raport practica mic lucia-adina.doc

Universitatea din CraiovaFacultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Programul de studiu: Contabilitate şi Informatică de Gestiune

RAPORT DE PRACTICĂ

Centrul de practică: S.C. AUDICONTEVEX S.R.L.Tutore: Boboc TatianaCoordonator: Goagără Daniel

Student: Mic Lucia Adina

CRAIOVA, 2012

Cuprins

1.PREZENTAREA DE ANSAMBLU A S.C. AUDICONTEVEX S.R.L. CRAIOVA. .31.1. Scurt istoric.............................................................................................................31.2. Legea contabilităţii nr. 82⁄1991.............................................................................4

1.2.1. Dispoziţii generale...........................................................................................41.2.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii.........................................................51.2.3. Registrele de contabilitate...............................................................................6

2. CUNOAŞTEREA ŞI STUDIEREA PRINCIPALELOR...........................................6ACTIVITĂŢI ALE S.C. AUDICONTEVEX S.R.L... .Error: Reference source not found3. ABORDAREA TEMATICII DE SPECIALITATE......................................................7

3.1. Contabilitatea trezoreriei........................................................................................73.1.1. Caracterizarea generală a trezoreriei...............................................................7

3.2. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti în numerar, în lei.....................................73.2.1. Caracterizare generală.....................................................................................73.2.2. Documente privind evidenţa operativă a casieriei...........................................83.2.3. Conturi utilizate...............................................................................................83.2.4. Operaţii privind disponibilităţile băneşti în numerar, în lei..........................10

3.3. Contabilitatea avansurilor de trezorerie................................................................113.3.1. Caracterizare generală...................................................................................113.3.2. Documente privind evidenţa operativă a avansurilor de trezorerie...............113.3.3. Conturi utilizate.............................................................................................123.3.4. Operaţii privind avansurile de trezorerie.......................................................13

3.4. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii..............................................................133.4.1. Caracterizare generală...................................................................................133.4.2. Conturi utilizate.............................................................................................143.4.3. Operaţii privind decontările cu furnizorii......................................................15

3.5. Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar................................173.5.1. Caracterizare generală...................................................................................173.5.2. Conturi utilizate.............................................................................................183.5.3. Operaţii privind materialele de natura obiectelor de inventar.......................19

4. TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE..................................................................................205. CONCLUZII................................................................................................................20BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................21ANEXE............................................................................................................................22

2

1. PREZENTAREA DE ANSAMBLU A S.C. AUDICONTEVEX S.R.L. CRAIOVA

1.1. Scurt istoric

S.C. AUDICONTEVEX S.R.L. este înfiinţată din 1992, domeniul de activitate având codul CAEN 6920 (activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal). Societatea este înregistrată în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, având autorizaţie de funcţionare, fiind legal reprezentată de doamna Tatiana Boboc.

Îşi desfăşoară activitatea la sediul social prestând servicii de evidenţă contabilă şi consultanţă în domeniul financiar-contabil în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu agenţii economici.

Societatea funcţionează sub conducerea asociatului unic care este şi expert contabil, cu vechime de peste 30 de ani în activitatea financiar-contabilă.

Societatea este membră CECCAR fiind autorizată pentru serviciile pe care le acordă în baza contractelor de prestări.

În cadrul societăţii este angajată, cu carte de muncă, o singură persoană având calitatea de expert contabil.

În baza contractelor de prestări servicii, colaborează şi cu economiştii şi cu contabilii care întocmesc evidenţă primară existând relaţii de serviciu corespunzătoare menite să ducă la întocmirea unei evidenţe finaciar-contabile în baza procedurilor legale.

Prestările de servicii de contabilitate se desfăşoară ţinând cont de normele profesionale aprobate de Consiliul Suprem al CECCAR Bucureşti şi a Normelor Metodologice numărul 21 privind activitatea contabilă.

Legea contabilităţii şi codul fiscal cu ultimele modificări reglementeză întreaga activitate de prestare a serviciile de evidenţă contabilă.

La conducere este asociatul unic, care este şi administrator şi expert contabil. Are în subordine un singur salariat: un expert contabil.

Societăţile comerciale cu care are contracte în domeniu:- comerţ cu amănuntul; - produse alimentare şi nealimentare; - drogherii;- puncte farmaceutice;- comerţ en – gross cu produse alimentare şi nealimentare;- societăţi de transport; - societăţi imobiliare;- case de amanet;- societăţi în domeniul consultanţei şi managementului;- societăţi de asigurări;- societăţi de prestări servicii (vulcanizări, spălătorii, service - uri auto);- societăţi de construcţii;- turism.În baza contractelor de prestări – servicii, lunar, până la data de 10 ale lunii

următoare, pentru luna expirată se aduc documente de evidenţă primară în vederea întocmirii balanţei de verificare lunare şi depunerea declaraţiilor fiscale.

Contabilitatea se ţine în sistem informatic pe baza unor programe informatice autorizate şi manual la societăţile mici, cu un anumit specific.

3

1.2. Legea contabilităţii nr. 82⁄1991

1.2.1. Dispoziţii generale

Art. 1 (1) Societăţile comerciale, societăţile naţionale, regiile autonome, societăţile

cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

Art. 2 (1)Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,

gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice prevăzute la art. 1 , trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.

Art. 3 (1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.

Art. 4 (1)Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi emite norme şi reglementări în

domeniul contabilităţii, planul de conturi general, modelele situaţiilor financiare, registrelor şi formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.

Art. 5 (1)Persoanele prevăzute în art. 1 au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă

dublă şi să întocmească situaţiile financiare anuale.

Art. 6 (1)Orice operaţiune economico – financiară efectuată se consemnează în momentul

efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Art. 7 Persoanele prevăzute în art. 1 au obligaţia să efectueze inventarierea generală a

elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul activităţii , cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Art. 8 (1)Evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii şi prezentarea acestora în

situaţiile financiare anuale se fac potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

4

Art. 9 (1)Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico – financiare a

persoanelor prevăzute la art. 1 sunt situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.

1.2.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii

Art. 10Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele

prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligaţia gestionării unităţii respective.

Art. 11 Deţinerea ca orice titluri, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte

drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Art. 13Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziţie,

de producţie sau la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau producţie, după caz.

Art. 14Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

Art. 15Valoarea acţiunilor emise sau a altor titluri, precum şi vărsămintele efectuate în

contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.

Art. 16Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe

categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Art. 17 (1)Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natură sau

destinaţia lor, după caz.

Art. 19În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul

exerciţiului financiar. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar.

5

1.2.3. Registrele de contabilitate

Art. 20 Registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registrul Jurnal, Registrul Inventar

şi Cartea Mare.Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează

conform normelor elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Art. 21 Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia

acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Art. 22Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate

se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la termenele de întocmire a raportărilor contabile stabilite potrivit legii

Art.23Persoanele prevăzute la art. 1 care utilizează sisteme informatice de prelucrare

automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrare în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicate, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

Art. 25Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la

baza înregistrării în contabilitatea financiară, se păstrează, în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1, timp de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

Art. 26În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor

lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maxim 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.

2. CUNOAŞTEREA ŞI STUDIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI ALE S.C. AUDICONTEVEX S.R.L.

S.C. AUDICONTEVEX S.R.L. este o microîntreprindere de prestări servicii, de evidenţă contabilă şi consultanţă în domeniul financiar – contabil.

De-a lungul orelor de practică efectuate la această societate comercială, am încercat să dobândim cât mai multe cunoştinţe cu privire la activitatea contabilă, să punem în practică ceea ce ştiam, deja, teoretic.

Doamna tutore, Tatiana Boboc, care este şi administratorul societăţii, împreună cu doamna expert – contabil, ne-au arătat cum se completează un jurnal de vânzări, un

6

jurnal de cumpărări, un registru de casă, un document cumulativ, cum arată o balanţă de verificare şi cum apare ea într-un program de contabilitate şi multe acte documente de evidenţă contabilă.

Pe lângă aceste lucruri am studiat documentele de la mai multe firme cu care societatea are contracte in domeniul comerţului cu amănuntul, produselor alimentare şi nealimentare, societăţi de construcţii, turism, precum şi altele dintre cele menţionate mai sus.

3. ABORDAREA TEMATICII DE SPECIALITATE

3.1. Contabilitatea trezoreriei

3.1.1. Caracterizarea generală a trezoreriei

Trezoreria poate fi definită prin totalitatea operaţiilor financiare cu caracter operaţional care asigură încasările şi plăţile curente, care, la rândul lor, reprezintă operaţii de trezorerie.

Reglementările în domeniu, precum şi Planul general de conturi prevăd includerea în structura trezoreriei, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din urmă, a următoarelor categorii sau feluri de operaţii:

investiţiile pe termen scurt, care sunt hârtii de valoare ce pot fi transformate în disponibilităţi, dintre care se amintesc: acţiunile deţinute la entităţi afiliate, obliaţiunile achiziţionate sau emise şi răscumpărate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea revânzării pentru obţinerea unui profit într-un timp scurt;

efectele comerciale primite anterior şi depuse spre încasare sau scontare la bănci;

disponibilităţile existente la bănci/casierie, în lei şi în valută; creditele bancare pe termen scurt; acreditivele şi avansurile de trezorerie ş.a.

Dintre toate aceste operaţii, eu mă voi axa şi voi dezvolta doar disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi avansurile de trezorerie.

3.2. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti în numerar, în lei

3.2.1. Caracterizare generală

Disponibilităţile în numerar, în lei, permit efectuarea decontării obligaţiilor şi creanţelor cu personalul propriu şi alte persoane fizice şi, de asemenea, cu alte entităţi, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului ş.a., respectându-se regulamentul operaţiilor de casă.

7

Deşi, în general, nu au o pondere semnificativă în totalul mişcărilor de trezorerie, operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se caracterizează prin diversitate, iar organizarea contabilităţii acestora se efectuează cu respectarea regulamentului operaţiilor de casă şi a regulamentelor emise de Banca Naţională a României.

Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producţie proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la banca, aport de capital. Plăţile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.

Toate operaţiile de casă se înscriu de către casier în "Registrul de casă", care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţii. Unităţile pot păstra în casierie numerar în limita plafonului de casă, stabilit de comun acord cu unitatea bancară.

3.2.2. Documente privind evidenţa operativă a casieriei

Ca documente folosite în operaţiile de casă, în lei, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, întalnim:

cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile deschise la bancă; chitanţa - se emite la fiecare încasare în lei cu excepţia ridicărilor de numerar pentru care se foloseşte cecul de numerar; chitanţa fiscală - care se emite pentru vânzările cu plata în numerar pentru care se datorează TVA şi nu se mai întocmeşte factură; foaie de vărsământ - cu chitanţă serveşte pentru depunerea sumelor în lei din casierie la bancă; dispoziţie de plată-încasare - utilizată fie pentru plăţi în lei din casierie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăţi şi încasări. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanţă.

Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte documente de plată.

3.2.3. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetică a disponibilităţilor băneşti în numerar, în lei se realizează cu ajutorul grupei 53 „Casa”, care cuprinde conturile sintetice de gradul I:

531 „Casa”, care cuprinde conturile sintetice de gradul II: 5311 „Casa în lei”; 5314 „Casa în valută”.

532 „Alte valori”.Contul 5311 „Casa în lei” este un cont de activ şi cu ajutorul acestuia se ţine

evidenţa numerarului aflat în casieria entităţii, precum şi a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.

8

În debitul contului 5311 Casa în lei” se află consemnate informaţii referitoare la sumele aferente încasărilor realizate în numerar, prin intermediul mai multor conturi corespondente creditoare:

sumele ridicate de la bănci (581); sumele încasate de la clienţi (411); sumele încasate de la acţionari/asociaţi şi din operaţii în participaţie (455, 458); sumele încasate reprezentând aport la capitalul social (456); debite încasate de la salariaţi şi debitori diverşi (428, 461); sumele încasate de la creditori diverşi (462); sumele încasate reprezentând venituri anticipate (472); sumele încasate şi necuvenite unităţii (473); sumele virate unităţii de către subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau subunităţilor, de către unitate (în contabilitatea subunităţilor) (481, 482); sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (542); sumele încasate din servicii prestate, vânzarea mărfurilor şi alte activităţi (704, 707, 708, 4427); sumele încasate din studii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (705, 706); sumele încasate din despăgubiri şi alte venituri din exploatare (758); câştigul rezultat din vânzarea investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă (764).

Creditul contului 5311 „Casa în lei” asigură informaţii privind plăţile care se efectuează în corespondenţă cu debitul conturilor care indică natura plăţilor:

depunerile de numerar la bănci (581); costul de achiziţie al investiţiilor financiare cumpărate în numerar (261, 263, 265, 267, 269, 501, 505, 506, 508, 509); plăţile efectuate către furnizori (401, 404); sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428); plăţi ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii (201); sumele achitate colaboratorilor (401); plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi (481, 482); sumele achitate reprezentând cheltuielile cu redevenţele, chiriile, primele de asigurări, comisioanele, onorariile, protocol, deplasări, detaşări, transferări, taxe poştale şi taxe de telecomunicaţii, sume achitate pentru alte servicii executate de terţi (612, 613, 622 la 626, 628); plăţile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare (658); sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau popriri din remuneraţii (427); sumele plătite din operaţii în participaţie (458); sumele restituite asociaţilor/acţionarilor (455, 456); dividendele plătite acţionarilor/asociaţilor (457); sumele achitate creditorilor diverşi (462); sumele plătite anticipat (471); sumele încasate şi necuvenite unităţii (473); plăţile efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi, precum şi între subunităţi (481, 482);

9

cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (149); alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (149); plăţile în numerar reprezentând alte valori achiziţionate (532); avansurile de trezorerie acordate (542).

Soldul debitor al contului reprezintă numerarul existent în casierie.

3.2.4. Operaţii privind disponibilităţile băneşti în numerar, în lei

S.C. Simtrans S.R.L. încasează, în numerar, un serviciu de transport prestat societăţii SCT Bucureşti în valoare de 12.500 lei + TVA 24%. (Anexa 1)

5311 = % 15.500 ”Casa în lei” 704 12.500 ”Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate” 4427 3.000 ”TVA colectată”

Societatea comercială vinde şi încasează, în numerar, mărfuri la valoarea de 97,45 lei + TVA 24%. (Anexa 2)

5311 = % 120,84 ”Casa în lei” 707 97,45

”Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 23,39 ”TVA colectată”

S.C. Simtrans S.R.L. plăteşte, din casierie, datoria pentru serviciile financiar-contabile prestate de către S.C. Audicontevex S.R.L în sumă de 200 lei. (Anexa 3)

462 = 5311 200”Creditori diverşi” ”Casa în lei”

10

La sfârşitul lunii, societatea îşi achită datoria faţă de salariaţi în sumă de 1.180 lei. (Anexa 4)

421 = 5311 1.180 ”Personal-salarii datorate” ”Casa în lei”

Unul dintre asociaţii Simtrans S.R.L. împrumută societatea cu 300 RON în vedea achitării facturii de energie electrică aferentă sediului în care societatea funcţionează, iar în cadrul aceleiaşi luni este retrasă, de către un alt asociat, suma de 3.000 RON. (Anexa 5)

5311 = 4551 300 ”Casa în lei” ”Acţionari/Asociaţi-

conturi curente”

4551 = 5311 3.000 ”Acţionari/Asociaţi- ”Casa în lei” conturi curente”

3.3. Contabilitatea avansurilor de trezorerie


Avansurile de trezorerie se referă la sumele depuse la bănci, precum şi la cele în numerar puse la dispoziţia personalului şi a terţilor, persoane juridice sau fizice, care au împuternicirea entităţii pentru efectuarea unor plăţi în favoarea acesteia, pentru procurarea de bunuri, decontarea unor lucrări sau servicii, deplasări în interes de serviciu la reuniuni, congrese, expoziţii sau în alte scopuri.

3.3.2. Documente privind evidenţa operativă a avansurilor de trezorerie

Pentru fiecare deplasare, persoana care urmează să efectueze deplasarea întocmeste un → Ordin de deplasare. Acesta serveşte ca document pentru decontarea de către titularul de avans al cheltuielilor efectuate şi pentru stabilirea eventualelor sume de primit sau de restituit de către acesta, astfel realizându-se justificarea avansului.

Astfel, în cazul în care la decontarea avansului, suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit, pentru diferenţa de primit de către titularul de avans, se întocmeşte → Dispoziţia de plată către casierie. Dacă la decontare sumele privind

11

cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie întocmindu-se → Chitanţa.

Similar, pentru decontarea de către titularul de avans al cheltuielilor efectuate cu ocazia deplasării în străinătate se întocmeşte → Decontul de cheltuieli.

În practică, etapele acestui circuit sunt: solicitare avans de trezorerie; depunerea decontului de cheltuieli; restituirea avansului neconsumat.

Modul de întocmire a documentelor justificative de cheltuieli şi termenele de depunere sunt reglementate intern, prin decizii ale conducerii entităţii.


Contul 542 „Avansuri de trezorerie” face parte din grupa 54 “Acreditive”, este un cont de activ şi cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa avansurilor de trezorerie.

În debitul contului 542 „Avansuri de trezorerie” se reflectă informaţii referitoare la sumele acordate prin virament sau în numerar administratorilor sau altor persoane fizice sau juridice, împuternicite de entitate să efectueze plăţi în favoarea sa, precum şi la diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de această natură în valută, în corelaţie cu creditul conturilor corespondente:

avansurile de trezorerie acordate (531); diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în

valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

În creditul contului 542 „Avansuri de trezorerie” sunt oglindite informaţii privind avansurile care se justifică pe baza documentelor de plăţi prezentate de administratori sau alte persoane fizice sau juridice prin debitul conturilor care arată natura plăţilor efectuate, avansurile nejustificate, cele nedecontate până la data bilanţului, ori restituite la casierie ca neutilizate, precum şi diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valută, la încheierea exerciţiului financiar sau la lichidarea acestora:

avansurile de trezorerie justificate prin achiziţia de stocuri, inclusiv diferenţele de preţ nefavorabile aferente (301 la 303, 308, 361, 368, 371, 381, 388, 401); cheltuieli reprezentând valoarea materialelor nestocate, consumurilor de energie şi apă, întreţinere şi reparaţii, primele de asigurare, studii şi cercetare executate de terţi, comisioane şi onorarii, protocol, reclamă şi publicitate, transport de bunuri, deplasări, poştale şi telecomunicaţii, alte servicii executate de terţi (602, 604, 605, 611 la 614, 622 la 626, 628); sume reprezentând avansuri nejustificate (428); sumele reprezentând avansuri de trezorerie, nedecontate până la data bilanţului (461, 428); sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (531); sume utilizate pentru achitarea altor valori (532);

12

diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau la lichidarea acestora (665).

Soldul debitor al contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

3.3.4. Operaţii privind avansurile de trezorerie

Societatea comercială Simtrans S.R.L. acordă un avans de trezorerie către un salariat care urmează să plece într-o delegaţie în sumă de 1000 RON. (Anexa 6)

542 = 5311 1000”Avansuri de trezorerie” “Casa in lei ”

Angajatul se reîntoarce din delegaţie şi depune la contabilitate decontul pe care reflectă următoarele cheltuieli: cazare 270 RON, cheltuieli cu diurna 78 RON şi cheltuieli cu combustibilul 185 RON. (Anexa 7)

% = 542 533 ”Avansuri de trezorerie “

625 348“Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri”

6022 185“Cheltuieli

privind combustibilul”

Restituirea avansului neutilizat. (Anexa 8)

5311 = 542 467 ″ Casa in lei ” ” Avansuri de trezorerie ”

3.4. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii


Operaţiile de decontare cu furnizorii provin, în principal, din aprovizionări (achiziţii) cu imobilizări, cu active circulante materiale (materii prime, materiale consumabile ori de natura obiectelor de inventar, mărfuri, ambalaje, animale şi păsări ş.a.) din lucrări executate şi servicii prestate de terţi, precum şi din alte operaţii

13

efectuate, de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.

Operaţiunile de cumpărări curente de bunuri şi servicii se delimitează în două categorii ce privesc bunurile stocabile şi bunurile nestocabile, inclusiv serviciile.

În această ultimă categorie de activităţi amintite se includ, printre altele, prestaţiile pentru care se primesc indemnizaţii de către membrii consiliilor de administraţie, cenzori, membrii adunării generale a acţionarilor ş.a., precum şi lucrările specifice experţilor contabili şi contabililor autorizaţi şi alte lucrări sau activităţi ce se execută de persoane asimilate cu cele încadrate pe bază de contracte civile de prestări servicii cu timp de lucru redus.

În categoria operaţiilor privind decontările cu furnizorii sunt incluse, de asemenea, avansurile care se acordă acestor entităţi şi efectele comerciale utilizate pentru stingerea parţială sau totală a datoriilor privind cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii.

Documentul de bază utilizat pentru consumarea datoriilor faţă de furnizori, este factura fiscală.


Contul 401 „Furnizori” face parte din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, este un cont de pasiv şi cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii, alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare, pentru aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate.

În creditul contului 401 “Furnizori” se înregistrează: valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum şi diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 368, 388); rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117); valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605); valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409); valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608); valoarea serviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471); valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite (408); taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426); valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziţionate (532); valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);

14

valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate, aferente perioadei (652); diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665); diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668); valoarea avansurilor facturate (409).

În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează: plăţile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542); valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403); valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409); sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444); valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în natură potrivit prevederilor contractuale (345); datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758); valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609); valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767); valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409); diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului inanciar (765); diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

3.4.3. Operaţii privind decontările cu furnizorii

S.C. Simtrans S.R.L. primeşte factura de energie electrică de la furnizorul CEZ Vânzare în valoare de 250 lei, TVA 24% şi achită prin casă.

Înregistrarea consumului de energie electrică:

% = 401 310 ”Furnizori” 605 250 ”Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 60”TVA deductibilă”

15

Plata facturii:

401 = 5311 310”Furnizori” ”Casa în lei”

Societatea de telefonie mobilă trimite un mesaj prin care Simtrans S.R.L. este informat de valoarea facturii ce urmează să fie emisă, în valoare de 248 lei inlcusiv TVA. Pe baza acestei comunicări se face înregistrarea cheltuielilor faţă de furnizorul de telefonie mobilă. În luna următoare, se primeşte factura de aceeaşi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont current:

Comunicarea datoriei de plată:

% = 408 248 ”Furnizori-facturi nesosite” 626 200”Cheltuieli poştale şitaxe de telecomunicaţii” 4428 48 ”TVA neexigibilă”

Primirea facturii de la furnizor:

408 = 401 248”Furnizori- ”Furnizori”

facturi nesosite” 4426 = 4428 48”TVA deductibilă” ”TVA neexigibilă”

Achitarea datoriei prin cont current:

401 = 5121 248 ”Furnizori” ”Conturi la bănci în lei”

Societatea primeşte factura cu valoarea totală de 1500 lei de la S.C. IGMED S.R.L. pentru prestări servicii de cursuri de igienă, pe care o achită în numerar.

Înregistrarea datoriei:

628 = 401 1500”Alte cheltuieli cu ”Furnizori”

serviciile executate de terţi”

16

Plata facturii:

401 = 5311 1500 ”Furnizori” ”Casa în lei”

3.5. Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar


Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” asigură baza de informaţii pentru urmărirea bunurilor care se folosesc în mai multe cicluri ale procesului de exploatare şi/sau în mai multe perioade de gestiune, fără să îndeplinească cele trei condiţii legale pentru a fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale. Ele afectează cheltuielile de exploatare fie integral la darea în folosinţă, fie în cote proporţionale pe durata utilizării lor, după cum hotărăşte managementul entităţii.

În cadrul acestui cont, evidenţa operativă şi analitică se organizează în scopul urmăririi distincte, pe de o parte, iar pe de altă parte a celor aflate în folosinţă, utilizându-se fişe de cont analitic pentru operaţii diverse. Pentru obiectele de inventar din depozit, aceste evidenţe se organizează ca în cazul materiilor prime şi materialelor consumabile, avându-se în vedere metoda inventarului permanent. La rândul lor, materialele de natura obiectelor de inventar aflate în folosinţă se urmăresc valoric pe locuri de activitate, iar în cadrul acestora, cantitativ cu ajutorul fişelor de magazie, listelor de inventar deschise pe salariaţi, fişelor nominale, sistemului mărcilor ş.a.

Urmărirea propriu-zisă a obiectelor de inventar eliberate din depozite spre utilizare se asigură cu ajutorul evidenţei operative şi a contului extrabilanţier 8035 „Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă”, care se debitează cu ocazia eliberării lor în folosinţă. Creditarea acestui cont se efectuează cu prilejul scoaterii din folosinţă a elementelor în cauză.

În ceea ce priveşte contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se reţine că înregistrează şi echipamentul de lucru, care se acordă pentru acele locuri de muncă unde se produce uzura prematură a hainelor şi încălţămintei, fapt pentru care salariaţii suportă numai 50% din costul de achiziţie. La rândul său, entitatea suportă atât 50% din preţul de achiziţie, cât şi cheltuielile de transport-aprovizionare aferente, elemente care se includ în cheltuielile de exploatare într-o singură tranşă, în momentul predării lor către salariaţi, sau în mod eşalonat, în sume egale, pe durata mai multor perioade de gestiune, situaţie în care constituie cheltuieli anticipate sau înregistrate în avans.

Documentele de bază utilizate în cazul materialelor de natura obiectelor de inventar sunt: factura fiscală, aviz de însoţire, nota de recepţie şi constatare de diferenţe, bon de consum, decont de cheltuieli, tabel nominal (pentru predarea echipamentului de lucru), note de contabilitate.


17

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” face parte din grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale”, este un cont de activ şi cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa existenţei, mişcării şi uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar.

În situaţia aplicării inventarului permanent:

În debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează:

valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 323, 542); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la entităţi afiliate sau entităţi legate prin interese de participare (451, 453); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite ca aport în natură de la acţionari/asociaţi (456); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la unitate sau subunităţi (481, 482); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terţi (351, 401); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (603, 758); valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute pentru a fi folosite ca materiale de natura obiectelor de inventar în aceeaşi unitate (345); diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (308).

În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează:

valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (603); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite prin donaţie (658); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin calamităţi (671).

În situaţia aplicării inventarului intermitent intrările de materiale de natura obiectelor de inventar nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli. Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

18

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

3.5.3. Operaţii privind materialele de natura obiectelor de inventar

S.C. Simtrans S.R.L. achiziţionează o casă de marcat fiscală şi o balanţă electronică în valoare totală de 1220 RON, TVA 24% inclus. Se achită datoria faţă de furnizor şi se eliberează în exploatare obiectele de inventar achiziţionate.

Achiziţia materialelor de natura obiectelor de inventar şi recepţia acestora: (Anexele 9a şi 9b)

% = 401 1220,00 ”Furnizori” 303 983,87”Materiale de natura obiectelor de inventar” 4426 236,13”TVA deductibilă”

Plata datoriei faţă de furnizor, din casă:

401 = 5311 1220 ”Furnizori” ”Casa în lei”

Darea în folosinţă a obiectelor de inventar: (Anexa 10)

603 = 303 983,87”Cheltuieli privind materialele ”Materiale de natura de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

4. TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE

19

Tendinţa generală a tuturor societăţilor este de a externaliza serviciile de contabilitate, lucru valabil pentru firmele mici, dar şi pentru firmele mari. Astfel, se realizează economii de costuri, considerabile, iar răspunderea pentru calitatea înregistrărilor contabile este transferată asupra unei firme de contabilitate.

Implementarea unui program de contabilitate adecvat, în cadrul unei firme, este foarte importantă pentru facilitarea activităţii financiar-contabile. Programul de contabilitate trebuie să fie în conformitate cu cerinţele legislaţiei româneşti şi în acelaşi timp trebuie să răspundă şi cerinţelor de raportare ale societăţii, devenind un instrument de salvare a timpului şi a costurilor atât pentru departamentul financiar-contabil, cât şi pentru managementul firmei. Situatiile şi analizele financiare pe care le oferă programul de contabilitate devin indispensabile în contextul schimbărilor radicale care intervin în domeniul afacerilor şi al diversificării procedurilor care au loc în cadrul unei firme.

Un avantaj al centrului de practică S.C. AUDICONTEVEX S.R.L. îl constituie împărţirea departamentului de contabilitate în două părţi şi anume: serviciul financiar şi contabilitatea, deoarece fiecare angajat, indiferent de funcţia pe care o ocupă, se prezintă, prin circulaţie, la recepţie şi fiecare document poate circula de la o persoană la alta, activitatea petrecându-se într-o singură încăpere.

Societatea îşi poate spori veniturile prin atragerea de noi clienţi.

5. CONCLUZII

Încă din prima clipă, de când am călcat pragul firmei S.C. AUDICONTEVEX S.R.L., am întâlnit o echipă profesionistă, dispusă să ne acorde atenţie şi să ne împărtăşească câte ceva din experienţa acumulată de–a lungul anilor. Cu multă amabilitate, doamna Tatiana Boboc, expert contabil şi administrator al societăţii ne-a arătat o mulţime de documente contabile şi ne-a explicat cum trebuie întocmite acestea.

Având în vedere că societatea prestează servicii la mai multe societăţi cu diferite domenii de activitate: comerţ cu amănuntul, turism, drogherii, societăţi imobiliare, case de amanet, societăţi de asigurări, de construcţii etc., am putut observa documentele contabile aferente diferitelor domenii de activitate.

Ulterior, în decursul celor trei săptămâni, am învăţat câteva lucruri despre ce înseamnă partea practică a contabilităţii financiare, să îmi fac o imagine clară despre cum funcţionează o unitate ce ţine servicii de evidenţă contabilă şi consultanţă în domeniul financiar-contabil şi despre cum trebuie aplicată baza teoretică ce am acumulat-o în cei 2 ani de studiu.

În baza proiectului de specialitate, am luat la cunoştinţă principalele aspecte ale organizării activităţii economico-financiare ale firmei. Astfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societăţii, evoluţia întreprinderii până în prezent, structura organizatorică.

Acum, la sfârşitul stagiului de practică, mi-am dat seama că pentru a putea deveni buni contabili este nevoie să învăţăm mereu pentru a putea aprofunda noţiunile şi pentru a satisface nevoile, în continuă schimbare, ale clienţilor.

Personal, m-am bucurat de oportunitatea de a fi inclusă în proiectul PRAXIS deoarece am avut ocazia de a desfăşura activităţi practice într-un cadru foarte bine organizat, care m-a ajutat să mă acomodez cu mediul viitoarei activităţi de contabil.

Sunt convinsă că acest timp petrecut la stagiul de practică, împreună cu colegele mele, o să ne fie foarte util în cariera pe care am ales să o urmăm şi pot afirma, cu fermitate, că a fost o sursă de experienţă în contabilitate şi o iniţiere în obţinerea unei specializări cu perspective pe viitor.

20

BIBLIOGRAFIE

1. Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiară românească conformă cu Pântea Iacob Petru Directivele Europene, Editura Intelcredo, 2010

2. Ciolacu Marian Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene în vigoare de la 1 ianuarie 2010, Editura Didactică şi Pedagogică

3. Staicu Constantin Contabilitate financiară, Editura Universitaria Craiova, 2010

4. xxx Arhiva S.C. Audicontevex S.R.L.

5. xxx Legea contabiliţăţii nr. 82/1991

21

ANEXE

22

raport practica mic lucia-adina.doc

Documents