactice participante la programele de formare în activitatea didactică cutentă, implicit a competenţelor TIC, curriculumului integrat, a abordărilor transcurriculare (comunicare du cel puţin 300 de cadre didactice consiliate). 6. Monitorizarea integrării în curriculum a activităţilor desfăşurate în cadrul unor proiecte derulate prin parteneriatele şcolare (Comenius, Leonardo da Vinci) pentru dezvoltarea de

16

competenţe cheie, prin abordarea creativă a curriculumului naţional în context interdisciplinar (Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Grup Şcolar de Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Colegiul Tehhnic de Transporturi ,,Transilvania,, din Cluj-Napoca, Grup Şcolar ,,Constantin Brâncuşi,, Dej): I.1.4.2. Valorile indicatorilor atinşi pe fiecare componentă în parte: 1. Domeniul INFORMARE OG1. Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013 Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. proiecte depuse: - 35 parteneriate şcolare multilaterale Comenius - 6 parteneriate şcolare bilaterale Comenius - 2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT - 7 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci - 6 vizite pregătitoare - 56 de cereri de finanţare pentru burse Comenius

Nr. proiectelor finanţate: - 14 parteneriate şcolare multilaterale Comenius (6 proiecte – 2010-2012, 8 proiecte – 2011-2013) , - 1 parteneriat şcolar bilateral Comenius (2011-2013) - 5 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci - 1 proiect Transfer of Inovation Leonardo da Vinci - 4 vizite pregătitoare - 1 vizită de studiu - 22 de proiecte prin FSE

Volumul finanţărilor: 216.000 euro prin Programul Sectorial Comenius, 370.000 prin Programul Sectorial Leonardo da Vinci, 5.036.000 lei prin FSE Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă Nr. produselor educaţionale: cel puţin 9 produse educaţionale în pregătire

2. Domeniul COORDONARE OG2. Asigurarea criteriilor privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o eficientă coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează în cadrul programului LLP, FSE, eTwinning, precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor rezultate Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 22 mobilităţi Nr. total de mobilităţi: 39 de mobilităţi la care au participat: 63 de cadre didactice, 26 de directori, 38 de elevi, Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc în tot atâtea unităţi de învăţământ Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 3 (Grup Şcolar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca, Şcoala Viişoara, Şcoala ,,Andrei Şaguna,, Turda) Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100% Nr. produselor educaţionale: cel puţin 9 produse educaţionale în pregătire Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor acţiunilor derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 6 website-uri noi

3. Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013 Indicatori Nr. profesorilor beneficiari: 69 de cadre didactice

17

Sem. I, 2011-2012

Nr. ore de consultanţă: 69 de cadre didactice Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 232 de şcoli

4. Domeniul FORMARE OG4. Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice Nr. cursurilor de formare: 1 Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc în tot atâtea unităţi de învăţământ

5. Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE OG5. Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc în tot atâtea unităţi de învăţământ Nr. activităţilor de informare: 143 Nr. de profesori promotor: 251

6. Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES OG6. Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori Sem. I, 2011-2012

Studiu anual de impact inclus în raportul anual: - evaluarea indicatorului în sem al II-lea Nr. de şcoli care participă la studiul anual de impact: 4 Nr. de mobilităţi valorificate educaţional: 29 Nr. de produse valorificabile educaţional: - evaluarea indicatorului în sem al II-lea Nr. de produse premiate: - evaluarea indicatorului în sem al II-lea

Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE OG.7. Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării, valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul educaţiei şi formării Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. activităţilor: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc în tot atâtea unităţi de învăţământ Nr. de profesori beneficiari: f.n./ 54 de cadre didactice participante Nr. de elevi beneficiari: - 38 de elevi au beneficiat de mobilităţi Nr. produselor transferabile: - evaluare indicatorului în sem. al II-lea

Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER OG8. Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs Indicatori Sem. I, 2011-2012

Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea Nr. de utilizatori: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE ŞCOALĂ EUROPEANĂ: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea Nr. de produse premiate: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea

18

I.1.5. Managementul activităţilor educative I.1.4.1. Activitatea de monitorizare a proiectelor şi programelor educative ale şcolilor ce a relevat următoarele:

Ø a devenit o preocupare şi o constantă iniţierea şi desfăşurarea de proiecte si programe educative;

Ø proiectele educative dezvoltate pe nevoile educaţionale ale şcolilor / elevilor au impact în viaţa şcolii şi a comunităţii;

Ø subproiectele sunt concepute în funcţie de interesele şi aptitudinile elevilor, pe niveluri de învăţământ, astfel încât o bună parte din comunitatea şcolară este cuprinsă în diferite activităţi ale unui proiect;

Ø au fost propuse de către unităţile de învăţământ 26 de proiecte judeţene, 42 de proiecte interjudeţene / regionale propuse de unităţi de învăţământ pentru Calendarul activităţilor educaţionale(CAE) al MECTS, 10 de proiecte naţionale / internaţionale propuse de unităţi de învăţământ pentru a fi incluse în CAE al MECTS, 2 proiecte naţionale / internaţionale propuse de ISJ Cluj pentru CAE al MECTS: Festivalul Internaţional de Teatru în limba Engleză şi Concursul Naţional Media Kinder;

Ø Sprijinirea iniţiativelor unor şcoli în mediatizarea activităţilor din cadrul proiectelor prin: postarea pe site-ul ISJ a activităţilor educative de impact la nivel judeţean, naţional, regional; stimularea profesorilor de a face cunoscute activităţile educative din şcoli prin departamentul de imagine al ISJ; apariţia în presa scrisă şi cea vorbită a acelor aspecte care să contribuie la valorizarea activităţilor educative din şcoli- Festivalul Naţional al Şanselor Tale, săptămâna educaţiei permanente;

Ø Sprijinirea activităţilor nonformale, de educaţie complementară, educaţie globală, educaţie pentru dezvoltare, educaţie pentru sănătate, educaţie interculturală, antreprenorială, civică, prin încheierea de parteneriate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi monitorizarea impactului educativ al programelor extraşcolare propuse de colaboratori/ parteneri în unităţile de învăţământ, prin evaluarea rapoartelor de activitate - ONG-uri: World Vision România, Napoca Rally Academy, Art Act, Noi Orizonturi, AIESEC, Fundaţia Comunitară Cluj, FRCCF, Asociaţia Preventis, Media Kinder, Expo Transilvania şi colaborarea cu comunitatea locală: ISU, IPJ, Primăria municipiului Cluj- Napoca.

Proiecte / programe / campanii naţionale coordonate de MECTS / MECTS şi partenerii săi, implementate la nivel judeţean de ISJ Cluj:

Ø Educaţia pentru sănătate în şcoala românească Ø Şcoli pentru un viitor verde – 83 de şcoli din judeţul Cluj Ø Televiziune elevilor Ø Metro Kid, investeşte în educaţie Ø gROw, AIESEC Ø Tetra Pack

Proiecte şi programe judeţene desfăşurate în parteneriat cu instituţii şi organizaţii guvernamentale sau nonguvernamentale cu impact judeţean, regional, naţional

• Campania de responsabilizare socială Napoca Rally Academy • Cluburile IMPACT – partener Fundaţia “Noi Orizonturi” • Micii Iconari – partener Asociaţia Modus Vivendi • Our Children – our Futur - partener Centrul de voluntariat Cluj • Youth Bank - anul VI – partener Fundaţia Comunitară Cluj

program administrat de tineri liceeni care urmăreşte constituirea, promovarea şi administrarea unui fond special destinat proiectelor liceenilor şi implementate de aceştia în folosul comunităţi - lansat în liceele / colegiile din Cluj - Napoca

19

• Săptămâna prevenirii criminalităţii – partener IPJ Cluj, activităţi desfăşurate la Liceul Teoretic „A. Iancu”, Colegiul Naţional „E. Racoviţă” şi Colegiul Naţional „G. Coşbuc”

• Ziua Mondială a Educaţiei • Ziua Europeană a Luptei împotriva Traficului de Persoane - parteneri Centrul

Regional de Prevenire a Traficului de Persoane, Centrul Raţiu pentru Democraţie, Soroptimist Internaţional Cluj, IPJ Cluj, World Vision, Biroul Zonal Cluj, Centrul de Dezvoltare al Carierei Cluj, Consiliul local Cluj Napoca, Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală, Serviciul Protecţia Copilului, Familiei şi Dezvoltare Comunitară, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj

• Campania antiviolenţă – Concursul Stop violenţei asupra femeilor! – parteneri: PATRIR, Soroptimist Internaţional Cluj, IPJ, Cluj

• Fii bun şi de Crăciun – partener Expo Transilvania • Pomul de Crăciun al companiilor clujene – organizator Primăria Cluj - Napoca • Crăciunul Copiilor - partener FRCCF şi Hipermarketul CORA

I.1.5.2 Monitorizarea practicării unui management al activităților educative implicat la toate nivelurile

• Activitatea de consiliere şi formare A fost coordonată şi monitorizată în cadrul activităţilor metodice organizate pe zone / cercuri, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în următoarele unităţi de învăţământ: Liceul Teoretic,, Liviu Rebreanu’’ Turda, Şcoala cu clasele I-VIII “C. Brâncuşi” Cluj – Napoca, Colegiul Tehnic “Energetic”Cluj – Napoca, Liceul Teoretic,, Petru Maior’’Gherla, Şcoala cu clasele I-VIII “Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII, Ceanu Mare, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga“Cluj – Napoca, Liceul Teoretic ,,Al. Papiu Ilarian’’ Dej.

Au participat peste 300 de cadre didactice, coordonatori de proiecte şi programe educative, directori adjuncţi, profesori diriginţi.

Participarea la stagii de formare pe componenta educaţie permanentă / a diferitelor componente ale educaţiei complementare s-a concretizat în participarea la

Ø traininguri MECTS- EDSANO, Program naţional de educaţie pentru sănătate în şcoala românească;

Ø Seminarul naţional Viaţa mea: un “joc” serios; Seminarul naţional Şcoala altfel, în spiritul cercetăşiei; Programul educativ Şcoli pentru un viitor verde;

Ø Schimburi de experienţă, simpozioane, seminarii, conferinţe, dezbateri pe teme de educaţie nonformală, în parteneriat cu Asociaţia Noi Orizonturi, Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie, Centrul Raţiu pentru Democraţie, AIESEC România, Organizaţia Naţională Cercetaşii României.

Ø derularea parteneriatului cu Asociaţia Learn and Vision, în vederea implementării cu succes a săptămânii Şcoala altfel;

Ø activităţi de formare pentru profesorii diriginţi, în cadrul Cluburilor Impact. • Concursuri şi festivaluri

S-a încurajat, stimulat şi asigurat participarea elevilor din şcolile clujene la concursuri si festivaluri judeţene / interjudeţene / naţionale:

• Concursul Naţional Toleranţă şi Convieţuire în Spaţiu Public – organizator principal Centrul Raţiu pentru Democraţie, Colegiul “ Emil Negruţiu” Turda

• Invitaţie La Castel - festival judeţean de muzică folck – parteneri Asociaţiile Modus Vivendi şi Concilium, Universitatea “Babeş Bolyai”

20

• Datini şi Obiceiuri din străbuni – festival – concurs judeţean - organizator principal Liceul Teoretic“Eugen Pora” Cluj – Napoca

• Raza Soarelui – festival interjudeţean de colinde – organizator principal Şcoala cu clasele I –VIII Ceanu – Mare

165 de elevi din 10 unităţi de învăţământ • Proiectele Consiliului Judeţean al Elevilor

S-a asigurat consilierea şi susţinerea iniţiativelor şi proiectelor Consiliului Judeţean al Elevilor: - Alegerile la nivel judeţean - Participarea la Conferinţe Naţionale / Interregionale / Regionale

• Activităţile Palatului şi Cluburilor Copiilor din judeţ o Structura organizatorică – elevi înscrişi

- Palatul Copiilor Cluj - 5115 elevi - sediul central - filiala Mărăşti - filiala Caps - filiala Băişoara

- Clubul Copiilor Turda - 1135 elevi - Clubul Copiilor Dej - 1071 elevi - Clubul Copiilor Câmpia Turzii - 516 elevi - Clubul Copiilor Gherla - 478 elevi - Clubul Copiilor Huedin - 469 elevi

o Numărul elevilor înscrişi la cercuri:

o Activităţi organizate

- Ziua porţilor deschise - Sediul central - octombrie 2011 - Festivalul Zmeelor, ediţia a XII-a - Băişoara, octombrie 2011 - 8 judeţe participante, 65

copii - Carnaval de Halloween – Palatul Copiilor – noiembrie 2011 - 350 participanţi - „Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă – Iulius Mall, decembrie 2011- 800

participanţi

21

- Festivalul Naţional „Serbările zăpezii”, ediţia a XI-a - Băişoara, februarie 2012 - 12 judeţe participante, 1750 de participanţi

- tabere de învăţare a schiului: 6 serii, Băişoara, decembrie 2011 - februarie 2012 - 290 copii

- excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps – 230 copii - cursuri pentru învăţarea înotului – 542 copii - minispectacole şi expoziţii cercuri - peste 750 copii

o Rezultate obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale Competiţii internaţionale:

Ø Premii I (Serbia, Cehia, Italia, Germania, S.U.A.): 5 Ø Premii II (Serbia, Italia, Germania): 4 Ø Premii III (Serbia, Germania, Japonia, Macedonia): 7

Competiţii naţionale: Ø Premii I: 19 Ø Premii II: 21 Ø Premii III: 23

I.2. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei și creșterea siguranţei elevilor

- Strategia județeană de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar al judeţului Cluj

Complexitatea şi diversitatea fenomenului violenţei este un fapt recunoscut pe plan internaţional. Statisticile raportate în mass-media măsoară variate tipuri de violenţă observate în şcolile româneşti, de la cele mai subtile până la cele care intră sub incidenţa codului penal.

Şcoala este locul unde se promovează modele, valori, se creează contextul necesar pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă, morală a copilului. De aceea, una din cele mai importante condiţii pentru eficienţa procesului educaţional este asigurarea unui mediu sigur pentru elevi şi cadrele didactice, atât din punct de vedere fizic (siguranţa fizică), cât şi subiectiv (sentimentul de siguranţă).

Pentru a preveni şi combate violenţa, este nevoie să formăm elevilor, cadrelor didactice, părinţilor competenţele necesare pentru a comunica eficient, a rezolva probleme, a se adapta la cerinţele şcolii astfel ca, printr-o colaborare autentică între factorii implicaţi, şcoala să faciliteze valorificarea optimă a potenţialului elevilor şi asistarea lor în construirea propriului drum în viaţă.

Toate acestea nu sunt posibile fără a conlucra într-un parteneriat activ atât cu factorii direct implicaţi în procesul educaţional, cât şi cu alte instituţii şi organizaţii care au ca obiect al activităţii promovarea toleranţei, incluziunii şi securităţii la nivel social. În acest sens, comisia judeţeană de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar şi-a propus pentru anul şcolar 2011-2012 următoarele obiective: 1. Crearea unui climat securizant în unităţile de învăţământ şi în proximitatea acestora;

2. Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor, privind gestionarea situaţiilor de violenţă; 3. Oferirea de alternative educaţionale pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la activităţi extracurriculare, nonformale; 4. Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între unităţile de învăţământ şi comunităţile locale, privind prevenirea şi reducerea violenţei;

Activităţi desfăşurate: - încheierea de protocoale de colaborarea cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj -

Compartimentele de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, Serviciul de Investigaţii

22

Criminale, Serviciul de Ordine Publică şi Serviciul Poliţiei Rutiere – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Al. Vaida – Voevod” Cluj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

- concursul naţional de eseuri “Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” – coordonat de Colegiul “Emil Negruţiu” Turda;

- „Săptămâna prevenirii criminalităţii” – activităţi de tip debate Prevenirea implicării tinerilor în fapte antisociale, atât în calitate de autori, cât şi ca victime ale unor infracţiuni

- monitorizarea modului de aplicare a prevederilor legislative, privind siguranţa în unităţile de învăţământ.

23

II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant

II.1 : Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate II.1.1. Priorităţile manageriale ale semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au vizat : - restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev; - reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim admis de lege; - sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale; - facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip Şansa a doua; - diversificarea ofertei de servicii educaţionale prin asigurarea şanselor egale la educaţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare

Unităţi de învăţământ 2010 - 2011 Unităţi de învăţământ 2011 - 2012

Total Cu personalitate juridică Structuri Total Cu personalitate

juridică Structuri

448 218 230 438 217 221 Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone

Grădiniţe Şcoli I-IV Şcoli I-VIII Licee Grupuri şcolare, Colegii Tehnice

SAM


PJ Structuri PJ Structuri PJ Structuri Şcoli Grădiniţe

Cluj 25 32 0 1 15 0 40 0 7 1 Turda 5 10 0 0 5 1 6 1 0 0

Câmpia Turzii 4 5 0 0 2 0 2 0 0 0

Dej 5 6 0 1 3 0 4 0 1 0 Gherla 3 4 0 0 1 1 3 1 0 0 Huedin 1 3 0 2 0 0 2 0 1 0 Rural 0 45 4 91 72 19 3 0 0 0

TOTAL 43 105 4 95 98 21 60 2 9 1

Indicatori de performanță relevanți: II.I1.Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

II.I2. Reducerea cu 5% a ratei absenteismului şcolar II.I3. Creşterea cu 5 % a competenţelor de înţelegere a oricărui text dat

24

Licee teoretice

Licee vocaţionale/alternative educaţionale

Colegii naţionale

Grupuri şcolare

Colegii tehnice

Arte Teologice Sportiv Waldorf Cluj 12 3 6 1 1 4 4 9

Turda 2 0 0 0 0 1 0 3 Câmpia-

Turzii 1 0 0 0 0 0 0 1 Dej 1 0 0 0 0 1 2 0

Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0 Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0 Rural 1 0 0 0 0 0 2 0

TOTAL 20 3 6 1 1 6 10 13 II.1.3. Efective de elevi

Nr. total

elevi

Nr.

preşcolari

Nr. elevi înv.

primar

Nr. elevi înv.

gimnazial

Nr. elevi înv.

liceal

Nr. elevi

an de com

pletare

Nr. elevi

înv. postliceal şi şcoală de m

aiştri

Nr. elevi „A

doua şansă” - prim

ar

Nr. elevi „A

doua şansă” – secundar inferior

Nr. elevi înv.

special

91725 21745 21682 21186 25657 181 381 90 152 1783 II.1.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei

S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, prin: a) Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi

cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate juridică (structuri):

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică an şcolar 2010-2011

Modificări an şcolar 2011-2012

1. Grupul Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca

Desfiinţare şi comasare prin absorbţie cu Grup Şcolar "Alexandru Borza"

2. Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Gherla Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Şcoala nr.1 Gherla

b) Desfiinţarea unor unităţi arondate(structuri):

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

1. Şcoala cu clasele I-IV Hăşdate

2. Şcoala cu clasele I-IV Silivaş

3. Şcoala cu clasele I-IV Babdiu, comuna Bobâlna

4. Şcoala cu clasele I-IV Călăţele Pădure, comuna Călăţele

5. Şcoala cu clasele I-IV Corneşti, comuna Gârbău 6. Şcoala cu clasele I-IV Cacova Ierii, comuna Iara

25

7. Şcoala cu clasele I-IV Vidreni I, comuna Măguri-Răcătău 8. Şcoala cu clasele I-IV Rogojel Cămin, comuna Săcuieu 9. Şcoala cu clasele I-IV Ceaba, comuna Sânmartin

10. Şcoala cu clasele I-IV Curtuiuşul Dejului, comuna Vad

c) Înfiinţare de unităţi cu Personalitate Juridică

Nr. crt.


1. Şcoala cu clasele I-VIII Mera, comuna Baciu

d) Şcoli cu clasele I – VIII transformate în Şcoli cu clasele I-IV

Nr. crt.


1. Şcoala cu clasele I-VIII Mica 2. Şcoala cu clasele I-VIII Bucea, comuna Negreni

3. Şcoala cu clasele I-VIII Deușu, comuna Chinteni 4. Şcoala cu clasele I-VIII Fizeșu Gherlii

II.1.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013

La sfârşitul semestrului I a fost întocmit proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar

2012-2013, care a fost înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform calendarului. Comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012/2013 şi-a desfăşurat activitatea în baza Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2012 – 20123, aprobată prin OMECTS nr.6694 din 20.12.2011. Comisia a centralizat propunerile unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ, le-a analizat, corelându-le cu propunerile de restructurare a reţelei unităţilor de învăţământ discutate în cadrul consultărilor cu primarii şi directorii unităţilor de învăţământ şi cu rezultatele studiului de specialitate realizat din perspectiva argumentelor psihologice,sociologice şi economice,în care au fost implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, autorităţile locale şi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. Corelarea acestor date a condus la următoarele propuneri: A. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, propunerile sunt de funcţionare a unui număr de 223 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ( la care se adaugă cele 7 cluburi ), prin:

- Desfiinţarea următoarelor unităţi (3) cu personalitate juridică: o GRADINITA "ARMONIA" CAMPIA TURZII - devine structură la GRADINITA "LUMEA

PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII o GRADINITA "POIANA FERMECATA" CAMPIA TURZII - devine structură la

GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII - Înfiinţarea unei unităţi cu personalitate juridică:

o SCOALA CU CLASELE I-VIII VAIDA CAMARAS COM. CAIANU - Desfiinţarea unor structuri (14):

26

o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL FAURENI COM. VULTURENI o SCOALA CU CLASELE I-IV BERINDU COM. SANPAUL o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL LUJERDIU COM. CORNESTI o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CALARASI GARA o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL LITA COM. SAVADISLA o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SURDUC COM. IARA o SCOALA CU CLASELE I-IV RASCA COM. MAGURI RACATAU o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NIMA CATUN COM. MINTIU GHERLII o SCOALA CU CLASELE I-IV GHIRISU-ROMAN COM. MOCIU o SCOALA CU CLASELE I-IV BOGOMIR COM. NEGRENI o SCOALA CU CLASELE I-IV MODONESTI COM. SACUIEU o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CAPS COM. VALEA IERII o GRADINITA "POIANA CU CASTANI" - STRUCTURA 3 TURDA o GRADINITA "RAZA DE SOARE" - STRUCTURA 1 CLUJ-NAPOCA

- Înfiinţarea unor structuri (2): o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL VANATORI COM. CIUCEA o GRADINITA "DUMBRAVIOARA" - STRUCTURA 1 CLUJ-NAPOCA

- Transformarea unor structuri din scoli cu clasele I-IV în grădiniţe prin desfiinţarea ciclului primar (4): o SCOALA CU CLASELE I-IV DANGAU MARE COM. CAPUSU MARE o SCOALA CU CLASELE I-IV SALICEA COM. CIURILA o SCOALA CU CLASELE I-IV FUNDATURA COM. ICLOD o SCOALA CU CLASELE I-IV MICA

- Transformarea unor structuri din grădiniţe în scoli cu clasele I-IV prin înfiinţarea ciclului primar (2): o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL AGARBICIU COM. CAPUSU MARE o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SCRIND FRASINET COM. MARGAU

- Rearondarea unor structuri în cadrul grădiniţelor: o GRADINITA "ARMONIA" - STRUCTURA 1 CAMPIA TURZII devine structura la

GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII o GRADINITA "POIANA CU CASTANI" - STRUCTURA 2 TURDA devine structura la

LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA o GRADINITA "POIANA FERMECATA" - STRUCTURA 1 CAMPIA TURZII devine

structura la GRADINITA "LUMEA PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII o GRADINITA "POIANA FERMECATA" - STRUCTURA 2 CAMPIA TURZII devine

structura la GRADINITA "LUMEA PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII - Schimbare de denumiri: o SCOALA CU CLASELE I-VIII BELIS se va numi Scoala gimnazială "AVRAM IANCU"

BELIȘ o Grup Școlar Huedin se va numi Liceul Tehnologic “Vlădeasa”Huedin

- Schimbarea denumirilor tuturor unităţilor de învăţământ conform OMECTS 6564/13 decembrie 2011(vezi anexa 1).

B. Cifrele de şcolarizare propuse: - pentru nivelul preprimar: 861 de grupe; - la ciclul primar: 1236 clase dintre care 225,8 clase pregătitoare, 244,66 clase I; - la ciclul gimnazial: 945,92 clase; - învăţământ liceal zi: s-a propus pentru cei 5264 de absolvenţi ai claselor a VIII-a, alocarea unui număr de 188 clase repartizate astfel:

- filieră teoretică- 81 de clase;

27

- filieră tehnologică- 85 de clase; - filieră vocaţională- 22 de clase; Clasele de la filiera tehnologică au fost repartizate în conformitate cu procentele stabilite în documentele de proiectare strategică a nevoilor pieţei muncii la nivel regional(PRAI) şi local(PLAI). La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 8 clase. La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a ( 2 la filiera teoretică ş i9 la filiera tehnologică), 13 clase a XII-a pe ruta progresivă seral, pentru a da astfel posibilitatea de a-şi continua studiilor şi absolvenţilor şcolilor profesionale din seriile anterioare. La şcoala postliceală şi de maiştri finanţate de la bugetul de stat s-au propus: 8 clase la şcoala postliceală ( 7 la zi şi 1 la seral) si 2 clase de mastri( 1 la zi şi 1 la seral). II.1.6. Facilitarea accesului la rute flexibile şi personalizate de învăţare şi formare profesională prin dezvoltarea învăţământului particular şi a alternativelor educaţionale (Montessori, Step by step, Waldorf.)

Date statistice referitoare la unităţi, efective, resurse umane, dinamica înfiinţării/desfiinţării:

Nr.

crt.

Forma de

învăţământ

Unităţi de

învăţământ

Cadre

didactice im

plicate

Elevi/copii im

plicaţi

Desfiinţate

Nou

înfiinţate

1. Preprimar 27 (12 acreditate)

225 1616 - Gradinița Daniela

2 Primar 5 (2 acreditate)

28 189 - Liceul Creştin Pro Deus, Cluj-Napoca

3 Gimnazial 3 (2 acreditate)

34 144 - Liceul Creştin Pro Deus, Cluj-Napoca

4 Liceal 5 (3 acreditata)

97 1368 - Liceul Virgil Madgearu şi Liceul Creştin Pro Deus,

Cluj-Napoca 5 Postliceal 9

(7 acreditate) 106 2633 - -

TOTAL 49 (25

acreditate)

500 6051 - 2

II.1.7. Analiza situatiei învătământului particular clujean Politica educaţională a anului şcolar 2011/2012 care a guvernat activitatea unităţilor de învăţământ particulare a fost cea a calităţii în educaţie. Din tabel se poate desprinde că a crescut numărul grădiniţelor şi efectivele lor de copii, respectiv s-a înfiinţat încă o grădiniţă şi nivel primar, gimnazial şi liceal (în Floreşti, şi Cluj-Napoca, Liceul Virgil Madgearu şi Liceul Pro Deus). Toate grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare, cu cadre didactice calificate. De asemenea, a fost autorizată Grădiniţa Daniela din Floreşti şi acreditată Grădiniţă Millenium din Cluj-Napoca, a fost acreditat Liceul Virgil Madgearu şi două şcoli postliceale sanitare ( Ocrotirea şi Sf. Bartolomeu din Cluj-Napoca). De asemenea, au crescut efectivele de elevi la licee (frecvenţă redusă), dar a scăzut la gimnaziu. In acest an şcolar s-a menţinut cererea foarte mare pentru şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii.

28

Principiul calităţii în educaţie se poate realiza doar acceptând că în centrul educaţiei se află elevul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere.

Activităţi metodice pe sem I s-au desfăşurat la Grădiniţa Reformată Csemete, Grădiniţa Panda, Şcoala Internaţională Spectrum şi la Grădiniţa Little Giants din Cluj-Napoca. Grădiniţa Bobocel a realizat activităţi cu copiii bolnavi de autism. De asemenea, toate grădiniţele au linkuri, pagini web pentru promovarea imaginii.

Unele unităţi de învăţământ au parteneriate naţionale şi internaţionale: Şcolile Postliceale Henri Coandă din Cluj-Napoca şi Turda, Şcoala Internaţională, Şcoala Elf, Grădiniţele Millenium, Gina, Helen, Patricia etc.

Directorii unităţilor de învăţământ au participat la şedinţele cu directorii, au predat planurile manageriale, proiectele de încadrare cu personal didactic şi au completat fişele de autoevaluare, în vederea obţinerii calificativelor anuale pentru activitatea managerială desfăşurată în anul şcolar 2010-2011. Unele unităţi au organizat concursuri pentru posturi didactice vacante: Grădiniţa Ary, Panda, Liceul Virgil Madgearu etc.

Probleme sunt cu unele grădiniţe la care directorii care nu au gradul didactic II şi în aceste situaţii sunt obligate să angajeze pensionari, în regim de plata cu ora. De asemenea, nu toate planurile manageriale sunt bine întocmite, impunându-se necesitatea consilierii şi monitorizării acestor unităţi.

Colaborarea între Fundaţiile, Asociaţiile unităţilor de învăţământ particulare cu I.Ş.J. Cluj este foarte bună. Există metodişti, mentori pentru învăţământul particular, iar Comisia Consultativă a învăţământului particular are o activitate apreciată.

Unităţile de învăţământ particular sunt cuprinse de ISJ în inspecţiile de specialitate, în inspecţiile tematice şi în inspecţiile generale. Unităţi care au avut inspecţii tematice sau generale au fost Şcoala Elf, Grădiniţa Ţăndărică, Scoala Internaţională, Liceul UCECOM Spiru Haret, Liceul Horea Cloşca şi Crişan, Şcolile postliceale Ocrotirea, Cluj-Napoca, Henri Coandă, Turda, Acoperământul Maicii Domnului Turda, Grădiniţele Sfântul Stelian, Sfânta Ana, Millenium, Patricia, Ary, Bethania, Cluj-Napoca etc.

II.1.8. Alternativele educaţionale

Reţeaua unităţilor de învăţământ din cadrul alternativelor educaţionale Alternativa educaţională reprezintă forma de organizare şcolară care propune forme şi metode de organizare şi funcţionare a activităţii instructiv-educative, altele decât formele specifice unei epoci, sau care apar într-un anumit context social. O alternativă educaţională: - corectează unele imperfecţiuni ale sistemului oficial; - substituie unele forme de educaţie prin metodologii didactice diferite sau complementare; - restructurează cadrul de organizare şi funcţionare al instituţiei şcolare. Pluralismul educativ este promovat prin existenţa a cinci alternative în cadrul sistemului naţional de învăţământ: 1. Waldorf a) Pedagogia Waldorf b) Pedagogia curativă Waldorf 2. Step by Step 3. Montesori 4. Freinet 5. Planul Jena

Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale

29

• Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” Cluj-Napoca– Step by step • Liceul Teoretic .,,Bathory Istvan” Cluj-Napoca – Step by step • Şcoala nr. 1 Gherla- Step by step • Şcoala nr. 1 Dej - Step by step • Grădiniţa şi Liceul Waldorf – Cluj-Napoca • Grădiniţa şi Şcoala Waldorf ,,Michael” – Turda • Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca– Pedagogie curativă • Grădiniţa şi Şcoala Reformată cu pedagogie Montessori – Cluj-Napoca

Unitătile de învătământ din judetul Cluj care organizează alternative educaţionale

1. Alternativa educaţională STEP BY STEP

Nr. crt.

Denumirea unitatii de invatamant

Număr de clase pe ani de studii şi număr de elevi

Limba de predare

Clasa I Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Nr. cls

Nr. elevi

Nr. cls

Nr. elevi

Nr. cls

Nr. elevi

Nr. cls

Nr. elevi

1 Liceul Teoretic "Eugen Pora", Cluj-Napoca

1 19 1 19 1 18 1 26 Română

2. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1, Gherla

1 20 2 32 1 16 1 20 Română 1 20 1 21 1 15 1 15 Maghiară

3. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Dej

- - 1 21 2 40 Română - - 1 12 Maghiară

4. Liceul Teoretic „Báthory István”, Cluj-Napoca

1 25 1 24 1 19 1 22 Maghiară

Alternativa educaţională Waldorf

Cluj – Napoca

nr. crt.

Denumirea unitatii de

invatamant


Clasa a IX-a

Limba de predare

Clasa I Clasa a II-a Clasa a

III-a Clasa a V-a Nr. cls

Nr. elevi

Nr.cls

Nr. elevi

Nr.cls

Nr. elevi

Nr. cls

Nr. elevi

1. Liceul Waldorf, Cluj-Napoca

1 7 1 7 1 10 1 10 1/18 rom. 1 8 1 8 - - - - - mag

h.

Grădiniţa Waldorf

2 grupe combinate Limba română - 29 copii

Limba maghiară – 30 copii Turda

30

Nr Crtt

Denumirea unitatii de

invatamant

Grădiniţa Waldorf


Limba de predare

Clasele II-III-IV

Simultan

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VIII-a

1. Şcoala „Andrei Şaguna” Turda

O grupă combinată cu 15

copii

1 10 10 11 1 elevi

Română

Şcoala Reformată cu Pedagogie Montessori, Cluj-Napoca

Numele unităţii de învăţământ

Grupa mică

Grupa mijlocie

Grupa mare/ pregatitoare


Clasa I

Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

Grădiniţa Reformată

Nr. 3 Bobiţă cu Pedagogie

Montessori Cluj- Napoca

1/15 1/15 1/13 - - - -

Şcoala Elementară

Reformată cu Pedagogie Montessori Cluj Napoca

- - - 1/9 1/10 1/5

Gimnaziu Reformat cu Pedagogie Montessori

Cluj- Napoca

- - - Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

1/13 1/5 1/5 -

Pedagogie curativă Cluj-Napoca - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

Activităti desfăşurate • Participarea reprezentanţilor învăţământului particular şi a alternativelor educaţionale la

Consfătuirea Naţională a Învăţământului Particular şi a Alternativelor Educaţionale de la Ploieşti

• Consfătuirea pe Alternativele educaţionale din judeţul Cluj unde s-au prezentat modificările şi cerinţele care au apărut cu aplicare LEN nr.1din 2011

• Întocmirea Planurilor manageriale, Rapoartelor de activitate de fiecare unitate de învăţământ

• Alegerea Comisiei Consultative a Învăţământului Alternativ şi desemnarea metodiştilor care să ajute la realizarea inspecţiei şcolare

• Îmbunătăţirea site-lui pentru învăţământul alternativ • Realizarea statelor de funcţii din învăţământul alternativ pentru cadrele didactice, cu ajutorul

compartimentului managementul resurselor umane

31

• Graficul inspecţiilor a cuprins activităţi la Liceul Waldorf, Cluj-Napoca şi Liceul Teoretic ,,Bathory Istvan” cu alternativa Sdtep by Step

• Activităţi de formare – Step by step şi Waldorf • Întocmirea Rapoartelor de evaluare internă de toate unităţile de învăţământ.

II.1.7. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevi români sau străini

Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011/2012, 56 de elevi-cetăţeni români au solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor: 23 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 16 au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 17 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.

Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011/2012, 5 de elevi-cetăţeni străini au solicitat

echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor: 2 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 1 a fost cuprins în învăţământul gimnazial şi 2 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.

0

5

10

15

20

25

Numărul elevilor, cetăţeni români, care au

solicitat echivalarea studiilor efectuate în

străinătate şi înscrierea într-o unitate de

învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului Cluj, pentru continuarea

studiilor

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal

Nivelul de învăţământ

Echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Anul şcolar 2011/2012_ semestrul I

00,20,40,60,8

11,21,41,61,8

2

Numărul elevilor, cetăţeni străini, care au

solicitat echivalarea studiilor efectuate în

străinătate şi înscrierea într-o unitate de

învăţământ preuniversitar de pe raza judeţului Cluj, pentru continuarea

studiilor

învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal

Nivelul de învăţământ

Echivalarea studiilor efectuate în străinătate

Anul şcolar 2011/2012_ semestrul I

32

II 2: Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar - prioritate din Foaia de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012 – Analiza absenteismului elevilor din şcolile din

judeţul Cluj2

II.2.1. Centralizator absenteism - şcoli judeţul Cluj (urban şi rural)

Luna

Număr total de absenţe

Rata absenteism

Număr absenţe motivate

Procentaj absenţe motivate

Număr absenţe

nemotivate

Procentaj absenţe

nemotivate

Cauza cea mai frecventă

Septembrie 118549 1,73% 62410 52,64 56000 47,36 % Cauze medicale

Octombrie 364787 5,60% 221547 60,73 146021 39,36% Cauze medicale

Noiembrie 323881 5,16% 187549 57,90 137256 42,10% Cauze medicale

Decembrie 172025 3,21% 105803 61,5 66101 38,5% Cauze medicale

Număr total de absenţe în semestrul I – 979 242 Număr total de absenţe nemotivate în semestrul I – 405 378 Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 573 864 Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (5,60) Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate: septembrie 47,36% Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate: decembrie 61,5% Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi

2 Studiu realizat în colaborare cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională

33

II.2.2. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL URBAN

Luna


Rata absenteism



Număr absenţe

nemotivate

Procentaj absenţe

nemotivate


Septembrie 101427 1,88 55471 54,69 45983 45,31 Cauze medicale

Octombrie 321665 6,18 199771 62,07 122030 37,93 Cauze medicale

Noiembrie 273677 5,87 160876 58,78 112796 41,22 Cauze medicale

Decembrie 148527 3,72 92875 62,53 55522 37,47 Cauze medicale

Număr total de absenţe în şcolille din mediul urban în semestrul I – 845 296 Număr total de absenţe nemotivate în şcolille din mediul urban în semestrul I – 336 331 Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 508 965 Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (6,18) Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate în şcolille din mediul urban: septembrie 45,31% Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate în şcolille din mediul urban: decembrie 62,53% Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi

septembrie octombrienoiembrie decembrie

Număr total de absen e

118548

364787323881

172025

050000

100000150000200000250000300000350000400000

Număr total de absențe - școli județul ClujRata absenteismului - semestrul I

1,73

5,6

5,16

3,21

septembrie octombrie noiembrie decembrie

47,3652,64

39,36

60,73

42,1

57,9

38,5

61,5

0

10

20

30

40

50

60

70


Comparație absențe nemotivate-motivate

Procentaj absen e nemotivate Procentaj absen e motivate

56000 62410

146021

221547

137256

187549

66101

105803

0

50000

100000

150000

200000

250000


Comparație număr absențe nemotivate-motivate

Număr de absen e nemotivate Număr de absen e motivate

34

II.2.3. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL RURAL

Luna


Rata absenteism



Număr absenţe

nemotivate

Procentaj absenţe

nemotivate


Septembrie 17122 1,17 6939 41,5 10017 58,5 Cauze medicale

Octombrie 43122 3,29 21776 50,49 21346 49,51 Cauze medicale

Noiembrie 48141 3,12 25614 52,12 23369 47,88 Cauze medicale

Decembrie 23498 1,73 12928 55 10579 45 Cauze medicale

Număr total de absenţe în şcolille din mediul rural în semestrul I – 131 883 Număr total de absenţe nemotivate în şcolille din mediul rural în semestrul I – 65 311 Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 66 572 Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (3,29) Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate în şcolille din mediul rural: septembrie 58,5% Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate în şcolille din mediul rural: decembrie 55% Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi II.2.4. Cauzele absenteismului

În prelucrarea datelor s-a luat în considerare cauza care a determinat numărul cel mai mare

de absenţe din fiecare şcoală. După cum se poate observa în tabele de mai sus, cel mai mare număr al absenţelor se datorează problemelor medicale, îmbolnăvirilor sezoniere, fiind amintite numeroase viroze şi cazuri de rubeolă. O analiză mai detaliată a ponderii cauzelor absenteismului se poate observa în tabelele de mai jos:

Cauzele absenteismului - şcoli din judeţul Cluj (URBAN + RURAL)


Număr de şcoli

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Nu e cazul 10 6 5 10 Cauze medicale 56 49 66 32 Reţinut pentru munci agricole 12 7 7 3 Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres faţă de şcoală

14 8 11 10

Program şcolar suprasolicitant 1 3 1 1 Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevii nefiind supravegheaţi

3 5 4 5

Neaducerea la timp a motivărilor 2 2 0 2 Dezinteresul elevilor 11 13 7 9 Întârzieri 6 10 10 9 Elevii provin din familii cu statut socio-economic scăzut

4 6 11 13

Dezinteresul familiei faţă de şcoală 14 16 12 15

35

Regulament şcolar permisiv 0 0 1 0 Teama de sancţiune 1 2 1 1 Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive

0 0 1 2

Abandon şcolar 2 1 0 2 Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în catalog

0 0 0 0

Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 1 0 0 0 Învoiri părinţi 2 5 0 3 Elevi care lucrează 3 3 1 2 Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 2 0 1 Elevi navetişti 6 1 4 8 Influenţa negative a grupului 0 0 3 2 Relaţie şcoală-familie deficitară 1 9 1 0 Fobie socială/şcolară 0 1 2 0 Fără răspuns 15 1 5 1

Cauzele absenteism - şcoli din mediul urban


Număr de şcoli Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Nu e cazul 5 0 0 3 Cauze medicale 35 28 35 17 Reţinut pentru munci agricole 1 1 1 0 Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres faţă de şcoală

1 1 0 1


2 0 2 4


1 4 5 7

Dezinteresul familiei faţă de şcoală 8 9 3 6 Regulament şcolar permisiv 0 0 0 0 Teama de sancţiune 1 2 0 1 Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive

0 0 1 2


0 0 0 0

Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 1 0 0 0 Învoiri părinţi 0 3 0 0 Elevi care lucrează 0 2 1 0 Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 2 0 1 Elevi navetişti 4 1 4 4 Influenţa negative a grupului 0 0 3 1 Relaţie şcoală-familie deficitară 1 8 0 0 Fobie socială/şcolară 0 1 2 0 Fără răspuns 11 0 2 0

36

Cauzele absenteism - şcoli din mediul rural


Număr de şcoli

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Nu e cazul 5 5 5 7 Cauze medicale 21 21 32 15 Reţinut pentru munci agricole 11 6 6 3 Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres faţă de şcoală

13 7 11 9


1 5 2 1


3 2 5 6

Dezinteresul familiei faţă de şcoală 6 7 9 9 Regulament şcolar permisiv 0 0 1 0 Teama de sancţiune 0 0 1 0 Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive

0 0 0 0


0 0 0 0

Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 0 0 0 0 Învoiri părinţi 2 2 0 3 Elevi care lucrează 3 1 0 2 Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 0 0 0 Elevi navetişti 2 0 0 4 Influenţa negativă a grupului 0 0 0 1 Relaţie şcoală-familie deficitară 0 1 1 0 Fobie socială/şcolară 0 0 0 0 Fără răspuns 4 1 3 1 Pentru reprezentarea grafică comparativă a cauzelor absenteismului am dat următoarele coduri:

Cauza cea mai frecventă Cod

Nu e cazul 0 Cauze medicale 1 Reţinut pentru munci agricole 2 Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres faţă de şcoală 3 Program şcolar suprasolicitant 4 Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevii nefiind supravegheaţi 5 Neaducerea la timp a motivărilor 6 Dezinteresul elevilor 7 Întârzieri 8 Elevii provin din familii cu statut socio-economic scăzut 9 Dezinteresul familiei faţă de şcoală 10 Regulament şcolar permisiv 11

37

Teama de sancţiune 12 Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive 13 Abandon şcolar 14 Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în catalog 15 Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 16 Învoiri părinţi 17 Elevi care lucrează 18 Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 19 Elevi navetişti 20 Influenţa negative a grupului 21 Relaţie şcoală-familie deficitară 22 Fobie socială/şcolară 23 Fără răspuns 24

Frecvenţă cauze absenteism – semestrul i (şcoli din mediul urban şi rural)

În graficul de mai sus se poate observa frecvenţa cauzelor absenteismului pe fiecare lună a

semestrului I. Pe abcisă sunt distribuite cauzele reprezentate prin coduri. Pe ordonată este reprezentată frecvenţa (numărul de şcoli care au precizat acea cauză ca fiind cea mai frecventă). Lunile cuprinse în semestrul I sunt reprezentate prin culori conform legendei. Analizând graficul de mai sus se poate observa că cele mai frecvente cauze ale absenţelor atât în luna septembrie cât şi în octombrie, noiembrie şi decembrie sunt cele de ordin medical (cod 1). A doua cauză semnalizată de şcoli (cu aceeaşi poziţie în fiecare lună) este cea reprezentată de dezinteresul familiei faţă de şcoală (cod 10). Dezinteresul faţă de şcoală a elevilor (cod 3) care provin din familii de etnie rromă este a treia cauză a absenteismului pentru luna septembrie, a patra, ca frecvenţă, pentru luna noiembrie şi pe locul cinci pentru luna decembrie. Consultând graficul şi tabelul cu codurile acordate fiecărei cauze, se poate analiza frecvenţa acestora în fiecare lună.

0510152025303540455055606570

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

38

SEPTEMBRIE

5

35

1 1 1 2 2

86

1

8

0 1 02

0 1 0 0 04

0 1 0

11

5

21

11 13

0 1 03

03

6

0 0 0 0 0 02 3

02

0 0 04

0

510

1520

25

3035

40

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

URBAN RURAL

OCTOMBRIE

0

28

1 13

02

79

4

9

02

0 1 0 03 2 2 1 0

8

1 0

5

21

6 7

0

5

0

6

1 2

7

0 0 0 0 0 02 1 0 0 0 1 0 10

5

10

15

20

25

30

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

URBAN RURAL

NOIEMBRIE

0

35

1 0 1 20

69

53

0 0 1 0 0 0 0 1 04 3

02 2

5

32

6

11

02

0 1 15

9

1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 03

0

510

1520

25

3035

40

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

URBAN RURAL

39

II.2.5. Analiza pe cicluri de învățământ

Ciclul preșcolar La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preşcolar şi al fiecărui cadru didactic, stimularea şi

monitorizarea participării şcolare a copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani la programul oferit de grădiniţă constituie o preocupare permanentă.

Rezultatele obţinute în urma cercetărilor subliniază rolul central al abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor în obţinerea succesului şcolar şi a unei stări de bine, precum şi faptul că dizabilităţile sociale şi emoţionale se asociază cu rezultate negative în plan şcolar şi social. Deoarece studiile de specialitate arată că dezvoltarea competenţelor socio-emoţională duc la scăderea abandonului şcolar, la nivelul judeţului Cluj avem două proiecte în acest sens.

1. Proiectul educaţional judeţean „Da, poţi!”, proiect în care sunt înscrise 16 grădiniţe, 134 educatoare şi 1975 copii

2. Proiectul prin Fondul Social European DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ ŞI SOCIALĂ A COPIILOR PREŞCOLARI CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE ÎN SCOPUL PREVENIRII FENOMENULUI DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A ŞCOLII în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai şi ISJ Alba. Din judeţul Cluj sunt înscrise 32 de grădiniţe, 229 educatoare şi 2820 de copii.

Direct legate de reducerea absenteismului şi de încurajarea participării şcolare sunt şi aspectele care privesc calitatea mediului educaţional şi calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare.

Mediul educaţional stimuleză copilul, îl ajută să se orienteze, să-l invite la acţiune, dar îi şi oferă un model de ordine şi disciplină, un model de armonie în ceea ce priveşte culorile, formele, texturile etc. Centrele de activitate, Orarul ilustrat, Regulile clasei/grupei, Calendarul naturii şi Jurnalul grupei nu lipsesc din mediul educaţional al clasei în nicio unitate. Se regăsesc, însă, la unele grupe foarte multe materiale atârnate pe pereţi. Aglomerarea sălii de gupă poate duce la disconfort şi la o stare de agitaţie generală.

Celelalte cicluri Toate școlile au comisii de monitorizare a absenteismului, care devin din ce în ce mai

eficiente în a colecta și transmite corect datele din rețea. Întocmirea unei machete cu elevii care au peste 30 absențe nemotivate / luna noiembrie, care a fost adusă in atenția Consiliului Local, împreună cu solicitarea de a interveni, cu mijloacele pe care acesta le are la dispozitie, alături de școală, în vederea combaterii absenteismului elevilor.

DECEMBRIE

3

17

01 1

4

1

67 7

6

01

21

0 0 0 01

4

10 0 0

7

15

3

9

01 1

32

6

9

0 0 01

0 0

32

0

4

10 0

1024681012141618

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

URBAN RURAL

40

Vizite ale învățătorilor/diriginților/mediatorului școlar la domiciliile elevilor cu absențe, o dată pe lună, existând în portofoliile acestora dovezi ale dialogului cu familiile, înștiințări asupra situației scolare a elevilor, asupra consecințelor acumulării unui număr de absențe nemotivate. Întâlniri cu psihologul şcolii, atât elevii care sunt în evidenţă cu multe absenţe, cât şi părinţii acestora Parteneriat cu poliţia şi cu Departamentul de Asistenţă socială din Primărie

Aplicare de chestionare elevilor cu absenţe şi părinţilor (Liceul Teoretic “Gelu Voevod” Gilău).

Protocoale de colaborare cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, Fundaţia Umanitară Rescue Cluj, Fundaţia Creştină Diakonia.

Aplicarea de sancțiuni elevilor care au multe absențe nemotivate, în conformitate cu regulamentul școlar în vigoare.

Prelucrarea şi înştiinţarea în scris a părinţilor şi elevilor în ce priveşte drepturile şi îndatoririle tuturor părţilor implicate în procesul instructiv-educativ, şcoala, elevi, părinţi, comunitate locală cu menţionarea expresă a modalităţilor de anunţare şi motivare a absenţelor.

Întâlnire cu cadrele medicale în scopul prevenirii şi diminuării transmiterii virozelor-activitate în cadrul parteneriatului cu dispensarul „Sănătatea la raport

Informarea părinţilor în legătură cu numărul absenţelor cauzate de reţinerea elevilor acasă pt. diferite munci în gospodărie.

Implicarea Poliţiei in situații deosebite. Completarea de către fiecare diriginte în parte, a fişelor psihopedagogice şi a unui raport privind situaţia elevilor cu un nr.mare de absenţe. Colaborarea permanentă cu Serviciul de Asistenţă Socială şi Poliţia de Proximitate.

Monitorizare strictă a elevilor care nu vin la prima oră sau pleacă de la ultimele ore Monitorizarea elevilor ce înregistrează absenţe şi a cazurilor de abandon scolar. Aplicarea de chestionare în vederea stabilirii cauzelor absenteismului şi abandonului şcolar. Adecvarea tematicii orelor de dirigenţie în vederea unei optime integrări şcolare şi sociale. Conceperea unui plan de intervenţie pentru rezolvarea situaţiei prin identificarea de către

diriginte a unor măsuri amelioratorii. Discutarea, în particular, a incidentului / situaţiei cu elevul şi căutarea împreună a unor

soluţii pentru evitarea repetării incidentului Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative extracurriculare, concursuri sportive,

excursii şi drumeţii, serbări, în care au fost antrenaţi elevii aflaţi în situaţii de risc. Susţinerea de lectorate şi şedinţe cu părinţii pe teme ce abordează comportamentul de risc. Informarea elevilor privind pericolul social al vagabondajului, implicării în grupuri

infracţionale. Exemplificări pozitive şi negative în cadrul careului cu elevii. Parteneriat multiregional pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.

Desfăşurarea, în cadrul orelor de dirigenţie, de activităţi menite să prevină şi să reducă fenomenul de absenteism, şi să-i motiveze pe elevi pentru studiu, de exemplu: „Cauzele şi efectele absenteismului”, „Ce este important pentru mine?”, „Strada şi capcanele ei . Ce fac dacă sunt singur acasă

Desfăşurarea de proiecte / activităţi educative menite să prevină şi să reducă fenomenul absenteism, şi să-i motiveze pe elevi pentru studiu, de exemplu: POS DRU „Împreună vom reuşi”, „Traficul de persoane”

Antrenarea elevilor cu probleme de absenteism în activităţile extracurriculare şi extraşcolare cât şi în proiectele educative derulate în şcoală:

• Halloween (confecţionare şi prezentare de bostănei)

41

• Participarea elevilor la concursul de colinde Raza Soarelui • Atelier de lucru pentru confecţionarea ornamentelor de Crăciun • Implicarea în Serbarea Crăciunului

Dezvoltarea de teme care vizează reducerea absenteismului în cadrul orelor de dirigenţie. (Dezbatere – Regulament de ordine interioară)

Desfăşurarea unei întâlniri de lucru a membrilor Consiliului elevilor şi discutarea problemelor de absenteism cât şi propunerea de activităţi în sprijinul reducerii acestuia;

Implicarea Consiliului elevilor in monitorizarea absentelor Întocmirea, de către diriginţi, începând cu luna noiembrie, a câte unui raport detaliat al

numărului de absente nu doar pe clasă şi disciplină, cât şi nominal, pentru fiecare elev. Prezentarea elevilor cu peste 20 de absenţe nemotivate în faţa comisiei de disciplină.

Dialog permanent cu elevii, cu scopul responsabilizării acestora şi încurajarea participării lor la activităţile şcolare.

Recompensarea elevilor care şi-au schimbat comportamentul şi au reuşit să aibă convingeri raţionale.

Ieşirea din unitatea de învăţământ pe parcursul orelor doar cu bilete de învoire semnate de diriginte sau de profesorul de la clasă, înştiinţarea părinţilor cu privire la consecinţele absenteismului şi a măsurilor luate de către unitatea de învăţământ.

Sunt evidenţiaţi diriginţii claselor cu cele mai puţine absenţe În fiecare lună are loc o întâlnire cu Comitetul Şcolar al Părinţilor, sunt anunţaţi şi aceştia

de situaţia absenteismului , li se solicită să propună şi ei măsuri pentru a scădea absenteismul Desfăşurarea activităţilor MODEL din Managementul prezenţei elevilor la şcoală Parteneriat cu fundaţia creştină Diakonia - burse sociale. Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare, comunicare; Stimularea interesului şi motivarea elevilor de a se implica activ în activităţi de voluntariat Parteneriat cu departamentul de asistenta socială din Primărie. Implementarea proiectului –Prezenţa ta contează.

Activităţi comune de consiliere organizate cu Serviciul Public Local de Asistenţă Socială; Programul de remediere desfăşurat în cadrul Proiectelor “Closer to school”, “Împreună vom reuşi” Realizarea planurilor de intervenţie personalizate;

Intervenţia mediatorului şcolar în familiile elevilor cu risc de absenteism; Elevii aflaţi în situaţii de risc au fost cuprinşi în programe de consiliere, implicaţi în activităţi

extraşcolare atractive: întâlniri cu psihologii FDP şi voluntarii Centrului Antidrog şi de la Clubul Impact pentru consiliere, participarea la excursii, concursuri şcolare, „Special Olympics”

Recompensarea, în cadrul careurilor, a elevilor merituoşi, responsabili, disciplinaţi, precum şi a claselor cu cel mai mic număr de absenţe.

Realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală Crearea unui forum al părinţilor pe site-ul şcolii, publicarea, pe site-ul şcolii, a listei elevilor

cu cele mai puţine absenţe. Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’). Lectoratele cu părinţii în care acestora le-au fost prezentate beneficiile participării la cursuri

şi a continuării studiilor II.2.6. Exemple din problematica prevenirii şi combaterii absenteismului, care se află în agenda permanentă a directorului

Monitorizarea absenţelor la nivel de şcoală cât şi de fiecare diriginte în parte Prelucrarea tuturor situaţiilor legate de acest aspect în cadrul Comisiei Diriginţilor

42

Continuarea derulării activităţilor de prevenire a absenteismului în cadrul orelor de dirigenţie/ cultură civică

Atragerea părinţilor spre şcoală, informarea/ formarea acestora, deoarece familia poate fi un factor de risc pentru absenteismul şcolar (medii defavorizate, familii monoparentale, şomeri

Implicarea cadrelor didactice în activităţi de perfecţionare formale sau non-formale care să le asigure un oarecare dinamism în prestaţia la catedră, dinamism menit să atragă elevul spre şcoală, să-l co-intereseze.

Aplicarea Regulamentului de Ordine Interioară Monitorizarea absenţelor pe discipline, conform unei fişe model.

Menţinerea unei permanente colaborări cu familia şi cu mediatorul şcolar Condiţionarea eliberării adeverinţelor pentru elevi de participarea la cursuri; Inspecţii curente în special pentru cadrele didactice debutante şi nou venite în şcoală; Prezentarea în cadrul şedinţelor cu părinţii pe clase şi pe şcoală şi discutarea problemelor care ţin de absenteism. Prezentarea situaţiei în Consiliile de Administraţie şi luarea măsurilor ce se impun.

Identificarea elevilor aflaţi în situaţii de risc privind absenteismul şi abandonul şcolar. Continuarea/implementarea unor proiecte/programe educative de prevenire a

absenteismului şi a abandonului şcolar. Identificarea unor programe educative extraşcolare atractive pentru elevi. Desfăşurarea de activităţi bine organizate şi proiectate care stimulează interesele,

aptitudinile şi disponibilităţile individuale ale elevilor Creşterea numărului de vizite ale mediatorului şcolar la domiciliul elevilor care absentează

mult şi prezentarea în scris conducerii şcolii a constatărilor, observaţiilor respectiv ale soluţiilor. Introducerea de măsuri suplimentare în regulamentul intern privind sancțiunile elevilor pentru

absențe; analiza în Consiliul clasei si Comisia de disciplină a elevilor cu probleme de absenteism

Monitorizarea măsurilor luate de către cadrele didactice pentru reducerea/ prevenirea absenteismului.

43

II.3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar în conformitate cu reglementările în vigoare - prioritate din Foaia de parcurs

pentru anul şcolar 2011-2012 Învăţământ primar Insp.Todea Anicuţa

a. administrarea testelor iniţiale

Toţi învăţătorii din judeţ au aplicat la clasele pe care le conduc testele iniţiale. Majoritatea dintre aceste teste au fost elaborate în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor din fiecare şcoală. Unii învăţători au agreat testele prezentate pe site-ul MECTS şi le-au aplicat la clasă.

b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică

- identificarea problemelor specifice - propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare

Conform proceselor-verbale încheiate în cadrul comisiei metodice, rezultatele testelor iniţiale au fost prelucrate şi analizate. Au fost identificate problemele tipice la nivel de clasă şi s-au propus măsuri de ameliorare.

c. Măsurile de ameliorare au fost cuprinse în documentele de proiectare, sub forma unor activităţi de învăţare diferenţiate, chiar individualizate.( Şcoala cu clasele I-VIII Ion Agârbiceanu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Avram Iancu Turda, Şcoala cu clasele I-VIII Teodor Murăşanu Turda)

Învăţământ primar(limba maghiară) Insp.Szabo Gabor

a. administrarea testelor iniţiale

Probele de evaluare iniţială şi baremele de corectare au fost concepute la disciplinele stabilite de MECTS de către cadrele didactice încadrate la clasele I-IV cu predare în limba germană şi maghiară în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor. Ele au fost administrate în perioada stabilită. Transmiterea lor spre Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj pentru a fi constituite culegeri de teste s-a realizat în termenii stabiliţi, respectaţi de majoritatea învăţătorilor. Excepţiile au constat în câteva cazuri izolate prin nerespectarea termenilor de transmitere a probelor de evaluare de câteva cadre didactice ( Şcoala cu clasele I-VIII ”Kós Károly” Izvoru-Crişului, Şcoala cu clasele I-VIII Tureni, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Báthory István” Cluj-Napoca).

b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică - identificarea problemelor specifice - propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare

Rezultatele obţinute de elevi în urma evaluărilor au fost analizate individual, respectiv global,

la nivelul clasei / claselor de acelaşi nivel, în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor. În urma inspecţiilor tematice în specialitate şi a inspecţiilor curente efectuate pe parcursul semestrului au constatat următoarele:

- analiza rezultatelor a fost pertinentă şi obiectivă ( Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond”, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul Teologic Reformat, Liceul

44

Teoretic „Brassai Sámuel” şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca);

- interpretarea rezultatelor şi concluziile trase a reprezentat diagnosticarea cunoştinţelor constante, de lungă durată a elevilor (Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond”, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul Teoretic „Brassai Samuel” şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca);

- au fost identificate domenii posibile de dezvoltare şi cele care necesită activităţi de reglare şi remediere;

- planurile individualizate de învăţare au fost concepute în conformitate cu modelele oferite de MECTS, unele pe aceeaşi structură, iar altele personalizate.

c. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării

acestora de către cadrele didactice

Planurile individualizate de învăţare au derivat din rezultatele obţinute de elevi, respectându-se principiile metodicii evaluării în ceea ce priveşte propunerea activităţilor ameliorative, de reglare, remediere şi recuperare a conţinuturilor şi de formare / consolidare a deprinderilor şi capacităţilor care constituie punţi către competenţele de bază. O parte din planificările acţiunilor individualizate au fost realizate pe modele date (Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul Teoretic „Brassai Samuel” şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca). S-au conceput şi planuri individualizate simple, funcţionale, ale căror întocmiri nu necesită un volum mare de timp (Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” Cluj-Napoca).

d. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi rezultatele

aşteptate

Rapoartele comisiilor metodice ale învăţătorilor privind evaluările iniţiale au fost realizate şi transmise Consiliilor profesorale, respectiv conducerilor de şcoli, în conformitate cu indicaţiile MECTS. Au fost stabilite volumele de cunoştinţe pe termen lung, reprezentând valori aduse, şi au fost identificate deprinderile şi capacităţile elevilor evaluaţi. Aceşti indicatori vor sta la baza identificării stadiului de dezvoltare / progres şcolar în urma evaluărilor sumative care vor fi administrate pe parcurs.

Limba și literatura română Insp.Corcheş Horia

Gimnaziu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE PROPUNERI DE

REMEDIERE Organizare:

• din perspectiva pregătirii elevilor pentru evaluările externe, oferirea unor modele de teste iniţiale este un punct bun;

Organizare: • în condiţiile în care aceste

teste nu se trec în catalog şi într-un semestru atât de scurt, a fost prea generos termenul pentru recapitulare;

Organizare: • pe viitor, testele

iniţiale să se dea în prima săptămână de şcoală, pentru ca, ulterior, profesorul să dispună de mai mult

45

timp pentru predare, exersare şi evaluareş

Conţinutul testelor: • testul a avut un nivel

mediu de dificultate. • subiectele au fost

structurate în aşa fel, încât să permită sesizarea deprinderilor de producere a unui text simplu, dar şi nivelul de însuşire a noţiunilor de teorie literară , punctuaţie, vocabular, înţelegere şi analiză a textului.

• Elevii stăpânesc, în general, noţiunile

predate în anul anterior şi au tratat cu

seriozitate testarea iniţială;

Conţinutul testelor:

• testul este conceput după acelaşi tipar la toate clasele;

• punctaj prea mare pentru o singurǎ cerinţǎ- în condiţiile în care suntem constrânşi sǎ respectǎm modelul – fiind vorba despre o evaluare standardizatǎ.

• cele mai mari probleme le-a ridicat compunerea de la partea a II-a, deoarece cerinţa este foarte generală: nu se precizează tipul de text; între cele trei-cinci cuvinte au fost selectate şi conjuncţii sau prepoziţii, iar profesorul nu i-a putut depuncta pe elevi;

• numărul de rânduri indicat este insuficient; în 5-7 sau 8 -10 rânduri, este dificil de evaluat un conţinut original şi mai ales capacităţile de redactare ale elvilor: exprimare, unitatea compoziţiei etc.

• ÎNCORSETAREA ÎNTR-UN NUMĂR ATÂT DE MIC DE RÂNDURI NI SE PARE EXTREM DE PĂGUBOASĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, în condiţiile în care urmărim dezvoltarea vocabularului, a unei exprimări nuanţate, a creativităţii etc.

Conţinutul testelor:

• structura testelor să difere de la o clasă la alta, în special compunerile;

• Creşterea numǎrului de cerinţe, astfel încât pentru o cerinţǎ sǎ fie un punctaj mai mic; rezultatul ar reflecta mai fidel cunoştinţele şi deprinderile elevilor.

• să se precizeze tipul de text: naraţiune, descriere, exprimare de opinie etc.

• să fie indicate anumite părţi de vorbire pe care să le introducă în text sau domeniul tematic

• în privinţa spaţiului pentru compuneri, dacă nu se poate preciza doar limita minimă, iar elevii să-şi organizeze singuri textul în funcţie de timpul de lucru, propunem ca numărul de rânduri să fie mai generos;

Baremul Baremul

46

• a prezentat multe neajunsuri:

-‐ punctaje prea mari pentru o singură cerinţă;

-‐ la compunere, pentru titlu sunt precizate 5p., însă ar fi necesară o detaliere pentru titlu mai puţin sugestiv;

-‐ la conţinutul compunerii, se “coboară” de la 15p. la 5 p.; profesorii consideră că este necesară încă o “treaptă” pentru un conţinut mediu;

• în condiţiile în care se cer atât de puţine rânduri, prevederile din barem privind unitatea compoziţiei, de exemplu, sunt aproape inutile

• ar fi în avantajul elevilor dacă pentru 6 p. s-ar cere două- trei elemente într-un exerciţiu (de exemplu, trei cuvinte derivate)

• pentru titlu, să fie date 5 p.- titlu sugestiv; 2 p.- titlu mai puţin sugestiv;

• la conţinut, sa fie inttroduse trepte intermediare: 15 p./ 10p./ 5 p.

• pentru a putea evalua cu adevărat capacitătile de redactare ale elevilor trebuie ca numǎrul de rânduri sǎ fie în concordanţǎ cu cerinţa.

Liceu Aspecte pozitive Aspecte negative Forme de remediere - identificarea adecvată a sinonimelor; -identificarea sensului denotativ şi conotativ al cuvintelor; -recunoaşterea temelor literare; -indicarea corectă a figurilor de stil, însă fără aptitudini de analiză -identificarea unor secvenţe de text precizate în cerinţă - întelegerea textului literar şi nonliterar -recunoaşterea valorii expresive a categoriilor morfo-sintactice -identificarea elementelor de

- manifestă nesiguranţă în selectarea dintr -un vocabular de referinţă, a unor termeni adecvaţi tipului de comunicare impus; - nu identifică semnificaţiile textului suport - interpretează schematic figurile de stil - nu dovedesc creativitate şi originalitate şi manifestă reţinere atunci când trebuie să

Exerciţiul intensiv cu dicţionarul Aplicaţii pe texte la prima vedere Exerciţii de identificare a imaginilor artistice; de identificare și explicare a rolului figurilor de stil; Exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diferite texte literare sau nonliterare Se impun exerciţii de dictare, de corectare a punctuaţiei etc. Stimularea lecturii prin prezentare de carte şi concursuri de lectură Dezvoltarea prin exerciţii a competenţelor de argumentare

47

compozitie/versificaţie în textul liric -cunoaşterea unor concepte operationale (gen literar, tema, motiv, perspectiva narativă etc)

exprime un punct de vedere personal, sau abordează necorespunzător tema eseului; - nu respectă, din necunoaştere, neatenţie sau din neglijenţă regulile ortografice ale limbii române (scriu fără cratimă, fără semne diacritice) şi regulile de punctuaţie - susţinerea superficială a unui punct de vedere

Grupuri şcolare şi colegii tehnice

PUNCTE TARI (aproximativ 40%) PUNCTE SLABE(aproximativ 60%)

ü cunoaşterea aprofundată a elementelor de fonetică, vocabular şi semantică;

ü identificarea relativ corectă a temelor şi/sau motivelor literare;

ü în exerciţiile de vocabular, se stăpânesc relaţiile dintre cuvinte (sinonimie, antonimie, paronimie, polisemie etc.);

ü formularea corectă a ideilor principale dintr-un text sau de redactare a unui rezumat al fragmentului / textului dat / citat;

ü redactarea argumentată a unei opinii privind textul sau citatul suport;

ü identificarea trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor prezente în diverse fragmente de texte literare;

ü identificarea corectă a procedeelor de expresivitate artistică;

ü reflectarea liberă în cadrul redactării eseului este un exerciţiu apreciat de mulţi elevi.

ü probleme de ortografie şi punctuaţie;

§ însuşirea precară a elementelor de fonetică şi vocabular;

§ dificultăţi de exprimare corectă, coerentă, expresivă şi adecvată diferitelor tipuri de texte pe care trebuie să le redacteze;

§ dificultăţi de identificare a valorii expresive şi a semnificaţiei unor figuri de stil din textele literare;

§ probleme de comentare / interpretare a unor secvenţe textuale;

§ însuşirea mai puţin temeinică a structurii şi a tehnicii de redactare a eseurilor nestructurate;

§ dificultăţi de exprimare a unui punct de vedere

Clasele IX-X Dictare; Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; Exerciţii de utilizare corectă a semnelor de ortografie şi punctuaţie; Exerciţii de construcţie a unor enunţuri în care să utilizeze ortograme; a propoziţiilor simple şi dezvoltate; Exerciţii de formulare a ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit / ascultat; Exerciţii de expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată; Exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară); Exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; Exerciţii de redactare a unui

48

argumentat sau a propriei opinii în raport cu o temă dată;

§ dificultăţi de integrare adecvată a unor argumente în exprimarea unui punct de vedere;

§ nu deţin capacitatea de a corela teme sau idei aparţinând unităţilor de învăţare;

§ sărăcia limbajului şi neglijenţa în exprimare denotă lipsa de seriozitate în abordarea subiectelor, dar şi nivelul redus de lecturi.

text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea imaginativă – povestirea; relatarea unor fapte, experienţe personale, întâmplări); Exerciţii de redactare a unui text, pornind de la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport vizual; Exerciţii de redactare de texte în contexte şi în scopuri variate; Activităţi de scriere imaginativă care să valorifice creativitatea elevilor; activităţi de scriere reflexivă (jurnal, relatarea unor evenimente) în care să-şi expună opiniile/sentimentele; Clasele XI-XII Exerciţii de lectură şi de receptare a diferitelor mesaje (literare, nonliterare); Exerciţii de utilizare a vocabularului în contexte variate; Exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite; Exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite; Exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice: naraţiunea la persoana a III-a şi lapersoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; Exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului;

49

observarea rolului dialogului în caracterizarea personaj; Identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte; identificarea tipurilor de rimă în catren şi a măsurii în textele în versuri; Exerciţii de formulare a ideilor principale, de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; Exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; Exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ; Exerciţii de rezumare, în scris, a textelor citite; Exerciţii de povestire a unor texte narative văzute etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tip portret; sau dialogate; exerciţii de scriere imaginativă, compuneri libere; Exerciţii de scriere a eseurilor structurate şi libere sau argumentative; Exerciţii de recunoaştere a părţilor de vorbire si de propoziţie; exerciţii de analiză morfo-sintactică şi sintactico-morfologică; Exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare expresivă a limbii Lectura unor texte diverse, cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global; Exerciţii de identificare

50

a structurii textelor epice şi lirice; exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; Exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică; Exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale: exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor; exerciţii de comentare a unor secvenţe; Comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului; Exerciţii de exprimare a propriei opinii şi de motivare a acesteia în raport cu o situaţie reală sau cu o secvenţă textuală dată / text studiat şi de integrare corectă a argumentelor şi a conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei; exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale; exerciţii de folosire a unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării; Exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive şi dialogate, exerciţii de scriere imaginativă;

OPORTUNITĂŢI (40%) AMENINŢĂRI (60%) ü promovarea cu succes a

evaluărilor interne şi externe de pe parcursul actualului an şcolar;

ü finalizarea cu succes a anului şcolar şi a ciclului liceal;

ü existenţa unor materiale didactice atractive şi moderne;

ü posibilitatea de a continua studiile în universităţi sau şcoli

§ corigenţa şi / sau repetenţia;

§ dezinteresul şi / sau abandonul şcolar;

§ dezinteresul pentru mijloacele clasice de documentare (lectura cărţilor, fişe de lectură, bibliografii

§

51

postliceale; ü posibilitatea integrării active,

responsabile şi competente în societate şi pe piaţa muncii, şi chiar realizarea unei cariere de succes;

suplimentare); § reducerea şi / sau

absenţa perspectivelor educaţionale ulterioare şi abandonul şcolar;

§ imposibilitatea de a obţine rezultate bune la examenul de bacalaureat;

§ timpul scurt alocat programelor prea încărcate, indiferenţa specialiştilor faţă de problema elaborării unui bacalaureat diferenţiat;

§ lipsa unor opţionale care ar avantaja elevii prin teme de interes şi exerciţii aprofundate la clasă, şi nu acasă;

§ imposibilitatea integrării active, responsabile şi competente în societate şi pe piaţa muncii şi marginalizarea socială şi profesională;

Observaţii generale : Evaluarea iniţială s-a axat pe demersuri anticipative, fiind punctul de plecare spre dimensiunea de performanţă, vizând achiziţia de competente specifice disciplinei. La disciplina Limba şi literatura română, testul a urmărit corelarea componenţelor cu conţinuturile, urmărite gradual, în funcţie de nivelul de studiu. Având drept exemplu modelele MECTS, profesorii au formulat teste proprii în urma consultării care a avut loc în şedinţe pe catedre. Nemulţumirea cadrelor legată de aceste teste merge până la a afirma că nu au fost relevante pentru elevi, mai ales că notele obţinute nu s-au trecut în catalog. Aceste teste ar fi utile dacă s-ar susţine doar la începutul claselor a VIII-a şi a XII-a, dar în alte condiţii. De asemenea, perioada de recapitulare a fost prea lungă şi se recomandă accentuarea lecturii în vederea dezvoltării vocabularului.

Analiza rezultatelor obţinute demonstrează că mulţi elevi au carenţe la nivelul memoriei de medie şi lungă durată, a însuşirii deprinderilor şi competenţelor minime cerute de programe. Majoritatea rezultatelor slabe se datorează lipsei lecturii ca practică permanentă şi dirijată, reflectată în sărăcia vocabularului şi frecvenţa greşelilor de exprimare şi de ortografie. De asemenea, desfiinţarea şcolii profesionale a produs o avalanşă de efecte nedorite, prin integrarea tuturor elevilor în clasele liceale, deşi foarte mulţi nu sunt echipaţi intelectual pentru cerinţele unitare ale acestui nivel. De asemenea, nu ne-am dori ca această evaluare iniţială să cadă în

52

pericolul formalismului şi al supraîncărcării, al birocraţiei care oricum depăşeşte aşteptările tuturor factorilor implicaţi în sistem. Limba și literatura maghiară Insp.Ömböli Irma Gestionarea activităţilor de evaluare iniţială în cadrul disciplinei de limba şi literatura maghiară s-a efectuat conform obiectivelor stabilite şi termenii propuşi în Planul operaţional.

La limba şi literatura maghiară testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite de MECTS şi în urma dezbaterilor de la Consfătuirile judeţene cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi, cu timpul de lucru de 45 minute. La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor care predau la nivel liceal s-a hotărât utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii pentru clasele din filiera tehnologică. La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi profesorii catedrei, şi înainte de data de 15 octombrie fiecare profesor a trimis prin e-mail instrumentele utilizate în acest scop la responsabilul de cerc şi acesta la inspectorul de specialitate Ömböli Irma. Administrarea şi corectarea fişelor de evaluare a fost făcută de către fiecare profesor la termenul stabilit. Inspectorul de specialitate a monitorizat această etapă prin inspecţii tematice în specialitate. In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă, stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere. În cadrul comisiilor metodice a avut loc analiza rezultatelor şi a problemelor specifice şi s-a discutat modalităţile de realizare a planurilor de învăţare individualizate în vederea particularizării acestora. Fiecare profesor de limba şi literatura maghiară a întocmit un plan operaţional în urma problemelor identificate, care are ca obiective remedierea neajunsurilor şi care include planurrile de învăţare individualizate. Această etapă a activităţii de evaluare iniţială a fost monitorizată de către inspectorul de specialitate prin efectuarea unor inspecţii la comisiile metodice şi la clasă. Limba Engleză, Limba Franceză, Limba Germană Insp.Filip Luisa

LIMBA ENGLEZA Gimnaziu Liceu Tipuri itemi obiectivi:

-‐ de tip pereche; -‐ cu alegere multipla;

semiobiectivi: -‐ cu raspuns scurt; -‐ de completare; -‐ intrebari structurate;

subiectiv: -‐ de tip eseu –

structurat

obiectivi: -‐ de tip pereche; -‐ cu alegere multipla; -‐ de asociere; -‐ de alegere duala - adevarat-fals; -‐ de formare a cuvintelor – derivare;

timpurile verbale -‐ de recunoastere a greselilor

semiobiectivi: -‐ cu raspuns scurt; -‐ de completare; -‐ intrebari structurate;

53

subiectiv: -‐ identificarea ideilor principale -‐ de tip eseu – semistructurat / structurat

(o scrisoare, descriere, recenzia unui film, text argumentativ, text narativ)

Nivel itemi cf. Cadrului European Comun

Clasa a 7-a Clasa a 8-a Clasa a 9-a Clasa a 10-a

Clasa a 11-a

Clasa a 12-a

A1 A1/ A2 A2/ B1 B1/ B1 B2/ C1 B2/ C2

Competente vizate

-Sa desprinda informatii dintr-un text citit - Sa identifice elemente din universul familiar - Sa deduca sensul cuvintelor necunoscute din context - Sa transfere informatiile dintr-un text citit inserindu-le intr-un tabel/diagrama - Reformularea unor enunturi conform unor structuri studiate - Sa relateze evenimente la timpul prezent/trecut - Sa completeze mesaje lacunare - Sa redacteze texte/eseuri ghidate

- Identificarea sensului global al unui mesaj - Identificarea de detalii din mesaje scrise - Descrierea în scris a unor activităţi cotidiene, obiceiuri - Identificarea de informaţii cheie din texte autentice - Identificarea sensului elementelor de vocabular nefamiliare cu ajutorul contextului sau prin asocieri / conexiuni - Capacitatea de a forma cuvinte noi prin derivare cu sufixe şi prefixe - Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru - Identificarea de informaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru în texte de informare generală/ referitoare la domeniul ocupaţional - Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini - Corelarea in mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite - Realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor identificate in texte cu conţinut operaţional complex - Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text - Redactarea unor texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori

Arii lingvistice vizate

-Verbul – timpuri verbale, trecutul verbelor neregulate - Structuri interogative - Adjectivul - sinonime in context - Copilul si lumea inconjuratoare, corespondenta, activitati pentru timpul liber - Redactarea unor texte functionale (mesaje, scrisori personale, scurte

Vocabular, colocaţii, expresii idiomatice Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de numar, substantive colective Articolul Pronumele şi adjectivele relative Verbul: timpuri verbale, diateza pasiva; verbe modale; constructii cu infinitivul si cu participiul, functii sintactice ale participiului trecut Adjectivul: ordinea adjectivelor, gradele de comparaţie Adverbul

54

instrucţiuni)

Numeralul Cuvinte de legatura Sintaxa: ordinea cuvintelor; fraza conditionala; corespondenta timpurilor; vorbirea directa / indirecta; propoziţia temporală funcţii communicative specific unui email sau unei scrisori/ eseu etc

Medii pe clase *Pt. filiera tehnologica, cele mai mici medii Tehnofrig, cele mai mari Economic

5.96(Voc) 2.75-4.83 (Tehn) Turda/Campia: 2.33 - 6.54 Gherla: 5.27 Dej: 5-8 Cluj: 3.78 – 8.05

6.60(Voc) 4.70-5.88 (Tehn) Turda/Campia: 2.94 -7.35 Gherla:4.43 Dej: 5-7 Cluj: 4.18 – 8.23

6.44 (Voc) 2.00-6.85(Tehn) Turda/Campia: Liceu (nu s-a trmis detaliat pe clase): 2.30 -8.40 Majoritatea nu au depasit media 6 Gherla: 4.80 Dej: 5-7

6.17(Voc) 1.22-7.04 (Tehn) Gherla:5.74 Dej: 5-8

6.24 (Voc) 1.85-7.45 (Tehn) Gherla:5.10 Dej: 6-8

6.19 (Voc) 2.28-8.02 (Tehn) Gherla:5.28 Dej: 6-8

Lipsuri constatate

-ordinea cuvintelor în propozitie (topica frazei) -folosirea incorectă a prezentului simplu, a prezentului progresiv şi a trecutului simplu (verbe neregulate) - greseli la formele interogative - confuzii intre timpuri -lipsa verbelor auxiliare -alegerea si folosirea incorectă a cuvintelor -există elevi care nu cunosc elementele de construcţie a comunicării şi nici mecanismul de funcţionare a limbii -Elevii nu si-au insusit in totalitate notiunile de gramatica ( probleme la fraza conditionala, diateza pasiva) -Unii elevi intampina

-elevii nu sunt destul de atenti la cerintele textului citit si in cazul redactarii unui text -nu raspund in propozitii complete la intrebarile formulate - vocabular limitat, repetitiv, -notiuni gramaticale foarte slabe -ordinea cuvintelor în compunere -confundarea timpurilor verbale - dificultati in a redacta un text de lungime medie sau in a formula idei personale / argumente cu oferirea de exemple - dificultăţi de organizare coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris - există elevi care nu cunosc elementele de construcţie a comunicării şi nici mecanismul de funcţionare a limbii -nu toţi elevii se încadrează în limita de timp impus -folosirea limbajului colocvial -la unele licee, majoritatea elevilor din cl. a IX-a provin din mediul rural si am constatat ca ei au un vocabular foarte slab, nu cunosc notiunile gramaticale, si din aceasta cauza trebuie sa luam totul de la inceput din punct de vedere lexical si

55

probleme in ceea ce priveste redactarea unui text - greseli de ortografie

gramatical - Confuzii intre timpurile verbale si intre conditionale - Au fost cazuri in care elevii au refuzat sa rezolve, in cea mai mare parte, subiectul de producere a unui mesaj scris

Măsuri de remediere avute în vedere

-Lectură; fişe de lucru; proiecte -exerciţii de gramatică: fill in the gaps with the right form of the verb, modal verbs, plural of nouns; exerciţii de alcătuire de enunţuri: -activităţi pe microgrupuri în cadrul cărora elevii să colaboreze pentru realizarea sarcinilor. -insistarea pe teme de redactare şi exprimare liberă. -îndrumarea şi controlul atent şi permanent al temelor elevilor; -comunicare interactivă, dialoguri situaţionale: at the restaurant, at school, meeting people, asking for directions -dictare: short paragraphs -Identificarea nevoilor individuale si ierarhizarea sarcinilor de lucru -Munca suplimentara pentru elevii cu rezultate slabe, administrarea de fise de recuperare -recapitularea unor noţiuni esenţiale din anii scolari anteriori. -Planuri individualizate -Se va trece in revista nivelul fiecarui elev in parte formandu-se grupuri de elevi capabili sa se ajute reciproc si sa-i ajute si pe cei al caror nivel este mai scazut;

- lectură suplimentară; fişe de lucru - elevii vor lucra in portofoliul elevilor in care se vor gasi fise de lectura suplimentare - exercitii prin care se evidentiaza capacitatea elevilor de a intelege un text dar si de a produce singuri un text; exercitii de vocabular, ortografie, gramatica - in functie de orarul elevilor s-a stabilit o ora pe saptamana cand vor face exercitii suplimentare; Stabilirea unui program de consultatii cu clasele terminale in vederea sustinerii probei de competenta lingvistica - Insistare pe teme de redactare si exprimare scrisa, accentual punandu-se pe creativite - Munca suplimentara pentru elevii incepatori, administrarea unor fise de recuperare - suplimentarea manualului folosit la clasă cu materiale din diverse surse astfel încât să se acopere cerinţele programei, respectiv să se facă posibilă munca pe grupe de nivele diferite

Concluzii Aspecte pozitive Aspecte negative

56

legate de eficiența si administrarea testelor

- elevii vor fi orientaţi spre alegerea strategiilor menite să asigure progresul şcolar - prezentarea si discutarea lucrărilor cu părinţii - Formarea unei imagini de ansamblu in ceea ce priveste nivelul real al clasei - testul a fost realizat după modelul C.N.E.E deci a existat un grad de obiectivitate mult mai ridicat ca in anii precedenti - evaluarea este centrată pe verificarea competenţelor, pe aplicarea şi pe transferul cunoştinţelor în receptarea şi în producerea mesajelor - itemii sunt formulaţi clar, precis, respectând programa şcolară / nivel de clasă - aplicarea testului favorizează evaluarea unor comportamente asociate unor nivele taxonomice diferite (cunoaştere, înţelegere, aplicare şi sinteză) - testul oferă fiecărui elev o imagine asupra nivelului individual de competenţe - identificarea punctelor tari si a celor slabe - aplicarea testului ajută elevul să se obişnuiască cu evaluarea standardizată - analiza generala pe clase si adaptarea planificarilor la situatia reala - colaborarea eficientă în cadrul catedrelor, promovarea muncii în echipă - recapitularea noţiunilor înainte de testele iniţiale au sporit încrederea elevilor în abordarea subiectelor

- Raportarea excesiva care duce la supra-incarcarea profesorilor si care nu este necesara, avand in vedere faptul ca aceste evaluari s-au realizat si pana acum si sunt deja un instrument utilizat de toate cadrele didactice. - elevii au abordat cu superficialitate aceasta evaluare datorită lipsei de motivaţie extrinsecă (notele obţinute nu au fost trecute în catalog) timp insuficient alocat organizarii si prelucrarii rezultatelor - nu s-a putut realiza o imagine de ansamblu a capacităţilor de comunicare pentru toate cele 5 competenţe de format pe parcursul studiului unei limbi moderne - S-a pierdut mult timp cu pregatirea, aplicarea si discutarea testelors-a diminuat mult timpul alocat parcurgerii materiei. - Au fost prea multe teste in aceeasi saptamana, elevii au fost suprasolicitati, iar parintii au reactionat negativ - testul poate avea caracter inhibitoriu pentru subiecţii introvertiţi (poate genera stres) - nu asigură evaluarea întregii materii predate elevilor rezultatele obţinute de elevi reflectă parţial nevoile şi competenţele lor lingvistice (sunt parţial valide)rezultatele sunt slabe; nu evidentiaza nivelul real al claselor, numarul mare de evaluari initiale sustinute pe zi/saptamana, simplul rol predictiv al evaluarii, secretizarea punctajelor, precum si neconsemnarea rezultatelor in cataloage determina subiectii sa trateze cu oarecare superficialitate testarea initiala - utilizarea frecventă a testării standardizate poate favoriza apariţia răspunsului-şablon - Sa se faca trecerea la portofoliul electronic al profesorului si al catedrei, pentru a nu mai risipi hartie, (suntem scoli verzi!) - elevii sunt suprasolicitati intr-o perioada destul de scurta de timp la toate disciplinele - Volum foarte mare de munca pentru profesor, incepand de la planificarea recapitularilor, concerepea testelor, corectarea, analiza si interpetarea acestora (sute de teste pe profesor), precum si intocmirea masurilor remediale este mult prea mare intr-un timp foarte scurt raportat la eficienta reala a acestei activitati - Scolile si profesorii individual au facut un efort mare de asigurare a materialelor necesare

57

- Pentru unii elevi, testele au constituit un semnal de alarma si si-au propus o abordare mai serioasa

(hartie, toner) pentru care nu existau fonduri alocate.

LIMBA FRANCEZA, Licee teoretice

Liceu Tipuri itemi itemi obiectivi, itemi semiobiectivi, itemi subiectivi Nivel itemi cf. Cadrului European Comun de Referinta

Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a A1/A2 A2/B1 bilingv

A1/A2/B1 A2/B1+

A2/B1/B2 B1/B2

B1/B2 B1/B2+

Competente vizate - identificarea sensului global al unui mesaj - identificarea de detalii din mesaje scrise - deducerea sensului unui cuvânt din context; - competente lexicale si gramaticale - producerea unui text scris: exprimarea opiniei personale(IX-X), text argumentativ (XI-XII)

Medii pe clase 2.70-9.20 1.80-9.50 1.70-9.60 3.50-9.40 Aspecte pozitive S-a constatat că majoritatea elevilor sunt capabili să:

• Extragă ideile esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin;

• Deducă din context înţelesul unor elemente necunoscute dintr-un text citit;

• Redacteze mesaje/scrisori personale simple. • Majoritatea elevilor sunt capabili să înţeleagă sensul global al unui

text citit. Sunt capabili să identifice anumite detalii care le permit rezolvarea unor itemi.

Aspecte negative - La cerinţele care vizează cunoştinţe gramaticale, elevii s-au descurcat mai slab. O parte dintre aceştia nu cunosc conjugarea verbelor la indicativ şi nu recunosc indicatorii temporali care impun folosirea anumitor timpuri verbale. - Unii elevi au neglijat sau au tratat insuficient itemii subiectivi ai testului deoarece dispun de lexic insuficient dezvoltat pentru a se exprima cu propriile cuvinte. - Unii elevi au demonstrat dificultăţi de redactare/ de comentare / interpretare sumară a unor secvenţe textuale precum si de integrare adecvată a unor argumente în exprimarea unui punct de vedere; - Nu pot să-si exprime ideile/sentimentele. Lipsa argumentării. majoritatea elevilor posedă doar un vocabular sărac, comit frecvent greşeli de ortografie şi gramaticale ; Există numeroase greşeli privind folosirea timpurilor verbale (perfect compus ⁄ imperfect). - evaluarea iniţială vizează doar receptarea mesajelor transmise in scris

58

si producerea mesajelor scrise, aspect defavorizant pentru unii elevi - recapitularea noţiunilor, urmată de administrarea testelor şi comunicarea feedbackului la clasă a luat mult timp raportat la durata primului semestru, ceea ce a diminuat din timpul destinat parcurgerii materiei

Masuri de remediere avute in vedere

-‐ Pentru aplicarea regulilor gramaticale şi mai ales a structurilor specifice limbii, elevii vor lucra regulat cu fişe de exerciţii recapitulative.

-‐ Stabilirea unui program de recuperare pentru elevii care au obţinut rezultate slabe la testele iniţiale.

-‐ Diversificarea metodelor de predare – învăţare - evaluare, cu accent pe învăţarea centrată pe elev.

-‐ Exerciţii de sinonimie, antonimie, familii de cuvinte, polisemie. Remedierea ortografiei prin dictare

Concluzii - perioada recomandata de minister pentru recapitulări (2 săptămâni) este prea lunga, ţinând cont ca întreg semestrul I are 15 săptămâni; - notele ar trebui trecute in catalog pentru ca, in caz contrar, mulţi elevi nu iau in serios primele 2 săptămâni de şcoală - corectarea acestor teste, redactate după modelul dat de CNEE, ii ia profesorului un timp îndelungat (un profesor de limbi străine preda la 9 clase a cate 30 de elevi), prezentarea rezultatelor (mai ales in forma recomandata de minister si care, oricum, nu se poate respecta) îndepărtează si mai mult momentul in care elevul ia la cunoştinţă nivelul de la care porneşte, astfel încât efectul pe care testele iniţiale ar trebui sa le aibă in procesul de învăţare se diluează foarte mult Aceste teste au fost oricum date în fiecare an de către fiecare profesor şi această testare « centralizată » nu face decât să creeze o presiune şi mai mare asupra cadrelor didactice, prin numărul mare de raportări şi evidenţe ce au trebuit făcute. In acelaşi timp, susţinerea obligatorie a testelor după trei săptămâni de şcoală a creat o mare presiune asupra aparaturii din dotarea şcolii şi mari probleme organizatorice. De asemenea, trei săptămâni de recapitulare înaintea testelor au dus la îngreunarea parcurgerii programei şcolare în săptămânile ulterioare.

LIMBA FRANCEZA, Grupuri şcolare şi colegii tehnice

Liceu Tipuri itemi Itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi Nivel itemi cf. Cadrului European Comun de Referinţă

Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a A1(producere) A1(înţelegere)

A1+ (producere) A2 (înţelegere)

A2+ (producere) B1 (înţelegere)

B1 (producere) B2 (înţelegere)

Competențe vizate Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin Deducerea din context a înţelesului unor elemente necunoscute dintr-un text citit Elaborarea in scris a unor descrieri simple cu referire la evenimente sau experiente personale pe baza de support vizual Redactarea unor mesaje/ scrisori personale simple

Medii pe clase Clasele a IX-a :medii intre 1 – 5.09

59

Clasele a X-a: medii intre 1 – 5.46 Clasele a XI-a: medii intre 1 – 7,80 Clasele a XII-a: medii intre 1.80 – 8,70 Clasele a XIII-a : medii intre 2,28 – 3,71

Aspecte pozitive - întelegerea cerintelor formulate - selectarea unor informatii dintr-un text dat - capacitatea de a alege cuvântul corect din mai multe variante - desprinderea sensului global si a ideilor esenţiale, pe baza

intrebărilor de sprijin (bifarea răspunsurilor corecte) - selectarea unor informaţii relevante pentru a indeplini o sarcină de

lucru (justificarea răspunsurilor prin rescrierea unor enunţuri)- doar la unii elevi

- integrarea structurilor lexicale adecvate in formularea frazelor si in redactarea textelor scrise (scrisoarea amicală)- în foarte putine cazuri

Aspecte negative - gradul de seriozitate în abordarea testului - desprinderea sensului global al unui text - vocabular precar - selectarea informatiilor relevante din fragmentele de texte date - integrarea structurilor lexicale adecvate in formularea frazelor pe un

anumit subiect si in redactarea textelor scrise - incapacitatea de a repera în text informaţiile necesare pentru

rezolvarea exerciţiilor de lexic sau de gramatică - nivelul de cunoştinţe lexicale este nesatisfăcător, greşelile fiind, în

general, comune majorităţii elevilor. - elevii nu stapânesc elementele de construcţie a comunicării şi nu pot

să le utilizeze corect, acesta fiind motivul pentru care unii dintre ei nu au fost capabili să redacteze nici măcar idei simple pe temele familiare care le-au fost propuse.

Măsuri de remediere avute în vedere

- momente de vocabular - momente de ortografie - înţelegerea unor texte simple, redactate într-un limbaj uzual, pe teme

de interes personal. - recunoaşterea şi utilizarea structurilor gramaticale - recapitularea si fixarea acelor elemente de construcţie a comunicării

pe care elevii au dovedit că nu le stapânesc - exerciţii de redactare a unor texte simple şi coerente, pe teme

familiare sau de interes personal. Concluzii - Testele iniţiale au reflectat nivelul real de cunoştinţe al elevilor.

- S-a constatat, la majoritatea liceelor, o abordare superficială şi lipsită de seriozitate - din partea elevilor - a subiectelor testelor iniţiale. Acest lucru s-a datorat faptului că elevii ştiau că notele obţinute nu vor fi trecute în catalog.

Limba germană – gimnaziu

1. Tipuri de itemi la clasele 7-8 si 9-12 In majoritatea cazurilor testele de evaluare iniţială au fost alcătuite pe baza modelelor oferite de minister din două părţi.

60

Partea a I-a cuprinde itemi obiectivi pentru care au fost alocate 60 de puncte. Partea a II-a cuprinde un item semiobiectiv pentru care s-a acordat 30 de puncte. Testele de evaluare au cuprins în măsură egală cunoştinţele de vocabular şi de gramatică. Au fost aplicate de asemenea itemi tip pereche, itemi tip lacunar, rezolvare de probleme, eseu liber. De asemena s-a testat şi deprinderea de întelegere a unui text citit. 2. Nivelul lor pe Cadrul European Comun al Limbilor In elaborarea testelor iniţiale majoritatea profesorilor s-au orientat după Cadrul Comun European al Limbilor tinând cont de descriptorii pentru nivelurile A1, A2 şi B1. 3. Competentele/Ariile limgvistice vizate Testele initiale au urmărit in general următoarele competenţe specifice: 1.1 să identifice sensul global al unui text 1.3 să desprindă informaţii particulare dintr-un text citit în gând 1.6 să recunoască organizarea logică a unui text 2.3 să producă în scris scurte mesaje 3.1 să identifice semnificaţia unor cuvinte sau propoziţii 4.1 să reproducă în scris cuvinte, enunţuri, sintagme 4.3 să producă în scris mesaje pe baza unui suport vizual 4. Lipsuri constatate In unele şcoli un s-a inteles exact ca se elaboreaza cate un test la un nivel de studiu si acesta se aplica la toate clasele paralele de acelasi nivel. Astfel fiecare profesor si-a elaborat propriu lui test facandu-se practic de doua ori acelasi lucru. Adica in loc sa fie mai putin de lucru, de fapt s-a lucrat mai mult. Astfel nici nu s-au putut compara obiectiv rezultatele testului. Unii profesori nu cunosc destul de bine programa scolara si un stiu cum sa elaboreze teste care sa urmareasca anumite competente din programă, respectiv din Cadrul de Referinta European. In unele cazuri un se cunosc descriptorii Cadrului European al Limbilor si se apreciaza cu greu carui nivel ii corespunde un anumit tip de item . 5. Mediile pe clase sunt niste marimi relative deoarece mai ales la liceu clasele sunt foarte eterogene si de multe ori invata in aceeasi clasa elevi de nivel A2, B1 si chiar si B2 deoarece dupa “Testele Nationale” din clasa a 9-a elevi proveniti de la gemana intensiv, bilingv şi chiar şi materna ajung la licee unde limba germana se studiaza la un nivel inferior. Majoritatea profesorilor este de parere ca mediile de la liceu nu reflecta nivelul real de cunostinta al elevilor, deoarece notele un s-au trecut in catalog. 6. Comparații între filiera teoretică și tehnologică/vocațională O comparație între filiera teoretică și vocațională este practic imposibilă la limba germană deoarece doar la un singur Colegiu Tehnic se preda limba germana. Aici elevii din ambele clase se afla in proportie de aproximativ 50% la nivelul A1 iar restul de 50% sunt incepatori absoluti. In cazul scolilor din filiera teoretica se regasesc nivelurile A1, A2 si B1 chiar daca limba germană este a doua limba straină. 7. Masurile de remediere ar fi: - O conlucrare mai buna intre profesorii de la aceeasi scoala în elaborarea testelor - Studierea programei scolare si a descriptorilor Cadrului Comun European al Limbilor - Organizarea de perfectionari, wokshopuri pentru intocmirea de itemi, exercitii si sarcini de

lucru axate pe dezvoltarea de competente si pe aplicarea documentelor specifice in acest sens (Programa Scolara si Cadrul de Referinta European)

- Aplicarea testelor pe baza numarului de ore de limba germana studiata anterior de fincare elev si un pe clasa. Eventual aplicarea unor teste care acopera mai multe nivele (test de plasament) A1-B1.

8. Concluzii: Testele initiale sub aceasta forma au oferit avantaje dar si dezavantaje.

61

Un dezavantaj ar fi , ca fara o nota, deci un rezultat, care conteaza, unii elevi un sunt dispusi sa depuna efort. Dar tocmai faptul ca nu se trec notele in catalog este si un avanataj. Elevul are astfel posibilitatea sa-si cunoasca nivelul de cunostinte, fara ca acest lucru sa-i afecteze media si poate sa ia masuri din timp. Testul initial aplicat dupa o perioada mai lunga de vacanta nu aduce cu sine stresul notei. Majoritatea profesorilor sunt însă de părere că aceste teste au avut marele dezavantaj, ca au constituit multa munca in plus, datorita documentelor insotitoare de analiza si comparatie solicitate. Avantajul in aceasta privinta ar fi ca s-a incercat o testare unitara (pe baza unor modele) care si-a propus obtinerea unor rezultate comparabile, ceea ce in cazul unor discipline umaniste este un lucru difícil. Prin analizarea si compararea rezultatelor profesorii au fost nevoiti să ia legătura unii cu alţii şi să colaboreze.

Matematică Insp.Pop Cristian

• La matematică testele iniţiale au fost concepute după modelele MECTS şi în urma indicaţiilor primate de inspectorul general de matematică în cadrul Consfătuirilor naţionale de matematică. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele două părţi, cu timpul de lucru de 45 minute.

• La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi profesorii catedrei, testele s-au conceput pe nivel de clase, fiecare şef de catedră trimiţând prin email la responsabilul de cerc si acesta la ISJ Cluj - inspectorului de specialitate .Testele s-au aplicat în perioada prevăzută în Foaia de parcurs fiind precedate de două săptămâni de recapitulare.

• În urma evaluării lucrărilor, fiecare profesor a interpretat rezultatele, a întocmit o analiză SWOT şi s-a propus în cadrul catedrelor un plan de remediere.

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale după aplicarea testelor iniţiale

Concluzii privind progresul/regresul după teza pe sem I C

lasa 5

-majoritatea elevilor sunt capabili să opereze cu numere naturale, să aplice corect ordinea efectuării operatiilor si folosirea parantezelor -Cunoaşterea celor patru operaţii şi a unor tehnici de rezolvare a problemelor de aritmetică de către aproape toţi elevii - majoritatea elevilor efectuează corect

-nu toţi elevii sunt capabili să finalizeze corect problemele -Majoritatea elevilor citesc greşit datele dintr-un desen.(ex: nu ştiu a câta parte înseamnă partea haşurată din desen). -Majoritatea elevilor au probleme atât cu înţelegerea problemelor aritmetice, cât şi cu rezolvarea acestora. -Rezolvarea cu greutate a

-se vor utiliza fişe de recuperare şi fişe de dezvoltare. -Exerciţiul repetitiv atât la tablă cât şi ca muncă independentă diferenţiată pe grupe. -recapitularea prin exerciţii suplimentare, muncă independentă, muncă diferenţiată, fişe de lucru -Monitorizarea modului de realizare zilnică a temelor -se vor recapitula si completa cunostintele

-S-a realizat un progres după teza pe semestrul I pentru că materia propusă pentru evaluare în cadrul tezei a vizat numai o parte a materiei anuale, iar testul iniţial s-a dat din materia anuală după o perioadă de vacanţă de 3 luni. -Elevii au fost interesaţi de notele obţinute la teză pentru că aceste

62

cele 4 operaţii principale - majoritatea elevilor identifică figura cerută - compară corect numerele naturale - cunosc figurile geometrice şi le recunosc într-un desen ; - ştiu să efectueze corect adunări şi scăderi de numere naturale - elevii ştiu ce operaţii trebuie să efectueze atunci când întâlnesc în textul problemei expresii de forma : « cu atât mai mult », « cu atât mai puţin », « de atâtea ori mai mult », de atâtea ori mai puţin » ; - cunosc ordinea operaţiilor - Dorinţa de a asimila lucruri noi -Majoritatea elevilor utilizează corect operaţiile aritmetice, proprietăţile acestora în calcule cu numere naturale, identifică criteriile de divizibilitate studiate în acest an şcolar. Aplica regulile de calcul cu puteri correct in exerciţiile în care acestea intervin.

problemelor de logică -există elevi care întâmpină dificultăţi la înţelegerea corectă a limbajului matematic - greşeli de calcul -nu cunosc metode şi paşi de parcurs în rezolvarea unei probleme - dificultăţi în aplicarea metodelor de rezolvare a problemelor specifice claselor I – IV (ex. metoda figurative); - unii elevi nu sunt atenti la enuntul unor probleme şi chiar dacă rezolvă corect aleg răspuns greşit - sunt elevi care nu s-au încadrat în timpul alocat rezolvării testului. - elevii nu citesc cu atenţie enunţul problemelor şi prin urmare nu reuşesc să stabilească corect datele şi operaţiile prin care se rezolvă -Părinţii nu se implică sufucient în educaţia copiilor lor

privind cele 4 operatii cu numere naturale - se va pune accent pe folosirea limbajului matematic corect

- diversificarea metodelor de rezolvare a problemelor cu algoritmi specifici claselor gimnaziale;

- verificarea şi corectarea ritmică a temei pentru acasă.

- pentru formarea deprinderilor de calcul: - exerciţii - de adunare, scădere, înmulţire si împărţire, de recunoaştere a numerelor pare ţi impare, de identificare, în contexte variate, a unor corespondenţe după reguli date, de utilizarea numerelor fracţionare pentru a exprima subdiviziuni ale întregului - rezolvarea unor probleme prin metode aritmetice, în vederea dezvoltării gândirii concrete şi abstracte.

note s-au trecut în catalog (notele de la testele iniţiale nu s-au trecut în catalog). -Media de le teze este apropiată de media de la testele iniţiale pe fondul unui nivel de dificultate mai ridicat la teze. -S-a observat un mic progres faţă de rezultatele obţinute la testele iniţiale.Se propun şi pentru viitor respectarea măsurilor remediale propuse la începutul acestui an.

Clasa 6

-Insuşirea şi aplicarea unor noţiuni învăţate în clasa a V-a -Majoritatea dintre

-Greşeli la calcule simple -Sunt şi elevi care nu utilizează corect noţiunile studiate

-Folosirea muncii diferenţiate -Organizarea de consultaţii -Elevii vor primi

-Eficienţa consultaţiilor şi a muncii diferenţiate - S-a observat un mic progres faţă de

63

elevi aplică corect în exerciţii cunoştiinţele legate de divizibilitatea numerelor naturale, operează cu uşurinţă în mulţimea numerelor raţionale pozitive. - elevii sunt familiarizaţi cu noţiunile pregătitoare ale geometriei, utilizează cu uşurinţă instrumentele geometrice. - Majoritatea elevilor stăpânesc regulile de calcul în N, aflarea unui procent dintr-un număr, rezolvarea ecuaţiilor

Unii elevi greşesc frecvent la calcule sau calculeaza greu cu fracţiile.,nu cunosc şi deci nu sunt capabili să aplice formula mediei aritmetice ponderate în probleme simple.Unii stăpînesc insuficient noţiunile introductive în geometrie au probleme cu reprezentarea prin desen. -Nu toţi elevii cunosc criteriile de divizibilitate , divizor multiplu -Nu toţi elevii cunosc formulele perimetrelor -Nu toţi elevii știu transformarea unităţilor de măsură -O parte dintre elevi nu stăpânesc calculele cu puteri şi fracţii zecimale -Pondere mică a elevilor performanţi. - lipsa timpului necesar pregătirii suplimentare a elevilor în mare parte datorită navetei acestora.

regulat muncă independentă, care se verifică la anumite intervale de timp stabilite. creşterea motivaţiei elevilor pentru matematică prin aplicarea unor metode moderne de predare-învăţare-evaluare -Verificarea ritmică prin lucrări scrise -Fixarea orelor de pregătire suplimentară -Colaborarea cu părinţii şi dirigintele clasei, analiza periodică a nivelului de pregătire al elevilor în şedinţele cu părinţii -Ajutorarea elevilor care întâmpină dificultăţi prin activităţi cu caracter diferenţiat -Stimularea activităţii de performanţă

rezultatele obţinute la testele iniţiale.Se propun şi pentru viitor respectarea măsurilor remediale propuse la începutul acestui an - Se observă o dificultate în acumularea noţiunilor de geometrie, iar la algebră elevii se descurcă în general bine.

64

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale

după aplicarea testelor iniţiale

Concluzii privind progresul/regresul după teza pe sem I

clasa 7

-Se aplică corect operaţiile învăţate -Se cunoaşte modul de abordare a exerciţiilor şi problemelor - elevii stăpânesc bine calculele în mulţimea numerelor raţionale şi apoi în mulţimea numerelor reale, sunt în stare să rezolve ecuaţii în aceste mulţimi de numere. Se observă o preocupare în pregătirea orelor de geometrie , în pregătirea temelor de casă. - majoritatea elevilor rezolvă corect probleme în care intervin rapoarte, proporţii, mărimi direct şi invers proporţionale

-Unii fac confuzii între diverse noţiuni -Nu se cunoaşte ordinea efectuării operaţiilor -Unii greşesc frecvent la calcule algebrice -Nu aplică corect formulele de calcul ale ariilor unor figuri geometrice studiate -Nu sunt în stare să aplice corect teorema lui Thales în probleme simple. -subiect cu exercitii cu grad mediu / ridicat de dificultate (după modelul propus de CNEE), comparativ cu subiectele de matematică propuse pentru celelalte clase de gimnaziu . - elevii nu au acordat o atenţie deosebită

-Se vor face fişe cu exerciţii -Se va evidenţia prin exerciţii modul de aplicare a noţiunilor studiate -Mai multe aplicaţii şi exerciţii rezolvate în clasă -Temele de casă verificate şi discutate în fiecare oră -Program de meditaţii săptămânal având în vedere distribuţia notelor obţinute de elevi la testul de evaluare iniţială, se impune împărţirea clasei pe două grupe de elevi, în funcţie de nota obţinută şi se va lucra diferenţiat, pe grupe omogene de elevi sau individual - se vor recapitula de

-Progresul s-a realizat şi prin implicarea părinţilor în viaţa şcolii -Progresul se vede şi prin mai multă seriozitate - s-a observat un mic progres faţă de rezultatele obţinute la testele iniţiale .Se propun şi pentru viitor respectarea măsurilor remediale propuse la începutul acestui an. Dorinţa de competiţie a elevilor peste media clasei; Diferenţa mare intre elevii buni si cei slabi.

65

- cunosc proprietăţile figurilor geometrice învăţate şi le aplică în rezolvarea problemelor - cunosc criteriile de divizibilitate - subiectele testelor au vizat cunoştinţe de nivel mediu - aproape toţi elevii aplică cu uşurinţă aria şi perimetrul triunghiului

acestui test ştiind că notele nu se vor trece în catalog ; - întâmpină dificultăţi în alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct proporţionale şi invers proporţionale - nu aplică corect proprietăţile triunghiului isoscel şi suma măsurilor unghiurilor unui triunghi.

câte ori este nevoie definiţiile şi proprietăţile figurilor geometrice - alcătuirea de fişe individuale de lucru, care să contină probleme simple din conţinuturile la care însuşirea este defectuoasă - rezolvarea unui volum mai mare de probleme cu conţinut practic aplicarea unor metode de « stimulare » a elevilor care rezolvă facultative probleme la matematică

66



Concluzii privind progresul/regresul după teza pe sem I C

lasa 8

-Se aplică corect formule de calcul prescurtat, teoreme studiate în clasa a VII-a -Marea majoritate a elevilor ai acestei clase şi-au însuşit noţiunile predate în acest an şcolar. Mai mult prin pregătirea examenul de Evaluare Naţională se recapitulează materia anilor de gimnaziu. -elevii claselor a VIII-a abordează exercitiile de la Partea I, majoritatea dintre ei fiind capabili să aplice formula de calcul prescurtat, formulele pentru aria si perimetrul dreptunghiului, sinusul unui unghi ascuţit al unui tr.

-Sunt şi elevi care nu aplică corect în rezolvări formulele studiate -Apar unele dificultăţi de calculul algebric, unii nu reuşesc să descompună în factori, construiesc cu dificultate un corp geometric studiat. -Dificultăţi au avut unii elevi la rezolvarea ecuaţiilor, la recunoașterea nr. raţionale, operaţii cu radicali, nu au scos de sub radical în modul , ci au ridicat la patrat nu stiu toţi elevii să construiască figurile geometrice învăţate -Nu ştiu sa interpreteze datele problemei conform algoritmilor matematici prezentati la orele de

-Consultaţii -Sistematizarea materiei -Fişe de lucru în vederea pregătirii pentru Evaluarea Naţională -Mai multe aplicaţii şi exerciţii rezolvate în clasă -Temele de casă verificate şi discutate în fiecare oră -Exerciţii simple,fişe de lucru suplimentare pentru unii elevi -Program de meditaţii săptămânal desfăsurarea unor consultaţii -pregătiri suplimentare- cu elevii claselor a VIII-a , în vederea sprijinirii lor pentru susţinerea examenului de evaluare naţională la matematică.

-Implicarea familiei -Apropierea Evaluării Naţionale şi valoarea mediei pentru admitere - S-a observat un progres faţă de rezultatele obţinute la testele iniţiale,însă pentru o reuşită sigură la liceul optat de fiecare elev din acest an de studiu, se va insista în continuare pe pregătirea examenului naţional. -La teze, majoritatea elevilor a trecut peste pragul notei 5, progresul nefiind unul spectaculos, cu diferenţe mari faţă de testele iniţiale, dar cu paşi

67

dreptunghic, media geometrică a două numere reale pozitive

curs mici şi cu interes susţinut vor realiza, sperăm, un progres mai mare C

lasa 9

-Cunosc mulţimile, operaţii cu numere şi rezolvarea ecuaţiei de gradul I -Pe perioada sem I s-a putut observa o îmbunătăţire a activităţii şcolare, interes crescut pentru rigurozitatea temelor. utilizarea corectă a formulelor de calcul prescurtat - cunoaşterea temeinică a noţiunilor de geometrie studiate -reprezentarea în reperul cartezian.

-elevii nu cunosc teoria, nu ştiu ce au de făcut -elevii rezolvă exerciţiile după şablon - Lipsa deprinderilor de calcul,a deprinderilor de lucru,nu stăpânesc formule de calcul prescurtat ,lipsa capacităţii de a decodifica figurile în spaţiu greutate în aplicarea teoremelor de geometrie în corpuri,nu stăpânesc formulele de arie şi volum,nu ştiu să extragă o proporţionalitate dintr-o figură geometrică. -În absenţa notării în catalog interesul pentru test a scazut simţitor, iar nota nu e relevantă.

-Implicarea părinţilor -Fişe de progress -Fişe cu teoria -Se impune ca înaintea fiecărei ore de curs,pe masură ce se predă programa specifică clasei,să se facă o scurtă recapitulare a conceptelor acumulate în gimnaziu,care sunt strict necesare parcurgerii materiei. -Se organizează echipe de întrajutorare. -Se cere o muncă mai intensş cu cartea şi culegerea. -Se solicită o mai bună supraveghere din partea familiei

-Progres -Implicarea profesorilor -Valoarea mediei, a notei -După un timp scurt de acomodare se observă o creştere simţitoare a puterii de adaptabilitate la cerinţele noului colectiv de elevi şi de profesori. -Se constată un progres pentru unii şi un regres pentru alţii.

clasa 10

-Cunosc definiţiile plus proprietătile funcţiei de gradul II -Aplică corect noţiunile studiate la vectori -Rezolvă triunghiul cu ajutorul trigonometriei -Stăpânesc proprietăţile operaţiilor cu puteri şi a celor cu radicali

-Nu reuşesc să utilizeze correct proprietăţile funcţiei de gradul II -Aplicarea teoremelor şi a relaţiilor dintre vectori -Lipsa deprinderilor de calcul,lipsa exerciţiului. -Dificultăţi în rezolvarea problemelor de geometrie vectorială -Carenţe în studiul graficului şi a proprietăţilor funcţiei

-Plan lunar de recuperare a materiei -Consultaţii -Verificarea noţiunilor înţelese din text (moment de lectură) -Recapitularea pe parcurs în funcţie de necesitate a carenţelor avute -O mai asiduă muncă suplimentară. -Strânsă legatură cu familia -Colaborarea dascălilor ce predau la aceeaşi clasă

- A crescut interesul elevilor fată de matematică -Lipsa de interes a multora pentru carte în general şi pentru matematica în particular -Reticenţa la tot ce înseamnă muncă acasă(temă sau suplimentară)

68

de gr.I şi de gr. II -Nu stăpânesc problemele de trigonometrie, fie ele legate de identităţi trigonometrice,fie de reducere la primul cadran,fie de periodicitate

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale după aplicarea testelor iniţiale

Concluzii privind progresul/regresul după teza pe sem I clasa 11

-Cunosc tipurile de funcţii -Rezolvă ecuaţii pe baza proprietăţilor funcţiilor şi aplică noţiuni de combinatorică -Aplică noţiunile la dreaptă - O îmbunătăţire a calităţii muncii prestate. -Atenţie sporită din partea elevilor, având în vedere că subiectele de

-Noţiunile de combinatorică sunt greu întelese şi aplicate în probleme de numărare -Lipsa deprinderilor de calcul,lipsa exerciţiului. -Dificultăţi în aplicarea cunoştinţelor din capitolul numere complexe,şi a elementelor de combinatorică. Dificultăţi în rezolvarea ecuaţiilor

-Plan individual de lucru -Monitorizarea progresului -Teme suplimentare,notarea teme-lor,extemporale săptămânale din recapitulare

-Valoarea notei -Implicarea familiei -Eficienţa consultaţiilor şi a muncii diferenţiate Progres constatat la nivelul muncii independente date la clasă. Perseverenţa în parcurgerea constantă a materiei

69

Bacalaureat conţin subiecte din toate clasele de liceu -Uşurinţă în parcurgerea algebrei. -Mai bună mobilizare în rezolvarea temelor

(iraţionale, logaritmice şi trigonometrice) datorate în mare parte nestăpânirii condiţiilor, proprietăţilor şi algoritmilor de rezolvare -Dificultăţi în parcurgerea capitolului “Şiruri” clasa 12

-Cunosc noţiunea de derivată -Cunoştiinţele de algebră sunt bune -O bună mobilizare a elevilor pentru testul iniţial, având în vedere sesiunea de bacalaureat ce îi asteapta

-Nu stăpânesc noţiunea de continuitate, exerciţiile cu grad superior de dificultate nu se doresc a fi rezolvate -Carenţe în reactualizarea cunoştinţelor legate de materia clasei a IX-a în general. -Capacitate mai scazută de lucru de la o zi la alta,având în vedere faptul că se pregătesc intensiv la mai multe discipline -Oboseala resimţită în ritmul mai scazut de la clasă

-Consultaţii -Rezolvarea de exerciţii pentru bacalaureat -Sistematizarea materiei -Un program constant ,săptămânal de recapitulare intensivă a materiei de liceu -Prestarea unei munci organizate şi coordonate a activităţii lor în ce priveşte variantele de bacalaureat

- O mai bună implicare a familiei -Apropierea examenului de bacalaureat şi a admiterii la facultăţi -S-a simţit o uşoară cădere pe perioada sem I din considerente lesne de înţeles şi care ne aşteptăm să se păstreze la unii şi chiar să se agraveze la alţii.

70



Concluzii privind progresul/regresul după teza pe sem I 9-12 Tehnic

Se constată ceva mai multă atenţie la exerciţiile de calcul şi la aplicarea unor formule Evaluarea permanentă a modului de gândire în abordarea unei probleme Anumite noţiuni de matematică aplicativă (procente, elemente de geometrie plană), sunt folosite cu succes in cadrul proiectelor şcolare locale, naţionale şi transnaţionale - Comenius . Colaborarea cu alte discipline prin predarea matematicii interdisciplinar şi transdisciplinar. Integrarea

Elevii au cunoştinţe superficiale privind mulţimile de numere(N,Z,Q,R) sau regulile de calcul Se comit greşeli specific: confuzii între adunarea şi înmulţirea fracţiilor, simplificarea în sumă -Puţini elevi finalizează un exerciţiu de calcul numeric -Elevii nu cunosc ordinea operatiilor. Elevii greşesc la operaţii algebrice elementare(desfacerea parantezelor,aducerea la acelaşi numitor, separarea termenilor). Nu cunosc noţiuni referitoare la funcţia de gradul I (reprezentare grafică, deter-minarea funcţiei în condiţii

-Cunoaşterea fiecărui elev şi depistarea tuturor lacunelor de cunoştinţe -Verificarea riguroasă a însuşirii noţiunilor predate -Aplicarea metodelor interactive -Recapitularea notiunilor de bază dobândite în gimnaziu -munca suplimentară Repetarea şi fixarea noţiunilor care ridică probleme . Diversificarea tipurilor de exerciţii pentru a eficientiza rezolvarea problemelor. Introducerea unor exerciţii şi probleme cu un nivel superior de dificultate pentru însuşirea noţiunilor din curricula şcolară.

Se observa un progres la teză faţă de testele iniţiale Elevii încep să se adapteze cerinţelor Prin efectuarea în mod constant a unor exerciţii adecvate cu nivelul elevilor şi cu obiectivele curriculei , s- a observat un progres care s-a materializat prin creşterea notelor la teză comparativ cu notele de la testul iniţial. În momentul în care se constată un regres , se trece imediat la efectuarea problemelor care să corecteze şi să eficientizeze

71

matematicii în sistemul de învăţămînt european prin traducerea , uneori , în franceză şi engleză, a anumitor probleme matematice, dezvol-tînd astfel, capacitatea elevilor de a gîndi matematic şi într -o limbă străină. -elevii au participat la testul iniţial -există un limbaj de comunicare adecvat Notele de la teze au fost trecute în catalog spre deosebire de cele de la testele iniţiale, iar elevii au fost motivaţi să înveţe Un nr. mare de elevi s-au obișnuit cu trecerea de la gimnaziu la liceu - elevii au cunoştinţe despre existenţa categoriilor variate de itemi;

date). Nu cunosc noţiuni de corpuri rotunde şi formulele corespunzătoare. -dezinteres faţă de testul iniţial -nu doresc să recupereze materia sperând că vor găsi alte soluţii de promovare - Aducerea unei expresii la forma cea mai simplă - formule de calcul prescurtat - valoarea unei expresii -intersecţiile graficului cu axele de coordonate - calculul tangentei unghiului format de graficul funcţiei cu axa ordonatelor Multe lacune acumulate în gimnaziu – majoritatea elevilor au grave lacune în ce priveşte utilizarea unor formule – cea mai mare parte a elevilor nu deţin cunoştinţele generale despre numerele reale

-organizarea de ore de consultaţii la care însă elevii nu au participat -exerciţii pe fişe de lucru diferenţiate -verificarea constantă a temelor de casă Legãturã strânsã cu dirigintele și pãrinţii Fișe de recuperare a cunoștinţelor lacunare Aplicarea în timpul activitãţilor a metodelor cu caracter formativ Metode alternative de evaluare - reluarea unor noţiuni de bază şi aprofundarea celor ce constituie baza de pornire pentru însuşirea de noi cunoştinţe; - elaborarea unor fişe de lucru, care urmăresc rezolvarea unor sarcini de la general la particular şi de la noţiuni mai simple, la cele mai complexe;

această situaţie, pentru a nu produce lacune în cunoştinţele elevilor. Acest lucru are în vedere pregătirea elevilor pentru lucrările semestriale, testele progresive şi finale, precum şi pentru examenele naţionale. -se observă un progres la unii elevi, în timp ce alţii au rămas la acelaşi nivel având probleme şi de altă natură (ex. absenteimul) şi fac faţă foarte greu -numărul mic de ore din programa şcolară nu oferă posibilitatea de recuperare a tuturo lacunelor chiar şi dacă elevii ar depune efort -este o problemă cu parcurgerea materiei conform programei pentru că au nevoie de mai mult timp pentru a asimila noţiunile, la unii baza din gimnaziu e ca şi inexistentă

72

Informatică Insp.Pintea Adrian a. administrarea testelor iniţiale

Au fost respectate etapele stabilite conform foii de parcurs specifice disciplinei Informatica/TIC. La disciplinele informatice au fost aplicate teste iniţiale la toate clasele atât la licee teoretice cât şi la grupuri şcolare. Structura testelor iniţiale a respectat recomandările CNEE. A fost constituită o bază de date cu testele iniţiale aplicate la clasă, conform formatului recomandat. b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică, identificarea problemelor

specifice Aspecte negative:

• Elevii întâmpină dificultăţi în înţelegerea si/sau interpretarea corectă şi atentă a cerinţelor • Nesiguranţa unor elevi în:

o utilizarea subprogramelor predefinite (in special cele specifice tipului string) o conceperea unor subprograme recursive o elaborarea independentă a algoritmilor de rezolvare a unor probleme mai complexe o evaluarea corectă a unor expresii logice complexe o utilizarea aparatului matematic specific tablourilor bidimensionale o Necunoaşterea unor termeni tehnici şi noţiuni teoretice specifice disciplinelor TIC

sau Informatică o Nu identifica conceptele specifice aplicaţiilor studiate; o Fac confuzie între componentele calculatorului; o Nu pot explica ceea ce executa practic; o Cunoştinţe reduse în lucrul pe calculator o cunostiinte slabe in ceea ce priveste scriereea algoritmilor o deficienta accentuata cu privire la cunoasterea algoritmilor elementari dar si a

modului de implementare a lor in algoritmi pentru rezolvarea unor probleme o elevii nu au reusit sa faca corect analiza problemelor, sa identifice datele de intrare

si iesire, sa dea exemple, nu cunosc algoritmii de baza (det. cifrelor, inversarea variabilelor, numere prime)

Aspecte pozitive

73

o Majoritatea claselor au înregistrat medii pe clase bune, care pun în evidenţă interesul elevilor pentru studiul disciplinelor Informatică, TIC sau CDŞ - Să învăţăm cu calculatorul.

o Abilităţile practice de muncă cu calculatorul sau utilizarea unor programe sunt în general bune.

o La Informatică majoritatea elevilor au dovedit că: § Au o gândire logică şi algoritmică bună. § Cunosc structura unui program şi/sau subprogram § Definesc şi utilizează corect tipurile de variabile simple şi structurate § Utilizează corect instrucţiunile Pascal § Deţin abilităţi de lucru cu fişierele § Fac corect urmărirea autoapelurilor şi revenirilor la subprograme recursive

Propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare o Demers didactic centrat pe elev o Dezvoltarea la elevi a limbajului specific disciplinelor Informatică şi TIC prin:

o sarcini de elaborare a unor eseuri, proiecte, referate originale cu conţinut ştiinţific şi tehnic

o conceperea de către elevi a unor probleme, sarcini, cerinţe şi rezolvarea acestora o solicitarea venită din parte profesorilor ca elevii să formuleze răspunsuri în scris sau

orale cu folosirea corectă a termenilor tehnici. o evitarea testelor care conţin numai itemi cu alegere simplă şi multiplă.

o Munca diferenţiată la clasă în funcţie de nivelul şi stilurile diferite de învăţare ale elevilor. o Rezolvarea de exerciţii şi probleme care necesită:

§ elaborare şi evaluare de expresii aritmetice, logice şi relaţionale § utilizare de subprograme predefinite § conceperea unor subprograme recursive § transferabilitatea cunoştinţelor (prin utilizarea la Informatică şi TIC a

cunoştinţelor şi competenţelor dobândite la alte discipline : matematică, fizică, etc.)

o Antrenarea elevilor în rezolvarea de probleme cu grad mediu şi ridicat de dificultate şi recompensarea eforturilor făcute de elevi în acest sens;

o Dezvoltarea autonomiei intelectuale şi creativităţii elevilor prin sarcini de muncă independentă şi de grup în clasă şi acasă

o Elevii recunosc noţiuni care sunt obiect de studiu al disciplinei Informatică şi le diferenţiază faţă de TIC. Ei sunt capabili să realizeze legătura între datele de intrare şi datele de ieşire ale unei probleme.

Fizică Insp.Chicinaş Luminiţa

• Evaluarea iniţială a fost pregătită și s-a desfășurat conform etapelor enumerate în foaia de parcurs.

• Deoarece, datorită scăderii populaţiei școlare și a reducerii numărului de ore la fizică, mulţi profesori sunt în situaţia de a funcţiona în două sau mai multe școli, evaluarea iniţială a fost organizată pe grupuri de unităţi de învăţământ, pe cartiere (în cazul urban) sau pe zone geografice învecinate astfel încât nu a existat o mare diversitate a subiectelor și s-au putut face comparaţii între performanţele elevilor.

• Structura subiectelor a respectat modelul furnizat de CNEE. De asemenea, itemii propuși au respectat tipologia și ponderea specifică astfel încât să măsoare cât mai obiectiv abilităţile cognitive, practice și atitudinale ale elevilor. În majoritatea cazurilor

74

testele de evaluare au avut un grad de dificultate mediu și au conţinut cel puţin un item deschis sau un item tip întrebare structurată contextual, preluând modelul itemilor din evaluările TIMSS / PISA.

• Testele de evaluare au vizat competenţele specifice de bază ale elevilor fiind centrate pe verificarea gradului de înţelegere și operare cu noţiunile, conceptele, legile și principiile fizicii.

• Notele obţinute la evaluarea iniţială nu sunt relevante deoarece elevii au știut că acestea nu se trec în catalog și au tratat superficial această activitate. Comparativ cu evaluarea iniţială, evaluările realizate pe parcursul semestrului (inclusiv teza în cazul claselor de liceu), păstrând structura subiectului, au avut rezultate mult mai bune, elevii fiind interesaţi să obţină performanţe cât mai înalte notele trecându-se în catalog. Trecerea notelor în catalog este motivantă pentru elevi sau cel puţin construirea unei note care să cuprindă și rezultatul evaluării iniţiale.

• Perioada de pregătire a evaluării iniţiale (oricum această evaluare este uzuală la început de an școlar) a ocupat un număr mare de ore la începutul semestrului ceea ce a determinat o presiune suplimentară pentru parcurgerea conţinuturilor noţionale conform programei școlare fiind resimţită atât de elevi cât și de profesori.

• În urma aplicării testului de evaluare iniţială rezultatele obţinute au fost analizate și interpretate de fiecare profesor, atât individual cât și în grup. Pe lângă mediile pe clase și pe nivel de studiu, compararea acestora cu mediile unor clase similare și realizarea de histograme cu disctribuţia cantitativă a notelor, profesorii de fizică au realizat și analiza calitativă a rezultatelor, respectiv, la solicitarea mea, au identificat: itemii de succes/itemii de eșec la fiecare clasă; greșelile specifice cele mai frecvente; tipul de dificultate / neînţelegere cel mai frecvent. Pentru acestea, în evaluările curente de pe parcursul semestrului I au păstrat și revenit cu cerinţe similare pentru a verifica progresul în înţelegerea conceptului respectiv. De asemenea, în perioada următoare evaluării iniţiale elevilor aflaţi în dificultate li s-au propus exerciţii și sarcini de învăţare care vizau elementele de dificultate.

• Modul de valorificare a rezultatelor evaluării iniţiale pentru ameliorarea calităţii demersului didactic a fost monitorizat atât prin inspecţia curentă de specialitate cât și prin aplicarea unui chestionar cadrelor didactice care predau disciplina fizică (indiferent de formarea lor iniţială). Rezultatele acestui chestionar vor fi analizate și discutate în activităţile metodice din semestrul II al acestui an școlar.

• Există diferenţe mari și foarte mari între notele obţinute de elevi la evaluarea iniţială și notele obţinute de aceeași elevi la evaluările sumative ulterioare lucrări de control / extemporale (gimnaziu) sau teze (liceu).

Chimie Insp.Dragoş Mircea

a) Adminstrarea testelor : Puncte tari Puncte slabe Propuneri

-a existat in majoritatea şcolilor un plan de recapitulare -a fost respectată structura testelor propusă de MECTS

-la clasele cu 1ora/săptămână au fost doar 2 ore de recapitulare -au existat cazuri când elevii au avut 3-4 teste/zi -elevii ştiind că nu sunt notaţi au tratat cu superficialitate

-nr.de ore de recapitulare in funcţie de nr.ore/săptămână - la nivel de unitate şcolară să existe o planificare a testării -testarea să fie unica/tip de unit.şc/in acelaşi timp

75

testarea

b) Analiza rezultatelor la nivel de catedra /comisie metodică

-s –a realizat la nivel de catedre /comisii metodice analiza rezultatelor

Puncte slabe Clasa a VII -nu recunosc măsurile fizice

-confuzii intre unităţile de măură -greşeli de calcul

Clasa a VIII -dificultăţi in recunoasterea fenomenelor chimice -greşele in completarea ecuaţiilor chimice

Clasa a IX a -dificultăti in clasificarea substanţelor -calculul stoechiometric puţin stăpânit

Clasa a X a -nu ştiu să coreleze noţiunile de structură cu clasa de substanţe - dificultăţi in efectuarea calculului stoechiometric

Clasa a X I a -- dificultăţi in recunoasterea clasei de substante,nomenclaturii -greşeli in scrierea schemelor de reacţii

Clasa a X II a -dificultăti in recunoasterea claselor de substanţe,modelarea reacţiilor chimice, in interpretarea fenomenelor studiate

c) Modalităţi de realizare a planurilor de invăţare

-documentele de proiectare astfel concepute incât să cuprindă noţiunile la care elevii au intâmpinat difcultăţi -in toate unit.şcolare s-au propus activităţi diferenţiate pe grupe de elevi.Nu s-au propus act. individualizate -elevii cu rezultate foarte bune au fost inscrişi pentru selecţia la grupele de excelenţă

Biologie Insp.Kerekes Adelhaida

La biologie testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite de MECTS şi în urma dezbaterilor de la Consfătuirile de biologie cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi, cu timpul de lucru de 45 minute. La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor din catedra de biologie s-a hotărât utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii (adaptate programei), pentru clasele de sport din filiera vocaţională. La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi profesorii catedrei, înainte de data de 13 octombrie, fiecare profesor trimiţând prin email la responsabilul de cerc si acesta la ISJ Cluj-inspector de specialitate Kerekes Adelhaida, instrumentele utilizate în acest scop. In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă, stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere.

CLUJ-NAPOCA Analiza răspunsurilor elevilor claselor a IX-a arată că sunt puţini elevi care nu cunosc

noţiunile elementare despre natură. Dar sunt elevi din clasa a IX-a care nu au folosit microscopul la ore de biologie, în gimnaziu, nu au folosit atlase sau materiale didactice specifice biologiei.

76

La celelalte clase, deşi s-a făcut recapitularea noţiunilor mai importante din clasa anterioară celei actuale, notele nu au fost mari, media claselor fiind in jur de 5. Aceste lucru se explică prin: volumul mare de cunoştinţe ce trebuiau repetate la toate materiile, nu numai la biologie, lipsa motivaţiei – nu se trec notele in catalog – neseriozităţii elevilor şi, nu în ultimul rând nu am reuşit, noi profesorii de biologie, să trezim mai mult interesul elevilor pentru învăţare. Gravă ni se pare situaţia elevilor din clasele a XII-a, care sunt în pragul bacalaureatului, dar nu au conştientizat importanţa recapitulării deşi majoritatea şi-au exprimat dorinţa să susţină bacalaureatul din biologie

Pentru ridicarea nivelului cunoştinţelor profesorii de biologie îşi propun: § să reia noţiunile elementare de biologie, la ore, chiar dacă tema este alta § să analizeze greşelile în clasă şi să le corecteze § să realizeze cât mai multe lucrări practice de microscopie şi experimente de laborator

în orele de Tehnici de laborator care să trezească mai mult interesul elevilor pentru biologie

§ să indice elevilor folosirea dicţionarelor de biologie pentru clarificarea noţiunilor § să utilizeze metode variate, moderne de evaluare pentru ca elevii să-şi cunoască

nivelul şi să se poată autoevalua § să stimuleze interesul pentru ştiinţă prin notarea referatelor din domeniul ştiinţific şi a

portofoliilor Pentru elevii claselor terminale care doresc să susţină bacalaureatul din biologie vom lua

următoarele măsuri: § până în 7 octombrie elevii vor fi solicitaţi să-şi exprime opţiunile pentru bacalaureat –

proba scrisă la alegere – care, chiar dacă nu sunt definitive, ne vor ajuta în planificare pregătirilor

§ programa de bacalaureat va fi dezbătută cu elevii § pentru că majoritatea elevilor optează pentru materia claselor a XI-a – a XII-a, se va

recapitula toată materia clasei a XI-a, şi în măsura posibilităţilor şi cele ale claselor a IX-a şi a X-a

§ se vor rezolva multe probleme § profesorul de biologie care predă la clasele a XII-a va realiza modele de subiecte

pentru toate capitolele din programa de bacalaureat pe care le va rezolva cu elevii § tezele, pentru elevii care susţin bacalaureatul din biologie, se vor realiza după modelul

subiectelor de bacalaureat, atât în semestrul I cât şi în al doilea § în semestrul al II-lea în luna aprilie, apoi în mai, când se estimează că se vor termina

recapitulările din anii anteriori, se vor organiza pretestări ale cunoştinţelor la biologie, în vederea evaluării nivelului la data respectivă

Note

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Nr. note 1 11 37 55 70 33 16 6 1

1-1.99 2-2.99 3-3.99 4-4.99 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9--10

77

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

NOTE OBŢINUTE/NR ELEVIClasa a V-aClasa a V-aClasa a VIIClasa a VIII

Dej, Zona Dej

GRUPE DE ELEVI:

GRUPA A – CU NOTE ÎNTRE 7,99-10 /FOARTE BUNI GRUPA B – CU NOTE ÎNTRE 5,99-7,99/ BUNI GRUPA C - CU NOTE ÎNTRE 3,99-5,99/SLABI GRUPA D – CU NOTE ÎNTRE 1,00-3,99/FOARTE SLABI

GIMNAZIU URBAN

NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa V 1 14 42` 71 53 45 99 81 14 Clasa VI 32 49 101 40 72 57 63 6 Clasa VII 21 38 99 65 37 53 72 5 Clasa VIII

19 59 89 60 54 78 29 12

I

GIMNAZIU RURAL NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa a V-a

14 9 34 14 27 9 8 4

Clasa a VI

21 19 27 29 21 15 5 2

Clasa a VII

1 11 21 14 18 27 29 14 4

78

Clasa VIII

11 18 31 16 27 11 15 8

LICEU


1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa IX 2 4 18 56 86 58 58 8 8 4 Clasa X 4 12 32 54 68 52 34 42 4 1 Clasa XI 4 10 36 32 50 48 16 12 8 4 Clasa XII - 12 46 58 48 29 15 8 2 2

Teste initiale gimnaziu rural 2011-2012

05

10152025303540

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

note

num

ar e

levi

NOTE OBŢINUTE/NR ELEVIClasa a V-aClasa a V-aClasa a VIIClasa a VIII

Teste initiale liceu 2011-2012

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9

note

num

ar e

levi

NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI1-1,99Clasa IX 2

Clasa X 4

Clasa XI 4

Clasa XII -

79

GRUPURI SCOLARE


1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa IX 2 14 28 26 66 38 58 2 1 - Clasa X 4 22 24 24 68 28 34 1 1 -

Concluzie Cu toate că instrumentul de evaluare a fost de nivel mediu, rezultatul NESATISFĂCĂTOR

(note intre 2 si 5) si SATISFACATOR (note intre 5 si 7 a dovedit existenţa unei ponderi scăzute a răspunsurilor corecte în special cele ce vizau competenţele specifice ce au făcut obiectul competenţelor evaluate. Aspectele negative evidenţiate în urma aplicării testării iniţiale au ca justificare dezinteresul manifestat de elevi vis-à-vis de acest gen de evaluare ce nu presupune notarea în catalog a rezultatelor obţinute. De remarcat ca la gimnaziu atât in mediul urban cat si rural au predominat notele intre 7-10 ceea ce impune calificative de Bine sau Foarte bine. Foarte mulţi elevi nu au răspuns corect la itemii legaţi de activităţile practice sau cele cu aplicabilitate practica.

Măsuri de ameliorare a situaţiei învăţării, particularizate după caz, prin:

- alocarea unor resurse de timp la fiecare oră pentru aprofundarea unor noţiuni, concepte, formularea de puncte de vedere proprii, argumentate etc. - creşterea ponderii activităţilor practice si a celor cu aplicabilitate practica in viata cotidiana; - utilizarea autoevaluării, interevaluării a portofoliului sau a proiectului ca alternative de evaluare care vor conştientiza mai mult elevul asupra a ceea ce are de făcut; - testarea orală/scrisă a nivelului competenţelor la final de semestru/an (fără notare în catalog) - lectură - fişe de lucru diferenţiate.

80

Zona Huedin

CLASA : a V-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

2 5 6 19 32 35 50 34 28 19

NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 230 ÎN PROCENTE: 95,43%

MEDIA GENERALĂ 6,69

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:

Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012

Zona Huedin CLASA : a VI-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

3 12 22 25 34 37 35 28 17 11




Analize teste cls.V

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

note

nr.e

lev

Serie1

81

Fig. ANALIZA REZULTATELOR

EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012 Zona Huedin

CLASA : a VII-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

2 8 12 22 35 29 38 37 21 19




Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012 Zona Huedin

CLASA : a VIII-a

Analiza testelor cls.VI

0510152025303540

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

note

nr.e

levi

Analiza teste cls.VII

0510152025303540

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

note

nr.e

lev

Serie1

82

DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

3 17 26 37 35 42 26 22 8 -

NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 217 ÎN PROCENTE: 96,44%:





CLASA : a IX-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

2 5 29 36 47 51 41 22 17 6




Analiza teste cls.VIII

0

10

20

30

40

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

note

nr.e

lev

Serie1

83

Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012

Zona Huedin CLASA : a X-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

17 49 40 28 22 33 17 10 3




Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012 Zona Huedin

Analiza teste cls.IX

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

note

nr.e

lev

Serie1

analiza teste cls.X

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

note

nr. e

lev

Serie1

84

CLASA : XI A DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

1 5 9 10 4 10 9 14 8






CLASA : a XII-a DISCIPLINA: Biologie NOTE OBŢINUTE

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

NR. ELEVI

6 12 13 13 8 7 - 1

NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 60 ÎN PROCENTE: 92,30% SITUAŢIA PE GRUPE DE NIVEL LA CLASĂ:



Analiza teste cls.XI

0246810121416

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

note

nr.e

levi

Serie1

85



Concluzii zona Huedin

Nr crt

Clasa Aspecte pozitive Aspecte negative Acţiuni viitoare

1 a V-a Elevii prezinta cunostinte privind structura generala a plantelor si animalelor , interactiunile dintre acestea precum si interactiunea organismelor cu mediul inconjurator

Cunostintele privind masurile de protejare a mediului inconjurator sunt limitate. Nu lectureaza cu atentie cerinta, Vocabular de specialitate deficitar

Aplicarea metodelor interactive centrate pe elevi Realizarea de activitati practice si proiecte.

2 a VI-a Itemii prevazuti pentru competentele C1, C2 au fost rezolvate de catre majoritatea elevilor,

Pentru C3 si C5 rezolvarea itemilor s-a realizat in proportie de 30%.

Desfasurarea unor activităti diferentiate in cadrul orelor Reluari ale unor teme Pregatiri suplimentare cu elevii rămasi in urma, dar si cu cei capabili de performanta

3 a VII- a Aplica cunsotintele in contexte noi Au cunostinte bogate de protectia animalelor

Dificultati in exprimarea in scris,dificultati in aplicarea in practica a notiunilor teoretice insusite

Realizarea de activitati practice Elaborarea unor fise de lucru ,care urmaresc rezolvarea unor sarcini de la general la particular Munca diferentiata cu elevii.

4 a VIII-a Rezolvă corect itemii care vizeaza cunoasterea terminologiei

Intampina dificultati in rezolvarea itemilor subiectivi si semiobiectivi Fac confuzii in utilizarea si aplicare unor termeni

Realizarea de activitati practice Elaborarea unor fise de lucru ,care urmaresc rezolvarea unor sarcini de la

analiza teste cls.XII

02468101214

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

note

nr. e

levi

Serie1

86

specifici biologiei general la particular Munca diferentiata cu elevii.

5 IX Rezolvă corect itemii care vizeaza intelegerea terminologiei Aplica corect cunostinţe dobandite anterior in contexte noi

Intampina dificultati in rezolvarea itemilor de tip problema care se bazeaza pe calcul matematic Fac dovada unor lacune în cunostinte Fac confuzii in utilizarea unor termeni specifici biologiei


6 X Inteleg si utilizeaza corect terminlogia specifica Aplică cunostintele in contexte noi

Nu dispun de capacitatea de esentializare si nu sunt capabili sa extraga concluzii prin analogie Intimpina dificultati la rezolvarea problemelor de genetica


7 XI Intelegerea si utilizarea terminologiei stiintifice Aplica corect cunostinţe dobandite anterior in contexte noi

Superficialitate in rezolvarea itemilor care vizează capacitatea de sinteza


8 XII. La C1 si C2 rezolvarea itemilor s-a realizat de catre majoritatea elevilor

Capacitatea de sinteza a elevilor este redusa,dificultutati in corelarea notiunilor teoretice cu aplicarea lor in practica


GRAFICUL REZULTATELOR PE CLASE

Analiza mediilor pe clase in zona Huedin

012345678

1 2 3 4 5 6 7 8 9

clasele( V,VI,VII,VIII,IX,X,XI,XII)

med

ii

Serie1

87

Analiza testelor iniţiale Gherla şi zona Nr crt

Clasa Aspecte pozitive Aspecte negative Actiuni viitoare

1 a V-a Elevii prezintă cunoştinţe privind structura generala a plantelor şi animalelor , interactiunile dintre acestea precum şi interactiunea organismelor cu mediul inconjurator

Cunoştinţele privind măsurile de protejare a mediului înconjurător sunt limitate. Frecvente greşeli ortografice si gramaticale.

Desfăşurarea unor activităţi diferenţiate în cadrul orelor Reluări ale unor teme

2 a VI-a Rezolva corect itemi care vizează achiziţia de cunoştinţe şi înţelegerea terminologiei

Intâmpină dificultăţi în rezolvarea itemilor subiectivi Frecvente greşeli ortografice si gramaticale.

Desfăşurarea unor activităţi diferenţiate in cadrul orelor Reluări ale unor teme Pregătiri suplimentare cu elevii rămaşi in urma, dar si cu cei capabili de performanta

3 a VII- a Aplică cunoştinţele in contexte noi

Erori de interpretare a cerinţelor unor itemi Frecvente greşeli ortografice si gramaticale.

Desfaşurarea unor activităţi diferenţiate in cadrul orelor Reluări ale unor teme Pregătiri suplimentare cu elevii rămaşi in urma, dar si cu cei capabili de performanta

4 a VIII-a Rezolvă corect itemii care vizează înţelegerea terminologiei

Intâmpină dificultăţi in rezolvarea itemilor subiectivi si semiobiectivi Fac dovada unor lacune în cunoştinţe Fac confuzii in utilizarea unor termeni specifici biologiei


5 IX A Rezolvă corect itemii care vizează înţelegerea terminologiei Aplica corect cunoştinţe dobândite anterior in contexte noi

Intâmpină dificultăţi in rezolvarea itemilor de tip problema care se bazează pe calcul matematic Fac dovada unor lacune în cunoştinţe Fac confuzii in utilizarea unor termeni specifici biologiei


6 X A Inţeleg si utilizează corect Intâmpină dificultăţi in Desfăşurarea unor

88

terminlogia specifică Aplică cunoştinţele in contexte noi

rezolvarea itemilor de tip problemă

activităţi diferenţiate in cadrul orelor Reluări ale unor teme Pregătiri suplimentare cu elevii rămaşi in urma, dar si cu cei capabili de performanta

7 XII A Inţelegerea si utilizarea terminologiei ştiinţifice Aplica corect cunoştinţe dobândite anterior in contexte noi

Superficialitate in rezolvarea itemilor care vizează capacitatea de sinteza


GRAFICUL REZULTATELOR PE CLASE

Turda şi zona Turda

In şcolile din zona Turda si Turda sau aplicat testele iniţiale la 3043 elevi din care 1337 de elevi aparţin claselor gimnaziale si 1706 de elevi colegiilor si liceelor. Distribuţia notelor a respectat curba lui Gauss fapt ce demonstrează ca profesorii au elaborat teste de nivel mediu la care elevii au demonstrat achiziţii solide si conforme programelor şcolare. Media generala la gimnaziu= 6.80 Elevi participanţi = 1337 Media generala la licee si colegii=6.54 Elevi participanţi=1706 Situaţia pe şcoli este: Unitatea de învăţământ Media Nr. elevi participanţi

V VI VII VIII IX A X A XII A0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

89

Sc . Teodor Muresanu 7.37 217 Sc . Avram Iancu 6.49 210 Sc . Andrei Saguna 6.01 86 Sc . Horea Closca si Crisan 6.72 199 Sc . Ioan Opris 7.68 208 Sc . Mihai Voda 6.73 144 Sc . Simion Balint 6.55 51 Sc . Tureni 6.08 67 Sc . Petresti 6.82 51 Sc . Moldovenesti 7.01 47 Sc . Calarasi 6.34 54 Colegiul National Mihai Viteazul 8.75 571 Liceul Liviu Rebreanu 8.1 257 Colegiul Tehnic 5.05 425 Colegiul Emil Negrutiu 4.81 187 Colegiul Dr.Ioan Ratiu 5.23 215

Distribuţia notelor la gimnaziu

V 17 13 58 56 49 46 50 29 29 VI 2 17 23 19 27 23 47 44 25 VII 1 26 15 38 54 51 52 65 40 VIII 25 42 34 35 34 46 31 32 14

Total 45 98 130 148 164 184 180 170 108

Distribuţia notelor la liceu şi colegii Nota/Clasa 2 3 4 5 6 7 8 9 10

IX 7 10 60 59 43 50 63 30 19 X - 37 56 48 64 56 97 54 25 XI - 43 55 40 54 58 62 65 40 XII 13 30 42 57 77 85 64 30 13 XIII 14 22 19 15 19 11 - - -

Total 34 142 232 219 257 260 286 179 97 În urma analizei rezultatelor de la testele iniţiale din cadrul cercului metodic de biologie

din zona Turda sau desprins următoarele concluzii: - rezultatele de la biologie relevă un nivel mediu de competenţe corespunzătoare nivelurilor taxonomice; se remarcă elevi cu un nivel înalt de pregătire si performanţe foarte bune; - elevii nu au tratat cu seriozitate aceste teste, pentru că nu s-au trecut în catalog; - notele mici de la teste sunt şi rezultatul numărului foarte mic de ore la biologie. Recomandări: - pentru recuperarea cunoştinţelor se alocă puţin din timpul fiecărei ore; - dezvoltarea competenţelor se realizează şi pe parcursul anului prin exerciţii, teme, referate, portofolii tematice; - antrenarea în activităţi extracurriculare; - pentru elevii claselor a XII-a prin participarea lor la orele de pregătire pentru examenul de bacalaureat, conform programului stabilit.

90

Istorie, socio-umane Insp.Arion Hadrian PUNCTE TARI:

- În toate şcolile durata testului a fost de 45 minute - testele au fost cu subiect unic pe şcoală şi nivel - testele au fost anunţate şi nu au fost trecute în catalog; - s-a avut în vedere criteriile unice de evaluare; - conţinutul testelor a fost accesibil elevilor, cu un grad de dificultate mediu şi au conţinut itemi de diferite tipuri; - s-au întocmit bareme la care s-a acordat 1 punct din oficiu, iar pentru nota 5 au fost itemi obiectivi sau semiobiectivi; - s-a constatat prodominarea notelor între 6-8,99; - s-au avut în vedere competenţele dobândite în anul anterior de studiu - testele au fost întocmite după modelul oferit de minister, cu cele două părţi, partea I cu itemi obiectivi iar partea a II a cu itemi semiobiectivi şi/sau obiectivi - s –au întocmit matrice si bareme - În toate cazurile, conducerile şcolilor s-au preocupat în mod deosebit pentru organizarea

acestei activităţi; - În marea majoritare testarea se bazează pe competentele prevăzute de programele şcolare şi este utila în special pentru clasele de profil uman care sustin proba de istorie obligatorie la examenul de bacalaureat;

- În toate situaţiile, testele aplicate respectă modelele propuse şi au un nivel mediu de dificultate, compatibil cu evaluarile nationale

- s-au respectat ultimele recomandari referitoare la dezvoltarea competentelor de întelegere a textului istoric si stimularea lecturii,

- majoritatea elevilor au dovedit o pregatire corespunzatoare, în concordanţă cu notarea la clasa, care a constituit un stimulent pentru obtinerea rezultatelor foarte bune la examenele nationale şi olimpiadele scolare

- elevii claselor a XII-a de la toate liceele teoretice din judeţ au obtinut note bune, comparabile cu notele de la bacalaureat.

PUNCTE SLABE - pentru o testare eficientă, nu în toate şcolile s-a ţinut cont de profil, atunci când s-au elaborat testele iniţiale, astfel incat sa se poata asigura conditii asemanatoare celor de examen, - rezultatele testarii nu au o relevanţă certă din cauze multiple: numarul mare de elevi dintr-o sala de clasa în timpul testarii, numarul mare de teste susţinute de elevi intr-un interval de timp scurt, supraaglomerarea activitatii profesorilor, etc. - s-a constatat ca cele mai mari dificultati ale elevilor s-au referit la utilizarea limbajului istoric, la întelegerea textului , la capacitatea scazută de argumentare şi formulare a opiniilor proprii. dificultăţi în datarea şi ordonarea evenimentelor istorice - dificultăţi în interpretarea textului istoric - formulează cu greutate semnificaţa istorică a unor evenimente; elevii nu sunt obişnuiţi cu munca independentă; - este mare numărul elevilor care au dificultăţi în utilizarea limbajului istoric şi a folosirii corecte a termenilor istorici; greutăţi în elaborarea eseului structurat. -în clasele a IX-a şi a X -a, întâmpină greutăţi în încadrarea în timp şi spaţiu a evenimentelor istorice, înţeleg cu greutate mesajul documentelor şi cerinţele formulate

91

- elevii întâmpină unele dificultăţi la folosirea unor termeni istorici, la prezentarea temelor istorice pe baza relaţiilor cauză–efect, la exerciţii de interpretare şi analiză a unor texte istorice; - elevii întâmpină dificultăţi în argumentarea unor opinii, în sesizarea mesajului documentului istoric, în utilizarea limbajului istoric într-un context dat; - netrecerea notelor în catalog a determinat o oarecare relaxare PROPUNERI DE REMEDIERE:

- exerciţii cu termeni istorici, de analiză a izvoarelor istorice precum şi de realizare a unor sinteze pe baza relaţiilor cauză –efect;

- folosirea unor metode activ-participative în procesul de predare-învăţare; centrarea activităţii pe elev;

- folosirea şi a altor modalităţi de evaluare: jocul de rol, portofoliul, jocul didactic, etc. - predarea diferenţiată şi organizarea de pregătiri suplimentare, în special pentru elevii clasei

a XII-a a care vor susţine din istorie examenul de bacalaureat; - pregătirea suplimentară să se facă după modele de bacalaureat - modele de teste şi lucrările semestriale să fie structurate după modele de teste inţiale şi

modele de bacalaureat - formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a rezolva sarcini care cuprind itemi subiectivi de tip

eseu structurat sau eseu liber; - formarea deprinderii de a argumenta în scris afirmaţiile făcute la adresa unui fapt,

eveniment sau proces istoric; - aplicarea în continuare de teste care să urmărească progresul elevilor. - fişă de muncă în independentă şi în echipă - organizarea unor momente de lectură prin care să se verifice înţelegerea textului, a

noţunilor istorice, a enunţurilor cheie şi formularea unor idei pe baza celor citite Etape:

a. administrarea testelor iniţiale b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică

1. identificarea problemelor specifice 2. propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare

c. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării acestora de către cadrele didactice

d. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi rezultatele aşteptate

e. analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen.

ANALIZA REZULTATELOR TESTELOR INITIALE LA DISCIPLINELE SOCIO-UMANE: Prin intermediul testului initial aplicat elevilor din clasele IX-XII ale liceelor din judeţ, au fost avute in vedere urmatoarele competente specifice: -de identificare a termenilor, fenomenelor, proceselor, proprietatilor; -de utilizare şi aplicare a cunostintelor detinute; -de întelegere şi utilizare de cunoştinte, tehnici de argumentare; -de analiza cantitativă şi calitativa; -de a comenta şi interpreta un text; -de a redacta un eseu argumentativ; -de analiza, evaluare, exemplificare;

92

-de comparare a unor atitudini, convingeri, conceptii, teorii Ca urmare, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Disciplina de învăţământ şi clasa

Note sub 5

Note intre 5 si 7

Note peste 7

Logica si argumentare, clasa a IX-a

26% 54% 20%

Educatie antreprenoriala, clasa a X-a

26% 60% 14%

Psihologie, clasa a X-a - 6% 94% Economie, clasa a XI-a 31% 55% 14% Sociologie, clasa a XI-a -

5% 95%

Filosofie, clasa a XII-a 8%

32% 60%

Studii sociale,clasa a XII-a - 1% 99%

La nivelul profesorilor de ştiinţe socio-umane s-a constatat că elaborarea şi utilizarea testelor initiale se confruntă cu următoarea problemă: corpul stiintelor socio-umane, studiate în ciclul gimnazial şi liceal este alcatuit din mai multe discipline de învatamant relativ autonome unele fata de altele,adica este format din Cultura civica, Logica, argumentare si comunicare, Educatie antreprenoriala, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, care sunt ,de fapt, tot atatea ştiinte independente unele faţă de altele. Ca urmare, studiul celor 8 discipline didactice amintite inseamna, de fiecare data, un inceput, o initiere în stiintele respective. Dar pentru cî stiintele invocate sunt reciproc independente, aceasta particularitate este preluata şi de disciplinele didactice corespunzatoare lor. În consecinţă, testele initiale nu ar trebui sa se raporteze la competente specifice sau continuturi informationale formate într-o perioada precedenta sau la o disciplina socio-umanista studiatî în anul/anii anteriori. Luând în cosiderare toate aceste aspecte, testele initiale pot fi: 1.teste de cultura generală 2.teste de familiarizare şi de atitudine fata de stiintele socio-umaniste 3.teste specifice care sa masoare competente, abilitati, cunostinte etc. Prin urmare, s-a constatat: 1.daca testul a vizat cultura generală şi familiarizarea cu problematica ştiintelor socio-umaniste ,media obtinuta este mare(Psihologie,Sociologie,Studii sociale); 2.daca evaluarea s-a raportat la competente(identificare, comparare, analiza, interpretare etc.), media obtinuta este mica(Logica si argumentare, Educatie antreprenoriala, Economie, Filosofie) De aceea, consideram ca nu trebuie sa fie semne de îngrijorare, ci trebuie ca în cursul anului scolar, oră de oră: 1. să se aloce din bugetul de timp al orei pentru intelegerea si aprofundarea cunostintelor si categoriilor cu care opereaza stiintele socio-umaniste; 2. să se acorde o atentie speciala formarii unei metodologii simple si eficiente de identificare, comparare, analiza, interpretare, comentare de texte, elaborare de

93

eseuri, definirii conceptelor, pe care s-o transmitem elevilor pentru a o asimila; 3. testarile curente trebuie sa ruleze itemi care sa vizeze aceste competente; 4. folosirea unor metode alternative de evaluare:proiectul, eseul, comentariul de text, portofoliul 5. diferentierea pe nivele de dificultate a sarcinilor de lucru, folosindu-se fise de lucru diferentiate Geografie insp.Török Ferencz Evaluarea constituie un proces fundamental prin care se realizează orientarea şi optimizarea învăţării, inclusiv la disciplina geografie. Precizia şi eficienţa evaluării sunt strâns legate de formularea competenţelor şi de desfăşurarea demersurilor de instruire. În aceste condiţii, probele de evaluare au fost selectate şi elaborate în majoritatea şcolilor în strânsă legătură cu acestea şi în funcţie de gradul de complexitate al competenţei, precum şi în funcţie de rezultatele aşteptate ale instruirii (cunoştinţe, deprinderi sau capacităţi intelectuale, priceperi şi deprinderi practice, comportament ). Ca urmare, la disciplina geografie, trebuie avute în vedere următoarele obiective specifice:

1. Depășirea evaluării de tip tradiţional; 2. Elaborarea itemilor și a probelor de evaluare, prin respectarea exactităţii şi validităţii, acestea oferind diagnoză, prognoză, feedback, motivând, inspirând, asigurând evoluţia educabililor. 3. Adaptarea evaluării la specificul clasei - nivel de cunoaștere, particularităţi psiho-pedagogice ale elevilor; 4. Centrarea evaluării pe competenţele generale ale fiecărui nivel de învăţământ și respectiv, competenţele specifice fiecărei clase; 5. Discutarea cu elevii a structurii probelor de evaluare scrisă, a referatelor, a portofoliilor, etc. precum și a conţinutului acestora în momentul susţinerii; 6. Obligativitatea susţinerii evaluării predictive la toate clasele la care se predă disciplina geografie și transformarea acestui test iniţial într-un instrument privind eficientizarea strategiilor didactice, pentru a remedia deficienţele, a asigura progresul școlar și a stimula performanţa în rândul elevilor; 7. Analiza rezultatelor testelor predictive la disciplina geografie și o analiză comparativă între rezultatele la aceste teste la clasele de același nivel; 8. Nivelul pregătirii elevilor să se realizeze pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi a evaluării de tip longitudinal (pentru urmărirea progresului individual al elevilor); 9. Obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat, adaptat specificului clasei de elevi). 10. Eficientizarea procesului de evaluare prin creșterea gradului de obiectivitate în apreciere, pentru evitarea supranotării. În aceste condiţii respectând obiectivele înşirate mai sus, discutate cu ocazia consfătuirilor profesorilor de geografie, testele au fost realizate în marea lor majoritate la nivelul comisiilor metodice a profesorilor de geografie din diferitele zone geografice ale judeţul Cluj. Aplicarea acestor teste s – a realizat dealungul unei perioade de o săptămână, convenită cu ocazia consfătuirilor. Desigur aplicarea testelor a fost precedată de o săptămână – două de recapitulare. Analizarea rezultatelor testelor aplicate s – a realizat în două etape distincte. În prima etapă s – a realizat o analiză sumară la nivel de unitate şcolară, unde raportarea s – a făcut la obiectivele specifice pentru fiecare unitate în parte, luând în consideraţie desigur şi nivelul deja cunoscut al fiecărui colectiv de elevi. S – a alocat atenţie sporită la testarea elevilor din clasele

94

începătoare (clasa a V – a şi a IX – a), unde realizarea testelor a avut la bază competenţe şi conţinuturi aduse din diferite medii şcolare. În cea de a doua etapă s – a realizat coroborarea analizelor din şcolile unde lucrează membrii comisiilor metodice, realizând astfel o analiză complexă a situaţiei reale a învăţământului geografic într – o regiune mai vastă. S – au identificat o serie de probleme comune la toate şcolile zonei, în schimb s – au remarcat şi câteva probleme specifice unei şcoli sau altei, probleme care au în general caracter subiectiv, provenind din stilul de lucru şi pregătirea iniţială şi continuă a cadrului didactic.

În acest sens s – au realizat la nivel de comisie metodică şi la nivel de unitate şcolară planuri individualizate de învăţare. Datorită faptului că există similitudini vom încerca să realizăm o analiză sumară a rezultatelor pe judeţ şi nu pe principalele zone geografice ale judeţului, zone care stau şi la baza organizării formării continue la geografie prin comisii metodice (zona Huedin, zona Cluj Napoca, zona Turda, zona Câmpia Turzii, zona Dej şi zona Gherla). Concluziile se vor cumula pentru fiecare nivel în parte.

a. Clasa a V – a Constatări: -‐ la clasa a V – a nivelul de pregătire a elevilor depinde în primul rând de pregătirea şi ambiţia învăţătoarei sau al învăţătorului drept pentru care nu există desigur o situaţie comună la şcolile din zonă (există din păcate şi situaţii în care ora de geografie la clasa a a III- a şi a IV – a s – a transformat adesea în oră de matematică sau română, realizând astfel o ierarhizare nejustă a disciplinelor)

-‐ o bună parte a elevilor au cunoştinţe relativ solide la geografia patriei, în schimb nu au formate noţiunile de bază privind geografia generală, nu au formate deprinderi şi priceperi specifice disciplinei (utilizarea hărţii, valorificarea lecturii geografice în înţelegerea fenomenului geografic, etc.) Recomandări:

-‐ realizarea unei relaţii de colaborare între profesorii de geografie şi învăţătorii din ciclul primar în vederea evitării marginalizării disciplinei, relaţie bazată în primul rând pe comunicare, pe cunoaşterea obiectivelor comune ale ciclului primar şi gimnazial

-‐ mai multe activităţi comune învăţător – profesor de geografie, punerea la dispoziţia învăţământului primar a resurselor educaţionale specifice geografiei (hărţi, cărţi cu lecturi geografice, etc.)

b. Clasa a VI – a Concluzii: -‐ cantitatea enormă de informaţii, noţiuni, deprinderi şi priceperi, ce ar trebui

acumulate de către elevi în clasa a V – a , face ca rezultatele testului iniţial la clasa a VI – a să fie ceva mai slabe

-‐ sunt probleme cu înţelegerea interacţiunilor factorilor mediului înconjurător, cu relaţia climă, vegetaţie, faună, soluri, influenţa factorilor exogeni în formarea reliefului, etc. Recomandări:

-‐ alocarea unor resurse de timp mai mari pentru recuperarea lipsurilor, ce se datorează în primul rând alocării de către conducerea unor şcoli la clasa a V – a a doar o oră pe săptămână (se poate realiza relativ uşor, datorită faptului, că în clasa a VI – a se studiază doar Europa)

c. Clasa a VII – a Concluzii:

95

-‐ în general testele aplicate pentru clasele a VII – a sunt mai reuşite, elevii având cunoştinţe mai profunde despre geografia Europei, studiată în clasa a VI - a

-‐ se remarcă o ameliorare evidenţă a problemelor privind cunoaşterea şi utilizarea diferitelor tipuri de hărţi, formarea deprinderilor şi priceperilor caracteristice studiului geografiei

-‐ probleme relativ mari apar cu interpretarea textelor geografice, cu exprimarea coerentă (dispare propoziţia, chiar cea simplă, în prezentarea aspectelor geografice, etc.)

Recomandări: -‐ colaborare mai eficientă cu profesorii de limba română (limba maghiară, dacă este

cazul), revenirea la evaluarea verbală, diversificarea metodelor utilizate în predarea şi evaluarea geografiei, mai multe activităţi inter şi transdisciplinare, exigenţă sporită a profesorilor de geografie pentru exprimarea corectă şi pretenţioasă, etc.

d. Clasa a VIII – a Concluzii:

-‐ în urma analizelor efectuate pe fiecare tip de item în parte, se remarcă o evidentă creştere în ceea ce priveşte formarea unor deprinderi şi priceperi specifice geografiei, în înţelegerea fenomenelor geografice, etc.

-‐ din păcate se remarcă aceeaşi problemă privind greutăţile de exprimare, simplificarea totală a exprimării, situaţie ce se datorează şi evitării utilizării manualelor şcolare (învăţare pe baza schiţelor din caiet)

-‐ datorită ordinii de studiere a continentelor exeuropene, elevii au acumulat ceva mai puţine cunoştinţe despre cele două Americi şi Australia, şi ceva mai multe despre Asia şi Africa

Recomandări: -‐ realizarea unor activităţi cu caracter practic, bazate pe observaţii individuale, pe

măsurători, pe studiu individual, pe realizarea de proiecte educaţionale, care vin în sprijinul realizării obiectivului privind utilizarea cunoştinţelor acumulate în viaţa de toate zilele

e. Clasa a IX – a Constatări -‐ o bună parte din constatările generale sunt identice cu cele din clasa a V – a, mai

ales la şcolile unde nu există continuitate (grupuri şcolare, licee teoretice cu clasele IX – XII), cauza fiind desigur diversitatea mediului din care elevii provin

-‐ rezultatele testelor sunt însă mult mai bune decât la clasa a V – a, datorită în primul rând curriculei de clasa a VIII – a (geografia României), studiată obligatoriu în 2 ore pe săptămână

-‐ se observă o familiarizare a elevilor cu modalitatea de evaluare a cunoştinţelor prin teste, indiferent de ce fel sunt aceste teste, în schimb se remarcă şi aici greutăţi privind exprimarea

Recomandări: -‐ diversificarea metodelor de evaluare, introducerea unor metode moderne de

evaluare (proiecte, studii geografice, etc.) în combinaţie cu metodele clasice precum evaluarea orală frontală sau individuală

-‐ punerea unui accent mai mare în predare pe metodele activ – participative, pe activităţi de tip interactiv, individual pe pe grupuri mici, ce dezvoltă pe lângă spiritul de echipă şi corectarea greşelilor de exprimare

f. Clasa a X – a Constatări:

96

-‐ se remarcă adâncirea prăpastiei între elevii buni şi mai puţin buni, atât în interiorul claselor, cât şi mai ales între diferitele tipuri de unităţi de învăţământ ( grupuri şcolare versus licee teoretice)

-‐ se observă o gândire mai pragmatică a elevilor testaţi, reducerea la minimum a efortului depus în vederea înţelegerii fenomenelor geografice, a utilizării lor în viaţa de toate zilele

-‐ dezinteres faţă de disciplina geografie, remarcat mai ales la clasele mai slabe din grupurile şcolare

Recomandări: -‐ diversificarea metodelor de predare, mai ales la grupuri şcolare, punerea unui

accent mai evident pe lectura geografică, pe activitatea diferenţiată, pe recuperare, etc-

-‐ implicarea elevilor în activităţi extracurriculare, cu caracter geografic (excursii de studiu, drumeţii, concursuri de geografie, etc.), pentru trezirea interesului pentru studiul disciplinei

g. Clasa a XI – a Constatări : -‐ rezultatele testelor sunt asemănătoare cu cele din clasa a X – a -‐ se observă adesea o superficialitate în rezolvarea itemilor, care vizează

capacitatea de sinteză, unii dintre elevi pierzîndu – se în amănunte mai puţin esenţiale

-‐ o bună parte din elevii testaşi întâmpină dificultăţi în rezolvarea itemilor de tip problemă, care se bazează pe calcul matematic (indici privind sporul natural sau migratoriu, densitate generală şi subzistenţială, etc.)

Recomandări: -‐ mai multe activităţi diferenţiate, bazate pe dezvoltarea capacităţii de analiză şi

sinteză, pe utilizarea cunoştinţelor provenite de la studiul altor discipline,l etc. -‐ pregătiri speciale cu elevii rămaşi în urmă, dar şi cu cei capabili de performanţă, în

vederea obţinerii de rezultate la concursuri de geografie, participare la simpozioane şi comunicări ştiinţifice, etc.

h. Clasa a XII – a Constatări: -‐ rezultatele testelor iniţiale denotă un interes mai scăzut pentru studiul geografiei

mediului înconjurător, geografie ce se studiază în clasa a XI - a -‐ se remarcă dificultăţi vădite în corelarea noţiunilor teoretice cu aplicarea lor în

practică, capacitatea de sinteză şi analiză a elevilor rămâne la fel de redusă, etc. Recomandări: -‐ schimbarea viziunii elevilor (mai ales a celor din grupuri şcolare) vizavi de

importanţa studierii mediului înconjurător, prin activităţi atractive -‐ pregătiri speciale pentru elevii, care optează pentru geografie (acolo unde este

posibil) la examenul de baclaureat, dar şi pregătirea elevilor capabili de performanţă

Învăţământ special Insp. Ionescu Crina Laura

În conformitate cu Foaia de parcurs, cu notele MECTS / ISJ privind priorităţile MECTS pentru anul şcolar 2011-2012, mai exact, obiectivul care se referă la evaluarea iniţială, astfel încât sistemul educaţional să devină performant, în şcolile speciale din judeţul Cluj au fost respectate

97

cerinţele stipulate. Evaluarea iniţială s-a realizat cu scopul clar de orientare şi optimizare a învăţării, într-o formă cât mai standardizată, cu dorinţa de a deveni un reper real şi obiectiv pentru adaptarea procesului de învăţare la particularităţile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Au fost elaborate planuri operaţionael pentru desfăşurarea evaluării iniţiale pe discipline la nivelul comisiilor/catedrelor metodice conform calendarului MECTS cu respectarea structurii şi a procedurii de elaborare a testelor şi analiză a rezultatelor, la disciplinele nominalizate în Foaia de parcurs şi existenţa bazei de date care cuprinde: matricea de evaluare, subiectul şi baremul testelor. Testarea iniţială a fost precedată de două săptămâni de recapitulare, la nivelul fiecărei catedre/comisii metodice au fost realizate planurile de recapitulare, stabilite reperele de elaborare a testelor şi validate, câte un test de evaluare pentru disciplinele prevăzute, conform datelor propuse de MECTS. Modelele de teste iniţiale validate la nivelul comisiilor/catedrelor metodice şi aprobate de conducerea şcolilor au fost transmise către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Testelele administrate la nivelul disciplinelor prevăzute în Foaia de parcurs şi în Nota MECTS privind evaluarea naţională, au fost evaluate şi analizate la nivelul fiecărei comisii, fiind identificate problemele specifice, aspectele pozitive si negative, urmând apoi stabilirea măsurilor şi modalităţilor specifice de remediere a deficienţelor pentru asigurarea progresului şcolar şi stimularea performantei, prin planuri individuale de lucru.

Rezultatele testării iniţiale au fost prelucrate/analizate în comisiile metodice, în Consiliile Profesorale şi în Consiliile de Administraţie din şcoli şi au fost aduse la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor aşa cum prevede Foaia de parcurs MECTS.

Etape:

f. administrarea testelor iniţiale - Testele de evaluare iniţială au fost elaborate şi administrate conform cerinţelor prevăzute în Foaia de parcurs elaborată de Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi modelelor prezentate de acesta, devenind un reper pentru adaptarea procesului de învăţare la particularităţile beneficiarului direct, elevul - Itemii au fost structuraţi pe baza cerinţelor din învăţământul de masă şi adaptate noţiunilor

predate în anii precedenţi în şcolile speciale pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale

g. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică - La nivelul catedrelor/comisiilor metodice, rezultatele evaluării iniţiale au fost analizate cu

scopul de a remedia deficienţele, de a asigura progresul şcolar şi, nu în ultimul rând, pentru a stimula performanţa fiecărui elev, în concordanţă cu potenţialul, particularităţile de vârstă, tipul şi gradul de deficienţă. În funcţie de problemele identificate, au fost propuse activităţi de reglare/remediere/ dezvoltare

o identificarea problemelor specifice - Având în vedere specificul şcolilor speciale şi particularităţile de dezvoltare a competenţelor

cognitive şi socio-emoţionale ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, a fost dificil să se întocmească teste standardizate pentru toţi elevii unei clase deoarece diferenţele în ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor sunt foarte mari între elevii aceleiaşi clase (unii elevi nu pot să citească fără sprijin, unii nu pot să scrie decât cu ajutor sau cu alternative: tablă magnetică, tastatură, creion adaptat, unii elevi nu pot să se exprime nici oral, nici scris şi folosesc alternative de comunicare în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă al fiecăruia)

98

- Majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în recunoaşterea şi utilizarea figurilor de stil, în decodificarea mesajului în funcţie de context, cunoaşterea şi elaborarea unor enunţuri în funcţie de sensul figurat al cuvintelor, redactarea unor texte şi ortografia cuvintelor

o propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare - Dezvoltarea competenţelor pe care tipul şi gradul de deficienţă le permite mărind astfel

perioada de timp alocată pentru consolidare, fixare şi transfer. Vor fi selectate texte/conţinuturi care sunt accesibile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, insistând pe înţelegerea mesajului, exprimarea opiniei

- Activităţi didactice diferenţiate pe grupe de nivel - O mai bună consolidare a conţinuturilor deficitare prin jocuri, fişe - Împărţirea sarcinilor de învăţare în paşi mici - Utilizarea de strategii şi resurse cât mai variate şi atrăgătoare pentru elevi – fişe de lucru,

materiale auxiliare aplicative, audio-video, software, jocuri didactice, lucrări de laborator, etc.

- Ilustrarea grafică, unde este posibil, a problemelor matematice - Aplicaţii practice bazate pe scheme grafice - Suplimentarea materialului intuitiv - Colaborarea cu Cabinetele de TTL şi Psihodiagnoză pentru corectarea disgrafiilor /

dislexiilor / discalculiilor / alexiilor / agrafiilor / acalculiior şi pentru consilierea psihologică a elevilor cu tulburări emoţionale şi de comportament ;

- Continuarea muncii individualizate cu elevii care sunt incluşi în programe de recuperare şi lucrează după Planuri de Intervenţie/Servicii Personalizat (PIP)

h. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării

acestora de către cadrele didactice - Realizarea planurilor individualizate, în concordanţă cu problemele specifice identificate, în

scopul remedierii acestora - Recapitularea noţiunilor studiate anterior, predarea noţiunilor noi, încercarea de a se

apropia nivelul de predare şi de acumulare a cunoştinţelor de programa din şcoala de masă - Consolidarea noţiunilor prin fişe de lucru particularizate - Organizarea de meditaţii / consultaţii - majoritatea elevilor au participat la activităţi specifice

organizate după-amiaza pentru remedierea, pe cât posibil, a neajunsurilor constatate în urma evaluării iniţiale

i. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi

rezultatele aşteptate - Cadrele didactice implicate în evaluarea iniţială au realizat rapoarte/analize. Acestea au fost

prezentate în mod sintetic la nivel de catedră / comisie metodică, cu propuneri de remediere, planuri de acţiune. Rapoartele sintetice se află în portofoliile comisiilor metodice

j. analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele

naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen - Analizele comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele

naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen reflectă existenţa unor diferenţe în notare cuprinse în intervalul 1-3 puncte

- Diferenţele constate sunt urmarea particularităţilor în dezvoltarea elevilor cu deficienţe de auz / vedere şi implicit a decalajelor existente în pregătirea elevilor. De asemenea evaluarea naţională vizează curriculum naţional, în timp ce pe parcursul anului şcolar se urmăreşte respectarea cerinţelor educaţionale speciale ale elevilor cu deficienţe de auz /

99

vedere. Aceştia studiază un curriculum adaptat, având ca scop apropierea de curriculumul şcolii de masă

- Ca urmare a activităţii de analiză a rezultatelor testărilor iniţiale s-au revizuit planificările individualizate de învăţare şi s-au făcut modificările necesare, conform recomandărilor comisiei metodice a catedrei respective

Muzică, Arte Insp.Chira Beniamin PUNCTE TARI:

- testele au fost cu subiect unic pe şcoală şi nivel ; - testele au fost anunţate şi nu au fost trecute în catalog; - s-au avut în vedere criteriile unice de evaluare; - conţinutul testelor a fost accesibil elevilor, cu un grad de dificultate mediu şi au conţinut itemi de diferite tipuri; - s-au întocmit bareme la care s-a acordat 1 punct din oficiu, iar pentru nota 5 au fost itemi obiectivi sau semiobiectivi; - s-a constatat prodominarea notelor între 5-9,99; - s-au avut în vedere competenţele dobândite în anul anterior de studiu; - testele au fost întocmite după modelul oferit de minister, cu cele două părţi, partea I cu itemi obiectivi iar partea a II a cu itemi semiobiectivi şi/sau obiectivi ; - s -au întocmit matrice şi bareme; - conducerile unităţilor de învăţământ s-au preocupat în mod deosebit pentru organizarea acestei activităţi; - în marea majoritate testarea se bazează pe competenţe de specialitate artistică, prevăzute în programele şcolare în vigoare; - toate testele aplicate respectă modelele propuse şi au un nivel mediu de dificultate; - au fost respectate recomandările referitoare la dezvoltarea competenţelor de înţelegere a textului; - majoritatea elevilor au dovedit o pregătire corespunzătoare, în concordanţă cu notarea la clasă;

- pentru o testare eficientă în toate şcolile s-a ţinut cont de specialitate, atunci când s au elaborat testele iniţiale; PUNCTE SLABE - rezultatele testarii nu au o relevanţă certă din cauze multiple: numărul mare de elevi dintr-o sală de clasă în timpul testării, numărul mare de teste susţinute de elevi într-un interval de timp scurt etc; - s-a constatat ca cele mai mari dificultati ale elevilor s-au referit la utilizarea limbajului de specialitate; - lipsa manualelor de specialitate şi chiar a programelor şcolare la unele discipline; PROPUNERI DE REMEDIERE:

- folosirea unor metode activ-participative în procesul de predare-învăţare; - elaborarea unor programe şcolare bazate pe dezvoltarea de competenţe şi elaborarea

manualelor de specialitate; - folosirea şi a altor modalităţi de evaluare: jocul de rol, portofoliul, etc. - predarea diferenţiată şi organizarea de pregătiri suplimentare; - modelele de teste şi lucrările semestriale să fie structurate după modele de teste inţiale ;

100

- formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a rezolva sarcini care cuprind itemi subiectivi; - aplicarea în continuare de teste care să urmărească progresul elevilor. - organizarea unor momente de lectură prin care să se verifice înţelegerea textului de

specialitate; Educaţie fizică și sport Insp. Cătinaş Ioan

In cadrul tuturor comisiilor metodice în ce priveşte testele iniţiale s-a respectat structura, modelul propus de minister, s-au aplicat în intervalul de timp stabilit respectându-se astfel cerinţele de pe foaia de parcurs.

Testele iniţiale la disciplină sportivă,au fost interpretate individual cu fiecare elev în parte urmând analiza acestora la nivel de Comisie Metodica.

Aceste teste au fost centralizate de Comisiile Metodice, s-au arhivat în siguranţă pentru a putea reveni asupra lor dacă este cazul , şi pentru a putea fi comparate cu evaluarea finala ce va avea loc la sfârşitul anului şcolar

S-au aplicat testele iniţiale la clasele IX-XII respectând modelul elaborat de MECTS - au fost testaţi elevii claselor a X-a (3), a XI-a (4) şi a XII-a (3) - au participat toţi elevii din învăţământul sportiv

În urma analizei rezultatelor obţinute la testele iniţiale s-au constatat următoarele deficienţe: - majoritatea notelor obţinute de elvi sunt între 4-6 - elevii întâmpină greutăţi în ilustrarea, descrierea unor fenomene, fapte, în identificarea şi recunoaşterea unor date, relaţii specifice disciplinei de studiu - lipsa de interes faţă de testarea iniţială, pentru faptul că nu se notează în catalog.

Măsuri pentru reglementarea, remedierea deficienţelor constatate: - se va insista pe însuşirea cunoştinţelor de bază, pe analizarea faptelor, situaţiilor problemă specifice disciplinei, pe descrierea unor evenimente - se va insista pe transferul fenomenelor, proceselor specifice disciplinei S-au realizat raporte ale catedrei privind problemele identificate şi rezultatele obţinute şi s-au propus măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate. Rapoartele a fost prezentate în şedinţa comisiei metodice, în Consiliul profesoral şi în Consiliul de administraţie. Fiecare Comisie Metodică a facut analiza rezultatelor obţinute, constatandu-se un nivel relativ scăzut al acestora.

Discipline tehnice Insp.Simuţ Maria și Insp. Giurgiu Carmen a)administrarea testelor iniţiale

Probele de evaluare iniţială şi baremele de corectare au fost concepute la nivelul fiecarei unitati de invatamant pe nivel de clase si domenii la clasele a IX-a si a X-a si a XI-a si pe specializari la clasele a XII-a, in conformitate cu regulile stabilite la intalnirea cu responsabilii de catedre si metodistii din luna septembrie.

În selecţia temelor/ conţinuturilor cât şi a competenţelor de evaluare s-a ţinut seama de trăsăturile şi condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări iniţiale - testele iniţiale trebuind să fie elaborate la un nivel mediu de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin raportare la evaluările finale şi de ieşire dintr-un ciclu de învăţământ .

S-au avut în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului anterior de studiu, corelate cu cele din programa pentru anul de studiu curent şi Standardele de Pregătire

101

Profesională specifice calificărilor, putându-se astfel identifica acele cunoştinte, abilităţi/ deprinderi care stau la baza anticipării performanţelor elevilor şi care oferă un tablou complet al proiectărilor ulterioare a activităţii didactice - prin adaptarea acestora la nivelul real de pregătire a elevilor stabilind trasee particularizate, cu caracter remedial sau stimulativ.

Administrarea testelor s-a facut in perioada stabilita in foia de parcurs, dupa parcurgerea unei etape recapitulative la clase aflate in derulare. b) analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică

- identificarea problemelor specifice - propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare Rezultatele obţinute de elevi în urma evaluărilor au fost analizate individual si global, la

nivelul clasei / claselor de acelaşi nivel, în cadrul catedrelor. In fiecare portofoliu al catedrei tehnice se afla rezultatele prelucrarii testelor si planuri de masuri privind ameliorarea rezultatelor. Din aceste analize reies urmatoarele: - interes scăzut din partea elevilor la orele de recapitulare, datorită faptului că notele de la testele iniţiale nu sunt trecute în catalog- la toate unitatile de invatamant

- media pe clase atestelor initiale difera in functie de profil si domeniu. Astfel elevii de la profilul servicii au obţinut rezultate mai bune ( De ex: media pe clasa 8,16

la Grup Scolar „Constantin Brancusi” Dej) in comparatie cu profilul tehnic sau resurse, unde mediile pe clasa au fost cu putin peste 5 ( de ex: la Grup Scolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca, confirmând astfel faptul că, la admiterea în liceu, la aceste clasele din profilul servicii se inscriu elevi mai bine pregătiţi, cu media de admitere mai mare. c) modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării acestora de către cadrele didactice Măsurile generale propuse pentru ameliorarea deficienţelor, stabilite in cadrul sedintelor catedrelor au fost:

- reluarea unor noţiuni de bază şi aprofundarea celor ce constituie baza de pornire pentru însuşirea de noi cunoştinţe;

- rezolvarea mai multor probleme în timpul orelor şi la tema de casă - mai multe explicaţii, exemple concrete, exerciţii aplicative, material didactic suplimentar ; - munca diferenţiată cu elevii, mai multă atenţie celor care prezintă deficienţe. - consultaţii - se va stabili stilulul de învăţare predominant al clasei, pentru a putea adapta strategia de

predare-învăţare evaluare; - se vor utiliza frecvent fişele de lucru cu sarcini diferenţiate adaptate nivelului de înţelegere a

elevului –conform strategiei didactice adoptate; - se va utiliza materialul didactic din dotare, lecţiile interactive şi metodele active de predare-

învăţare – evaluare, pentru a putea trezi interesul elevilor pentru disciplinele tehnice –conform strategiei didactice adoptate;

- se va pune accent pe caracterul aplicativ al noţiunilor învăţate; - se va stimula creşterea nivelului de pregătire al elevilor prin neanunţarea datei exacte a

evaluărilor sumative – conform graficului de aplicare a testelor de evaluare ; - se va cere elevilor o mai temeinică pregătire individuală acasă - prin teme, exerciţii

suplimentare, evaluări pe bază de miniproiecte, portofoliu etc. ; - se vor iniţia activităţi de tutoriat – prin care elevii mai slabi vor fi ajutaţi de profesori şi de alţi

colegi de clasă mai bine pregătiţi - conform graficului activităţilor suplimentare de remediere.

102

d) realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi rezultatele aşteptate In fiecare unitate de invatamant in portofoliul catedrei exista analiza rezultatelor testelor initiale, cu interpretari, cu mediile pe clasa, cu concluziile si planurile de remediere a situatiilor existente. e) analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen. In cadrul fiecarei catedre au fost analizate rezulattele la bacalaureat si la evaluarea nationala. Din analizele facute reiese ca rezulaltatele obtinute de elevi la clsa nu difera semnificativ fata de rezulatele la examenele nationale.

103

II.4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură Învăţământ preșcolar

În ceea ce priveşte pregătirea copiilor pentru activitatea de citit-scris din şcoală şi apropierea copiilor de carte, s-a monitorizarea organizarea centrelor de interes (biblioteca, colţul păpuşii, ştiinţă, etc.) în fiecare grupă din grădiniţă.

Organizarea spaţiului în centre (Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele) se face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor în toate unităţile. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele. Materialele care se regăsesc zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu sunt aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare.

• Etichetarea mediului, împreună cu copiii, reprezintă un bun prilej de familiarizare a copilului cu limbajul scris şi de utilizare a acestuia în contexte adecvate vârstei. Au fost făcute recomandări ca etichetele să fie scrise de către educatoare, în prezenţa copiilor, la recomandarea lor şi chiar dictate de ei. În plus, etichetarea trebuie să se facă treptat, pe măsură ce copiii descoperă un nou obiect în clasă sau utilitatea unei zone sau a unui spaţiu al clasei, în ideea de a nu încărca prea mult clasa cu etichete. Pe măsură ce unele cuvinte devin cunoscute şi se constată asimilarea formei scrise a acestora, etichetele pot fi îndepărtate.

• Pe măsură ce apropierea de citit-scris se face simţită, la colţurile amenajate în clasă (“Colţul păpuşii”, “Jocul de rol”, “Artă”, “Construcţii”, “Ştiinţă” etc.) educatoarea poate solicita copiilor “să completeze” reţete, liste pentru cumpărături, file de jurnal sau fişe cu observaţii legate de experimentele efectuate etc.

Înscrierea a 40 de grădiniţe în programul naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să

citim pentru mileniul trei”, dovedeşte preocuparea educatoarelor în a trezi copiilor interesul pentru citit-scris, să le creeze un mediu interesant şi stimulativ, bogat în experienţe lingvistice.

Învăţământ primar(Limba Română)

Şcolile inspectate: Şcoala cu clasele I-VIII Ion Agârbiceanu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Al. V. Voevod Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Avram Iancu Turda, Şcoala cu clasele I-VIII Teodor Murăşanu Turda

În şcolile inspectate au fost verificate următoarele aspecte: • alocarea, la clasele I-IV a unei ore de lectură distincte în orarul săptămânal; • cuprinderea în cadrul documentelor de planificare a conţinuturilor distincte pentru ora de lectură, atât în planificarea anuală, cât şi în proiectarea unităţii de învăţare; • încurajarea citirii, atât a textelor literare, cât şi a textelor nonliterare, în scopul exersării

lecturii atât în mod tradiţional, cât şi ca alfabetizare a înţelegerii textului • amenajarea, în sălile de clasă, a unui spaţiu funcţional destinat lecturii.

Învăţământ primar(Limba Maghiară)

Inspecţiile tematice în specialitate şi inspecţiile curente au urmărit existenţa activităţilor distincte de lectură la clasele primare cu predare în limba maghiară şi germană.

S-au constatat următoarele: - Activităţile distincte de lectură au fost prevăzute, la nivelul componentei conceptuale, în

următoarele documente şcolare: orarele claselor şi planificările calendaristice ( Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” şi Liceul Teoretic „Brassai Sámuel” din Cluj-Napoca. Au existat şi

104

cazuri în care în orarele claselor, respectiv în unele planificări nu apăreau orele de lectură distincte (Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca).

- În cadrul activităţilor realizate s-au accentuat activităţile care formează deprinderile de vorbire, scriere, ascultare / ascultare activă şi citire. Au fost administrate / rezolvate probleme care sunt menite să dezvolte capacităţile de comprehensiune în ce priveşte înţelegerea textului. S-au alocat suporturi bune de conţinuturi şi unităţi de timp corespunzătoare pentru exerciţiile gramaticale şi cele de vocabular, menite să îmbogăţească bagajul lexical al elevilor.

- La nivelul claselor primare cu predare în limba maghiară există activităţi extraşcolare / extracurriculare menite să dezvolte capacităţile de vorbire, scriere, ascultare şi citire, componente ale viitoarelor capacităţi lingvistice ale elevilor. Cele mai importante sunt:

1. Concursul Judeţean de Recitare de Poezii pentru clasele I-IV „Most szólj, rigó”, organizat de Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca.

2. Concursul Naţional de Interpretare de Basme „Mesék szárnyán”, pentru clasele I-IV, cu etapa judeţeană la Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca.

3. Concursul Judeţean de Ortografie „Aranka György” pentru clasele a III-a şi a IV-a, organizat de Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” Cluj-Napoca.

4. Concursul Naţional de Povestire de Basme „Az üveghegyen túl”, cu etapa judeţeană la Liceul Teoretic „Báthory István” Cluj-Napoca.

5. Concursul Naţional de Recitare „Kányádi Sándor”, clasele I-IV, cu etapa judeţeană la Grupul Şcolar Huedin.

6. Concursul Naţional de Recitare de Poezii „Vidám versek” pentru clasele I-IV, cu etapa judeţeană la Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca. Disciplina Limba şi Literatura Maghiară

Îmbunătăţirea competenţelor de lectură în general şi a competenţelor de înţelegere, de interpretare şi alcătuirea textului este o preocupare susţinută a profesorilor de limba şi literatura maghiară din judeţul Cluj de mai mulţi ani. Pe baza priorităţilor stabilite în Foaia de parcurs a MECTS, în anul şcolar 2011-2012 pentru profesorii de specialitatea limba şi literatura maghiară ameliorarea performanţelor elevilor în domeniul lecturii devine o practică obligatorie. Pentru o intervenţie eficientă în acest domeniu s-au intreprins următoarele acţiuni:

1. La Consfătuirile judeţene ale disciplinei s-au stabilit modalităţile de realizare unui plan de acţiuni la nivel de fiecare şcoală şi întâlnirile de lucru inspectorului de specialitate cu responsabilii cercurilor metodice în vederea facilitării şi monitorizării activităţii. La aceste întâlniri s-au stabilit acţiunile generale, obligatorii:

- exersarea lecturii la fiecare oră - introducerea momentului ortografic la fiecare oră - folosirea metodelor activ-participative şi cooperative de învăţare în prelucrarea textelor

literare şi nonliterare - introducerea la orele de limba şi literatura maghiară a textelor uzuale şi de straturi de stil

diferite - asigurarea aplicabilităţii cunoştinţelor predate - conceperea orelor de gramatică în aşa fel ca să se predea cunoştinţe şi competenţe de

limbă funcţională

105

- activităţile extracurriculare organizate de profesorul de maghiară să vizeze competenţele de lectură

2. Fiecare profesor a întocmit un plan de măsuri, paralel cu planificarea calendaristică pentru îmbunătăţirea acestor competenţe după specificul nivelului de pregătire al claselor.

3. Inspectorul de specialitate a realizat inspecţii tematice pentru monitorizarea implementării acestor planuri de măsuri şi consilierea cadrelor didactice.

4. În colaborare cu CCD Cluj se va derula programul de formare cu titlul: „Dezvoltarea competenţelor de lectură prin intermediul metodelor activ-participative de învăţare” în două serii la Cluj şi în zona Dej-Gherla. Disciplina Limba şi literatura Română

Încă de la şedinţele de consfătuiri, ţinute în cadrul cercurilor metodice ale profesorilor, s-au

stabilit ca acţiuni prioritare în activităţile de predare-învăţare, punerea accentului pe îmbunătăţirea competenţelor de lectură.

Fiecare cadru didactic şi-a proiectat activităţi care au dezvoltat elevilor aceste competenţe. Exemple de bune practici

1. Simpozionul naţional organizat prin Asociaţia profesorilor de limba şi literatura română „Ioana Em. Petrescu” pe tema Literaţia

A cuprins ateliere, dezbateri, plenuri, grupuri de discuţii, care au pus în evidenţă exemple de bune practici.

2. ,, Lectura Imaginii” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”) Pasul 1. – propunere de a citi ,, De ce iubim femeile ” de Mircea Cărtărescu; Pasul 2. – vizionarea unui film (15 minute) care prezintă fotografii feminine – realizat de Crina Prida şi având ca titlu ,, De ce iubim femeile ”; Pasul 3. – fiecare elev şi-a ales o fotografie şi citate semnificative/sugestive din volumul pe care l-au citit în clasă; Pasul 4. – fiecare elev este rugat să asocieze fotografia aleasă unui personaj din literatura română sau universală, să-şi motiveze alegerea printr-un eseu şi să citească în clasă fragmente semnificative; Pasul 5. – se face o listă cu titluri de cărţi care să fie citite şi discutate în orele de lectură din afara clasei; ( o oră / săpt.)

3. ,,Traseul didactic” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”) Elevilor li se propune un astfel de,, traseu ” prin care să se urmărească viaţa şi opera unui

scriitor, cu ajutorul unor activităţi diverse, interdisciplinare, care vizează şi inteligenţele multiple. Exemplu: ,, Lucian Blaga”

Pasul 1. – elevilor li se prezintă materialul bibliografic şi li se oferă timp să se documenteze; Pasul 2 - se realizează pliante cu titlul ,,Versuri pentru templul său”, în care elevii selectează poeziile preferate din opera blagiană pe care le-au citit după ce s-a vizitat casa autorului din Cluj. De asemenea, din volumul aniversar ,,Lucian Blaga”, se citesc mărturii despre perioada petrecută de marele om de cultură la Cluj. - vizită la Teatrul Naţional – lectură fragmente operă dramatică;

- vizită la Lancrăm – cu selecţie de texte despre perioada copilăriei citite de către elevi; - vizită la B.C.U. - lectura unor articole despre activitatea scriitorului şi opera sa (inclusiv în

limbă străină – franceză, engleză – traducere făcută de către elevi) 4. Octavian Goga (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”) Traseu: momentul Cluj; Şcoala ,,Octavian Goga”- concurs de recitări; Ciucea – monografia

locului legată de activitatea poetuluişi politicianului; lectura discursurilor (BCU).

106

Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga”: ,,Lectură şi cânt” ( Expoziţie – imagini costume populare tradiţionale; fotografii ale autorului, titluri( copertă) de carte – cu fond sonor, pe poeziile care au fost transpuse muzical ( romanţe) şi recitări. Gimnaziu

5. ,, Ce urmează?” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” şi în variante asemănătoare în alte licee, de ex. Colegiul Naţional „George Bariţiu”)

Pasul 1. – achiziţionarea fondului de ,,Carte sonoră” Pasul 2. – elevii audiază un fragment Pasul 3. – li se propune, acasă, să recitească fragmentul, ceea ce urmează, dar să-şi imagineze şi o altă continuare ( 15-20 rânduri) pe care o vor citi în clasă. Se continuă astfel până la epuizarea textului, adaptat vârstei.

6. ,, Lectura – hobby-ul meu” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”) Pasul 1. – se propune un set de volume cu aceeaşi temă/tematică: de exemplu volumele (13 buc.) din ,,Cartea misterelor” – povestiri fantastice; Pasul 2. – elevii, în perechi, citesc aceeaşi carte şi aleg fragmente sugestive /atractive care ar putea dezvolta dorinţa celorlalţi să o citească; Pasul 3. – se citesc în clasă aceste ,,fragmente” care vor scoate în evidenţă: tema, numele personajelor, etc….fără a oferi dezvăluirea ,,misterului”; -elevii îşi aleg, pentru fiecare săptămână, o altă carte pentru a face schimbul între perechi.

7. În Sala Eminescu, cabinetul de limba şi literatura română, există o bibliotecă unde elevii au acces liber la raft. Pe lângă manuale, dicţionare, proiecte şi portofolii, minibiblioteca sălii mai are şi volume de beletristică. În „Colţul de lectură” al sălii, în anul trecut, fiecare elev, în cadrul orelor de limba română, avea posibilitatea să se retragă pentru lectură (de două ori pe semestru), cu excepţia orelor cu teste anunţate, ori a lucrărilor semestriale. În timpul acelei ore, elevii care doreau, puteau să lectureze cărţile proprii sau volume din biblioteca sălii. Ei aveau obligaţia să îşi recupereze notiţele din ora în care optau pentru lectură. (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)

8. Proiectul „Cartea clasei” a vizat lectura aceleiaşi cărţi de către elevii unei clase, de comun acord, într-un termen fixat de profesor. Ne-am bucurat când elevii de clasa a VI-a citeau pe scări în pauze aceeaşi carte (ciclul Jurnalul unui puşti), împărţindu-şi paginile, ori când „furau” câteva minute de lectură de la alte ore. Cinci-zece minute din orele a două săptămâni profesorul discuta despre text cu elevii (şi profesorul avea obligaţia, evident, să citească aceeaşi carte). (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)

9. Proiectul „Şşşşş, aici şi acum se citeşte!” – activitate de lectură sincron. În parteneriat cu profesorii de alte discipline, apelând la bunăvoinţa acestora, s-a fixat o oră de lectură, în care profesorii şi elevii, anunţaţi anterior, au citit din cărţile pe care le-au adus de acasă, ori le-au împrumutat din Centrul de documentare al şcolii, în sala de clasă, inclusiv profesorul. La sfârşitul acestei ore, 5-10 minute s-a discutat despre cărţile preferate de profesori (cei care au participat la proiect) şi elevi. (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)

10. La clasele XI-XII, s-a alocat o oră de lectură critică, la un interval mai mare de timp; s-a tras la sorţi un fragment de text din genul subiectelor de evaluare a competenţelor de comunicare şi s-a lecturat de către un elev, urmând ca ceilalţi, organizaţi în grupe sau individual, să extragă ideea centrală în urma ascultării lecturii fragmentului şi să o formuleze oral. (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)

11. Proiectul Cercurilor de lectură, care se desfăşoară în mai multe unităţi şcolare, pornind de la un proiect coerent al Asociaţiei profesorilor de limba şi literatura română „Ioana Em. Petrescu”.

107

12. Jurnal liber de lectură (Colegiul Naţional „George Bariţiu”) - elevii primesc o listă cu titluri de cărţi pentru lectura suplimentară; profesorul precizează că

trebuie să parcurgă în fiecare semestru cel puţin 2 dintre ele; - li se explică elevilor că trebuie să realizeze în fiecare săptămână jurnalul lecturii lor; - în prima oră a fiecărei săptămâni elevii prezintă jurnalele de lectură şi fac rezumatul

acestora sau fac lectură din acestea în faţa clasei. 13. Diverse practici de stimulare a interesului pentru lectură şi de instigare la lectură (de ex.

profesorul „uită” pe catedră, în pauză, un vraf de cărţi despre care nu a vorbit nimic cu elevii, iar aceştia, curioşi, le cercetează şi pot deveni interesaţi etc.) Disciplina Fizică • Una din constatările alarmante rezultată în urma evaluărilor TIMSS şi PISA a fost faptul că

78% dintre elevii români participanţi la aceste testări nu reuşesc să rezolve itemii cu grad redus de dificultate deoarece nu înţeleg sensul enunţului, nu asociază conţinutul acestuia cu tema/subiectul ştiinţific corespunzător.

• Pentru a reduce acest fenomen soluţia adoptată a fost utilizarea listelor de probleme, organizate în ordinea crescătoare a dificultăţi şi rezolvate individual de către elevi, în rtim propriu, astfel încât fiecare elev să fie obligat să citească şi să se gândească e însuşi/ea însăşi la ceea ce citeşte şi să realizeze legătura cu conţinutul ştiinţific necesar pentru soluţionare.

• Citirea şi înţelegerea textului ştiinţific a fost încurajată şi prin familiarizarea elevilor cu metodele şi tehnicile de citire activă (de ex. SINELG) precum şi utilizarea de texte suport din reviste şi publicaţii ştiinţifice de specialitate pentru temele din programa şcolară la care se pot organiza astfel de activităţi.

Disciplina Chimie

• - lectura- scris-la studierea întrebuințărilor, proprietăţilor fizice • - scrierea şi prezentare de referate, proiecte

Disciplina Biologie Inspecţiile la clasă, activităţile cu responsabilii de cers şi cu responsabilii de catedră au scos în evidenţă următoarele aspecte:

Ø la, orele de biologie se exersează lectura prin citirea sarcinilor de lucru, prin citirea curiozităţilor şi a problemelor;

Ø activităţile de la clasă vizează prezentări de proiecte, teme în mod liber de către elevi pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare;

Ø extracurricular s-au vizionat filme, s-au prezentat activităţi care dezvoltă competenţa de lectură a elevilor.

Disciplina Istorie şi Socio-umane Încă de la şedinţele de consfătuiri, ţinute în cadrul cercurilor metodice ale profesorilor, s-au stabilit ca acţiuni prioritare în activităţile de predare-învăţare, punerea accentului pe îmbunătăţirea competenţelor de lectură. Fiecare cadru didactic şi-a proiectat activităţi care au dezvoltat elevilor aceste competenţe. În special, acest aspect s-a realizat prin:

o parcurgerea în fiecare oră a surselor istorice sau filosofice din manualele şcolare;

108

o utilizarea în cadrul orelor a fişelor cu texte istorice sau filosofice, necesare atingerii unor competenţe(inclusiv cele de lectură) şi fixarea conţinuturilor de specialitate;

o competenţele de lectură au fost vizate în strânsă legătură cu înţelegerea corectă a textelor de specialitate, cu interpretarea lor, cu privirea lor din punctul de vedere al multiperspectivităţii;

o în majoritatea cazurilor, elevii au primit sarcini de lectură suplimentară, în cadrul temelor pentru acasa;

Disciplina Geografie

Utilizarea la clasă a lecturii geografice în funcţie de competenţele specifice ale fiecărei clase, fie pentru autentificarea informaţiilor, fie pentru prezentarea evenimentelor în mod cât mai atractiv;

Folosirea lecturii geografice pentru înţelegerea termenilor specifici şi a problemelor de atins;

Utilizarea lecturii geografice pentru diversificarea informaţiilor obţinute din alte surse. În vederea realizării obiectivelor proiectate, din rapoartele comisiilor metodice reiese, că în primul semestru s-a pus un accent sporit la introducerea momentelor de lectura în fiecare oră de curs. Utilizarea lecturii geografice în predarea disciplinei a avut un rol important şi în trecut. Ca atât mai mult cu cât aceste obiective au şi stat la baza proiectării şi realizării programelor şcolare. Mai ales la clasa a V – a lectura geografică a reprezentat o modalitate de înţelegere a noţiunilor de specialitate, foarte multe la număr. S – a utilizat lectura şi la realizarea obiectivului privind atractivitatea disciplinei Geografia României, clasa a VIII – a, prin lecturi originale româneşti (România pitorească,etc.) . Un succes deosebit au avut activităţile extracurriculare, care au avut la bază culegerea de informaţii din diferite surse , precum descrieri, filme geografice (şi nu numai), Internet, reviste precum National Geographic, etc. Disciplina Religie

Lectura este o componentă importantă la disciplina Religie, motiv pentru care profesorii au agreat acest demers al foii de parcurs, astfel:

- ora de religie, începe prin citirea unei rugăciuni şi a unui text biblic; - când este predată lecţia elevii citesc lecţia din carte cu voce tare, iar profesoara le

dictează făcându-le o sinteză, astfel fiind bifate cele două componente lectură-scris; - la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român – şcoală de profil vocaţional, elevii întocmesc

lunar fişe de lectură la cărţi cu profil religios pe care le citesc. Învăţământ special

Prin prisma inspecţiei şcolare orientate către monitorizarea, dar şi consilierea acţiunii de implementare: formarea, exersarea, dezvoltarea de scris- citit ale elevilor Conform Foii de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012, Lectura, înţelegerea şi interpretarea textului trebuie să devină practici şi preocupări obligatorii ale profesorilor, indiferent de disciplină. Lectura, momentul ortografic, întrebările specifice, dialogul cu elevii, audierea unor texte/secvenţe din filme şi explicarea mesajului, etc. toate acestea contribuie substanţial la dezvoltarea personală a elevilor, încurajează exprimarea opiniei, îmbogăţirea vocabularului, determină trăiri emoţionale legate de înţelegerea textului, de cunoaştere.

109

- În cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, s-a alocat o oră distinctă de lectură, la toate clasele. Pe lângă manuale, s-au mai utilizat şi alte materiale realizate de cadrele didactice ca suport pentru activităţile de lectură: vocabulare cu imagini, auxiliare, texte tematice

- Momentul ortografic s-a realizat prin următoarele activităţi: - compunerea de cuvinte cu ajutorul alfabetului decupat şi al alfabetarului - suprapunerea şi recunoaşterea imaginii literelor şi cuvintelor - jocuri cu litere tip puzzle - completarea cuvintelor cu literele lipsă - ordonarea logică a cuvintelor într-o propoziţie - completarea propoziţiilor lacunare - copieri - transcrieri - dictări - alte tipuri de exerciţii - Lectura s-a realizat în cadrul predării majorităţii disciplinelor prin citirea şi explicarea fiecărei

noţiuni nou introduse - Textele ample (nuvele, povestiri, etc.) nu pot fi parcurse integral prin lectură dirijată, deseori

recurgându-se la citirea unor fragmente de text, lucru care duce la înţelegerea trunchiată, parţială, a mesajului.Timpul alocat acestei părţi din lecţie a fost de 5- 15 minute în funcţie de dificultatea textului şi a noţiunilor întâlnite

- La disciplinele: Matematică, Fizică, Chimie, Logică şi în cadrul disciplinelor tehnice, lectura s-a realizat prin citirea textelor problemelor şi explicarea noţiunilor noi din formularea datelor şi a cerinţelor acestora; prin citirea şi interpretarea terminologiei aferente fiecărei noţiuni cuprinse în definiţii şi teoreme atât din punct de vedere lingvistic cât şi semantic; citirea în scopul identificarii substratului abstract din fiecare problemă având în vedere dificultăţile cognitive ale acestor elevi în interpretarea şi utilizarea noţiunilor abstracte; citirea proprietăţilor unor operaţii în scopul utilizării lor corecte; Lectura în cadrul orelor de limbi moderne s-a realizat prin scrierea pe tablă a propoziţiilor din lecţie, traducerea şi citirea lor în grup şi apoi individual. Secvenţe de lectură au existat şi în cadrul orelor de gramatică atunci când s-a utilizat un text din care s-au extras părţile de vorbire vizate

- Secvenţele de lectură sunt marcate în caietele elevilor - Momentul ortografic s-a realizat prin dictare; teste în care elevii trebuiau să aleagă varianta

scrisă corect; alcătuirea de propozitii în care s-au folosit ortograme, transcrierea cuvintelor cheie folosite de autori în textele literare, transcrierea cuvintelor de specialitate însuşite în cadrul lecţiei

- Suporturile de lectură sunt adaptate particularităţilor şi nivelului de dezvoltare psihoindividuală a elevilor. De asemenea activităţile de lectură se desfăşoară şi în cadrul activităţilor de terapii din programul de după şcoală, precum şi în cadrul unor programe extracurriculare (parteneriate cu biblioteca Octavian Goga, biblioteca SAMUS, „Prietenii cărţilor”)

- În cadrul activităţilor extracurriculare s-au organizat concursuri de lectură (poezii, ghicitori, cântece) vizionări de filme, unde elevii citesc textul pe rând

- O altă formă de îmbunătăţire a competenţelor de scris – citit agreată de elevi este scrierea şi citirea pe calculator. Elevii participă cu plăcere la activităţile organizate în cabinetele de informatică

- Competenţele de lectură se regăsesc în tematica activităţilor fiecărei comisii metodice Discipline tehnice

110

Prin prisma inspecţiei şcolare orientate către monitorizarea, dar şi consilierea acţiunii de implementare: formarea, exersarea, dezvoltarea de scris - citit ale elevilor;

Activităţile distincte de lectură au fost prevăzute, la nivelul componentei conceptuale, în documentele de proiectare didactica : planificări calendaristice si proiectele unităţilor de învăţare, dar si in orarul claselor, la unitatile de invatamant care au nivel primar :Colegiul Tehnic “Ana Aslan” Cluj-Napoca, Grup Scolar Agricol Cuzdrioara si Grup Scolar “Stefan Pascu” Apahida. Pentru clasele liceale s-a recomandat ca aceasta componenta sa fie mai clar evidentiata, atat la nivel conceptual, dar mai ales la clasa, prin realizarea de catre conducerea scolii a unor instrumente de monitorizarea a modului in care sunt formate aceste competente.

111

III: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă

III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei Naţionale III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice

Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice dar şi de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană. Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi /sau managerială.

Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului, au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor concrete ale cadrelor didactice, identificate în şcoli de către echipele de inspecţie. În perioada 1-31 octombrie 2011 s-au înregistrat 609 înscrieri la examenele pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I. De asemenea, pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au fost înregistrate 6 solicitări pentru echivalarea doctoratului cu gradul didactic I. Gradul didactic Total inscrişi

( =615) % (100%)

Funcţia didactică

definitivat sesiunea 2012

242 39,35 % 135 - profesori I; 1- profesor II; 20 - învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 84 - educatoare/ institutori/profesori învăţământ preşcolar; 2 - maiştri instructori.

gradul didactic II sesiunea 2013

174 28,29% 109 - profesori I; 1 - profesor II; 20 - învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 42 - educatoare/institutori/ profesori învăţământ preşcolar;

Indicatori de performanță relevanți: III.I1. Creşterea numărului cadrelor didactice participante la cursuri de formare continuă III.I2. Asigurarea grupului ţintă propus prin proiecte le strategice ale ISJ III.I3. Creşterea gradului de atractivitate a lecţiilor ca urmare a parcurgerii programelor de formare continuă

112

2- maiştri instructori. gradul didactic I : seria 2012-2014

193 31,38% 121 - profesori I; 1- profesor II; 31- învăţători/institutori/ profesori învăţământ primar; 39-educatoare/institutori/ profesori învăţământ preşcolar; 1- maistru instructor.

Echivalare doctorat-gradul I

6 0,98% 6 profesori I

Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele 1-31 octombrie 2010, respectiv 1-31 octombrie 2011:

Anul şcolar 2011/2012

(înscrieri în perioada

1-31 octombrie 2011)

Total înscrişi ( =615)

% (100%)

Anul şcolar 2010/2011 (înscrieri în perioada 1-31 octombrie 2010)

Total înscrişi ( =879)

% (100%)

definitivat –sesiunea 2012 242 39,35 % definitivat –sesiunea

2011 381 43,34%

gradul didactic II– sesiunea 2013 174 28,29% gradul didactic II–

sesiunea 2012 250 28,45%

gradul didactic I : seria 2012-2014 193 31,38% gradul didactic I :

seria 2011-2013 241 27,41%

Echivalare doctorat-gradul I/ semestrul I

al anului şcolar 2011/2012

6 0,98%

Echivalare doctorat-gradul I/ semestrul I al

anului şcolar 2010/2011

7 0,80%

Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică - ultimii doi ani şcolari:

050

100150200250300350400

Numărul cadrelor didactice înscrise

definitivat graduldidactic II

graduldidactic I

echivalare doctorat - gradul I

/semestrul I Gradul didactic

Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice

Anul şcolar 2010/2011- înscrieri (1-31 octombrie 2010)

Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)

113

Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală:

În calendarul activităţilor de perfecţionare pentru anul şcolar 2011-2012, au fost cuprinse şi cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2009, respectiv 1-31 octombrie 2010) pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează:

Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi

Gradul didactic II sesiunea 2012 (257-înscrişi)

(8 -aprobări speciale)

Profesori 151 Învăţători 41 Educatoare 63 Maistri instructori 2

Gradul didactic I seria 2010-2012 (258 - înscrisi)

(18-aprobări speciale)

Profesori 174 Învăţători 53 Educatoare 31 Maistri instructori -

Gradul didactic I seria 2011-2013

(247- înscrisi) (6-aprobări speciale)

Profesori 157 Învăţători 49 Educatoare 41 Maistri instructori -

Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă: • Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la definitivat (mai puţine intrări în sistem); • Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul

didactic I; • Păstrarea constantă a numărului de echivalări ale doctoratului cu gradul didactic I, în

contextul modificării metodologiei; • Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.

Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor în semestrul I al anului şcolar 2011-2012:

Specializarea

Număr cadre didactice care au solicitat echivalarea doctoratului cu gradul didactic I

Agricultură-Horticultură 1 Chimie 1 Filosofie 1

01020304050

Procent din totalul cadrelor didactice

înscrise [%]

definitivat gradul didactic II

gradul didactic I

echivalaredoctorat-gradul I

/semestrul I Gradul didactic

Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice



114

Istorie 1 Limba şi literatura română 1 Matematică 1 Total echivalări: 6

Analiza SWOT Puncte tari: § parcurgerea ritmică, în termenele minime prevăzute de lege, a perfecţionării prin grade

didactice; § număr mare de cadre didactice având gradul didactic I; § număr mare de cadre didactice care au finalizat cele 3 module ale programelor acreditate,

obţinând 90 de credite profesionale transferabile; § număr mare de directori/ directori adjuncţi/ inspectori şcolari care au finalizat două module ale

programului de management educaţional, obţinând 60 de credite profesionale transferabile; § număr corespunzător de profesori metodişti pentru fiecare specialitate „clasică” din sistem

(59 de cadre didactice au urmat cursul de formare „Evaluarea activităţii didactice prin inspecţie”, din oferta CCD);

§ număr în creştere de profesori mentori de practică pedagogică; § număr mare de cadre didactice care au fost formate pentru utilizarea platformei A.e.L.; § număr mare de cadre didactice care au urmat cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului

(module C.C.D. şi programe acreditate); § număr în creştere de profesori care au solicitat echivalarea doctoratului în domeniul

specialităţii cu gradul didactic I. Puncte slabe: § formare iniţială realizată la un nivel mediu sau scăzut; § anumite specializări ( maiştri instructori, ingineri, profesori de muzică şi profesori de desen) nu

au putut parcurge toate modulele programelor de perfecţionare periodică, datorită faptului că nu au fost acreditate programe de către furnizorii de formare, sau nu au fost acreditate locaţii pentru serviciile de formare;

§ existenţa în sistem a unor directori nou numiţi în funcţie, care nu au parcurs încă programe de management educaţional;

§ existenţa într-un număr mic a profesorilor metodişti pentru specializările nou apărute în sistem (administraţie publică, profesor documentarist etc.) ;

00,10,20,30,40,50,60,70,80,91

Specializarea cadrelor didactice

Agricultură-Horticultură

Chimie Filosofie Istorie Limba şiliteraturaromână

Matematică

Anul şcolar 2011/2012semestrul I

Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor

Numărul gradelorechivalate

115

§ numărul mic de formatori acreditaţi pentru utilizarea platformei A.E.L.; § număr mic de mentori pentru îndrumarea practicii pedagogice a studenţilor; § inexistenţa mentorilor pentru stagiatură; § intrarea în sistem a unor specialişti care nu au modul psihopedagogic (sau a fost obţinut la un

departament neacreditat); § deficienţe în pregătirea psihopedagogică a profesorilor care au solicitat echivalarea doctoratului

cu gradul didactic I; § 5% dintre cadrele didactice înscrise la perfecţionare prin grade didactice nu se prezintă la

examene; Oportunităţi: § posibilitatea formării unui număr mare de cadre didactice prin programe de formare continu

acreditate de MECTS; § cuprinderea directorilor şi inspectorilor nou numiţi în funcţii de conducere, îndrumare şi control

în programele acreditate de management educaţional, din oferta CCD sau a altor furnizori de formare;

§ redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a cadrelor didactice în vederea definitivării în învăţământ şi a obţinerii gradului didactic II;

§ reconsiderarea inspecţiei speciale pentru promovarea gradelor didactice şi valorizarea acesteia în cadrul examenului;

§ iniţierea/continuarea unor cursuri de formare pentru mentorat de practică pedagogică, de stagiatură şi de dezvoltare profesională;

§ continuarea cursurilor pentru formarea profesorilor metodişti în noile discipline intrate în sistem, prin parcurgerea unor module din oferta de programe a C.C.D.(aprobată/ acreditate de MECTS);

§ obţinerea acreditării SIVECO pentru noi formatori A.E.L.; § cuprinderea profesorilor care au obţinut echivalarea doctoratului cu gradul didactic I în module

de didactica specialităţii (prin C.C.D.); Ameninţări: § nivelul scăzut al pregătirii cadrelor didactice, rezultat în urma formării iniţiale; § realizarea formării iniţiale în cadrul unor universităţi particulare, care nu au D.P.P.D.-uri

acreditate; § implicarea unor profesori fără grade didactice sau cu gradul definitiv în activitatea de

mentorat; § management defectuos la nivelul unităţilor de învăţământ, datorită lipsei de experienţă şi de

formare a noilor directori; § număr mic de cadre didactice care utilizează platforma A.E.L. (cu excepţia profesorilor de

informatică); § costuri financiare mari pentru aducerea din alte judeţe a unor profesori metodişti, în vederea

realizării inspecţiei speciale (în cazul specializărilor singulare sau nou apărute în sistem); § supraîncărcarea programului formatorilor şi cursanţilor datorită derulării activităţilor de formare

la sfârşitul săptămânii.

III.1.2. Prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj Obiectivele generale ale Casei Corpului Didactic Cluj au fost corelate cu obiectivele

strategice ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi au vizat calitatea actului educaţional, impactul formării continue şi susţinerea dezvoltării profesionale prin proiecte şi parteneriate.

116

Obiectivul general al Casei Corpului Didactic Cluj: Asigurarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar clujean s-a concretizat în: 1. Valorificarea rezultatelor analizei de nevoi de formare continuă pentru fundamentarea ofertei de formare 2011-2012

- Raportul de analiză a nevoilor de formare identificate în anul şcolar 2010-2011. S-au prelucrat 151 de rapoarte ale responsabililor cu formarea continuă şi 24 fişe de nevoi pentru bibliotecari/responsabili CDI; - realizarea ofertei de formare continuă, avizată de Inspector şcolar general şi transmisă MECTS;

2. Informarea personalului din învăţământul preuniversitar clujean referitor la oportunităţile de formare continuă

- Publicarea ofertei de formare pe site-ul Casei Corpului Didactic Cluj - http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm - aprobată prin Adresa MECTS nr. 56296/14.11.2011, - Publicarea pe website-ul instituţiei a ofertelor de formare continuă primite pe fluxurile de comunicare instituţională – 2 anunţuri privind oportunităţi de participare la programe/activităţi; - 8 pliante pe suport de hârtie cu oferta de formare continuă a CCD Cluj transmisă în cele 8 filiale; - Pliantul cu oferta de formare în format electronic transmis către toţi responsabilii cu dezvoltarea profesionala continuă din judeţul Cluj;

- Realizarea grupului de discuţii al responsabililor cu dezvoltarea profesională din zona Cluj- Napoca Vest (Mănăştur, Grigorescu, Zorilor), http://groups.yahoo.com/group/ RDP-Cluj-Vest ; - Acordarea de consultanţă directă, prin telefon şi email cadrelor didactice referitor la oportunităţile de formare continuă; 3. Gestionarea înscrierilor la activităţile de formare continuă - Realizarea ghidului de înscriere şi a fişei de înscriere la programele de formare , publicat la adresa http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm, - Colectarea a 578 de înscrieri până în decembrie 2011; 4. Derularea programelor de formare continuă avizate din oferta de formare continuă 2011 – 2012 - derularea a 8 programe de formare cu 88 de grupe, 1499 participanţi

Numarul cursantilor privind mediul de provenienta

Rural 244

Urban 1255

117

- pregătirea documentaţiei pentru acreditarea a 2 noi programe: Manager pentru şcoala viitorului şi Învăţarea bazată pe investigaţie; 5. Monitorizarea calităţii programelor de formare continuă derulate:

- Prelucrarea chestionarelor completate de cursanţi la programele de formare continuă; - Rapoarte de monitorizare privind derularea sesiunilor de formare.

III. 2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin

monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar

Obiectivele generale al Casei Corpului Didactic Cluj relevante pentru acest aspect vizat de Programul Managerial al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj sunt urmatoarele:

- Creşterea calităţii actului educaţional prin diversificarea activităţilor de formare continuă; - Consolidarea rolului Casei Corpului Didactic Cluj în sistemul de învăţământ preuniversitar

Organizarea de activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale adaptate contextului educaţional

Activităţi metodice - Organizarea activităţii metodice cu responsabilii cu dezvoltarea profesională în 7 filiale

cu 134 de participanţi. - Derularea activităţilor metodice: Ştiinţe atractive – învăţătorii (limba maghiară),

Activitate metodică cu profesorii de limba şi literatura maghiară; - Activitate metodică cu pedagogii şcolari Nevoi specifice ale elevilor din internatele şcolare.

Activităţi ştiinţifice - Conferinţa Abordări Inovative în predarea ştiinţelor – profesorii de ştiinţe,

- Festivalul Naţional al Şanselor Tale – 4 activităţi coordonate, 3 activităţi propuse şi realizate:

§ Conferinţa: Educaţia pentru drepturile omului şi egalitatea de şanse în contextul voluntariatului european (09.12.2011),

§ Lectorat cu părinţii:Dezvoltarea valorilor moral-civice în rândul elevilor prin voluntariat (07.12. 2011),

§ Voluntarintariatul - modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale ale elevilor (06.12.2011).

Activităţi culturale - Icoane pe sticlă – artă şi tradiţie – conferinţă şi atelier de lucru,

118

- Tinereţea preţuieşte senectutea – activitate de voluntariat. Coordonarea activităţilor metodice pentru bibliotecari şcolari/ responsabili CDI şi profesori documentarişti - realizare a 2 activităţi metodice cu bibliotecarii şi responsabilii CDI –Promovarea activităţilor pedagogice şi culturale în bibliotecile şcolare . Organizarea activităţii culturale „Ziua mondială a bibliotecilor şcolare” – 22 octombrie 2011. Editarea de publicaţii în domeniul educaţional în cadrul Editurii Casei Corpului Didactic Cluj-5 publicaţii; Actualizarea bazelor de date cu resurse educaţionale:

- cu responsabilii cu dezvoltarea profesională din judeţul Cluj; - cu responsabilii CDI din judeţul Cluj; - cu şefii de catedră limba şi literatura română din judeţul Cluj; - cu filiale CCD Cluj; - cu profesorii metodişti din judeţul Cluj; - cu membrii consiliului consultativ pe discipline din judeţul Cluj; Publicarea pe pagina web a CCD Cluj informaţii referitoare la 6 resurse educaţionale (ghiduri, manuale, portaluri).

Realizarea de publicaţii şi activităţi de diseminare - o expoziţie de carte Autori clujeni . Editarea de materiale promoţionale personalizate pentru activităţile derulate de Casa Corpului Didactic Cluj şi asigurarea vizibilităţii acestora - un afiş de promovare a activităţii Ziua Mondială a bibliotecilor şcolare - o carte de vizită a CCD Cluj - 2 bannere pentru proiecte derulate de CCD Cluj - 5 seturi de materiale personalizate pentru programele de formare şi activităţile derulate. Promovarea activităţii Casei Corpului Didactic Cluj - pregătirea structurii Buletinului Informativ Nr. 5. III. 3. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul

implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale;

Obiectivul general al Casei Corpului Didactic Cluj:

- Dezvoltarea profesională prin proiecte şi parteneriate educaţionale Coordonarea activităţii în filialele zonale - 8 acorduri de colaborare încheiate cu 8 unităţi de învăţământ, filiale ale CCD Cluj; - 8 puncte de informare privind formarea continuă în filialele CCD Cluj (Pliant, Listă documente legislative, Extras Legea Educaţiei Naţionale, Orar biblioteca CCD Cluj, Carte de vizită CCD Cluj, materiale promoţionale proiecte CCD Cluj); - câte o activitate metodică cu RFC/RDP organizată în fiecare filială în perioada 07-13 decembrie 2011; Coordonarea activităţii în centrele de documentare şi informare - Actualizarea bazei de date cu CDI şi responsabili CDI din judeţ

119

- Actualizarea a 3 instrumente de lucru pentru bibliotecari şi responsabili CDI (machetele Proiectul pedagogic, Fişa de activitate şi Raportul de activitate) şi transmitera acestor documente înspre operaţionalizare, prin email şi pe site- ul CCD Cluj Iniţierea de noi parteneriate - s-au iniţiat 8 acorduri de parteneriat: cu Ministerul Educaţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului, Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj, Şcoala. „Gh. Şincai” Floreşti, Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, Liceul Waldorf şi Fundaţia Educaţie pentru Libertate; Implementarea activităţilor din cadrul proiectelor în derulare

- s-au finalizat activităţile din cadrul proiectelor „Science Center To Go” (SCeTGo) 505318-LLP-1-FI-KA3-KA3MP, “Kicking Life into Classroom” 505519-LLP-1-2009-1-GR-KA3-KA3MP;

- s-au derulat activităţile prevăzute în proiectele: - Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-Society-2010-1 SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624 - POSDRU/87/1.3/S/55336 Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii - POSDRU/87/1.3/S/56116 Consiliere şi dezvoltare profesională continuă – sistem transparent de pregătire pentru reuşita în cariera didactică - POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii - POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea cunoaşterii - participarea la 3 reuniuni de proiect în Germania şi Grecia - participarea la 1 conferinţă: Atena - organizarea unei conferinţe la Cluj-Napoca. Extinderea şi modernizarea bazei materiale a instituţiei - s-a realizat proiectul tehnic pentru obiectivul de investiţii Centru de documentare şi formare continuă; Măsuri pentru ameliorarea activităţii specifice instituţiei :

- Publicarea Buletinului Informativ nr. 5. - Actualizarea bazei de date cu autori clujeni

- Pagina web actualizată la secţiunea Resurse educaţionale cu prezentarea unor site-uri în limba română - Finalizarea documentaţiei pentru acreditarea programelor propuse - Identificarea de lectori pentru Simpozionul Preuniversitaria Ediţia XXIV.

raport-sem i. 2011- 2012

Documents