raport romanian

33
Federatia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului Romania (FSLIL) Föderation der freien Gewerkschaften für die Holzindustrie in Rumänien Free Trade Unions from Wood Industry - Romania Raport privind starea economică şi socială a sectorului de prelucrare a lemnului şi a mobilei BUCHAREST (17 – 18 March 2008) PROJECT INNOTrans 2007 – 2008 Executor: Arbeit und Leben Bielefeld e.V. (DGB/VHS) INNOTrans supports the foundation of an European network of trade union activists and employee representatives at factory level in the wood and furniture sector. This project is financially supported by the EU in the frame of social dialogue

Upload: ady-andreescu

Post on 01-Dec-2015

59 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

Page 1: RAPORT Romanian

Federatia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului Romania (FSLIL) Föderation der freien Gewerkschaften für die Holzindustrie in Rumänien

Free Trade Unions from Wood Industry - Romania

Raport privind starea economică

şi socială a sectorului de prelucrare a lemnului şi a mobilei

BUCHAREST (17 – 18 March 2008)

PROJECT INNOTrans 2007 – 2008 Executor: Arbeit und Leben Bielefeld e.V. (DGB/VHS)

INNOTrans supports the foundation of an European network of trade union activists and employee representatives at factory level in the wood and furniture sector. This project is financially supported by the EU in the frame of social dialogue

Page 2: RAPORT Romanian

1

PROIECT INNOTrans 2007 - 2008 Arbeit und Leben Bielefeld e.V. Federaţia Sindicatelor Libere din (DGB/VHS) Industria Lemnului - România - executor - partener

Raport

privind starea economică şi socială a sectorului de prelucrare a lemnului şi a mobilei

Scurt istoric Industria de prelucrare a lemnului din România se bazează pe

un fond forestier ce ocupă 26,7% din suprafaţa totală a ţării de 238.391 Km p şi pe o populaţie de 21,6 mil. locuitori.

Speciile lemnoase principale sunt fagul, care ocupă circa 30%, răşinoasele 30,0%, stejarul 19,2% şi 20,8% diverse specii tari şi moi.

În ultimii ani se constată o creştere accentuată a volumului de masă lemnoasă recoltat din specii de răşinoase 43%, fag 28% şi stejar 9%.

Începutul industriei de prelucrare a lemnului din România este de după anul 1900. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial în România funcţionau 73 fabrici de mobilă, în care lucrau aproximativ 83 de tâmplari.

După anul 1950, şi în special între anii 1960-1980, capacităţile de producţie s-au dezvoltat într-un ritm accelerat.

La sfârşitul anului 1989 industria lemnului era organizată în întreprinderi şi combinate de prelucrare a lemnului complexe (integrate), cuprinzând două mari activităţi industriale:

1. Industria de exploatare forestieră şi prelucrare primară a lemnului, care era organizată în aproximativ 31 de Întreprinderi Forestiere de Exploatare şi Prelucrare Primară a Lemnului. În cadrul acestor întreprinderi lucrau aproximativ 170.000 de muncitori, care recoltau şi prelucrau anual circa 19 – 21 milioane metri cubi buşteni.

Page 3: RAPORT Romanian

2

2. Industria mobilei era organizată în 47 Întreprinderi şi Combinate de prelucrare a lemnului, în care lucrau aproximativ 180.000 de muncitori. Majoritatea acestor combinate prelucrau cherestele, furnire, plăci aglomerate din lemn etc., până la produsul finit – mobila. La sfârşitul anilor 1988 – 1989 industria mobilei din România

exporta aproximativ 70% din producţie şi ocupa locul 20 în lume (cu aproximativ 500 mil.$ pe an) între marii producători de mobilă.

Exportul se efectua în mare parte în ţările URSS aproximativ 60% şi 40% în ţările Europei de vest şi pe alte continente.

Principalii impotatori de mobilă românească în această perioadă au fost Germania – 31,7%, URSS – 19%, Franţa – 14,8%, Olanda – 5,9%, SUA – 5,9%, Marea Britanie – 4,7%, Ungaria – 2,9%, Austria – 2,7% etc.

Primii trei importatori de mobilă românească, în anul 1989, erau RFG, URSS şi Franţa, cu aproape 65,5% din exportul de mobilă a României.

În 1990 schimbările economice şi politice profunde prin care a trecut România şi-au pus amprenta şi pe industria lemnului, aceasta fiind reorganizată şi restructurată în profunzime.

Fostele mari intreprinderi şi combinate de prelucrare a lemnului au fost divizate şi organizate în societăţi comerciale mai mici de stat, iar acestea în timp au fost privatizate.

Tot în această perioadă s-au înfiinţat şi alte noi societăţi comerciale – private, atât în activitatea de exploatare forestieră şi prelucrare primară a lemnului cât şi în industria mobilei.

În prezent întreg sectorul industriei lemnului este privatizat, iar la nivelul acestuia sunt înregistrate aproximativ 11.310 societăţi comerciale din care: 3.860 în industria mobilei şi 7.450 în activitatea de prelucrare primară a lemnului.

Industria Lemnului în Codul Clasificării Activităţilor la nivel Naţional (CAEN) se regăseşte cu două activităţi:

Grupa 20 – Industria de Prelucrare a lemnului şi a Produselor din Lemn (Exclusiv mobilă), care cuprinde: produse din exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului (buşteni de cherestea,

Page 4: RAPORT Romanian

3

buşteni pentru furnir, lemn pentru plăci, lemn pentru celuloză, lemn pentru construcţii, lemn de foc), produse stratificate (plăci, aşchii şi fibre din lemn, placaje, furnire, MDF, panel), cherestea şi semifabricate din cherestea (uşi, ferestre, case prefabricate din lemn, parchete, ambalaje).

Grupa 36 – Industria de Mobilier şi alte Produse Finite din Lemn, care cuprinde: mobilier, instrumente muzicale, jucării, articole sportive, creioane, chibrituri.

Ponderea industriei lemnului în industria de prelucrare a României, la sfârşitul anului 2007 reprezintă:

10,3% din volumul producţiei industriale, 11% din volumul exportului de produse industriale, 5% din volumul importurilor total, 11% din numărul persoanelor angajate în industrie. Industria mobilei reprezintă 3,5% din producţia industrială a

ţării, 4% din volumul exporturilor, 0,7% din volumul importurilor şi 7% din numărul angajaţilor.

În lume, în prezent România ocupă loul 27 la producţia de mobilier, locul 22 la exportul de mobilă, locul 36 la importul de mobilă.

Volumul total al producţiei industriei lemnului în anul 2000 a fost de 1.523 mii EURO, iar în anul 2007 a fost de 4.620 mii EURO, înregistrând o creştere de 3,0 ori.

Productivitatea muncii în industria de prelucrare primară a lemnului în anul 2000 a fost de 11.500 EURO/pers./an, iar la sfârşitul anului 2007 a fost de 41.300 EURO/pers./an, înregistrând o creştere de peste 3,5 ori.

În industria mobilei productivitatea muncii în anul 2000 a fost de 7500 EURO/pers./an, iar în anul 2007 a fost de 19.300 EURO/pers./an, înregistrând o creştere de aproximativ 2,6 ori.

Numărul angajaţilor din industria lemnului în anul 2000 a fost de 165.000, iar în anul 2007 de 151.000, numărul acestora înregistrând o scădere cu 14.000 salariaţi.

Page 5: RAPORT Romanian

4

Totalul exporturilor industriei lemnului în anul 2000 era de 1.127 mii EURO, iar în anul 2007 a ajuns la cifra de 2.294 mii EURO, înregistrând o creştere de aproximativ 2,1 ori.

Investiţiile străine directe în dezvoltarea capacităţilor de producţie au crescut de la 150 mil. EURO în 2004 la 560 mil. EURO în 2007.

Evoluţia principalilor indicatori realizaţi în industria

lemnului.

Indicatorul U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total producţie industrială, ind.lemnului

mil. EURO

1523

1765

2149

2237

2650

3815

4196

4620

Ritm creştere anuală % 100 15,8 21,7 4,1 18,5 43,0 9,5 10 Nr.salariaţi mii.pers. 165 169 175 184 178 171 153,3 151 Productivitatea muncii

mii EURO/pers.

9,5

10,8

12,5

12,5

14,3

22,3

28,3

30,16

Export mil. EURO

1127

1186

1357

1562

1852

1964

2115

2294

Import mil. EURO

-

-

-

-

389

538,5

648,1

1333

Investiţii directe străine

-

-

-

-

-

150

548

523

560

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia principalilor indicatori realizaţi în industria mobilei

Indicatorul U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Producţia industriei de mobilă

mil. EURO

717

850

1089

1096

1280

1462

1650

1820

Nr. angajaţi mii.pers. 95 99 99 106 103 99 91,7 90,7 Productivitatea muncii

mii EURO/pers.

7,5

8,6

11,0

10,3

12,4

14,8

18,0

20,1

Export mobilă mil. EURO

514

594

696

842

1005

1006

1060

1100

Page 6: RAPORT Romanian

5

Evoluţia principalilor indicatori realizaţi în industria de prelucrare primară a lemnului

Indicatorul U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Volumul producţiei industriale

mil. EURO

806

915

1060

1141

1370

2353

2546

2800

Nr. angajaţi mii.pers. 70 70 76 78 75 72 61,6 60,3 Productivitatea muncii

mii EURO/pers.

11,5

13,1

13,9

14,6

18,3

32,7

41,3

46,6

Export prelucrarea lemnului

mil. EURO

613

592

661

720

847

858

955,1

1194

Locaţiile regionale privind activitatea industriei lemnului şi în

special a producţiei de mobilă sunt organizate în cele opt regiuni de dezvoltare economică a ţării.

Distribuţia producţiei de mobilă în plan regional în anul

2007 se prezintă astfel:

CENTRALA 20,5%VEST 10,6%NORD-VEST 26,5%BUCURESTI 9,9%SUD-VEST 6,0%SUD-EST 6,0%SUD 9,0%NORD-EST 13,4%

Date: Institutul Naţional al Lemnului Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România După cum se poate observa industria de prelucrare a lemnului

este mai dezvoltată în zonele împădurite ale ţării şi anume în zona centrală a ţării, Vest, Nord-Vest şi Nord-Est.

Page 7: RAPORT Romanian

6

Dezvoltarea industriei mobilei în aceste regiuni este motivată economic nu numai de accesul la materia primă dar şi de apropierea de pieţele de vânzare a acesteia, în mod deosebit în ţările Uniunii Europene la Nord-Vest şi Sud-Vest şi zona Nord-Est către Ucraina şi Rusia.

Producţia de mobilă a României este mult mai mare comparativ cu necesarul consumului naţional, din această cauză, aproximativ 65% din volumul producţiei de mobilă este vândut către clienţii externi, ponderea fiind deţinută de unele ţări ale Uniunii Europene.

Principalele ţări în ordinea volumului, în care România

exportă mobilier – mil.EURO

107,16,7

30,7

35,2

41,366,1

78,6

72,5

136,7144,9

183,8

Alte tari 17,6%

REP.CEHA 0,7%

SUEDIA 3,3%

BELGIA 3,6%

UNGARIA 4,3%

AUSTRIA 6,9%

ANGLIA 8,1%

OLANDA 7,6%

ITALIA 14,2%

GERMANIA 15,0%

FRANTA 19,0%

Date: Institutul Naţional al Lemnului Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România Producţia de mobilier a României este mult mai mare în

comparaţie cu necesarul consumului naţional. În aceste condiţii producătorii de mobilier şi-au căutat clienţi către export. Cu toate acestea, în deosebi după anul 2000, România a început să importe mobilier pentru piaţa internă.

Page 8: RAPORT Romanian

7

În prezent aproximativ 30-35% din necesarul consumului de mobilă pentru nevoile naţionale, este importată.

Volumul importurilor de mobilier la nivelul celor peste 21,6 milioane de locuitori, cât are România în anul 2007, a fost de peste 300 mil.EURO.

Ţările din care se importă mobilier, în ordinea volumului –

mil.EURO

73,112,12,5357,29,19,1

19,630,1

5782,1

Alte tari 6%

SLOVENIA 0,3%

ANGLIA 0,7%

OLANDA 0,9%

SPANIA 1,0%

GRECIA 1,7%

AUSTRIA 2,6%

UNGARIA 3,1%

CEHIA 3,1%

FRANTA 6,8%

GERMANIA 10,3%

POLONIA 19,5%

ITALIA 28,1%

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România

Pentru a rezista concurenţei pe piaţa mobilei la intern cât şi la

export, managementul societăţilor comerciale şi-a modernizat şi înoit tehnologiile şi utilajele. Cele mai mari investiţii fiind realizate din surse proprii 75%, credite interne 9%, credite externe 7%, capital străin 8% şi 1% din alte surse.

România fiind o ţară cu tradiţie în producţia de mobilier, managerii, specialiştii şi în mod deosebit arhitecţii designeri şi-au adaptat continu structura exportului de mobilier la cerinţele clienţilor tradiţionali, cât şi ale pieţii externe.

Page 9: RAPORT Romanian

8

Structura pe grupe de mobilier la export:

Alt mobilier 42,3%

Mobilier din plastic, stuf, rachita 0,2%

Bucatarii 0,7%

Mobilier pentru magazine, birouri 0,7%

Parti de mobilier 7,5%

Scaune si componente 11,1%

Dormitoare 10,4%

Sufragerii 27,1%

Total 100%

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor Asociaţia producătorilor de Mobilă din România Structura pe grupe de mobilier la import

Alt mobilier 23,3%

Somiere, saltele, arcuri 0,5%

Mobilier din plastic, stuf, rachita 1,6%

Dormitoare 5,1%

Bucatarii 6,5%

Mobilier pentru magazine, birouri 8,0%

Scaune si componente 14,2%

Sufragerii 16,0%

Parti de mobilier 24,8%

Total 100%

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor Asociaţia producătorilor de Mobilă din România

Page 10: RAPORT Romanian

9

Şomajul în industria lemnului a constituit o mare problemă ca

urmare a restructurărilor atât în ceea ce priveşte structura proprietăţii cât şi a investiţiilor şi importurilor de tehnologii noi.

Din anul 1990 şi până în anul 2000 au fost disponibilizaţi aproximativ 200.000 de salariaţi.

În această perioadă au fost falimentate câteva sute de întreprinderi şi fabrici din industria lemnului.

Personalul disponibilizat, în mare parte a primit plăţi compensatorii la nivelul a 6 până la 12 salarii şi au beneficiat şi de aproximativ 9 luni ajutorul de şomaj.

La începutul anului 2000 structura capitalului social din industria lemnului era 100% privat.

Investiţiile în tehnologiile noi moderne au început să-şi arate rezultatele, iar în primii ani după 2000 să avem o stabilitate a numărului de personal, chiar mai mult, numărul acestora a crescut de la 165.000 la 184.000 în 2003. Din anul 2004 Guvernul de dreapta şi politicile monetare proaste ale Băncii Naţionale şi creşterea impozitelor şi taxelor pe angajatori au antrenat societăţile comerciale într-o criză financiară majoră, cu consecinţe foarte grave în plan social.

În anii 2004-2007 au fost concediaţi alţi 33.000 de salariaţi, de data aceasta cu plăţi compensatorii minime, 1-2 salarii de aproximativ 100 EURO/lună şi ajutorul de şomaj de circa 75 EURO/lună, timp de 9luni.

Pentru a rezista politicilor proaste fiscale şi monetare am putea spune că în anii 2005 şi 2006 nu am obţinut nicio majorare de salarii în industria lemnului.

Sacrificiile celor 151.000 angajaţi câţi mai sunt în prezent în industria lemnului, în interesul patronilor, nu au fost recompensate prin creşterea salariilor, fapt pentru care mulţi dintre aceştia renunţă la profesia lor, se angajază în ţară în alte ramuri sau emigrează în alte ţări, în special Italia, Spania şi Portugalia.

Ca atare, în prezent, ramura industriei lemnului şi în special industria mobilei au o criză de forţă de muncă calificată.

Page 11: RAPORT Romanian

10

Urmare a proceselor de restructurare şi modernizare, structura capacităţilor de producţie în subramura – prelucrarea primară a lemnului – a suferit mari schimbări, în special în domeniul semifabricatelor din lemn.

Evoluţia capacităţilor de producţie de cherestea şi

semifabricate

PRODUSUL U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cherestea mii mc 6100 6100 6100 6400 6400 6400 6400 6400 PAL mii mc 190 190 230 648 648 700 1300 1300 Placaj mii mc 149 149 150 155 165 165 165 165 PFL+MDF mii tone 288 327 327 327 327 560 560 560 Furnire estetice

mil.mp. 53 61 62 64 64 100 100 100

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor Dezvoltarea sectorului de prelucrare primară a lemnului a

sprijinit în special industria mobilei, care nu a mai fost nevoită să apeleze la importuri.

În anul 2000-2007 fluxul investiţional străin în sectorul industriei de prelucrare a lemnului a contribuit la dezvoltarea industrială a producţiei de: cherestele, PAL, MDF, HDF, panel, placaj.

Prezentăm cele mai importante investiţii străine din industria lemnului. Nr. Crt.

Denumirea investiţiei FIRMA VALOAREA mil./EURO

0 1 2 3 1 Fabrică de MDF

Fabrică de adezivi cu emisie redusă de formaldehidă Fabrică de PAL

KRONOSPAN Sebeş – jud.ALba

200

2 Fabrică de cherestea, semifabricate şi prefabricate

SC HOLZINDUSTRIE SCHWECHOFER Sebeş – jud.Alba

60

3 Capacitate de producţie placaj ROMPLAY-Călăraşi Jud. Călăraşi

25

Page 12: RAPORT Romanian

11

0 1 2 3 4 Fabrica de panel SC FINFOREST BACO

PRODUCTION Comăneşti, jud.Bacău

20

5 Fabrică de semifabricate din lemn stratificat

SC WERZALIT LEMN TECH. Lugoj - Timiş

13

6 Fabrică de furnire estetice SC LOSOM România Braşov

12

7 Fabrică plăci din aşchii de lemn EGGER – Sucursala Rădăuţi

480

8 Fabrică cherestea plăci din lemn

COHINVESL Suceava 60

Date: Ministerul Economiei şi Finanţelor

Institutul Naţional al Lemnului

Probleme şi tendinţe ale industriei lemnului Aderarea României la Uniunea Europeană crează şi obligaţii, nu

numai avantaje, ca atare şi industriei lemnului îi revin multe sarcini, între care:

• respecatrea obligaţiilor ce decurg din tratatul de aderare; • continuarea implementării legislaţiei specifice industriei

lemnului cu cea valabilă în Uniunea Europeană; • întărirea capacităţii de a face faţă presiunilor concurenţiale

existente pe piaţa unică europeană; • implementarea programului de creştere a competitivităţii

produselor industriale, urmărind în special: a. certificarea sistemelor de management al calităţii; b. certificarea sistemelor de management al sănătăţii şi

siguranţei ocupaţionale, de responsabilitate socială şi de igienă alimentară;

c. certificarea produselor ecologice; d. organizarea şi amenajarea în incita agenţilor economici de

expoziţii sau standuri de prezentare şi promovare a produselor industriale;

Page 13: RAPORT Romanian

12

e. înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor şi modelelor industriale româneşti.

Problemele cheie ale sectorului industriei de prelucrare a

lemnului Principalele greutăţi cu care se confruntă agenţii economici

sunt: - reducerea drastică a veniturilor exportatorilor ca urmare a

aprecierii rapide a monedei naţionale, precum şi a fluctuaţiilor mari ale cursului de schimb, înregistrate într-o perioadă scurtă de timp;

- creşterea nivelului preţurilor la principalele materii prime lemnoase utilizate;

- nivelul ridicat al tarifelor la utilităţile publice; - inaccesibilitatea în unele zone forestiere din lipsa drumurilor

forestiere şi a mijloacelor moderne de acces; - imposibilitatea majorităţii agenţilor economici de a se încadra în

limitele admise de legislaţia europeană, privind standardele de responsabilitate socială, siguranţa muncii, protecţia mediului înconjurător şi a consumatorilor;

- costurile ridicate pe care le necesită dotarea cu echipamente, tehnologii şi utilaje care să asigure protecţia mediului înconjurător, atât în activitatea de exploatare a lemnului, cât şi în procesul industrializării;

- nivelul scăzut al salariilor din industria de prelucrare a lemnului, în special din sectorul de exploatare şi prelucrare primară;

- existenţa unui nivel scăzut al dotării tehnice şi menţinerea unor tehnologii învechite la un număr important de capacităţi din sectorul de exploatare şi prelucrare primară a lemnului, fapt care determină reducerea capacităţii producătorilor de a realiza produse competitive sub aspectul costurilor, calităţii şi diversităţii sortimentale a produselor;

- riscul pierderii pieţelor externe datorită nivelului scăzut al competitivităţii produselor, lipsei unor strategii adecvate de

Page 14: RAPORT Romanian

13

marketing şi a unor reţele propri de distribuţie a produselor pe pieţele externe.

Tendinţe şi direcţii de dezvoltare a sectorului industriei

lemnului Ţinând seama de performanţele atinse în perioada 2000 – 2007

apreciem că sectorul industriei lemnului a înregistrat în continuare o evoluţie pozitivă, materializată într-o creştere anuală de 7 – 8%.

Menţinerea clienţilor tradiţionali şi atragerea de noi clienţi pe pieţele externe vor permite o creştere anuală a exporturilor cu 8 – 9%.

Cu toate că produsele realizate, în special mobila, sunt destinate cu precădere exportului, pentru o dezvoltare echilibrată a sectorului este necesară acordarea unei atenţii deosebite pieţei interne, în sensul adaptării ofertei la cerinţele actuale şi previzibile ale consumatorilor, urmărind îndeosebi:

• modernizarea capacităţilor de producţie şi a tehnologiilor de fabricaţie;

• creşterea ponderii produselor industriale cu grad înalt de prelucrare şi valoare adăugată mare;

• dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare şi a relaţiilor dintre Institutele de Cercetăi, Unităţile de Învăţământ de profil şi agenţii economici, în vederea creşterii contribuţiei acestora la consolidarea competitivităţii sectorului industriei lemnului;

• consolidarea poziţiei pe segmentele de piaţă deja câştigate prin diversificarea ofertei, crşterea calităţii produselor;

• reintrarea pe piaţa ţărilor fostei Comunităţi a Statelor Independente;

• creşterea ofertei pe piaţa ţărilor vecine; • crearea de parteneriate cu structuri de producţie sau comerciale

care pot asigura consolidarea poziţiei producătorilor români pe pieţele respective;

• dezvoltarea marketingului şi a reţelelor de distribuţie; • intensificarea participării la târguri şi expoziţii internaţionale;

Page 15: RAPORT Romanian

14

• îmbunătăţirea practicilor şi performanţelor managementului unităţilor de producţie;

• extinderea implementării sistemelor de asigurare a calităţii şi a sistemului de management de mediu;

• certificarea produselor şi înregistrarea mărcilor, în conformitate cu cerinţele beneficiarilor, corelate cu legislaţia specifică în vigoare;

• creşterea nivelului de pregătire a personalului şi de responsabilizare al activităţilor în conformitate cu cerinţele evoluţiei tehnologiilor de prelucrare;

• extinderea sistemului de cooperare şi componente de mobilier prin dezvoltarea reţelei de Întreprinderi Mici şi Mijlocii;

• gestionarea deşeurilor, reciclarea şi folosirea acestora în procesul de producere al utilităţilor.

Concluzii

• Industria lemnului este viabilă şi desfăşoară activităţi profitabile

realizând produse competitive pe piaţa internaţională; • Prin îndelungate eforturi industria lemnului şi în special

industria mobilei a câştigat un important segment de piaţă de desfacere internă şi internaţională;

• Industria lemnului este capabilă să introducă în circuitul productiv atât lemnulu rotund pentru fabricarea cherestelelor, placajelor, furnirelor cât şi lemnul de mici dimensiuni şi resturile lemnoase de la prelucrările industriale realizând produse competitive;

• În prezent în industria lemnului continuă procesul de modernizare al capacităţilor de producţie în scopul creşterii eficienţei economice şi competitivităţii produselor;

• Se poate considera că industria lemnului este, în prezent, un sector competitiv cu certe posibilităţi de dezvoltare.

Page 16: RAPORT Romanian

15

Profilul sectorului industriei lemnului În perioada 1990-2007 numărul întreprinderilor înmatriculate şi

a activităţilor comerciale în industria lemnului a fost de 42.443. Structura înmatriculării la Registrul Comerţului

Domeniul de activitate Număr

total

PF+AF din

societăţi care: comerciale

RA OC

nr. SNC SCS SRL SA nr. nr. Prelucrarea lemnului 26054 9320 575 29 15580 499 9 42 Industria mobilei 16389 4674 284 16 10914 338 5 158 TOTAL 42443 13994 859 45 26494 837 14 200

Date: Institutul Naţional de Statistică

Abrevieri utilizate:

- PF – Persoană fizică autorizată - AF – Asociaţie familială - SNC – Societate în nume colectiv - SCS – Societate în comandită simplă - SA – Societate pe acţiuni - SRL – Societate cu răspundere limitată - RA – Regie autonomă - OC – Organizaţie cooperatistă

Întreprinderi calificate ca unităţi de producţie pot fi clasificate:

SNC + SCS + SA + SRL + OC = 28435 Întrucât nu toate întreprinderile înmatriculate au făcut faţă

concurenţei, numărul acestora a scăzut la 12.633 la nivelul anului 2006.

Evidenţa întreprinderilor se efectuează în sistem unitar de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Oficiile Comerţului de pe lângă tribunalele locale.

Precizăm că în mai multe etape prin legi speciale, aproximativ 30.000 de întreprinderi, din lipsă de activitate au fost radiate din evidenţa Registrului Oficiului Comerţului.

Page 17: RAPORT Romanian

16

Toate activităţile şi societăţile comericale din industria lemnului sunt cu capital privat.

Din cele 12.633 de societăţi comerciale, 253 sunt clasificate ca întreprinderi mari, 1011 mijlocii, 2399 întreprinderi mici şi 8970 microîntreprinderi.

Un rol foarte important în redresarea economică a întreprinderilor îl au investitorii străini. Cei mai mulţi dintre investitorii străini sunt vechii clienţi cumpărători de produse din lemn şi mobilier.

Aceştia, devenind proprietari sau acţionari majoritari au devenit producători dar şi vânzători ai produselor în ţările de origine.

Odată cu această schimbare producţia în ambele sectoare lemn – mobilă, a început să se dezvolte.

TOP 10 – industria mobilei

Nr. crt.

Denumirea societăţii Număr salariaţi

Capital ţară

Cifra de afaceri EURO

Locaţie

0 1 2 3 4 5

1

ALPROM Piteşti

2105

autohton

24.725

Piteşti

2

SORTILEMN Gherla

1307

Austria

35.000

Gherla jud.Cluj

3

MOBEX Tg.Mureş

1079

autohton

13.696

Tg.Mureş

4

ROSTRAMO Tg.Jiu

1008

autohton

6.277

Tg.Jiu

5

SAMUSMEX

800

autohton

12.000

Dej – Cluj

6

IMAR Arad

704

autohton

6.922

Arad

Page 18: RAPORT Romanian

17

0 1 2 3 4 5

7

MOBILUX

737

francez

13.700

Bucureşti

8

NIKMOB

697

autohton

13.330

Nehoiu – Buzău

9

SILVAROM

520

autohton

11.803

Bucureşti

10

LIBERTATEA

338

autohton

13.180

Cluj

Date: Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului

Direct de la sursă TOP 10 – prelucrarea lemnului Nr. crt.

Denumirea societăţii Număr salariaţi

Capital ţară

Cifra de afaceri EURO

Locaţie

1 Holzindustrie Scweighofer

612 German 128.341 Sebeş- Alba

2 Massiv Forest Products

515 Cipru 13.562 Caraş-Severin

3 Kronospan Holding Limited

500 Austria 150.000 Sebeş

4 Forestar SA 425 Anglia 21.188 Tarcău – Neamţ 5 Group EGGER 300 Austria 60.590 Radauţi 6 Porta KMI România 260 Polonia 10.619 Arad 7 MIS Grup SRL 450 autohton 16.058 Bistriţa 8 PINUM Producţie 574 Italia 19.260 Bucureşti 9 Prolemn 1270 Tuircia 35.000 Reghin – Mureş

10 FINNFOREST Baco-Production

590 Austria + Anglia

21.720 Comăneşti -Bacău

Date: Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului

Direct de la sursă În perioada 2000 – 2007 ramura industriei a suferit schimbări

structurale esenţiale, cele mai importante fiind înregistrate în schimbarea structurii acţionariatului.

Page 19: RAPORT Romanian

18

Numeroase societăţi comerciale de stat au fost privatizate complet, iar aproape toate societăţile comerciale la care muncitorii au fost acţionari majoritari sau minoritari, acţiunile acestora au fost preluate prin cumpărare de către acţionari, persoane fizice sau de alte societăţi comerciale private.

În prezent în industria de prelucrare a lemnului salariaţii nu mai deţin acţiuni de niciun fel, iar în industria mobilei mai sunt puţine societăţi comerciale mari la care muncitorii sunt acţionari majoritari şi foarte puţine la care muncitorii deţin acţiuni în număr nesmnificativ.

Procesul de privatizare nu a reuşit în totalitate şi multe societăţi comerciale au intrat în faliment. Numărul acestora fiind foarte mare.

Exemple de societăţi comerciale falimentate în perioada

2000 – 2007

Nr. crt.

Denumirea societăţii Nr.angajaţi Locaţia

0 1 2 3 1 MOBINS 450 Sebeş-Alba 2 PÂNCOTAŞ 375 Pâncota – Arad 3 VESTFOREST 520 Oradea – Bihor 4 MOPAL 250 Bistriţa 5 MACARS 850 Caransebeş 6 FAGEX 450 Caransebeş-Caraş-Severin 7 VESTFOREST 175 Bucşa - Caraş-Severin 8 MOBILA 720 Constanţa 9 ROBUR 336 Tg.Jiu – Gorj

10 FORESTAPRIM 650 Gheorgheni-Hargita 11 PRODEXCOOP 209 Tg.Mureş 12 PAMEX 375 Piatra Neamţ 13 STARFOREST 350 Tg.Neamţ 14 DREPTATEA 190 Câmpina 15 SAMOBIL 750 Satu Mare 16 HUMORFOREST 350 Gura Humorului 17 MOVAS 623 Vaslui 18 EXPIL 110 Focşani

Page 20: RAPORT Romanian

19

0 1 2 3 19 ARMOM 329 Bucureşti 20 MOBEST 250 Bucuresti 21 EXFOR 750 Bucureşti 22 BRAFOR 1400 Braşov

TOTAL 10.462 Date: Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului

Direct de la sursă Puncte tari Industria lemnului beneficiază de materia primă principală –

masa lemnoasă într-un volum suficient de mare pentru a funcţiona cu eficienţă

- România fiind o ţară cu 21,6 mil. locuitori este şi un consumator mare de mobilier şi alte produse din lemn.

- Explozia construcţiilor imobiliare absoarbe un volum foarte mare de material lemnos.

- Forţa de muncă bine pregătită profesional, dispusă la sacrificii salariale în defavoarea sa.

- Manageri cu experienţă profesională, buni cunoscători la organizarea producţiei şi a muncii, dar şi cu mari calităţi de oameni de afaceri.

- Cumpărători externi cu tradiţie, care asigură vânzarea la export aproximativ 65% din producţie.

- Unele facilităţi fiscale, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ex: reinvestirea impozitului pe profit, contribuţii nerambursabile la investiţiile de mediu, recuperarea TVA la marfa exportată etc.)

Puncte slabe

- Mai sunt încă multe societăţi comerciale cu maşinile şi utilajele învechite, care nu mai pot face faţă concurenţei de piaţă.

Page 21: RAPORT Romanian

20

- Tentaţia multor patroni de a falimenta societatea comercială pentru a intra cu terenul aferent în afaceri imobiliare.

În România, în prezent, tranzacţiile imobiliare cu terenuri sunt

foarte eficiente, obţinându-se venituri fabuloase din acestea. Le este mai comod patronilor să închidă producţia de mobilier şi produse din lemn şi, să-şi valorifice terenul cu venituri imediate şi fără eforturi.

Renunţarea, în mare parte, la produsele de mobilier tradiţionale, în detrimentul unor modele cerute de clienţi. Renunţarea acestora la comenzi pune întreprinderile producătoare în mare dificultate.

- adaptarea rapidă la sortimentele de mobilier cerute de piaţă şi clienţii externi.

- Lipsa unor materiale de la intern şi importul lor la preţuri mai mari.

- Finisarea cu substanţe nocive. - Folosirea unui număr foarte mare de muncitori necalificaţi. - Lipsa de interes a angajaţilor pentru calificarea şi pregătirea

profesională continuă a muncitorilor. - Salariile foarte mici ale muncitorilor duc la diminuarea calităţii şi productivităţii muncii.

- Organizarea muncii, în special în şantierele de exploatare forestieră (extracţia buştenilor) nu asigură minimum de condiţii de cazare, masă şi acces la informaţiile zilnice.

- Transportul auto al buştenilor se face în condiţii dificile din cauza drumurilor forestiere nemodernizate.

- Mulţi patroni nu respectă drepturile minime ale muncitorilor şi a reprezentanţilor salariaţilor. Salariaţii refuză să se înscrie în sindicat de teama angajatorilor.

- Legea contractelor colective de muncă prevede alegerea reprezentanţilor salariaţilor care să negocieze pentru ei, însă cei mai mulţi dintre aceşti reprezentanţi sunt oamenii angajatorilor.

- Numeroase societăţi comerciale nu au respectat aquis-ul, care prevede limitarea emisiilor de compuşi organici volatili.

Page 22: RAPORT Romanian

21

Termenul limită pentru îndeplinirea condiţiilor de mediu a fost la 30.10.2007.

Menţionăm că România nu a beneficiat de fonduri structurale aşa cum au beneficiat celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.

Faţă de această situaţie Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului (FSLIL) şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) au înaintat o declaraţie comună la Comisia Europeană pentru extinderea limită a perioadei de graţie privind aplicarea aquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului şi privind protecţia muncii şi sănătăţii lucrătorilor, fără ca acest lucru să pună în pericol supravieţuirea firmelor sau locurile de muncă ale angajaţilor.

Asociaţiile profesionale (ASFOR şi APMR), Ministerul Economiei şi Comerţului şi FSLIL acordă mare importanţă implementării inovaţiilor în industria lemnului.

Împreună cu Institutul Naţional al Lemnului, partenerii sociali menţionaţi proiectează strategia ramurii industriei lemnului pe anumite perioade.

Unele capitole din strategie sunt cu caracter informativ şi de analiză, însă aceasta conţine şi măsuri concrete de modernizare şi dezvoltare.

Guvernul susţine unele servicii prin contribuţii de la buget, cum sunt organizarea unor târguri de mobilă şi de maşini şi utilaje din industria lemnului în ţară şi participarea la unele târguri pe profil în străinătate. Exemplele practice privind schimbările structurale şi inovaţiile sunt numeroase în industria lemnului.

Începând cu anul 1990 întreaga industrie a lemnului a fost restructurată, reorganizată şi apoi privatizată.

Au fost desfiinţate cele două centrale industriale: a. Centrala de Exploatare a Lemnului, prin desfiinţare a fost

reorganizată în trei regii autonome de exploatare forestieră şi prelucrare a lemnului: EXTREL, SUDREL şi VESTREL.

Page 23: RAPORT Romanian

22

În cadrul acestor regii autonome a început acţiunea de organizare a societăţilor comerciale de exploatare şi prelucrare primară a lemnului, acestea devenind societăţi comerciale de stat cu personalitate juridică. În acelaşi timp organizarea în acest domeniu s-a simplificat, noile societăţi comerciale, în marea lor parte, s-au axat pe anumite activităţi, acestea renunţând la vechile concepte de organizare şi funcţionare. Mai precis, multe dintre acestea au păstrat ca obiect de activitate extracţia buştenilor şi debitarea acestora în cherestele. În paralel cu reorganizarea, divizarea şi privatizarea celor trei regii de stat s-au iniţiat alte noi societăţi comerciale cu capital privat. În prezent, toată industria de exploatare forestieră şi prelucrare primară a lemnului este privatizată, societăţile comerciale funcţionând după principiul economiei de piaţă. Sectorul de prelucrare primară a lemnului asigură volumul de masă lemnoasă pentru întreaga economie. Evoluţia realizărilor volumului de cherestea şi semifabricate

PRODUSUL UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Cherestea mii.mc. 4100 3700 3750 4246 4588 4734 4850 4900 PAL mii.mc. 133 140 151 373 475 483 790 820 PFL+MDF mii.mc. 87 261 299 307 315 314 371 374 Placaj mii.mc. 72 79 90 94 145 154 156 158 Furnir mii.mc. 19 23 28 34 38 39 40 41 Uşi şi ferestre mii.ml. 574 624 708 947 984 1200 1230 1270

După cum se observă, structura produselor a fost diversificată.

Aceasta, ca urmare a investiţiilor în modernizarea capacităţilor de producţie vechi, dar şi a noilor investiţii.

În acest sector investiţiile străine deţin ponderea în raport cu investitorii autohtoni. Multe din produsele fabricate fiind exportate în ţările de origine ale investitorilor.

Page 24: RAPORT Romanian

23

Multe dintre investiţiile realizate sunt ale unor mari concerne sau companii internaţionale, între care: Kronospan – Austria, IKEA, Holzindustrie – Germania, FADESA – Spania, Porta KMI – Polonia, FINFOREST – Austria, Romanel Internaţional – Anglia şi altele.

b. Centrala de Prelucrare a Lemnului la începutul anului 1990 cuprindea 47 combinate şi întreprinderi producătoare de mobilier, cu un număr de aproximativ 180.000 de angajaţi. În prima fază acest colos industrial a fost divizat în mai multe

societăţi comerciale, paralel cu această reorganizare s-au înfiinţat şi alte societăţi private.

Acţiunea de reorganizare, divizare şi privatizare a sectorului de mobilier s-a desfăşurat mai rapid decât sectorul de prelucrare primară.

Aceasta ca urmare a faptului că unităţile producătoare de mobilier au fost mai bine organizate cu o dotare tehnică superioară faţă de sectorul de prelucrare primară, dar mai ales a beneficiat de o piaţă externă tradiţională, din care unii cumpărători, firme sau persoane fizice, au devenit proprietari.

Cu toate acestea reforma în industria mobilei a suferit foarte tare, au fost lichidate, falimentate foarte multe întreprinderi, cu consecinţe grave în plan social, prin concedierea a peste 40% din numărul iniţial al angajaţilor.

În prezent industria mobilei a depăşit momentele dificile din punct de vedere financiar. Multe societăţi comerciale fiind modernizate cu maşini şi utilaje de mare productivitate.

Ca şi întreprinderile din sectorul primar, multe din societăţile comerciale producătoare de mobilier fac parte din concerne şi companii internaţionale sau au investitori străini din Franţa, Italia, Germania, Austria, Polonia şi altele.

Standarde sociale şi de muncă Legislaţia muncii este adaptată conform directivelor europene la

legislaţia ţărilor Uniunii Europene. Principalele acte normative în domeniul muncii sunt: Codul Muncii şi Legea contractelor colective

Page 25: RAPORT Romanian

24

de muncă, Legea privind conflictele de muncă, Legea cu privire la şomaj şi altele.

Codul muncii prevede anumite drepturi minime obligatorii în legătură cu timpul de lucru, care este de 8 ore/zi, timp de 5 zile, în total 40 ore/săptămână.

La prima vedere această prevedere este corectă, însă puţin patroni o respectă întrucât tot Codul Muncii prevede că durata maximă legală a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână. Ca atare, cei mai mulţi patroni uzează de această prevedere.

Încă un alt convenient este acela că numărul de 48 de ore pe săptămână poate fi depăşit, cu condiţia să nu se depăşească o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice.

În opinia noastră, aceste prevederi sunt foarte grave, întrucât unii patroni pot abuza de acest drept, obligându-i pe muncitori să lucreze aproximativ 12 ore/zi timp de 2 luni continuu, care afectează angajaţii din punct de vedere al sănătăţii fizice şi psihice.

Vacanţele sunt plătite, numărul minim al zilelor de concediu de odihnă fiind de 21 de zile lucrătoare. Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, numărul acestora poate ajunge la 25 – 26 de zile lucrătoare.

Concediul de odihnă (vacanţă) poate fi efecuat în două etape, cu condiţia ca în prima etapă să se efectueze cel puţin 15 zile lucrătoare.

Precizăm că în afară de faptul că vacanţele sunt plătite, la intrarea în vacanţă angajatorul achită angajatului şi o primă de vacanţă care reprezintă cel puţin 30% din salariul de bază.

Salariul minim este stabilit la nivel de economie prin Hotărâre de Guvern, acesta se poate majora prin negocieri în Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Naţional, în Contractele Colective de Muncă la nivel de Ramură şi de Unitate.

Salariul minim este obligatoriu pentru toţi angajatorii, însă mai sunt dintre aceştia care nu respectă legislaţia. Vinovaţi de acest lucru sunt sindicatele de bază şi nu în ultimul rând Inspecţia Muncii, care este investită prin lege să urmărească şi să oblige angajatorii să o respecte.

Page 26: RAPORT Romanian

25

Salariaţii concediaţi sunt trecuţi în şomaj, beneficiind de o indemnizaţie în raport cu salariul pe care l-a avut angajatul şi vechimea în muncă.

În afară de această protecţie a statului, la care de fapt şi angajatorul şi angajatul au plătit prin contribuţii lunare din salariu, angajatorul mai achită 1 – 2 salarii în funcţie de vechimea în muncă.

Persoanele concediate din sectorul privat sunt discriminate faţă de salariaţii concediaţi din unităţile de stat, aceştia primind salarii compensatorii foarte mari. În funcţie de interesele guvernului, unor salariaţi din întreprinderi cu un număr mare de angajaţi li se acordă de asemeni numeroase salarii compensatorii. Guvernele fac acest lucru de teama acţiunilor de protest.

Acest mod de rezolvare a unor probleme sociale, diferenţiat în funcţie de unele sectoare industriale faţă de altele, a creat şi crează mari nemulţumiri în rândul angajaţilor din industria lemnului.

Angajaţii sunt reprezentaţi de sindicate şi de reprezentanţii acestora, în condiţiile prevăzute de lege şi numai la nivelul societăţilor comerciale cu peste 20 de angajaţi.

La nivelul sectorului industriei lemnului angajaţii sunt reprezentaţi de Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului.

Numărul membrilor de sindicat la nivelul sectorului industriei lemnului este de 46.500 membri din cei aproximativ 151.000 de angajaţi, cu o rată de sindicalizare de aproximativ 30%.

Lista societăţilor comerciale în care sunt organizate sindicate afiliate la Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului pentru care s-a încheiat contractul colectiv la nivel de ramură cuprinde 122 de sindicate, organizate la nivelul locului de muncă.

Aceste sindicate sunt grupate pe cele opt regiuni de dezvoltare a ţării .

Fiecare grup este coordonat de un membru al Colegiului de Conducere.

La nivelul federaţiei lucrează cu muncă permanentă preşedintele, 2 vicepreşedinţi, secretarul general, 1 economist şi 1 contabil.

Page 27: RAPORT Romanian

26

Preşedintele, cei 2 vicepreşedinţi şi secretarul alcătuiesc Biroul Operativ, care duce la îndeplinirea hotărârilor Colegiului de Conducere, Comitetului Executiv sau ale Consiliului Naţional.

În societăţile comerciale unde nu sunt organizate sindicate, angajaţii sunt reprezentaţi la negocierea şi încheierea Contractului Colectiv de Muncă pe Unitate de reprezentanţii acestora, care sunt aleşi şi desemnaţi de adunarea generală a acestora.

La nivelul întreprinderilor unde sunt sindicate sunt organizate comitete ale sindicatelor, care sunt conduse de Biroul Operativ, format din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.

În cadrul societăţilor comerciale, unde sunt mai mult de 50 angajaţi, sunt organizate comitete de sănătate şi securitate în muncă, compuse din număr egal pentru fiecare parte sindicate – angajator.

Protecţia muncitorilor împotriva accidentelor de muncă este reglementată prin lege, cu toate acestea numărul accidentelor de muncă este foarte mare.

Accidentele de muncă în sectorul forestier şi de prelucrare a

lemnului

Anul TOTAL Accidente

Accidente cu incapacitate

temporară de muncă

Accidente cu invaliditate

Accidente mortale

2000 158 118 15 25 2001 122 87 18 17 2002 110 81 8 21 2003 126 82 11 33 2004 82 53 8 21 2005 75 49 2 24 2006 82 58 4 17 2007 46 29 4 13

Page 28: RAPORT Romanian

27

Accidentele de muncă din sectorul industriei mobilei

Anul TOTAL Accidente

Accidente cu incapacitate

temporară de muncă

Accidente cu invaliditate

Accidente mortale

2000 251 247 4 4 2001 246 290 6 6 2002 299 291 9 8 2003 75 75 4 0 2004 286 279 8 7 2005 215 205 16 10 2006 220 217 13 3 2007 141 140 0 1

Politici legate de muncă, grila de salarizare şi companii Principala preocupare a Federaţiei Sindicatelor Libere din

Industria Lemnului şi a sindicatelor, în dezacord cu federaţiile patronale a fost şi este creşterea nivelului salariilor.

La nivelul federaţiei avem şi un program care vizează menţinerea căştigurilor salariale la nivelul căştigurilor medii pe economie.

Urmare a unor situaţii economico – financiare precare, prin care a trecut industria românească, în special exportatorii, în ultimii 3 ani, ca urmare a politicilor de întărire a monedei naţionale în raport cu moneda europeană EURO, am fost nevoiţi să renunţăm la majorări salariale care să atingă căştigurile medii pe economie, în scopul menţinerii numărului de personal.

Acest angajament nu a fost respectat, salariile din industria lemnului fiind cele mai mici pe economie, iar numărul angajaţilor a scăzut cu aproximativ 30.000 de persoane.

Prin contractul colectiv la nivelul ramurii se prevede ca salariul minim brut pentru muncitorii calificaţi să fie mai mare cu 20% faţă de salariul minim brut pe ţară.

Page 29: RAPORT Romanian

28

Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Naţional pe anii 2007-2010 prevede următoarea grilă de salarizare.

a. Muncitori: 1. necalificaţi = 1, 2. calificaţi = 1,2; b. Personal administrativ încadrat în funcţii pentru care

condiţia de pregătire este: 1. liceală = 1,2, 2. postliceală = 1,25; c. Personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care

condiţia de pregătire este: 1. şcoala de maiştri = 1,3, 2. studii superioare de scurtă durată =1,5; d. Personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de

pregătire este cea de studii superioare = 2. La nivel de ramură nu avem stabilită o grilă de salarizare decât

ierarhizarea salariului cu + 20% pentru muncitorii calificaţi, pentru celelalte categorii de salariaţi beneficiind conform legislaţiei de grila de salarizare din Contractul Colectiv de Muncă la nivel Naţional.

La nivelul ramurii industriei lemnului există un singur Contract Colectiv de Muncă negociat şi încheiat cu Asociaţiile Patronale din prelucrarea primară a lemnului şi industria mobilei (Asociaţia Forestierilor din România şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România).

Contractul Colectiv de Muncă la nivelul Ramurii Industriei Lemnului este foarte important, întrucât de prevederile acestuia beneficiază toţi angajaţii din industria lemnului, indiferent dacă sunt sau nu sunt membrii de sindicat.

Negocierile la nivel de ramură sunt obligatorii. Acestea au loc anual sau de câte ori este nevoie, la solicitarea uneia din părţi.

La nivelul ramurii industriei lemnului principalii parteneri ai Contractului Colectiv de Muncă la nivelul Ramurii sunt Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului şi Asociaţiile Patronale (Asociaţia Forestierilor din România şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România).

Page 30: RAPORT Romanian

29

Iniţiativa negocierilor aparţine asociaţiilor patronale. În cazul în care acestea nu au iniţiat negocierile, legislaţia prevede ca acest drept să-l aibă Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului.

În cei peste 15 ani de când partenerii sociali sindicate – patronate au această obligaţie, patronatele din industrie nu au avut niciodată, primii, această iniţiativă.

De fiecare dată Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului a declanşat negocierile privind Contractul Colectiv de Muncă sau de majorare a salariului minim pe ramură.

Creşterea salariilor la nivelul ramurii industriei lemnului este sub toate aşteptările, în raport cu nivelul veniturilor pe economie.

Evoluţia salariului minim negociat şi a câştigurilor salariale

la nivelul ramurii industriei lemnului 2000 – 2007

SECTORUL/ANUL

Salariul min. brut negociat EURO

Câştigul salarial EURO

Căştigul

salarial

Ramura/ Economie

Brut Net Brut Net 2/4% 0 1 2 3 4 5 6

Prelucrarea lemnului -2000 Mobilă -2000

59,0 59,0

77,0 77,0

60,2 60,2

137,6 137,6

105,5 105,5

0,55 0,55

Prelucrarea lemnului -2001 Mobilă -2001

64,6 64,6

85,1 85,1

70,1 70,1

149,0 149,0

112,2 112,2

0,57 0,57

Prelucrarea lemnului -2002 Mobilă -2002

76,00 76,00

96,70 116,30

75,50 89,65

180,00 129,55 0,50 0,64

Prelucrarea lemnului -2003 Mobilă -2003

84,00 84,00

93,00 114,50

74,40 89,70

177,50 130,00 0,52 0,64

Prelucrarea lemnului -2004 Mobilă -2004

83,40 83,40

111,50 140,00

88,10 106,25

202,60

147,15 0,55 0,69

Prelucrarea lemnului -2005 Mobilă -2005

109,30 109,30

156,35 169,20

125,00 136,15

254,10 195,50 0,61 0,66

Prelucrarea lemnului -2006 Mobilă -2006

123,70 123,70

175,70 195,53

146,93 158,10

310,61 233,24 0,56 0,62

Prelucrarea lemnului -2007 Mobilă -2007

160,00 160,00

226,13 267,57

174,47 206,61

409,61 304,26 0,55 0,65

Page 31: RAPORT Romanian

30

Analiza critică a evoluţiei negocierilor salariului minim arată că în anul 2004 am avut cel mai slab an. Acesta a fost anul fatal în care am crezut în sinceritatea patronatelor din prelucrarea lemnului şi industria mobilei.

Menţionăm că în acest an – 2004 am participat la numeroase acţiuni de protest împotriva Guvernului şi Băncii Naţionale a României, acuzându-i de programul fals de întărire a mondei naţionale în raport cu moneda europeană.

Pierderea câştigurilor salariale ce puteau fi realizate de angajaţi nu a mai putut fi recuperată în următorii ani, iar rezultatele economice exprimate în EURO au fost favorabile patronilor.

Sunt numeroase societăţi comerciale care îşi organizează munca în funcţie de baza materială de care dispun.

În sectorul de extracţie a buştenilor, prin Contractul Colectiv de Muncă, se prevede ca angajatorii şi sindicatele să negocieze orare flexibile de lucru şi modalităţi de aplicare a acestora. În cazuri excepţionale Comisia Paritară de negociere la nivelul ramurii, conform art.111 din Codul Muncii, se poate întâlni la cererea uneia din părţi şi prin negocieri poate stabili şi alte locuri de muncă cu orare flexibile.

Durata şi valabilitatea Contractelor Colective de Muncă este între un an şi patru ani, cu posibilitatea de extindere, dar nu mai mult de 12 luni.

Prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de ramură sunt aplicabile pentru toţi salariaţii din această ramură, indiferent dacă sunt sau nu membri de sindicat.

Legea Contractelor Colective de Muncă prevede obligativitatea încheierii acestora numai la societăţile comerciale care au peste 20 angajaţi.

Profilul Contractelor Colective de Muncă prevede negocierea colectivă obligatorie, cel puţin cu privire la: salarii, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.

Contractele Individuale de Muncă sunt pe durată determinată şi durată nedeterminată. Acestea nu au voie să cuprindă clauze

Page 32: RAPORT Romanian

31

inferioare celor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură.

În domeniul salarizării, nivelul creşterii salariului se stabileşte la începutul fiecărui an prin negociere sindicate – patronate şi indexarea trimestrială sau semestrială cu rata inflaţiei.

Exemplu pentru semestru I 2008, salariul minim brut pe economie este 500 lei/lună, iar pentru semestrul II 2008 salariul minim brut pe economie este prevăzut a fi de 540 lei/lună, aproximativ 154 Euro/lună.

Timpul de lucru este reglementat aşa cum am mai spus prin Codul Muncii şi Contractele Colective de Muncă.

Practic, angajaţii din industrie, comerţ, construcţii şi alte activităţi pot fi obligaţi să lucreze cât vrea patronul. Legislaţia în această materie este permisivă peste puterile angajatorilor, aceasta datorită Codului Muncii dar şi a Confederaţiilor sindicale.

În prezent calificarea profesională prin ucenicie, la locul de muncă, există prin Legea uceniciei 279/2005, care are menirea să completeze cadrul normativ privind formarea profesională continuă.

Vârsta persoanelor care pot fi încadrate ca ucenici este cuprinsă între 16 – 25 ani; în mod excepţional, pot încheia un contract de ucenicie şi tinerii care au împlinit 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.

Angajatorii care doresc să încheie contracte de ucenicie la locul de muncă trebuie să fie autorizaţi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; coordonarea activităţii de formare profesională a ucenicului se realizează de către o persoană atestată în acest scop, numită maistru de ucenicie, care este salariat a angajatorului.

Evaluarea finală şi certificarea pregătirii profesionale a ucenicului este organizată de către angajator şi se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind formarea profesională a adulţilor.

Activitatea de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă este susţinută de stat, de la bugetul asigurărilor pentru şomaj, prin acordarea angajatorilor, care încadrează persoane pe baza unui contract de ucenicie, la locul de muncă, a unei sume egală cu 50% din

Page 33: RAPORT Romanian

32

salariul minim brut pe ţară pentru fiecare ucenic. De asemenea, se acordă angajatorilor o sumă egală cu contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 20% din salariul de bază minim brut pe ţară.

La nivelul ramurii funcţionează, sub coordonarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, Comitetul Sectorial din Silvicultură, Exploatare şi Prelucrare a Lemnului, Mobilă, Celuloză şi Hârtie, care au atribuţii în dezvoltarea, actualizarea şi validarea calificărilor, prin participarea partenerilor sociali.

În activitatea de extracţie a buştenilor se foloseşte munca temporară.

Vârstele de pensionare în România sunt de 60 de ani la femei, cu un stagiu de cotizare de 30 de ani şi 65 de ani la bărbaţi, cu un stagiu de cotizare de 35 ani.

La nivelul ţării sunt un număr de 4.647.749 pensionari de asigurări sociale de stat, iar pensia medie lunară este de 120 EURO/lună.

La sfârşitul anului 2007 mai existau şi un număr de 912.904 pensionari agricultori, cu o pensie medie lunară de 51 EURO.

Începând cu anul 2008 s-au implementat Pensiile private obligatorii pentru angajaţii care au vârsta de până la 35 ani împliniţi.

REALIZAT

VASILE BĂDICA