raport la blantul de mediu nivel 1 -...
TRANSCRIPT
1
-----------------------------------------------------------------------
RAPORT LA BLANTUL
DE MEDIU NIVEL 1
TITULAR
S.C. SORAGMIN S.R.L.
Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni în vederea
decolmatarii, reprofilarii si recalibrarii albiei raului Siret, comuna Movileni,
judeţul Galati
------------------------------------------------------------------------------
2
I. Introducere
Urmare a degradarii din ce in ce mai accentuate a factorilor de mediu cu rol de suport
pentru societate, atat la nivel local, regional cat si la nivel continental, Uniunea Europeana a
implementat o serie de masuri si politici cu scopul de a incetinii si stopa in timp acest
fenomen de degradare a mediului natural. Politica comunitara vine astfel in intampinarea
tratatelor si conventiilor internationale ce urmaresc mentinerea potentialului de suport natural
al mediului astfel incat sa se incadreze in termenele „Dezvoltarii durabile” ca deziderat ce
priveste societatea in ansamblul.
Pentru a pune in practica dezideratele ce tin de “Dezvoltarea durabila”, Uniunea
Europeana aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecţie a mediului din lume,
elaborate de-a lungul anilor. Principalele priorităţi ale momentului actual sunt protejarea
speciilor pe cale de dispariţie şi a habitatelor şi utilizarea cât mai eficientă a resurselor
naturale. Atingând aceste obiective se poate contribui la creşterea economică, prin încurajarea
inovării şi a spiritului antreprenorial.
Avand în vedere dezvoltarea progresiva a legislatiei de mediu din România, in
contextul liberalizarii si diversificarii activitatilor economice, incepand cu anul 1997 a intrat
in vigoare ordinul Nr. 184 din 21 septembrie pentru aprobarea Procedurii de realizare a
bilanturilor de mediu, cu scopul de a se putea cuantifica impactul potential de mediu in cadrul
procedurilor de emitere a autorizatiei de mediu.
Având în vedere poziția proiectului cu obiectivul economic declarat la limita sud -
estica a județului Galati într-o zona de intersecție a unor principale unitati geomorfologice de
tranzit, implicațiile ce deriva de aici sunt pe măsura obiectivelor ce se urmăresc pentru aceasta
investiție.
Astfel prezentarea impactului asupra biodiversității ca element cheie într-un studiu de
impact, este o condiție sine qua non pentru dimensionarea optimă a modificărilor ce apar
în buna funcționare a ecosistemelor. De aici derivă că perturbarea schimburilor de materie,
energie și informație din natura, induce o serie de efecte care, se pot întoarce împotriva celui
ce le-a generat, daca acesta nu respecta conditiile de mentinere a integritatii factorilor de
mediu.
Raportul la Bilantul de mediu nivel 1 pentru proiectul Decolmatarea, reprofilarea si
recalibrarea albiei raului Siret prin exploatare agregate minerale din perimetrul Movileni,
3
comuna Movileni, judetul Galati” a fost solicitat de Agentia pentru Protectia Mediului Galati
prin adresa 14921/02.08.2013, ca urmare a necesitatii revizuirii Autorizatiei de mediu nr.
118/28.06.2012, pe care titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. o detine.
Beneficiarul prezentei documentatii este S.C. SORAGMIN S.R.L., societate cu
raspundere limitata, cu capital privat, cu sediul social in Satul Salcioara, comuna Banca,
judetul Vaslui.
Bilanţul de mediu de nivel 1 este o diagnoză a sistemelor tehnice efectuată de un
operator situat în interiorul sistemului. Acesta prezintă amplasamentul, procesele care se
desfăşoară în unitate, dotările acesteia, utilităţile folosite şi dimensionează bilanţurile de
materiale, cel mai frecvent, prin tehnici de bilanţare şi mai rar prin măsurători şi analize.
Această dimensionare se realizează cu scopul de a evidenţia toţi efluenţii sub aspectul naturii,
debitului şi concentraţiei tuturor componenţilor. Se apreciază dotările şi activităţile unităţii
privitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor, la securitatea şi sănătatea în muncă şi la pază.
Pornind de la dimensionarea efluenţilor se analizează potenţialul lor impact asupra factorilor
de mediu şi se stabilesc riscurile. Conţintul activitătilor în metodologia Bilanţului de mediu de
nivel 1 este reglementat în Ord. MMGA nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de
realizare a bilanţurilor de mediu.
4
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMNETULUI SI LOCALIZAREA
2.1. Localizare si topografie
Proiectul propus pentru revizuire Autorizatie de mediu este exploatarea agregatelor
minerale din perimetrul temporar Movileni în vederea decolmatarii, reprofilarii si recalibrarii
albiei raului Siret, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.
Comuna Movileni pe teritoriul careia se desfasoara activitatea este situata in
extremitatea vestica a judetului Galati avand ca vecini din punct de vedere administrative
patru commune si municipiul Tecuci.
Astfel comuna Movileni se invecineaza:
la nord cu aria administrativa a comunei Cosmesti;
la est cu comunele Barcea, Draganesti si municipiul Tecuci;
la sud-est comuna Umbraresti;
iar la vesti cu raul Siret
Suprafata administrativa a comunei Movileni este de 40,05 km2, cu o altitudine de 45
m. Totodata in componenta Comunei Movileni, pe teritoriul careia se afla amplasamentul este
satul Movileni cu o populatie totalizata de 3269 de locuitori.
Perimetrul are o formă poligonală neregulata având o suprafaţa de 51586 mp
(calculată din coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 4 puncte cu coordonate
STEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.
Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni
Pct. X Y
1 476 259 683 906
2 475 669 683 958
3 475 734 683 840
4 476 144 683 821
Accesul la amplasamentul analizat se face din DN 25 Tecuci - Galati, pe drumul
judetean D.J. 252 ce asigura legatura intre localitatile Barcea, Movileni si Furceni, dupa care
se foloseste un drum local de legatura (de 5 km) pana la zona de exploatare.
5
Încadrarea in teritoriu administrative a Comunei Movileni pe teriotriul careia se afla amplsat perimetrul
Perimetru Movileni
Aria administrativa a comunei Movileni
Umbraresti
Cosmesti Tecuci
Barcea
Draganesti
6
2.2. Geologie si geomorfologie
Geomorfologia
Obiectivul este situat în albia minoră a râului Siret şi are o litologie alcătuită din
pietrişuri fluviatile rulate.
Din punct de vedere geomorfologic Campia Siretului Inferior se afla pozitionata in
extremitatea nord-estica a Campiei Romane fiind o campie de subsidenta, ce are ca vecini
Campia Tecuciului si Campia Ramnicului.
Câmpia de subzistenţă, a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin zone
mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de a-şi
schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind in schimb
sărăturile.
Prezenţa meandrelor, lipsa teraselor şi a albiilor mlăştinoase indică fenomenul de
tasare tectonică şi in perioada actuală.
Principalele procese care se intalnesc in zona de studiu- Localitatea Movileni, Județul
Galati si care afecteaza in mare parte mediul natural sunt:
Alunecarile de teren. Acestea se produc în timpul precipitaţiilor de tip torenţial sau
într-un interval de timp scurt după momentul umectǎrii sau îmbibării materialului
argilos
Eroziuna. Teritoriul comunal fiind preponderent atribuit activităţilor agricole şi ca
urmare a condiţiilor de sub strat (soluri afânate, roci nisipoase, loessuri), modelarea
pricinuită de apele provenite din precipitaţii, care nu reuşesc să se infiltreze sau apa în
momentul infiltrării, determină o anumită acţiune de spălare în suprafaţă.
Jumătatea vestică a teritoriului administrativ al comunei se află în Câmpia Siretului,
în zona de luncă, ce reprezintă o câmpie aluvială holocenă de divagare, cu aspect de albie
majoră, puternic adâncită datorită mişcărilor de subsidenţă, având o înclinare evidentă in
direcţia de curgere a râului. Formată dintr-un şes larg şi terase locale de luncă, este un relief
tipic de acumulare, format de Siret şi afluenţii lui de pe stânga şi dreapta. Debitul apreciabil
pe care-l are, ca şi bogatele aluviuni, au înălţat patul albiei, ceea ce a dus la împotmolirea lui
pe stânga şi la formarea de limane fluviatil. Pe suprafaţa sa sunt numeroase bălţi şi lacuri,
meandre active şi părăsite, grinduri mai mult sau mai puţin teşite ce separă fragmentele de
7
albii şi arii joase, depresionare, foarte umede. Ea este alcătuită din depozite aluvionare fine,
predominând nisipurile şi argilele.
Nisipurile din Câmpia Siretului Inferior se întind pe stânga Siretului. Procesul de
deflaţie ce se instalează la suprafaţa nisipurilor este întreţinut de precipitaţiile puţine (cca.
400-500mm/an), permeabilitate ridicată, solidificare redusă, ajungându-se ca în zilele
secetoase de vară, cu vânturi puternice, să apară în zonele neprotejate, nisipuri zburătoare.
Jumătatea de est a teritoriului este situată in Câmpia Tecuciului, parte componentă a Câmpiei
Române, cu caracteristicile de câmpie piemontană şi de terasă. Acestă câmpie este slab
fragmentată şi alcătuită dintr-un complex de 4 terase, şi anume: Podoleni de 2-4m, Tecuci de
5-8m, pe care se înscrie parţial şi comuna Movileni, Cernicari de 10-20m şi Ghidigeni de 60-
70m, ce se desfăşoară în nord, spre colinele Nicoreştilor. Văile care fragmentează câmpia
Tecuciului sunt paralele şi orientate de la nord la sud si nu au apă decât la viituri.
Conditii-geomorfologice
Limitată la vest de râul Siret, comuna Movileni prezintă 3 zone geomorfologice, descrise în
continuare:
* Zona de luncă - se caracterizează prin suprafeţe cu exces de umiditate, vegetaţie specifică de
baltă, terenuri arabile si rare suprafeţe împădurite. Malurile râului Siret sunt abrupte cu
degradări (prăbuşiri şi eroziuni) de mal şi plaje de nisip.
* Zona de trecere dintre luncă şi câmpia înaltă - are o dezvoltare redusă în partea de sud-vest a
comunei, fiind delimitată de curba de nivel +35m. Este reprezentată de teren arabil şi fond
forestier.
* Zona câmpiei înalte – cuprinde practic întreaga suprafaţă a intravilanului. Pe câmpia înaltă
se întâlnesc suprafeţe de teren arabile, cultivate cu porumb şi viţă de vie. Cotele terenului sunt
cuprinse între curbele de nivel +35…+60 m, în sens crescător de la est la vest.
Eroziunea de suprafaţă
Teritoriul comunal fiind preponderent atribuit activităţilor agricole şi ca urmare a condiţiilor
de sub strat (soluri afânate, roci nisipoase, loessuri), modelarea pricinuită de apele provenite
din precipitaţii, care nu reuşesc să se infiltreze sau apa în momentul infiltrării, determină o
anumită acţiune de spălare în suprafaţă. Această acţiune se accentuează odată cu creşterea
gradului de înclinare al suprafeţelor şi este coroborată cu extinderea defrişărilor şi cu
distrugerea covorului vegetal prin luarea în cultură a suprafeţelor respective. Prin acumularea
8
materialelor spălate şi transportate de pe versanţi, la baza acestora se formează glacisurile
coluviale. Efectele a cestor procese de spălare sunt mai vizibile la nivelul sectoarelor
superioare ale culmilor de dealuri sau interfluviilor după arăturile de primăvară şi înaintarea
dezvoltării culturilor vegetale, când dobândesc nuanţe deschise datorită spălării mai rapide a
humusului.
Procesul de spălare în suprafaţă este mai activ în unele sectoare cu pante ceva mai mari
unde se produc mici şănţuleţe, denumite rigole, pe care se concentrează apa din precipitaţii,
producând o adâncire continuă. Depozitele de loess specifice teritoriului comunal precum şi
configuraţia generală a reliefului în asociere cu modul de exploatare şi geometria
proprietăţilor financiare, predominant distribuite în lungul versanţilor, au permis adâncirea şi
permanentizarea rigolelor pluviale şi transformarea lor în şanţuri viguroase, cu lungimi de
sute de metri şi adâncimi de până la 3 m. Urma unei căruţe, haturile care separau micile
proprietăţi agricole, amprenta mai adâncă a unui plug, cărările de vite sau potecile au
favorizat concentrarea şuvoaielor de apă, care, în timp, au transformat porţiunile de versant în
veritabile areale de pământuri rele (bad-lands-uri), marcata de organisme torenţiale şi ravene
(râpe) cu adâncimi de până la 20 m. .
Alunecările de teren
Tipologic, acestea aparţin categoriei de alunecări în trepte, alunecări-torenţi; acestea se produc
în timpul precipitaţiilor de tip torenţial sau într-un interval de timp scurt după momentul
umectǎrii sau îmbibării materialului argilos, rezident la baza unor depozite nisipo-loessoide.
9
Unitatile geomorfologice de la nivelul judetului Galati si pozitionarea perimetrului fata de acestea
Geologia
Din punct de vedere geologic zona studiată este de origine sedimentară, cunoscută şi
sub numele de zona ”cuaternară”, fapt datorat extensiunii deosebite a depozitelor de vârstă
cuaternară. Ea corespunde din punct de vedere morfologic regiunii de câmpie şi Subcarpaţii
Externi.
Amplasare perimetrului
fata de principalele
unitati geomorfologice
la nivelul judetului Galati
10
Spre deosebire de zonele de fliş şi molasa care aparţin unităţii de orogen, cea
“cuaternară” se suprapune în extrtemitatea estică a bazinului, unităţii morfostructurale de
platformă.
Amplasare perimetru in zonalitatea geologica (dupa Institutul Geologic al Romaniei)
Sc.~1:2.250.000
11
Formaţiunile cuaternare sunt mai noi şi foarte diferite din punct de vedere genetic şi
litofacial. Ele aparţin ultimului ciclu de eroziune continental şi sunt repezentate îndeosebi prin
pietrişuri, nisipuri ,argile şi depozite loessoide.
Din punct de vedere geologic în zona bazinului hidrografic al Siretului predomină
depunerile de vârstă cuaternară.
Formaţiunile cuaternare au o foarte largă răspândire în zonă, acoperind aproape toată
jumătatea estică a judeţului Vrancea. Se întâlneşte întreaga suită a cuaternarului, în care se
poate diferenţia: Pleistocenul inferior; Pleistocenul mediu; Pleistocenul superior; Holocenul
inferior şi Holocenul Superior.
Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentile
argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona
carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii
respectiv pietrişuri şi nisipuri în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au
fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2
şi 8 m.
Pleistocenul inferior
Se întâlneşte imediat le est de Homoclinul sarmato-pliocen. Este reprezentat prin ceea
ce se cunoaşte sub numele de Strate de Cândeşti. Acestea au o grosime ce poate atinge 500 m
şi aflorează pe văile afluenţilor de dreapta ai Siretului: Carecna, Zăbrăuţi, Şuşiţa, Putna,
Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat. Deşi partea inferioară a acestora, din punct de vedere
cronostratigrafic, ar aparţine Pliocenului terminal (Romanianului), aceasta a fost cartată
împreună cu formaţiunile Pleistocene timpurii şi figurate pe harta ca atare.
Limitele trasate între entităţile menţionate sunt, într-o oarecare masură, relative, dată
fiind lipsa unor argumente concludente şi în primul rând conţinutul paleontologic.
Pleistocenul mediu
Pietrişurile sunt acoperite de un strat de nisipuri argiloase de 3-5 m grosime sau de
loessuri şi depozite ploessoide.
Loessurile şi depozitele loessoide sunt depozite de origine eoliană constituite din
prafuri nisipoase şi argiloase, cu frecvente concreţiuni calcaroase.
12
Acestea au mai mare răspândire la est de valea Siretului, în afara judeţului Vrancea,
unde ating cea mai mare grosime din ţară ( 40 – 50m), iar spre partea superioara a stivei pot
avea intercalaţii de paleosoluri. Pe baza unor resturi de Mamuthus primegenius şi de
Coeiodonta antquitatis, se apreciază că loessurile şi depozitele loessoide s-au depus începând
din Pleistocenul mediu şi au continuat şi în Pleistocenul superior.
Pleistocenul superior
Sunt atribuite Pleistocenului superior depozitele teraselor Râmnicului Sărat,
Milcovului, Putnei, Şuşiţei, Zăbrăuţului şi Carecnei cuprinse între 160 şi 20 m.
La alcătuirea acestora participă un nivel de pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimea de 2-
5 m, acoperit de un strat de argile nisipoase şi depozite loessoide 5-12 m.
Holocenul.
Holocenul inferior. Sunt incluse la Holocenul inferior depozitele terasei joase,
constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, în grosime de 2-5 m.
Holocenul superior. Aici se includ acumulările aluvionare care constituie luncile
cursurilor de apă. Acestea sunt reprezentate prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, ce ajung la
5-10m grosime, fiind acoperite de un strat de nisipuri argiloase, gros de 2-5m.
Structura cuverturii sedimentare, secţionată de văi, este cea a unui monoclin, care
cade spre sud-est şi având înclinaţia tot mai mare cu cat înaintăm spre sud –vest, monoclin
făcând parte din cadrul molasei paricarpatice (zona neogena) dintre Trotuş şi Slanicul de
Buzau.
În jumătatea de nord a regiunii, la suprafaţa se găseşte un strat de pământ brun până la
negru, numit podzol (sol de pădure), iar în partea de câmpie un strat brun roşcat. După stratul
de la suprafaţă, urmează o pătură de aproximativ 4-6m numit “loess”, de culoare galben –
brună (roca mama a solurilor din zonă), urmat de al treilea strat de pietrişuri şi bolovani, ce
merge până la mari adâncimi fiind întretăiat din loc în loc de argile care reţin pânza de apă
subterană.
Datorită acestei constituţii petrografice, torenţii şi-au săpat văi adânci cu maluri
abrupte cu tendinţa de ravenare, fapt dovedit de existenţa râpilor numeroase din zonă.
Regiunea studiată suferă mişcări, neotectonice în tot cursul cuaternarului inferior
(mişcări, negative) iar în pleistocen mediu şi superior, inclusiv în holocen, mişcările
neotectonice au un caracter pozitiv.
13
În pleistocenul inferior s-au depus pietrişurile villafranchiene de Cândeşti şi Frăţeşti,
apoi în pleistocenul mediu, superior şi holocen, mişcările pozitive duc la apariţia câmpiei
Siretului.
Formaţiunile cuaternare sunt cele mai noi şi foarte diferite din punct de vedere genetic
şi litofacial. Ele aparţin ultimului ciclu de eroziune continentală şi sunt reprezentate îndeosebi
prin pietrişuri, nisipuri, argile.
Aceste depozite sunt în general grosiere spre mediu cu structura torenţială, sedimentară
făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.
Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, polygene, de natură
predominant sedimentară, provenite din depozitele corespunzătoare formaţiunilor litologice
de amonte.
Din punct de vedere geotectonic, teritoriul analizat corespunde celei mai active regiuni
din punct de vedere seismic, denumită de seismologi “regiunea seismică Vrancea”.
Activitatea seismică intensă este pusă pe seama afinităţilor teconico-strucurale ale unităţilor
geologice structurale majore în zona respectiv: Orogenul Carpatic, Platforma Bârladului,
Placa Valahă.
Seismicitate
Din punct de vedere seismic, Judeţul Galaţi se încadrează în zona cu grad VIII de
intensitate seismică, situându-se pe linia de fractură tectonică majoră Focşani – Nămoloasa -
Galaţi.
Datorită acestui fapt, în zona judeţului Galaţi se resimt puternic cutremurele de pământ
cu epicentrul în zona Vrancea. Valorile coeficientului Ks= 0,20 încadrează Municipiul Galaţi
în zona seismică de calcul „C”, cu valoarea perioadei de colt Tc = 1,5 sec. Adâncimea
maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de
91,3 zile/an.
Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92).
Hidrologie
Potenţialul hidrografic al teritoriului este reprezentat de apele de suprafaţă şi cele
subterane.
14
Apele de suprafaţă
Elementul de baza ce reprezinta apele de suprafata in zona comunei Movileni unde se
afla identificat perimetrul in cauza, este raul Siret.
Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013 cursuri
de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad.
Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar
spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior.
15
Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este
de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile
României.
Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa
bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –
1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici care
asigură peste 90% din alimentarea râului.
Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe
Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe
Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se
observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.
Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare
predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi
neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc
primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se produc
iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii
şi exces de umiditate în luncile aferente.
Ape subterane
Apele subterane sunt legate direct de constituţia litologică, fiind cantonate în straturi de pietriş
şi nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din
precipitaţii.
În albia majoră şi terasele râului Siret, pânza acviferă freatică este cantonată la adâncimea de
0,5 - 5,0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă de râu.
Clima
Clima este temperată cu mari variaţii determinate de confluenţa reliefului.
Zona în care este amplasat proiectul propus se încadrează într-un climat de tip
temperat - continental, de nuanţă moderată, cu primăveri timpurii şi toamne lungi, cu veri
secetoase şi ierni geroase însoţite de viscole puternice.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 – 11o
C (cu variaţii cuprinse între -
20o C şi + 38
oC).
Precipitaţiile au, în timpul verii, valori cuprinse între 700 - 750 mm, iar în timpul iernii
între 350 - 400 mm. Mai sunt de menţionat şi ploile torenţiale, care în această zonă sunt
producătoare de viituri şi puternice eroziuni ale solului.
16
Neuniformitatea precipitaţiilor este evidenţiată fie printr-o frecvenţă şi abundenţă
excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torenţiale,
când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi care pot depăşi media lunii respective, dar şi
secete, cu ploi puţine sau fără ploi. Ambele fenomene pot avea consecinţe negative asupra
terenurilor în pantă şi descoperite, prin activarea proceselor erozionale, cât şi asupra
terenurilor din lunci prin creşterea excesului de umiditate.
Neuniformitatea regimului pluviometric reclamă nevoia executării unor lucrări
antierozionale.
Vânturile sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile
reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite
ale înălţimilor mari şi fără obstacole.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nord-est, urmate de cele dinspre est şi
sud-est, primele fiind în general însoţite şi de precipitaţii, iar ultimele fiind mai uscate; din
aceste direcţii dominante se înregistrează şi vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4
m/s.
3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare
3.1 Istoricul amplasamentului
In ultimii 40 de ani in Lunca Siretului Inferior au avut loc lucrari de exploatare agregate
minerale, in cele mai multe cazuri lucrări ce s-au cumulat cu cele de decolmatare, reprofilare
recalibrare traseu râu. În tronsonul de râu din care face parte perimetrul temporar de
exploatare agregate minerale Movileni, albia râului Siret prezintă o tendinţă naturală de
meandrare. Cumulat din cauza neuniformităţii pantei albiei minore, a regimului de exploatare
a acumulărilor cu rol hidroenergetic si rezervoare de apa din amonate (Movileni, Bereşti şi
Călimăneşti) s-au produs pe cele două maluri ale râului Siret eroziuni active. Pe malul drept al
râului Siret, în zona perimetrului Movileni există o eroziune activă de mal, pe o lungime de
cca. 500m. In aval de perimetrul Movileni, pe malul stâng, în albia minoră a râului Siret, au
fost realizate lucrări de consolidare pentru protecţia riveranilor prin lucrari „tip Cosmesti”
Lungimea lucrării este de cca. 2km.
Lucrările de excavare din perimetrul temporar Movileni se încadrează în prevederile
Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2,
conform căruia: „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile
cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de
autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea
17
albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa
exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor,
cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”.
Titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. a solicitat şi obţinut urmatoarele documente:
118 din 28.06.2012 emisă de Agentia Regionala pentru Protectia
Mediului Galaţi pentru activităţile cod CAEN rev 1 – 1421 - rev. 2 - 0812 - extracţia
pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului, respectiv alte activitati extractive cod
CAEN 0899 (cod CAEN rev. 1 – 1421) pentru perimetrul de exploatare poziţionat între
bornele CSA 80 şi CSA 81.
nr. 14993 din 16.12.2011 pentru extracţia nisipului şi pietrişului din
albia minoră a râului Siret, în perimetrul temporar Movileni, emis de Agentia Nationala
pentru Resurse Minerale, care se încadrează în art. 28 – 30 din Legea minelor nr. 85/2003 şi la
art. 2, punctul a) din Instrucţiunile tehnice de aplicare a Legii minelor. Autorizatia de
Gospodarire a Apelor nr.66 din 16 martie 2012 emisa de Administratia Nationala Apele
Romane, Administratia Bazinala Prut – Barlad „Lucrari de decolmatare, reporfilare albie
minora a raului Siret mal stang si regularizare a scurgerii prin exploatare de agregate minerale
in perimetrul Movileni, comuna Movileni, judetul Galati”.
3.2 Dezvoltări viitoare
Avand in vedere ca titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. a obtinut un nou permis de
exploatare emis de A.N.R.M. cu nr. 16062 din 22.02.2013 si o noua Autorizatie de
Gospodarire a Apelor cu nr.73 din 08 aprilie 2013 emis de A.B.A. Prut – Barlad, propune
continuarea exploatarii agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret pentru a continua
decolmatarea si reprofilarea albiei minore si regularizarea scurgerii, eliminarea eroziunii de
mal, diminuarea impactului inundatiilor in zona, precum si furnizarea de materiale pentru
dezvoltarea, înoirea și eficientizarea infrastructurii locale si regionale.
4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului
4.1. Generalităţi - angajaţi/schimb; procese tehnologice
Societatea comercială desfăşoară pe suprafaţa amplasamentului analizat activitatea
care se încadrează în ramura industriei de extragere agregate minerale.
Activitatea desfășurată constă în extragerea agregatelor minerale de rau în vederea
decolmatării, reprofilirii și recalibrării albiei râului Siret.
În urma acestei activitati rezultă agregate minerale în următoarele proportii:
18
▫ - nisip 0,05-4 mm 29 %
▫ - pietriş 4-30 mm 58 %
▫ - bolovăniş > 30 mm 7 %
▫ - părţi levigabile 6 %
Descrierea proceselor tehnologice
Fazele generale de lucru ale proceselor tehnologice din cadrul punctului de lucru care
are ca activitate exploatarea de agregate minerale în vederea decolmatării, reprofilirii și
recalibrarii albiei râului Siret sunt specifice acestui tip de exploatare.
o Lucrări de deschidere
Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi
crearea și menținerea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor
topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.
o Lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul perimetrului temporar
Movileni sunt următoarele:
bornarea perimetrului de extracţie;
delimitarea fâşiilor de exploatare;
încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.;
sortarea agregatelor minerale cu ajutorul staţiei amplasată în veccinatatea perimetrului.
Tehnologia de extracţie cuprinde următoarele etape:
trasarea perimetrului, conform planului de situaţie şi materializarea lui pe teren
prin bornare;
delimitarea fâşiilor de exploatare conform cu metodologia de exploatare şi
caracteristicile tehnice ale utilajelor;
încărcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâşia de lucru, cu
utilaje de extracţie, iar transportul către staţia de sortare sau către terţi va fi
asigurat cu autobasculante.
Agregatele minerale vor fi extrase cu excavatoare: -Doua excavatoare tip draglina D 10.011;
-Excavator JCB
-Incarcatoare tip Wola
-4 autobasculante
Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari sau după ce va fi sortat în staţia de sortare.
19
Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,0 m față de cota actuală a terenului, iar
cea maxima masurata la cota superioara a depozitului este de 2,5 m, conform autorizatiei de
gospodarirea apelor.
o Lucrări de prelucrare
Agregatele de balastieră extrase din perimetrul temporar Movileni vor fi prelucrate în
staţia de sortare a societăţii.
o Protecţia zăcământului
În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua
numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de
exploatare.
Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi hidrocarburi
rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor fi luate
următoarele măsuri:
- vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate
la zi;
- personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa
imediat eventualele defecţiuni;
- utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;
- nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe
suprafaţa amplasamentului;
- se va respecta tehnologia specifica acestui tip de explotare.
În vederea protecţiei acviferului din zonă S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta adâncimea de
excavare impusă prin Autorizaţia de gospodărire al apelor.
o Lucrări de închidere
Nu sunt necesare lucrări de închidere deoarece excavaţia rezultată, cu adâncimea medie de 2,0
m, faţă de cota actuală a terenului, șenalul nou creat va fi integrat prin procesele naturale ce au
loc odată cu fluctuația debitului apei râului Siret.
Dotări
Pentru desfășurarea activității în punctul de lucru Movileni unitatea dispune de următoarele
dotări: doua excavatoare tip draglina D10.011; excavator JCB; incarcatoare tip Wola; 4
autobasculante
20
Materii prime
Conform Notei de constatare privind documentatia tehnica pentru acordarea permisului de
exploatare in perimetrul temporar Movileni, albia minora a raului Siret, jud. Galati emis de
catre A.N.R.M., programul de productie stabilit si indicatorii tehnici specifici sunt urmatorii:
Nr.
crt
Specificatie U/M Total
perioada
Din care trimestrul
I - 13 II - 13 III - 13 IV - 13
1 Consum resurse/rezerve mc 100 000 10 000 30 000 35 000 25 000
2 Pierderi de exploatare -
3 Extras industrial 100 000 10 000 30 000 35 000 25 000
4 Grad de recuperare la exploatare % 100
Pierderile pe faza de fabricație
Nu este cazul
Produse și subproduse rezultate
Corespunzător capacității proiectate a obiectivului analizat, conform dotărilor existente
rezultă următoarele produse:
Agregate minerale de rau;
Sorturi (dupa prelucrarea agregatelor minerale in statia de sortare);
Din activitatea desfășurată nu rezultă alte subproduse.
Utilităţi
Pentru desfasurarea lucrarilor de excavare agregate minerale în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării albiei râului Siret din perimetrul temporar Movileni, comuna
Movileni, județul Galați nu se vor folosi utilități, deoarece prin pozitionare și natura lucrărilor
nu sunt necesare.
Alimentarea cu apă.
Alimentarea cu apă în vederea consumului ca apa potabila se va face cu peturi de apa
potabila.
Pentru procesul de extragere agregate minerale nu este necesara alimentarea cu apa.
Evacuarea apelor uzate.
Pe amplasament nu se vor produce ape uzate.
Alimentarea cu energie electrică.
Nu este cazul.
Alimentarea cu gaz metan.
Nu este cazul
21
4.2 Materiale de construcţii
Avand în vedere tipologia lucrărilor și tehnologia de exploatare folosite în perimetrul
temporar Movileni nu se vor folosi materiale de constructii.
4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane
Titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va realiza stocuri de materii prime pe perimetru
deoarece acestea se vor transporta la statia de sortare din imediata vecinatate unde vor fi
depozitate si prelucrate.
De asemenea pentru alimentarea utilajelor folosite se vor folosi combustibili din
rezervoare special amenajate (statii distributie carburant si din rezervorul situat in statia de
sortare din vecinatate). Pe amplasament nu exista rezervoare de depozitare combustibil.
4.4 Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă
Pentru activitatea desfășurată pe perimetrul temporar Movileni a S.C. SORAGMIN S.R.L.
au fost identificate următoarele surse de poluare a atmosferei:
transportul și manipularea balastului și agregatelor generează pulberi în suspensie și
sedimentabile;
ca urmare a conditiilor de pe trasee (drumurile sunt balastate) poate să apară praf;
transportul și manipularea agregatelor în perimetru – ca urmare a deplasării
mijloacelor auto și utilajelor pe căile din perimetru cât și prin manipularea
agregatelor minerale rezultă gaze arse de la surse mobile și pulberi ca urmare a
naturii materiei prime.
Pentru evitarea dislocarii pulberilor, pe traseul folosit pentru transport agregate minerale de la
perimetru la statia de sortare, S.C. SORAGMIN S.R.L. va proceda la umectarea drumurilor
ori de cate ori conditiile climatice o impun.
Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt :
excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;
traficul generat de lucrările desfăşurate.
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
pulberi în concentraţii nesemnificative;
gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc
exploatarea.
22
Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelor conţine:
CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece agregatele
minerale excavate încărcate în mijloacele de transport sunt umede.
Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea în
atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi
nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care transportă
agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de amenajare rezultă gaze
de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant
pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi
utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.
Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie
Sursa Debite masice (g/h)
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]
Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0
Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14
Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14
Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi
făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“
deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se refera la surse
dirijate.
Principala zonă de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa perimetrului de pe
care vor fi exploatate agregatele minerale, sursele de emisie fiind caracterizate drept:
surse deschise reprezentate de operaţiile de manipulare ale agregatelor
minerale (săpare, excavare, depozitare, încărcare);
surse mobile reprezentate de totalitatea utilajelor şi mijloacelor de transport.
În etapa de exploatare a agregatelor minerale mijloacele de transport şi utilajele
acţionează pe perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim două simultan pe
amplasament. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de
noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare. În concluzie, putem
afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi prin excavarea agregatelor minerale de pe
suprafaţa perimetrului şi transportul acestora se încadrează în limitele STAS - ului 1257/87.
23
Titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. va proceda la efectuarea în mod regulat a reviziile tehnice
la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se
încadreze în prevederile NRTA 4/1998.
O altă sursă de poluare a aerului o reprezintă particule de nisip antrenate de către
autobasculante la tranzitarea drumurilor de exploatare. Din activităţile pentru excavarea
agregatelor minerale se produc emisii de poluanţi constând în pulberi şi gaze de eşapament
rezultate de la vehiculele utilizate pentru excavarea şi transportul materialelor.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar şi
de nivel redus.
Emisii de particule generate de lucrările de excavare
Categorie lucrare/operaţie
Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)
d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m
SĂPĂTURI
Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173
Încărcare în vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003
TOTAL SĂPĂTURI 3,4 0,785 0,6 0,334
EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND
ND = nu exista factori emisie
Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării
pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.
S.C. SORAGMIN S.R.L. va aplica următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:
stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi
mari de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
balastarea drumurilor de exploatare;
deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se
facă cu viteze de maxim 30 km/h;
evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale
generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;
realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinerea utilajelor, schimburile de ulei,
alimentarea cu motorină se vor face conform graficului stabilit de
producător, în locuri special amenajate;
Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) titularul S.C.
SORAGMIN S.R.L. va asigura respectarea parametrilor la care trebuie sa funcţioneze
mijloacele auto din dotarea societăţii, precum si asigurarea respectarii Normelor RAR;
24
valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în
anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Se vor
respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi STAS
12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate.
4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al
apelor pluviale
Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este necesară
alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apa plată necesară îmbuteliată în
recipiente de plastic.
În cadrul procesului tehnologic de exploatare a agregatelor minerale nu este necesară
implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere. De asemenea nu se
produc cantităţi de apă uzată tehnologic în procesul de exploatare a agregatelor minerale.
Pe amplasamnet nu se vor produce ape uzate menajere.
Şoferii care vor asigura transportul materialului excavat la staţia de sortare sunt
prezenţi temporar în amplasamentul de exploatare.
Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care
deservesc utilajele de pe perimetrul de exploatare. Deşeurile rezultate din această acţiune se
vor colecta separat de cele menajere şi vor fi eliminate prin predare la firme care au ca obiect
de activitate reciclarea P.E.T -urilor.
Evacuarea apelor uzate tehnologice
Întrucât din activitatea care se desfăşoară la locul de extracţie a nisipului şi pietrişului
nu rezultă ape uzate, nu este necesară evaluarea acestora.
Evacuarea apelor pluviale
Nu este cazul
Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează în sol
datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei
freatice.
Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu va avea nici un impact asupra
calităţii apelor de suprafaţă.
Lucrările de exploatare a agregatelor minerale care sunt generatoare de pulberi şi noxe
rezultate din arderea carburanţilor în motoarele utilajelor nu produc cantităţi mari de poluanţi
care să determine modificarea caracteristicilor fizico-chimice şi biologice ale apelor de
suprafaţă sau subterane.
25
La nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale ale
factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu de uleiuri minerale
şi/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor folosite în exploatarea agregatelor de
balastieră. În angrenajele utilajelor nu sunt stocate cantităţi mari ale acestor substanţe care să
producă impurificări majore are factorului de mediu apă.
Exploatarea agregatelor minerale in cadrul procesului de decolmatare, reprofilare si
recalibrare albie rau Siret perimetrul temporar Movileni, comuna Movileni, judetul Galati se
va face in functie de regimul hidrologic al raului. Astfel la debite medii ale raului activitatile
specifice se vor desfasura in mod normal fara periclitarea lor; la perioade extreme – inghet,
viituri activitatea se va opri, iar utilajele se vor retrage din albia rului Siret, totodata dupa
retragerea acestora se va efectua revizia preventiva a utilajelor; in perioade de debite mici
activitatatea in perimetrul temporar Movileni se va desfasura in conditii normale.
Măsuri de protecţie a factorului de mediu apă
Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele măsuri:
inainte de intrarea in lucru a utilajelor si a mijloacelor de transport se va verifica
starea functionala a acestora;
manipularea şi stocarea materialului util în aşa mod încât să nu fie antrenat de ape;
eliminarea deşeurilor prin colectare în saci menajeri pe culori pentru colectare
selectivă;
instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a
acestora şi de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;
instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărut la
utilajele folosite; îndepărtarea de pe suprafaţa perimetrului de exploatare a utilajelor
defecte prin transportul lor către unităţi de service specializate;
pe suprafeţele afectate de proiect nu se vor realiza schimburi de uleiuri;
evitarea spălării utilajelor şi mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret;
îndepărtarea utilajelor de pe suprafaţa perimetrului de exploatare când există
pericolul producerii de viituri.
4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor
Din decolmatarea, reprofilarea si recalibrarea albiei raului Siret prin exploatare agregate
minerale din perimetrul temporar Movileni, comuna Movileni, judetul Galati rezultă
următoarele tipuri de deșeuri:
deşeuri menajere, provenite de la personalul angajat;
26
anvelope uzate;
uleiuri uzate,filtre de ulei;
Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, beneficiarul
proiectului are următoarele obligaţii:
să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului,
biodiversităţii şi oamenilor;
să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a
acestora;
să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul temporar Movileni, în vederea
gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.
Deşeuri menajere
Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul analizat
sunt colectate în saci menajeri atasati utilajelor (fără scurgere în mediu), pus la dispoziţia
personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic
autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.
Deşeuri de ambalaje
PET-urile sunt colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de societate şi eliminate prin
predarea către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să
elimine această categorie de deşeuri.
Tipurile de deşeuri, cod, cantităţile medii anuale şi modul de valorificare
Nr.
crt.
Denumire deșeu Cod deșeu U.M. Cantitate
anuală
Mod de valorificare
1 Deseuri menajere 20 03 01 t 0,2 Se valorifică prin intermediul agentilor special
autorizati.
2 Deseuri ambalaje 20 01 01
20 01 39
t 0,03 Eliminare la agenti economici cu profil de
activitate specific si autorizat;
3 Acumulatori uzati 16 06 01 buc cca.6 Valorificate prin unitati de profil
4 Anvelope 16 01 03 buc 10 Stocate pe platformă betonată și predate la unități
specializate.
5 Uleiuri minerale,
filtre de ulei
13 02 05*
16 01 07*
t
buc
0.1
6
În incinta societății nu se vor executa reparații sau
schimburi de ulei. Aceste activități vor fi
desfășurate la unități de service autorizate. Dacă
în mod accidental apar scurgeri de lubrefianți de
la utilajele și istalațiile de pe amplasment acestea
vor fi captate în recipienți și predate unor unități
specializate în gestionarea acestor deșeuri.
Anvelope uzate
Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate
la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi, în caz contrar,
27
anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta staţiei de sortare şi
vor fi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze
acest tip de deşeu.
Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de O.U.G. nr. 16 din 26 ianuarie
2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, actualizată şi republicată, şi care
este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007; H.G. nr. 170 din 12 februarie 2004
privind gestionarea anvelopelor uzate.
Deşeuri de substanţe periculoase
Uleiuri uzate
Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri
minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un
recipient metalic şi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei
mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o
suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.
Schimburile de ulei si filtrele de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil
autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Filtre de ulei
Filtrele de ulei rezultate ca urmare a schimbului de ulei la utilaje vor fi colectate într-un
recipient metalic şi predate unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei
mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.
Acumulatori/baterii auto
Schimbarea acumulatorilor auto se va face numai la unităţi specializate, de profil.
Deșeurile rezultate se colectează selectiv și se depozitează temporar sub gestiune în incinta
statiei de sortare a societatii aflata in apropierea perimetrului.
Deșeurile menajere sunt colectate într-un container metalic amplasat pe platformă betonată cu
evacuare ritmică.
4.7 Alimentarea cu energie electrică
Nu este cazul
4.8 Protecţia şi igiena muncii
Pentru asigurarea securităţii în procesul muncii, societatea a dezvoltat un plan care are
drept scop instruirea periodică pe linie Sănătate şi Securitatea în Muncă (SSM). Instruirea are
28
caracter specific activităţii desfăşurate, iar instruirile sunt făcute de responsabilul cu sănătatea
şi securitatea muncii.
Pe întregul parcurs al funcţionării utilajelor se urmăreşte:
- asigurarea dotării utilajelor cu mijloacele de protecţie, efectuarea controalelor periodice în
scopul menţinerii în stare de funcţionare optimă a acestora;
- adoptarea măsurilor care se impun în scopul protejării sănătăţii angajaţilor ;
- asigurarea echipamentului de protecţie a muncii pentru salariaţi corespunzător activităţii
desfăşurate: salopetă, încălţăminte de protecţie, ochelari de protecţie; echipamentele de lucru
şi de protecţie a muncii sunt asigurate de societate odată pe an.
- asigurarea condiţiilor de igienă corespunzătoare pentru salariaţi;
In timpul exploatării agregatelor minerale se vor respecta următoarele acte normative
din legislatia nationala:
- Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii muncii;
- HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
sănătăţii şi securităţii muncii nr. 219/2006;
- HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile;
- HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sa u sănătate la locul de muncă;
- HG nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
Personalul anagajat este instruit să intervină în situaţii de urgenţă conform legislaţiei în
vigoare.
In perioadele critice (viituri, îngheţ) extracţia agregatelor este oprită, utilajele sunt
retrase în locuri special amenajate, fără pericole. Acţiunile care se execută sunt cuprinse în
Regulamentul de combatere a inundaţiilor şi fenomenelor naturale.
4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor
Pe perioada desfasurarii lucrarilor din cadrul proiectului de exploatare agregate minerale în
vederea decolmatării, reprofilirii și recalibrării albiei raului Siret din perimetrul temporar
Movileni, comuna Movileni, judetul Galati” se vor respecta următoarele acte normative:
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- Ordinul M.A.I. nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă;
29
- Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,
pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
- Ordinul M.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind organizarea
activităţii de apărare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 – actualizat;
In situaţia izbucnirii unui incendiu personalul este instruit să intervină; acţiunile întreprinse
sunt: - alarmarea;
- intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu (autoapărarea);
- evacuarea;
- salvarea persoanelor în pericol;
- alarmarea pompierilor;
De asemenea asigurarea cu echipament individual de protecţie si materialele igienico –
sanitare revine conducerii societaţii.
4.10 Zgomotul şi vibraţiile
Din momentul începerii extracţiei de agregate de pe amplasamentul ocupat de proiect se
vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu
agregate.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt
tipice pentru o exploatarea a balastului şi cuprind în general:
operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare,
buldozere, încărcătoare;
În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de
cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de extracţie. Pentru
a se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara perimetrului amplasamentului s-au
avut în vedere nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).
Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:
65 db (A) la limita incintei.
50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.
Avand în vedere că zona este una deschisa, zgomotul produs se disipeaza imediat,
pierzând continuu din intensitate, și nefiind dirijat catre anumite culuare.
Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul
zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.
30
Conform HG 1796/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei nivelul de
putere acustică admis este:
Tip echipament
Putere netă instalată
P (în kW)
Putere electrică Pel [kW]
Nivelul de putere
acustică admis
db/1 pW
Buldozere,
încărcătoare
p ≤ 55 103
p > 55 84+11 lgP
Depărtarea faţă de zonele locuite faţă de orice zonă locuită ceea ce determină o disipare
a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca
nesemnificativă.
Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale
nivelului de zgomot; acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele
urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se
conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia
mediului.
Pe suprafaţa amplasamentului au fost identificate următoarele surse potenţiale de
zgomot: - excavator: emisie sonoră la 30 m 75-85 dB(A);
- încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la
30 m de 61dB(A);
- autocamion încărcat – emisie sonoră la viteza de 15 km/h la 30 m = 65 dB(A);
Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în
funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă
orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de 50
dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m distanţă
faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să depăşească 50
dB(A) şi curba de zgomot de 45.
În timpul nopţii (orele 22,00 – 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie
redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.
Masuri de protectie – zgomot si vibratie. Pentru respectarea valorilor admisibile
menţionate anterior, este necesar ca exploatarea de agregate şi traficul mijloacelor de lucru în
şi spre amplasament să fie situate la distanţe de 200-300 m faţă de zonele locuite. Având în
vedere că perimetrul de exploatare a balastului este situat la cca 0,7 km distanţă faţă de casele
din localitatea Movileni, zgomotul produs de activitatea de exploatare a agregatelor minerale
nu se resimte la limite superioare celor admisibile în zona locuită.
31
Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita
funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.
Activităţile de excavare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu
deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care
prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul
zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).
4.11 Securitatea zonei
Urmarind istoricul lucrarilor de decolmatare, reprofilare si recalibrarea albie rau Siret
prin exploatare agregate minerale constatam ca aceste tipuri de lucrari nu aduc prejudicii
integritatii securitatii zonei mai ales ca au un caracter temporarar din punct de vedere al
prezentei efective pe teren. Nu există surse potenţiale pentru poluare accidentală, sau de
accident ecologic, aşa cum este acesta definit de OUG nr. 195/2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
Paza obiectivelor din cadrul balastierei este asigurată în regim permanent prin
organizarea de şantier.
4.12 Administraţie
Titularul S.C. SORAGMIN S.R.L. Salcioara este societate cu raspundere limitata, cu
capital privat. Perimetrul Movileni a fost inchiriat de la Administratia Nationala Apele
Romane, ABA Prut – Barlad, administratorul de drept al albiilor cursurilor de râu din
Romania.
5. Calitatea solului
32
Perimetru Movileni
33
5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Solul prezent pe amplasament
Depozitele suprafeţei amplasamentului sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi
bolovănişuri, cu intercalaţii lenticulare de nisipuri fine şi mărunte. Aluviunile grosiere sunt
acoperite din depozite loessoide, alcătuite din prafuri nisipoase gălbui, cu un sol sal dezvoltat.
Pe suprafaţa amplasamentului studiat stratul de sol lipseşte.
Ca urmare a condiţiilor geografice procesul de pedogeneză de pe amplasament a
determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în fază incipientă de evoluţie.
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movileni nu s-a dezvoltat sol vegetal datorită
fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei. Având în vedere această
caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem că prin
exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament
cât şi în vecinătăţi.
Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de construcţie
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movileni nu s-a dezvoltat sol vegetal datorită
fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei. Având în vedere această
caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament apreciem că prin
exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament
cât şi în vecinătăţi.
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol
provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.
Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de funcţionare
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol
provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.
Modalităţi de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol
34
Activitatea de extracţie şi transport a agregatelor de râu nu determină apariţia de emisii
care să afecteze factorul de mediu sol dar pot să apară poluări accidentale datorită defectării
utilajelor folosite.
Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol se vor
lua următoarele măsuri operaţionale:
activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite
pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale
specializate în prestarea unor astfel de servicii;
personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa
conducerea S.C. SORAGMIN S.R.L. asupra oricărei defecţiuni apărute;
utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor
fi îndepărtate de pe amplasament.
Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:
traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau
autovehiculelor pe suprafeţele adiacente drumului;
gararea autovehiculelor şi utilajelor numai zonele delimitate în acest scop;
se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului
Siret.
5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate
Impact cumulativ
În vecinătatea perimetrului temporar Movileni are atribuit câte un perimetru de exploatare si:
S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L., S.C. BIOCENTER S.R.L., S.C. SORAGMIN
S.R.L., S.C. ITALCOGIM S.R.L si S.C. WEST STAR S.R.L. Cele cinci societăţi vor
contribuie la stingerea eroziunilor accentuate din această zonă prin lucrările de decolmatare și
recalibrare a albiei minore, aducand astfel un plus de stabilitate integritatii sitului Natura 2000
si evitarii crearii de turbiditate in mediul lotic al râului Siret prin prabusirea malurilor,
antrenarea padurii în apa.
Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrul de excavaţie pe
drumurile de exploatare către beneficiari sau alte puncte terțe, nu are un impact negativ asupra
speciilor din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt circulate de
autoturismele şi tractoarele din regiune și datorită umectării periodice a drumurilor ori de câte
ori este nevoie – prin angajamentele agenților economici.
35
Lucrările de decolmatare, reprofilare și regularizare a albiei prin excavare a agregatelor
minerale propuse spre avizare de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu influențează schema cadru de
amenajare a bazinului râului Siret.
De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului propus,
celelalte activităţi similare se desfăşoară sau sunt propuse să se desfășoare pe suprafeţe care
nu prezintă copertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei
periodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de către S.C.
SORAGMIN S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, propuse pentru exploatare de alte societăţi
comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de importanţă comunitară pentru care
au fost declarate Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 „Lunca Siretului
Inferior” şi Situl de importanță comunitară ROSCI 0162 „Lunca Siretului Inferior”.
Posibilele efectele negative se datorează aspectelor implicate de prezenţa oamenilor în
zonă si manipularea utilajelor.
Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină zgomot
care poate provoca un anumit disconfort strict temporar faunei prezente în zonă.
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor proiectelor
enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatare şi cuprind în general:
o operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
o operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare;
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările
deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin
intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi
rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări
din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul
populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri
manifestă efecte la un nivel de 40 db. Zona străbătută de drumul de exploatare este deschisă
astfel încât sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar.
Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un
disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor deoarece majoritatea
speciilor identificate la nivelul teraseelor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci
situate de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă
drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se
defrişează vegetaţia (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate
36
a cuiburilor. Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru
cuibărit zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în
regiune.
Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare, sunt
tranzitate de locuitorii comunei, pescari cu autoturismele sau cu animalele. Suprafeţele
adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în
prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.
Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând
densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane.
Limitele în interiorul cărora s-a făcut analiza efectelor cumulate sunt condiționate de
distanţele dintre amplasamnetele agenților economici mai sus menționați. Astfel faţă de
amplasamentul S.C. SORAGMIN S.R.L. limitele în care s-a facut analiza efectelor cumulate
se încadrează în aval – perimetrul detinut de S.C. WEST STAR S.R.L., în amonte perimetrul
societatii S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. şi S.C. BIOCENTER S.R.L.;
Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative ale
proiectului cu alte proiecte propuse sau aprobate este de 2 ani, fiind condiţionată de contractul
de închiriere a perimetrului temporar de exploatare Movileni din albia minoră a râului Siret.
Prin urmare impactul cunulativ pe termen lung este pozitiv avand in vedere ca albia
minora se pastreaza in limtele naturale si impiedica activarea altor eroziuni de maluri care in
pun in pericol habitatele din sit.
PP care pot avea, singure sau în combinaţie cu alte PP, impact negativ asupra
ihtiofaunei sitului Natura 2000
În limitele stabilite pentru analiza efectului cumulativ, între localitățile Movileni și
Condrea, pe o distanță de cca. 11 km există și agenții economici mentionati mai sus care
derulează activități asemănătoare societății S.C. SORAGMIN S.R.L..
Dacă este necesară efectuarea lucrărilor de decolmatare şi reprofilare în scopul
reducerii impactului asupra speciilor care constituie ihtiofauna sectorului de râu studiat, dar şi
asupra tuturor speciilor care trăiesc în mediul acvatic din zona implementării proiectului,
propunem pentru ca lucrările să nu se realizeze submers, se recomandă şi realizarea unui dig
din agregate minerale la marginea tronsonului (acolo unde depozitul permite) în care se
execută lucrările. Această soluţie este utilizată frecvent pentru exploatările situate în sectoare
cu variaţii ale debitelor râurilor în scopul protejării utilajelor care lucrează pe suprafaţa
perimetrului de exploatare. Digul temporar constituit din balast la limita perimetrului de
exploatare va fi excavat, din aval spre amonte la finalizarea recalibrării tronsonului respectiv.
37
Prin această modalitate perioada în care se produce turbiditate în masa apei este redusă la 8 -
16 ore. Se recomandă ca digul creat temporar să fie excavat în afara perioadei de reproducere a
speciilor de peşti din zonă, adică în perioada iulie-septembrie, sau până la sfârşitul lunii aprilie
dacă condiţiile climatice permit.
În condiţiile implementării măsurilor de reducere menţionate anterior impactul asupra
ratei de reproducere va fi nesemnificativ.
Perimetru S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L.
Perimetru S.C. BIOCENTER S.R.L.
Perimetru Movileni ANALIZAT
Perimetru S.C.
SORAGMIN S.R.L.
Perimetru S.C. Italcogim S.R.L.
Perimetru S.C.West Star S.R.L.
38
Lungimile tronsoanelor din albia râului Siret pe care societatile din zona le ocupa cu
propriile proiecte propuse sunt:
S.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. - cca 300m
S.C. BIOCENTER S.R.L. 204 m
S.C. SORAGMIN S.R.L. 650 m
S.C. ITALCOGIM S.R.L. 340 m
S.C. WEST STAR S.R.L. 408 m
Din cei 2,49 km ai râului ce sunt afectați potrivit documentelor de exploatarile de
agregate minerale (inclusiv proiectul analizat) reprezintă 1,47%, din lungimea de 169 km pe
care raul Siret il are pe teritoriul ROSCI 0162, fapt ceea ce denota ca este un procent
nesemnificativ mai ales că lucrările propuse nu se vor desfățura în aceeași perioadă.
Lucrările de decolmatare, reprofilare a albiei minore a râului Siret și regularizare a
curgerii apei prin exploatare agregate minerale de râu perimetrul Movileni, se execută în
perioada 2013-2014 iar devierile râului pe albiile reprofilate și decolmatate ale celorlați agenți
economici nu se realizează toate în aceeași perioadă, mai ales ca fiecare agent economic are
timpi de desfasurare diferiti pentru activitati, timpi care tin de conditiile climatice, datele de
obtinere a actelor de reglementare respectiv revizuirii autorizatiilor de mediu.
Pe tot parcursul exploatării se va urmări respectarea adâncimii de exploatare,
asigurarea stabilităţii taluzelor şi a pilierilor de siguranţă impuşi. În scopul respectării
suprafeţei propuse prin proiect, perimetrul de exploatare va fi bornat.
Considerăm că impactul cumulat al proiectelor asupra speciilor de interes comunitar
este negativ dar nesemnificativ pe termen scurt, iar pe termen mediu și lung acesta dispare prin
refacerea naturală a microhabitatelor acvatice ce susțin speciile de pești și batracieni.
Ecosisteme terestre nu vor fi afectate dacă se respectă un minim de măsuri de protecție
la implementare:
în toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică
prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de
avizare nominalizate în certificatul de urbanism;
vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;
nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea perimetrului de
exploatare;
pentru respectarea regimului hidrodinamic natural al râului, materialul extras se va
încărca pe cât posibil direct în mijloacele de transport fără a se crea depozite în albie;
depozitele create în timpul procesului tehnologic vor fi menţinute în albie maxim 2-3ore;
39
este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de
carburanţi şi/sau lubrefianţi;
personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar
eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;
de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în
procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;
toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de
transport se vor realiza doar la unităţi specializate;
efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată
perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile NRTA
4/1998;
pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia
speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar)
şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista
roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt
interzise:
orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
nu se vor gara utilaje sau mijloace de transport în zona de terasă pe suprafeţe
acoperite cu vegetaţie naturală
Tinand cont de zonalitatea de raspandire, speciile de pesti utilizează pentru hrănire
cu precadere zona bentonică din ecosistemul lotic al râului Siret. Având în vedere caracterele
hidrologice şi morfologice al râului Siret, în principal prezenţa unor plaje late de balast la
nivelul cărora se realizează lucrările de exploatare, care de obicei nu ating mediul lotic al
râului impactul exploatărilor asupra organismelor din masa apei şi a celor bentonice este redus
si temporar.
40
Arii protejate
Informaţii privind Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior
Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatarea
agregatelor minerale din Perimetrul Movileni, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul
Galaţi” este situat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
Perimetrul temporar de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială
Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată
prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare
a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului
European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (2 %);
râuri, lacuri (17 %);
mlaştini, tubării (4 %);
pajişti naturale, stepe (4 %);
culturi (teren arabil) ( 36 %);
păşuni (7 %);
păduri de foioase (22 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).
41
2%
17%
4% 4%
36%
7%
22%
8%
Plaje denisip N04
Raurilacuri N06
Mlastini,turbarii
N07
Pajistinaturale,
stepeN09
Culturi(teren
arabil) N12
Pasuni N14
Paduri defoioase N
16
Habitatede paduri
(paduri intranzitie)
N 21
Clase de habitate si ponderea acestora in ROSPA 0071e
Series1
42
Perimetru Movileni
Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior (sursa anexa 2 a H.G. 1284 2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România)
43
Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa
unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):
Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);
Județul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),
Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia
(21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):
Județul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmești (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%),
Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu
(33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor
Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).
Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a
ROSPA 0071 sunt:
protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei Consiliului
79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii Naţionale, etc);
protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;
protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.
Vulnerabilitate
Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul, poluarea
apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale
ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.
Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii
Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax:
0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr.
0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
44
~. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior
Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatare a
agregatelor minerale din Perimetrul Movileni , curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul
Galaţi” este situat în Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
-Amplasare ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior-
Perimetrul de exploatare este amplasat în Situl de Importaţă Comunitară 0162 Lunca
Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit
ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior
Perimetrul
Movileni
45
de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes
comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de
peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4
judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (4 %);
râuri, lacuri (25 %);
mlaştini, tubării (5 %);
pajişti naturale, stepe (5 %);
culturi (teren arabil) ( 8 %);
păşuni (8 %);
păduri de foioase (34 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).
. Amplasarea proiectului în raport cu ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior
46
Perimetrul are o formă poligonală având o suprafaţa de 51586 mp (calculată din
coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 4 puncte cu coordonate STEREO 70
prezentate în tabelul de mai jos.
Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni
Pct. X Y
1 476 259 683 906
2 475 669 683 958
3 475 734 683 840
4 476 144 683 821
Amplasare perimetru Movileni față de ROSPA 0071 Perimetru => ; Limita SPA
47
Aspect din cadrul perimetrului de exploatare Movileni
situat în ROSPA 0071 și ROSCI 0162
Amplasare Perimetru Movileni față de ROSCI 0162; Perimetru => ; Limita SCI
48
Perimetrul temporar de exploatare Movileni este situat în Aria de Protecţie Speciala
Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi în Situl de Interes Comunitar ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
Statutul de conservare al speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei Păsări
şi estimarea impactului proiectului propus
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I a
Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).
Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii
de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, pentru ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior
Speciile de păsări menţionate în formularul Standard Natura 2000 pentru această arie de
protecţie avifaunistică sunt protejate prin următoarele acte legislative:
Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind conservarea
vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;
Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin care
România a ratificat Convenţia de la Bonn);
49
Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea
păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;
Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice (Directiva
Pasări), Anexa I;
O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică;
H.G. 971 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind
declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integranta a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România.
Speciile de păsări identificate în ROSPA 0071
Nr.
crt.
Specia La nivelul ROSPA 0071 Conf.
Formularului Natura 2000
Categorie
fenologică
cuibărit iernat pasaj
1. Alcedo atthis 15-25 p S
2. Ardea purpurea 5-12 p OV
3. Ardeola ralloides 5-10 p OV
4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150i OV
5. Chlidonias hybridus 80-100p 380- 450 OV
6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV
7. Ciconia ciconia 300-500i OV
8. Circus aeruginosus 6-12 p OV
9. Cygnus cygnus 4-10i OI
10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV
11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV
12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P
13. Glareola pratincola 10-14 i OV
14. Ixobrychus minutus 10 –15p OV
15. Lanius collurio 15-25 p OV
16. Lanius minor 20-35 p OV
17. Larus minutus 20-35 P-OI
18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV
19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P
20. Platalea leucorodia 5-20 p OV
21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV
22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV
50
La deplasările în teren efectuate în zona de implementare a proiectului au fost
identificate şi alte specii care nu sunt citate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CE
pentru Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior.
Familia Phalacrocoracide
Phalacrocorax pygmaeus
Familia Corvidae
Corvus frugilegus
Corvux corone cornix
Familia Columbidae
Streptopelia decaocto – guguştiuc
Familia ardeidae
Ardeea cinerea
Familia Alaudidae
Galerida cristata – ciocârlan
Familia Hirundinidae
Hirundo rustica – rândunica
Riparia riparia – lastun de mal
Familia Motacillidae
Motacilla alba – codobatură albă
Familia Corvidae
Pica pica – coţofană
Familia Sturnidae
Sturnus vulgaris
Familia Passeridae
Passer domesticus – vrabia de casă
Specii de păsări enumerate în formularul standard Natura 2000 cuprinse în Anexa
I a Directivei Păsări
Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229
51
Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile
a căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai deschise,
hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările
hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei
naturale. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul stâng al
Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie pe mal, în vecinătatea apei.
Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul propus nu
reprezintă un habitat propice acestei specii. Datorită condiţiilor ecologice de pe suprafaţa
amplasamentului, caracteristic unor habitate neutilizate de specia Alcedo athis, considerăm că
activitatea de extracţie nu va avea nici un impact asupra acestei specii.
Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.
În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în
bă1ţile interioare şi în deltă. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în
septembrie (adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
36.492 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei. De
asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare a S.C.
SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă
lipsită de vegetaţie, habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a
nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Movileni nu va influenţa abundenţa şi distribuţia
acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate.
Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024
Specia este răspândită local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi
bălţi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci. Cuibăreşte în
colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării.
52
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
36.492 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă hrană şi
adăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este
amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă lipsită de vegetaţie, habitat
care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din
perimetrul Movileni nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu
afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.
Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.
În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Îşi construieşte cuibul în
scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite
seminţe şi rădăcini etc.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei
specii este notată cu „C” fiind estimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în
pasaj.
Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror
maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de propus pentru extracţia agregatelor
minerale şi în vecinătatea acestuia nu există stuf iar activitatea de exploatare nu va afecta
zonele acoperite cu stuf. Activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale
desfăşurate S.C. SORAGMIN S.R.L. în zonă nu vor afecta abundenţa şi distribuţia speciei în
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196
Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile
apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă regiunile
învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau
pe plauri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 80-100 perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-
ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional
53
Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L.
nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior. Totuşi exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ prin deranjul
provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor ripariene
situate în lunca Siretului.
Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967
Specia cuibărește colonial pe mlaștini și lacuri, În afara perioadei de cuibărit este
întâlnită de-a lungul coastelor. Se hrănește prinzând insecte de pe suprafața apei. .
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind
notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va
afecta abundenţa populaţiei acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru implementarea proiectului.
Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31
Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie,
pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de
joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în
stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.
Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales
desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea
accentuată.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 300 - 500 de indivizi în pasaj în toată aria Lunca Siretului Inferior fiind notată cu
„D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu
determină reducerea arealului de hrănire al populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior, amplasamentul propus şi zonele adiacente nu prezintă condiţiile favorabile
acestei specii. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este
puţin probabilă.
Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081
54
Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole îşi
procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în
zonele mlăştinoase. Un procent semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta
Dunării, respectiv în zonele umede situate dea lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte
doar localizat şi în număr redus.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 6
- 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus
aeruginosus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătăţile acestuia nu
prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un prădător acoperă
suprafeţe mari în căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile acoperite cu vegetaţie
ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul
Movileni nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.
Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038
Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în
ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul coastelor şi
pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 4
- 10 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Cygnus cygnus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o
populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie
palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va fi
amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă situată la nivelul terasei joase, suprafaţă care
nu prezintă copertă de sol continuă şi nici vegetaţie. Zonele adiacente nu prezintă vegetaţie
abundentă. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul
balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. De asemeni lebăda de iarnă este
oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările de agregate de râu sunt sistate
datorită temperaturilor joase.
Egretta alba (egreta albă) - cod A027
55
Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud
estul Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna
octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în
bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la
nivel naţional.
Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf
şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie a
agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni nu influenţează negativ răspândirea şi
distribuţia populaţiei acestei specii în zonă. Implementarea proiectului nu va avea impact
negativ asupra distribuţiei şi abundenţei populaţiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior.
Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026
Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu
alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună.
Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În
România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna.
Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.
În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om
pentru penele ornamentale.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la
nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu prezintă
habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de
râu din perimetrul Movileni nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul ROSPA
56
0071. Specia a fost observată aval de zona perimetrului. Observaţiile au fost făcute în
condiţiile funcţionării altor balastiere în zonă şi a utilizării drumurilor de exploatare.
Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.
Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în
Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra
uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din
broaşte şi reptile sau rozătoare mici. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în
complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 5
– 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă
râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate
numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic.
Considerăm că activităţile de extracţie şi transport a agregatelor minerale desfăşurate de S.C.
SORAGMIN S.R.L. nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA Lunca
Siretului Inferior.
Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.
Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi
uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din
zbor.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică
ruginie este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie
cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate
numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Impactul
funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia utilizează ocazional
plajele de prundiş.
Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022
57
Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă
stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate, în
locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul
că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din
populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu
vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va
fi amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă, fără copertă şi vegetaţie. Datorită lipsei
vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul propus pentru exploatare nu
reprezintă un habitat propice acestei specii. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe
amplasamentul Movileni nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă
şi nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071.
Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338
Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar,
păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie
habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia nu a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului de
exploatare. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii este
determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ
nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic este prezent în habitatele specifice luncii Siretului
în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al
râului Siret în zona studiată.
Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339
Sfrânciocul cu fruntea neagră cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri,
de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori
58
cuibăreşte arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de
vegetaţie natură şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 20 – 35 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Impactul estimat. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra
acestei specii este determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul
potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece Lanius minor este prezent în habitatele
specifice luncii Siretului în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la
nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată.
Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la
nivelul ROSPA 0071
Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.
Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri mai
ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în
perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăruş
mic este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a
lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în vedere
etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectului nu va avea nici un
impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023
Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor
încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu
alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe
terenuri agricole.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 20 – 30 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
59
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru
implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă
utilizate de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L.
nu vor avea impact asupra răspândirii acestei specii în ROSPA Lunca Siretului Inferior.
Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.
Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi
clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în
Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentru Delta Dunării unde se află
cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Este
întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta
Dunării.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican
ruginie este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o
populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret
sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece în zona propusă pentru
realizarea proiectului nu există habitate frecventate de această specie considerăm că
activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni nu va afecta distribuţia
acesteia în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034
Specia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior, fiind notată
cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială S.C.
SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de
această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.
Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.
60
Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puţin adânci, în lagune şi pe
lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind răspândită în
Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta
Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călărasi). În ROSPA Lunca Siretului Inferior
ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior fiind notată cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
site-ului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel
naţional.
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială
SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de
această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă. nu sunt habitate propice
acestei specii.
Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193
Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi
pe ţărmurile lacurilor continentale.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 3
– 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional la
nivel naţional.
Impactul estimat. Specia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de
extracţie a agregatelor de râu pe amplasament nu va afecta abundenţa speciei la nivelul sitului
dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin modificări ale distribuţiei.
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie
regulată care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
61
Anas Acuta (Raţă suliţar) A054
Este o specie de pasaj, care foarte rar cuibareste in Dobrogea. Trece prin România în
luna martie spre nord și în lunile octombrie - noiembrie spre sud. Unele exemplare iernează la
noi. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la
20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de rață
sulițar este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Raţa suliţar
preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul albiei râului Siret este accidentală.
Anas acuta este mai mult de pasaj pentru tara noastra trecand toamna, tarziu in carduri foarte
numeroase din tinuturile nordice de cuibarit în drumul spre locurile de iernare din sudul
Europei si nordul Africii, perioada in care de multe ori activitatea specifica de extractie
agregate minerale este mult diminuata sau sistata.
Anas clypeata (Raţă lingurar) A056
Apare îndeosebi iarna sosind din nordul Europei şi din Siberia, locurile de iernare a
speciei fiind ţările din jurul Mării Mediterane şi sud-vestul Asiei pînă-n India. Cuibăreşte
relativ rar în ţara noastră, mai ales în Dobrogea, îndeosebi în Delta Dunării, în stufărişuri sau
în ierburi dese; preferă ţinuturile apelor salmastre. O gasim totuși iarna - primavara în zona
62
lacurilor limitrofe deltei. Raţa lingurar îşi construieşte cuibul în vegetaţia din apropierea apei .
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30 – 60
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas clypeata
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Avand în vedere
specificul speciei reiese că Anas clypeata preferă vegetaţia din apropierea apei, prezenţa sa
de-a lungul albiei râului Siret fiind accidentală. Activitatea de extracţie nu va avea nici un
impact asupra abundenţei şi distribuţiei specii în ROSPA 0071 “Lunca Siretului Inferior”.
Anas crecca (Raţa mică) A052
Este oaspete de iarnă, care sosesşe în perioada septembrie - octombrie şi pleaca în
martie spre nord. O găsim răspândită în Delta şi Lunca Dunării, dar şi în apele interioare care
nu îngheaţă. Este cea mai mică dintre toate speciile de rațe prezente la noi și poate din acest
motiv are o agilitate deosebită în zbor. Rața mică preferă bălțile mlăștinoase, cu vegetație
bogată unde își poate găsi cu ușurință hrana. Cuibul și-l construiește pe pământ, în apropierea
apei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la
50 –80 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă mică
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.Impactul estimat. Exemplare din această
specie observate de-a lungul albiei râului Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din
Delta Dunării. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de această specie
considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni nu va
afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu
va avea efecte negative asupra distribuţiei acestei specii în aria protejată.
Anas Penelope (Raţa fluierătoare) A050
Este o rata de suprafata și pasaj, prezentă în România din perioada martie - început
de aprilie când sosește, până în octombrie - noiembrie când pleacă. Se întâlnește în Delta, în
apele interioare din sud, dar și pe țărmul mării. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului
Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 170 - 230 de indivizi, în timpul iernii, pe toată
suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas Penelope este notată cu “D” ceea
ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă
63
de media la nivel naţional. Impactul estimat. Avand în vedere că în procesul de migrație şi
mai ales iarna cârdurile mari de Anas Penelope preferă în principal lacurile, coastele marine şi
pajiştile inundate, considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul
Movileni nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de
exploatare nu va avea efecte negative asupra distribuţiei acestei specii în aria protejată.
Anas platyrhynchos (Raţa mare) A053
Este considerata cea mai mare rață din România și una dintre cele mai mari raţe din
lume. Prezența raței mari în România este legată de biotopul bălților cu stuf, dar şi al lacurilor
cu apă și vegetație care să îi asigure un mediu propice de adăpost şi hrană. Apreciază prezența
sălciilor scorburoase pentru cuibarit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu
îngheață, urcând pe acestea până în zona de munte. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lunca Siretului
Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10-20 perechi cuibărit, si 350 – 500 indivizi în
pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas platyrhynchos este
notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Activitatea de extracţie a
S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă
naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata
apropiere a luciului de apa, amplasamentul balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei
specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina
reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
Anas quequedula (Raţă cârâitoare) A055
Este o rață de suprafață și un oaspete de vară, care sosește la sfârșitul lunii februarie și
pleacă în octombrie-noiembrie. Este răspândită atât în Deltă şi Lunca Dunării, cât şi în apele
din interiorul României, fiind raţa cel mai frecvent întâlnită după raţa mare. Relevanţa sitului
pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
“Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 1-2 perechi cuibărit, pe
suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas quequedula este notată cu “D”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă
faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-
a lungul albiei râului Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece
plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că
activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni nu va afecta distribuţia
64
acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu va avea efecte
negative asupra distribuţiei acestei specii în aria protejată.
Anas strepera (Raţă pestriţă) A051
Puțin cunoscută dar larg răspândită în Europa. Cuibărește în principal pe lacuri și bălți
cu apă dulce, puțin adânci, cu plante palustre. Iarna și pe lacuri de acumulare, terenuri
inundate etc., evitând apa sărată. Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard
Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia
speciei a fost estimată la 3-5 perechi cuibărit, pe suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Anas strepera este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul
estimat. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul stang a
Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie pe mal. Datorită lipsei
vegetaţiei din imediata apropiere a a luciului de apa, amplasamentul balastierei nu reprezintă
un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor
minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la
nivelul ROSPA 0071.
Anser anser (Gâscă de vară) A043
Cea mai răspândită gâsca din Europa, cuibărește în principal pe bălți și pe lacuri cu
stufăris; uneori și pe insulele mici din zonele de coastă marină. Este gregară și se amestecă cu
alte specii. Ca habitat, preferă zonele umede: bălţile, mlaştinile şi lacurile. Relevanţa sitului
pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 350 – 500
indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anser anser este
notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Deoarece plajele de
prundiş nu reprezintă habitate frecventate de Anser anser considerăm că activitatea de
extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni rau Siret, nu va afecta distribuţia
acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu) A059
Este o raţă scufundătoare de pasaj, dar se comporta frecvent şi ca oaspete de vară.
Soseşte în februarie-martie şi pleacă în noiembrie. Mai frecvent este întâlnită în Deltă şi în
Lunca Dunării, dar şi în iazurile şi heleşteele interioare. Cuibăreşte pe lacuri mlăştinoase,
65
bogate în stufăriş. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al
Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost
estimată la 10-20 perechi cuibărit, si 100 – 150 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Aythya ferina este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul
că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel
naţional. Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de
Aythya ferina considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul
Movileni rau Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Aythya fuligula (Raţă moţată) A061
Este rață scufundătoare și oaspete de iarnă, care sosește în octombrie - noiembrie și
pleacă în martie. Frecvent poate fi întâlnită în zona litoralului și în Deltă. Foarte rar și foarte
puține exemplare cuibăresc în România. Rața moţată îşi procură hrana prin scufundări spre
fundul apei unde caută vegetație acvatică, semințe, rădăcini etc. Rața moţată îşi construieşte
cuibul bine ascuns în vegetația bogată de pe malurile apelor. Este o specie de rață
scufundătoare considerată ca fiind comună în toată Europa însa la noi în țară este o specie
relativ rară, întâlnită în perioada de iarna, începând cu noiembrie și până în martie. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 6 – 12 perechi
cuibarit, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este notată cu
“B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate
mare faţă de populaţia la nivel naţional. Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din
imediata apropiere a luciului de apă, amplasamentul perimetrului de exploatare nu reprezintă
un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor
minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la
nivelul ROSPA 0071 “Lunca Siretului Inferior”.
Buteo buteo (Şorecar comun) A087
Migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în apropierea terenurilor agricole,
mlaştinilor. Specie prădătoare care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei.
Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 20 - 35 de
indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Buteo
buteo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Proiectul
66
pentru decolmatare, reprofilare si recalibrare albie rau Siret prin exploatare agregate minerale
nu va avea impact negativ care sa determine inmultirea, hranirea si raspandirea speciei
deoarece nu aduce prejudicii integritatii habitatelor preferate si nici nu afecteaza diversitatea
faunistica care reprezinta prada sorecarului comun .
Chlidonias leucopterus (Chirighiţă cu aripi albe) A198
Cuibărește pe frunze de nuferi, rizomi de stuf, în colonii mixte împreună cu rațele,
chirele si alte specii de chirighite. În apus fac spectacol la locurile de hranire, la malul
canalelor cu intinsura, bogate în vegetație sau deasupra lacurilor. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
„Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 12 perechi cuibarit, pe toată
suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este notată cu “B” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate mare faţă de
populaţia la nivel naţional. Impactul estimat. Activitatea de extracţie este amplasată într-o
zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din
imediata apropiere a luciului de apa, amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei
specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina
reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
Cygnus olor (Lebădă de vară) A036
Cuibăreşte îndeosebi în bălţile Deltei Dunării, unde îşi instalează cuibul în
stufărişurile nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibărește şi pe canale, aproape de
prezenţa umană. Iarna migrează spre sudul Mării Caspice, în Delta Nilului şi în estul Mării
Mediterane. În iernile blânde, unele exemplare rămân şi la noi în ţară. Relevanţa sitului
pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10–15p de
indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Cygnus
olor este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu
densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Impactul estimat.
Specia Cygnus olor populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase.
Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul stangt a Siretului
într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din
imediata apropiere a luciului apei amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei
specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina
reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
67
Falco tinnunculus (Vânturel roşu) A096
În momentul de față populațiile de vânturel roșu la nivel mondial sunt în continuă
scădere și asta datorită pierderii habitatului și a surselor de hrană. De obicei vânturelul roșu se
stabilește în zonele cu pâlcuri de copaci înalți, cum ar fi plopii, mărginite de zone deschise în
care își poate caută prada cu ușurință. Este des întâlnit și în orașe. Des își face cuibul în plopii
de pe marginea șoselelor în vecinătatea câmpurilor agricole pe care le curăță de șoareci și
insecte dăunătoare. Relevanţa sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al
Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei
ca fiind estimată la 10-15 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Falco tinnunculus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii.
Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale
abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 „Lunca
Siretului Inferior”.
Fulica atra (Lişiţă) A125
Este o pasăre destul de des întâlnită în aproape toate ochiurile de baltă cu un pic de stuf.
Cele mai multe specii de lișițe trăiesc pe sol, în apropiere de apă, în regiuni mlăștinoase,
evitând regiunile cu clima aridă. Cuibul lișiței este facut din stuf și vegetație uscată direct pe
apă în interiorul stufului. Pentru că plutește, cuibul nu va fi afectat de eventualele fluctuații ale
nivelului apei. Lișița este o pasăre destul de sperioasă și rar o vedem avântată în largul lacului.
De obicei înoată pe lângă stuf și la cea mai mică mișcare suspectă se face navăzută în pădurea
de stuf. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la
30-45 perechi cuibărit, si 2500 – 3000 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Fulica atra este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la
nivel naţional. Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului
apei amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului
de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau
modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.
Larus cachinnans (Pescăruş pontic) A459
68
În ţara noastră este sedentar. Cuibăreşte pe sfărâmături vechi de stuf, pe plajele
nisipoase, atât în Delta Dunării cât şi în lungul litoralului. O populaţie a acestei specii s-a
adaptat la condițiile urbane, obişnuind să-şi instaleze cuiburile pe acoperişurile marilor clădiri
de pe litoral, în special în oraşul Constanţa. Se hrăneşte cu peşti, crustacee, scoici, dar şi cu
resturi menajere. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al
Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost
estimată la 18-25 perechi cuibărit, si 200 – 250 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Larus cachinnans este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional. Impact estimat. Pescăruşul pontic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa
de-a lungul albiei râului Siret fiind accidentală. Amplasarea perimetrului de exploatare a
agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale
distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.
Limosa limosa. (Sitar de mal) A156
Zonele preferate de cuibarit sunt N-V -ul Europei pe pajisti intinse mlastinoase. La
noi in tara este întâlnită ca pasăre de pasaj și ca oaspete de vara în Delta Dunării. Rar poate fi
vazută și în apropierea bălților din interiorul țării. Sitarul de mal se hrănește cu viermi,
moluște, crustacee și diferite semințe pe care le caută în malul de pe fundul apei. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 600 – 1000
indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Limosa limosa
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Avand in vedere
caracterul temporarar cat si acela ca plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de
Limosa limosa considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul
Movileni râu Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Merops apiaster (Prigorie) A3230
În Europa, prigoria este întâlnită doar în zonele sudice cu un climat mai cald. În
momentul de față numărul prigoriilor este în scadere și necesită măsuri de conservare. La noi
pot fi văzute pe tot cuprinsul țării în carierele de piatră sau în malurile lutoase în care sapă
galerii pentru a-și face cuibul. Cuiburile le fac în malurile lutoase în niște galerii pe care le
sapă singure. Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind
69
estimată la 30-50 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Merops apiaster este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ determinat de
circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care pot interfera cu habitatele ce pot fi utilizate
temporar pentru hrănire de această specie.
Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) A017
Este des intalnit pe tot cursul Dunarii, mai ales unde aceasta formeaza balti de
revarsare. Cea mai mare concentratie a exemplarelor de cormoran mare o intalnim in
delta. Cormoranul mare cuibareste in colonii in salcii sau plopi. Cuibăreşte local în SE
Europei, în colonii, în arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri întinse.
Pescuieşte în râuri şi bălţi. Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura
2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei
a fost estimată la 50 – 120 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Phalacrocorax carbo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în funcţiune, fapt
ceea ce denota o toleranta la prezenta omului. Implementarea proiectului nu va afecta
habitatele utilizate pentru cuibărirea speciei.
Podiceps cristatus (Corcodel mare)A005
Ca toate speciile de corcodei și corcodelul mare este un foarte bun scufundător.
Cuiburile sunt facute din vegetația de pe marginea bălții și sunt plutitoare. Este ca și toată
familia corcodeilor, o pasăre dependentă de apă. În apă se hrănește, doarme iar cuiburile sunt
plutitoare. Preferă bălțile mai puțin adânci, cu vegetație bogată și bineînțeles că Delta Dunării
îi oferă habitatul ideal. Aici de altfel este și cea mai mare densitate de corcodei. Relevanta
sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimata la 30- 45
perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Podiceps
cristatus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Perimetrul de
exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe o plajă din prundiş habitat care nu este
preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul
70
Movileni nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează
habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.
Tadorna tadorna (Călifar alb) A048
În România trăiește atât pe litoral cât și în Delta Dunării și în câteva porțiuni ale
cursului Dunării. Sporadic pot apărea califari albi pe diferite lacuri și bălți din interiorul țării,
mai ales în perioada de iarnă. Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura
2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta
populaţia speciei ca fiind estimata la 2 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiei de Tadorna tadorna este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional. Impactul estimat. Deoarece habitatul prezent pe amplasament, unde se va
desfasura proiectul de decolmatare si recalibrare a albiei minore a râului Siret prin exploatare
de agregate minerale, nu este propice acestei specii considerăm că nu va influenţa abundenţa
şi distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă
sau cuibărit.
Tringa erythropus ( Fluierar negru) A161
Este considerat ca fiind o pasăre de pasaj la noi în țară. Zonele preferate de cuibărit
sunt tundrele din Nordul Europei. Toamna migrează către Europa de Vest și bazinul
mediteranean. Deși se consideră că nu se înmulțește la noi, au fost făcute câteva fotografii în
deltă, în perioada verii, cu fluierarul negru în penaj nupțial. Este o pasăre retrasă, neobișnuită
cu prezența omului, care poate fi cu greu observată, studiată și fotografiată. Relevanța sitului
pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială
Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 150 – 200
indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa
erythropus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată
o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimat. Avand în
vederea ca Tringa erythropus cuibareste indeosebi in padurile rare de conifere din extremul
nord, și au un statut în raport cu ROSPA 0071 – de păsări cu migrație regulată în pasaj,
considerăm că desfasurarea activității supuse aprobării nu are efecte negative asupra speciei.
Tringa totanus (Fluierar cu picioare roşii) A 162
Cuibărește în mlaștini, lunci umede și estuare. Totodata în pasaj și iarna se regăsește
adesea în zone de coastă marine, uneori în stoluri mari. Relevanța sitului pentru specie. În
71
formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului
Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 300 – 500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa
sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa totanus este notată cu “D” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional. Impactul estimat. Avand in vederea ca Tringa totanus cuibareste
indeosebi in padurile rare de conifere din extremul nord, și au un statut în raport cu ROSPA
0071 – de păsări cu migrație regulată în pasaj, considerăm că desfasurarea activității supuse
aprobării nu influenţeaza abundenţa şi distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează
habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.
Vanellus vanellus (Nagâţ)A142
Este o pasăre migratoare care preferă câmpiile joase și chiar zonele mlăștinoase. De
obicei își stabilește teritoriul în apropierea bălților. Nagâțul este răspândit în toată Europa iar
în partea vestică se comportă ca o pasăre sedentară. În iernile blande sunt exemplare care
rămân la noi, mai ales în deltă și în zonele de litoral. Hrana nagâțului este alcatuită în
principal din insecte, larve și viermi dar și din diferite semințe. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
„Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30 - 45 perechi cuibărit, si 500
– 700 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Vanellus
vanellus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Impactul estimativ. Proiectul
propus nu afectează direct habitatele utilizate de nagâţ pentru hrănire sau cuibărit. Transportul
agregatelor minerale va avea un posibil impact negativ nesemnificativ asupra speciei datorită
zgomotului care se propagă în imediata vecinătate a drumurilor utilizate. Impactul este
nesemnificativ deoarece drumurile sunt existente, frecvent utilizate şi străbat porţiuni supuse
presiunii antropice nu suprafeţe cu habitate naturale neperturbate.
Larus ridibundus (Pescăruş râzător) A179
Pasăre sedentară care poate fi întâlnita în apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe
cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă permanent în aproape toată Europa mai puţin în
extremitatea nordică unde sunt perechi care cuibăresc doar în perioada verii. În România este
specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în
colonii foarte mari (uneori mii de perechi), pe lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale
cât şi de coastă. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei
de Protecţie Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost
72
estimată la 25 - 35 perechi cuibărit, si 80 – 180 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului
menţionat. Situaţia populaţiilor de Larus ridibundus este notată cu “D” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional. Impactul estimativ. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ prin
exploatarea plajei de balast şi prezenţa oamenilor şi utilajelor la nivelul albiei minore a râului
Siret. Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă plajele de balast dar acest biotop este larg
răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o mobilitate mare va utiliza și alte suprafeţe
similare.
. Importanţa sitului pentru speciile migratoare
Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă
pentru principalele specii acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se
concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre
teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).
Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret se pot împărţi
în două mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare. Cele sedentare sunt reprezentate
de specii care sunt prezente în zonă tot timpul anului, putând fi la rândul lor împărţite în
câteva categorii: sedentare propriu-zise, cum sunt multe din speciile sinantrope (vrăbii,
guguştiuci), fazani, potârnichi, specii sedentar-eratice (sticleţii), ale căror populaţii sunt mult
mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor fiind datorată unor indivizi ce aparţin
unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele sedentare, sau care chiar le înlocuiesc.
Speciile migratoare, se împart în trei categorii, oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din
ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc
din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează
zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de
iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa.
Avifauna cu migratiea regulata din bazinului inferior al râului Siret – fenologie
Nr.
Crt.
Specie N D I F M A M I I A S O Fenologia
în România 1. Podiceps cristatus * * * * * * * * * * OV 2. Phalacrocorax carbo * OV 3. Chlidonias leucopterus * * * * * MP 4. Fulica atra * * * * * * OV, P 5. Tadorna tadorna * * * * * * * * * MP 6. Cygnus olor * * * * * * * * * * * MP
7. Anas acuta * * * P
73
8. Anas plathyrinchos * * * * * * * * * * * * MP 9. Anas crecca * * * * * P. OI 10. Anas clypeata * * * * P 11. Anas penelope * * * * * * * * P 12. Anas querquedula * * * * * * * * OV 13. Anas strepera * * * * * * OV 14. Anser anser * * * * P 15. Aythya ferina * * * * * * * * OV 16. Aythya fuligula * * * * * OI 17. Buteo buteo * * * * * * * * MP 18. Falco tinunnunculus * * * MP 19. Vanellus vanellus * * * * * * * OV 20. Limosa limosa * * * * P 21. Tringa totanus * * * * P. OV 22. Tringa erythropus * * * * P 23. Merops apiaster * * * * * OV 24. Larus cachinans * * * * * * * * * S 25. Larus ridibundus * * * * * * * * * * MP
Legendă: OV – oaspete de vară OI – oaspete de iarnă MP – migrator
parţial S – specie sedentară P – specie de pasaj
Reprezentarea grafică a categoriilor fenologice
Implementarea proiectului nu va determina modificări ale rutelor de migraţie sau
ale zonelor utilizate pentru odihnă de către speciile menţionate anterior.
74
. Statutul de conservare al speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 şi
estimarea impactului proiectului propus
Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanță Comunitară
ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000
obiectivele de protecței ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile,
amfibieni, pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere
Iernat Pasaj
Sit Pop. Conserv.
Izolare Global 1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus citellus P
3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1220 Emys orbicularis P C B C B
1993 Triturus cristatus P C B C B
1188 Bombina bombina P C B C B
3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă
Reproducere Iernat Pasaj
Sit Pop. Conserv.
Izolare Global 1130 Aspius aspius P C B C B
1149 Cobitis taenia P C C C C
2511 Gobio kesseri P B B C B
1124 Gobio alpinnatus P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B
1145 Misgurnus fossilis
P C B C B
2522 Plecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă
Reproducere Iernat Pasaj
Sit Pop. Conserv.
Izolare Global 1083 Lucanus cervus P C B C C
1014 Vertigo angustior P?
Lutra lutra – vidra
Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta
si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina cu
75
doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la
noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele. Tocmai de aceea biotopul
vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie ele de munte
sau de șes. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei
speciei. Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va avea nici un
impact asupra răspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior, nesprapunându-se cu habitatul preferat de Lutra lutra.
Spermophilus citellus – popândău
Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri,
pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră,
popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire
de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până
la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la
graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei
putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată ca fiind prezentă la nivelul sitului de
importanță comunitară. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra
populaţiei speciei. Pe suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar
zona prezintă habitate favorabile prezenței speciei. Implementarea va avea un impact redus
temporar redus asupra speciei prin pierdere temporară de habitat, accidente de trafic,
deranjarea de zgomot. Realizarea proiectului nu va afecta suprafețe de teren ocupate de
această specie la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Emys orbicularis – ţestoasa de apă
Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu
„C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate redusă faţă
de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare
bună. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Suprafața amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât
76
implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuția specie la nivelul ROSCI
0162 .
Triturus cristatus – triton cu creasta
Tritonul cu creastă este prezent în bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie, până în
zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în luna martie şi, în
funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009). Este o
specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, întâlnit la
altitudini cuprinse între 100 - 1000 m, deseori chiar în bazine artificiale (locuri de adăpat,
iazuri, piscine) iar pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor se
deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. În România este răspândit
aproape pretutindeni lipsind din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus
dobrogicus. Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi,
artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi duşmani
(peşti, ţestoase, păsări). Reproducerea are loc în lunile aprilie – mai, în bălţi şi băltoace. Deşi
depune numeroase ouă (peste 100), multe dintre acestea nu se dezvoltă datorită unor frecvente
mutaţii cromozomiale. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 -
85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.
Relevanţa sitului pentru specie - Conform Formularului Standard Natura 2000 mărimea şi
densitatea populaţiei este notată cu “P”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul acestui sit
specia este prezentă; mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu
populaţiile prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%, faţă de populaţia de pe
teritoriul naţional. Efectul anticipat al activităţilor de pe amplasament asupra populaţiei
speciei Activităţile de extragere a agregatelor minerale în perimetrul analizat, nu vor avea
nici un fel de efecte asupra populaţiei speciei, datorită faptului că:
condiţiile de habitat caracteristice speciei nu sunt prezente pe amplasament şi zonele
imediat învecinate;
nu sunt afectate resursele de hrană (râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai
mici.
În concluzie, activitatea analizata, nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în zona
amplasamentului proiectului şi nici pe teritoriul ROSCI 0162, impact neutru, fiind astfel
asigurată conservarea speciei pe termen scurt, mediu şi lung.
77
Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie
Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând
în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În România este
răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi
Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o
stare de conservare bună. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra
populaţiei speciei. Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare.
Suprafaţa perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv
zone cu băltiri care să asigure viabilitatea generațiilor acestei specii. În concluzie excavarea
realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.
Specii de pești enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod 1130 Aspius aspius - avatul
Specia Aspius aspius Linnaeus, 1758 trăieşte atât în apele curgătoare cât şi în cele
stagnante mari, fiind o specie dulcicolă reofil-stagnofilă, întâlnită frecvent în râurile de şes
până în zona colinară, bălţi, lacuri dulcicole sau salmastre. Exemplarele juvenile formează
mici cârduri, iar exemplarele senescente devin solitare. Reproducerea debutează în luna
martie când temperatura apei atinge 6-10ºC şi se încheie în luna aprilie. Ecloziunea icrelor
durează 5-6 zile. Maturitatea sexuală se instalează la 3-5 ani. Specie diurnă care se hrăneşte cu
peşte mărunt (peşti de talie mică), larve de insecte, moluşte mici, crustacee şi viermi.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu
„C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare
medie.
Cod 1149 Cobitis taenia – zvârluga
Cobitis taenia Linnaeus, 1758 preferă apele lin curgătoare sau stătătoare, cu substrat
nisipos, argilos sau mâlos. Specie nocturnă. Respiraţia branhială este completată de o
respiraţie intestinală. În momentul capturării, zvârluga produce un şuierat caracteristic, lucru
care se datorează faptului că elimină aerul din intestin. Reproducerea are loc în aprilie-iunie.
Hrana este reprezentată de larve de insecte, detritus vegetal sau animal, alge etc. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
78
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare medie.
Cod 2511 Gobio kessleri – petroc
Este subspecia cu cea mai largă răspândire geografică dintre subspeciile speciei Gobio
kessleri Dybowski 1862, fiind întâlnită în sectoare colinare şi de şes. Specie răspândită în
cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei, Milcovului şi în Dunăre. Coloraţia
în genere cenuşie-argintie, cu reflexe albăstrui pe laturi, unde se pot observa 8-9 pete mari
alungite sau pătrate, întunecate, formând uneori o singură dungă. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate apreciabilă faţă de media la nivel
naţional aflată într-o stare de conservare bună.
Cod 1124 Gobio alpinnatus - porcuşor de nisip
Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau
argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă
sau stătătoare și fund mâlos. Porcușorul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe
teritoriul României. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrănește doar cu
faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai
și iunie. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Cod 1157 Gymnocephalus schraetzer - răspăr
Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurile moderat
curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș; ajunge uneori până în zona de
coline a râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în
amestec cu alte specii mai mult sau mai puțin reofile. În general evită coturile râurilor cu apă
stătătoare. Apare în unele bălți ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migrații
scurte. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive și sunt depuse în
benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice și rar din icre și
puiet de pește. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
79
Cod 1145 Misgurnus fossilis – tipar - varlar
Trăiește în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat. Este
rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu fauna de fund (viermi, larve de insecte, moluste
mici). Se reproduce în lunile martie-iunie și femelele depun icrele pe plantele acvatice. Este
răspândit la noi în toate bălțile, heleșteiele, canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor,
din Deltă până în zona submontană. Este mai rar întâlnit în limanurile deschise ale Mării
Negre, în Siret și afluenții săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș și Crișul Negru. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare medie.
Cod 2522 Plecus cultratus - sabiță
Trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent și în
limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor. Sabița are o răspândire
relativ redusă pe teritoriul României, în comparație cu alte specii de pești. Relevanţa sitului
pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la
nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare medie.
Cod 1134 Rhodeus sericeus amarus – boarcă
Trăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se
întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până
aproape de zona montana a râurilor. Boarca are o răspândire relativ mare pe teritoriul
României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Cod 1146 Sabanejewia aurata – dunăriță
Dunariţa este o specie endemică trăind în fluviu Dunarea, la peste 20 m adâncime, la
Cazane, Corabia, Olteniţa, Silistra, Călăraşi, în Cerna, Beloreca, Nera, Argeş şi Olt. Se mai
întâlneşte şi pe alte râuri cu substrat pietros.Se hrăneşte cu insecte si larvele acestora. Se
reproduce în lunile aprilie - iunie, în râuri mici, repezi şi cu substrat pietros. Relevanţa sitului
pentru specie - Conform Formularului Standard Natura 2000:
80
mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul acestui sit dunariţa este o specie comună;
mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile
prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 %, faţă de populaţia de
pe teritoriul naţional.
Cod 1160 Zingel streber – pietrar
Trăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de
pietriș, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu
„C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare
medie.
Cod 1159 Zingel zingel -fusar
Este prezent în Dunăre și în râurile mari și relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș sau
argila. Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se
hrănește cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. Specia este protejata prin: Convenția
de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roșie IUCN, Legea 462/2001
(Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei sălbatice. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel
naţional) aflată într-o stare de conservare medie.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiilor ihtiofauneii
Comunităţile piscicole constituie verigi importante în structura lanţurilor trofice din
cadrul ecosistemelor acvatice deoarece includ toate categoriile trofice şi ocupă diverse nişe de
habitat. În plus, ihtiofauna constituie o resursă extrem de preţioasă pentru economia umană.
Impactul antropic intens din ultimele decenii a afectat şi ecosistemele acvatice şi
implicit grupele de organisme care le populează. Având în vedere importanţa apelor pentru
sistemele socio-economice şi importanţa ihtiofaunei pentru om şi natură, este necesară
cunoaşterea cât mai exactă a stării ecosistemelor limnice şi a modificărilor structural-
81
funcţionale ale acestora. Aceasta se poate realiza prin biomonitorizări ale unor grupe de
organisme caracteristice, indicatoare pentru un anumit habitat.
Peştii reprezintă un grup de organisme utilizat în aprecierea stării ecosistemelor limnice
din următoarele raţiuni: trăiesc în aproape toate tipurile de ape, au o durată de viaţă de câţiva
ani, nu prezintă modificări ample în structura populaţiilor, iar prin poziţia de consumator final
în lanţurile trofice, ei înglobează modificările survenite în nivelurile trofice inferioare.
Interesul pentru prezenţa sau absenţa unor specii de peşti sau a unor comunităţi
piscicole, pentru determinarea densităţii şi abundenţei acestora, respectiv pentru cunoaşterea
structurii şi diversităţii comunităţilor piscicole este justificat de importanţa acestui grup de
organisme în cadrul ecosistemelor lotice, precum şi de utilitatea acestora în studiile de
biomonitorizare.
Analizand conditiile ecologice ale ihtiofaunei concluzionam ca:
Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus - datorita faptului ca zona
nu prezinta o lunca inundabila in albia majora, cu balti, japse si alte ecosisteme statatoare, in
apele din albia minora a Siretului este exclusa prezenta unor specii specifice baltilor, si care
ajung si in cursurile ruarilor din zona de ses.
Gobio albipinatus si Gymnocephalus schraetzer - habitatul lor natural se afla în afara
zonei de actiune a investitiei, aceaste specii se regăsesc pe cursul râului Siret către zona de
confluență cu Dunărea, mult în aval de amplasamentul proiectului.
Zingel streber si Zingel zingel – aceste specii se intalnesc in ape mult mai adinci si cu
fund pietros, aflate in Dunare sau la confluenta raului Siret cu fluviul Dunarea.
Ameninţările asupra celor 11 specii: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri,
Gobio albipinnatus, Gymnocephalui schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus,
Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel, în tronsonul
Movileni de pe râul Siret sunt următoarele:
a. Defrişări ale coridorului de vegetaţie ripariană.
b. Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului.
c. Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului (ilegale), înainte de a se fi refăcut
compoziţia specifică şi efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor
intervenţii anterioare.
d. Antrenarea în cursul râului a solurilor din structura pădurilor din zonele de ecoton
prin eroziune de mal, fapt ceea ce duce si la creşterea turbidirăţii apei.
82
e. Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului.
f. Existenţa pragurilor de la baraje care împiedică deplasarea peştilor şi determină
fragmentarea populaţiilor piscicole.
Pentru speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162
recomandam pentru ca lucrările să nu se realizeze submers, realizarea unui dig din agregate
minerale la marginea tronsonului (acolo unde depozitul permite) în care se execută lucrările.
Această soluţie este utilizată frecvent pentru exploatările situate în sectoare cu variaţii ale
debitelor râurilor în scopul protejării utilajelor care lucrează pe suprafaţa perimetrului de
exploatare. Digul temporar constituit din balast la limita perimetrului de exploatare va fi
excavat, din aval spre amonte la finalizarea recalibrării tronsonului respectiv. Prin această
modalitate perioada în care se produce turbiditate în masa apei este redusă la 8 -16 ore. Se
recomandă ca digul creat temporar să fie excavat în afara perioadei de reproducere a speciilor
de peşti din zonă, adică în perioada iulie-septembrie, sau până la sfârşitul lunii aprilie dacă
condiţiile climatice permit.
Cod 1083 Lucanus cervus - rădașca
Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă
şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi
observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi
depunerea ouălor. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o
stare de conservare medie. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra
populaţiei speciei. Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei,
deoarece nu vor fi afectate de lucrările propuse suprafețe care prezintă trunchiuri uscate.
Cod 1014 Vertigo angustior. Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase
sau pe soluri care sunt permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe
suprafețe care prezintă deficit de umiditate.
Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate este
incertă.
83
. Statutul de conservare al habitatelor de importanţă comunitară din ROSCI 0162
Lunca Siretului Inferior şi estimarea impactului proiectului propus
Perimetrul de exploatare se află amplasat albia minoră a râului Siret, fiind situat într-o
zonă antropizată datorită exploatării agregatelor de râu în ultimii ani, pescuitului de agrement
şi practicării turismului de week-end.
În zona implementării proiectului, malul stâng al Siretului se ridică deasupra talvegului
cu cca. 3 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi înălțimea
ei scade.
Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat
naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a
întregului versant stâng, în amonte de Movileni de Jos.
Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe
pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are
o evoluţie dinamică în timp.
Malul stâng în dreptul localităţii Movileni de Jos, este alcătuit din loessuri pe cca. 1,0 –
1.5 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă sub
forma unor strate mai mult sau mai puţin continui.
Excavaţiile vor fi realizate în albia minoră situată între malul stâng şi malul drept cu
intense fenomene de eroziune.
Activitatea de extracţie a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor habitate
ripariene (plaje de nisip şi balast situate în albia minoră) lipsite de vegetaţie datorită deselor
fenomene de inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor minerale se va efectua
pe drumuri tranzitate de utilaje şi mijloace de transport care străbat zone supuse şi în trecut
presiunii antropice.
Analiza habitatelor care pot fi afectate de implementarea proiectului a fost realizată prin
deplasări în teren.
Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o serie de
habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura 2000 acestea sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Habitate prioritare din Situlul Natura 2000 Lunca Siretului Inferior
84
Nr.
crt.
DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global
1 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la
cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-Batrachion
20 B C C B
2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
3 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
0,5 B C B B
4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubri şi Bidention
0,5 B C B B
5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B
6 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu
Quercus spp.
0,2 C C B C
7 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
0,3 B C B B
În zona de implementare a proiectului nu există habitatele forestiere naturale(virgine).
Aceste habitate au fost afectate prin tehnici silviculturale (plantări) care au urmărit producţia
unei cantităţi mari de masă lemnoasă astfel încât pădurile de şleau caracteristice luncii
Siretului au suferit modificări în ceea ce priveşte compoziţia. Habitatele forestiere naturale din
lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone – în principal salcâm de-a
lungul malului drept şi glădiţă de-a lungul malului stâng, dar şi de realizarea unor plantaţii cu
specii necaracteristice zonei – plantaţiile de nuc de pe malul drept al râului situate în aval de
Adjud. Habitatele utilizate de proiect cât şi cele situate în vecinătate pot fi utilizate pentru
hrănire, cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de
protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior. Sigurul habitat afectat direct de
proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. este perimetrul temporar de pe care se va realiza
exploatarea. Deoarece acest habitat nu se regăseşte în formularul standard Natura 2000 pentru
desemnarea sitului nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu
al statutului de conservare. De asemeni sigurul habitat afectat direct de realizarea proiectului –
depozitul de balast este bine reprezentat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică şi a sitului
de importanţă comunitară fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa sitului.
Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare nu prezintă copertă. Datorită lipsei
copertei şi submersiei periodice, pe suprafaţa propusă pentru excavarea agregatelor minerale
nu s-a dezvoltat vegetaţie.
În concluzie între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru situl
de importanţă comunitară ROSCI 0162 şi pentru aria de protecţie specială avifaunistică
85
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate ca habitate de interes comunitar
plaje de nisip şi balast. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.
Pe suprafaţa propusă pentru exploatare nu au fost identificate habitate de
importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.
Lucrările propuse pentru exploatarea agregatelor minerale in vederea
decolmatarii, reprofilarii si recalibrarii traseului albiei din perimetrul temporar
Movileni nu determină defrişări ale regiunilor împădurite.
Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în secţiunea
studiată, ci va stabiliza albia minoră din punct de vedere geomorfologic.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul
vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare existente cu
lăţime suficientă. Se recomandă stropirea drumurilor pentru a evita antrenarea de praf
în atmosferă, particule în suspensie care se pot depune pe suprafeţele frunzelor şi să
afecteze astfel procesele de fotosinteză.
Aspecte de pe Perimetrul Movileni
86
Vegetaţia de pe partea malului stâng este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre
care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate în România (Robinia
pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestui malului stâng s-au dezvoltat
suprafeţe de glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea solurilor şi împiedică
prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul malului nu vor fi afectate
de implementarea proiectului.
La nivelul teraselor inferioare situate la baza versantului malului stâng al râului Siret în
amonte de Movileni s-a dezvoltat o vegetaţie ierboasă xerotermă fără specii arbustive cum ar
fi: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides) sau măceş
(Rosa canina). Deseori în aceste zone au loc prăbuşiri ale malului înalt astfel încât zonele
prăbuşite sunt colonizate de specii pioniere şi ruderale.
Realizarea lucrărilor propuse la nivelul perimetrului temporar Movileni nu va
afecta habitatele de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000
pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Realizarea proiectului nu va determina
reducerea suprafeţelor ocupate de habitate cu valoare conservativă deosebită.
Drumul de acces către perimetrul propus pentru exploatare
87
Perimetrul de exploatare este situat la cca 29 km faţă de situl de importanţă comunitară
ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea şi la o distanţă de 17 km faţă de ROSCI 0134
Pădurea - Balta Munteni. Deoarece activitatea de exploatare a agregatelor minerale se va
limita la suprafaţa perimetrului propus pentru exploatare şi datorită distanţei relativ mari până
la alte situri Natura 2000 implementarea proiectului nu va afecta obiectivele de conservare ale
acestor arii naturale protejate.
Impactul asupra integrităţii ariilor naturale protejate componente retelei Natura 2000,
ţinându-se cont de structura si funcţiile ecologice ale mediului lotic
Râul nu poate fi analizat din punct de vedere ecologic decât ca un sub-sistem al unui
sistem ecologic complex, sistemul lotic, ce integrează cursul propriu-zis, braţele secundare,
meandrele izolate, izvoarele de terasă şi zona riverană corespunzătoare, până acolo unde se
"exprimă" relaţiile râu-uscat. Cursul propriu-zis este doar o manifestare de suprafaţă a unui
sistem mult mai mare, integrat, care poate fi evaluat doar la nivelul peisajului. Pe de altă
parte, râul "exprimă" starea mediului din întreg bazinul de recepţie, având în vedere atât
sistemele terestre cât şi cele acvatice.
Condiţiile abiotice din ecosistemele lotice sunt determinate în principal de 3 categorii de
factori:
a. geomorfologia bazinului hidrografic, care determină scurgerea apei (viteza de curgere,
turbulenţa), încărcarea apei cu particule, dinamica albiei şi relaţiile cu ecosistemele
terestre de la nivelul bazinului acvatic;
b. chimismul apei (temperatură, pH, alcalinitate, oxigen dizolvat, săruri minerale
dizolvate, substanţă organică dizolvată sau în suspensie), turbiditatea, energia solară;
c. gradul de stabilitate a habitatelor şi microhabitatelor patului albiei (granulometria
substratului).
Din punct de vedere biologic, râurile se caracterizează prin dezvoltarea inegală a două
compartimente funcţionale: planctonul (organisme de diferite dimensiuni din masa apei, fie
vegetale – fitoplanctonul, fie animale – zooplanctonul), mai slab reprezentat şi bentosul
(organisme de pe fundul apei, fitobentos şi zoobentos).
Fiecare segment de râu poate avea o configuraţie diferită de cea a sectoarelor din amonte
sau aval astfel că timpul necesar pentru tranzitul energiei şi substanţelor este variabil.
Compartimentul producători primari este reprezentat în principal de algele care se
dezvoltă pe diferite suporturi şi de macrofitele acvatice. Consumatorii depind fie de resursa
88
autohtonă (producţia primară) fie de cea alohtonă (directă-organismele ripariene sau indirectă-
materia organică dizolvată provenită din freatic). Din aceste resurse, o parte este transportată
în aval. Astfel, ceea ce se pierde din amonte devine resursă alohtonă pentru zonele din aval.
Se realizează astfel o spirală a materiei şi energiei, din amonte spre aval.
Producţia biologică prezintă mari fluctuaţii în lungul râului. Pentru orice nivel
producţia este dependentă de disponibilitatea resurselor şi de eficienţa cu care aceste resurse
sunt convertite în biomasă.
În privinţa microorganismelor sunt cunoscute destul de puţine date referitoare la rolul
lor ecologic foarte precis în ecosistemele lotice: de exemplu, frunzele căzute în apă sunt
colonizate de bacterii şi fungi care le transformă într-o sursă trofică accesibilă nevertebratelor
bentonice. Pe de altă parte, există nevertebrate (crustacee amfipode) care “mărunţesc”
frunzele, oferind astfel o suprafaţă mai mare de atac pentru microorganisme.
Nevertebratele bentonice consumă masa vegetală moartă colonizată de fungi în mod
selectiv, astfel că numai anumite specii de fungi sunt consumate de o specie de nevertebrat.
Rata transferului de energie de la detritus la detritivore este condiţionată de speciile de fungi
care colonizează masa detritică.
În sistemele lotice aflate în condiţii naturale, comunităţile biologice pot fi caracterizate
ca formând un continuum temporal de înlocuire sincronizată a speciilor. Această continuă
înlocuire determină utilizarea treptată a input-ului de energie. De aceea sistemul biologic se
mişcă către o stare de aşa zis echilibru, între tendinţa de folosire eficientă a intrărilor de
energie prin distribuţia echilibrată a resurselor (hrană, substrat) şi tendinţa opusă, de
transformare a energiei cu o rată uniformă pe tot parcursul anului. Comunităţile biologice
dezvoltate în râurile naturale realizează această strategie de procesare cu minim de pierderi de
energie.
Menţinerea structurii ecosistemelor lotice depinde de:
a. starea habitatelor bentonice şi existenţa unei mari diversităţi (mozaic) de habitate;
b. calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic;
c. starea vegetaţiei riverane, care acţionează ca un filtru faţă de ecosistemele terestre
învecinate;
d. comunicarea naturală cu ecosistemele de tip ape subterane.
Analizând impactul proiectului prin prisma celor afirmate anterior există probabilitatea
unor efecte temporare, respectiv modificarea morfologiei albiei minore prin executia unui
senal, care determină scurgerea apei după devierea cursului și efectuarea lucrărilor de
decolmatare. Refacerea planctonului și bentosului (organisme de pe fundul apei, fitobentos şi
89
zoobentos) pe circa 300m se realizează natural datorită noilor depozite de aluviuni.
Populațiile de pești nu sunt afectate semnificativ, doar prin reducerea suprafețelor de hrană
în perioada de refacere a microhabitatelor acvatice.
Nu vor exista modificări esențiale ale calității apei care să afecteze microhabitatele
acvatice și nici lucrări suplimentare pe malul râului care să afecteze semnificativ ecosistemul
terestru.
Având în vedere adâncimea de lucru stabilită prin Avizul de Gospodărire a apelor nu
considerăm că există o afectare a apelor subterane.
Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii
Terenul pe care se află perimetrul de exploatare este periodic inundabil. Zona în care se
află amplasată balastiera îşi modifică configuraţia pe parcursul anului, în funcţie de regimul
pluviometric, inundaţii şi acţiunile desfăşurate în apropiere. Accesul la perimetrul de
exploatare are un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii (floristice şi faunistice) din
zonă, frecvenţa traficului fiind redusa. Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante
rare sau ocrotite, cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care ar trebui să facă obiectul
unor măsuri speciale de protecţie. Lunca Siretului Inferior, în care se află perimetrul de
exploatare al agregatelor de râu include efective reduse a speciilor de vehgetatie si fauna, care
ar putea fi eventual, afectate de activitatea de exploatare.
În vederea protecţiei factorilor de mediu, pentru implementarea proiectului sunt
propuse următoarele măsuri de reducere a impactului:
- toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată
şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile abilitate;
- vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;
- nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea perimetrului
de exploatare.
- este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi
de carburanţi şi/sau lubrefianţi;
- personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar
eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;
- de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în
procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;
- toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de
transport se vor realiza doar la unităţi specializate;
90
- efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată
perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile legale;
- administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea
corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat;
- administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. nu nu va permite angajaţilor să depoziteze
deşeuri în ecosistemele naturale din vecinătatea proiectului;
- se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica
antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer;
- S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de
gospodărire a apelor;
- având în vedere excavarea sub nivelul hidrostatic pe o adâncime de 2,5 m, în perioada
realizării lucrărilor la ultima treaptă se va menţine un pat de înaintare a utilajelor şi
autobasculantelor astfel încât acestea să nu intersecteze acviferul, acest pat de înaintare va
avea înălţimea de minim 1 m deasupra nivelului apei şi o lăţime de 2 – 2,5 m care să permită
deplasarea şi manevrarea în siguranţă;
- S.C. SORAGMIN S.R.L. va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de
transport,
- periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în
documentaţia tehnică a obiectivului.
- pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia
speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes
comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciil e incluse în
lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt
interzise:
- orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor
aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi
de migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din
natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
- în caz de accident sau alt eveniment neprevăzut se vor anunța în cel mai scurt timp:
Garda de Mediu Galați, Agenția pentru Protecția Mediului Galați, cât și custodele sitului
Lunca Sirectului Inferior.
91
- pe întreaga perioadă de exploatare se va angaja o persoană cu pregătire profesională
adecvată în vederea monitorizării starii de conservare a biodiversității din zonă.
Având în vedere caracterul operaţional al măsurilor de reducere a impactului nu
există posibilitatea cuantificării financiare a acestora.
Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru toată
perioada de funcţionare a balastierei, S.C. SORAGMIN S.R.L. fiind persoana juridică
responsabilă de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora. De asemenea
aceste măsuri sunt parte integrantă a proiectului propus şi sunt direcţionate către
sursele de impact.
6. Concluzii şi recomandări
. Concluzii
Lucrările propuse se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare
a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2, conform căruia:
„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de
apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de
gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi
regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra
cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul
deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”.
Pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător este necesară
monitorizarea activităţii de extracţie controlată a nisipului şi pietrişului din albia minoră a
râului Siret de către S.C. SORAGMIN S.R.L. . Urmărirea activităţii se va face prin verificări
periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare
a perimetrului.
Înregistrarea volumelor de nisip şi pietriş în stare brută extrase se va face în fişe speciale, în
care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.
Titularul va proceda la întocmirea rapoartelor geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa
extrasului geologic; - mişcarea anuală a resurselor.
92
Monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin ridicări topografice anuale –
odată cu întocmirea documentaţiei pentru gospodărirea apelor şi măsurători topografice la cel
mult 15 zile după viiturile importante.
Factorul de mediu apa
Activitatea de extracţie controlată a agregatelor minerale se realizează prin lucrări de
decolmatare, reprofilare, recalibrare albie, care va asigura curgerea normală a apei râului
Siret, integrand astfel activitatea si prevederilor HOTĂRÂRII GUVERNULUI nr. 846 din 11
august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe
termen mediu şi lung
Pentru protecţia factorului de mediu apă vor fi respectaţi pilierii de siguranţă impuşi în
Autorizaţia de Gospodărire a Apelor pe tot parcursul activităţii de exploatare agregate
minerale. Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne fixe pe mal. Se vor respecta
prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
S.C. SORAGMIN S.R.L., prin desfăşurarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş nu va
produce deteriorări ale lucrărilor hidrotehnice, construcţii civile sau industriale, ale malurilor
râului sau ale terenurilor proprietate publică sau privată din zona de exploatare a albiei
cursului de apă.
Personalul care va deservi perimetrul de exploatare va fi instruit să nu efectueze
parcarea utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret, după
terminarea programului de lucru. Personalul va fi instruit să supravegheze funcţionarea
utilajelor/mijloacelor de transport şi să remedieze eventualele defecţiuni în cel mai scurt timp.
Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament.
Se face precizarea că eventualele poluări accidentale de pe amplasament nu produc
impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi
mecanismele utilajelor sunt reduse, actionandu-se imediat cu materiale absorbante si
delimitarea zonelor afectate de zonele limitrofe neafectate.
Factorul de mediu biodiversitate
Exploatarea nisipului şi pietrişului în stare brută în perimetrul temporar „Movileni”,
Comuna Movileni, Judeţul Galaţi, nu afectează în mod negativ integritatea ariilor naturale
protejate, nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate stabile şi nici la perturbarea speciilor
de floră şi faună pentru care a fost desemnate ariilor protejate situl de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si situl de importanta comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior:
93
- speciile de păsări care utilizează în migraţie coridorul est - carpatic preferă zonele lacurilor
de acumulare, iar cele ajunse accidental în această zona poposesc doar pentru a se odihni
deoarece vecinătăţile balastierei nu oferă condiţii de habitat pentru hrănire;
- nu reduce suprafaţa habitatelor preferate de specii care utilizează culoarul de migraţie est-
carpatic;
- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - nu
influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
ariei naturale protejate de interes comunitar;
- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care
definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar;
Măsuri de conservare:
In perioada de funcţionare a exploatării controlate a pietrişului şi nisipului în perimetrul
Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi este necesară respectarea cu stricteţe a legislaţiei
de mediu în vigoare.
Pentru protecţia ariilor protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre,
acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A
(specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum
şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în
afara lor, sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau ouălor din natură ;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ;
- pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de
migraţie ;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea ;
- comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie
ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
Alte masuri de reducere a impactului
Pentru impactul datorat deranjarii speciilor datorita zgomotului, în perioada de exploatare, se
recomanda:
94
- se va lucra doar in timpul zilei, in caz de necesitate, pe timp de noapte, evitarea utilizarii
luminii in exces;
- folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;
reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc.
- convocarea de sedinte pentru informarea si constientizarea personalului angajat cu privire la
importanta protejarii speciilor de flora si fauna, precum si eventualele modificari din legislatia
nationala din domeniul protectiei mediului.
B. Recomandări
- respectarea prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind
protectia mediului aprobata si completata de Legea 265/2006;
- respectarea prevederilor HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului
rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România;
- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;
- reducerea perturbării speciilor de fauna prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit
de la utilaje);
- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului de extracţie cu respectarea prevederilor
Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 73 din 8 aprilie 2013; autorizaţia conferă dreptul de
exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi,
în scopul decolmatării, reprofilării albiei minore a râului Siret şi regularizării scurgerii;
- reducerea poluării apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante;
- desfăşurarea activităţilor pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de fauna;
- evitarea excavatiilor în perioadele de reproducere la pesti;
- interzicera capturării, izgonirii si distrugerii speciilor de fauna de catre personalul
exploatarii;
- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management
al habitatelor;
6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după
caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de
conformare.
Nu este cazul
6.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate
de un eveniment viitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor
de mediu de tip B identificate.
95
Avand în vedere ca probabilitatea ca un eveniment viitor să determine un impact de
mediu semnificativ este foarte redusă, numai o activitate distructivă de mare amploare poate
produce efecte semnificativ negative asupra amplasamentului, şi în special asupra aerului si a
apei (cazul viiturilor).
Astfel de fenomene pot fi fenomene naturale: cutremure, uragane, tornade, viituri. In
aceasta privinţă se poate afirma că zona în care este situat punctul de lucru este cu o incidenta
foarte scazuta de a fi fectată de astfel de fenomene ce au consecinţe mai mult distructive,
factorii de mediu (sol, apa) nu vor fi afectaţi
Măsuri preventive ~ instruirea personalului din punct de vedere al normelor de
securitatea muncii, protectia mediului si reactia la calamitati naturale.
6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile
necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este
necesar).
Pe baza analizei realizate în Bilanţul de mediu nivel I se consideră că nu este necesară
continuarea investigaţiilor prin Bilanţ de mediu nivel II, deoarece nu s-au constatat poluări
semnificative a factorilor de mediu.
Elaboratorii lucrării recomandă revizuirea autorizaţiei de mediu a S.C. SORAGMIN S.R.L.
în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
Prezenta documentatie a avut ca reper si a respectat continutul Ord. MMGA nr. 184/1997
pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, precum si adresa
14921/02.08.2013 emisa de A.P.M. Galati.
Acest Bilant a fost realizat de:
Expert ecolog ~ Pantilimon Teodor George ~ elaborator studii de protecţia mediului autorizat pentru
realizarea Bilanturilor de mediu la poziția 493 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru
Protecţia Mediului, în colaborare cu Inginer Hidrotehnist Pantelimon Victor
Expert ecolog
Pantilimon Teodor George
96
Glosar
Divagare - Schimbarea direcției unui curs de apă când ajunge în regiunile joase cu
pantă mică;
Campie de subisdenta - tip genetic de campie, de scufundare lenta, cu rauri divagante
in cadrul Campiei Romane;
Glacisurile – sunt fasii de teren, alungite si netede, usor inclinate in partea inferioara
si cupanta tot mai accentuata in partea superioara, care fac recorsul intre un abrupt si
o suprafata relativ orizontala;
Sistem - Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și
formând un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică,
reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face
ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit;
bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform
legii, in scopul obtinerii avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sau a
autorizatiei de mediu, si care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin
informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare,
prezente si anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu
efectiv de pe un amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ,
bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului;
biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine,
acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea
intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor;
arie/sit - zona definita geografic exact delimitata;
autorizatie de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru
protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a
unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra
mediului, necesar pentru punerea acesteia in functiune;
habitat natural - arie terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau
seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;
specie - este categoria sistematică fundamentală, inferioară genului și superioară
subspeciei
habitat - O suprafață locuită, în mod natural, de o populație sau de o specie de plante
sau animale
deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia
specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are
obligatia de a-l arunca;
97
Bibliografie
1. * * (1971) – Râurile României, I.M.H. Bucureşti.
2. * * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. Bucureşti.
3. * * (1983) – Geografia României, volumul I, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.
4. ** (2005) – Geografia României, volumul V, Ed. Academiei Romane, Bucureşti.
5. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecţia calităţii apelor din bazinul
Siret, Direcţia Apelor Siret, Bacău.
6. * * Atlasul cadastrului apelor din Romania 1989
7. Botnariuc N., Vadineanu A. (1982) – ECOLOGIE, Ed. Didactica si Pedagogică,
București
8. Brânduş C., „Geografia solurilor cu elemente de pedologie” (ediţia a II-a), 2003,
Editura Universităţii Suceava;
9. Chifu, T.; Mânzu, C.; Zamfirescu, Oana – 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Ed.
Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 700 pp.
10. Ion T. Cristea - Evaluarea ariei de repartiţie a cleanului mare (Leuciscus
cephalus Linnaeus, 1758) şi a unor specii (Leuciscus borysthenicus Kessler,
Leuciscus souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus, Leuciscus idus Linnaeus)
din subgenuri înrudite în România, Anale ICAS, 47, pg. 275-284, Bucureşti.
11. Ielenicz Mihai, „Dealurile şi podişurile Romaniei”, 1999, Bucureşti, Editura
Fundaţiei „România de Mâine”;
12. Doniţă I. şi colab. (1973) – Etapele evoluţiei reţelei hidrografice din Carpaţii
orientali, Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
13. Doniţă I. şi colab. – 2005, Habitatele din România, Ed Tehnică Silvică Bucureşti,
14. C. Răuţă, Stelian Cârstea (1983) – Prevenirea şi combaterea poluării solurilor,
Ed. Ceres, Bucureşti.
15. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului
16. Posea G. (2005) – GEOMORFOLOGIA ROMÂNIEI, Ed. Fundației România de
Mâine, București.
17. Parichi M. (2009) – Pedogeografie cu noțiuni de pedologie, Ed. Fundației
România de Mâine, București.
18. Rîșnoveanu G. (2011) – Identificarea și caracterizarea sistemelor ecologice, Ed.
Ars Doceni, București.
19. Ureche Dorel, 2008, Studii ecologice asupra ihtiofaunei în bazinul mijlociu şi
inferior al râului Siret, Editura Pim Iasi