RR\1154593RO.docx PE615.257v03-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Document de ședință

A8-0194/2018

29.5.2018

RAPORT

referitor la încălcarea drepturilor popoarelor indigene în lume, inclusiv

acapararea de terenuri

(2017/2206(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Francisco Assis

PE615.257v03-00 2/45 RR\1154593RO.docx

RO

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................. 3

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE ................................................................... 27

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN ......... 36

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ............................. 44

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ................................. 45

RR\1154593RO.docx 3/45 PE615.257v03-00

RO

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la încălcarea drepturilor popoarelor indigene în lume, inclusiv acapararea de

terenuri

(2017/2206(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) și alte tratate și

instrumente privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), în

special Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene

(UNDRIP), adoptată de Adunarea Generală a ONU la 13 decembrie 2007,

– având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 169 privind

populațiile indigene și tribale, adoptată la 27 iunie 1989,

– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale,

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul

internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

– având în vedere articolele 21, 22 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii

Europene,

– având în vedere Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația, adoptat

de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012, precum și Planul de acțiune privind

drepturile omului și democrația 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015,

– având în vedere Declarația ONU din 1998 privind apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere Orientările Uniunii Europene cu privire la drepturile omului, îndeosebi

Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, și Instrumentul european

pentru democrație și drepturile omului (IEDDO),

– având în vedere rezoluțiile adoptate în procedura de urgență privind cazurile de

încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept,

– având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 referitoare la situația populației

Guarani-Kaiowá din statul Mato Grosso do Sul din Brazilia1,

– având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la Honduras: situația

apărătorilor drepturilor omului2;

– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Tanzania, în special la

problema acaparării terenurilor3,

1 Texte adoptate, P8_TA(2016)0445. 2 JO C 58, 15.2.2018, p. 155. 3 JO C 316, 30.8.2016, p. 122.

PE615.257v03-00 4/45 RR\1154593RO.docx

RO

– având în vedere Raportul anual 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și

politica Uniunii Europene în această privință1,

– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 69/2 din 22 septembrie 2014 de

adoptare a documentului final al Conferinței mondiale privind populațiile indigene din

20142,

– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 71/178 din 19 decembrie 2016

privind drepturile popoarelor indigene, în special punctul 13 referitor la proclamarea

anului 2019 drept Anul internațional al limbilor indigene3,

– având în vedere raportul prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la 8

august 2017 de raportorul special al ONU pentru drepturile populațiilor indigene4,

– având în vedere rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului nr. 26/9 din 26

iunie 2014, prin care s-a decis crearea unui grup de lucru interguvernamental deschis,

pentru a elabora un instrument internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere

juridic privind societățile transnaționale și alte întreprinderi în ceea ce privește

drepturile omului5,

– având în vedere procesul de redactare, de către grupul de lucru interguvernamental

deschis, a unei declarații privind drepturile țăranilor și ale altor persoane care își

desfășoară activitatea în zonele rurale, definit de Consiliul ONU pentru Drepturile

Omului la 13 octombrie 20156,

– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea

Generală a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015,

– având în vedere Convenția ONU privind diversitatea biologică adoptată la 22 mai 1992;

– având în vedere Acordul și Planul de acțiune de la Durban adoptate de cel de al cincilea

Congres mondial al parcurilor al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii

(UICN), organizat în 20037,

– având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 19

octombrie 2004 intitulată „Orientări ale UE pentru sprijinirea elaborării politicii

funciare și a proceselor de reformă ale acesteia în țările în curs de dezvoltare”

(COM(2004)0686),

– având în vedere Orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății

funciare, a pescuitului și a pădurilor, publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru

Alimentație și Agricultură în contextul securității alimentare naționale și aprobate de

1

https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/annual_report_on_human_rights_and_democracy_in_the_world_2016_0.p

df 2 https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N14/468/28/pdf/N1446828.pdf?OpenElement 3 https://undocs.org/en/A/RES/71/178 4 https://undocs.org/A/HRC/36/46/Add.2 5 https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G14/082/52/PDF/G1408252.pdf?OpenElement 6 https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G15/234/15/PDF/G1523415.pdf?OpenElement 7 https://cmsdata.iucn.org/downloads/durbanactionen.pdf

RR\1154593RO.docx 5/45 PE615.257v03-00

RO

Comitetul pentru securitatea alimentară mondială al ONU la 11 mai 20121,

– având în vedere Planul de acțiune al UE referitor la aplicarea reglementărilor forestiere,

la guvernare și la schimburile comerciale (FLEGT), aprobat în 2003, și acordurile

bilaterale FLEGT de parteneriat voluntar (APV) încheiate între UE și țările partenere2,

– având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și

Pactul global al ONU,

– având în vedere Principiile de la Maastricht, publicate la 28 septembrie 2011, care

clarifică obligațiile extrateritoriale ale statelor în temeiul dreptului internațional în

vigoare3,

– având în vedere Concluziile Consiliului privind popoarele indigene, adoptate la 15 mai

20174,

– având în vedere dispozițiile privind drepturile omului cuprinse în Acordul de la

Cotonou,

– având în vedere declarația din 9 august 2017 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei

Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica

Mogherini, cu ocazia Zilei internaționale a popoarelor indigene din întreaga lume5,

– având în vedere decizia sa de a o nominaliza pe Aura Lolita Chavez Ixcaquic pentru

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2017, ea fiind prima apărătoare a

drepturilor popoarelor indigene nominalizată la Premiul Saharov,

– având în vedere Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015 privind schimbările

climatice,

– având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 21 septembrie

2015 intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și

femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”6,

– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 64/292

din 3 august 2010 privind dreptul omului la apă și salubrizare7,

– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea

întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe8,

1 http://www.fao.org/docrep/016/i2801e/i2801e.pdf 2 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52003DC0251 3 http://www.etoconsortium.org/nc/en/main-navigation/library/maastricht-

principles/?tx_drblob_pi1%5BdownloadUid%5D=23 4 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8814-2017-INIT/ro/pdf 5 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/08/08/hr-indigenous-peoples/pdf 6 https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/150921_final_swd_gap.pdf 7 http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/64/292 8 Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.

PE615.257v03-00 6/45 RR\1154593RO.docx

RO

– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile

omului în țările terțe1,

– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru

sustenabilitate2,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru

dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-

0194/2018),

A. întrucât populația totală a popoarelor indigene este estimată la peste 370 de milioane de

persoane, care locuiesc în peste 70 de țări din lume, ceea ce reprezintă aproximativ 5%

din totalul populației mondiale, și întrucât există cel puțin 5 000 de comunități indigene

diferite; întrucât, în pofida dispersării lor geografice, aceste popoare se confruntă cu

aceleași amenințări și încercări;

B. întrucât popoarele indigene se bucură de o relație unică cu teritoriile și cu mediul în care

trăiesc, folosind resursele naturale disponibile pentru a stabili sisteme de cunoștințe,

inovații și practici unice, care, la rândul lor, influențează o parte fundamentală a

identității și spiritualității lor și sunt extrem de importante pentru conservarea și

utilizarea durabilă a biodiversității; întrucât cunoștințele tradiționale ale popoarelor

indigene constituie un factor care contribuie semnificativ la dezvoltarea umanității;

întrucât comercializarea și/sau marginalizarea cunoștințelor respective amenință rolul

popoarelor indigene ca titulari tradiționali și custozi ai acestor cunoștințe;

C. întrucât drepturile comunitare ale popoarelor indigene decurg din ocuparea tradițională

a teritoriilor lor, iar sentimentul de apartenență care îi leagă de aceste teritorii nu

corespunde conceptului de proprietate în sensul perceput în mod obișnuit în societățile

occidentale;

D. întrucât teritoriile locuite în mod tradițional de populații indigene constituie aproximativ

22 % din suprafața pământului la nivel mondial și sunt estimate a deține 80 % din

biodiversitatea planetei; întrucât rezervațiile indigene constituie un obstacol major

împotriva despăduririi; întrucât pădurile tropicale locuite de populații indigene și

comunități locale contribuie la stocarea carbonului în biomul pădurilor tropicale, ceea ce

le face valoroase pentru orice strategie de abordare a schimbărilor climatice; întrucât

popoarele indigene se numără printre populațiile cele mai vulnerabile la efectele

negative generate de schimbările climatice, din cauza stilului lor de viață și al strânsei

legături cu pământurile, care depind direct de disponibilitatea constantă a resurselor

naturale;

E. întrucât terenurile reprezintă o resursă naturală fundamentală, limitată și neregenerabilă,

care face parte integrantă din bogăția naturală a fiecărei țări;

F. întrucât tratatele privind drepturile omului recunosc dreptul populațiilor indigene la

teritoriile lor ancestrale și la resursele aferente și prevăd că statele trebuie să consulte

1 Texte adoptate, P8_TA(2017)0346. 2 Texte adoptate, P8_TA(2017)0315.

RR\1154593RO.docx 7/45 PE615.257v03-00

RO

popoarele indigene cu bună credință pentru a obține consimțământul liber, prealabil și în

cunoștință de cauză al acestora cu privire la proiectele care pot avea impact asupra

modului lor de viață tradițional, care pot constitui o amenințare la adresa resurselor

naturale pe care le-au cultivat în mod tradițional și de care depind în continuare sau care

pot provoca o strămutare a populațiilor lor și pierderea, prin urmare, a patrimoniului

cultural specific material sau imaterial; întrucât astfel de consultări ar trebui să aibă loc

înainte ca măsurile legislative și administrative să fie adoptate sau aplicate, în

conformitate cu dreptul la autodeterminare al popoarelor indigene, care implică dreptul

lor de a deține, folosi, dezvolta și controla terenurile, teritoriile, apele, apele costiere și

alte resurse care le aparțin; întrucât popoarele indigene au dreptul de a-și stabili în mod

liber statutul politic, de a-și asigura liber dezvoltarea economică, socială și culturală și

de a utiliza în mod liber resursele și bogățiile lor naturale, fără a fi, în niciun caz, private

de mijloacele lor de subzistență;

G. întrucât Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP) recunoaște

drepturile colective și individuale ale popoarelor indigene, în special dreptul la

pământurile, bunurile, resursele naturale, teritoriile, cultura, identitatea și limba lor, la

locuri de muncă, la sănătate și la educație și dreptul de a hotărî în mod liber în ceea ce

privește statutul lor politic și dezvoltarea economică;

H. întrucât drepturile individuale și colective ale popoarelor indigene continuă să fie

încălcate, de către actori statali și nestatali, în diferite regiuni ale lumii și, prin urmare,

aceste popoare se confruntă în continuare cu violență fizică, psihologică și sexuală,

precum și cu acte de rasism, excludere, discriminare, evacuări forțate, instalări

distructive, expropriere ilegală sau forțată a domeniilor lor tradiționale sau privarea de

accesul la resursele, mijloacele de subzistență și cunoștințele lor tradiționale; întrucât,

potrivit ONU, popoarele indigene se confruntă cu încălcări mai grave ale drepturilor lor

decât acum 10 ani;

I. întrucât încălcările dreptului la autodeterminare perpetuate de structurile de putere

neocoloniale și practicile de stat au un impact negativ asupra popoarelor indigene, în

special asupra femeilor și fetelor;

J. întrucât femeile indigene întâmpină obstacole în ceea ce privește sănătatea sexuală și

reproductivă și drepturile aferente, printre care lipsa consilierii în materie de sănătate

sexuală și reproductivă, lipsa accesului la servicii și produse și o legislație care interzice

avortul chiar și în cazurile de viol, ceea ce generează rate crescute ale mortalității

materne, sarcini în rândul adolescentelor și boli cu transmitere sexuală;

K. întrucât femeile indigene se confruntă cu o impunitate extinsă în ceea ce privește

încălcările drepturilor lor, în special din cauza refuzului dreptului la căile de atac și a

lipsei unor mecanisme de monitorizare și a unor date defalcate în funcție de gen;

L. întrucât statele sunt responsabile în ultimă instanță pentru garantarea securității,

siguranței și drepturilor popoarelor indigene, inclusiv ale apărătorilor mediului și

drepturilor omului care sunt membri ai comunităților indigene;

M. întrucât limbile indigene din întreaga lume continuă să dispară într-un ritm alarmant, în

ciuda faptului că limbile reprezintă o componentă de bază a drepturilor omului și a

libertăților fundamentale și sunt esențiale pentru realizarea dezvoltării durabile; întrucât

PE615.257v03-00 8/45 RR\1154593RO.docx

RO

transmiterea din generație în generație a cunoștințelor comunităților indigene este

esențială pentru soluționarea provocărilor globale în materie de mediu; întrucât un

raport din 2016 al Organizației Națiunilor Unite1 estimează că, din cele aproape 6 700

de limbi vorbite în prezent pe glob, 95 % riscă să dispară complet până la sfârșitul

secolului, marea majoritate dintre acestea fiind limbi indigene; întrucât statele au

obligația de a proteja și de a promova limbile popoarelor indigene, pentru a asigura că

aceste popoare se bucură pe deplin de drepturile lor culturale; întrucât statele ar trebui să

investească în măsuri de schimbare a stereotipurilor înrădăcinate în societate;

N. întrucât, în unele țări, numeroase popoare indigene au migrat în marile centre urbane,

unde se confruntă cu sentimente de înstrăinare și de pierdere a valorilor culturale;

întrucât practicile și cunoștințele lor tradiționale nu sunt adaptate contextelor urbane și

dinamicii pieței contemporane a forței de muncă, ceea ce expune populațiile indigene la

sărăcie și la noi forme de excluziune și discriminare;

O. întrucât popoarele indigene se confruntă cu niveluri alarmante de sărăcie, boală și

analfabetism, cu un acces insuficient la apă potabilă, la salubrizare, la serviciile de

îngrijire a sănătății, la educație, la locuri de muncă și la drepturi civile, inclusiv la

participarea și reprezentarea politică, precum și cu rate ridicate ale consumului abuziv

de substanțe interzise și ale sinuciderii în rândul tinerilor;

P. întrucât femeile din comunitățile indigene sunt marginalizate în special prin lipsa

accesului la asistență medicală, la servicii sociale și la oportunități economice, sunt

discriminate pe motive de gen, etnie și mediu socioeconomic, ceea ce conduce la rate

mai ridicate ale mortalității, și sunt victime ale unor violențe distincte bazate pe gen și

ale femicidului; întrucât, potrivit ONU, cel puțin o femeie indigenă din trei este violată

la un moment dat din viața ei, iar ratele mortalității materne, ale sarcinilor în rândul

adolescentelor și ale bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA, sunt mai mari

decât media; întrucât femeile se confruntă deseori cu amenințări și obstacole specifice

bazate pe gen, care trebuie privite dintr-o perspectivă intersectorială;

Q. întrucât traficul ilicit de droguri afectează în mod disproporționat comunitățile indigene,

deoarece cererea de droguri continuă să crească, iar producătorii de droguri ilicite

forțează din ce în ce mai mult comunitățile indigene să își părăsească terenurile pe care

le folosesc în virtutea tradiției; întrucât populațiile indigene sunt adesea obligate, fizic

sau economic, să participe la comerțul cu droguri, în special la operațiunile de transport;

întrucât conflictele armate intensifică militarizarea terenurilor comunităților indigenilor

și conduc la încălcări ale drepturilor omului și la utilizarea în exces a forței asupra

comunităților indigene;

R. întrucât cererea tot mai mare și concurența crescândă în ceea ce privește resursele

naturale antrenează o „goană după terenuri la nivel mondial”, care, în mai multe țări,

pune o presiune nesustenabilă pe teritoriile locuite și folosite în mod tradițional de către

populațiile indigene și comunitățile locale; întrucât exploatarea acestor resurse naturale

de către sectoarele industriei agroalimentare, energiei, cherestelei și mineritului, printre

alte industrii extractive, exploatarea forestieră ilegală, marile proiecte de infrastructură

și de dezvoltare, precum și exploatarea resurselor de către guvernele și populațiile locale

se numără printre cauzele principale ale conflictelor de durată în domeniul proprietății

1 http://undocs.org/en/E/C.19/2016/10

RR\1154593RO.docx 9/45 PE615.257v03-00

RO

funciare și al contaminării apei și solului;

S. întrucât liberalizarea și dereglementarea în creștere a pieței au dus la investiții străine

directe pe teritoriile popoarelor indigene fără consimțământul prealabil al acestora sau

fără un proces autentic de consultare, soldate cu încălcarea drepturilor omului ale

femeilor indigene; întrucât dezvoltarea nu se poate măsura pe baza unor indicatori de

creștere, ci ar trebui să țină cont, în primul rând, de reducerea sărăciei și inegalităților;

T. întrucât turismul slab reglementat poate avea un efect cultural și ecologic negativ asupra

acestor comunități și, în unele cazuri, este factorul instigator al acaparării terenurilor;

U. întrucât acapararea cu forța a terenurilor de către întreprinderile private este însoțită, de

obicei, de prezența unor forțe private de securitate sau militare, ceea ce duce, printre

altele, la creșterea violenței directe și indirecte pe teritoriile popoarelor indigene,

afectând direct comunitățile și, în special, liderii din rândul societății civile și femeile;

V. întrucât, în prezent, există o tendință de militarizare a unor rezerve naturale și zone

protejate, care uneori se suprapun cu terenuri ale comunităților indigene și locale,

provocând încălcări grave ale drepturilor omului;

W. întrucât conflictele civile din unele țări sunt legate de drepturile funciare și sunt cauza

strămutărilor forțate ale comunităților indigene și locale, deschizând astfel calea pentru

acapararea de terenuri și concentrarea proprietăților funciare;

X. întrucât acapararea terenurilor este o problemă complexă, care necesită o soluție globală

la nivel internațional; întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită protecției

femeilor și fetelor indigene;

Y. întrucât acapararea terenurilor nu este neapărat rezultatul investițiilor străine, ci poate fi

realizată și de guvernele și comunitățile locale;

Z. întrucât s-a constat o creștere a numărului de forme private de despăgubire prin care

întreprinderile private le oferă femeilor victime ale violenței despăgubiri financiare în

schimbul semnării unui acord de a nu da în judecată întreprinderea în cauză; întrucât

statelor le revine răspunderea principală de a asigura îndeplinirea angajamentelor

internaționale în ceea ce privește respectarea drepturilor popoarelor indigene și ele

trebuie, prin urmare, să fie principalele responsabile pentru a preveni încălcările și a

promova adevărul, dreptatea și despăgubirea victimelor;

AA. întrucât unele popoare indigene din lume au decis să refuze contactul cu lumea din

exterior, trăind în izolare voluntară, nedispunând de capacitatea de a-și apăra drepturile

și, prin urmare, fiind deosebit de vulnerabile atunci când le sunt încălcate drepturile;

întrucât aceste comunități sunt cele mai vulnerabile de pe planetă, iar existența lor este

amenințată, în special de explorarea petrolului, despăduriri, traficul de droguri și

infrastructurile aferente;

AB. întrucât multe dintre popoarele indigene continuă să fie victime ale unor crime, execuții

extrajudiciare, mutilări, acte de tortură, violuri, detenții arbitrare, agresiuni fizice, acte

de hărțuire și intimidare pentru că și-au apărat dreptul la teritoriile lor ancestrale și la

resursele naturale aferente, inclusiv accesul la apă și la alimente, precum și la siturile

PE615.257v03-00 10/45 RR\1154593RO.docx

RO

spirituale și la cimitirele lor sacre;

AC. întrucât apărătorii drepturilor omului se numără printre agenții centrali și esențiali ai

dezvoltării durabile, în special în ceea ce privește consolidarea rezilienței societății,

precum și printre actorii fundamentali în cadrul unei guvernanțe democratice

integratoare; întrucât acești apărători depun eforturi pentru protejarea atât a drepturilor

popoarelor lor, cât și a sustenabilității mediului și a patrimoniului natural al întregii

umanități; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii din grupuri indigene depun

eforturi pentru a le permite comunităților lor să participe la procesele politice, la

integrarea socială și la emanciparea economică și să își facă auzite vocile în mod

democratic și pașnic în țările în care trăiesc și în comunitatea internațională;

AD. întrucât, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare a numărului de omucideri,

de atacuri și de alte forme de violență împotriva apărătorilor și a activiștilor din

domeniul drepturilor omului , care sunt se numără printre actorii fundamentali ai

dezvoltării durabile, în contextul apărării drepturilor popoarelor indigene și ale

comunităților locale, a drepturilor privind mediul și a drepturilor de utilizare a

terenurilor; întrucât, potrivit ONG-ului Front Line Defenders, dintre cei 312 apărători ai

drepturilor omului despre care se presupune că ar fi fost uciși în întreaga lume în 2017,

67 % luptau pentru drepturile popoarelor indigene asupra terenurilor și pentru drepturile

privind mediul împotriva proiectelor din industria extractivă; întrucât apărătorii

drepturilor omului din grupurile indigene se confruntă adesea cu impunitatea sistematică

a autorilor atacurilor îndreptate împotriva lor;

AE. întrucât, deși apărătoarele indigene ale drepturilor omului joacă un rol esențial pentru

protecția femeilor din comunitățile indigene, activitățile lor au fost pedepsite penal, iar

ele au fost supuse la diferite forme de violență, inclusiv hărțuire, viol și asasinat;

AF. întrucât responsabilitatea socială fără caracter obligatoriu a întreprinderilor și

mecanismele de reglementare voluntară trebuie mai bine puse în aplicare pentru a

proteja comunitățile indigene și locale de încălcarea drepturilor lor umane, a împiedica

acapararea terenurilor și a asigura o responsabilitate eficientă a întreprinderilor; întrucât

lipsa controlului și a unor mecanisme de responsabilizare constituie un impediment

major în calea unor măsuri corective eficiente și adecvate;

AG. întrucât un număr de investitori și întreprinderi cu sediul în UE, printre mulți alții, sunt

implicați în sute de operațiuni de achiziționare de terenuri în Africa, Asia și America

Latină, ceea ce, în unele cazuri, a dus la încălcarea drepturilor comunităților indigene și

locale; întrucât actori de la nivelul UE pot fi implicați în diferite moduri în încălcări ale

drepturilor omului legate de acapararea terenurilor, cum ar fi prin intermediul unor

întreprinderi financiare private cu sediul în UE, care finanțează direct sau indirect

acapararea de terenuri, sau prin parteneriate public-privat; întrucât, în multe cazuri,

multiplele ramificații externe ale acestor actori pot face dificilă identificarea originii lor

direct în țările din care provin; întrucât, chiar dacă aceasta poate fi identificată, există în

continuare obstacole juridice și practice semnificative în ceea ce privește accesul la

justiție și tragerea la răspundere prin intermediul instanțelor UE și ale statelor sale

membre, inclusiv ca urmare a limitărilor jurisdicționale în ceea ce privește cauzele care

au drept obiect bunuri imobile (inclusiv terenuri și resurse naturale), a constrângerilor

severe privind valoarea măsurilor reparatorii disponibile și disponibilitatea asistenței

RR\1154593RO.docx 11/45 PE615.257v03-00

RO

judiciare, precum și din cauza dificultăților de a demonstra răspunderea societății-

mamă;

AH. întrucât majoritatea terenurilor din țările în curs de dezvoltare sunt locuite, motiv pentru

care investițiile și reputația întreprinderilor sunt expuse riscurilor de proprietate, iar

costurile de exploatare a acestor terenuri cresc în mod semnificativ în cazul în care

transferurile de terenuri se realizează într-un context de conflict, fără consimțământul

prealabil al comunităților indigene și locale și cu sfidarea drepturilor lor;

AI. întrucât raportorul special al ONU pentru apărătorii drepturilor omului, Michael Frost, a

identificat America Latină drept o regiune problematică, în care „actori guvernamentali

și corporativi sunt implicați în asasinarea apărătorilor drepturilor omului în materie de

mediu”;

AJ. întrucât obligația de a proteja și de a furniza acces la o cale de atac în temeiul

Convenției europene a drepturilor omului se aplică atât activităților extrateritoriale, cât

și activităților interne cu impact extrateritorial; întrucât gradul de angajament din partea

UE și a statelor sale membre în ceea ce privește obligațiile lor extrateritoriale ar trebui

sporit semnificativ;

AK. întrucât UE acordă asistență pentru promovarea și protejarea drepturilor omului și a

democrației la nivel mondial prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile

omului (IEDDO), care este complementar celorlalte instrumente de asistență externă ale

Uniunii, sprijinul său fiind direcționat în principal prin intermediul organizațiilor

societății civile; întrucât, prin mecanismul său protectdefenders.eu, UE oferă rapid

asistență apărătorilor drepturilor omului aflați în pericol, vine în întâmpinarea celor mai

urgente nevoi ale acestora și îi ajută să își consolideze capacitățile pentru ca ei să-și

poată desfășura activitățile pe termen mediu și lung;

AL. întrucât instituțiile financiare internaționale joacă un rol central în asigurarea faptului că

proiectele pe care le finanțează nu conduc sau nu contribuie la încălcări ale drepturilor

fundamentale și în domeniul mediului ale popoarelor indigene; întrucât corporațiile

multinaționale poartă răspunderea de a se asigura că operațiunile lor și/sau lanțurile lor

de aprovizionare nu sunt implicate în încălcări ale drepturilor omului și în domeniul

mediului, în special ale drepturilor popoarelor indigene;

AM. întrucât UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare din lume, din care o

mare parte este destinată Africii; întrucât Serviciul European de Acțiune Externă

(SEAE) și Comisia trebuie să realizeze controale exhaustive ale fondurilor utilizate de

beneficiari din țările terțe, acordând o atenție primordială respectului față de drepturile

omului în cadrul politicii lor de acordare a ajutoarelor;

AN. întrucât popoarele indigene din Europa suferă încă din cauza marginalizării, a

discriminării și a excluziunii sociale, care trebuie combătute și soluționate printr-o

abordare bazată pe drepturi,

1. invită UE, statele membre și partenerii lor din cadrul comunității internaționale să

adopte toate măsurile necesare în vederea recunoașterii, protecției și promovării depline

a drepturilor populațiilor indigene, inclusiv asupra terenurilor, teritoriilor și resurselor

lor; salută activitatea desfășurată în acest sens de societatea civilă și de ONG-uri;

PE615.257v03-00 12/45 RR\1154593RO.docx

RO

2. invită UE să se asigure că toate politicile sale în materie de dezvoltare, investiții și

schimburi comerciale respectă drepturile omului ale popoarelor indigene, astfel cum

sunt consacrate în tratatele și convențiile privind drepturile omului și în instrumentele

juridice care vizează îndeosebi drepturile popoarelor indigene;

3. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să adopte toate măsurile necesare

pentru a respecta efectiv dispozițiile prevăzute de Convenția OIM nr. 169 privind

populațiile indigene și tribale și reamintește că toate statele care au ratificat-o sunt

obligate să desfășoare acțiuni coordonate și sistematice pentru protejarea drepturilor

popoarelor indigene;

4. face apel la toate statele care încă nu au ratificat Convenția OIM nr. 169 privind

populațiile indigene și tribale, în special la statele membre ale UE, să facă acest lucru;

regretă faptul că, până în prezent, numai câteva state membre au ratificat Convenția;

solicită UE să depună toate eforturile, prin intermediul dialogurilor sale politice și

privind drepturile omului cu țările terțe, pentru a încuraja ratificarea Convenției OIM nr.

169, a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și a Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu dizabilități și adoptarea protocoalelor opționale ale acestora și

pentru a sprijini Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP)1;

5. recunoaște că s-au luat măsuri în ceea ce privește recunoașterea drepturilor popoarelor

indigene și că societatea civilă este din ce în ce mai conștientă de situația acestora;

recunoaște contribuția UE în acest sens; avertizează totuși că atenția acordată acestei

chestiuni de politicile UE, inclusiv în negocierea acordurilor comerciale și de cooperare,

este încă minimă;

6. invită UE și statele sale membre să creeze condițiile necesare pentru îndeplinirea

obiectivelor stabilite în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene

(UNDRIP) și să-și încurajeze partenerii internaționali să o adopte și să o pună în

aplicare pe deplin;

7. reamintește rolul diasporei de interfață și de transfer de cunoștințe către popoarele

indigene;

Drepturile omului ale populațiilor indigene

8. invită UE și statele sale membre să sprijine și să voteze în favoarea Declarației privind

drepturile țăranilor și ale altor persoane care își desfășoară activitatea în zonele rurale,

care va fi votată în 2018 în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului; ia act cu

interes de atenția deosebită acordată femeilor din mediul rural de sesiunea din 2018 a

Comisiei ONU pentru statutul femeii;

9. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să recunoască și să accepte din

punct de vedere juridic autonomia teritorială și autodeterminarea popoarelor indigene,

care implică dreptul lor de a deține în proprietate, de a folosi, de a dezvolta și de a

controla terenurile, teritoriile, apele, apele costiere și alte resurse care le aparțin ca

1 Lista țărilor care au ratificat Convenția OIM nr. 169, care a intrat în vigoare la 5 septembrie 1991: Argentina,

Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Danemarca, Dominica, Ecuador, Fiji, Guatemala, Honduras,

Mexic, Nepal, Nicaragua, Norvegia, Paraguay, Peru, Republica Centrafricană, Spania, Țările de Jos și

Venezuela.

RR\1154593RO.docx 13/45 PE615.257v03-00

RO

urmare a unei forme tradiționale de proprietate sau a altor forme de ocupare sau de

utilizare tradiționale, precum și pe cele pe care le-au obținut în alte moduri;

10. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să adopte strategii pentru

reconstrucția zonelor de conflict sau să participe la astfel de strategii, în scopul de a

promova și proteja drepturile popoarelor indigene;

11. ia act de rezultatele alarmante ale studiului publicat de Organizația Națiunilor Unite în

2010, din care reiese că femeile din populațiile indigene sunt mai des afectate de

violență și de violuri decât restul femeilor la nivel mondial; solicită, așadar, statelor

membre și Uniunii Europene să condamne ferm utilizarea violenței, inclusiv a violenței

sexuale, împotriva femeilor indigene; consideră că ar trebui acordată o atenție specială

femeilor și fetelor care sunt victime ale violenței, asigurându-le accesul la asistența

medicală și psihologică de urgență;

12. solicită retragerea forțelor private de securitate și a forțelor militare desfășurate pe

teritoriile popoarelor indigene cu încălcarea drepturilor acestora;

13. invită toate statele să se asigure că popoarele indigene, în special femeile, au acces la

mecanisme judiciare în cazuri de încălcări ale drepturilor lor de către întreprinderi și că

nu sunt legitimate formele private de căi de atac care nu asigură accesul efectiv la

justiție; invită toate statele să angajeze mai multe femei în sistemele lor judiciare, pentru

a sparge sistemul patriarhal care caracterizează de obicei aceste structuri; subliniază că

trebuie să se instituie mecanismele necesare, inclusiv servicii de interpretare adecvate și

asistență juridică, pentru a garanta că femeile indigene nu sunt supuse unui tratament

discriminatoriu;

14. salută faptul că Consiliul European a făcut din protecția popoarelor indigene o

prioritate, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului din mai 2017;

15. invită țările partenere să garanteze accesul universal al popoarelor indigene la registrele

lor naționale de evidență a populației ca prim pas spre recunoașterea drepturilor lor

individuale și colective; solicită UE să sprijine țările partenere în instituirea și în

administrarea corectă a registrelor lor de stare civilă;

16. constată cu preocupare că drepturile omului asociate activității exploatațiilor miniere,

petroliere și de gaze scad dramatic în ceea ce privește popoarele indigene; solicită țărilor

în curs de dezvoltare să realizeze evaluări obligatorii ale impactului asupra drepturilor

omului înainte de a demara orice activități noi în aceste sectoare și să facă publice

constatările; subliniază că este necesar să se asigure că legislația referitoare la acordarea

concesionărilor include dispoziții privind consimțământul liber, prealabil și în

cunoștință de cauză; recomandă ca Inițiativa privind transparența în industriile

extractive să își extindă standardele pentru a include protecția drepturilor omului în ceea

ce privește comunitățile locale și indigene;

17. invită toate statele, în special UE și statele sale membre, să includă popoarele indigene

și comunitățile rurale în procesul de luare a deciziilor privind strategiile pentru

combaterea schimbărilor climatice, care ar trebui să soluționeze și problema daunelor

ireparabile cauzate de schimbările climatice, care pot constrânge aceste populații să

migreze, ceea ce ar conduce la o dublă discriminare a lor, pe de o parte ca populații

PE615.257v03-00 14/45 RR\1154593RO.docx

RO

strămutate din motive de mediu și, pe de altă parte, ca populații indigene;

18. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să recunoască importanța

consultării popoarelor indigene în toate dezbaterile cu privire la chestiuni care le-ar

putea afecta, garantând astfel dreptul lor la consultări libere, prealabile și în cunoștință

de cauză; solicită, în acest sens, instituirea unor mecanisme la nivelul UE pentru

consultarea și implicarea populațiilor indigene, care să fie mandatate să se angajeze într-

un dialog politic și să monitorizeze punerea în aplicare a politicii UE și a planurilor sale

de acțiune cu privire la popoarele indigene, precum și asumarea angajamentelor sale în

acest domeniu; invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să creeze

condițiile necesare pentru ca reprezentanții și liderii popoarelor indigene să se implice în

mod efectiv în societatea civilă și în spațiul public și pentru ca aceștia să participe într-

un mod mai vizibil în cadrul sistemului politic și al proceselor decizionale cu privire la

chestiuni care sunt relevante pentru grupurile indigene, inclusiv în reformele

constituționale;

19. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să adopte și să pună în aplicare

recomandările cuprinse în documentul final al Conferinței mondiale privind popoarele

indigene din 2014 adresate Organizației Națiunilor Unite, precum și recomandările

Forumului permanent al ONU privind chestiunile legate de populațiile indigene și cele

prezentate de raportorul special al ONU privind drepturile popoarelor indigene;

20. subliniază că, în Rezoluția sa referitoare la drepturile popoarelor indigene, Adunarea

Generală a ONU a proclamat anul 2019 Anul internațional al limbilor indigene;

subliniază că cultura este un vector de dezvoltare;

21. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să contribuie la punerea în

aplicare și la realizarea anului 2019 drept Anul internațional al limbilor indigene;

22. îndeamnă UE și statele sale membre să continue să acționeze pentru a asigura

integritatea fizică, precum și asistență juridică apărătorilor drepturilor indigene, de

mediu, de proprietate intelectuală și funciare, în special prin consolidarea Instrumentului

european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și a diferitelor instrumente și

mecanisme existente, precum protectdefendeurs.eu, cu scopul de a proteja drepturile

omului și activiștii pentru protecția mediului, acordându-le o atenție specifică femeilor

apărători ai drepturilor omului și crescând gradul de implicare în inițiativele propuse de

organizațiile internaționale, cum ar fi ONU; solicită UE să instruiască delegațiile sale să

monitorizeze și să sprijine apărătorii drepturilor omului, ținând seama în special de

protecția femeilor, a copiilor și a persoanelor cu dizabilități, precum și să raporteze

încălcările drepturilor omului într-o manieră sistematică și fermă; invită SEAE să

participe la planul elaborat de Comisia interamericană pentru drepturile omului

(IACHR) și de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

(OHCHR) pentru protejarea apărătorilor drepturilor omului din America Latină;

23. deplânge incriminarea continuă a apărătorilor drepturilor popoarelor indigene și a

apărătorilor drepturilor funciare în întreaga lume; invită toate statele, inclusiv UE și

statele sale membre, să se asigure că orice infracțiune săvârșită împotriva apărătorilor

drepturilor omului din comunitățile indigene este anchetată și urmărită în justiție în mod

corespunzător, pentru a preveni impunitatea;

RR\1154593RO.docx 15/45 PE615.257v03-00

RO

24. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să se asigure că strategiile lor

politice respectă întru totul drepturile popoarelor indigene și ale comunităților rurale,

astfel încât respectarea acestora să fie întotdeauna garantată atât în momentul creării, cât

și al extinderii zonelor protejate, dar și în legătură cu zonele protejate preexistente a

căror creare a dus la evacuarea și excluderea popoarelor indigene și a comunităților

rurale sau, în vreun alt fel, la reducerea disproporțională a drepturilor lor;

25. sprijină solicitarea popoarelor indigene privind repatrierea internațională și instituirea

unui mecanism internațional pentru a lupta împotriva vânzării de artefacte indigene care

le-au fost luate ilegal; invită Comisia să sprijine astfel de eforturi, inclusiv prin asistență

financiară în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului

(IEDDO);

26. subliniază că comunitatea internațională, inclusiv UE și statele sale membre, trebuie să

își asume angajamente ferme privind includerea persoanelor indigene cu dizabilități, în

special a copiilor, în toate domeniile de politică, promovarea drepturilor și nevoilor

populațiilor indigene cu dizabilități în cadrul juridic internațional și asigurarea luării în

considerare a consimțământului liber, prealabil și informat al persoanelor cu dizabilități,

în special al copiilor;

27. invită Comisia să lanseze Planul de acțiune al UE privind comportamentul responsabil

în afaceri pentru a aborda punerea în aplicare a Principiilor directoare ale ONU privind

afacerile și drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește obligația de diligență și

accesul la căi de atac; invită Comisia să mandateze Agenția pentru Drepturi

Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) să colecteze informații cu privire la

mecanismele judiciare și extrajudiciare din statele membre privind accesul la căi de atac

pentru victimele încălcărilor comise de întreprinderi, inclusiv pentru persoanele

indigene; este de părere că partenerii UE din sectorul public și din cel privat ar trebui să

ofere informații complete și accesibile cu privire la respectarea de către ei a

consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză al populațiilor indigene;

Acapararea terenurilor

28. salută anunțul Curții Penale Internaționale din 2016 privind faptul că, de acum înainte,

acapararea terenurilor și distrugerea mediului înconjurător, care stau la baza a

numeroase încălcări ale drepturilor omului, pot duce la acuzații de crime împotriva

umanității;

29. este în continuare preocupat de situația acaparării terenurilor ca urmare a practicilor de

corupție din partea corporațiilor, investitorilor străini, actorilor statali naționali și

internaționali, funcționarilor și autorităților; invită UE și statele sale membre ca, în

cadrul agendelor lor privind drepturile omului, să pună un accent sporit pe problema

acaparării terenurilor;

30. invită UE și statele sale membre să încurajeze statele partenere angajate într-un proces

postconflict de consolidare a păcii ce implică drepturi funciare să elaboreze măsuri care

să permită întoarcerea comunităților locale și indigene dislocate pe teritoriile lor

tradiționale, ca factor crucial pentru obținerea unei păci durabile și pentru stabilizarea

socială;

PE615.257v03-00 16/45 RR\1154593RO.docx

RO

31. regretă faptul că, în multe țări afectate de acapararea terenurilor, accesul efectiv la

justiție și la căile de atac pentru populațiile indigene și de păstori este limitat din cauza

slabei guvernări și deoarece drepturile lor funciare nu sunt adeseori recunoscute oficial

în cadrul juridic local sau național; observă, de exemplu, că drepturile de pășunat și

pășunile comune sunt drepturi tradiționale de utilizare a terenurilor, care se întemeiază

pe dreptul cutumiar și nu pe drepturi de proprietate garantate prin contracte; îndeamnă

țările partenere să recunoască și să protejeze drepturile populațiilor de păstori și

indigene, în special dreptul de proprietate cutumiară și control asupra terenurilor și

resurselor lor naturale, astfel cum se prevede în Declarația Națiunilor Unite privind

drepturile popoarelor indigene (UNDRIP) și în Convenția nr. 169 a OIM, adică

permițând înregistrarea colectivă a utilizării terenurilor și instituind politici pentru a

asigura un acces mai echitabil la terenuri; solicită UE și statelor sale membre să sprijine

în mod activ țările partenere în acest sens și în vederea aplicării principiului

consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză în ceea ce privește achizițiile

funciare de mare anvergură, astfel cum se prevede în Orientările voluntare privind

guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor și în

conformitate cu legislația internațională din domeniul drepturilor omului; în plus,

solicită UE să sprijine țările partenere pentru a-și îmbunătăți legislația în materie de

drepturi funciare, recunoscând dreptul universal al femeilor de a avea acces la terenuri

în calitate de proprietari deplini;

32. invită UE să își consolideze orientările privind politica funciară a UE și protecția

drepturilor omului în acordurile și tratatele internaționale și să își promoveze valorile

legate de protecția femeilor și fetelor, în special a femeilor și fetelor din zonele rurale,

care sunt, în general, mai vulnerabile la schimbările funciare și au un acces mai redus la

terenuri și drepturi mai puține asupra acestora;

33. invită toate statele să investească în cercetare pentru a reduce decalajul de cunoștințe

privind impactul acaparării terenurilor asupra femeilor, precum și să realizeze o analiză

mai aprofundată a implicațiilor legate de gen ale acestui fenomen, pentru a elabora

orientări aplicabile privind tranzacțiile cu terenuri;

34. îndeamnă UE și toate statele sale membre să solicite divulgarea achizițiilor de terenuri

efectuate de corporații și de actori cu sediul în UE sau în cadrul proiectelor de

dezvoltare finanțate de UE, pentru a crește transparența și responsabilitatea în cazul

acestor achiziții; solicită UE să monitorizeze consimțământul liber, prealabil și informat

al comunităților indigene, care este indispensabil, pentru a crește transparența și

responsabilitatea pentru achizițiile viitoare, prin instruirea și abilitarea delegațiilor și

ambasadelor UE să facă acest lucru, în colaborare cu ONG-urile relevante; invită UE să

fie deosebit de vigilentă în legătură cu proiectele sprijinite de instituțiile financiare

europene și internaționale pentru a asigura că această finanțare nu implică sau nu

contribuie la încălcarea drepturilor omului și de mediu ale popoarelor indigene;

35. invită toate statele să asigure o reglementare adecvată, prin care liderii comunităților să

poată fi trași la răspundere pentru deciziile și acțiunile lor în domeniul administrării

terenurilor publice, statale și comunitare, precum și să încurajeze schimbarea practicilor

juridice și tradiționale care le discriminează pe femei în ceea ce privește proprietatea

asupra terenurilor și moștenirea acestora;

RR\1154593RO.docx 17/45 PE615.257v03-00

RO

36. invită toate statele, în special UE și statele sale membre, să adopte și să sprijine punerea

în aplicare a Orientărilor voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății

funciare, a pescuitului și a pădurilor și să semneze acorduri de parteneriat voluntar

(APV) privind aplicarea legislației forestiere, guvernarea și comerțul cu cât mai multe

țări relevante cu putință; invită Comisia să asigure respectarea și punerea în aplicare

consecventă a Regulamentului privind lemnul1 și să sancționeze statele membre care nu

se conformează dispozițiilor acestuia în ceea ce privește combaterea despăduririlor;

37. invită toate țările, inclusiv UE și statele sale membre, să permită comunităților indigene

să asigure dezvoltarea economică în conformitate cu politicile internaționale de

protecție a mediului; îndeamnă UE și statele sale membre să promoveze și să sprijine

organizațiile popoarelor indigene care dețin o agendă de dezvoltare socială ce implică

elaborarea și dezvoltarea unui cadru juridic și instituțional pentru demarcarea teritoriilor

indigene și eliberarea titlurilor de proprietate aferente; subliniază că recunoașterea și

oficializarea terenurilor popoarelor indigene, precum și capacitarea autorităților

popoarelor indigene și a membrilor acestor comunități ar asigura sustenabilitatea și

responsabilitatea socială și ar contribui la rezolvarea diferendelor și conflictelor funciare

pe teritoriul statului în cauză;

38. invită toate statele să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile statului

se abțin de la a face declarații publice care stigmatizează și subminează rolul legitim

jucat de femeile indigene în protejarea teritoriului lor în contextul acaparării terenurilor

și al exploatării resurselor și încurajează recunoașterea publică a rolului important pe

care îl joacă acestea în societățile democratice;

39. invită toate statele să respecte, să protejeze și să garanteze drepturile funciare ale micilor

proprietari și dreptul persoanelor la alte resurse, cum ar fi apa, pădurile, creșterea

animalelor și pescuitul; recunoaște că exproprierea discriminatorie a terenurilor și

evacuările forțate, care afectează negativ populațiile din țările în curs de dezvoltare, pot

să aibă efecte semnificative asupra mijloacelor lor de subzistență și să submineze

drepturile fundamentale ale omului, precum dreptul la viață, la hrană, la locuință, la

sănătate și la proprietate;

Afacerile și drepturile omului

40. invită UE să se asigure că Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile

omului sunt pe deplin integrate în programele naționale ale statelor membre și sunt

încorporate în practicile și activitățile corporațiilor transnaționale și ale societăților

comerciale cu legături europene;

41. îndeamnă Uniunea să mențină sprijinul acordat Principiilor directoare ale ONU privind

afacerile și drepturile omului și să continue să promoveze punerea lor adecvată în

aplicare;

42. invită UE să se implice în negocieri constructive ale unui tratat al ONU privind

corporațiile transnaționale, care să garanteze respectarea drepturilor omului ale

1 Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire

a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p.

23).

PE615.257v03-00 18/45 RR\1154593RO.docx

RO

popoarelor indigene, în special ale femeilor și fetelor;

43. recomandă ca UE să elaboreze un plan de acțiune regional european pentru afaceri și

drepturile omului, ghidat de principiile consacrate în Declarația ONU privind drepturile

popoarelor indigene (UNDRIP), și solicită elaborarea de planuri de acțiune naționale

care să pună accentul pe această chestiune, precum și transpunerea lor în practică;

44. insistă asupra faptului că UE și statele membre trebuie să depună eforturi pentru a trage

la răspundere corporațiile multinaționale și instituțiile financiare internaționale pentru

impactul lor asupra drepturilor omului și de mediu ale comunităților indigene; invită UE

să se asigure că toate încălcările drepturile popoarelor indigene de către întreprinderile

europene sunt investigate în mod corespunzător și sunt sancționate prin mecanisme

adecvate și încurajează UE să retragă orice formă de sprijin financiar sau instituțional în

cazul unei încălcări a drepturilor omului;

45. invită UE să creeze, în conformitate cu Recomandarea 2013/369/UE a Comisiei din 11

iunie 20131, un mecanism de soluționare a reclamațiilor, prin care comunitățile indigene

și locale să poată depune plângeri cu privire la abuzuri și încălcări ale drepturilor lor ce

rezultă din activități de afaceri cu originea în UE, indiferent de țara în care au avut loc

încălcările și abuzurile, în vederea asigurării accesului efectiv la justiție al victimelor,

precum și la asistență tehnică și juridică; încurajează toate statele, inclusiv statele

membre și UE, să se angajeze în negocieri pentru adoptarea unui instrument

internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile omului pentru

corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, prin participarea activă în cadrul

grupului de lucru interguvernamental deschis creat la nivelul ONU;

46. solicită Uniunii și statelor sale membre să garanteze accesul la căi de atac pentru

victimele abuzurilor și ale încălcărilor drepturilor omului rezultate în urma activităților

desfășurate de întreprinderi stabilite în Uniune, prin eliminarea tuturor barierelor, atât

practice, cât și juridice, astfel încât repartizarea responsabilităților să nu excludă

tragerea la răspundere sau să împiedice accesul la justiție în țara în care a fost comis

abuzul;

47. reamintește responsabilitatea întreprinderilor de a garanta dreptul popoarelor indigene la

o consultare liberă, prealabilă și în cunoștință de cauză atunci când pe teritoriul lor

urmează să fie desfășurate proiecte, lucrări sau activități, precum și de a include în

politicile lor responsabilitatea socială a întreprinderilor și de a o pune apoi în aplicare;

48. invită UE să își respecte obligațiile extrateritoriale legate de drepturile omului și decide

să solicite propuneri legislative din partea Comisiei și să colaboreze cu Consiliul

European pentru a elabora acte legislative prin intermediul cărora să prevină și să

sancționeze încălcările extrateritoriale ale drepturilor popoarelor indigene și ale

comunităților locale; invită UE să elaboreze norme de conduită și cadre de reglementare

clare pentru activitățile extrateritoriale ale întreprinderilor și investitorilor care intră în

sfera sa de competență, pentru a se asigura că aceștia respectă drepturile popoarelor

indigene și ale comunităților locale, precum și că pot fi trași la răspundere și sancționați

în mod corespunzător atunci când activitățile lor duc la încălcări ale drepturilor

respective; încurajează Comisia să ia în considerare mecanisme eficace privind

1 JO L 201, 26.7.2013, p. 60.

RR\1154593RO.docx 19/45 PE615.257v03-00

RO

obligațiile de diligență ale întreprinderilor, pentru a se asigura că bunurile importate nu

sunt legate de acapararea terenurilor și de încălcări grave ale drepturilor popoarelor

indigene; îndeamnă SEAE să elaboreze instrumente operaționale pentru a oferi

îndrumare personalului din delegațiile UE;

Dezvoltarea sustenabilă și economică a populațiilor indigene

49. invită UE și statele sale membre să integreze problema drepturilor popoarelor indigene

și a acaparării de terenuri în punerea în aplicare de către UE a Agendei 2030 pentru

dezvoltare durabilă;

50. subliniază rolul esențial pe care îl au populațiile indigene în ceea ce privește protecția

mediului, ca urmare a stilului lor de viață și a modelului lor de dezvoltare;

51. invită UE să îndemne statele sale partenere ca, în cadrul cooperării lor pentru dezvoltare

cu țările terțe, să țină seama în special de situația popoarelor indigene, inclusiv prin

elaborarea unor politici sociale favorabile incluziunii în teritoriile tradiționale sau în

mediile urbane și, în contextul unor măsuri de reducere a sărăciei, să diminueze efectele

dezrădăcinării și necorelării dintre contextele urbane și capacitățile tradiționale și

caracteristicile culturale ale popoarelor indigene;

52. subliniază faptul că schimbările climatice au un impact direct asupra femeilor indigene,

forțându-le să își abandoneze practicile tradiționale sau să își părăsească teritoriile, ceea

ce duce la riscul de a fi supuse violențelor, abuzurilor și exploatării; invită toate statele,

inclusiv UE și statele sale membre, să includă popoarele indigene, în special femeile

indigene și comunitățile rurale, în strategiile lor pentru combaterea schimbărilor

climatice și în conceperea de strategii climatice eficiente legate de adaptarea la

schimbările climatice și atenuarea acestora, ținând seama de factori de gen specifici;

solicită să fie luată serios în considerare chestiunea strămutărilor provocate de

schimbările climatice; se declară deschis unei dezbateri pe tema elaborării unei

dispoziții privind „migrația climatică”; solicită înființarea unui grup de experți care să

analizeze această chestiune la nivel internațional și cere ca problema migrației din

motive climatice să fie introdusă pe agenda internațională; solicită amplificarea

cooperării internaționale pentru a asigura reziliența la schimbările climatice;

53. subliniază interesul deosebit al obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) pentru

drepturile popoarelor indigene, în special al ODD 2 (zero foame), 4.5 (accesul la

educație) și 5 (egalitatea de gen); reiterează faptul că popoarele indigene din întreaga

lume suferă în mod disproporționat din cauza încălcărilor drepturilor omului,

criminalității, rasismului, violenței, exploatării resurselor naturale, problemelor de

sănătate și a ratelor ridicate de sărăcie, reprezentând 15 % dintre persoanele care trăiesc

în sărăcie, deși reprezintă doar 5 % din populația lumii; subliniază că trebuie instituită o

protecție deplină și solidă a liderilor popoarelor indigene și a apărătorilor drepturilor

omului care critică nedreptățile;

54. reamintește că Agenda 2030 abordează aceste preocupări ale popoarelor indigene legate

de dezvoltare și subliniază că sunt necesare mai multe eforturi pentru transpunerea sa în

practică; subliniază că este necesară consolidarea Grupului major al popoarelor indigene

pentru dezvoltarea durabilă (IPMG) ca mecanism global de coordonare și de eforturi

concertate pentru promovarea drepturilor și priorităților în materie de dezvoltare ale

PE615.257v03-00 20/45 RR\1154593RO.docx

RO

popoarelor indigene; invită Comisia să coopereze mai bine cu IPMG și să-l includă în

Platforma sa multipartită referitoare la punerea în aplicare ODD-urilor;

55. reamintește că 80 % dintre pădurile din întreaga lume constituie terenuri și teritorii

tradiționale ale popoarelor indigene; subliniază rolul esențial al popoarelor indigene în

gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și conservarea biodiversității; reamintește

că în Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) se

solicită părților să respecte cunoștințele și drepturile popoarelor indigene ca garanții la

implementarea programului REDD+; îndeamnă țările partenere să adopte măsuri pentru

a implica efectiv popoarele indigene în măsurile de adaptare la schimbările climatice și

de atenuare a acestora;

56. observă că între 200 și 500 de milioane de persoane din întreaga lume sunt păstori și că

păstoritul este esențial pentru strategiile de supraviețuire în zonele aride și muntoase din

Africa de Est; subliniază că este necesar să se acorde sprijin păstoritului sustenabil

pentru îndeplinirea ODD-urilor; îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine

arhitectura de guvernanță africană (AGA) și, în special, Tribunalul African al

Drepturilor Omului și al Drepturilor Popoarelor, pentru a implementa cadrul de politici

al Uniunii Africane privind păstoritul în Africa și, în sens mai larg, să recunoască

drepturile păstorilor și ale popoarelor indigene legate de proprietatea comunală asupra

pământurilor ancestrale, dreptul lor de a dispune liber de resursele lor naturale și

drepturile lor la cultură și religie;

57. subliniază că acordurile bilaterale de investiții ar putea afecta negativ drepturile

popoarelor indigene și le-ar putea limita participarea la procesul decizional; reamintește

dreptul guvernelor de a legifera în interes public; reamintește, de asemenea, că

acordurile internaționale de investiții trebuie să respecte dreptul internațional în materie

de drepturi ale omului, inclusiv dispozițiile privind popoarele indigene, și solicită mai

multă transparență în acest sens, în special prin instituirea unor proceduri și mecanisme

de consultare adecvate în cooperare cu popoarele indigene; solicită instituțiilor

financiare pentru dezvoltare care finanțează investiții să consolideze garanțiile privind

drepturile omului pentru a asigura că exploatarea terenurilor și resurselor din țările în

curs de dezvoltare nu duce la încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri în acest

domeniu, mai ales în privința popoarelor indigene;

58. invită toate statele să se angajeze să garanteze că popoarele indigene au un acces

veritabil la sănătate, educație, locuri de muncă și oportunități economice; îndeamnă

toate statele să promoveze includerea politicilor publice interculturale și a limbilor,

istoriei și culturii indigene în programele lor școlare sau să ofere cursuri extrașcolare

suplimentare pentru a conserva, a revitaliza și a promova cultura popoarelor indigene

atât la nivel național, cât și la nivel internațional; consideră că elaborarea unor inițiative

de sensibilizare a societății civile, a publicului larg și a mass-mediei cu privire la

importanța respectării drepturilor, convingerilor și valorilor popoarelor indigene ar

putea contribui la combaterea prejudecăților și a dezinformării;

59. invită UE și statele sale partenere să furnizeze servicii de sănătate mintală competente

din punct de vedere cultural, în parteneriat cu comunitățile indigene, cu scopul de a

preveni abuzul de substanțe și sinuciderile; subliniază importanța de a se sprijini

organizațiile femeilor indigene pentru a capacita femeile și a îmbunătăți posibilitățile lor

RR\1154593RO.docx 21/45 PE615.257v03-00

RO

de a se implica în societatea civilă;

60. invită UE și statele sale membre să sprijine eforturile depuse de popoarele indigene și

comunitățile locale pentru a-și dezvolta propriile modele de afaceri și de gestionare a

terenurilor;

61. invită toate statele să se asigure că comunitățile indigene beneficiază de pe urma

veniturilor provenite din turismul sustenabil și sunt protejate de impactul nefavorabil pe

care turismul de masă l-ar putea avea și salută exemplele de gestionare în comun a

rezervelor și zonelor protejate care permit o mai bună protecție a ecosistemelor și

controlul fluxurilor turistice; reamintește, în această privință, importanța conceptului de

dezvoltare durabilă;

Politica UE de cooperare cu țările terțe

62. recomandă să se acorde o mai mare importanță situației popoarelor indigene în cadrul

politicii externe a UE, inclusiv în cadrul dialogurilor sale privind drepturile omului cu

țările terțe și în acordurile comerciale, de cooperare și de dezvoltare; insistă ca Consiliul

să raporteze în mod sistematic cu privire la acțiunile UE în sprijinul popoarelor indigene

în cadrul Raportului anual privind drepturile omului și democrația în lume; invită UE și

statele sale membre să ia în considerare, în cadrul raportului anual al SEAE menționat

mai sus, rezultatele evaluării periodice universale (UPR) și concluziile organismelor

independente ale ONU însărcinate cu apărarea drepturilor omului, pentru a verifica

conformitatea politicilor lor cu drepturile popoarelor indigene;

63. subliniază că UE și statele sale membre trebuie să abordeze drepturile omului ale

popoarelor indigene și ale apărătorilor indigeni ai drepturilor omului în negocierile

bilaterale și multilaterale și în comunicările diplomatice și să insiste pentru eliberarea

apărătorilor drepturilor omului aflați în detenție; invită UE și statele sale membre să

depună eforturi pentru a se asigura că guvernele țărilor terțe oferă o protecție adecvată

comunităților indigene și apărătorilor drepturilor omului și îi aduc pe autorii crimelor

comise împotriva acestora în fața justiției;

64. solicită delegațiilor UE și ambasadelor statelor membre să revizuiască și să

îmbunătățească punerea în aplicare a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor

omului, ținând seama de nevoile specifice și de amenințările la adresa apărătorilor

indigeni ai drepturilor omului, precum și de situația specifică a apărătorilor indigeni ai

drepturilor omului care se confruntă cu discriminare multiplă, precum femeile,

persoanele în vârstă, persoanele LGBTI și cele cu dizabilități; insistă, în această

privință, ca delegațiile UE și ambasadele statelor membre să le asigure membrilor

personalului propriu o formare adecvată pentru a le permite să colaboreze cu societatea

civilă și cu apărătorii drepturilor omului, să mențină contacte și să ofere sprijin acolo

unde este necesar;

65. subliniază nevoia de a permite comunităților indigene să beneficieze de cea mai recentă

tehnologie a informației, care să asigure o mai bună calitate a vieții și o mai bună

asistență medicală, acesta fiind un domeniu în care UE poate să joace un rol esențial;

reamintește dreptul popoarelor indigene de a decide asupra propriilor mijloace de

PE615.257v03-00 22/45 RR\1154593RO.docx

RO

subzistență și subliniază necesitatea dezvoltării durabile;

66. invită toate statele să asigure accesul la servicii de asistență medicală de înaltă calitate și

drepturile aferente, în special accesul la sănătatea reproductivă și sexuală și drepturile

aferente, pentru femeile și fetele indigene; invită Comisia și SEAE să promoveze

accesul acestora la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în programele de

cooperare pentru dezvoltare ale UE;

67. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să colecteze date defalcate în

funcție de gen privind situația femeilor indigene, inclusiv în ceea ce privește

recunoașterea drepturilor funciare și accesul la acestea, violența împotriva femeilor și

securitatea alimentară;

68. subliniază că investițiile străine făcute de întreprinderi pot genera progrese economice și

tehnologice, locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii și le pot da femeilor

oportunitatea de a deveni autonome, stimulând încadrarea în muncă; subliniază că

intensificarea investițiilor în țările în curs de dezvoltare reprezintă un pas important

pentru stimularea economiilor naționale și regionale;

69. invită UE și statele sale membre să continue să elaboreze strategii specifice pentru a

asigura punerea în aplicare eficace a ODD 16 privind promovarea unor societăți pașnice

și incluzive, asigurându-se astfel că vizarea, persecutarea și uciderea apărătorilor

drepturilor omului sunt combătute și prevenite și că autorii acestor acte sunt urmăriți

penal și trași la răspundere;

70. invită UE să se asigure că toate proiectele de dezvoltare finanțate de UE care sunt puse

în aplicare pe terenurile indigene respectă cu strictețe principiul consimțământului liber,

prealabil și în cunoștință de cauză, drepturile omului și libertatea de exprimare și de

asociere, pentru a evita un impact negativ asupra mijloacelor de subzistență și a culturii

popoarelor indigene;

71. observă că Comisia, SEAE și statele membre trebuie să adopte o abordare integrată și

cuprinzătoare a dezvoltării durabile și să țină seama de drepturile omului și de

considerații legate de mediu atunci când tratează relațiile comerciale și economice;

invită Comisia să abordeze cazurile de încălcări ale drepturilor omului și de atacare sau

persecutare a apărătorilor drepturilor omului în contextul negocierilor și sistemelor

comerciale, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP);

72. invită UE să instituie un mecanism pentru a realiza studii independente de evaluare a

impactului înaintea încheierii de acorduri comerciale și de cooperare și înaintea punerii

în aplicare a proiectelor de dezvoltare, pentru a măsura și a preveni efectele dăunătoare

ale acestora asupra drepturilor comunităților indigene și locale; insistă ca societatea

civilă să participe în mod semnificativ la evaluările impactului și ca rezultatele să fie

luate în considerare în mod corespunzător în cadrul acordurilor economice și al

proiectelor de dezvoltare; solicită UE să reevalueze executarea proiectelor în cazul unor

încălcări ale drepturilor omului;

73. solicită UE și statelor sale membre să depună eforturi în toate forurile internaționale

relevante pentru a atrage atenția asupra situației drepturilor omului și de mediu ale

popoarelor indigene și asupra rolului-cheie al apărătorilor drepturilor omului din

RR\1154593RO.docx 23/45 PE615.257v03-00

RO

domeniul mediului în ceea ce privește conservarea biodiversității și dezvoltarea

durabilă;

74. reamintește cu îngrijorare că UE și statele sale membre trebuie să continue să depună

eforturi pentru a garanta drepturile și incluziunea socială ale popoarelor indigene în

Europa, în special ale populației saami, și recunoaște rolul important al activiștilor

comunitari și al apărătorilor drepturilor omului în această privință;

75. solicită UE să sporească sprijinul pentru popoarele indigene în cadrul programelor sale

de cooperare pentru dezvoltare și să consolideze proiectele de capacitare a popoarelor

indigene, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților, în cadrul

Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și al

Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); subliniază necesitatea alocării în

continuare de resurse pentru ca popoarele indigene să poată interacționa în mod eficace,

prin intermediul reprezentanților lor, cu politicile și instituțiile UE și ale ONU, inclusiv

în ceea ce privește afacerile și drepturile omului; îndeamnă delegațiile UE din țările

relevante să monitorizeze îndeaproape situația apărătorilor indigeni ai drepturilor

omului și să ofere orice sprijin adecvat;

76. invită delegațiile UE să monitorizeze îndeaproape situația popoarelor indigene și să

poarte un dialog permanent cu acestea, atât la nivel național, cât și regional; insistă ca

punctele focale pentru drepturile omului din delegațiile UE relevante să devină

responsabile explicit pentru chestiuni legate de popoarele indigene și ca personalul

acestor delegații să beneficieze de formare periodică cu privire la drepturile popoarelor

indigene;

77. invită UE și statele sale partenere să intensifice cooperarea cu comunitățile indigene în

cadrul discuțiilor privind politicile în materie de droguri; reiterează necesitatea de a

adopta strategii împotriva pieței drogurilor ilicite pentru a proteja popoarele indigene și

terenurile acestora; invită UE și statele sale partenere să se asigure că măsurile de

securitate care vizează combaterea comerțului de droguri respectă drepturile

comunităților indigene și evită victimele nevinovate în cadrul conflictului;

78. îndeamnă UE să aprofundeze, să extindă și să consolideze obiectivele, prioritățile și

acțiunile referitoare la popoarele indigene cuprinse în Cadrul strategic și în Planul de

acțiune al UE privind drepturile omului și democrația și solicită ca mandatul

Reprezentantului special pentru drepturile omului să fie modificat, acordându-i-se

acestuia competența de a oferi o mai mare vizibilitate chestiunilor legate de drepturile

popoarelor indigene și apărătorilor acestora;

79. reamintește angajamentul UE de a urma o abordare a dezvoltării bazată pe drepturi, care

include respectarea drepturilor popoarelor indigene, astfel cum sunt definite în

Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP) și atrage atenția în

special asupra principiilor responsabilității, participării și nediscriminării; încurajează

ferm UE să își continue activitatea de implementare a abordării bazate pe drepturi în

toate activitățile de dezvoltare, la nivel operațional, și să înființeze, împreună cu statele

membre, un grup operativ în acest scop; solicită actualizarea planului de implementare

aferent, cu un calendar și indicatori clari pentru a putea evalua progresul;

80. reamintește articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și

PE615.257v03-00 24/45 RR\1154593RO.docx

RO

principiul coerenței politicii în domeniul dezvoltării; ia act cu preocupare de faptul că

politicile UE în domeniul energetic, agricol, comercial și al investițiilor s-au dovedit a fi

factori de stimulare a acaparării terenurilor în țările terțe, cu achiziții de terenuri de mari

dimensiuni care au un impact negativ asupra accesului popoarelor indigene la terenuri;

regretă faptul că revizuirea în curs a Directivei privind energia din surse regenerabile1

nu a reușit până în prezent să introducă criterii sociale și de sustenabilitate care țin cont

de riscurile acaparării terenurilor; reamintește că directiva ar trebui să fie în

conformitate cu standardele internaționale în materie de drepturi funciare;

81. invită delegațiile UE să consolideze dialogul cu popoarele indigene, pentru a identifica

și preveni încălcările drepturilor omului; solicită, în special, Comisiei Europene și

statelor membre să instituie un mecanism administrativ eficace de prezentare a

plângerilor destinat celor care au fost victime ale încălcărilor drepturilor omului sau au

suferit alte efecte negative ca urmare a activităților finanțate în cadrul asistenței oficiale

pentru dezvoltare, pentru a iniția procese de investigare și reconciliere; subliniază că

acest mecanism ar trebui să aibă proceduri standardizate, să aibă caracter administrativ

și, astfel, să fie complementar mecanismelor judiciare;

82. subliniază că Planul de acțiune FLEGT și, în special, acordurile de parteneriat voluntare

(APV) ar putea juca un rol mai semnificativ în capacitarea comunităților indigene și

forestiere dintr-o serie de țări cu păduri tropicale și îndeamnă UE și partenerii APV să le

permită acestor comunități să joace roluri mai importante în procesele politice naționale;

invită UE să ofere mai multă asistență financiară și tehnică țărilor partenere pentru a

proteja, a menține și a reface ecosistemele forestiere, inclusiv prin îmbunătățirea

guvernanței, a clarifica și consolida proprietatea funciară, a respecta drepturile omului,

inclusiv drepturile popoarelor indigene, precum și pentru a sprijini zonele protejate care

susțin drepturile comunităților;

83. subliniază că este necesar să se adopte măsuri specifice pentru a aborda problema

lemnului provenit din zone de conflict, pentru a opri circulația lemnului provenit din

conversia forestieră și pentru a evita investițiile în activitățile dăunătoare pădurilor care

provoacă strămutarea comunităților locale și indigene; invită UE să adopte măsuri

suplimentare pentru a sprijini protecția și refacerea ecosistemelor forestiere și a

comunităților lor și să elimine despăduririle din lanțurile de aprovizionare ale UE, ca

parte a unui nou plan de acțiune al UE privind despăduririle, degradarea pădurilor și

respectarea drepturilor funciare ale comunităților forestiere;

84. subliniază că noi, în UE, avem în continuare multe de învățat despre utilizarea

sustenabilă, de pildă cea a pădurilor, de la popoarele indigene, care, în plus, datorită

modului lor de viață, contribuie în măsură foarte redusă la schimbările climatice, dar

sunt extrem de afectate de acestea, de exemplu din cauza secetei și a deșertificării,

impactul lor afectându-le în special pe femei;

85. invită SEAE, Comisia și statele membre să acorde prioritate investițiilor pentru

susținerea societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și, în special, a apărătorilor

indigeni ai drepturilor omului în domeniul mediului, să asigure existența unor

1 Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea

utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și

2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

RR\1154593RO.docx 25/45 PE615.257v03-00

RO

mecanisme de protecție pe termen lung care să îi sprijine, în special protectdefenders.eu,

și să garanteze că își îndeplinesc angajamentele de finanțare existente față de apărătorii

drepturilor omului expuși riscurilor; încurajează delegațiile și comisiile sale să se

întâlnească periodic cu comunitățile indigene și cu apărătorii drepturilor omului atunci

când vizitează țările relevante; recomandă numirea de către comisia/subcomisia

relevantă a unui raportor permanent pentru populațiile indigene pentru a monitoriza

situația drepturilor omului și, în special, punerea în aplicare a Declarației ONU privind

drepturile populațiilor indigene (UNDRIP) și a Convenției nr. 169 a OIM;

86. invită UE și statele sale membre să dialogheze și să coopereze cu popoarele indigene și

comunitățile locale din regiunea arctică pentru a garanta respectarea pozițiilor și

drepturilor lor în cadrul politicilor de dezvoltare ale UE care ar putea să afecteze această

regiune;

°

° °

87. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă și delegațiilor

UE.

PE615.257v03-00 26/45 RR\1154593RO.docx

RO

RR\1154593RO.docx 27/45 PE615.257v03-00

RO

24.4.2018

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la încălcarea drepturilor popoarelor indigene din lume, inclusiv acapararea de

terenuri

(2017/2206(INI))

Raportoare pentru aviz: Maria Heubuch

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie

competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi

adoptată:

1. constată că creșterea numărului de achiziții de terenuri de mari dimensiuni, stimulată, de

industria agroalimentară, forestieră, a turismului și a biocombustibililor, conduce adesea

la încălcări ale drepturilor omului, inclusiv prin strămutarea populațiilor indigene și

deposedarea de controlul asupra resurselor lor naturale, cum ar fi drepturile de a folosi

apa;

2. reamintește articolul 21 din TUE, articolul 208 din TFUE, obiectivul prioritar de

eradicare a sărăciei, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și faptul că UE are o

obligație privind abordarea dezvoltării bazată pe drepturi; salută faptul că UE a

contribuit la progresele și la recunoașterea pe plan internațional a drepturilor popoarelor

indigene, astfel cum au fost stabilite în Declarația ONU privind drepturile popoarelor

indigene (UNDRIP); consideră însă că sprijinul pentru drepturile popoarelor indigene ar

trebui să fie mai bine integrat în acțiunile UE în favoarea dezvoltării, mai ales în

contextul transpunerii în practică a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

reamintește că în Consensul european privind dezvoltarea se pune un accent special pe

promovarea drepturilor celor mai vulnerabile grupuri, inclusiv ale popoarelor indigene;

3. subliniază relevanța deosebită a ODD-urilor pentru popoarele indigene, în special a

ODD nr. 2 (zero foame), nr. 4.5 (accesul la educație) și nr. 5 (egalitatea de gen);

reiterează faptul că popoarele indigene din întreaga lume suferă în mod disproporționat

din cauza încălcărilor drepturilor omului, criminalității, rasismului, violenței, exploatării

resurselor naturale, problemelor de sănătate și a ratelor ridicate de sărăcie, reprezentând

15 % dintre persoanele care trăiesc în sărăcie, deși reprezintă doar 5 % din populația

lumii; subliniază că trebuie instituită o protecție deplină și solidă a liderilor popoarelor

PE615.257v03-00 28/45 RR\1154593RO.docx

RO

indigene și a apărătorilor drepturilor omului care critică nedreptățile;

4. reamintește că Agenda 2030 abordează aceste preocupări ale popoarelor indigene legate

de dezvoltare și subliniază că sunt necesare mai multe eforturi pentru transpunerea sa în

practică; subliniază că este necesară consolidarea Grupului major al popoarelor indigene

pentru dezvoltarea durabilă (IPMG) ca mecanism global de coordonare și de eforturi

concertate pentru promovarea drepturilor și priorităților în materie de dezvoltare ale

popoarelor indigene; invită Comisia să coopereze mai bine cu IPMG și să-l includă în

Platforma sa multipartită referitoare la punerea în aplicare ODD-urilor;

5. salută faptul că Consiliul European a făcut din protecția popoarelor indigene o

prioritate, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului din mai 2017;

6. reamintește angajamentul UE de a urma o abordare a dezvoltării bazată pe drepturi, care

include respectarea drepturilor popoarelor indigene, astfel cum sunt definite în UNDRIP

și atrage atenția în special asupra principiilor responsabilității, participării și

nediscriminării; încurajează ferm UE să își continue activitatea de implementare a

abordării bazate pe drepturi în toate activitățile de dezvoltare, la nivel operațional și să

înființeze un grup operativ împreună cu statele membre în acest scop; solicită

actualizarea planului de implementare aferent, cu un calendar și indicatori clari pentru a

putea evalua progresul;

7. reamintește articolul 208 din TFUE și principiului coerenței politicilor în favoarea

dezvoltării; ia act cu preocupare de faptul că politicile UE în domeniul energetic,

agricol, comercial și al investițiilor s-au dovedit a fi factori de stimulare a acaparării

terenurilor în țările terțe, cu achiziții de terenuri de mari dimensiuni care au un impact

negativ asupra accesului popoarelor indigene la terenuri; regretă faptul că revizuirea în

curs a Directivei privind energia din surse regenerabile nu a reușit până în prezent să

introducă criterii sociale și de sustenabilitate care țin cont de riscurile acaparării

terenurilor; reamintește că directiva ar trebui să fie în conformitate cu standardele

internaționale în materie de drepturi funciare;

8. este îngrijorat de acuzațiile potrivit cărora unele programe de cooperare finanțate în

cadrul asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD), în special proiectele de atenuare a

efectelor schimbărilor climatice și proiectele cu finanțare mixtă, au afectat negativ

drepturile popoarelor indigene; invită Comisia să investigheze în mod corespunzător

aceste acuzații și să se asigure că abordarea bazată pe drepturi a fost aplicată cu strictețe

și respectată în toate proiectele finanțate prin AOD, în special în ceea ce privește

drepturile popoarelor indigene; regretă faptul că programul REDD+ nu a reușit să obțină

drepturi de proprietate funciară pentru comunitățile forestiere locale; subliniază că

inițiativa FLEGT, creată pentru a combate exploatările ilegale, poate contribui la

îmbunătățirea programului REDD+, în ceea ce privește guvernanța forestieră și

asigurarea respectării legii; salută faptul că acordul de la Paris sprijină protejarea

populațiilor indigene; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine includerea

obligațiilor în materie de drepturi ale omului, în special drepturile populațiilor indigene,

în toate instrumentele interne și internaționale de atenuare și adaptare și solicită

instituirea unor mecanisme eficace de introducere a plângerilor și de exercitare a căilor

de atac;

9. invită delegațiile UE să consolideze dialogul cu popoarele indigene, pentru a identifica

RR\1154593RO.docx 29/45 PE615.257v03-00

RO

și preveni încălcările drepturilor omului; solicită, în special, Comisiei Europene și

statelor membre să instituie un mecanism administrativ eficace de prezentare a

plângerilor destinat celor care au fost victime ale încălcărilor drepturilor omului sau au

suferit alte efecte negative ca urmare a activităților finanțate în cadrul AOD, pentru a

iniția procese de investigare și reconciliere; subliniază că acest mecanism ar trebui să

aibă proceduri standardizate, să aibă caracter administrativ și, astfel, să fie

complementar mecanismelor judiciare;

10. subliniază că Planul de acțiune FLEGT și, în special acordurile de parteneriat voluntare

(APV) ar putea juca un rol mai semnificativ în capacitarea comunităților indigene și

forestiere dintr-o serie de țări cu păduri tropicale și îndeamnă UE și partenerii APV să le

permită acestor comunități să joace roluri mai importante în procesele politice naționale;

invită UE să ofere mai multă asistență financiară și tehnică țărilor partenere pentru a

proteja, a menține și a reface ecosistemele forestiere, inclusiv prin îmbunătățirea

guvernanței, să clarifice și să consolideze proprietatea funciară și respectarea drepturilor

omului, inclusiv a drepturilor popoarelor indigene, precum și să sprijine zonele protejate

care susțin drepturile comunităților;

11. subliniază că este necesar să se adopte măsuri specifice pentru a aborda problema

lemnului provenit din zone de conflict, pentru a opri circulația lemnului provenit din

conversia forestieră și pentru a evita investițiile în activitățile dăunătoare pădurilor care

provoacă strămutarea comunităților locale și indigene; invită UE să adopte măsuri

suplimentare pentru a sprijini protecția și refacerea ecosistemelor forestiere și a

comunităților lor și să elimine despăduririle din lanțurile de aprovizionare ale UE, ca

parte a unui nou plan de acțiune al UE privind despăduririle, degradarea pădurilor și

respectarea drepturilor funciare ale comunităților forestiere;

12. solicită partenerilor de dezvoltare să efectueze evaluări detaliate înainte de a modifica

utilizarea terenurilor declarate „virane”, „în paragină” sau „nefolosite”, deoarece acest

lucru ar putea amenința mijloacele de subzistență ale popoarelor indigene și accesul lor

la terenuri, păduri sau resurse naturale; reamintește că popoarele indigene nu ar trebui

strămutate cu forța de pe pământurile sau teritoriile lor și că, în cazul în care relocarea

este considerată necesară, persoanele afectate ar trebui să primească despăgubiri juste,

corecte și echitabile; scoate în evidență cazul specific al popoarelor nomade de păstori;

13. reamintește că 80 % dintre pădurile din întreaga lume constituie terenuri și teritorii

tradiționale ale popoarelor indigene; subliniază rolul esențial al popoarelor indigene în

gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și conservarea biodiversității; reamintește

că în Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) se

solicită părților să respecte cunoștințele și drepturile popoarelor indigene ca garanții la

implementarea programului REDD+; îndeamnă țările partenere să adopte măsuri pentru

a implica efectiv popoarele indigene în măsurile de adaptare la schimbările climatice și

de atenuare a acestora;

14. invită țările partenere să garanteze accesul universal al popoarelor indigene la registrele

lor naționale de evidență a populației ca prim pas spre recunoașterea drepturilor lor

individuale și colective; solicită UE să sprijine țările partenere în instituirea și în

administrarea corectă a registrelor lor de stare civilă;

15. regretă că în multe țări afectate de acapararea terenurilor accesul efectiv la justiție și la

PE615.257v03-00 30/45 RR\1154593RO.docx

RO

căile de atac pentru populațiile indigene și de păstori este limitat din cauza slabei

guvernări și deoarece drepturile lor funciare nu sunt adeseori recunoscute oficial în

cadrul juridic local sau național; observă, de exemplu, că drepturile de pășunat și

pășunile comune sunt drepturi tradiționale de utilizare a terenurilor care se întemeiază

pe dreptul cutumiar și nu pe drepturi de proprietate garantate prin contracte; îndeamnă

țările partenere să recunoască și să protejeze drepturile populațiilor de păstori și

indigene, în special dreptul de proprietate cutumiară și control asupra terenurilor și

resurselor lor naturale, astfel cum se prevede în UNDRIP și Convenția nr. 169 a OIM,

adică permițând înregistrarea colectivă a utilizării terenurilor și instituind politici pentru

a asigura un acces mai echitabil la terenuri; solicită UE și statelor sale membre să

sprijine în mod activ țările partenere în acest sens și în vederea aplicării principiului

consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză (FPIC) în ceea ce privește

achizițiile funciare de mare anvergură, astfel cum se prevede în Orientările voluntare

privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor și în

conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului; în plus, solicită UE să

sprijine țările partenere pentru a-și îmbunătăți legislația în materie de drepturi funciare,

recunoscând dreptul universal al femeilor de a avea acces la terenuri în calitate de

proprietari deplini;

16. subliniază, de asemenea, necesitatea respectării și promovării drepturilor ancestrale ale

popoarelor indigene și responsabilitatea țărilor partenere în ceea ce privește protejarea

lor deplină și eficace; regretă lipsa de oportunități a popoarelor indigene în ceea ce

privește participarea la procesul decizional; subliniază că este necesar să se recunoască

drepturile sociale și politice ale popoarelor indigene, inclusiv dreptul de a vota și de a

candida în alegeri; invită țările partenere să se angajeze să elimine discriminarea care

afectează populațiile indigene și solicită UE să le sprijine în mod activ în acest proces;

17. solicită comunității internaționale să recunoască și să consolideze formele de guvernanță

și de reprezentare specifice popoarelor indigene, pentru a stabili un dialog constructiv

cu autoritățile locale, naționale, regionale și sectorul privat;

18. observă că între 200 și 500 de milioane de persoane din întreaga lume sunt păstori și că

păstoritul este esențial pentru strategiile de supraviețuire în zonele aride și muntoase din

Africa de Est; subliniază că este necesar să se acorde sprijin păstoritului sustenabil

pentru îndeplinirea ODD-urilor; îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine

arhitectura de guvernanță africană (AGA) și, în special, Tribunalul African al

Drepturilor Omului și al Drepturilor Popoarelor, pentru a implementa cadrul de politici

al Uniunii Africane privind păstoritul în Africa și, în sens mai larg, să recunoască

drepturile păstorilor și ale popoarelor indigene legate de proprietatea comunală asupra

pământurilor ancestrale, dreptul lor de a dispune liber de resursele lor naturale și

drepturile lor la cultură și religie;

19. subliniază discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile indigene, care sunt în

special afectate de lipsa accesului la educație, locuri de muncă și servicii sociale și de

asistență medicală, și care, prin urmare, riscă în mai mare măsură să devină victime ale

traficului și violenței; solicită UE și țărilor partenere să promoveze emanciparea

femeilor indigene, în special prin consolidarea dreptului lor de acces egal la resursele de

producție, inclusiv dreptul lor la proprietate și la factorii de producție agricolă;

RR\1154593RO.docx 31/45 PE615.257v03-00

RO

20. reamintește drepturile la sănătatea sexuală și a reproducerii de care trebuie să

beneficieze femeile și fetele din comunitățile indigene; solicită acordarea de sprijin

organizațiilor societății civile active în acest domeniu;

21. constată cu preocupare că drepturile omului asociate activității exploatațiilor miniere,

petroliere și de gaze scad dramatic în ceea ce privește popoarele indigene; solicită țărilor

în curs de dezvoltare să realizeze evaluări obligatorii ale impactului asupra drepturilor

omului înainte de a demara orice activități noi în aceste sectoare și să facă publice

constatările; subliniază că este necesar să se asigure că legislația privind acordarea

concesionărilor include dispoziții privind FPIC; recomandă ca Inițiativa privind

transparența în industriile extractive (EITI) să își extindă standardele pentru a include

protecția drepturilor omului în ceea ce privește comunitățile locale și indigene;

22. invită partenerii UE din sectorul privat și public să furnizeze informații complete și

accesibile cu privire la încălcările drepturilor omului care au fost adesea asociate

industriei extractive sau anumitor proiecte de dezvoltare și dovedite în acest context

(cum ar fi creșterea numărului de cazuri de violență sexuală împotriva femeilor indigene

și a copiilor indigeni, inclusiv a acelora cu dizabilități, execuțiile extrajudiciare,

degradarea solului și poluarea surselor de apă și a solului), precum și informații privind

procesele de relocare și caracteristicile relocărilor alternative;

23. subliniază că acordurile bilaterale de investiții ar putea afecta negativ drepturile

popoarelor indigene și le-ar putea limita participarea la procesul decizional; reamintește

dreptul guvernelor de a legifera în interes public; reamintește, de asemenea, că

acordurile internaționale de investiții trebuie să respecte dreptul internațional în materie

de drepturi ale omului, inclusiv dispozițiile privind popoarele indigene și solicită mai

multă transparență în acest sens, în special prin instituirea unor proceduri și mecanisme

de consultare adecvate în cooperare cu popoarele indigene; solicită instituțiilor

financiare pentru dezvoltare care finanțează investiții să consolideze garanțiile privind

drepturile omului pentru a asigura că exploatarea terenurilor și resurselor din țările în

curs de dezvoltare nu duce la încălcări sau abuzuri ale drepturilor omului, mai ales în

privința popoarelor indigene;

24. îndeamnă UE să asigure că toate acordurile sale comerciale și de investiții includ

dispoziții privind evaluări independente obligatorii ex ante și ex post ale impactului

asupra drepturilor omului, obligații de diligență și mecanisme eficace de asumare a

răspunderii; subliniază că este necesar să se creeze baze de date pentru a înregistra și a

face publice în mod sistematic acordurile funciare din țările terțe în care sunt implicați

actori din UE, în scopul de a asigura mai multă transparență și, în ultimă instanță, mai

multă responsabilitate;

25. invită Comisia să ia măsuri prin care orientările voluntare privind guvernanța

responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor să devină obligatorii

pentru Planul de investiții externe; insistă ca acestea să devină obligatorii pentru toate

acțiunile externe ale UE finanțate de AOD;

26. reamintește că Convenția europeană a drepturilor omului definește atât obligații interne,

cât și extrateritoriale pentru state în ceea ce privește îndatorirea acestora de a asigura

accesul la căi de atac pentru victimele încălcărilor drepturilor omului; solicită UE să ia

măsuri pentru tragerea la răspundere a entităților corporatiste și financiare europene

PE615.257v03-00 32/45 RR\1154593RO.docx

RO

pentru încălcările drepturilor omului în țările terțe și să ofere mecanisme eficace pentru

căi de atac, reclamații și sancțiuni, inclusiv în cazurile în care acestea sunt implicate în

acaparări de terenuri;

27. regretă deficiențele grave ale cadrului ONU „Protecție, respect și măsuri reparatorii” și

ale Principiilor directoare privind afacerile și drepturile omului în ceea ce privește

drepturile și drepturile funciare ale popoarelor indigene; solicită UE să se implice

constructiv în activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pentru elaborarea

unui instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu care să reglementeze, în

dreptul internațional al drepturilor omului, activitățile corporațiilor transnaționale și ale

altor întreprinderi; pe parcursul acestui proces, încurajează corporațiile în cauză să

recunoască orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare,

a pescuitului și a pădurilor în coduri de conduită în afaceri sau în alte cadre voluntare;

invită, în plus, Comisia, ale cărei planuri au fost salutate de Consiliu în concluziile sale

din iunie 2016, să lanseze, ca prim pas, Planul de acțiune al UE privind comportamentul

responsabil în afaceri;

28. salută călduros activitățile inițiate cu scopul de a pregăti adoptarea unui tratat ONU cu

efecte obligatorii privind societățile comerciale și drepturile omului, care, potrivit

estimărilor, va consolida responsabilitatea socială a întreprinderilor și va limita

impunitatea; regretă orice comportament obstrucționist legat de acest proces și invită

UE și statele membre să se angajeze în mod constructiv în aceste negocieri;

29. subliniază că modelele de consum ale UE afectează popoarele indigene, de exemplu

prin exploatarea resurselor naturale; insistă asupra faptului că UE trebuie să asigure

coerența și consecvența în toate politicile sale și că trebuie să acționeze în mod

responsabil în țările în curs de dezvoltare; solicită, de asemenea, UE să evalueze

sistematic impactul politicilor sale în domeniile dezvoltării, agriculturii, comerțului și

energiei asupra mijloacelor de subzistență ale celor mai vulnerabile grupuri;

30. subliniază legătura dintre dreptul la hrană și drepturile funciare ale popoarelor indigene;

subliniază că, potrivit Raportului ONU privind situația popoarelor indigene din lume,

promovarea noilor tehnologii cum sunt semințele îmbunătățite, îngrășămintele chimice

și pesticidele, introducerea culturilor pentru profit și a exploatațiilor de mari dimensiuni

au cauzat degradarea mediului și au distrus ecosisteme, afectând numeroase comunități

indigene și forțându-le chiar să se stabilească în altă parte; critică faptul că importurile

nesustenabile din țările terțe, cum sunt cele de soia și ulei de palmier, provenite de

obicei din monoculturi, provoacă adeseori despăduriri, distrugând astfel habitate și

strămutând populațiile indigene care locuiesc acolo; solicită, în acest sens, introducerea

unor criterii de sustenabilitate pentru importul proteaginoaselor;

31. reamintește că Adunarea Generală a ONU a proclamat anul 2019 „Anul internațional al

limbilor indigene”; subliniază că cultura este un vector de dezvoltare;

32. reamintește rolul de interfață și de transfer de cunoștințe al diasporei către popoarele

indigene;

33. subliniază că noi, în UE, avem în continuare multe de învățat despre utilizarea

sustenabilă, de pildă cea a pădurilor, de la popoarele indigene, care, în plus, contribuie

în măsură foarte redusă la schimbările climatice datorită modului lor de viață, dar sunt

RR\1154593RO.docx 33/45 PE615.257v03-00

RO

extrem de afectate de acestea, din cauza secetei și a deșertificării, de exemplu, un

impact care le afectează îndeosebi pe femei;

34. subliniază că UE și statele sale membre trebuie să își asume angajamente ferme privind

includerea copiilor indigeni cu dizabilități în toate politicile, acțiunile și programele din

domeniul cooperării internaționale și al relațiilor externe;

35. îndeamnă UE să se asigure că în orice proiect de dezvoltare al UE privind popoarele

indigene se ține cont de consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al

persoanelor cu handicap care trăiesc în comunități indigene, garantându-se faptul că

informațiile și documentația referitoare la orice proiect sponsorizat sau finanțat de UE

pe teritoriile indigene sunt accesibile persoanelor indigene cu handicap.

PE615.257v03-00 34/45 RR\1154593RO.docx

RO

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.4.2018

Rezultatul votului final +:

–:

0:

14

0

8

Membri titulari prezenți la votul final Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Nirj Deva, Doru-Claudian

Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-

Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent

Peillon, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein,

Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna

Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul

(2)] prezenți la votul final

Pál Csáky, Monika Vana

RR\1154593RO.docx 35/45 PE615.257v03-00

RO

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14 +

ALDE Paavo Väyrynen

ECR Eleni Theocharous

EFDD Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano

GUE/NGL Lola Sánchez Caldentey

S&D Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan,

Norbert Neuser, Vincent Peillon, Elly Schlein

VERTS/ALE Maria Heubuch, Monika Vana

0 -

8 0

ECR Nirj Deva

PPE Pál Csáky, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Cristian Dan Preda, Bogdan Brunon Wenta,

Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

PE615.257v03-00 36/45 RR\1154593RO.docx

RO

16.4.2018

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la încălcarea drepturilor popoarelor indigene în lume, inclusiv acapararea de terenuri

(2017/2206(INI))

Raportor pentru aviz: Florent Marcellesi

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri

externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de

rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât femeile indigene se confruntă cu un sistem complex de consolidare reciprocă a

încălcărilor drepturilor omului care își are originea în intersectarea formelor de

vulnerabilitate, care includ discriminarea pe criterii de gen, clasă, origine etnică,

încălcări ale drepturilor la autodeterminare și la controlul resurselor;

B. întrucât acapararea terenurilor este o problemă complexă care necesită o soluție globală

la nivel internațional; întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită protecției

femeilor și fetelor indigene;

C. întrucât se estimează că una din trei femei indigene este victima unui viol pe parcursul

vieții; întrucât femeile indigene sunt mai expuse riscului de a suferi diferite forme de

violență sexuală și au fost și victime ale hărțuirii, extorsiunii și violului comise de

funcționari ai statului și în contextul activităților economice, îndeosebi în industriile

extractive, desfășurate pe terenurile indigenilor; întrucât o bună parte din aceste

infracțiuni nu sunt raportate;

D. întrucât acapararea terenurilor nu este neapărat rezultatul investițiilor străine, ci poate fi

realizată și de guvernele și comunitățile locale;

E. întrucât femeile indigene întâmpină obstacole în ceea ce privește sănătatea sexuală și

reproductivă și drepturile aferente, inclusiv lipsa consilierii în materie de sănătate

sexuală și reproductivă, lipsa accesului la facilități și materiale și a legislației care

interzice avortul chiar și în cazurile de viol, ceea ce generează niveluri ridicate de

mortalitate maternă, sarcini în rândul adolescentelor și boli cu transmitere sexuală;

RR\1154593RO.docx 37/45 PE615.257v03-00

RO

F. întrucât femeile indigene se confruntă cu o impunitate extinsă în ceea ce privește

încălcările drepturilor lor, în special din cauza refuzului dreptului la căile de atac și a

lipsei mecanismelor de monitorizare și a datelor defalcate în funcție de gen;

G. întrucât terenurile și teritoriile popoarelor indigene sunt, de obicei, și zone cu o

diversitate biologică ridicată și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de o protecție

specială;

H. întrucât Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene

prevede că popoarele indigene trebuie să fie consultate și să își dea consimțământul

liber, prealabil și în cunoștință de cauză în ceea ce privește orice măsură care le

afectează terenurile și teritoriile; întrucât transpunerea în practică a acestui principiu

necesită participarea deplină a femeilor indigene la aceste procese;

I. întrucât realizarea unor proiecte de infrastructură mari fără consimțământul liber,

prealabil și în cunoștință de cauză al popoarelor indigene a dus la încălcări sistematice

ale drepturilor funciare și la autodeterminare ale acestora, care au avut efecte

disproporționate asupra femeilor indigene;

J. întrucât, deși apărătoarele indigene ale drepturilor omului joacă un rol esențial pentru

protecția femeilor din comunitățile indigene, activitățile lor au fost pedepsite penal, iar

ele au fost supuse la diferite forme de violență, inclusiv hărțuire, viol și asasinat;

K. întrucât s-a constat o creștere a numărului de forme private de despăgubire prin care

întreprinderile private le oferă femeilor victime ale violenței despăgubiri financiare în

schimbul semnării unui acord de a nu da în judecată întreprinderea în cauză; întrucât

statelor le revine răspunderea principală de a asigura respectarea angajamentelor

internaționale în ceea ce privește respectarea drepturilor popoarelor indigene și acestea

trebuie, prin urmare, să fie principalele responsabile pentru a preveni încălcările și a

promova adevărul, dreptatea și despăgubirea victimelor;

L. întrucât încălcările dreptului la autodeterminare perpetuate de structurile de putere

neocoloniale și practicile de stat au un impact negativ asupra popoarelor indigene, în

special asupra femeilor și fetelor;

M. întrucât există o legătură directă între drepturile colective și drepturile individuale ale

femeilor indigene, dat fiind faptul că încălcările drepturilor omului la nivel individual au

un impact negativ asupra eforturilor colective de afirmare a drepturilor popoarelor

indigene ca grup;

N. întrucât protecția deficitară a pământurilor și a drepturilor de proprietate funciară ale

popoarelor indigene expune femeile indigene riscului strămutărilor forțate, al exploatării

și al traficului de persoane, ceea ce permite guvernelor să impună mai ușor proiecte

distructive pe teritoriile lor, fără consimțământul lor prealabil în urma unui proces

veritabil de consultare a popoarelor indigene;

O. întrucât acapararea cu forța a terenurilor de către întreprinderile private este însoțită, de

obicei, de prezența unor forțe private de securitate sau militare, ceea ce duce, printre

altele, la creșterea violenței directe și indirecte pe teritoriile popoarelor indigene,

afectând direct comunitățile și, în special, liderii din rândul societății civile și femeile;

PE615.257v03-00 38/45 RR\1154593RO.docx

RO

P. întrucât s-au înregistrat încălcări istorice ale drepturilor sexuale și reproductive ale

femeilor indigene, inclusiv sterilizarea forțată și căsătoriile forțate, ca parte a politicilor

de asimilare culturală;

Q. întrucât liberalizarea și dereglementarea în creștere a pieței a dus la investiții străine

directe pe teritoriile popoarelor indigene fără consimțământul prealabil al acestora și

fără un proces autentic de consultare, soldate cu încălcarea drepturilor omului ale

femeilor indigene; întrucât dezvoltarea nu se poate măsura pe baza unor indicatori de

creștere, ci ar trebui să țină cont, în primul rând, de reducerea sărăciei și inegalităților,

1. invită toate statele membre să recunoască în mod legal drepturile popoarelor indigene la

teritoriile lor ancestrale; subliniază legătura specială a femeilor indigene cu teritoriile lor

ancestrale, în special în ceea ce privește practicile tradiționale de gestionare a

sustenabilă a resurselor naturale și modelul de sprijin comunitar și rezistență, care

conțin lecții pentru alte comunități ce nu trebuie pierdute; își exprimă îngrijorarea cu

privire la consecințele acaparării terenurilor și ale extracției resurselor asupra

comunităților indigene, în special asupra femeilor indigene, care generează situații de

sărăcie, excluziune și încălcări ale drepturilor omului, inclusiv violență pe criterii de

gen, abuzuri și exploatare;

2. invită UE să se implice în negocieri constructive ale unui tratat al Organizației

Națiunilor Unite privind corporațiile transnaționale care să garanteze respectarea

drepturilor omului ale popoarelor indigene, în special ale femeilor și fetelor;

3. subliniază faptul că schimbările climatice au un impact direct asupra femeilor indigene,

forțându-le să își abandoneze practicile tradiționale sau să fie strămutate, ceea ce duce la

riscul de a fi supuse violențelor, abuzurilor și exploatării; invită toate statele, inclusiv

UE și statele sale membre, să includă popoarele indigene, în special femeile indigene și

comunitățile rurale, în strategiile lor pentru combaterea schimbărilor climatice și în

conceperea de strategii climatice eficiente legate de adaptarea la schimbările climatice și

atenuarea acestora, ținând seama de factori de gen specifici; solicită să fie luată serios în

considerare chestiunea strămutărilor provocate de schimbările climatice; se declară

deschis unei dezbateri pe tema elaborării unei dispoziții privind „migrația climatică”;

solicită înființarea unui grup de experți care să analizeze această chestiune la nivel

internațional și cere ca problema migrației din cauze climatice să fie introdusă pe

agenda internațională; solicită amplificarea cooperării internaționale pentru a asigura

reziliența la schimbările climatice;

4. ia act de rezultatele alarmante ale studiului publicat de Organizația Națiunilor Unite în

2010, din care reiese că femeile din populațiile indigene sunt mai des afectate de

violență și de violuri decât restul femeilor la nivel mondial; solicită, așadar, statelor

membre și Uniunii Europene să condamne ferm utilizarea violenței, inclusiv a violenței

sexuale, împotriva femeilor indigene; consideră că ar trebui acordată o atenție specială

femeilor și fetelor care au fost victime ale violenței, asigurându-le accesul la asistența

medicală și psihologică de urgență;

5. invită, prin urmare, Comisia, să colaboreze cu organizațiile societății civile și cu

organizațiile pentru apărarea drepturilor omului în cadrul politicii sale externe pentru a

garanta că sunt respectate în centrele de primire drepturile omului ale popoarelor

indigene, în special ale femeilor și fetelor vulnerabile;

RR\1154593RO.docx 39/45 PE615.257v03-00

RO

6. invită toate statele să se angajeze să garanteze că popoarele indigene și, în special, fetele

și femeile beneficiază de un acces adecvat la educație, să promoveze politicile publice

interculturale și să elaboreze inițiative de sensibilizare a societății civile cu privire la

drepturile popoarelor indigene, în vederea combaterii stereotipurilor; invită toate statele

să asigure conservarea diversității culturale a popoarelor indigene, elaborând, în

colaborare cu popoarele indigene, în special cu femeile, materiale pentru sistemele de

învățământ și pentru programele de consolidare a capacităților menite să sensibilizeze

opinia publică cu privire la cultura, tradițiile, limbile și drepturile popoarelor indigene;

invită toate statele să includă astfel de materiale și de programe de consolidare a

capacităților în formarea funcționarilor publici, inclusiv din rândul poliției, justiției și

personalului medical;

7. invită toate statele să asigure consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al

popoarelor indigene pentru toate proiectele care le pot afecta, precum și să asigure că

drepturile popoarelor indigene, inclusiv drepturile aferente proprietății funciare, sunt

respectate și protejate pe tot parcursul procesului; invită toate statele să se asigure că

acest consimțământ este impus tuturor interlocutorilor, inclusiv întreprinderilor care

desfășoară activități în țări terțe;

8. solicită retragerea forțelor private de securitate și a forțelor militare desfășurate pe

teritoriile popoarelor indigene cu încălcarea drepturilor acestora;

9. invită toate statele să se asigure că popoarele indigene, în special femeile, au acces la

mecanisme judiciare în cazuri de încălcări ale drepturilor lor de către întreprinderi, și că

formele private de căi de atac care nu asigură accesul efectiv la justiție nu sunt legitime;

invită toate statele să angajeze mai multe femei în sistemele lor judiciare, pentru a

sparge sistemul patriarhal care caracterizează de obicei aceste structuri; subliniază că

trebuie să se instituie mecanismele necesare pentru a garanta că femeile indigene nu

sunt supuse unui tratament discriminatoriu, inclusiv serviciile de interpretare adecvate și

asistența juridică;

10. invită toate statele să asigure o reglementare adecvată care ar trage la răspundere liderii

comunităților pentru deciziile și acțiunile lor în domeniul administrării terenurilor care

vizează terenuri publice, aparținând statului și comunităților, precum și să încurajeze

schimbarea practicilor juridice și tradiționale care le discriminează pe femei în ceea ce

privește proprietatea asupra terenurilor și moștenirea acestora;

11. invită toate statele să asigure că femeile și fetele indigene se bucură de întreaga protecție

și de garanții împotriva tuturor formelor de violență, inclusiv violența sexuală și pe

criterii de gen, ucideri pe criterii de gen, căsătorii timpurii și forțate, mutilarea genitală a

femeilor și alte practici dăunătoare;

12. solicită să se adopte acte legislative ale UE care să introducă obligații de diligență

necesară întemeiate pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile

omului și pe Orientările OCDE privind diligența necesară, pentru a asigura respectarea

drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor indigene, precum și standarde sociale

și de mediu adecvate; recomandă să se acorde o mai mare importanță acestei chestiuni

în politica externă a UE, inclusiv în dialogurile sale privind drepturile omului cu țările

terțe, în documentele sale de politică, precum și în acordurile comerciale, de cooperare

și dezvoltare negociate sau încheiate cu țări terțe; solicită, așadar, introducerea unor

PE615.257v03-00 40/45 RR\1154593RO.docx

RO

dispoziții obligatorii și ușor aplicabile privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor

și drepturile privind mediul în acordurile comerciale ale UE, care să pună un accent

specific pe drepturile popoarelor indigene, îndeosebi pe cele ale femeilor;

13. invită toate statele să asigure accesul la servicii de asistență medicală de înaltă calitate și

drepturile aferente, în special accesul la sănătatea reproductivă și sexuală și drepturile

aferente, pentru femeile și fetele indigene; invită Comisia și SEAE să promoveze

accesul acestora la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în programele de

cooperare pentru dezvoltare ale UE;

14. invită toate statele să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile statului

se abțin de la a face declarații publice care stigmatizează și subminează rolul legitim

jucat de femeile indigene în protejarea teritoriului lor în contextul acaparării terenurilor

și al exploatării resurselor și încurajează recunoașterea publică a rolului important pe

care îl joacă acestea în societățile democratice;

15. invită toate statele, inclusiv UE și statele sale membre, să colecteze date defalcate în

funcție de gen privind situația femeilor indigene, inclusiv în ceea ce privește

recunoașterea drepturilor funciare și accesul la ele, violența împotriva femeilor și

securitatea alimentară;

16. condamnă pedepsirea și urmărirea penală a apărătoarelor indigene ale drepturilor

omului; invită Comisia și SEAE să aloce fonduri specifice ale UE pentru conservarea

teritoriilor în scopul protecției comunităților și să se asigure că sunt alocate fonduri

adecvate pentru sprijinirea apărătorilor indigeni ai drepturilor omului, în special a

femeilor, îndeosebi prin intermediul IEDDO și al mecanismului de protecție a

apărătorilor; îndeamnă delegațiile UE din țările vizate să monitorizeze situația

apărătoarelor indigene ale drepturilor omului și să ofere întreg sprijinul adecvat;

17. invită Comisia să consolideze raportarea și monitorizarea achizițiilor de terenuri pe

scară largă în care sunt implicați investitori europeni, pentru a evalua la timp riscurile

pentru popoarele indigene și, în special, pentru femei;

18. invită Comisia și SEAE să conceapă și să implementeze programe care abordează

drepturile specifice și colective ale popoarelor indigene, inclusiv dreptul acestora la

nediscriminare, precum și drepturile aferente proprietății funciare;

19. invită Uniunea Europeană să își consolideze orientările privind politica funciară a UE și

protecția drepturilor omului în acordurile și tratatele internaționale și să își promoveze

valorile legate de protecția femeilor și fetelor, în special a femeilor și fetelor din zonele

rurale care sunt, în general, mai vulnerabile la schimbările funciare și au un acces mai

redus și drepturi mai puține în ceea ce privește terenurile;

20. invită Uniunea Europeană să sprijine țările în curs de dezvoltare în procesul decizional

privind cadrul pentru investiții, promovând totodată includerea tuturor părților interesate

în acest proces, în special a femeilor și a femeilor indigene;

21. invită toate statele și UE să promoveze și să recomande o mai bună colectare a datelor

privind popoarele indigene defalcate în funcție de sex, ținând cont de vulnerabilitatea și

de statutul femeilor și fetelor;

RR\1154593RO.docx 41/45 PE615.257v03-00

RO

22. invită toate statele să investească în cercetare pentru a reduce decalajul de cunoștințe

privind impactul acaparării terenurilor asupra femeilor, precum și să realizeze o analiză

mai aprofundată a implicațiilor legate de gen ale acestui fenomen, în scopul de a elabora

orientări aplicabile privind tranzacțiile cu terenuri;

23. subliniază că investițiile străine făcute de întreprinderi pot genera progrese economice și

tehnologice, locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii și le pot da femeilor

oportunitatea de a deveni autonome stimulând încadrarea în muncă; subliniază că

intensificarea investițiilor în țările în curs de dezvoltare reprezintă un pas important

pentru stimularea economiilor naționale și regionale.

PE615.257v03-00 42/45 RR\1154593RO.docx

RO

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 12.4.2018

Rezultatul votului final +:

–:

0:

13

4

6

Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Beatriz Becerra Basterrechea, Vilija Blinkevičiūtė, Anna

Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-

Becerril Barrio, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Marijana Petir,

João Pimenta Lopes, Ángela Vallina, Elissavet Vozemberg-Vrionidi,

Jadwiga Wiśniewska

Membri supleanți prezenți la votul final Lívia Járóka, Urszula Krupa, Kostadinka Kuneva, Nosheena Mobarik,

Jordi Solé, Marc Tarabella, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul

(2)] prezenți la votul final

Margrete Auken

RR\1154593RO.docx 43/45 PE615.257v03-00

RO

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

13 +

ECR Nosheena Mobarik

EFDD Daniela Aiuto

GUE/NGL Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes, Ángela Vallina

S&D Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Marc Tarabella, Julie Ward

VERTS/ALE Margrete Auken, Florent Marcellesi, Jordi Solé

4 -

ECR Urszula Krupa, Jadwiga Wiśniewska

ENF Mylène Troszczynski

PPE Marijana Petir

6 0

ALDE Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar

PPE Anna Maria Corazza Bildt, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Lívia Járóka, Elissavet

Vozemberg-Vrionidi

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

PE615.257v03-00 44/45 RR\1154593RO.docx

RO

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării 16.5.2018

Rezultatul votului final +:

–:

0:

41

2

3

Membri titulari prezenți la votul final Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras

Auštrevičius, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner,

Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy,

Arnaud Danjean, Eugen Freund, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Wajid

Khan, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing,

Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier

Nart, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Julia Pitera, Cristian

Dan Preda, Jozo Radoš, Michel Reimon, Sofia Sakorafa, Alyn Smith,

Dobromir Sośnierz, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés,

Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final Marek Jurek, Norica Nicolai, Soraya Post, Marie-Christine Vergiat,

Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul

(2)] prezenți la votul final

Heidi Hautala, Renate Weber, Francis Zammit Dimech, Joachim Zeller,

Jaromír Štětina

RR\1154593RO.docx 45/45 PE615.257v03-00

RO

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

41 +

ALDE Petras Auštrevičius, Javier Nart, Norica Nicolai, Jozo Radoš, Ivo Vajgl, Renate Weber

EFDD Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade

GUE/NGL Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Marie-Christine Vergiat

PPE

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Sandra Kalniete,

Eduard Kukan, Francisco José Millán Mon, Julia Pitera, László Tőkés, Francis Zammit

Dimech, Joachim Zeller, Željana Zovko, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica

S&D Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Eugen Freund, Wajid Khan, Arne Lietz, Clare

Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Soraya Post

VERTS/ALE Klaus Buchner, Heidi Hautala, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Michel Reimon,

Alyn Smith

2 –

ECR Marek Jurek

NI Dobromir Sośnierz

3 0

ECR Charles Tannock

PPE Tunne Kelam, Cristian Dan Preda

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri