raport lunar privind starea mediului în regiunea sud - estapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Raport lunar privind starea mediului în Regiunea Sud - Est

iulie 2011

2

CUPRINS Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE

Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

2.1 Reţeaua automată. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea SE

2.2 Planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului

2.3 Reţeaua manuală

Punctele de prelevare pentru monitorizarea poluanţilor gazoşi în regiune

Reţeaua de urmărire a pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile

Reteaua de urmărire a precipitatiilor atmosferice

Capitolul 3. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII APELOR

3.1 Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă

3.2 Reţeaua de urmărire a calitatii apelor uzate în cursuri de apă şi canalizări

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de către agenţii economici

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de catre Laboratoarele de mediu

Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE

Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI

Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN

Capitolul 7. PROTECŢIA NATURII ŞI ARII PROTEJATE

Capitolul 8. GESTIUNE DEŞEURI

Capitolul 9. POLUĂRI ACCIDENTALE

Capitolul 10. CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII PENTRU MEDIU


iulie 2011

3

Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE Regiunile de dezvoltare sunt subdiviziuni regionale stabilite prin Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România. Conform Legii nr. 315/2004 ‘‘Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în cauză, respectiv ale municipiului Bucureşti, constituite în baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene şi, după caz, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.’’ Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională. Judeţele care fac parte din Regiunea Sud-Est sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea. Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, fiind a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale ţării. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie. Clima Regiunii SE se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziţie, cu o serie de particularităţi locale, date de anumiţi factori (relief, Marea Neagră, Dunărea). Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului.

Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL Cadrul juridic naţional privind menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri, pentru protejarea sănătăţii umane şi mediului, este stabilit prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în MO nr. 452/28.06.2011). Legea nr. 104/2011 transpune în legislaţia naţională:

� Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat petru Europa � Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice

policiclice în aerul înconjurător, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare.

Scopul principal al legislaţiei naţionale care transpune în totalitate directivele europene este de a evalua şi gestiona calitatea aerului într-un mod comparabil şi pe baza aceloraşi criterii la nivelul întregii Uniuni Europene.

Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă obligativitatea de obţinere a informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea că, această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului. În acest sens pe lângă site-ul www.calitateaer.ro unde se regăsesc măsurătorile realizate de întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional, publicul poate urmări rezultatele determinărilor pe panourile informaţionale amplasate în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.


iulie 2011

4

2.1 Reţeaua automată. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea SE În Regiunea Sud-Est reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului ambiental este formată din 22 de staţii automate, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde următoarele tipuri de staţii: � staţii pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului (T); � staţii pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului (I); � staţii pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului (fond urban, FU,

fond suburban FSB); � staţii de fond regional – staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de orice tip

de sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului (FR). Staţiile de tip urban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii); - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Staţiile de tip suburban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),

ozon (O3), compuşi organici volatili( COV), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Staţiile de tip industrial: - evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, PM10 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii; - raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km. Staţiile de trafic: - monitorizează impactul traficului auto asupra calităţii mediului; - poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat, benzen, toluen, o-xilen. Staţiile de fond regional: - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, COV (inclusiv benzen), PM10, corelaţi

cu datele meteorologice direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă;

- sunt amplasate în zone cu densitatea populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie.

Prin punerea în funcţiune a staţiilor de monitorizare a calităţii aerului se asigură implementarea prevederilor directivei cadru de aer - Directiva Consiliului nr. 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. Majoritatea staţiilor au fost puse în funcţiune în anul 2008. La nivelul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului se asigură validarea primară a datelor şi se transmit Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din Bucureşti pentru certificare. Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare. Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în Legea nr. 104/2011, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenţă.


iulie 2011

5

Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. Se lucrează cu indici generali şi specifici de calitate. Prin indicii specifici se interpretează (codifică) concentraţiile înregistrate pentru fiecare poluant în parte. Indicele general de calitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea stării globale a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei staţii de monitorizare a calităţii aerului. El reprezintă cel mai mare dintre indicii corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău, foarte rău, calificative asociate de asemenea unui cod de culori. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 38 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă din Bucureşti (LNR). Datele furnizate de cele 38 de centre locale de colectare a datelor sunt afişate pe site-ul www.calitateaer.ro, dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizaţi în cele peste 100 staţii de pe toată suprafaţa României care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Pentru a dispune de datele existente în cel mai scurt timp, site-ul afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare. Datele înregistrate într-o oră de măsurători sunt afişate pe panourile de informare a publicului. Staţiile automate de monitorizare sunt dotate cu analizoare pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), benzen, (C6H6), plumb (Pb). Amplasarea staţiilor de monitorizare continuă a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud Est este prezentată în tabelul următor: Nr crt

Judeţ Nr staţii

Codificare/ denumire staţie/adresă

Parametri monitorizaţi

1. Brăila 5

BR1 Staţie de tip trafic, Brăila 1, localitatea Brăila, Calea Galaţi nr.53

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, Pb, PM10

BR2 Staţie de tip fond urban, localitatea Brăila, Piaţa Independenţei nr.1

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, Pb, PM2,5, parametri meteorologici

BR3 Staţie de tip fond suburban, localitatea Cazasu, lângă Şcoala generală clasele I-VIII

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, parametri meteorologici

BR4

Staţie de tip industrial 1, localitatea Brăila, şoseaua Baldovineşti nr.22 – Staţia Nord Pompare Ape Uzate – APA RA


BR5 Staţie de tip industrial 2, Brăila 5, localitatea Chişcani, DJ212 km 14 – în incinta SC Termoelectrica SA


2. Buzău 1 BZ1 Staţie de tip fond urban, Buzău, str. Democraţiei nr.11

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM2,5, C6H6,parametri meteorologici

3. Constanţa 7 CT1

Staţie de tip trafic, B-dul 1 Decembrie 1918, zona Bl. L56 Constanţa Zona Casa de cultură

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10

CT2 Staţie de tip urban, Str Mihai Viteazu (zona Parc Primărie) Constanţa

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM2,5


iulie 2011

6

CT3 Staţie tip fond suburban, DC-86, Tabăra Victoria Năvodari

SO2, NOx (NO/NO2), CO, O3, C6H6, PM10, parametri meteorologici

CT4 Staţie de tip trafic, Şoseaua Constanţei, Mangalia Zonă Parc arheologic

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 parametri meteorologici

CT5 Staţie de tip industrial 2, Constanţa 5, Năvodari, Str. Prelungirea Liliacului

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

CT6 Staţie de tip industrial 1, Str Sănătăţii FN, Năvodari Zona Liceu L Edeleanu

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM10

CT7 Staţie de tip industrial 2, Str Decebal nr. 35, Medgidia- zona Primărie

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10, parametri meteorologici

4. Galaţi 5

GL1 Staţie de tip trafic, localitatea Galaţi, Str. Brăilei, nr.181, aferent blocului S2

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, Pb, Cd, Ni, As

GL2 Staţie de tip fond urban, localitatea Galaţi, Str. Domnească, nr.7, aferent blocului P5

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, O3, PM2.5, Pb, parametri meteorologici

GL3 Staţie de tip fond suburban, localitatea Galaţi, Str. Traian, nr.431

SO2, NOx (NO/NO2), CO, O3, C6H6, PM10 , Pb, Cd, Ni, As, parametri meteorologici

GL4 Staţie de tip industrial 1, Galaţi 4, localitatea Galaţi, Bdul. Dunărea, nr.8

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10, Pb, Cd, Ni, As, O3, parametri meteorologici

GL5 Staţie de tip industrial 2, localitatea Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr.146

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10, O3, parametri meteorologici

5. Tulcea 3

TL1 Staţie de tip trafic, localitatea Tulcea, str.Isaccei SO2, NOX, CO, PM10, C6H6

TL2 Staţie de tip industrial 1, localitatea Tulcea, str.Prelungirea Taberei nr.7

NOX, SO2, CO, O3, PM10, parametri meteorologici

TL3 Staţie de tip suburban/trafic, Tulcea, Calea Măcin FN Isaccea, amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea

SO2, NO, NOx, NO2, PM10, parametri meteorologici

6. Vrancea 1 VN1 Staţie de tip fond regional, drumul judeţean Focşani - Suraia

NOX, SO2, O3, CO, C6H6, PM10/PM2,5

OBSERVATII - Staţia BR1, staţie pentru monitorizarea traficului nu a funcţionat în lunile noiembrie 2010-iulie 2011 din cauza unui scurt circuit survenit la alimentarea cu curent electric. - În cursul lunii iulie în staţia BZ1, analizorul pentru NOx şi analizorul pentru O3 nu au funcţionat, iar începând cu data de 15 iulie a fost oprit şi analizorul pentru CO, fiind defecte. Defecţiunile nu au fost remediate până la această dată. Începând cu data de 26 iulie, în staţia BZ1 s-a montat un analizor nou care va monitoriza poluantul PM2,5 doar prin metoda

gravimetrică, iar vechiul analizor va monitoriza nefelometric şi gravimetric poluantul PM10. - Staţia BZ2, staţie pentru monitorizare trafic, amplasată în municipiul Râmnicu Sărat (achiziţionată prin Contractul nr. 4361/2007), nu este pusă în funcţiune, neavând realizat branşamentul electric. - Datorită unor defecţiuni tehnice staţia GL5 a fost oprită din data de 20.05.2010 până la 19.07.2011, iar staţia GL4 din data de 20.05.2010. 2.1.1 DIOXIDUL DE SULF Caracteristici generale Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii.


iulie 2011

7

Surse naturale � erupţiile vulcanice; � fitoplanctonul marin; � fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase; � oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activităţilor umane)

� sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan; � centralele termoelectrice; � procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric); � industria celulozei şi hârtiei; � emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenţa efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna, murele. Efecte asupra mediului În atmosferǎ, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului. Creşterea concentratiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea şi componentele electrice. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevazută în standardul SR EN 14212 ,,Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de sulf prin fluorescenţă în ultraviolet". Norme Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Dioxidul de sulf - SO2

Prag de alerta

500 µg/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare.

Valori limita

350 µg/m3- valoarea limita orarǎ pentru protecţia sănătăţii umane 125 µg/m3- valoarea limita zilnicǎ pentru protecţia sănătăţii umane 20 µg/m3- valoarea limită pentru protecţia vegetaţiei (an calendarisitic şi iarna de la 1 octombrie - 31 martie)

Concentraţiile medii lunare de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est înregistrate în iulie 2011 sunt prezentate în fig.2.1.1.


iulie 2011

8

Concentraţii medii de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig. 2.1.1

0

5

10

15

20

25

30

35

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I1 T FU FSB I1 I2 T I1 T FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

medie lunara ianuarie medie lunara februarie medie lunara martiemedie lunara aprilie medie lunara mai medie lunara iunieval.medie iulie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1,

I2= industrial 2, T = trafic CONCLUZII : În luna iulie, în Regiunea Sud-Est, faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 µg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de sulf. În această lună nu s-au realizat măsurători pentru dioxidul de sulf în staţiile din Brăila – BR1, BR3, BR5, Constanţa - CT1, CT2,CT3,CT7, Galaţi – GL2, GL3,GL4, GL5, şi Tulcea –TL3. 2.1.2 OXIZI DE AZOT NOX (NO / NO2) Caracteristici generale Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt:

� monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor; � dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic,

înecăcios. Dioxidul de azot în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. In prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafaţa terestră cât şi ecosistemul acvatic. Surse antropice Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.


iulie 2011

9

Efecte asupra sănătăţii populaţiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor şi animalelor Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia şi gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor şi decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea prevăzută în standardul SR EN 14211 ,,Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de azot şi monoxid de azot prin chemiluminiscenţă". Norme Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului Dioxid de azot – NO2

Prag de alertǎ

400 µg/m3- măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

Valori limitǎ

200 µg/m3NO2 - valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane 40 µg/m3NO2 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane 30 µg/m3NOx - valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei

DIOXIDUL DE AZOT Dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun - roşcat cu miros puternic înecăcios şi NOx. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardere ale combustibililor. Expunerea vegetaţiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea ţesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane. De asemenea, provoacă deteriorarea ţesăturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor. Variaţia lunară a concentraţiilor medii pentru dioxidul de azot sunt prezentate în fig. 2.1.2.


iulie 2011

10

Concentraţii medii de NO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig. 2.1.2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

BR

1

BR

2

BR

3

BR

4

BR

5

BZ

1

CT

1

CT

2

CT

3

CT

4

CT

5

CT

6

CT

7

GL1

GL2

GL3

GL4

GL5

TL1

TL2

TL3

VN

1

T FU FSU I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 TSB FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea VN

val.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie val. medie aprilie

val.medie mai val. medie iunie val.medie iulie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic, TSU=Trafic suburban CONCLUZII: În luna iulie, în Regiunea Sud-Est, faţă de valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 200 µg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de azot. Nu s-au efectuat măsurători la staţiile: B1, BR2, BR3, BR4, BR5, BZ1, CT1, CT2, CT3, CT5, CT6,GL1, GL2, GL3, GL4, GL5, TL2,TL3 şi VN1. 2.1.3 OZON O3 Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili. Efecte asupra sănătăţii Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută în standardul SR EN 14625 ,,Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet".


iulie 2011

11

Norme Legea privind calitatea aerului nr. 104/2011 Ozon - O3

Prag de informare 180 µg/m3240 µg/m3- media pe 1h

Prag de aletă 240 µg/m3- media pe 3h consecutiv

Valori ţintă 120 µg/m3- pentru protecţia sănătăţii umane AOT 40 (calculată pe baza valorilor orare) 18.000 µg/m3x h - pentru protecţia vegetaţiei (mai -iulie)

Obiectiv pe termen lung

120 µg/m3 pentru protecţia sănătăţii umane AOT 40 (calculată pe baza valorilor orare) 6.000 µg/m3x h pentru protecţia vegetaţiei (mai -iulie)

Concentraţii medii de ozon la nivelul Regiunii Sud Est (µg/mc) Fig. 2.1.3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT2 CT3 CT5 CT6 CT7 GL2 GL3 GL4 GL5 TL2 VN1

FU FSU I1 I2 FU FU FSU I2 I1 I1 FU FSU I1 I2 I1 FR


val.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie

val.medie aprilie val.medie mai val.medie iunie

val.medie iulie

Tip staţie: FU = fond urban, FSU = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1,

I2 = industrial 2, T = trafic CONCLUZII: Nu s-a semnalat depăşirea pragului de informare pentru ozon de 180 µg/m3

. Nu s-a înregistrat depăşirea valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 120 µg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. În luna iulie, nu s-au efectuat măsurători în staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Braila- BR3, Buzău- BZ1 şi Galaţi- GL5, GL-4.


iulie 2011

12

2.1.4 MONOXID DE CARBON (CO)

Caracteristici generale La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale � arderea pădurilor; � emisiile vulcanice; � descărcările electrice.

Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană. Efecte asupra sănătăţii populaţiei Este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraţii relativ scăzute:

� afectează sistemul nervos central; � slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit în organism; � reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică; � expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută; � poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare; � determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsă de coordonare, greaţă, ameţeală,

confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii. Efecte asupra plantelor La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în standardul SR EN 14626 ,,Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv".

Norme Legea privind calitatea aerului nr. 104/2011 Monoxid de carbon - CO

Valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore 10 mg/m3- valoare limită pentru protecţia sănătăţii umane


iulie 2011

13

Concentraţii medii pentru monoxid de carbon Fig. 2.1.4

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 FR


val. medie ianuarie val.medie februarie val medie martie val. medie aprilie

val.medie mai val.medie iunie val.medie iulie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic CONCLUZII: În luna iulie 2011, faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane de 10 mg/m3 prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul monoxid de carbon. În luna iulie nu s-au realizat înregistrări pentru monoxidul de carbon la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Brăila-BR1, Constanţa- CT3, CT4, CT7, Galaţi-GL1, GL4, GL5 şi Tulcea- TL1. 2.1.5 BENZEN (C6H6) Caracteristici generale Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia. Efecte asupra sănătăţii umane Substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.


iulie 2011

14

Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea benzenului este cea prevăzută în standardul SR EN 14662 ,,Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiilor de benzen"-părţile 1, 2, 3. Norme Legea privind calitatea aerului nr. 104/2011 Benzen - C6H6

Valoare limită anuală 5 µg/m3- valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane

Benzenul, emis în atmosferă atât prin evaporarea benzinei dar şi ca produs de ardere al acesteia, este primul poluant cancerigen care a fost reglementat prin directivele europene privind calitatea aerului (Directiva 2000/69/EC). 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora. Substanţa cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Ca şi poluant primar emis de trafic în aglomeraţiile urbane, benzenul reprezintă un reper pentru alţi poluanţi emişi de trafic, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

Concentraţii medii pentru benzen (µg/mc) Fig.2.1.5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

BR1 BR2 BR3 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT6 TL1

T FU FSU I2 FU T FU FSU T I1 T

Braila Buzau Constanta Tulcea

val.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie val.medie aprilie

val. medie mai val medie iunie val.medie iulie

Tip staţie: FU = fond urban, FSU = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, I2 = industrial I2, T = trafic CONCLUZII: În luna iulie nu s-au efectuat măsurători pentru benzen la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Brăila –BR1, BR2, BR3, BR5, Constanta –CT2, CT3, CT4, Galaţi- GL1, GL2, GL3.


iulie 2011

15

2.1.6 - PULBERILE ÎN SUSPENSIE PM10 ŞI PM2.5 Caracteristici generale Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Surse naturale:

� erupţii vulcanice; � eroziunea rocilor, furtuni de nisip; � dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete. Efecte asupra sănătăţii populaţiei Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. Particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai multi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea concentraţiei de PM10 este cea descrisă în standardul SR EN 12341 "Calitatea aerului. Determinarea fracţiei PM10 de materii sub formă de pulberi în suspensie. Metoda de referinţă şi proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenţei cu metoda de măsurare de referinţă". Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5 este cea prevăzută în standardul SR EN 14907 "Calitatea aerului. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM2,5 a particulelor în suspensie". Norme Legea privind calitatea aerului nr. 104/2011 Pulberi în suspensie - PM10

Valori limitǎ 50 µg/m3 PM 10 - valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane;

Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi şi alţi poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3. Pulberile în suspensie se clasifică după diametru astfel:

• > 10 µm, au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer; • 10 µm – 0,1 µm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai mare în aer; • < 0,1 µm, stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosferă este foarte mare;

Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaţii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaţii şi intoxicaţii, în funcţie de compoziţia chimică.


iulie 2011

16

Pentru determinarea pulberilor se aplică două metode, respectiv metoda nefelometrică şi metoda gravimetrică, ca metodă de referinţă. Înregistrările de la staţia BZ1, CT2, GL2 au fost efectuate pentru fracţiunea PM2,5. Concentraţiile medii înregistrate în luna iulie sunt prezentate în figura 2.1.6

Concentraţii medii de pulberi în suspensie PM 10 (µg/m3) fig. 2.1.6

0

10

20

30

40

50

60

BR1 BR3 BR4 BR5 CT1 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FSB I1 I2 T FSU T I2 I1 I2 T FSU I1 I2 T I1 TSU FR

Braila Constanta Galati Tulcea Vrancea

val.medie ianuarie val. medie februarie val.medie martie val.medie aprilie


Concentraţii medii de pulberi în suspensie PM 2.5 (µg/m3) fig. 2.1.7

0

5

10

15

20

25

30

BR2 PM2,5 BZ1 PM2,5 CT2 PM2,5 GL2 PM2,5

FU FU FU FU

Buzauval.medie ianuarie val. medie februarie val.medie martie val.medie aprilie


CONCLUZII: În luna iulie, la indicatorul PM10 monitorizat prin măsurători nefelometrice nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admise. Datorită defecţiunilor apărute la pompele de prelevare ale pulberilor în suspensie de la staţiile BR1, BR4 şi BR5, CT6 nu s-au efectuat analize pentru PM10. La nivelul judeţului Galaţi s-a efectuat etalonarea debitelor de aspiraţie a pompelor de prelevare a pulberilor în suspensie din staţiile automate, în urma căreia s-au semnalat deficienţe de ordin tehnic. Până la remedierea defecţiunilor, pulberile în suspensie nu mai pot fi monitorizate (gravimetric /nefelometric) în cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Galaţi. În luna iulie nu s-au efectuat măsurători pentru PM 2,5 la staţia de monitorizare a calităţii aerului din BR2.


iulie 2011

17

2.1.7 PLUMB SI ALTE METALE TOXICE Pb, Cd, As, Hg Caracteristici generale Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere, etc. şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. In cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru prelevarea Pb, As, Cd şi Ni este aceeaşi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de referinţă pentru măsurarea Pb, As, Cd şi Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM10 a particulelor în suspensie". Norme Legea privind calitatea aerului nr. 104/2011 Valori limită - Pb

Plumb 0,5 µg/m3 PM 10 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii

Valori ţintă -As, Cd, Ni

Arsen 6 µg/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Cadmiu 5 µg/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Nichel 20 µg/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Metale grele Plumbul şi alte metale toxice (cadmiu, arsen, mercur) provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub forma de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. Rezultatele medii ale măsurătorilor efectuate pentru metalele grele, determinate din PM10, sunt prezentate în tabelul 2.1.7. Tabel 2.1.7

Metal

Staţia

Pb µg/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

0,0114 0,0071 0,0068 0,0063 0,0102 TL1 TL2 TL3

0,01763 0,01712 0,01077 Gl1 GL2 GL3 GL4 GL5

Ni ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7 1,881 1,32 1,18 1,273 TL1 TL2 TL3

0,289731 0,619397 1,219095 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

Cd

ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7 0,2135 0,1717 0,2217

TL1 TL2 TL3


iulie 2011

18

0,238579 0,263453 0,263453 Gl1 GL2 GL3 GL4 GL5

As ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7 0,8794

TL1 TL2 TL3 0,81321 0,330605 0,493323

GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

CONCLUZII: În cursul lunii iulie 2011, în cadrul reţelei automate a fost monitorizat din fracţiunea de pulberi în suspensie PM10, plumbul, nichelul, cadmiul şi arseniul, doar la staţiile din Constanţa şi Tulcea. 2.1.8 AMONIAC Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având actiune locală şi/sau generală. Acţiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. Acţiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacţiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. Concentraţia maxim admisă a amoniacului în aerul ambiental, stabilită conform STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate” este de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice. În cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea Sud Est, se fac înregistrări pentru amoniac doar la staţia de fond industrial din Galaţi (GL4).

Datorită funcţionării deficitare analizorul de amoniac a fost deconectat începând cu data de 08.10.2010 urmând să fie reintrodus în circuit după remedierea defecţiunilor.

2.2 PLANURI ŞI PROGRAME DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI Toate agenţiile pentru protecţia mediului din regiune au elaborat în anul 2010 programe/programe integrate de gestionare a calităţii aerului, pentru îmbunătăţirea şi/sau menţinerea calităţii aerului, ca urmare a evaluării calităţii aerului la nivel naţional, în conformitate cu prevederile HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi OM. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. Programele au fost elaborate de Comisii Tehnice numite prin Ordin de Prefect pe baza Protocoalelor de colaborare încheiate cu autorităţile/operatorii care au responsabilităţi în domeniu şi este supus dezbaterii publice şi au fost aprobate prin Hotărâre a Consiliului local sau judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul. Stadiul realizării măsurilor aplicate este monitorizat în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu. La sfârşitul primului trimestru al anului 2011 toate agenţiile pentru protecţia mediului au elaborat Rapoartele pe anul 2010 privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare a calităţii aerului, care au fost supuse aprobării consiliului local sau judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul.

Stadiul programelor/programelor integrate de gestionare a calităţii aerului întocmite de agenţiile locale pentru protecţia mediului din regiune este redat în continuare.


iulie 2011

19

APM

Judeţul Denumire PROGRAM Comisia Tehnică Observaţii

BRÃILA

Propunere de Program de gestionare a calităţii

aerului pentru localităţii din judeţul Brăila:

municipiul Brăila, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Maraşu,

Romanu, Tichileşti, Tudor Vadimirescu, Vădeni.

Poluant: pulberi în suspensie - PM10

Ordinul Prefectului nr.

240/15.04.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila Prin Hotărârea nr. 105/31noiembrie, 2010 CJ Brăila a adoptat forma finală a Programului de gestionare a calităţii aerului pentru poluantul PM 10 în judeţul Brăila – localităţile: Brăila, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu, Romanu, Tichileşti, Tudor Vladimirescu, Vădeni. Raportul anual privind stadiul realizării măsurilor, a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Brăila prin Hotărârea nr 63/30 martie 2011. Conform raportului, dintr-un total de 62 măsuri, s-au realizat în totalitate un număr de 42, parţial s-au realizat 13 măsuri, nerealizate sunt 7 măsuri din lipsa fondurilor financiare.

BUZĂU

Program de Gestionare a Calităţii Aerului pentru pulberi în suspensie (PM10) în localităţile

Buzău, Grebanu, Podgoria, Rm. Sărat, Topliceni, Vadu Paşii,

Valea Râmnicului.

Ordinul Prefectului nr. 265/10.07.200, revizuit cu nr.

135/17.02.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău. Programul de gestionare a calităţii aerului pentru municipiile Buzău şi Rm.Sărat a fost aprobat de Consiliul Judeţean Buzău prin Hotărârea nr.76/25.06.2010, măsurile prevăzute urmând a fi puse în aplicare în termenele stabilite. Raportul privind măsurile realizate în 2010 din Programul de Gestionare a Calităţii Aerului, a fost aprobat de Consiliul Judeţean prin Hotărârea nr. 75/30 martie 2011. Din raport reiese faptul că din cele 47 de măsuri cu termen de realizare la sfârşitul anului 2010, 31 au fost realizate, 13 sunt în curs de realizare, iar 3 nu au fost realizate. Măsurile nerealizate constau în asfaltarea unor drumuri şi dotarea cu autobuze noi, responsabilitatea Primăriilor Buzău şi Vadu Paşii, care au motivat aceste nerealizări prin lipsa fondurilor.

CONSTANŢA

Program Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Constanţa şi municipiul Medgidia, pentru NO2, SO2, PM10.

Ordinul de Prefect nr. 111/08.02.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa. În data de 29.07.2010 s-a desfăşurat Dezbaterea publică privind propunerea de Program integrat de gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Constanţa şi municipiul Medgidia, pentru NO2, SO2, PM10. Forma finală a fost aprobată de Consiliul Judeţean Constanţa, în Sedinţa de Consiliu din data de 21.10.2010. Din raportul anual pe 2010 la Programul integrat de gestionare a calităţii aerului se constată că din măsurile cu termen de finalizare 2010 sau termen permanent, o singură măsură este în curs de realizare în anul 2011


iulie 2011

20

GALATI

Programul de gestionare a calităţii aerului pentru

indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea

PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi,

Şendreni şi Vînători din judeţul Galaţi pentru

perioada 2010 - 2013

Ordinul de Prefect nr.

317/05.08.2009, revizuit.

„Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vînători din judeţul Galaţi pentru perioada 2010 - 2013” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 461/30.07.2010. A fost emisă Hotărârea Consiliul Judeţului Galaţi nr. 615/2011 referitoare la aprobarea Raportului privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vânători din judeţul Galaţi, pentru anul 2010. Raportul menţionat poate fi consultat pe site-ul ARPM Galaţi http://arpmgl.anpm.ro - secţiunea ‘‘Calitatea aerului ambiental’’ şi pe site-ul Consiliului Judeţului Galaţi http://www.cjgalati.ro. ARPM Galaţi a întocmit raportul pentru anul 2010 privind stadiul realizării măsurilor la Programul de gestionare a calităţii aerului pentru Galaţi, Vânători şi Şendreni pentru perioada 2010-2013 pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM10. Raportul anual a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 615/19 aprilie 2011. Conform Raportului privind stadiul realizării măsurilor pentru anul 2010, se constată că toate măsurile cu termen de finalizare 2010 au fost realizate.

TULCEA

Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10

Ordinul de Prefect nr. 455/25.04.2009 Revizuit nr.16/15.01.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Tulcea În data de 30.07.2010 în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Tulcea, a fost aprobat Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 67 din 30 noiembrie 2010. În data de 30.03.2011 în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Tulcea, a fost aprobat Raportul Anual al Programului de Gestionare a Calitatii Aerului in judetul Tulcea pentru indicatorul PM10, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 41/ 30 martie 2011. Dintr-un număr de 70 măsuri incluse în program, 39 au avut termen scadent în anul 2010. Dintre acestea, realizate în procent de 100% la finele anului 2010 au fost 23. Restul se află în diferite stadii de realizare.

VRANCEA

Program Gestionare Calitate Aer pentru pulberi în suspensie (PM10) pentru localităţile Focşani, Odobeşti şi Suraia

Ordinul de Prefect nr.130/24.03.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea. Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi în suspensie, în localităţile Focşani, Odobeşti, Suraia din judeţul Vrancea a fost aprobat în şedinţa


iulie 2011

21

Consiliul Judeţean Vrancea prin Hotărârea nr.94/14.09.2010. Raportul privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi în suspensie (PM10) în localităţile Focşani, Odobeşti, Suraia, a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 68/13 mai 2011.

2.3 REŢEAUA MANUALĂ DE MONITORIZARE A CALITĂŢII AERULUI La nivelul Regiunii Sud-Est, în cadrul reţelei manuale de monitorizare constituită la nivelul fiecărui judeţ se realizează monitorizarea permanentă a următoarelor categorii de poluanţi: pulberi în suspensie (PM10); pulberi sedimentabile; precipitaţii atmosferice. O dată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare a aerului, cu excepţia APM Vrancea, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului nu mai realizează prelevări manuale pentru determinarea poluanţilor gazoşi dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat. Aceste măsurători se fac de către laboratoarele agenţiilor judeţene din punctele fixe stabilite doar la solicitarea agenţilor economici. APM Vrancea realizează încă monitorizarea poluanţilor gazoşi din puncte fixe de monitorizare prin prelevări manuale deoarece la nivelul judeţului Vrancea există doar o staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, de fond regional, amplasată pe drumul judeţean Focşani – Suraia, departe de zona urbană şi de sursele locale de emisie. În luna iulie au fost prelevate probe în cadrul reţelei manuale de monitorizare din 4 puncte de prelevare pentru poluanţii gazoşi în judeţul Vrancea şi 68 puncte de prelevare pentru pulberi, din care 3 puncte pentru prelevarea pulberilor în suspensie (fracţia PM10), astfel:

Judeţ Număr puncte prelevare

poluanţi gazoşi pulberi în suspensie pulberi

sedimentabile

Brăila - - 8

Buzău - 1 17

Constanţa - - 19

Galaţi - 1 12

Tulcea - - 6

Vrancea 4 1 6

Total Regiune 4 3 68

2.3.1 Amoniac În cadrul reţelei de monitorizare s-au realizat măsurători pentru amoniac în 4 puncte de monitorizare, după cum sunt prezentate în tabelul 2.3.1 şi fig.2.3.1

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Tabel 2.3.1

JUDEŢUL Punct de prelevare

Concentraţie medie(µg/m3)

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie

Vrancea

Sediul APM 17,12 11,30 10,05 8,343 8,45 13,63 6,78

Focşani Sud 13,3 8,4 7,30 7,98 6,68 16,88 6,66


iulie 2011

22

Comat Focşani 9,76 6,28 6,70 9,08 14,47 9,81 6,65

Oras Odobeşti - 12,64 7,13 6,79 6,90 11,20 7,37

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Fig. 2.3.1

0

5

10

15

20


sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Oras Odobesti

CONCLUZII: Măsurătorile efectuate în luna iulie 2011 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore, sub valoarea limită de 100 µg/m3 pentru NH3 conform STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate, în toate cele patru puncte în care s-au efectuat măsurători. 2.3.2 Pulberi în suspensie Monitorizarea pulberilor în suspensie în luna iulie s-a realizat astfel:

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Tabel 2.3.2

Judeţ

Amplasare puncte de prelevare pulberi în suspensie

Concentraţie medie lunară (µg/mc)


Buzău Sediul APM 69,8 70,9 75,8 48,1 38,8 32,9 28,6

Galaţi Sediul ARPM 8,06 15,37 16,84 14,81 16,03 13,53 12,04

Vrancea Sediul APM 34,45 50 - - - - 26,02

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Fig. 2.3.2

020406080


Cartier Posta Buzau sediul ARPM Galati sediul APM Vrancea


iulie 2011

23

CONCLUZII: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3

prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM10. 2.3.3. Pulberi sedimentabile Sunt pulberi cu diametrul mai mare de 20 µm, care după ce sunt emise în atmosferă se depun. Monitorizarea pulberilor sedimentabile s-a realizat în luna iulie, în 68 de puncte. Variaţiile concentraţiilor pentru indicatorul pulberi sedimentabile sunt prezentate în graficele următoare:

Pulberi sedimentabile Brăila, Buzău, Constanţa, CMA 17 g/mp/lună

0

5

10

15

20

25

30

35

40

St.

Tra

nsf.

Sed

iu A

PM

Var

satu

raU

zina

apă

S

tr. G

en G

h. A

vram

escu

Staţia

Nor

d -

SC

Her

cule

sT

erm

ocen

tral

a C

hisc

ani

Sed

iu A

PM

Buzău

XX

LS

C T

ricoS

tar

SA

Buz

auB

ET

A I

Buzău

BE

TA

II B

uzău

Sta

vila

r B

uzău

UR

SU

S B

uzău

Sta

tia m

eteo

Agr

ana

Buzău

/Zah

arul

Duc

til B

uzău

Avi

cola

SA

Buzău

Pec

o Păt

ârla

gele

St.P

ompa

re N

ehoi

uB

erca

AD

P R

m Săr

atF

erm

it S

A R

m Săr

atS

t.epu

rare

Rm

Săr

atB

raşo

via*

ICR

AL

AP

MP

rimar

ie M

urfa

tlar

Lafa

rge

– in

trar

eLa

farg

e –

silo

z ca

lcar

Val

ea D

acilo

r*S

tatia

RA

Cer

navo

daS

tatia

Met

eo M

anga

liaC

OM

CM

man

galia

UM

Nav

odar

iS

tatia

CT

1 -

Con

stanţa

Sta

tia C

T 2

- C

onst

anţa

Sta

tia C

T 3

- N

avod

ari

Sta

tia C

T 5

- C

onst

anţa

SC

Niv

a P

rod

-silo

z 1

SC

Niv

a P

rod

-silo

z 2

SC

Niv

a P

rod

-silo

z 3

SC

Com

vex

SA

Por

t

Braila Buzau Constantaval.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie val.medie aprilieval.medie mai val.medie iunie val.medie iulie


iulie 2011

24

Pulberi sedimentabile Galaţi, Tulcea, Vrancea ( g/mp/lună) CMA 17 g/mp/lună

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

18.00

G.C

oşbu

cA

RP

MV

alea

Mic

ro 2

0G

h.D

oja

Ione

lsa

tA

grom

ec sat

Atla

s S

Asa

t Cos

tist

atia

GL3

stat

ia G

L4st

atia

GL1

stat

ia G

L2S

ediu

SG

AU

zina

apa

Sta

tieD

ana

ST

XA

PM

St m

eteo

Vin

con

Adj

ud Ilgo

Mai

cane

sti

Galati Tulcea Vranceaval.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martieval. medie aprilie val.medie mai va. medie iunieval.medie iulie

CONCLUZII: Faţă de concentraţia maximă admisibilă prevăzute în STAS-ul 12574/1987 „Aer din zonele protejate” nu s-au înregistrat depăşiri, la pulberi sedimentabile. REŢEAUA DE URMĂRIRE A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE Precipitaţii atmosferice “Ploile acide” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaie nepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbon din atmosferă. În esenţă, orice precipitaţie care are valoarea pH-ului mai mică decât 5,6 este considerată ca fiind precipitaţie acidă. Judeţul Brăila În luna iulie au fost recoltate precipitaţii din cinci puncte: Staţia Brăila 1 (Calea Galaţi), Staţia Brăila 3 (Comuna Cazasu), Staţia Brăila 4 (Staţia Nord), Staţia Brăila 5 (CET Chiscani) şi Sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. Media lunară a cantităţii de precipitaţii a fost de 34,06 l/mp, maxima lunară fiind de 42,6 l/mp şi s-a înregistrat în punctul de prelevare CET Chiscani. Apele din precipitaţii au înregistrat valori medii ale pH-ului care s-au situat în intervalul 7,34 - 7,57 u pH, valori ce indică faptul că în luna iulie nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Judeţul Buzău Reţeaua este formată din 4 puncte de recoltare a probelor, amplasate asfel: Staţia Meteo Buzău, Staţia Meteo Rm Sărat, Cernăteşti, Măgura. Caractarizând precipitaţiile analizate în luna iulie 2011 după valoarea pH-ului rezultă ca toate probele analizate au fost „ neutre ”.


iulie 2011

25

Judeţul Constanţa Reţeaua este formată din două puncte de recoltare a probelor amplasate la APM Constanţa şi Staţia RA Cernavodă. În luna iulie, pentru probele recoltate valoarea pH-uluis-a situat între 6,72-6,92. Judeţul Galaţi Reţeaua este formată din trei puncte de prelevare a probelor de precipitaţii, amplasate la sediul A.R.P.M. Galaţi din Ţiglina I, staţia GL 3 şi staţia GL 4. Nu s-au semnalat precipitsţii acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice mici. Judeţul Tulcea Această reţea este formată dintr-un punct de recoltare a probelor: APM Tulcea. În luna iulie 2011, valorile înregistrate pentru indicatorul pH nu indică existenţa ploilor acide. Judeţul Vrancea Această reţea este formată din patru puncte de recoltare a probelor, amplasate astfel: APM Vrancea, staţia Meteo Adjud, post pluviometric Tulnici, Post Hidro Nereju. Analizele de conductivitate, indică pentru precipitaţiile din judeţul Vrancea, un conţinut ionic total moderat, valorile înregistrate în luna iulie 2011 fiind cuprinse între o minimă de 56 µS/cm la APM Vrancea şi o maximă de 72.0 µS/cm la Postul pluviometric Tulnici. Nu s-au înregistrat precipitaţii cu caracter acid. Capitolul 3. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE La nivelul regiunii, supravegherea calităţii apelor se realizează prin următoarele reţele: - reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă; - reţeaua de urmărire a evacuărilor de ape uzate în cursuri de apă şi canalizările localităţilor.

3.1. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă Pentru a evalua calitatea apelor de suprafaţă, agenţiile pentru protecţia mediului primesc datele de la Administraţia Naţională Apele Române, respectiv de la Sistemele de Gospodărire a Apelor. În funcţie de tipurile de prelevări, în flux lent sau în flux rapid se face interpretarea datelor în conformitate cu O.M. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale: - foarte bună (I) - bună (II) - moderată (III) - slabă (IV) - proastă (V). Încadrarea se face pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice şi fizico-chimice; pentru lacuri se ţine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potenţialul ecologic foarte bun (E), bun (B), sau moderat (M). Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se realizează pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea acestor elemente poate arăta prezenţa condiţiilor naturale, alterări minore ale acestora sau amploarea impactului antropic şi, respectiv, starea calităţii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp. Indicatorii cuprinşi în Normativul de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă au fost împărţiţi în grupe principale (regimul de oxigen-RO, nutrienţi-N, gradul de mineralizare-GM, metale-M, micropoluanţi-TS):

• grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr;

• grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu (NH4+), azotiţi (NO2

-), azotaţi (NO3-), azot total (Nt),

ortofosfaţi (PO43-), fosfor total (Pt), clorofila A;

• grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat (Rf), sodiu (Na+), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+), fier total (Fetotal), mangan total (Mntotal), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4

2-);


iulie 2011

26

• grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare; • grupa “micropoluanţi organici şi anorganici cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan şi altele au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare. În judeţul Tulcea, în luna iulie 2011 SGA Tulcea a monitorizat următoarele cursuri de apă: � Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a II -a de calitate în secţiunile de control monitorizate conform Ordinului 161/2006: Dunăre Tulcea Mm38+500, Dunăre Tulcea Hm9942, Dunăre Măcin Hm8340, Dunăre Măcin Hm8340 aval evacuare Aquaserv Măcin, Dunăre Tulcea Hm 10009-aval evacuare Aquaserv, Dunăre Tulcea Hm10084-aval evacuare Carniprod şi Dunăre Sulina Hm 10670.

Determinări

fizico-chimice

Clasa de calitate

Tulcea Mm

38+500

Tulcea Hm9942

Dunăre Tulcea Hm

10009-aval evac. Aquaserv

Dunăre Tulcea

Hm10084- aval evac. Carniprod

Dunăre Măcin

Hm8340

Dunăre Macin Hm8340-aval

evac.Aquaserv Macin

Dunăre Sulina

Hm 10670

regimul oxigenului II II II II II II II

nutrienţi II II II II II II II ioni generali, salinitate II II II II II II II

micropoluanţi - II II II II II II CLASA FINALĂ II II II II II II II În luna iulie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul. La punctul de recoltare Dunăre Mm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate pentru indicatorii: cloruri, oxigen dizolvat, azot din azotiţi, magneziu, fenoli şi fracţiunile dizolvate a metalelor nichel, cadmiu, plumb. La punctul de recoltare Dunăre Mahmudia, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru indicatorii: oxigen dizolvat, azot din azotiţi, magneziu, fenoli, detergenţi şi fracţiunile dizolvate ale metalelor nichel, mangan, cadmiu şi plumb. � Pârâul Taiţa, Pârâul Teliţa, Pârâul Ciucurova, Pârâul Hamangia, Pârâul Slava

Determinări fizico-

chimice

Clasa de calitate

Pârâul Slava

Pârâul Taiţa

Pârâul Teliţa

Pârâul Ciucurova

Pârâul Hamangia

P.H. Ceamurlia

de Jos

Amonte acumulare

Horia

P.H. Satu Nou

P.H. Poşta

Aval evac. Aeroport

M.Kogălniceanu

Amonte Slava Rusă

P.H. Baia

Aval evacuare Primaria

Baia regimul oxigenului III II III III III IV III III

nutrienţi IV - IV IV IV IV IV IV ioni generali, salinitate - - - II - II - -

micropoluanţi II - - - II - II II

CLASA FINALĂ

IV II IV IV IV IV IV IV

În judeţul Galaţi, în luna iulie 2011 s-au monitorizat următoarele cursuri de apă: Fluviul Dunărea, Pârâul Chineja, Râul Prut, Râul Bârlad, Pârâul Geru şi Pârâul Corozel. Încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilor de


iulie 2011

27

apă, ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente, nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ordinului nr.161/2006. În judeţul Buzău, râul Buzău, este monitorizat de către DA BUZĂU – IALOMIŢA. Conform informaţiilor primite de la Direcţiile Apelor Ialomiţa- Buzău şi Siret, începând cu data de 01.01.2011 a fost modificat programul de monitorizare a apelor de suprafaţă şi datele nu mai pot fi introduse în vechea machetă. Pentru judeţul Brăila, conform “Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring – 2011”, pentru evaluarea stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă, au fost monitorizate în semestrul I 2011 de către Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, râul Călmăţui şi cîteva lacuri naturale. Rezultatele monitorizării sunt redate în tabele de mai jos:

Curs apă/ lac

Starea ecologică şi chimică

Elemente biologice

Elemente fizico-chimice generale

Poluanţi specifici Stare finală

Călmăţui Bună Bună Bună Bună Lacul Sărat

Movila Miresii Moderată Moderată Nicio citire Moderată

Balta Albă Nicio citire Moderată Nicio citire Nicio citire Lacul Sărat

Brăila Bună Moderată Nicio citire Moderată

Lacul Ianca Bună Moderată Nicio citire Moderată Lacul Jirlău Moderată Moderată Nicio citire Moderată

Pentru judeţul Vrancea, principalele râuri monitorizate de către SGA Vrancea sunt: Siret, Putna, Rîmnicu Sărat, Milcov, Râmna şi Trotuş. În luna iulie 2011 calitatea apei a fost urmărită în 17 secţiuni de supraveghere, pe următoarele râuri:

� Siret: Cosmeşti, Bilieşti, Lungoci, Adjudu Vechi; � Putna: Tulnici, Colacu, Botîrlău, Podu Zamfirii; � Rîmnicu Sărat: Nicoleşti, Tulburea, Măicăneşti; � Trotuş: Adjud; � Râmna: Jilişte, Răşcuţa; � Milcov: Răstoaca, Goleşti, Reghiu.

Calitatea apelor de suprafaţă – încadrarea în clase de calitate, este caracterizată în funcţie de rapoartele furnizate de programul WAT QUAL 2006, conform Ordinului 161/2006, pe o perioada de 3 luni – trimestrial. 3.2. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate � Rezultatele automonitorizării pentru luna iulie Brăila APM Brăila a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pentru luna iulie 2011 de la următorii agenţi economici: SNTFR “C.F.R – CĂLĂTORI” SA – PAE Făurei, SC” Marex” SA, SC” Vegetal Trading” SRL, SC” Promex” SA, SC” Tracon“ SRL, Compania de Utilităţi Publice – Brăila: Movila Miresii, Făurei, Ianca, Însurăţei, SC” Bona Avis ” SRL – Ianca. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente, au înregistrat depăşiri constatate din buletinele de analiză transmise ale indicatorilor monitorizaţi următorii agenţi economici:

♦ SC” Vegetal Trading” SRL: materii în suspensie; ♦ SC” Tracon“ SRL: consum biochimic de oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCOMn), materii în suspensie, reziduu filtrat la 1050C ; ♦ Compania de Utilităţi Publice – Brăila: Movila Miresii, Făurei, Ianca, Însurăţei: consum

biochimic de oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCOCr), materii în suspensie, azot total (Ntot), fosfor total (Ptot), azot amoniacal (NH4

+), substanţe extractibile cu solvenţi organici.


iulie 2011

28

Buzău APM Buzău a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna iulie 2011 de la următorii operatori economici: SC ROMCARBON SA Buzău (temperatură, pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, produse petroliere), SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău (pH, cloruri, CCO-Cr, CBO5, MTS, reziduu fix, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fenoli, substanţe extractibile, P total, detergenţi, Ca), SC CONTACTOARE SA Buzău(cianuri,Cr, pH), SC MARTELLI EUROPE SRL Buzău(pH, suspensii totale sulfaţi, sulfuri, azotiţi, azot amoniacal, CBO5, P total, Cl liber, detergenţi), DEPOUL CFR MARFĂ Buzău (extractibile, suspensii, pH, Cr hexavalent). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. Constanţa APM Constanţa a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna iulie 2011 de la 30 agenţi economici. În urma analizării buletinelor de analiză s-au constatat depăşiri ale limitelor admise la materii totale in suspensie( MTS). S-au semnalat depăşiri ale limitelor admise pentru apa din canalele navigabile şi la apa deversată în canalele navigabile CDMN şi CPAMN ale C.N. ADMINISTRAŢIA CANALELOR NAVIGABILE S.A., după cum urmează: • pentru apa din canalele navigabile s-au observat valori ale indicatorilor: -Temperatura cuprinsă între 25,14 şi 25,86 grade Celsius, faţă de limita admisă de max. 25 grade Celsius ; - Conductivitatea: 1523,40 µS/cm în amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 1000 µS/cm; - total substanţe dizolvate: 624,80 mg/l în amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 400 mg/l. - Cloruri: 235,16 mg/l în amonte Ecluza Năvodari, faţă de limita admisă de max. 200 mg/l.

• pentru apa deversată în canalele navigabile CDMN şi CPAMN s-au observat valori ale indicatorilor:

- Conductivitate:între 1047 şi 1896 µS/cm, faţă de limita admisă de max. 1000 µS/cm; - Alcalinitate: între 7,80 şi 8,60 mval/l , faţă de limita admisă de max. 7 mval/l; - Total substanţe dizolvate : între 419 şi 757 mg/l, faţă de limita admisă de max. 400 mg/l; - Duritate: între 21,84 şi 24,08 gr. durit., faţă de limita admisă de max.20 gr. duritate. Galaţi Automonitorizarea calităţii apelor uzate în luna iulie 2011 a fost realizată de către următorii agenţi economici, cu potenţial impact asupra mediului: S.C. Electrocentrale S.A.; S.C. INTFOR S.A.; ARCELORMITTAL: Deversare iaz Catuşa (surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), UOR (Produse auxiliare), ULP (LTG1 şi LSF), UPS, UPDES); Deversare Balta Mălina (surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), ULP, UPDES); SC APĂ CANAL SA. În urma analizării rapoartelor de Incercare, nu s-au constatat depăşiri ale limitelor admise. Vrancea APM Vrancea a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna iulie 2011 de la operatorii economici: SC VRANCART ADJUD (pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, fenoli, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile), SC ROMSEH TOOLS FOCŞANI (pH, suspensii, Cr3+, CN -, substanţe extractibile), SC ENET FOCŞANI ( pH, substanţe extractibile, temperatură, cloruri), SC VEF SA FOCŞANI (pH, suspensii, reziduu fix, Fe, substanţe extractibile), SC CUP – Sucursala Odobeşti(suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, fosfor total, detergenţi, substanţe extractibile), SC CUP – Sucursala Adjud (suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr,CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi, substanţe extractibile, fenoli, fosfor), SC CUP – Sucursala Panciu(suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri, detergenţi, substanţe extractibile), SC CUP – Sucursala Mărăşeşti(suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi substanţe extractibile), SC CUP Focşani (suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, azot total, detergenţi, substanţe extractibile, fosfot total). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la indicatorul amoniu la SC CUP – sucursala Odobeşti.


iulie 2011

29

� Rezultatele monitorizării efectuate de Laboratoarele APM/ARPM Galaţi Brăila În luna iulie 2011, laboratorul A.P.M Brăila a efectuat analize fizico-chimice la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC Complexul de Porci Brăila- platforma Baldovineşti, STX OSV Brăila SA. Rezultatele analizelor efectuate au scos în evidenţă faptul că valorile indicatorilor determinaţi se încadrează în limitele stabilite prin actele de reglementare, excepţie făcând conţinutul în fosfor total şi reziduu fix determinate la SC Complexul de Porci Brăila - platforma Baldovineşti, indicatori ce depăşesc limitele prevăzute în actele normative existente pentru anul 2011. Au fost planificaţi pentru a fi monitorizaţi 22 agenţi economici a căror ape rezultate din procesul tehnologic sunt deversate în canalizarea oraşului. Dintre aceştia, au fost monitorizaţi doar 13 agenţi economici, 6 agenţi economici având activitatea oprită temporar (SC Termoelectrica SA, SC Galmopan Industrie SA, SC Demopan SA, SC Greenville SRL, SC Muflonul SRL, SC Gold & Platin Danubius SRL), iar trei agenţi economoci nu au fost monitorizaţi datorită lipsei de carburanţi (SC Ana Prod SRL, com.Gemenele, SC Lido Com Prod SRL, com.Silistraru, Penitenciar Brăila). În urma determinărilor efectuate s-a constatat că SC Brailact SA a înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise la toţi indicatorii determinaţi, fapt pentru care, în vederea atenţionării şi luării măsurilor ce se impun, a fost trimisă adresă de înştiinţare, atât către agentul economic în cauză, cât şi către Comisariatul Judeţean Brăila al Gărzii Naţionale de Mediu. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri în principal la următorii indicatori monitorizaţi: fosfor total, reziduu fix, CBO5, CCOMn, suspensii totale şi substanţe extractibile. Buzău În luna iulie 2011, nu s-au efectuat analize fizico-chimice de către laboratorul APM la unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă. Au fost efectuate analize fizico-chimice, contracost, la următorii operatori economici: S.C. COLORSIND S.R.L, S.C. CONCIFOR S.A., S.C. INDUSTRIA FILATI BUZĂU S.R.L. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. Constanţa S-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul de mediu la următoarele unităţi care prezintă un potenţial impact asupra apelor de suprafaţă: SC GRAPHTEC DSIGN SRL; SC MAZURIA SRL MAMAIA HOTEL MODERN; SC SOMACO CONSTRUCT SRL; ASCENDOS SRL; SC ROCRIS SRL MAMAIA; SC SELGROS CASH &CARRY SRL; SC CARA COMPANY SRL;-SC GEOTUREXIM SRL; SC KIRAZOGLU CORPORATION SA; SC NUFARUL SA; SC ALPROF SA; HM LIMITED EXIM SRL; ADMINISTRATIA PORTURILOR CONSTANTA- DEPOZITUL DE DESEURI POARTA 6; SC REMAT SA; SC MINIERA MEDGIDIA SRL. S-au înregistrat depăşiri, în principiu la indicatorii: materii totale în suspensie (MTS). Deoarece aceste analize au fost efectuate la solicitarea agentilor economici, rezultatele înregistrate sunt proprietatea acestora, în conformitate cu procedurile din manualul calităţii, în curs de implementare în laboratorul A.P.M. Constanţa, în vederea acreditării în conformitate cu ISO 17025. Agenţii economici la care s-au înregistrat depăşiri au fost notificaţi conform prevederilor OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea adoptării măsurilor tehnice necesare şi repetării, ulterior, a analizei în vederea verificării încadrării indicatorilor în HG 188/2002, cu modificările şi completările ulteriore. Galaţi Laboratorul ARPM Galaţi a efectuat analize fizico-chimice ale calităţii apelor uzate la solicitarea agenţilor economici, pentru respectarea obligaţiilor incluse în autorizaţia de mediu: SC ARCELORMITTAL GALAŢI SA – HALDA ZGURĂ, SC ARCELORMITTAL GALAŢI SA – canal Mălina N-S, SPITAL PSIHIATRIE „Elisabeta Doamna”, SC SELGROS CASH&CARRY, SC AGROGAL SA, SC BRAPOLCONS SRL, SC FUNLAND SRL, SC CONSTRUCŢII AVRAM IANCU SRL, SC MARTENS SA, SC AGROJOR SRL. Conform ISO 17025/2005, analizele efectuate la solicitarea agenţilor economici sunt proprietatea acestora, drept pentru care rezultatele rapoartelor de încercare sunt confidenţiale. Tulcea În luna iulie 2011, s-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul A.P.M Tulcea la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC CARNIPROD SRL TULCEA, SC


iulie 2011

30

AQUASERV SA TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SC CONFECTIA SA TULCEA, SC COMPLEX DELTA. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au inregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi: supensii totale(SC CARNIPROD SRL TULCEA, SC AQUASERV SA TULCEA, SC COMPLEX DELTA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), extractibile(SC COMPLEX DELTA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), N-NH4(SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), CBO5 (SC AQUASERV SA TULCEA, SC COMPLEX DELTA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), CCO-Cr(SC AQUASERV SA TULCEA, SC COMPLEX DELTA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), detergenţi(SC AQUASERV SA TULCEA, SC COMPLEX DELTA, SC TEXTILE GEL&CO TULCEA, SPITALUL JUDETEAN TULCEA), cloruri(SPITALUL JUDETEAN TULCEA), Ptot (SC CONFECTIA SA TULCEA), NO2(SC AQUASERV SA TULCEA). Vrancea S-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul de mediu la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC VRANCART SA ADJUD, CUP SA - sucursala ADJUD, CUP SA FOCŞANI, CL GUGEŞTI, CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi: NH4 la CL GUGEŞTI, NH4, suspensii şi agenţi de suprafaţă la CUP SA – sucursala Adjud, NH4, suspensii şi agenţi de suprafaţă la CUP SA – sucursala Mărăşeşti; NH4, suspensii şi CCO-Cr la CUP SA – sucursala Panciu. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi: NH4, detergenţi, materii totale în suspensii la CUP SA – sucursala Adjud, CUP SA – sucursala Mărăşeşti; NH4 la CL GUGEŞTI ; CCO-Cr, NH4, materii totale în suspensii la CUP SA – sucursala Panciu. Depăşirile se datorează în general funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare şi capacităţii depăşite de epurare a staţiilor. Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE În Regiunea Sud-Est, pentru luna iulie 2011 verificarea nivelurilor de radioactivitate s-a realizat în reţeaua din judeţele Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Determinările s-au făcut pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, vegetaţie şi sol. Brăila Valorile înregistrate, la staţia automată de monitorizare, pentru doza gama se încadrează în limitele fondului natural. Buzău Valorile măsurate nu au depăşit limitele de atenţie pentru nici unul din factorii de mediu. Faţă de luna anterioară, valorile măsurate au fost comparabile ca ordin de mărime, neînregistrându-se diferenţe semnificative de la o lună la alta. Constanţa În luna iulie 2011, la Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Constanţa, toate valorile obţinute s-au încadrat sub Limitele de Notificare Operaţionale ale RNSRM, situându-se practic la nivelul fondului natural de radiaţii. La Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Cernavodă, cele 3 probe de aerosoli atmosferici pentru care s-au înregistrat depăşiri, au fost remăsurate conform procedurii de lucru, iar în urma remăsurărilor toate valorile obţinute s-au încadrat sub Limitele de Notificare Operaţionale ale RNSRM, situîndu-se practic la nivelul fondului natural de radiaţii. Galaţi Supravegherea nivelelor de radiaţii ale factorilor de mediu este realizată printr-o reţea formată din următoarele puncte: � pentru aerosoli atmosferici – platforma staţiei amplasată pe terasa ARPM Galaţi; � pentru depuneri atmosferice – platforma staţiei; � pentru ape:

• din Dunăre – zona Port Călători; • pentru Prut – zona localităţii Giurgiuleşti; • pentru sol şi vegetaţie – parcul din vecinătatea sediului ARPM Galaţi.


iulie 2011

31

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi. Comparativ cu valorile din luna anterioară s-au înregistrat valori medii lunare uşor mai ridicate la aerosoli atmosferici şi apă brută şi valori medii lunare mai scăzute la depuneri atmosferice. Tulcea În luna iulie 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi, atât în Tulcea cât şi în Sf. Gheorghe. Vrancea Radioactivitatea factorilor de mediu analizati in luna iulie 2011, s-a încadrat în limitele fondului natural. Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI Brăila În luna iulie 2011, conform programului de monitorizare a solului sub aspectul poluării chimice, s-au făcut prelevări în zonele expuse poluării de la depozitul ecologic Tracon, de lângă fostul depozit de deşeuri menajere de la Baldovineşti, unde acum solul este afectat şi de activitatea de creştere a animalelor. În funcţie de valorile procentului de carbon organic, după conţinutul de săruri solubile şi în funcţie de valorile pH-ului, probele de sol recoltate în punctele de prelevare de la Tracon, Baldovineşti, prezintă următoarele caracteristici:

� Atât la Baldovineşti cât şi la Tracon valorile pH-ului înregistreză o evoluţie crescătoare în adâncime, reacţia solului fiind slab alcalină, în profilul 0-20cm şi moderat alcalină la celelalte adâncimi;

� Conţinutul total de săruri solubile (CTSS) este mai ridicat la Baldovineşti decât la Tracon, valorile CTSS sunt specifice solurilor nesalinizate;

� Conţinutul în substanţă organică (Corg %) şi humus prezintă valori caracteristice pentru solurile uşor poluate.

Având în vedere notificările SC DIRECT SERVICE ECOLOGICS SRL, împuternicită de SC OMV PETROM SA privind proiectele „Servicii decontaminare sol şi apă freatică din depozitul OMV PETROM Ianca” respectiv „Servicii decontaminare sol şi apă freatică din depozitul OMV SA Brăila” aflate în procedură de reglementare, precum şi solicitările formulate de Corax-Bioner Yrt., APM Brăila a solicitat ANPM punctul de vedere privind stabilirea obiectivelor de remediere pentru sol şi ape subterane precum şi continuarea procedurii de reglementare a celor două proiecte. Ca urmare a recomandărilor ANPM cu privire la proiectul „Servicii de excavare şi tratare prin bioremediere ex-situ a solului contaminat din depozitul OMV PETROM S.A. Făurei”, APM Brăila a solicitat SC OIL DEPOL SERVICE, titularul proiectului, să prezinte avizul I.N.H.G.A.. Constanţa În luna iulie, au fost prelevate probe de sol în reţeaua de monitorizare internă:

- Arealul Năvodari- profunzime, - Fertinchim Năvodari-liziera profunzime, - Almet Năvodari-suprafaţă, - Almet Năvodari-profunzime.

Concentraţiile la indicatorii Cr total, Ni2+, Cu2+, Pb2+, Co2+, Zn2+ depăşesc valorile normale pentru tipul de sol “sol mai puţin sensibil”, în toate cele 4 puncte monitorizate, dar sunt situate sub pragul de alertă, conform Ordin 756/1997.

Galaţi Reţeaua de monitorizare a ARPM Galaţi este alcătuită din 11 puncte de monitorizare, amplasate astfel: DN 2B, Bariera Traian, Şantierul Naval Damen, DN 25, Sediu ARPM Galaţi, SC Seromgal, SC ArcelorMittal, Tirighina, Primăria Bereşti - Depozit Deşeuri Bâzanu, Primăria Tg. Bujor - Depozit Deşeuri Umbrăreşti, Depozit Deşeuri Moscu. În cursul lunii iulie 2011 au fost monitorizate următoarele puncte: DN 25 şi SEROMGAL, pentru care nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admisibile, conform OM nr. 756/1997. Au fost efectuate determinări la solicitarea agenţilor economici, pentru respectarea obligaţiilor incluse în autorizaţia de mediu, la: SC ARCELOR MITTAL SA – UCC 1, SC AGROGAL SRL, SC CONSTRUCŢII AVRAM IANCU SRL, SC MARTENS SA. Buzău, Tulcea şi Vrancea În luna iulie 2011 nu s-au efectuat analize de sol şi nu s-au făcut prelevări.


iulie 2011

32

Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN

În luna iulie 2011, în Regiunea Sud-Est, supravegherea nivelului de zgomot urban, s-a făcut în 44 de puncte de măsurare, în conformitate cu STAS 10009/1988:

Judeţ Număr puncte de măsurare

Brăila -

Buzău -

Constanţa 10

Galaţi 13

Tulcea 10

Vrancea 11

Total 44

Constanţa În cursul lunii iulie 2011 s-au efectuat măsuratori ale nivelului de zgomot urban, în 10 puncte de supraveghere stabilite conform “Reţelei de supraveghere fonică“ în judeţul Constanţa. Nu s-au constatat depasiri ale limitei maxime admisibile pentru zgomot. Galaţi În urma măsurătorilor efectuate s-au semnalat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil în 4 din cele 13 puncte de monitorizate conform STAS 10009/1988-Acustica urbană, după cum urmează: Bvd.G.Coşbuc–SC Berin SA, Piaţa Centrală Galaţi, Grădina Publică şi Faleza Inferioară a Dunării Galaţi. În această lună au fost înregistrate şi solicitări pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent continuu, pentru 26 agenţi economici. Tulcea În cursul lunii iulie au fost efectuate un număr de 10 măsurători ale nivelului de zgomot în municipiul Tulcea, alegerea punctelor de măsurare realizându-se în concordanţă cu prevederile STAS 6161/3-1982 (Determinarea nivelului de zgomot în localitatile urbane - Metode de determinare) şi STAS 10009/1988 (Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). În urma măsurătorilor efectuate nu s-au semnalat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil in punctele monitorizate. Vrancea In cursul lunii iulie 2011 s-au efectuat masurători ale nivelului de zgomot urban în 11 puncte de supraveghere stabilite conform “ Reţelei de supraveghere fonică “ in judeţul Vrancea. În urma măsurătorilor efectuate s-au constatat depăşiri ale nivelului echivalent de zgomot admisibil conform STAS 10009/1988, respectiv pe B-dul Bucureşti în zona SC VINCON SA, str. Tinereţii în zona Şcoala gen. nr. 10, B-dul Gării în zona Lic. Kogălniceanu, str. Ştefan cel Mare în zona Şcoala generală nr. 9, B-dul Unirii în zona sala Polivalentă. Brăila şi Buzău În luna iulie nu s-au efectuat măsuratori ale nivelului de zgomot urban. HĂRŢI strategice de zgomot şi Planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevãzut în cadrul celui de-al VI-lea Program de acţiune pentru protecţia mediului constã în reducerea numãrului de persoane afectate în mod regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un numãr de 100 milioane de persoane în anul 2000 cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% pâna în anul 2020. Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinutã de reglementãri legislative corespunzãtoare. Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în:

� reducerea nivelului de zgomot la sursã;


iulie 2011

33

� mãsuri urbanistice; � mãsuri de protecţie a construcţiilor şi clãdirilor; � protecţia directã a omului expus în mediu poluat fonic.

Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi. Până la sfârşitul anului 2008 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa; drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an; căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an, Porturile Galaţi şi Constanţa. Au fost finalizate planurile de acţiune pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa. Primăriile Municipiilor Galaţi şi Constanţa sunt autorităţile responsabile pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru aglomerărilor Galaţi, respectiv Constanţa. Documentaţiile pot fi consultate pe site-urile oficiale ale Primăriilor Galaţi şi respectiv Constanţa: http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Consiliul Local Municipal Constanţa a aprobat prin H.C.L.M. nr. 392/28.08.2009 „Planul de Acţiune privind reducerea zgomotului ambiental în municipiul Constanţa”. Planul de acţiune poate fi consultat pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Constanţa: http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Planul de acţiune privind reducerea nivelului de zgomot ambiental în Municipiul Galaţi a fost aprobat de către Consiliul Local Galaţi prin Hotărârea nr. 491 din 29.10.2009. Documentul oficial este postat pe site-ul Primăriei Municipiului Galaţi la adresa: http://www.primaria.galati.ro/portal/hotarari/011009/HCL%20491.pdf Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a realizat hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune pentru Portul Galaţi. Acţiunile pe care autoritatea intenţionează să le întreprindă în următorii 5 ani şi prevăzute în planurile de acţiune pentru portul Galaţi – zgomotul industrial, se referă la:

- efectuarea de măsurători periodice la limita de proprietate şi, dacă se înregistrează plângeri, în locuinţele petenţilor,

- utilizarea unor anvelope pentru mijloacele de transport. Ministerul Transporturilor – Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”- SA a realizat hărţile de zgomot şi Planurile de acţiune pentru tronsonul de cale ferată Palas – Saligny, Constanţa. Documentaţia a fost transmisă la Ministerul Mediului şi la ANPM şi este disponibilă la următoarea adresă: http://testcfr.infofer.ro/images/stories/file/zgomot/Anexa%203.3_Palas_Tren.pdf Compania Naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale S.A. a realizat hărti de zgomot pentru 268.3 km pentru sectoarele de drumuri naţionale care în anul 2006 au avut un trafic de peste 6000000 de treceri de vehicule precum şi hărtile de conflict identificate cu depăşiri ale nivelelor admisibile pentru Lzsn şi Ln. La nivelul Regiunii Sud-Est au fost identificate depăşiri ale nivelurilor de zgomot pentru următoarele sectoare de drumuri naţionale din judeţul Constanţa:

- Sector DN2A km 197+397 – km 199+900 oraşul Ovidiu; - Sector DN39 km 6+743 – km 7+707 localitatea Lazu; - Sector DN39 km 9+502 – km 10+582 localitatea Agigea.

Pentru aceste sectoare de drumuri naţionale a fost studiată ca măsură de reducere a zgomotului amplasarea de panouri antifonice, rezultând hărţile de diferenţă care evidenţiază efectele de reducere a zgomotului prin amplasarea de panouri antifonice.


iulie 2011

34

Verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planului de acţiune şi analizarea acestuia s-a făcut conform Anexei nr. 6: Cerinţe minime pentru planurile de acţiune din H.G. 321/2005, republicată. Urmare a analizării documentaţilor au fost solicitate clarificări şi punerea la dispoziţia publicului la o adresa web accesibilă a datelor conţinute în hărţile strategice de zgomot şi în planurile de acţiune, în conformitate cu art. 4, alin (17) şi art. 12 din HG 321/2005 republicată. Este necesară publicarea listei oficiale cu aglomerările, drumurile principale şi căile ferate pentru care vor trebui întocmite hărţi de zgomot până la data de 30 iunie 2012 şi planuri de acţiune până la data de 18 iulie 2013. Capitolul 7. PROTECŢIA NATURII ŞI ARII PROTEJATE

� Reţeaua naţională de arii naturale protejate şi Reţeaua NATURA 2000 (Directiva 92/43/CEE asupra conservării habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună şi Directiva 79/409/CEE privind protejarea păsărilor sălbatice modificată de Directiva 91/244/C, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE)

În vederea respectării prevederilor legislative specifice, la nivel regional, în cadrul APM-urilor locale, au fost analizate documentaţii şi s-au realizat verificări în teren ale amplasamentelor planurilor/proiectelor/activităţilor situate in interiorul sau în vecinătatea siturilor Natura 2000 (Arii speciale de protecţie avifaunistică – SPA şi Situri de importanţă comunitară – SCI) şi a ariilor naturale protejate de interes naţional, fiind emise după caz, avize sau declaraţii ale autorităţii competente cu monitorizarea acestora sau declanşându-se procedura de evaluare adecvată. La solicitarea operatorilor, în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, au fost analizate documentaţiile şi în urma verificărilor din teren, au fost emise declaraţii ale autorităţii competente cu monitorizarea siturilor Natura 2000. Pentru activităţi în cadrul ariilor naturale protejate unde acestea sunt permise, sau în afara lor, au fost analizate rapoartele la studiile de evaluare a impactului asupra mediului, în vederea autorizării. S-au realizat verificări ale amplasamentelor pentru toate obiectivele economice din localităţi ale căror teritorii administrative se suprapun diferitelor categorii de arii naturale protejate, din reţeaua naţională sau comunitară, sau pentru activităţi susceptibile de a genera impact asupra habitatelor sau speciilor de interes conservativ.

În judeţul Galaţi, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru armonizarea Planul Urbanistic Zonal al Pădurii Gârboavele cu cerinţele privind protecţia naturii şi a biodiversităţii, a fost organizată o vizită în teren pe teritoriul Pădurii Gârboavele. În judeţul Vrancea au fost realizate verificări în mod special pentru activităţile de exploatare a masei lemnoase în areale din cadrul Parcului Natural Putna Vrancea, în care această activitate este permisă de legislaţia în vigoare şi pentru activităţile de exploatare a agregatelor minerale, în mod deosebit din albia râului Siret, având în vedere integrarea unei însemnate părţi a acesteia în SPA Lunca Siretului Inferior (sit Natura 2000). În mod special au fost realizate verificări ale amplasamentelor pentru obiective sau pentru desfăşurare de activităţi în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0075 Măgura Odobeşti şi ROSCI0208 Putna-Vrancea/ROSPA0088 Munţii Vrancei/Parcul Natural Putna Vrancea, ROSCI0216 Reghiu Scruntar/Rezervaţia naturală 2.820 Pădurea Reghiu-Scruntaru şi ROSCI0026 Cenaru /Rezervaţia naturală 2.815. Pădurea Cenaru, atribuite în custodia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea. În decada a doua şi a treia a lunii iulie, APM Vrancea a participat în cadrul comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor produse de urşi în gospodării din localitatea Tipau, comuna Spulber.

� Regulamentul (CE) nr.1497/2003 care amendează Regulamentul Parlamentului european şi al Consiliului nr. 339/97 referitor la protecţia speciilor de faună şi floră sălbatice prin reglementarea comerţului cu acestea şi Regulamentul (CE) nr. 349/2003 privind suspendarea introducerii în Comunitatea Europeană a anumitor specii de faună şi floră sălbatică

În cadrul Regiunii Sud Est, în luna iulie au fost emise 14 autorizaţii în baza Ordinului 410/2008: 3 autorizaţii de mediu pentru fonduri de vânătoare de pe teritoriul judeţelor Tulcea(2) şi Galaţi(1), 11 autorizaţii pentru activitatea de pescuit la Marea Neagră dincolo de izobata de 20 m în judeţul Tulcea.


iulie 2011

35

� Evaluare specii de animale strict protejate

Având în vedere că derogările de la măsurile de protecţie acordate de către statele membre UE sub Directiva Habitate trebuie să fie detaliat justificate, s-a cerut AJVPS Brăila să susţină numărul maxim de intervenţie propus pentru perioada 2011-2012 la speciile de carnivore mari şi pisică sălbatică, deoarece este singurul gestionar de fonduri cinegetice din judeţ care a solicitat cotă de recoltă pentru specii protejate, respectiv 4 exemplare de pisică sălbatică. În cadrul proiectului Life/08/NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali” s-au derulat acţiuni de instalare la ferme de creştere a animalelor sau la culturi agricole a dispozitivelor şi sistemelor, sau de aplicare a metodelor de reducere a conflictelor dintre oameni şi urşi. Urmare a intensificării atacurilor urşilor la gospodării din localitatea Tipau, comuna Spulber, au fost instalate sisteme de garduri electrificate şi dispozitive de respingere/îndepărtare a urşilor.

� Grădini zoologice (Directiva 99/22/CEE privind grădinile zoologice) ARPM Galaţi a realizat şi centralizat situaţia privind Fişele de evidenţă pentru trimestrul II pentru grădini zoologice, acvarii, centre de reabilitare din Regiunea Sud Est. Informaţiile centralizate privind speciile de animale aflate în captivitate, starea şi numărul acestora sunt preluate şi verificate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în vederea actualizării fişelor de evidenţă a fiecărei grădini zoologice şi fiecărui acvariu public. Administratorul parcului zoologic din Brăila, SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor SA Brăila a fost informată cu privire la Infograma Reprezentantei Permanente a României la Uniunea Europeană nr. 6044/20.06.2011, precum şi scrisoarea din 17.06.2011 a Fundaţiei Born Free referitoare la situaţia Grădinilor Zoologice din România, care contravin prevederilor Directivei 99/22/CE privind grădinile zoologice. Fundaţia Born Free realizează o evaluare independentă, extinsă la aproape toate statele membre ale UE, cu privire la nivelul implementării şi aplicării prevederilor europene în acest domeniu. În anul 2009 au fost evaluate grădinile zoologice din România, prin investigaţii realizate în 10 locaţii, printre care şi Parcul Zoologic Brăila, iar raportul realizat a fost lansat în luna februarie a.c. în cadrul Parlamentului European.

� Informare şi conştientizare în privinţa protecţiei naturii şi a ariilor naturale protejate În contextul acţiunii “Campanii pentru cetăţeni”, ARPM Galaţi a organizat întâlniri cu reprezentanţii administraţiilor publice locale din oraşul Târgu Bujor şi comuna Scânteieşti de pe teritoriul oraşului Târgu Bujor.

Întâlnirile au avut drept scop prezentarea principalelor atribuţii stabilite conform prevederilor legale pentru ARPM şi Garda de Mediu, prezentarea obligaţiilor ce revin autorităţilor publice locale în domeniul gestiunii deşeurilor, al protecţiei naturii şi al calităţii aerului, precum şi prezentarea sancţiunilor ce se pot aplica

pentru încălcarea prevederilor legale în aceste domenii.

Ca element de noutate, odată cu declanşarea campaniei de informare privind ambrosia, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pentru prima oară în judeţul Galaţi ARPM Galaţi a atras atenţia asupra efectelor pe care polenul generat de ambrosie (Ambrosia artemisiifolia) îl poate avea asupra persoanelor alergice şi asupra culturilor agricole.

Rezultatele acestei campanii au constat în:

� organizarea unei întâlniri la sediul ARPM Galaţi în vederea stabilirii de măsuri pentru prevenirea răspândirii acestei plante invazive şi a conştientizării efectelor pe care

polenul generat îl poate avea asupra persoanelor sensibile;


iulie 2011

36

� informarea autorităţilor publice locale (Instituţia Prefectului Galaţi, primării, Consiliul Judeţului Galaţi) şi realizarea de materiale informative (pliante, afişe) ce conţin informaţii preluate din baza de date dedicată speciilor invazive - DAISIE) referitoare la ecologia ambrosiei, metode de prevenire şi combatere a acesteia;

� publicarea pe pagina de internet a ARPM Galaţi a unui anunţ public referitor la ecologia şi răspândirea ambrosiei (Ambrosia artemisiifolia);

� publicarea unui articol în cotidianul „Viaţa liberă” referitor la efectele polenului de ambrosie asupra persoanelor sensibile;

� difuzarea unui reportaj la postul „Realitatea TV – ştirile locale Galaţi Brăila”.

La solicitarea diverşilor agenţi economici în baza documentelor privind carantina fitosanitară asupra unor culturi de cereale, APM Tulcea a emis acceptul pentru arderea miriştilor. Pentru perioada 11.07-15.07.2011, APM Brăila a emis acceptul pentru administrarea de produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice de către 2 operatori economici, pe o suprafaţă totală de 1508ha din UAT Stăncuţa, cu menţinerea unei zone de protecţie cu lăţimea de 400 m faţă de culturile învecinate şi digul Dunării şi condiţia respectării legislaţiei în domeniu.

� Proiecte cu finanţare naţională /europeană

În cadrul proiectului „SALVAŢI aria protejată Pădurea Gârboavele”, ARPM Galaţi a participat la dezbaterea publică ce a avut ca subiect de discuţie conţinutului planului de management al ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele. În cadrul întâlnirii au fost punctate aspecte referitoare la necesitatea îmbunătăţirii conţinutului planului de management în concordanţă cu dublul statut de protecţie al ariei naturale protejate Pădurea Gârboavele. Capitolul 8. GESTIUNE DEŞEURI În conformitate cu obiectivele stabilite în planul de măsuri prioritare pentru anul 2011, în luna iulie au fost întreprinse următoarele acţiuni:

� Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 99/31/CE privind

depozitarea deşeurilor - monitorizarea măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, cu respectarea cantităţii maxime de 2.740.000 t în anul 2011

În Regiunea Sud-Est mai sunt în operare 12 depozite urbane neconforme clasa „b” care vor sista etapizat depozitarea până la 16 iulie 2017, conform tabelului următor:

Judeţ Denumire depozit Operator An

închidere

Act de reglementare

deţinut Constanţa Depozit Medgidia Primăria Medgidia 2006 -

Constanţa Depozit deşeuri Cernavodă S.P.C.G. Cernavodă 2012 În procedură de

autorizare

Constanţa Depozit Techirghiol GOSSERV Techirghiol 2012 -

Galaţi Tirighina-Galaţi SC ECOSAL PREST SA 2014

Acord integrat de mediu

nr.12/04.09.2006

Constanţa Depozit deşeuri Basarabi Primăria Murfatlar 2015 În procedură de

autorizare

Tulcea Măcin SPGCL- Primăria Măcin 2016 8177/27.04.2011

Brăila Făurei Consiliul Local Făurei 2017 9/16.01.2008

Buzău Depozit mixt municipal Rm.

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau 2017 235/18.10.2010


iulie 2011

37

Sărat/Rm. Sărat

Galaţi Rateş-Tecuci SC TERMSAL SA 2017 284/30.10.2008 Tulcea Sulina ASPL Sulina SRL 2017 876/16.05.2008

Vrancea Depozit mixt Haret-Mărăşeşti

I.L.G.O. S.A Mărăşeşti 2017

84/ 9.042009, reviz.in

31.07.2009

Vrancea Depozit orăşenesc Adjud/Adjud URBIS S.A. Adjud 2017 72/ 6.04.2009

Lunar, pe baza raportărilor transmise de operatorii depozitelor şi de către agenţii de salubritate se monitorizează cantităţile de deşeuri depozitate în depozitele urbane neconforme. În primele 7 luni ale anului au fost eliminate prin depozitare aproximativ 480.000 t de deşeuri municipale atât în depozitele conforme cât şi în cele neconforme. În Regiunea Sud Est sunt în operare 7 depozite conforme de deşeuri municipale, a căror situaţie aferentă fiecărui judeţ este următoarea:

Judeţul Localizare depozit Operator Autorizaţia de mediu

Brăila

Sat Muchea, şos.Brăila-Focşani, km 79+439m

SC Tracon SRL Brăila

AIM nr. 2/6.10.2005 Valabilitate 5.10.2010

In procedura de reautorizare la ARPM Galati

Buzău Com. Gălbinaşi SC RER Servicii Ecologice SRL

AIM nr. 24/2.11.2006 reactualizată în 22.10.2007,

valabilitate 21.10.2017

Constanţa

Zona industrială oraş Ovidiu, DJ

87 Ovidiu-Poarta Albă

SC Tracon SRL Brăila


In procedura de revizuire la ARPM Galati

Com. Costineşti, sat Schitu

SC Iridex Group Import Export SRL

Bucureşti


Albeşti-Mangalia, DJ 391, la 6,5km de mun. Mangalia

SC Eco Gold Invest SA


Incinta Port Constanţa

SC Iridex Group Import Export SRL

Bucureşti

AIM 4/23.06.2008 Valabilitate 22.06.2018

Tulcea Zona Vărărie, str. Taberei fn

SC Ecorec SA Bucureşti


In procedura de revizuire la ARPM Galati

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi

deşeurile de ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/CE

Începând cu 14 aprilie 2011, a intrat în vigoare Hotărârea 247/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, act normativ ce rmăreşte clarificarea responsabilităţilor tuturor factorilor (operatori economici, autorităţi locale, cetăţeni) implicaţi în procesul de gestionare a ambalajelor şi a deseurilor de ambalaje. Autorităţile publice locale au obligaţia să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze activitatea de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie, inclusiv a deşeurilor periculoase de ambalaje, prin intermediul serviciului public de salubrizare sau prin intermediul unui colector autorizat, astfel încât să se obţină cel puţin trei fracţii, respectiv hârtie/carton, plastic şi metal, sticlă. Modalitatea prin care se va realiza colectarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie, precum şi


iulie 2011

38

data la care aceasta va fi funcţională se va adopta prin act normativ de către autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ teritoriale. În 137 de localităţi din regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă, metal) de la populaţie. Cele mai importante progrese în extinderea sistemului de coelctare selectivă au fost înregistrate în judeţele Buzău ( 58 de localităţi) şi Vrancea ( 50 de localităţi). Lista agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea/ reciclarea/ valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje poate fi consultată pe site-ul ARPM Galaţi, la secţiunea „deşeuri de ambalaje”, http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/deseuri-7.

� Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

- monitorizarea atingerii ratelor de colectare, reutilizare, valorificare şi reciclare, prevăzute în Tratatul de Aderare pentru anul 2010 În Regiunea Sud Est există 63 de agenţi economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, din care 14 sunt agenţi de salubritate. Detalii privind punctele de lucru autorizate puteţi afla accesând http://arpmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_echipamente_electrice_si_electronice-28 În ceea ce priveşte tratarea DEEE, în Regiunea Sud Est sunt 5 agenţi autorizaţi pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în judeţele Buzău, Constanţa, Tulcea şi Vrancea. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - a primit în 2009 autorizaţia de mediu pentru colectarea şi tratarea DEEE. Instalaţia este alcătuită din următoarele linii tehnologice: linie pentru tratarea aparatelor de uz casnic de mici dimensiuni şi a aparatelor de uz casnic de mari dimensiuni, linie pentru tratarea echipamentelor ce conţin tuburi cinescopice (televizoare şi monitoare), instalaţie pentru tratarea cablurilor electrice şi a plăcilor de circuit imprimat; capacitatea maximă de tratare a fabricii este de 24,893 t/oră.

SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

La Ţinteşti, în judeţul Buzău a fost deschisă de către SC GREEN LAMP RECICLARE SRL fabrica de tratare a bateriilor şi echipamentelor de iluminat, singura unitate de tratare a deşeurilor de echipamente de iluminat uzate din România. Tehnologia de ultimă generaţie pe care o utilizează, permite tratarea tuturor deşeurilor provenite din echipamente de iluminat uzate şi în acelaşi timp recuperarea mercurului provenit din pudra fluorescentă colectată din lămpile fluorescente şi becurile cu vapori de mercur şi din lămpile cu descărcare de intensitate înaltă (HID). SC GREMLIN COMPUTER SRL Constanţa - a obţinut în anul 2008 autorizaţie de mediu pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Societatea deţine mai multe linii tehnologice de tratare astfel:


iulie 2011

39

- instalaţie de tip MEWA destinată tratării automate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, având o capacitate de 10000 tone/an; - instalaţie de tratare televizoare şi monitoare cu o capacitate de 1962 t/an; sticla rezultată în urma procesului este prelucrată în instalatia de reciclare a sticlei; - instalaţie de reciclare sticlă cu o capacitate de 157680 t/an; - instalaţie de tratare a echipamentelor frigorifice cu o capacitate de 1688 t/an

Hala pentru stocarea DEEE - SC GREMLIN COMPUTER SRL

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz

În Regiunea Sud Est există un număr de 48 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi/sau tratarea vehiculelor scoase din uz. Lista agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea/ tratarea vehiculelor scoase din uz este actualizată periodic şi poate fi consultată accesând http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/deseuri-7, la secţiunea „ Vehicule scoase din uz” Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului pentru Mediu a lansat din 16 martie 2011, a şaptea sesiune a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2011. Acest program se adresează persoanelor fizice, persoanelor juridice sau operatorilor economici fără personalitate juridică, care deţin în proprietate un autovehicul uzat înmatriculat pe numele său. Începănd din 16 martie 2011, persoanele fizice care deţin autoturisme mai vechi de 10 ani se pot adresa firmelor colectoare, în vederea casării acestora. De asemenea, persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale se pot înscrie în Programul RABLA 2011, începând cu data de 21 martie. Obiectivul acestui Program vizează diminuarea poluării prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi cu nivel de poluare ridicat. In anul 2011, pentru acest program este alocată suma de 228 milioane lei, sumă care asigură casarea a 60.000 de autoturisme. Ca şi în 2010, cei care casează maşinile primesc un tichet cu valoarea de 3.800 lei. De asemenea, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou se pot utiliza unul, două sau cel mult 3 tichete valorice. Lista producătorilor, importatorilor de autoturisme şi distribuitorilor autorizaţi să participe în anul 2011 la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, precum şi cea a operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz sunt publicate pe site-ul AFM, www.afm.ro, îin cadrul secţiunii „Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2011". La nivel de regiune 33 colectori autorizaţi participă la programul “Rabla” pentru 2011 şi au încheiat protocol de distribuire a tichetelor valorice:

Nr. crt

Judeţ Operator

1. Brăila Mioriţa Com SRL . BRAILA 2. APAN AUTO S.R.L. BRĂILA 3. Buzău AUTOMAX EXPRESS S.R.L. BUZĂU 4. MSD COM SRL Buzău


iulie 2011

40

5. RematHolding CO SRL pct de lucru Buzău 6. FRY YNNA AUTO S.R.L. BUZĂU 7. AUTOGLOBAL COMPACT SRL,. Poşta Câlnău 8. Romrecycling SRL, pct.de lucru Buzău 9. Auto Rolla Service SRL Vadu Păşii 10. PUIU SERVICE 2000 SRL Valea Râmnicului 11. Constanţa RECSAL S.R.L. OVIDIU 12. VMB LUX SONOR SRL Constanţa 13. RESORT METAL SRL com. Lumina 14. RECYCLING MAT SRL Mangalia 15. Galaţi GILDA S.R.L. GALAŢI 16. BANDIT AUTOREC S.R.L. GALAŢI 17. IRICAD S.R.L. GALAŢI 18. IRICAD SRL com Vânători 19. NALBA S.A. GALATI 20. LEGION GUARD SRL Tecuci 21. REMAT SCHOLZ SRL filiala Moldova 22. REMAT SA Galaţi 23. Tulcea REMAT TULCEA S.A. TULCEA 24. REMAT TULCEA com Baia 25. REMAT TULCEA S.A , oraş Măcin 26. REMAROM INTERNATIONAL SA Tulcea 27. Vrancea AUTO MARIUS S.R.L. FOCŞANI 28. REMAT VRANCEA S.R.L. FOCŞANI 29. GETEOR INVEST COM S.R.L. FOCŞANI 30. AUTO MOND SRL Focşani 31. REMAT SA Iaşi, pct. de lucru Focşani 32. REMAT SA Iaşi, pct. de lucru Adjud 33. PAN JUNIOR SRL, com Garoafa

La nivel de regiune, 17 Dealeri participă la programul “Rabla” pentru 2011 şi au încheiat contracte. Lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.afm.ro

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

În Regiunea Sud Est există doi agenţi economici autorizaţi pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase: SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTANŢA şi SC PROD IMPORT CDC SRL Tulcea. SC CAZACIOC & CO SNC din localitatea Smârdan, judeţul Tulcea este autorizat pentru incinerarea deşeurilor de origine animalieră. În cadrul SC LAFARGE CIMENT SA (ROMANIA) Sucursala Medgidia se asigură preluarea în vederea coincinerării a numeroase tipuri de deşeuri. Deşeurile provin atât de la generatori din judeţul Constanţa, cât şi de la operatori economici din alte judeţe. Stadiul autorizării, precum şi tipurile de deşeuri ce sunt acceptate în aceste instalaţii sunt prezentate în tabelul următor:

Judeţ Operator economic Autorizatie de mediu Tipuri de deşeuri acceptate

Constanţa

Lafarge Ciment (Romania) SA – Punct de lucru Medgidia Str. Poporului nr.1, localitatea Medgidia Persoana contact Ghiuzide Curtasan [email protected]

AIM nr.1/19.01.2006 rev. 21.03.2011, valabilă până la 31.12.2013 emisă de ARPM Galaţi (revizuită în 29.05.2009)

Conform AIM- deşeuri periculoase şi nepericuloase


iulie 2011

41

Constanţa

SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTANTA, localitatea Lumina Comuna Lumina, SOLA A314/1/1 Telefon 0241.760575 Fax 0241.760576 e-mail [email protected]

AIM nr.2/13.02.2009 rev. 20.09.2010, valabilă până la 12.02.2019

clasa18 –deşeuri rezultate din activităţi sanitare, din activităţi veterinare şi/sau cercetări conexe, alte tipuri de deşeuri clase de deşeuri 01, 02, 03, 04, 05, 06,07, 08, 09,10,11,12, 13,14,15, 16, 19, 20

Tulcea

SC Prod Import CDC localitatea Altân Tepe com Stejaru telefon/fax 0240 548231

7095/10.02.2006 revizuită în data de 07.05.2008 APM Tulcea în procedură de autorizare

18.01.01-obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03) 18.01.02-fragmente şi organe umane, inclusiv recipienţi de sange şi sânge conservat 18.01.03*-deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.01.04- deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.01.07-chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06 18.01.09-medicamente citotoxice si citostatice, 18.02.01-obiecte ascuţite(cu excepţia 18 02 02) 18.02.02*- deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.02.03- deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.02.06- chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05 18.02.08-medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07 02.01.02-deşeuri de ţesuturi animale;


iulie 2011

42

02.01.04- deşeuri de materiale plastice; 02.02.02- deşeuri de ţesuturi animale 02.02.03- materii care nu se pretează consumului sau procesării; 02.05.01-materii care nu se pretează consumului sau procesării 02.06.01- materii care nu se pretează consumului sau procesării 02.01.01-nămoluri de la spălare şi curăţare

Tulcea

SC CAZACIOC & CO SNC localitatea Smârdan tel/fax 0240571429 Cazacioc Niculae

AIM 2/26.04.2011, valabilă până la 25.04.2021

02 01 02- deşeuri de ţesuturi animale, 02 02 02- deşeuri de ţesuturi animale, 02 02 03-materii care nu se pretează consumului sau procesării

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 91/157/CEE privind bateriile şi

acumulatoarele care conţin anumite substanţe periculoase În Regiunea Sud Est, 112 societăţi comerciale sunt autorizate pentru colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, portabili, auto sau industriali şi doar un singur agent economic autorizat pentru tratarea acestora, respectiv, SC SETCAR SA Brăila. Capitolul 9. POLUĂRI ACCIDENTALE În luna iulie 2011, în Regiunea Sud-Est s-au înregistrat următoarele poluari accidentale şi incidente de mediu: Brăila În perioada 5-7 iulie 2011 s-a produs o poluare cu produs petrolier(22 avarii) la SC Conpet SA Ploieşti – sectorul de operare Bărăganu, conducta 20” Bărăganu – Oneşti, zonele Ioneşti, Ianca, Zăvoaia, Gradiştea. A fost afectat factorul de mediu sol. Pentru remedierea efectelor poluării s-a procedat la golirea zestrei conductei neutilizată din anul 2008, au fost efectuate lucrări de reparaţii la conductă pe întreg tronsonul în vederea repunerii în funcţiune, în toate punctele avariate. Au fost predate zonele poluate societăţii SC Envirotech SRL Constanţa, în vederea efectuării lucrărilor de ecologizare şi de readucere a terenurilor afectate la starea iniţială. A fost afectat aproximativ 4700 mp teren cultivat, izlaz şi cca. 20 mp canal desecare. Constanţa Nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra factorilor de mediu. În luna iulie 2011, la APM Constanţa au fost anunţate următoarele incidente: În data de 07.07.2011 ora 12.15, s-a produs un incident de poluare cu produs petrolier în zona de intrare in portul Mangalia, cauzată de apariţia unor pelicule de hidrocarburi în strat foarte subţire (irizaţii) de culoare cenuşiu deschis, suprafaţa afectată nefiind precizată. Centrul Maritim de coordonare Constanţa a dispus trimiterea unei nave de intervenţie aparţinând ARSVOM Constanţa, cu produs absorbant la bord, însă datorită intensificării vântului, apariţiei valurilor şi a fenomenului de dispersie a irizaţiilor în apa mării, acestea nu au mai fost observate, drept pentru care, nava nu a mai intervenit. In data de 16.07.2011 ora 22.00, s-a produs o poluare cu produs petrolier în zona Poarta Albă, borna 34 pe traseul conductelor de ţiţei ce aparţin SC CONPET SA, cauzată de tentativa de furt prin


iulie 2011

43

montarea unei instalaţii artizanale de 1” cu robinet. A fost afectată o suprafaţă de sol de cca 2-3 mp. S-a intervenit pentru remedierea avariei, prin îndepărtarea instalaţiei infracţionale şi sudarea conductei. S-au aplicat absorbanţi pentru remedierea solului afectat. S-a luat legătura cu proprietarul culturii (floarea soarelui) în vederea întocmirii actelor de constatare a daunelor. In data de 25.07.2011 ora neprecizată, s-a produs o poluare cauzată de un incendiu care a izbucnit la bordul navei FGM EUROPE acostat în Şantierul Naval Midia. Nava terminase lucrările de reparaţii. S-a intervenit cu pompierii de la ISU Dobrogea (4 maşini), pompierii şantierului, iar din larg cu remorcherul ADJUD-1. Incendiul a fost stins, nu au existat victime omeneşti şi nici poluarea acvatoriului. Buzau, Galaţi, Tulcea şi Vrancea - În luna iulie 2011, nu s-au semnalat poluări accidentale. Capitolul 10. CHELTUIELI DE MEDIU Investiţiile în domeniul mediului făcute de autorităţi publice locale şi/sau agenţi economici sunt prezentate pentru luna anterioară.

Judeţ Realizări (mii lei)- iunie 2011

Total Surse proprii/ Agenţi

economici

Buget local Buget stat Alte surse

Brăila 15079,303 - - 15079,303 -

Buzău 2896,672 86,452 1609,06 599,06 602,1

Constanţa 365200,43 365200,43 - - -

Galaţi 864,102 864,102 - - -

Tulcea - - - - -

Vrancea 9720,85 1778 - 5631 2311,85 Fonduri

TOTAL 393761,35 367928,98 1609,06 21309,363 2913,95

Întocmit G. Hanţă Şef Serviciu Monitorizare M. ARFIRE

raport lunar privind starea mediului în regiunea sud - estapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents