raport de mediu plan urbanistic general municipiul piatra neamt

1

S.C. S.M.CONSULTING S.R.L. BUCURESTI Str. Visana, Nr. 5, Bl. 43, sc. A, Et. 1, Ap. 7, sector 4, Nr. R.C. J 40/625/1997, Cod. Fiscal RO9133914, Tel.: 0744 84 56 32; 331 07 92 ; fax.: 331 54 13

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL PIATRA NEAMT

DENUMIREA PROIECTULUI: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL


AMPLASAMENT: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

ELABORATOR STUDIU: STRAINESCU ELENA

SEPTEMBRIE 2012

2

CUPRINS 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 4

1.1. Informaţii generale 4 1.2. Incadrarea in teritoriu 5 1.3. Obiectivele evaluării strategice de mediu 6 1.4. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG 6 1.5. Zonarea functionala a teritoriului analizat 8 1.6. Echiparea edilitara 12 � Situatia existenta 12 1.6.1.1. Alimentarea cu apa 12 1.6.1.2. Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale 22 1.6.1.3. Alimentarea cu energie electrica 27 1.6.1.4. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale 28 1.6.1.5. Telecomunicatii 30 1.6.1.6. Retele de transport 32

• Situatia propusa 33 1.6.2.1. Alimentarea cu apa 33 1.6.2.2. Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale 33 1.6.2.3. Alimentarea cu energie electrica 35 1.6.2.4. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale 36 1.6.2.5. Telecomunicatii 37 1.6.2.6. Retele de transport 38 1.7. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 39 1.8. Gospodaria de deseuri menajere 40 1.9. Relatia cu alte planuri si programe 45 1.9.1. Planuri şi programe la nivel local 45 1.9.2. Planuri şi programe la nivel regional 47 1.9.3. Planuri si programe la nivel national 49 1.9.4. Planuri si programe la nivel international 50

2. ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 51

2.1. Relieful zonei 51 2.2. Geologia 53 2.3. Seismicitatea 54 2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona 54 2.5. Date hidrologice si hidrogeologice 55 2.6. Solul 56 2.7. Biodiversitatea/Arii protejate 57 2.8. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG 59 3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV 61 3.1. Calitatea apelor de suprafata 62 3.2. Calitatea apelor subterane 67 3.3. Calitatea aerului 68 3.3.1. Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de

mediu in judetul Neamt, intocmit de APM Neamt 68

3

3.4. Calitatea solului 70 3.5. Zgomotul şi vibraţiile 70 3.6. Starea florei si faunei 74 3.7. Situaţia economică şi socială 75 3.8. Starea de sanatate a populatiei 75 4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 80 5. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG 84 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 90 7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX

TRANSFRONTIERA 100

8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI 100

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL 101 8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu APA 101 8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu AER 102 8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse produse de ZGOMOT 103 8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE 103 8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI 104 8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL 105

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI 106

10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ 112

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 117 11.1. Continutul si obiectivele principale ale planului 117 11.1.1. Informatii generale 117 11.1.2. Obiectivele principalele ale proiectului PUG 118 11.1.2.1. Zonarea functionala a teritoriului 120 11.1.2.2. Echiparea edilitara 122 11.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG 129 11.3. Probleme de mediu relevante pentru plan 131 11.4. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national sau comunitar care sunt

relevante pentru plan si modul cum s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte considerati de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate in tabelul urmator 134

11.5. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 137 11.6. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra

mediului 140 11.7. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea

modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati 145 11.8. Expunerea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative

ale implementarii PUG 149

4

Titularul proiectului: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

Persoana de contact: Geol. STRAINESCU ELENA

Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

Autorul atestat al studiului: STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING

S.R.L., str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon 0744845632, fax 021 3315262

Denumirea proiectului: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL


Amplasament si adresă: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt

Capitolul 1.

EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

SI PROGRAME RELEVANTE

1.1. Informaţii generale

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic

General al Municipiului Piatra Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu

cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul

Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai

inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,

conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru

pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea

strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o

metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003 –

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu – si care reglementeaza procedura prin care

anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.

5

In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

Municipiului Piatra Neamt au fost abordate urmatoarele aspecte:

- informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;

- starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;

- obiectivele de protectie a mediului relevante pentru Planul Urbanistic propus;

- metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUG;

- evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate cu punerea in

aplicare a planului;

- masuri de diminuare a impactului asupra mediului;

- analiza alternativelor;

- propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.

1.2. Incadrarea in teritoriu

Municipiul Piatra Neamt – resedinta judetului Neamt – este asezat pe valea raului

Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluenţa cu paraul Cuiejdi.

Municipiul Piatra Neamt este amplasat in partea centrala a judetului Neamt, si este

situat la 46° si 56’ latitudine nordica si la 26° si 22’ longitudine estica, in partea de nord est a

Romaniei, la altitudine de 320 m. Acesta este strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est,

Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca

Doamnei (462 m) la sud-vest.

Municipiul se învecineaza cu:

• la nord - localitatea Garcina;

• la est - localitatile Girov si Garcina;

• la sud - localitatea Dumbrava Rosie si Piatra Soimului;

• la vest - localitatea Alexandru cel Bun. De Municipiul Piatra Neamt apartin cartierele:

- Ciritei;

- Doamna;

- Valeni;

- Vanatori.

6

1.3. Obiectivele evaluării strategice de mediu

Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimalizarea riscului

şi pentru maximalizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi

programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea

strategică de mediu să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui «Raport de mediu», efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

«Raportului de mediu» şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România

a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.

Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale

procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximaliza beneficiile

pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimaliza riscurile şi

impacturile negative ale acestora asupra mediului.

O bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile

care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulării

proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore. Ca atare, SEA

facilitează o mai bună luare în considerare a limitelor de mediu în formularea PUG care

creează cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine în sprijinul dezvoltării

durabile din punct de vedere al mediului.

1.4. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG

Principalul obiectiv al planului “Actualizare Plan Urbanisc General Municipiul Piatra

Neamt” constă în crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice

in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a

arealului de implementare, în corelaţie cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri

urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul

Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin

integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.

In acest sens, Planul Urbanistic General constituie documentatia care stabileste

7

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada

urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de

dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.

Prin Planul Urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si

reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului

si in conformarea propunerilor la situatia urbanistica de fond a zonei.

Principalele obiective de dezvoltare urbană pe termen mediu (5-10 ani) a Municipiului

Piatra Neamt, sub urmatoarele aspecte:

- optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ si cu teritoriul judetean;

- restabilirea directiilor, prioritatilor si a reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a Municipiului;

- restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;

- reevidentierea detinatorilor de terenuri din intravilan;

- reutilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

- restabilirea si delimitarea zonelor functionale, zonelor construibile, zonelor cu

interdictie temporara sau definitiva de construire, zonelor protejate (naturale, construite) si de

protectie a acestora;

- reaprecierea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit);

- restabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor;

- reevidentierea fondului construit valoros si modului de valorificare a acestuia pe

teritoriul Municipiului;

- revalorificarea potentialului natural, economic si uman;

- recorelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;

- cresterea calitatii vietii cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor;

- fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica;

- reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;

- stabilirea masurilor pentru protectia mediului;

- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare.

8

De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa

contracareze tendintele si aspectele negative aparute in dezvoltarea Municipiului Piatra

Neamt. Aspectele cele mai importante aparute prin aceasta reactualizare a PUG-ului sunt:

- valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile, cu accent pe cele montane;

- crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;

- revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent

(odihnă şi recreere, turism montan, sporturi de iarnă, turism cultural, turism de afaceri, turism

de congrese şi reuniuni);

- realizarea canalizarii in zonele neamenajate si racordarea acestora la reteaua

centralizata de canalizare;

- extinderea retelei de alimentare cu apa;

- extinderea si modernizarea retelei de canalizare a apelor pluviale;

- realizarea unui sistem modern de preluare selectiva, transport, tratare si depozitare a

deseurilor (tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii, compostare, tratare

mecano-biologica, sortare);

- inlocuirea retelelor de distributie gaze din teava de otel, cu perioada de exploatare

depasita, cu conducte din polietilena cu durata normata de functionare de 50 de ani;

- descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in exteriorul acestuia;

- reglementari ale interventiilor de conservare, restaurare, reabilitare, remodelare,

construire sau asanare a constructiilor;

- reglementarea modului de amenajare a spatiilor pietonale (pavimente, plantatii

elemente decorative).

1.5. Zonarea functionala a teritoriului analizat

Din punct de vedere functional, teritoriul Municipiului Piatra Neamt are urmatoarea

structura:

Nr. crt.

Simbolul zonei sau subzonei functionale

Zona functionala Subzona functionala

1 C.P. Subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural-urbanistice

CP1 Subzona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului

9

urban tradiţional CP1 CP1a Subzona centrală aferentă Centrului istoric

CP1b Subzona centrală aferentă străzii Alexandru cel Bun 2 C.A. Subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate

CA1 Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălţime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri în regim de construire continuu şi discontinuu

CA2 Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu

3 CB Zone situate în afara perimetrului central care grupează

funcţiuni complexe de importanţă supramunicipală şi municipală

CB1 Subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate

CB2 Subzona centrelor de conferinţe şi expoziţii judeţene, nationale, internaţionale

4 M Zona mixtă conţinând instituţii, servicii şi echipamente

publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe.

M1 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 nveluri

M2 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+10 niveluri, eventual cu accente mai înalte

5 F Zona activităţilor legate de culte 6 L Zona de locuit

L1 Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri

L1

L1a Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie

L1b Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul perimetrelor de protecţie

L1c Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau în enclave neconstruite

L1d Locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare

L2 Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare

L2

L2a Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P - P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate

L2b Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor

10

lotizări anterioare cu P- P+2 niveluri, situate în zone protejate

L3 Subzona locuinţelor colective medii cu P + 3-5 niveluri situate în ansambluri preponderent rezidenţiale

L4 Subzona locuinţelor colective înalte cu P + 5-8-10 niveluri, situate în ansambluri preponderent rezidenţiale

7 A Zona de activităţi productive

A1 Zona activităţilor productive şi de servicii A1 A1a Subzona unităţilor predominant industriale

A1b Subzona unităţilor industriale şi de servicii A2 Subzona unităţilor mici şi mijlocii productive şi de servicii

8 V Zona spatiilor verzi

V1 Subzona spatii publice cu acces nelimitat V1

V1a Subzona spatiilor verzi publice cu acces nelimitat-parcuri, gradini, scuaruri, precum si plantatii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantatii aferente promenadelorpietonale, amenajari locale ambientale

V1b Amenajari sportive publice-stadioane V2 Subzona spaţii verzi publice cu acces limitat de folosinţă

specializată V2 V2a Gradini zoologice V3 Subzona spatiilor verzi pentru agrement V3 V3a Baze de agreement, parcuri de distractie, poli de agrement la

nivel municipal V3b Complexe si baze sportive

V4 Subzona spatiilor verzi pentru protectia cursurilor de apa V5 Subzona spatiilor verzi de protecţie sanitară V6 Subzona protecţie faţă de infrastructura tehnică V7 Subzona padurilor si plantatiilor forestiere V7 V7a Paduri şi plantaţii forestiere protejate

V7b Paduri şi plantaţii forestiere situate în afara zonelor protejate V8 Subzona pârtii de sky şi amenajări sportive în cadrul

plantaţiilor forestiere 9 B Zona activităţilor balneare şi turistice

B1 Subzona de turism şi agrement B2 Subzona caselor de vacantă

10 T Zona transporturilor

T1 Zona transporturilor rutiere T1 T1a Unitati de transporturi rutiere izolate T2 Subzona transporturilor feroviare T2 T2a Unităţi de transporturi feroviare izolate T3 Subzona transporturilor pe cablu

11 G Zona de gospodarie comunala

G1 Subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie

11

comunala G2 Subzona cimitirelor

12 S Zona cu destinatie speciala 13 R Zona echipamentelor tehnice majore 14 EX Zone situate în extravilanul Municipiului Piatra Neamt

EX1 Captarea de apă potabilă Vaduri EX 2 Locul fosilifer Cernegura EX 3 Locul fosilifer Agârcia EX 4 Rezervaţia floristică Dealul Vulpii - Boţoaia (Ochiul de Stepă) EX 5 Rezervaţia arheologică Valea Cireşului

Bilant teritorial existent - bilant zone functionale existent in intravilan

ZONIFICAREA TERITORIULUI Suprafata ha

Procent %

1. INSTITUŢII ŞI SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2), din care:

93,56 5,33

Zone situate în afara zonei centrale care cumulează funcţii municipale, poli urbani (CB1, CB2)

0,00 0,00

Zona centrala CB 93,56 5,33 Centrul istoric (CP1) 2. LOCUINŢE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3, L4, M1, M2) din care:

937,80 53,41

Locuinte individuale (L1,L2) 827,42 47,12 Locuinte colective medii (L3) 93,50 5,32 Locuite colective inalate (L4) 16,88 0,97 3. CULTE (F) 0,00 0,00 4. ZONA MIXTA (M1,M2) 0,00 0,00 5. ZONA UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI AGRO-ZOO (A1, A2) din care: 258,92 14,74 Unitati industriale 225,42 12,84 Unitati agricole 33,50 1,90 6. ZONE SPAŢII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5, V6)

172,55 15,53mp/loc

9,82

7. PADURI (V7a, V7b) 0,00 0,00 8. ZONA TURISTICA (B1, B2) 0,00 0,00 9. CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE (R) 23,81 1,36 10. GOSPODĂRIE COMUNALĂ (G1, G2) 36,72 2,09 11. ZONA CAI DE COMUNICAŢII , din care: 136,95 7,80 - Transporturi rutiere 103,30 5,88 - Transporturi froviare 33,65 1,92 12. DESTINAŢIE SPECIALĂ (S) 55,00 3,13 13. APE 0,00 0,00 14. TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJĂRI (agricole, neproductive) 40,69 2,32 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 1756,00 100,00

12

Bilant teritorial propus - bilant zone functionale propuse in intravilan ZONIFICAREA TERITORIULUI Suprafata

ha Procent

% 1. INSTITUŢII ŞI SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2), din care:

100,56 3,86

Zone situate în afara zonei centrale care cumulează funcţii municipale, poli urbani (CB1, CB2)

53,1 2,03

Zona centrala CB 47,46 1,83 Centrul istoric (CP1) 12,24 0,47 2. LOCUINŢE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3, L4, M1, M2) din care:

1177,22 45,10

Locuinte individuale (L1,L2) 1035,92 39,70 Locuinte colective medii (L3) 100,30 3,80 Locuite colective inalate (L4) 41,00 1,60 3. CULTE (F) 4,48 0,17 4. ZONA MIXTA (M1,M2) 243,77 9,35 5. ZONA UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI AGRO-ZOO (A1, A2) 133,56 5,12 Unitati industriale 107,87 4,13 Unitati agricole 25,70 0,99 6. ZONE SPAŢII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5, V6)

187,20 18mp/loc

7,18

7. PADURI (V7a, V7b) 239,67 23,05mp/loc

9,19

8. ZONA TURISTICA (B1, B2) 34,10 1,30 9. CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE (R) 6,53 0,25

10. GOSPODĂRIE COMUNALĂ (G1, G2) 68,24 2,61 11. ZONA CAI DE COMUNICAŢII , din care: 188,29 7,35 - Transporturi rutiere 163,59 5,75 - Transporturi froviare 24,70 0,95 12. DESTINAŢIE SPECIALĂ (S) 44,74 1,71 13. APE 177,61 6,81 14. TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJĂRI (agricole, neproductive) 0,00 0,00 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 2605,97 100,00

1.6. Echiparea edilitara

1.6.1. Situatia existenta

1.6.1.1. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă a Municipiului Piatra Neamţ se realizează din două surse distincte,

si anume:

a) sursa de la Vaduri care are o capacitate de 848 l/s, constă din două fronturi de

captare prin puţuri, amplasate pe malul stang al raului Bistriţa de o parte şi de alta a canalului

de fugă al hidrocentralei Vaduri şi două chesoane.

13

Cele două fronturi de puţuri totalizand un număr de 53 puţuri, furnizează în prezent,

împreună cu cele două chesoane, un debit de 848 l/s.

b) debitul suplimentar de 300 l/s se asigură din acumularea Batca Doamnei printr-o

priză amenajată în lac la 50 m amonte de baraj.

Localitati deservite in prezent (dispun de retele centralizate de alimentare cu apa):

Nr. crt. Denumire utilizatori 1 Alexandru cel Bun Vadurele Bistrita Viisoara Scaricica 2 Piatra Neamt zona de presiune 1.1 Precista Piatra Neamt zona de presiune 1.2 Maratei Piatra Neamt zona de presiune 2.1 Valea Viei Piatra Neamt zona de presiune 2.2 Obor Piatra Neamt zona de presiune 3.1 Darmanesti est Piatra Neamt zona de presiune 3.2 Darmanesti nord

3 Dumbrava Rosie Brasauti 4 Savinesti 5 Roznov Slobozia 6 Zanesti Traian 7 Girov Contesti Versesti Danesti 8 Dochia Botesti Doina 9 Gircina

Puturile sunt in cea mai mare parte echipate cu electropompe cu debitul de 75 mc/h si

H = 50 mCA, cu puteri de 5,5 KW si 7,5 KW.

Sursa de apa de la Vaduri, ce capteaza apa subterana este echipata cu o statie de

clorinare, iar sursa de apa de la Batca Doamnei care este o sursa de suprafata (lac de

acumulare) este echipata cu o statie de tratare moderna (reabilitata prin proiectul ISPA 2),

compusa din compartimentele din tabelul de mai jos.

14

Statie microsite

Coagulare Decantoare Filtru Dezinfectare

tamburi microsite rotitoare 400l/s

308 l/s sulfat de aluminiu camera de amestec si distributie (compartiment cilindric Dn 2.50; H = 7.5 m; izolat interior fibra sticla )

308 l/s orizontal radial D=30.00 V=1453/buc

filtre rapide cu nivel liber (3 buc L=10.00 l=3.00)

308 l/s clorinare (clor gazos)

Complexe de inmagazinare - pompare

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un numar de 10 rezervoare cu un volum total de

21300 mc pe grupe de rezervoare si pe zone de locuit astfel:

Zona I – deservita de rezervoarele R3 cu V = 3000 mc si R3’ cu V = 2500 mc,

CR = 350,5 mc.

Zona II-1 – deservita de rezervorul R1 cu V = 1520 mc si CR = 383,0 mc.

Zona II-2 – deservita de rezervorul R2 cu V = 2166 mm si R2’ cu V = 2500 mc,

CR = 375,5 mc.

Zona III-1 – deservita de rezervorul R5 cu V = 286 mc, CR = 431,5 mc.

Zona III-2 – deservita de rezervoarele R6, R6’ cu V = 2 x 2500 mc, CR = 394,25 m.

Zona IV – deservita de rezervoarele R4 cu V = 2000 mc si R4’ cu V = 2500 mc,

CR = 350,04 m.

Se precizeaza ca obiectivele din zona 1 se alimenteaza cu apa si direct din conducta de

aductiune Vaduri, iar obiectivele din zona 4 sunt alimentate si din conducta de aductiune de la

captarea Batca Doamnei.

Toate cele 10 rezervoare sunt alimentate cu apa de la captarile Vaduri prin intermediul

statiilor de pompare, dupa cum urmeaza:

• rezervorul R5 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua

electropompe cu Q = 25 mc/h, H = 80 mCA, P = 7,5 KW;

• rezervorul R1 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua

electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mCA, P = 25 KW;

• rezervorul R3 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei

electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mCA, N = 30 KW;

• rezervorul R3’ este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei

15

electropompe cu Q = 200 mc/h, H = 80 mCA, N = 55 KW;

• rezervoarele R4 si R4’ sunt alimentate prin intermediul unei statii de pompare echipata

cu 3 pompe cu Q = 180 mc, H = 75 mCA si P = 55 KW.

Conductele de aductiune

Transportul apei de la cele două surse se face astfel :

- din captarea Vaduri prin două conducte PREMO Ǿ 800 mm şi o conductă din PAFSIN

Ǿ 300 mm;

- din sursa Batca Doamnei printr-o conductă din PAFSIN Ǿ 1000 mm. Aductiunea are

lungimea de 73,41 Km.

Reteaua de distributie

Distribuţia apei în Municipiul Piatra Neamţ se face prin reţele separate pe trei zone de

presiune: zona I ce cuprinde cartierele Precista, Centrul, Mărăţei, Gara Veche, Doamna şi

Văleni; zona II ce cuprinde cartierele Valea Viei, Sarata şi Ţărăncuţa, precum şi o parte din

cartierul Dărmăneşti; zona III ce cuprinde zona Dărmăneşti Est şi Ciritei.

Reţelele de alimentare cu apă din oraş sunt, în general, în sistem inelar pe cele trei zone

de presiune atat pentru apă potabilă, cat şi pentru cea industrială.

Toate unităţile industriale sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apă a Municipiului

care folosesc apa pentru consumul menajer şi tehnologic. O serie de industrii mai mari din

oraş au surse proprii (Pergodur S.A., Intreprinderea Avicola; Petrocont S.A., Montana S.A.).

În derulare există un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă ISPA 2,

prin care se vor reabilita staţiile de pompare şi tratare a apei,rezervoarele de stocare, se vor

echipa cu sisteme de automatizare şi se vor realiza extinderi ale capetelor de reţea.

1 Captare Vaduri Piatra Neamt

Premo 800/Ol 800 6500

2 Captare Vaduri Piatra Neamt OL 800 6500

3 Captare Vaduri Piatra Neamt OL300 12500

4 S tratare Batca Doamnei-Piatra Neamt PREMO 1000 3500

5 Piatra Neamt D-va Rosie OL 100 mm 4300

16

Dintre problemele conflictuale şi disfuncţionalităţile constatate, putem aminti:

• calitatea sub normele de potabilitate europene;

• echipajele sunt energofage, uzate moral şi fizic;

• insuficienţa conductelor de alimentare cu apă şi starea proastă a celor existente.

Pentru zona sudica a orasului alimentarea cu apa la presiunea de serviciu se asigura

direct din reteaua de aductiune prin retelele de distributie stradale, pentru zonele mai inalte ale

orasului, alimentarea cu apa se asigura prin ridicarea presiunii cu ajutorul statiilor de

repompare si a rezervoarelor amplasate pe dealurile din jurul localitatii.

Lungimea retelelor de alimentare cu apa este de 117,73 km.

Nr. crt. Denumire tronson Mater/Dext/s 1 L 3 1 Str. Humariei OL 100mm 317.57

2 Str. Satencii OL 100mm 227.92

3 Str. Verii OL 100mm 732.41

4 Str.Mierlei OL 25mm 63.09

5 Str. Cerbului OL 80 mm 70.38

6 Str. Merilor OL 80 mm 103.84

7 Str. Piscului OL 50mm 416.26

8 Str. Molidului OL 50mm 83.88

9 Str. Carloman OL 100mm 344.83

10 Str. Soarelui OL 100mm 220.3

11 Str. Arges OL 100mm 259.24

12 Str. Tarancuta OL 100mm 219.69

13 Fundatura Somes OL 100mm 112.6

14 Str. Somes OL 100mm 297.74

15 Str. Crisului OL 100mm 149.67

16 Fundatura Timis OL 100mm 103.46

17 Str. Florilor OL 100mm 253.13

18 Str. Apelor OL 100mm 167.33

19 Str. Crangului OL 100mm 272.58

20 Str. Eroilor OL 300m 561.63

21 Str. Petru Movila OL 150mm 547.88

22 Str. Dragos Voda OL 80mm 1780.53

17

23 Str. Dimitrie Cantemir OL 300mm 363.39

24 Str. Amurgului OL 100mm 301.64

25 Str. Izvor OL 100mm 355.04

26 Str. Stefan cel Mare FC 80mm 441.45

27 FC 300mm 894.84

28 FC 200mm 388.26

29 Str. I. Creanga OL 100mm 511.27

30 Str. Cozlei OL 50mm 366.33

31 Str. Codrului OL 100mm 264.29

32 Str. Pinului OL 50mm 83.12

33 Str. Dimitrie Ernici FC 100mm 408.63

34 Str. V.A.Ureche OL 150mm 259.08

35 Str. Alexandru cel Bun OL 150mm 294.14

36 Str. Mihail Sadoveanu OL 100mm 479.16

37 Str. Oituz OL 100mm 291.52

38 Str. Liliacului OL 100mm 586.19

39 Str. Crinului OL 100mm 127.04

40 Aleea Uranus OL 100mm 90.6

41 Str. Baladei OL 80mm 94.53

42 Str. Elena Cuza OL 100mm 152.18

43 Str. I.L.Caragiale OL 100mm 159.84

44 Str. Artelor PEHD 63mm 85.74

45 Str. Prof.Ion Negre OL 100mm 315.54

46 Str. Bradului OL 100mm 192.77

47 Str. Plugarului OL 100mm 218.03

48 Str. Alex.Lapusneanu OL 150mm 583.3

49 B-dul Decebal FC 150mm 871.36

50 B-dul Decebal OL 100mm 411.21

51 B-dul Decebal OL 100mm 224.48

52 Str. Pietrosul OL 100mm 101.26

53 Str. Penes Curcanul OL 100mm 91.01

54 Str. Calistrat Hogas OL 100mm 321.92

55 Str. Duraului 400mm 281.04

56 B-dul Republicii OL 100mm 602.47

57 Str. Titu Maiorescu 150mm 435.22

18

58 Str. Uzinei 100mm 79.15

59 Str. Aurel Vlaicu 100mm 126.91

60 Str. Burebista 150mm 995.91

61 Str. Rovine 150mm 136.84

62 Str. Unirii 100mm 562.15

63 Str. Pictor Grigorescu OL 100mm 594.33

64 Str. Pacii 150mm 116.94

65 Str. Emil Costinescu OL 100mm 552.03

66 Str. Borzesti OL 100mm 109.18

67 Str. Ecoului OL 100mm 180.4

68 Str. Adancata 150mm 281.95

69 Str. Independentei 150mm 193.92

70 Str. Plutasului 150mm 68.99

71 100mm 75.64

72 80mm 90.06

73 Str. Plopului 100mm 248.53

74 Str. Retezat OL 100mm 127.89

75 Str. Arcului OL 100mm 342.24

76 Str. Bistritei OL 100mm 1471.23

77 Str. George Cosbuc OL 100mm 270.09

78 Aleea Trandafirilor OL 100mm 118.68

79 Aleea Viorelelor OL 100mm 91.6

80 Str. Caisilor OL 100mm 175.27

81 Aleea Margaretelor OL 100mm 123.29

82 Str. Lt.Draghescu OL 100mm 523.28

83 Str. Anton Vorel OL 100mm 239.97

84 B-dul 9 Mai OL 100mm 608.6

85 Str. Mihai Eminescu OL 100mm 516.12

86 Str. Costache Negri 150mm 202.59

87 Str. Rodnei OL 100mm 207.25

88 Str. Pietei OL 100mm 191.65

89 Str. Baltagului OL 100mm 59

90 Str. Gh. Iacomi OL 100mm 445.1

91 Str. Iulian Antonescu OL 100mm 189.57

92 Str. Dimitrie Leonida PEHD 100mm 1154.5

19

93 Str. Veseliei OL 150mm 155.38

94 Str. Progresului OL 150mm 483.82

95 Str. Progresului OL 100mm 426.86

96 Str. Biruintei OL 100mm 143.26

97 Str. Lamaitei OL 150mm 432.17

98 Str. Branduselor OL 150mm 195.77

99 Str. Narciselor OL 150mm 130.47

100 Str. Paltinilor 150mm 261.79

101 Str. Maratei 100mm 693.81

102 Str. Maratei 150mm 723.23

103 Str. Plaiului OL 100mm 376.87

104 Str. Anton Naum OL 100mm 180.93

105 Str. Progresului FC 200m 336.1

106 Str. Luminei 80mm 146.81

107 Str. Ecaterina Varga OL 100mm 170.36

108 Str. Muncii 100mm 365.23

109 Str. Mioritei OL 100mm 1420.72

110 Str. Ioan Slavici OL 100mm 325.71

111 Str. Horia OL80mm 196.84

112 B-dul Gen. Dascalescu OL 100mm 2155.7

113 Str. Nordului OL 100mm 1099.41

114 Str. Izvoare 200mm 380

115 Str. Izvoare 100mm 1099.41

116 Str. Terasei 150mm 348.58

117 100mm 437.28

118 Str. Banatului 100mm 919.716

119 150mm 720.76

120 Str. Zefirului 100mm 282.23

121 Str. Cracau 110mm 140.93

122 Str. Prieteniei OL 100mm 276.86




126 Str. Zefirului 100mm 282.23

20

127 Str. Cracau 110mm 140.93



130 Str. Aurel Baiesu OL 100mm 155.84

131 Str. Dunarii OL 100mm 190.05

132 Str. Transilvaniei OL 100mm 126.12

133 Str. Marasti 100mm 457.02

134 Str. Munteniei OL 100mm 173.2

135 Str. Pescarusului 100mm 245.4

136 Str. 1Mai OL 100mm 78.74

137 Str. Aliantei OL 100mm 132.92

138 Str. Moldovei 100mm 139.07

139 Str. Moldovei OL 100mm 147.68

140 Str. Olteniei 100mm 202.44

141 Str. Sucevei OL 100mm 125.8

142 Str. Milcov OL 100mm 126.26

143 Str. Putnei OL 100mm 130.53

144 Str. Jiului OL 100mm 129.74

145 Str. Mures OL 100mm 465.7

146 Str. Siret OL 100mm 417.68



149 Str. Trotus OL200mm 624.87

150 Str. Trotus OL 100mm 331.74

151 Str. Lotrului OL 100mm 191.19

152 Str. Eliberarii 150mm 288.58

153 Str. Carlova 100mm 356.63

154 Str. Tipografului 100mm 140.15

155 Str. Tarnavelor 100mm 143.1

156 Str. Solidaritatii 100mm 140.7

157 Str. Blanduziei 100mm 214.28

158 Str. Olteniei 100mm 226.36

159 Str. Soimului 100mm 156.44

160 Str. Vulturului 100mm 108.38

161 Str. Garii 100mm 334.12

21

162 Str. Fermelor OL 100mm 1430.15

163 Str. Privighetorii 150mm 860.1

164 Str. Castanilor OL 100mm 51.52

165 Str. Orhei OL 100mm 159

166 Str. Orhei OL 100mm 170.02

167 Str. Mihai Viteazul OL 100mm 390.62

168 Str. Mihai Viteazul 100mm 534.12

169 Str. Mihai Viteazul 150mm 26.12

170 Str. Nufarului 150mm 639.54

171 Aleea Ulmilor OL 100mm 1474.84

172 Str. C. Matase OL 200mm 217.08

173 Str. Garofitei OL 250mm 370.19

174 Str. N. Iorga OL 100mm 482.16

175 Str. N. Iorga OL 200mm 441.54

176 Str. G. Galinescu OL 100mm 360.85

177 Str. Hangului OL 200mm 705.12

178 Str. Izvorul Alb OL100mm 168.24

179 Str. Audia OL 100mm 167.6

180 Str. Pepinierei OL 150mm 375.69

181 Str. Boboteni OL 150mm 705.12

182 Str. Poiana Teiului OL 150mm 492.69

183 Str. Zambilelor OL 100mm 384.72

184 Str. Orientului OL 100mm 178.83

185 Str. Pastravului OL 100mm 394.55

186 PEHD 150mm 836.96

187 OL 100mm 394.55

188 Str.Apusului OL 150mm 124.06

189 Str. 1 Decembrie OL 100mm 1964.87

190 Str. Cetatea Neamtului PEHD 150mm 2436.03

191 Str. Hatasului OL 100mm 350.47

192 Str. Baltatesti OL 100mm 391

193 Str. Nada Florilor OL 100mm 366.47

194 Str. Darmanesti 150mm 1330.9

195 Str. Nicu Albu 150mm 1639.87

22

196 Str. Morii 85 mm 87.98

197 Str. Bujorului OL 100mm 81.03

198 Str. Violetei OL 100mm 66.95

199 Str. Petru Rares OL 100mm 263.18

200 Str. Ana Ipatescu OL 100mm 873.88

78,377

1.6.1.2. Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale

Canalizarea Municipiul Piatra Neamţ este în sistem divizor; apele uzate menajere fiind

preluate de colectoare menajere.

Colectorul general are o dimensiune maximă de 180/114 cm şi conduce apele

menajere, gravitaţional si prin 8 statii de pompare spre staţia de epurare a oraşului, situată pe

malul stang al Bistriţei în intravilan.

Principalele canale colectoare componente ale retelei de canalizare, inclusiv lungimile

si diametrele nominale ale acestora sunt cuprinse in tabelul de mai jos.

Strada L (m) Dn (mm)

Stefan Cel Mare 670 400

Petru Rares 585 400

Mihai Viteazu 1342 300

Darmanesti 1262 400

1 Decembrie 1918 2467 400

Dimitrie Leonida 953 500



Olteniei 1812 400

Muncii 733 800

Bistritei 735 400

Bistritei 1319 400

9 Mai 472 400

9 Mai 210 500

Orhei 1238 800

Lungimea totala a retelelor de canalizare menajera din cadrul Municipiului Piatra Neamt

23

este de 88 Km si colecteaza apele uzate de la 90 % din populatie.

Deoarece Municipiul Piatra Neamt prezinta 3 zone distincte de relief, transportul apelor

uzate menajere spre statia de epurare se realizeaza atat gravitational, cat si prin intermediul a

8 statii de pompare, dupa cum urmeaza:

- statia de pompare SP1 – colecteaza apele din zona industriala (in spate Depozit

Petraru) si deverseaza in conducta principala din strada General Dascalescu. Statia este

echipata cu doua electropompe cu Q = 100 mc/h, H = 30 mCA;

- statia de pompare SP2 – colecteaza apele uzate din strada Izvoare si cartier Speranta

si sunt deversate in conducta existenta zona pasaj. Statia este echipata cu doua electropompe

submersibile cu Q = 45 mc/h, H = 30 mCA;

- statia de pompare SP3 – este amplasata in zona Valeni, colecteaza apele uzate din

zona de sud-est a zonei si o deverseaza in canalul din amonte de statia SP4. Aceasta este

echipata cu 2 electropompe cu Q = 17 mc/h si H = 12,5 m CA;

- statia de pompare SP4 – amplasata, de asemenea, in zona Valeni, colecteaza apele

menajere din toata zona de nord si centru inclusiv apele descarcate de statia SP3 si prin

subtraversare a raului Bistrita, trimite apele uzate la statia SP5 (existenta in zona Salubritas pe

strada Gh. Doja), statia compost;

- statia SP6 – amplasata in zona Cinema Cozla, colecteaza apele din zona Darmanesti

si deverseaza in canalul colector de pe strada 1 Decembrie 1918. Statia este echipata cu 2

electropompe submersibile cu Q = 28 mc/h si H= 8 m CA;

- statia SP7 – amplasata in zona Maratei, colecteaza apele de pe strada Aleea Plaiului

si deverseaza in strada Progresului. Statia este echipata cu 2 electropompe submersibile cu

Q = 52 mc/h si H = 9 m CA;

- statia SP8 – amplasata la intersectia str. Stramutati cu str. General Dascalescu,

colecteaza apele de pe strazile Stramutati si G-ral Dascalescu si deverseaza in camin existent

pe strada Mioritei, zona Vanatori.

Statia de epurare

Statia de epurare a Municipiului Piatra Neamt se afla in partea de sud-est a orasului pe

malul stang al raului Bistrita, in intravilan.

Provenienta apelor uzate: ape uzate colectate in sistemul de canalizare provenite de la

24

blocurile de locuinte, locuintele individuale, obiective social-culturale si ape uzate industriale

provenite de la agentii economici cu activitati pe raza Municipiului Piatra Neamt. Dupa epurare,

apele uzate sunt descarcate in emisarul care este raul Bistrita.

Se mentioneaza ca statia de epurare a fost reabilitata prin programul ISPA 2, fiind

adusa in parametri tehnici corespunzatori cerintelor europene.

Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanica este de 6000 mc/h, iar debitul maxim

pentru treapta biologica este de 4500 mc/h.

Principalele obiecte din statia de epurare sunt:

• camera grătarelor;

• desnisipator longitudinal cuplat cu separator de grăsimi;

• staţie pompe ape uzate pretratate şi camera electrică;

• camera de distribuţie la decantoarele primare;

• decantoarele primare radiale;

• decantoarele primare radiale (rezervoare anoxice);

• bazine cu nămol activ;

• camera de distribuţie la decantoarele secundare;

• decantoarele secundare radiale;

• ingroşător de nămol primar;

• staţie de pompare nămol îngroşat;

• rezervor de fermentare a nămolului;

• bazin tampon de nămol fermentat;

• staţie de dezhidratare mecanică a nămolului;

• gazometru;

• depozit de nămol dezhidratat;

• staţia de pompare nămol activ;

• cămin de măsurare a debitelor.

Obiecte noi construite sunt:

• cameră deversoare;

• camera grătarelor rare şi camera electrică;

• bazin de nămol activ;

25

• staţie de pompare reactivi chimici pentru reducerea fosforului;

• bazin de amestecare a nămolului îngroşat;

• staţie de pompare apă de nămol;

• atelier mecanic;

• staţie de suflante şi camera electrică;

• staţia de îngroşare mecanică a nămolului în exces;

• camera deversoare treapta biologică;

• rezervor tampon;

• camera de distribuţie treapta biologică.

Descrierea procesului

Staţia de tratare a apelor uzate funcţionează în două trepte. Treapta I este treapta de

epurare mecanică şi treapta a II-a este treapta de epurare biologică.

Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanică este 6000 mc/h. Debitul maxim de

tratare pentru treapta biologică este de 4500 mc/h. Inainte de intrarea apei în treapta biologică,

exista o instalaţie automată de prelevare probe.

Modernizarea staţiei de epurare a adus următoarele modificări în procesul tehnologic:

• limitarea debitelor de intrare la nivelul maxim de procesare pe care îl realizează

treapta mecanică respectiv biologică;

• imbunătăţirea separării materialului grosier prin introducerea sitelor rare în faţa celor

dese existente;

• introducerea reactivilor (clorură ferică) pentru reducerea fosforului;

• regândirea epurării biologice prin separarea zonei anoxice de cea anaerobă.

Treapta I - Epurare mecanică

Procesul de epurare mecanică cuprinde:

- noua cameră cu grătare rare. Aflată în continuarea camerei deversoare, aceasta e

prevăzută cu două compartimente cu funcţionare independentă asigurată de sistemul de

închidere cu acţionare mecanică.Grătarele sunt cu deschiderea de 30 mm între bare şi au un

sistem automat de funcţionare pe baza măsurătorilor de nivel din cele două camere. Un

transportor cu bandă trimite materialul reţinut la presă. Materialul presat şi deshidratat este

colectat în remorcă.

26

- camera cu grătare dese. Grătarele au 5-6 mm între bare şi un sistem automat de

funcţionare pe baza senzorilor de nivel. Materialul reţinut este trimis, folosind transportul cu

bandă, la presă. Materialul presat şi deshidratat este colectat în remorcă. Clădirea este

prevăzută cu o ventilaţie mecanică.

- decantorul longitudinal de nisip cuplat cu separatorul de grăsimi

Apa ieşită din grătarele dese intră în decantorul longitudinal. Acesta este format din

două camere prevăzute cu un sistem de închidere-izolare ce asigură funcţionarea

independentă. Pentru funcţionarea decantorului au fost prevăzute două pompe de nisip, două

pompe de grăsimi şi două suflante, utilajele funcţionând pe principiul una în funcţiune şi una în

rezervă. Procesul de separare are loc prin barbotarea aerului în bazine, printr-o reţea de ţevi

perforate ce asigură distribuţia aerului generat de suflante. Nisipul este descărcat în remorcă,

iar materialul organic separat se întoarce în separatorul de nisip. Grăsimile separate prin

proces vor fi trimise la căminul ecologic pentru deşeuri solide.

- staţia de pompare ape uzate pretratate. După ieşirea din decantor, apele intră în

staţia de pompe unde se montează cinci pompe submersibile, patru în funcţiune şi una în

rezervă. Două din cele cinci pompe sunt acţionate de convertizoare de frecvenţă. Pentru

funcţionarea corectă a staţiei, aici este montată aparatură pentru măsurarea debitului, a

pH-ului şi a temperaturii, precum şi o instalaţie automată de prelevare a probelor. În staţia de

pompe exista instalaţii de ventilaţie pentru asigurarea condiţiilor normale de operare.

- staţia de preparare reactivi chimici pentru înlăturarea fosforului. Acest obiectiv

este nou şi a fost prevăzut pentru îmbunătăţirea calităţii apelor la ieşirea din staţia de tratare.

Soluţia de clorură ferică dozată în staţie este introdusă în procesul de tratare prin două puncte,

unul la intrarea apei în staţia de pompe, iar celălalt în bazinul de nămol activ.

- camera de distribuţie la decantoarele primare. Din staţia de pompare apa este

trimisă în camera de distribuţie a decantoarelor primare, de aici prin vane separate ajunge în

decantoarele primare radiale.

- decantoarele primare radiale au o reţea nouă de canale şi racloare pentru colectarea

nămolului şi a depunerilor. În aceste decantoare începe procesul de separare a fosforului ca

urmare a procesului de sedimentare şi în urma reactivilor introduşi. Reactivii vor îmbunătăţi

inclusiv procesul natural de sedimentare gravitaţională. Depunerile colectate vor fi trimise la

căminul ecologic pentru deşeuri solide, iar nămolul separat intră în proces urmând să fie trimis

27

la îngroşătoarele primare. Cantitatea de nămol separat va creşte ca urmare a introducerii de

reactivi, evacuarea fiind controlată prin vanele cu actionare mecanică instalate pe fiecare

ieşire. Apele evacuate în urma procesului de decantare primară intră în noua cameră

deversoare treapta biologică.

Treapta II - epurarea biologică

Procesul se bazează pe îndepărtarea nutritivă realizată biologic şi pe reactivii chimici

pentru eliminarea fosforului, astfel încât apele deversate să atingă parametrii de calitate impuşi

la deversarea în râul Bistriţa.

Activitatea nămolului activ este dependentă de temperatură, procesul a fost calculat

pentru o temperatură minimă de 10˚C şi o vechime a nămolului de 14 zile. La calculul cantităţii

de nămol produsă s-a ţinut cont inclusiv de surplusul de nămol datorat aditivilor introduşi în

proces. Pentru îndepărtarea azotului sunt prevăzute pompele interne de recirculare în zona

deoxică a rezervoarelor de aerare, ele fiind calculate pentru debitul mediu orar. În zona

anoxică, cât şi în zona de aerare a bazinului de nămol activ se montează amestecătoare

submersibile.

Canalizare pluviala

Apele de pe versanţi, provenite din precipitaţii, sunt preluate parţial prin şanţuri de

gardă de colectoarele pluviale din zonele apropiate care conduc apele în paraul Cuiejdi sau

raul Bistriţa.

Apele de ploaie din zona locuinţelor sunt preluate de colectoare pluviale care

deversează prin guri de deversare în Cuiejdi sau Bistriţa.

Colectorul general pluvial preia apele pluviale din zona centrală, le conduce în aval de

oraş şi le descarcă în raul Bistriţa, în dreptul staţiei de epurare.

1.6.1.3. Alimentarea cu energie electrica

Municipiul Piatra Neamţ este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic

Naţional prin intermediul următoarelor staţii de transformare:

- staţia de transformare SARATA – 110 / 20 /6 KV;

- staţia de transformare CENTRU – 110 / 20 KV;

- staţia de transformare GARĂ – 110 / 20 KV;

28

- staţia de transformare CIRITEI – 110 / 20 / 6 KV;

- staţia de transformare PAL – 110 / 20 KV.

Puterile maxime absorbite actuale, repartizate pe staţii sunt:

- staţia SARATA: P = 10,2 MW;

- staţia CENTRU: P = 7,1 MW;

- staţia GARĂ: P = 3,3 MW;

- staţia CIRITEI: P = 4,0 MW;

- staţia PAL: P = 4,5 MW.

Total : P max. abs. = 29,1 MW Reţele de medie tensiune

Reţelele de medie tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt în majoritatea lor

realizate în linii electrice subterane de 20 KV. Sunt şi porţiuni de reţele de medie tensiune de

6 KV care deservesc zone din Ciritei, Sarata, zona Centrală şi zona industrială. Posturile de

transformare sunt alimentate în sistem buclat,avand o încărcare medie de aproximativ 60% -

75%.

Retelele de medie tensiune si posturile de transformare sunt in exploatarea E’ON

MOLDOVA.

Reţele de joasă tensiune

Retelele de joasa tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt realizate pentru

Un = 0,4 KV.

Reţelele de joasă tensiune care alimentează consumatorii fiecărui post de transformare

sunt pozate în principal în subteran.În zonele periferice liniile electrice sunt montate aerian pe

stalpi, branşamentele monofazate şi trifazate realizandu-se de la reţeaua stradală.Reţelele de

iluminat publice parcurg străzile şi cartierele oraşului,realizand nivelele de iluminare în

majoritatea lor.

1.6.1.4. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale

Municipiul Piatra Neamt este prevazut cu centrale termice de cvartal cu functionare pe

gaze naturale. Alimentarea cu caldura a obiectivelor din Municipiul Piatra Neamt se realizeaza

in principal de la centrale termice de zona, echipate cu cazane cu functionare pe gaze

29

naturale, dar si prin centrale termice proprii cu functionare pe gaze naturale sau pe lemn, cu

centrale termice proprii cu functionare pe energie electrica sau cu sobe (locuinte individuale).

Se precizeaza ca in anul 1990 obiectivele din Municipiul Piatra Neamt erau alimentate

cu caldura de la cazane PAG 25 care erau montate in centrale termice de zona. De-a lungul

celor 20 de ani, in sistemul de alimentare cu caldura au avut loc o serie de transformari, astfel:

- pentru reducerea pierderilor de energie termica pe traseul de la centrala la

consummator, s-au gasit amplasamente in apropierea consumatorilor (blocurilor) si s-au

construit mai multe centrale mici in loc de una mare;

- s-a renuntat la cazanele PAG 25 cu gabarite foarte mari si randament redus, cu

supraveghere permanenta in functionare, si s-au prevazut cazane fiabile, cu dimensiuni

reduse, puteri mari si randament ridicat, cu functionare automatizata, fara supraveghere

permanenta;

- o mare parte a retelelor de la centrala la consummator care erau intr-o stare avansata

de uzura au fost inlocuite cu racorduri noi, din materiale rezistente la coroziune.

Desi toate aceste transformari au determinat un consum redus de gaze si un confort

termic ridicat, pretul total mai ridicat al gigacaloriei a determinat renuntarea la sistemul

centralizat cu centrale de cvartal si trecerea pe un sistem de incalzire individualizat a multor

consumatori. Astfel, in prezent, din 35000 apartamente care erau alimentate cu caldura din

sistemul centralizat, au mai ramas pe acest sistem doar 13000 de apartamente.

Apartamentele care au renuntat la energia termica de la centralele din zona sunt

incalzite cu instalatii si centrale termice proprii cu functionare pe gaze (cu tiraj fortat), cu

energie electrica sau cu lemne. Sunt cazuri in care apartamentele s-au debransat fara a mai

avea alta sursa de incalzire.

Numarul celor racordati la centralele de zona a scazut in perioada 2004-2009 de la

50 % la 37 % la populatie si de la 35 % la 15 % la agentii economici.

Lungimea totala a retelelor termice subterane este de circa 60 Km din care 85 % mai

veche de 30-40 ani s-a inlocuit.

Se precizeaza ca sistemul centralizat de incalzire cu C.T. de zona cu functionare pe

gaze naturale este administrat de operatorul LOCATO, Piatra Neamt.

In prezent, in sistemul centralizat de alimentare cu energie termica pentru incalzire si

apa calda menajera sunt un numar de 166 centrale din care 29 sunt in locatii vechi. Acestea

30

produc un debit de energie termica de 120 MV si deservesc un numar de 13000 apartamente.

În prezent Municipiul Piatra Neamţ este alimentat cu gaze naturale din conducta de

presiune înaltă Săvineşti-Bicaz prin intermediul a 2 staţii de predare, una amplasată la est

(zona industrială) iar cealaltă în zona de Vest (Baraj Bâtca Doamnei).

Reţeaua de presiune medie din Municipiul Piatra Neamţ este buclată asigurând

interconectarea staţiilor de reglare-măsurare.

Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor era la sfârşitul anului 1990 de

65,8 km, cantitatea anuală de gaze naturale livrată a fost în 1990 de 175.755,0 mii m3 din care

65.847,0 mii m3 pentru uz casnic.

Debitul de gaze naturale avizat pentru centralele termice este de 34855,6 m3/h, iar

pentru cazanele montate şi pentru care s-a cerut aviz de combustibil solid înainte de

Decembrie 1989, necesarul suplimentar de combustibil gazos este de 9415 m3/h.

La consumurile de vârf în perioada rece a anului presiunea gazelor scade iar SRM-urile

sunt trecute pe ocolitor.

Atât locuitorii din locuinţe individuale cât şi cei din blocuri preferă sursă proprie de

energie termică pe care o gestionează în funcţie de posibilităţi.

Pentru locuinţele individuale se utilizează gazele naturale şi foarte rar lemnele ca

variantă alternativă.

Pentru locuinţele colective (blocuri) se utilizează numai gazele naturale. Nu sunt blocuri

care să nu fie alimentate cu gaze naturale.

Pentru prepararea hranei se utilizează gazele naturale, iar în zonele în care nu există

reţele de gaze naturale se folosesc butelii cu GPL.

1.6.1.5. Telecomunicatii

În prezent, în Municipiul Piatra Neamţ funcţionează centrale telefonice repartizate

astfel:

- centrală telefonică digitală în CENTRU;

- centrală telefonică digitală şi analogică în DĂRMĂNEŞTI;

- unitate digitală la T3 - Str. G-ral Dăscălescu;

- unitate digitală (subrepartitor) la S3 – B-dul Traian.

Unităţile digitale se vor extinde astfel înlocuind partea analogică a centralei din

31

Dărmăneşti. Sunt, de asemenea, centrale telefonice proprii la o serie de instituţii şi

întreprinderi. Reţelele principale de cabluri Tc şi fibră optică sunt în canalizaţie subterană.

În zone precum Sarata,Valea Viei, 1 Decembrie 1918 spre Garcina, Ciritei, Gara

Veche, circuitele telefonice sunt montate aerian pe stalpi proprii sau pe stalpii reţelelor

electrice de joasă tensiune.

Numărul de linii de reţea este de aproximativ 40000, deservind şi localităţile adiacente.

În oraş sunt aproximativ 31000 de abonaţi ROMTELECOM şi 300 de posturi telefonice

publice.Posibilităţi limitate de înfiinţare de noi posturi telefonice sunt în zone precum Str.

Dragoş Vodă spre valea Viei, cartier Speranţa spre Izvoare, 1Decembrie 1918, anexa Văleni.

În telefonie fixă, pe langă ROMTELECOM, mai fucţionează în fază de început R.D.S., cu

sediul la EUROCONFORT, care utilizează o reţea telefonică aeriană pe stalpi

existenţi,rezolvand solicitări ale agenţilor economici. Au în acest moment aproximativ 400 -

500 posturi telefonice.

Pe langă telefonia fixă s-a dezvoltat în ultimii ani telefonia mobilă care este în plină

ascensiune, realizand o bună acoperire în întreg oraşul. Operatorii de telefonie mobilă sunt:

ORANGE, VODAFONE, COSMOTE, etc.

Furnizori de INTERNET precum ROMTELECOM, AMBRA, CSC OPEN SISTEM, REMUS,

RDS rezolvă în mare măsură solicitările actuale de comunicare cu întreaga lume.

Reţele TV cablu, Televiziune, Radio

In oras functioneaza operatori de transmisii TV prin cablu (TELEMACH S.R.L.) prin

antene satelit (ex. ROMTELECOM – DOLCE, RDS, etc.) care rezolva in mare masura

solicitarile actuale.

Reţelele de cablu CATV sunt montate aerian pe stalpii existenţi şi în cartiere pe faţadele

blocurilor de locuinţe.

Multi abonati folosesc pachete complete de telefonie, TV, INTERNET furnizate de catre

operatori specializati.

Reţelele de cablu ale operatorului TELEMACH acoperă în principal oraşul şi cartierele

mărginaşe.

Avand în vedere dezvoltarea continuă a oraşului, sunt necesare îmbunătăţiri şi extinderi

ale reţelelor de toate categoriile, impunandu-se montarea lor în canalizaţie în zona centrală şi

32

în cartierele cu blocuri de locuinţe, funcţionand doar în zonele adiacente acestora cu reţele

montate aerian.

În oraş funcţionează posturi locale de televiziune: TV-EURO MEDIA, ACTUAL, TV-M şi

posturi locale de radio: RADIO AS, DEEA SRL, TERRA RADIO SRL,care, prin activitatea lor

informează populaţia cu evenimentele locale, cu activităţile instituţiilor, cu programe de

divertisment.

1.6.1.6. Retele de transport

Municipiul Piatra Neamt, important centru social-politic si economic, este legat de restul

tarii prin:

- Drumul National 15 (DN15) care leaga Moldova de Transilvania (Bacau-Targu Mures),

traversand localitatea;

- Drumul National 15 C (DN15C) care are punctul zero in Piatra Neamt si face legatura

cu orientarea spre nord cu Targu Neamt si DN2.

Municipiul Piatra Neamt are o retea de strazi cu o lungime totala de 142562 km, ce

cuprinde strazi de diferite categorii si anume:

- categoria I L = 25475 km 18 %;

- categoria II L = 11105 km 8 %;

- categoria III L = 25862 km 18 %;

- categoria IV L = 80121 km 56 %.

Sistemul de organizare a circulatiei a fost stabilit in raport de:

- configuratia retelei stradale;

- ponderea categoriilor de strazi;

- amplasarea functiunilor pe teritoriul Municipiului Piatra Neamt;

- posibilitatile legaturii cu teritoriul de influenta;

- rolul pe care administratorii il atribuie unor strazi in prelucrarea traficului de tranzit si a

traficului greu.

Atat traseele pietonale, cat si trasee pentru ciclisti sunt organizate cu preponderenta in

zona centrală şi de-a lungul arterelor de legătură cu zonele Cozla, Pietricica, Bâtca Doamnei,

de-a lungul malurilor r. Bistriţa, ca şi de-a lungul pârâului Cuejdi pe ambele maluri, făcându-se

legătura cu traseele turistice.

33

Accesul la obiectivele din zona Parcului Cozla – Gradina Zoologica se face din strada

Stefan cel Mare prin strada Aleea 3 Caldari. De asemenea, accesul la baza partiei de schi

pentru avansati, propusa, se face prin intermediul strazilor D. Cantemir, Amurgului, Izvor si

Izvoras (acces facil mijloacelor de interventie speciale : pompieri, salvare).

In prezent în oraş funcţionează o telegondolă pentru transportul turiştilor de la Gara

CFR pe masivul Cozla.

� Situatia propusa

1.6.2.1. Alimentarea cu apa

In contextul extinderilor propuse in intravilan sunt necesare extinderi ale sistemului de

aductiune, stocare si distributie a apei. Astfel, in zona Bacioaia pentru alimentare cu apa se va

prevedea un rezervor de 300 mc care va fi alimentat din conducta ce alimenteaza rezervorul

R5.

Zona de nord-est (zona salii de sport) va fi alimentata din reteaua de distributie care

pleaca de la rezervoarele R6, R6’.

Zona Fermelor (livada Frasinel) va fi alimentata cu apa din conducta de distributie

existenta pe str. Fermelor si str. Ion Ionescu de la Brad.

Zona extindere Valeni va fi alimentata cu apa prin extinderea retelelor din zona care

sunt in executie prin proiectul ISPA 2.

Zona Sarata Deal si zona DN15 spre Bicaz vor fi alimentate cu apa din reteaua de

distributie stradala Dn = 100 mm.

1.6.2.2. Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale

In zonele lipsite de canalizare menajera se vor executa colectoare principale pentru

preluarea debitelor din intreaga zona.

In prezent, prin programul ISPA 2, pentru zonele deja construite, au fost realizate

urmatoarele:

- reabilitarea staţiei de epurare şi aducerea acesteia în parametri tehnici corespunzători

cerinţelor europene;

- realizarea de reţele stradale în zonele: Vanători, Gara Veche, Văleni, Batca Doamnei,

Ciritei, Balaur, Strada Cetatea Neamţului, Strada 1 Decembrie 1918 (Balaur), Strada

Fermelor;

34

- reabilitarea de reţele în zonele: Dărmăneşti, Centură, Gara Veche.

In concordanta cu dezvoltarea locativa a zonelor si cu dezvoltarea retelei de apa s-a

realizat si dezvoltarea retelei de canalizare menajera.

In zona Batca Doamnei s-a realizat colectorul de canalizare menajera si o statie de

pompare care transporta apele uzate pana in zona Strand. Acestea sunt deversate in

colectorul general de pe strada Bistritei.

Obiectivele din zona „extindere Valeni” deverseaza apele uzate in reteaua de canale

colectoare stradale existente care au capacitate de preluare a noilor debite.

Zona str. Dragos Voda este prevazuta cu un colector principal stradal cu Dn 200 mm ce

s-a extins in vederea preluarii apelor deversate de noile obiective propuse in zona Bacioaia.

Pe DN15 in zona de extindere spre Bicaz exista un colector stradal nou din PVC cu

Dn = 315 mm care are capacitate de preluare a debitelor de ape uzate ce va rezulta de la

noile obiective prevazute in extinderea intravilanului.

Pentru preluarea apelor uzate menajere din zona Sarata Deal s-a realizat un colector

stradal care deverseaza in colectorul principal din strada Petru Movila.

Apele uzate menajere din zona salii de sport sunt preluate de un sistem de canale

colectoare noi care deverseaza intr-un canal colector general pe strada Fermelor.

Acest colector este paralel cu cel existent si preia si apele uzate din zona fermelor

(livada Frasinel).

Canalizare pluviala

Apele pluviale din zonele de extindere a intravilanului vor fi deversate in reteaua

existenta si de aici in emisari (paraurile Borzogheanu si Cuiejdi si raul Bistrita).

Se precizeaza ca este imperios necesara rezolvarea preluarii apelor de pe versanti si

decantarea acestora si reabilitarea intregului sistem de canale colectoare stradale.

S-au completat retelele de conducte si canale pentru asigurarea canalizarii apelor uzate

din zonele urbanistice propuse. De asemenea, prin redimensionarea statiei de epurare,

completarea corespunzatoare cu obiectele necesare epurarii, s-au asigurat conditiile de

calitate ale apei deversate in emisar, conform cerintelor standardelor in vigoare.

Se are in vedere si eliminarea urmatoarelor disfunctionalitati:

- santurile de garda existente fie sunt subdimensionate, fie distruse si nu pot prelua

35

toate apele de scurgere de pe versanti;

- gratarele si bazinele de decantare a materiilor solide sunt colmate in general si

blocheaza descarcarea apelor de pe versati in reteaua de canalizare;

- in zonele unde nu exista aceste amenajari, apele de pe versanti intra in canalizarea

pluviala, asa ca, practic, reteaua de canalizare apa pluviala care este subdimensionata, isi

realizeaa scopul in proportie de 30-50 %.

1.6.2.3. Alimentarea cu energie electrica

Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor ce vor aparea in zonele

propuse pentru extinderi prin introducerea in intravilan a terenurilor, conform RLU, vor fi

necesare amplificari ale retelelor electrice de medie tensiune, propunandu-se posturi de

transformare 20/0,4 KV montate suprateran de tip prefabricat in anvelope de beton.

Stabilirea caracteristicilor energetice pentru consumatori (locuinte, spatii comerciale,

etc.) s-a facut in conformitate cu prevederile normativului PE 132/2003. De la posturile de

transformare prin linii electrice subterane (LES-J.T.) sau aeriene (LEA – J.T.) se vor alimenta

toti consumatorii la firidele de bransament, la blocurile de masura si protectie a energiei

electrice si, de asemenea, iluminatul public.

Se propun pentru zonele extinse prezentate in PUG aferente locuintelor, spatiilor

comerciale, serviciilor, urmatoarele posturi de transformare 20/0,4 KV:

- un post de transformare de 400 KVA – pentru zona de locuinte din suburbia Valeni;

- noua posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru cartier Speranta;

- cinci posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru zona adiacenta str. Fermelor

spre est;

- patru posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru zona adiacenta Salii

Polivalente spre nord-est;

- doua posturi de transformare de 400 KVA - in zona prelungirii str. Dragos Voda din

Valea Viei;

- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de extindere Sarata spre nord.

Retelele electrice de medie tensiune care vor deveni posturile de transformare se vor

realiza in cabluri montate subteran.

La pozarea cablurilor in santuri cu profile standardizate se vor respecta si distantele

36

minime fata de alte cabluri electrice sau retele ale altor instalatii, constructii sau obiecte,

prevazute in normativul NTE 007/08.

Retelele de medie tensiune si posturile de transformare propuse in Planurile

Urbanistice Zonale aprobate sau in curs de aprobare sunt preluate in conformitate cu

prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Piatra Neamt.

Propunerile de retele majore de M.T. si posturi de transformare in faza actuala au un

grad ridicat de flexibilitate, fiind reactualizate si adaptate exact la obiectivele ce se vor

proiecta. Studiile de solutie privind alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se

vor efectua de catre personal autorizat ANRE, apartinand E’ON MOLDOVA dupa obtinerea

autorizatiilor de construire, in etape, la solicitarile beneficiarului.

Planificarile dezvoltarii si modernizarii retelelor electrice de distributie in perspectiva pe

durata medie de 3 ani si pe durata maxima de 10 ani se realizeaza prin studii de dezvoltare

ale operatorilor de distributie, titulari de licente acordate de ANRE.

Avizele de racordare se vor elibera de catre E’ON MOLDOVA pentru fiecare obiectiv

sau pentru grupuri de obiective (locuinte, spatii comerciale, servicii, industrie) in baza

autorizatiilor de construire.

Inaintea inceperii construirii noilor obiective, amplasamentele acestora vor fi verificate

de personala autorizat in vederea eliminarii existentei accidentale a tensiunii (JT, MT) pe

eventualele cabluri din montaj subteran, obtinandu-se avize de amplasament care se vor

anexa la documentatiile necesare obtinerii autorizatiilor de construire.

1.6.2.4. Alimentarea cu gaze naturale si energie termica

Alimentarea cu gaze naturale se va realiza dupa cum urmeaza:

Zona Sarata - se va alimenta din reţeaua de distribuţie presiune redusă (1,8 bar)

existentă pe str. Petru Movilă cu Dn 100 m, prin extinderea acesteia pe str. Petru Movilă cu

800 m şi în ansamblu cu 2300 m.

Zona Valea Viei - in zonă există reţea de distribuţie presiune redusă (1,8 bar) pe

str. Dragoş Vodă, cu Dn 80 mm, dar nu mai poate fi extinsă datorită distanţei de la SRM

sector. Se va alimenta prin extinderea reţelei de distribuţie presiune medie (4 bar) existentă pe

str. Florilor cu Dn 100 mm. Extinderea se va realiza pe str. Florilor în lungime de 150 m, pe

str. Eroilor în lungime de 150 m, pe str. Eroilor în lungime de 180 m, str. Ştefan cel Mare în

37

lungime de 100 m pe str. Eroii Muncii în lungime de 50 m şi pe str. Dragoş vodă în lungime de

1600 m unde se va executa şi o staţie de reglare-măsurare de sector (SRM sector). Din SRM

sector se vor realiza reţele de distribuţie presiune redusă (2 bar) în lungime de 3000 m.

Zona Dărmăneşti - se va alimenta din reţeaua de distribuţie presiune redusă

(1,8 bar) existentă cu Dn 160 mm, pe str. M. Stamatin şi str. Calea Romanului prin extinderea

acesteia în zonă în lungime de 1700 m.

Zona Ciritei - in zonă există staţie de reglare-măsurare de sector (SRM sector) care

are capacitatea de 1200 m3/h şi poate prelua noi consumatori. Alimentarea se va face din

SRM sector, prin realizarea reţelei de distribuţie presiune redusă în lungime de 1100 m.

Zona Speranţei - reţeaua de distribuţie presiune redusă, existentă pe str. Izvoare are

diametrul de 80 mm şi poate fi extinsă pe str. Izvoare în lungime de 300 m. Din această reţea

(existentă şi propusă) se va realiza reţeaua de distribuţie în zonă cu o lungime de 2100 m.

Zona Vânători - se va alimenta cu gaze naturale din mai multe puncte (străzi) a le

cartierului Vânători, în care există reţea de distribuţie presiune redusă pe 90 % din străzi.

Extinderea în zonă este de aproximativ 3800 m. Alimentarea cu energie termica

Blocurile de locuinte vor fi dotate cu instalatii interioare de incalzire centrala cu centrale

termice de bloc sau de scara sau pe fiecare apartament in parte.

Locuintele individuale vor avea instalatii interioare de incalzire si centrale termice proprii

cu fucntionare pe gaze, pe curent electric sau pe combustibil solid (lemn sau peleti).

1.6.2.5. Telecomunicatii

Retelele de telecomunicatii se vor extinde in zonele propuse pentru dezvoltare edilitara,

realizandu-se canalizatii Tc amplasate in lungul strazilor. Pentru noile obiective propuse, dupa

proiectarea instalatiilor de telecomunicatii (telefonie, etc.) interioare se va solicita de catre

beneficiar de la furnizorii de servicii Tc avize pentru realizarea cablarilor exterioare in

canalizatii. Se vor executa instalatii de telecomunicatii exterioare de catre firme specializate si

autorizate. Cablarile exterioare se vor realiza in functie de solicitari de catre ROMTELECOM

sau de alti furnizori de servicii Tc. Eventualele extinderi ale centralei telefonice a orasului cu

aparataj Tc pentru noii consumatori se va realiza de catre furnizorul serviciilor Tc in functie de

situatia tehnica actuala. Blocurile de locuinte se prevad cu firide Tc echipate corespunzator

38

numarului de apartamente. De asemenea, spatiile comerciale se prevad cu posturi Tc,

cuplarea lor la retelele exterioare realizandu-se in conformitate cu avizele furnizorilor de

servicii Tc. Se vor obtine avize de amplasament de la ROMTELECOM pentru fiecare obiectiv

sau pentru grupuri de obiective (locuinte + spatii comerciale) la solicitarile beneficiarului

necesare documentatiilor in vederea obtinerii autorizatiei de construire.


Furnizorii existenti de servicii TV, radio isi vor extinde retelele in zonele propuse pentru

dezvoltarea edilitara a municipiului. Retelele de internet, cablu TV se vor introduce subteran,

alaturi de retelele de telefonie in lungul strazilor in canalizatie proprie din tuburi PVC sau

beton.

1.6.2.6. Retele de transport

Municipiul Piatra Neamt trebuie sa devina un oras protejat in raport cu agresiunea

exercitata de circulatia auto. In acest scop se impun solutii argumentate tehnic si constructiv

privind:

- includerea in reteaua principala si a altor strazi, pentru a da o configuratie coerenta si

a oferi tuturor zonelor functionale posibilitati de acces;

- aducerea mai multor strazi la parametrii categoriilor I si a II - a (in special in zonele

care atrag sau genereaza fluxuri de circulatie ridicata);

- prelungirea unor trasee de strazi pentru a delimita zone cu potential ridicat si s-ar

putea dezvolta functiuni noi;

- realizarea unor trasee ocolitoare, in zona de sud si de nord a Municipiului pentru a

separa traficul de tranzit de cel local;

- asigurarea continuitatii unor trasee cu poduri (peste raul Bistrita) si pasaje (peste

Calea Ferata) realizand astfel o relatie optima intre functiunile dezvoltate de o parte si de alta

a acestor obstacole;

- realizarea de profile transversale omogene pe strazile ce alcatuiesc un traseu solicitat

de fluxuri de circulatie;

- reamenajarea si echiparea cu instalatii de semaforizare a intersectiilor importante

pentru a asigura fluenta ridicata;

- extinderea retelei de transport public de calatori pentru a acoperi cu zona de influenta

39

intreg perimetrul construibil al Municipiului;

- crearea de zone pietonale;

- crearea de conditii pentru a folosi mijloace alternative nepoluante de transport, in

special biciclete.

De asemenea, traseul ce asigura continuitatea lui DN15 ce se inscrie pe strazile Bistrita

– 9 Mai – Dimitrie Leonte si G-ral N. Dascalescu trebuie adus atat din punct de vedere al

elementelor geometrice (traseu si intersectii), cat si a capacitatii de circulatie la un nivel

corespunzator strazilor de categoria I, si anume:

- latimea benzilor de circulatie sa fie de 3,50 m (deci un profil transversal constant cu

partea carosabila de 14,00 m);

- distanta dintre intersectiile in care se pot efectua toate relatiile sa se mareasca in

sensul ca in intersectiile cu strazile de categorie inferioare si cu nivelul fluxurilor redus

sa se efectueze numai relatia de dreapta;

- crearea de alveole, in statii, pentru transportul public de calatori;

- semaforizarea intersectiilor importante de pe traseu si corelarea lor.

Pentru asiguarea fluidizarii circulatiei se propune rezervarea spaţiilor necesare

dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire,

astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale

(zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Totodata traseele

deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu

zonele adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în

măsurile restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să

împiedice optimizarea situaţiei.

1.7. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului

Obiectivul strategic consta in transformarea pana în 2015 a zonei Piatra Neamţ într-o

importantă destinaţie din Romania pentru turismul alternativ, ecologic şi cultural.

In acest sens se au vedere urmatoarele obiective specifice:

- creşterea numărului de turişti cu 30 % până in 2015, bazată pe o promovare mai

eficientă a oportunităţilor turistice şi pe diversificarea ofertei turistice prin investiţii în

infrastructură turistică;

40

- mai buna repartizare a vizitelor pe toată durata anului.

1.8. Gospodaria de deseuri menajere

Municipiul Piatra Neamt a fost ales primul oras pilot din tara pentru derularea proiectului

“Managementul Deseurilor” sub deviza „O Românie verde incepe cu Perla Moldovei”,

proiect care are ca principal obiectiv alinierea Municipiului Piatra Neamţ la Reglementările şi

Standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi

depozitarea deşeurilor. Noul sistem ecologic de management integrat al deseurilor a fost

implementat incepand cu anul 2005 fiind finantat din Programul ISPA, de Guvernul Romaniei,

de Guvernul Danemarcei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt. Unitatea de Implementare

a Proiectului (UIP) in numele beneficiarului (Primaria Piatra Neamt) va monitoriza si va

superviza orice elemente de ordin tehnic legate de contracte. Obiectivele specifice noului

sistem de gestionare a deşeurilor pentru Municipiul Piatra Neamţ constau în:

- contribuirea la o îmbunătăţire generală a calităţii mediului urban şi a igienei publice;

- implementarea colectării selective a deşeurilor solide municipale;

- operarea şi întreţinerea unui sistem durabil şi ecologic de colectare a deşeurilor;

- reutilizarea şi reciclarea deşeurilor reutilizabile şi reciclabile;

- tratarea tuturor deşeurilor tratabile în scopul reducerii capacităţii necesare pentru

depozitare;

- operarea şi menţinerea instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor;

- închiderea şi monitorizarea post-închidere a vechiului depozit

Prin aplicarea măsurii ISPA se preconizează reducerea volumului de deşeuri ce vor fi

depozitate în noul depozit ecologic de la Piatra Neamţ cu mai mult de jumătate, reciclarea a

circa 90% din deşeurile de hârtie şi carton, 70% din sticlă şi 90 – 95 % din materialul plastic

refolosibil.

Proprietar / Operator Localitatea Suprafaţa (ha)

Primăria Piatra Neamţ / S.C. Salubritas S.A. ( depozit vechi)

Piatra Neamţ 14,6

Primăria Piatra Neamţ / S.C. Salubritas S.A. ( depozit nou)

Piatra Neamţ 2,28 (prima alveolă)

41

Sursele si compoziţia deşeurilor solide din Piatra Neamt (%)

În total, Municipiul Piatra Neamt produce anual 60500 tone de deşeuri, 60 %

reprezentand resturile provenite din curăţarea parcurilor şi grădinilor şi resturile de mâncare. În

prezent, doar 2 % din deşeurile menajere produse în Piatra Neamţ se reciclează.

Cantitati de deseuri: t/zi

- Metale 2

- Hârtie/ Carton/ Cartonaj 8

- Sticlă 6

- Materiale de plastic 5

- Deseuri organice bucatarie 41

- Deseuri sezoniere 21

- Lemn 3

- Metale 2

- Deseuri provenite din demolari 2

- Altele 10

Total 100

Colectarea si transportul deseurilor

Cantitatile de deseuri colectate si transportate variază în funcţie de anotimp, de numărul

populaţiei (care se modifică în special pe perioada vacanţelor), de frecvenţa de colectare şi nu

în ultimul rând de fluctuaţia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. Cantitatea cea

mai mare rezultă din gospodăriile individuale, de aproape două ori mai mult de cât la blocuri,

unde spaţiul limitat reprezintă una din constrângeri. Din datele furnizate de prestatorii de

salubritate s-a observat că în ultimii ani a crescut cantitatea de deşeuri colectată de la casele

particulare, datorită pe de o parte extinderii serviciului de salubritate în zonele limitrofe ale

oraşului, cât şi apariţiei de noi construcţii în oraş.

Un rol important in colectarea deseurilor il reprezinta locuitorii orasului care pot reduce

cantitatea de deseuri sau pot preveni generarea de noi deseuri cumparand bunuri durabile de

folosinta indelungabila sau produse ce pot fi reutilizate (evitand pe cele din plastic)

economisind astfel bani precum si pachete tip familial la un pret scazut (se scade costul

42

ambalajului) dar si prin reutilizarea produselor (reparare, vindere sau donare).

Primul pas este reprezentat de preselectarea deseurile inca din locuintele

individuale.

Pentru blocurile de locuinţe (la cele cu peste 4 etaje vor disparea ghenele pentru

gunoi eliminand mirosurile neplacute si aparitia rozatoarelor si a insectelor), vor fi amenajate

aproape 1000 de puncte de colectare, raportul fiind de aproximativ 1 la 40 de apartamente. In

fiecare punct, locuitorii vor separa gunoaiele în cele patru tipuri de containere ecologice,

produse special pentru acest proiect:

- Containerul Deşeuri organice - deşeurile depozitate aici vor merge la Staţia de

Compost şi transformate în fertilizator;

- Containerul Sticlă şi Plastic - deşeurile depozitate în acest container vor fi sortate,

ambalate şi reciclate;

- Containerul Hârtie şi Carton - deşeurile de aici vor fi reciclate;

- Containerul Deşeuri Reziduale - doar aceste deşeuri vor fi trimise la depozitul

ecologic.

În ceea ce priveşte cele peste 5000 de case din Piatra Neamţ, deşeurile vor fi colectate

la poarta fiecareia, din interiorul sau exteriorul proprietăţii, potrivit unui program stabilit de

proprietari şi compania de salubritate.

Al doilea pas este constituit de amenajarea a doua puncte de colectare pentru deseuri

de dimensiuni mari, in cartierele Mărăţei si Dărmăneşti - Centre de reciclare.

Depozite de deşeuri urbane

Al patrulea pas in derularea proiectului este amenajarea noii celule de depozitare a

deseurilor, in continuarea depozitului existent, care nu va permite patrunderea substantelor

toxice in panza freatica.

Datorita faptului ca depozitul existent este situat in apropierea raului Bistrita iar

Al treilea pas este constituit de valorificarea deşeurilor. In prezent, principalii agenţi

economici din Piatra Neamţ care desfăşoară activitate de colectare/valorificare deşeuri

sunt: S.C. Petrocart S.A – deşeuri de hârtie şi carton, S.C. Remat S.A – deşeuri de hârtie şi

carton, S.C. Gevado Pani S.R.L.– deşeuri tip PET, S.C. Art Impact S.R.L. – deşeuri tip PET,

S.C. Petroflax S.A. – deşeuri polietilenă.

43

deseurile depozitate s-au infiltrate deja in sol, poluand apele raului si panza freatica, acesta

reprezinta un potential risc major pentru sanatatea populatiei si va fi inchis iar suprafata lui

acoperita cu material cu coeficient redus de permeabilitate (compostul de la statia de

compostare) eliminand totodata si poluarea aerului provocata de praf, fum, mirosuri neplacute.

• închiderea/conformarea depozitului de deşeuri existent conform calendarului

prevăzuta in anexa 5 la HG nr.349/2005 (in anul 2017);

• realizarea staţiilor de transfer propuse;

• extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi a zonelor deservite de

serviciile de salubritate;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate conform obiectivelor

stabilite în HG nr. 349/2005;

• creşterea gradului de valorificare a deşeurilor;

• realizarea obiectivelor naţionale de valorificare sau incinerare în instalaţii de

incinerare cu recuperare de energie şi, respectiv, reciclare prevăzute prin HG nr. 621/2005,

pentru deşeurile de ambalaje;

Noul depozit ecologic de deseuri va avea o capacitate de 400 mii m3 si o durata de

utilizare de 10 ani (deseurile aduse vor fi compactate - 1 tona deseuri/m3). Intrucat masura

ISPA prevede si construirea unei statii de compostare se va reduce substantial cantitatea de

deseuri transportata catre depozit. O directiva europeana prevede reducerea cu 75% a

cantitatii de deseuri organice aduse la depozitele ecologice, compostul rezultat va putea fi

folosit in agricultura. Levigatul rezultat in urma patrunderii apei de ploaie in deseuri va fi tratat

in statie, iar dupa aceea va ajunge in statia de tratare a apelor reziduale.

Transportul deseurilor de la producatorii de deseuri se va realiza cu masini specializate,

primaria municipiului Piatra Neamt achizitionand 16 camioane mari IVECO STARLIS cu rol si

de compactare a deseurilor, o masina IVECO STARLIS pentru accesul la punctele de

colectare amplasate in spatii inguste si un vehicul IVECO dotat cu macara pentru ridicarea

containerilor de la cele doua centre de reciclare care se vor construi in oras.

Implementarea prevederilor Programului Naţional de Gestionare a Deşeurilor

(PNGD) în zona Piatra Neamţ se va asigura prin realizarea următoarelor măsuri:

44

• închiderea crematoriilor spitaliceşti pentru incinerarea deşeurilor conform

graficului din HG nr. 268/2005 - Anexa 9;

• amenajarea punctelor de colectare pentru deşeurile de echipamente electrice şi

electronice;

• asigurarea colectării selective şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de HG nr.

448/2005, de valorificare, reutilizare şi reciclare a deseurilor colectate selectiv;

• respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 2/211/118 privind transportul

deşeurilor;

• urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din

uz pentru atingerea obiectivului de 85 % până la 31.12.2006;

• eliminarea echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi (PCB/PCT), conform

planurilor de eliminare aprobate;

• utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare numai în baza Permisului de

aplicare emis de APM.

Noul sistem de colectare a deseurilor va fi asemanator celor din tarile Europei de Vest

(Franta, Germania), insa unic in Romania si va conferi Municipiului Piatra Neamt statutul de

localitate ecologica.

Tot la Piatra Neamţ, pe 25 noiembrie 2005, a avut loc lansarea Proiectului pilot

“Managementul integrat al deşeurilor şcolare – implicarea tineretului în promovarea

activităţilor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje”, iniţiat de către Asociaţia

Managerilor de Proiecte, finanţat prin programul Naţional de grant-uri “Natura României”.

Implementarea proiectului a demarat cu implicarea a 7 unităţi de învăţământ, respectiv,

Colegiul Naţional de Informatică Piatra Neamţ, Liceul de Artă Piatra Neamţ, Colegiul Naţional

“Ştefan cel Mare” Tg. Neamţ, Grupul Şcolar “Vasile Sav” Roman, Şcoala nr. 3 Piatra Neamţ,

Şcoala de Arte şi Meserii Vânători Neamţ şi Clubul Copiilor Zăneşti.Deşeuri generate de

activităţi medicale.

În conformitate cu Planul de implementare a Directivei privind incinerarea deşeurilor, în

anul 2005 pentru zona Piatra Neamţ au fost programate pentru închidere un număr de 6

crematorii spitaliceşti. Închiderea acestora a fost finalizată în luna decembrie 2005. Pentru

eliminarea in continuare a deşeurilor medicale periculoase de către unităţile ale căror

crematorii s-au închis, acestea au încheiat contracte cu unităţile sanitare ale căror crematorii

45

rămân în funcţiune până în anul 2007. Pentru transportul deşeurilor de la unităţile generatoare

la locurile de eliminare în Piatra Neamţ există un transportator autorizat S.C. Eurosept S.R.L.

Piatra Neamţ.

In Piatra Neamt nu se desfasoara activitati productive generatoare de deseuri

periculoase.

1.9. Relatia cu alte planuri si programe

1.9.1. Planuri şi programe la nivel local Politica Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamt este o politică investiţională, ce

are realizări şi propuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate cu fonduri de la

bugetul local, dar si din fonduri acordat de către U.E. (fonduri ISPA, PHARE, LIFE,

ECOLINKS, REC).

La intocmirea memoriului de Acualizare a Planului Urbanistic General s-a tinut cont si

de obiectivele propuse prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) si prin Planurile Urbanistice de

Detaliu (PUD) elaborate si aprobate pentru diferite zona din cadrul Municipiului Piatra Neamt.

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Piatra Neamţ

Strategia de dezvoltare a Municipiului Piatra Neamt este rezultatul constientizarii

faptului că şansa dezvoltării competitive de viitor a zonei poate fi valorificata doar prin

abordarea unei politici locale, coerente, de planificare strategică si de promovare economică

modernă, care să permită incadrarea zonei in actualele tendinte de dezvoltare la nivel

mondial, european si national, cu scopul final de asigurare a prosperitatii si a calitatii vietii

locuitorilor săi.

Obiective pe domenii specifice

- strategia pentru dezvoltare durabilă a economiei locale - Crestera productivitatii si

competitivitatii intreprinderilor in vederea reducerii decalajelor comparativ cu productivitatea

medie si pozitionarea pe diferite piete europene si obtinerea in final a cresterii calitatii vietii

cetatenilor din Municipiul Piatra Neamt;

- strategia pentru dezvoltare socio-culturală - dezvoltarea unui mediu socio-cultural

stabil si favorabil progresului;

46

- strategia pentru dezvoltarea turismului - Transformarea pana în 2015 a zonei

Piatra Neamţ în cea mai importantă destinaţie din Regiunea de Nord Est şi într-o importantă

destinaţie din Romania pentru turismul alternativ, ecologic şi cultural;

- strategia privind protectia mediului si regenerarea urbana - Realizarea unui

habitat ecologic prietenos fata de locuitorii zonei Piatra Neamt.

- Planului Local de Dezvoltare Durabila a Turismului din zona Piatra Neamt in

perioada 2007 – 2015

Planul contine o evaluare a situatiei actuale a sectorului turistic( evaluarea potentialului

turistic, al patrimoniului natural si cultural), analiza SOWT ( punctele tari, punctele slabe,

oportunitatile insuficient utilizate) si stabileste obiective, prioritati de dezvoltare si masuri de

atingere a acestora.

Principalele prioritati identificate sunt:

- dezvoltarea infrastructurii turistice;

- cresterea calitatii si diversificarea ofertei turistice;

- promovarea eficienta a oportunitatilor turistice.

Masurile prevazute in cadrul acestor prioritati vor conduce spre indeplinirea

urmatoarelor obiective specifice:

- cresterea cu 30 %, pana in 2015, a numarului de turisti;

- mai buna repartizare a vizitelor pe toata durata anului.

- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU)

Necesitatea pregătirii unor planuri integrate de dezvoltare urbană a apărut ca urmare

efectelor pe care procesul de restructurare a industriei României început în anii 1990 le-a atras

după sine.

Procesul de dezvoltare urbana integrata se caracterizeaza prin coordonarea aspectelor

spatiale, sectoriale si temporale cheie ale politicii urbane. Implicarea publicului general, a

purtatorilor de interese si a actorilor economici, prin utilizarea unor metode de participare si

cooperare variate, este esentiala.

47

Prin strategia de dezvoltare se au in vedere urmatoarele aspecte:

• acordarea de atentie dimensiunilor sociale în planificarea urbană

- eforturi de îmbunătatire a zonelor dezavantajate si introducerea acestora în spatiul

urban;

- luarea de măsuri pentru integrarea socială a diferitelor grupuri;

- asigurarea unei infrastructuri si a unui spatiu care să permită mentinerea diversitătii

culturale.

• asigurarea unei bune calităti a mediului construit

- luarea de măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural;

- consultarea si implicarea tuturor decidentilor de la nivel local, pentru stabilirea clară a

sarcinilor ce se impun în vederea atingerii unor standarde de calitate ridicate, în conditiile unei

eficiente ridicate a costurilor (ex: cheltuielile mici cu întretinerea permit cheltuieli mai mari cu

noi investitii).

• crearea si asigurarea de spatii publice de înaltă calitate

- reglementări privind asigurarea unui minimum de structuri “verzi” per locuitor;

- asigurarea spațiilor deschise pentru activități artistice, precum și a terenurilor de joacă

și a celor sportive.

• luarea în considerare a aspectelor ecologice si a celor legate de climă

- reducerea emisiilor și a poluării trebuie să fie o realitate.

• transportul si traficul

- încurajarea și asigurarea infrastructurii aferentă unor moduri ecologice de transport,

cum ar fi ciclismul, mersul pe jos și trasportul public accesibil si confortabil;

- reducerea traficului auto în spațiul urban printr-un management corespunzător al

spațiilor de parcare,introducerea de taxe pentru accesul auto în spațiul urban și desemnarea

unor zone în care accesul automobilelor este interzis.

1.9.2. Planuri şi programe la nivel regional

In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita

48

aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost

urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe:

- Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013

Prin acest plan, pentru Regiunea Nord-Est, se are in vedere dezvoltarea infrastructurii de

afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri,

furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor.

- Plan Regional de gestionare a deşeurilor regiunea 1 Nord-Est

Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a

deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării Planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel

naţional, regional şi judeţean.

Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deşeurilor

(PRGD) să fie elaborate de către Consiliile Judeţene în colaborare cu Agenţiile Regionale

pentru Protecţia Mediului în baza Planului Naţional de gestionare a Deşeurilor. Planurile

regionale de gestionare a deşeurilor se aprobă prin ordin comun al conducătorului Autorităţii

publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului Autorităţii pentru o dezvoltare

regională.

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari

durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si

optiunile de gestionare a acestora.

- Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Neamt cuprinde:

- dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice in intregul judet (semnale

de intrare/iesire in judet, panouri, harti, indicatoare pe drumurile nationale si judetene, in gari,

autogari, etc);

- instalarea indicatoarelor turistice maro inscriptionate cu litere albe si pictograme

conform normelor europene pentru obiectivele turistice;

- crearea unor circuite turistice la nivelul judetului si/sau rute turistice tematice, care sa

permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul

de viata rural;

49

- introducerea zonelor rurale in circuitul turistic – dezvoltarea ecoturismului prin punerea

in valoare a traditiilor locale, mestesugurilor locale, arhitecturii traditionale, a florei si faunei;

- organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, expozitii

florale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrate a produsului turistica local si

sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international;

- dezvoltarea unei baze de date complexe in domeniul turismului;

- pastrarea unui mediu inconjurator sanatos: aerului, solului, apelor subterane sau de

suprafata, a padurilor, florei, faunei, etc.

- pastrarea curateniei in localitati, infrumusetarea acestora, etc;

- constientizarea tuturor locuitorilor ca turismul in Judetul Neamt depinde de atitudinea

fiecaruia locuitor.

1.9.3. Planuri si programe la nivel national - Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 -

corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil

inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural.

Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in

deciziile investitionale din fonduri publice pe plan national, regional si local si stimularea unor

asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta

in toate activitatile de productie sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si

elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de

contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza

generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse suplimentare

de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte si programe de

anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei

alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008

Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii

vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de

viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării

50

patrimoniului natural de care România beneficiază.

Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica

protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata de protectia calitatii aerului.

Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot

afecta mediul si-sau sanatatea populatiei.

- Strategia Dezvoltarii Turismului in Romania

Aceaselaborata de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT). Documentul evidentiaza

evolutii si tendinte in turismul mondial, premisele dezvoltarii turismului romanesc, obiective

strategice si specifice privind dezvoltarea turismului, analiza SWOT a turismului din Romania,

analiza principalelor produse turistice, actiuni care vizeaza dezvoltarea turismului, conditionari

interne.

1.9.4. Planuri si programe la nivel international - Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile - document care promoveaza:

folosirea mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana; crearea si asigurarea

unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de Infrastructuri si cresterea

eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru zonele defavorizate in contextul

orasului ca un tot unitar; consolidarea economiei locale si a politicii locale legata de piata fortei

de munca.

- Carta Municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) prin

care sunt promovate aspecte ce tin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca

proces creator, de echilibrare la nivel local, economia urbana pentru durabilitate, modele de

utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate urbana durabila, responsabilitatea pentru

clima globala, autonomia locala ca o conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si

implicarea comunitatii, instrumente si metode de management urban pentru durabilitate.

51

Capitolul 2

ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Relieful zonei

Municipiul Piatra Neamt este amplasat in partea centrala a judetului Neamt, si este

situat la 46° si 56’ latitudine nordica si la 26° si 22’ longitudine estica, in partea de nord est a

Romaniei, la altitudine de 320 m.

Municipiul Piatra Neamt ocupa terasele de pe stanga Bistritei, incepand de la albia

majora si pana la terasa de 15 - 20 m, precum si terasele de 2 - 3 m si 10 - 12 m de pe stanga

Cuejdiului.

Piatra Neamt este amplasata la contactul a doua mari unitati geografice: Carpatii

Orientali si Subcarpatii Moldovei.

In cadrul arealului orasului, se intalnesc urmatoarele unitati de relief:

- Muntii Stanisoarei, situati in partea de NV a orasului. Acestia sunt orientati NW-SE si

cele mai mari altitudini sunt reprezentate de catre Vf. Cozia - 651 m si Vf. Pietricica -

529 m.

- Muntii Tarcaului (Gosmanului), situati in partea de sud a orasului si cele mai mari

altitudini sunt reprezentate de catre Vf. Cernegura - 852 m si Vf. Cazacuci -

920 m; intre cele doua unitati montane se afla situat Culoarul Bistritei, cu o altitudine

cuprinse intre 290 - 320 m.

Depresiunea Cracau - Bistrita, situata la est de regiunea montana, face parte din cadrul

Subcarpatilor Moldovei.

Prin extinderea vetrei si comasarea unor sate din jur, orasul Piatra Neamt se prezinta

ca o zona intramontana (orasul vechi) si o zona extramontana (mai noua).

Tendinta actuala de dezvoltare urmareste unirea cartierelor de pe valea Cuejdiului cu

cele de pe valea Bistritei din regiunea subcarpatica, orasul incluzand in perimetrul sau

muntele Pietricica.

52

Morfologia terenului si constitutia litologica a zonei a condus in timp la aparitia in

anumite zone a urmatoarelor riscuri naturale:

- riscul la inundaţii

- zona fostă PETROFOREST

Albia majoră a râului este prin natura ei teren inundabil şi deci, conform calculelor de

specialitate, inundarea zonei începe imediat ce debitele tranzitate nu mai încap în albia

minoră, în cazul nostru la debite de 700-800 mc/s. În continuare dacă debitele cresc

(1950 mc/s estimat) se ajunge la inundarea întregului amplasament cu grosimi ale stratului de

apă de până la 2 m. Prin realizarea amenajării hidroenergetice s-a îmbunătăţit regimul de

scurgere al apelor mari, fiindcă albia Bistriţei pe acest sector s-a adâncit.

În această situaţie folosirea amplasamentului se poate face cu amenajări, care să nu fie

afectate de inundaţiile periodice (zona poate fi folosita ca un parc de odihnă. De altfel,

construcţiile realizate pe malul drept (ştrand) sunt de această natură.

- zona fostă RECONSTRUCŢIA

Conform studiilor efectuate, nivelul maxim la debitul de verificare (1950 mc/s) este sub

nivelul coronamentului digului mal stâng al râului şi conform datelor rezultate nu este asigurată

garda normată de 0,70 m. În cadrul studiului efectuat pentru S.H. “Bistriţa“ în anul 2006, s-a

recomandat ca la prima reparaţie capitală să se refacă garda normată.

În perspectivă, s-a recomandat ca beneficiarul S.H. “Bistriţa“ sa aiba în vedere să

reproiecteze întreaga amenajare, care a depăşit durata normată de viaţă pentru

echipamentele hidromecanice de la barajul Reconstrucţia. Cu aceastăă ocazie se va realiza

probabil şi coronamentul digului mal stâng la o lăţime de 4,0 m pentru a fi circulabil, necesar

pentru intervenţii (cf. normelor actuale).

Municipiul Piatra Neamţ este apărat contra inundaţiilor pe zona: debuşare pr. Cuejdi –

priza de apă a canalului de aducţiune Reconstrucţia.

Cu toate că pârâul Cuejdi este regularizat în perimetrul oraşului, pentru combaterea

viiturilor pe acest pârău se impune amenajarea complexă a întregului bazin hidrografic al

acestui pârău. În prezent regularizarea realizată are o serie de „puncte slabe„ care prezintă

încă riscuri de inundare a oraşului.

53

Acestea au fost identificate in urmatoarele zone:

- la debuşarea paraului Cuejdi în lacul Reconstrucţia este amplasată o rampă de acces,

care poate contribui la înfundarea regularizării cu plutitori în zona celor două poduri – de şosea

şi calea ferată;

- in zona amonte de debuşare s-au realizat construcţii peste albia regularizată ca

urmare zona prezintă riscul să fie înfundată de plutitorii aduşi de pârău.

In zona podului, care traversează canalul Reconstrucţia, pe malul stâng imediat aval de

pod, debuşează o canalizare care are radierul la cota 307,49 m.d.M.N. şi bolta superioară la

cota 309,49 m.d.M.N. La tranzitarea debitului maxim de 1950 mc/s în dreptul profilului 22 se

realizează cota 311,49 m.d.M.N. Este necesar să se verifice dacă punerea sub presiune a

acestei canalizări, destinată evacuării apelor pluviale, nu se produc inundaţii locale ale oraşului

prin gurile de scurgere ale apelor pluviale;

Starea generală a lacului Reconstrucţia, în special a zonelor îndiguite, nu este în

concordanţă cu cerinţele normelor de specialitate. În cadrul studiilor amintite, in anul 2006 s-a

recomandat să se acţioneze pentru realizarea unui studiu de ecologizare şi igienizare a lacului

prin folosirea aceloraşi fonduri de protecţia mediului. Pe baza acestui studiu se pot realiza

etapizat lucrări, care să ducă la înbunătăţirea aspectului peisagistic.

In cadrul studiilor efectuate (Anexa 5 Studiu de inundabilitate pentru viitorul complex

Orizont) se arată că la baza digului mal stâng în exterior s-a realizat, începând din dreptul

profilului topobatimetric nr. 13 până la începutul canalului de aducţiune, un dren îngropat prin

care sunt captate şi evacuate eventualele exfiltraţii din lacul Reconstrucţia. Acest dren

debuşează în rigola de la baza taluzului exterior a canalului de aducţiune. În aceeaşi rigolă

debuşau apele uzate de la complexul industrial Reconstrucţia în prezent dezafectat. Se

recomandă ca S.H. ”Bistriţa“ să verifice funcţionalitatea acestui dren, urmând ca în funcţie de

rezultatele acestei verificări să execute lucrări de reabilitare.

2.2. Geologia

Din punct de vedere geologic, Municipiul Piatra Neamt este situat la contactul flisului

marginal paleogen cu depozitele miocene. Contactul este vizibil in valea Cuejdiului, la

Garcina, localitate din imediata vecinatate a Municipiului si pe frontul de est al culmei Cozla.

Flisul marginal este reprezentat in cea mai mare parte prin gresii cuartitice de tip Kliwa,

54

recunoscute in culmile Cozla si Cernegura, precum si pe alocuri in malurile Bistritei. Astfel de

gresii s-au interceptat si in forajele F1 si F2 din apropierea garii Piatra Neamt. Gresia

interceptata in aceste foraje prezinta continuitate cu masivul grezos Cernegura.

In complexul flisului marginal paleogen exista si o serie de roci marnoase albe.

Miocenul, care se intinde aproximativ spre est fata de oras, este constituit in cea mai

mare parte din marne cenusii verzui, avand pe alocuri intercalatii grezoase si urme de gipsuri.

In forajele executate in vecinatatea culmii Pietricica s-au gasit marne apartinand miocenului.

Formatiunile geologice de baza aratate sunt acoperite de depozite cuaternare din care

predomina depunerile aluvionare de terasa. In partea lor superioara, ele sunt reprezentate prin

nisipuri si prafuri, iar spre baza devin grosiere, trecand treptat spre pietrisuri si bolovanisuri.

2.3. Seismicitatea

Din punct de vederea seismic, zona Municipiului Piatra Neamt se incadreaza astfel:

- conform Normativului P100-′92, in zona seismica de calcul «E» (ks = 0,16) si zona cu

perioada de colt Tc = 0,70 s.

- conform SR11100/1-′93 in macrozona cu grad de intensitate «6» (grade MSK), in care

probabilitatea producerii unui seism de gradul 7 sau mai mare este de minim o data la 50 de

ani.

2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona

Sub aspect climat teritoriul Municipiului Piatra Neamt se incadreaza in perimetrul

sectorului de clima continentala cu variatii mari in functie de treptele de relief.

Temperatura medie anuala inregistreaza valori de cca. 8,4 ºC; mediile lunii celei mai

calde (iulie) ating 20 ºC, iar ale lunii celei mai reci (ianuarie) sunt de -3,3 ºC. Numarul mediu

anual al zilelor de inghet este de 125-130 de zile pe an.

Media precipitaţiilor anuale este de 614 mm. Variaţia precipitaţiilor medii lunare în

decursul anului prezintă o alură sinusoidală, înregistrând un maxim în luna iulie (107 mm) şi un

minim în luna decembrie (20 mm).

Numărul de zile mediu anual în care cad precipitaţii este de 137, cu un maxim în lunile

mai-iunie (15 zile) şi un minim în luna octombrie (8 zile).

Precipitaţiile medii anuale în lunile de vară (iunie - august) cumulează 290 mm, iar

55

precipitaţiile medii anuale în lunile de iarnă (decembrie - februarie) -62 mm.

2.5. Date hidrologice si hidrogeologice

Din punct de vedere hidrologic, Municipiul Piatra Neamt se afla in bazinul hidrografic al

raului Bistrita.

Raul Bistriţa care se află în partea de sud a Municipiului este regularizat în zona

oraşului şi în amonte de localitatea existentă.

Bistrita este principalul afluent al raului Siret, care isi aduna apele din regiunea

carpatica si subcarpatica.

Raul Bistrita, de la izvoare pana la varsarea in raul Siret, are o lungime de 234 km, iar

bazinul se extinde pe o suprafata de 6081,8 km2. Alimentarea bazinului hidrografic este de tip

pluvial moderat, apele provenite din zapezi participand la alimentare cu 30 – 40 %, iar apele

subterane cu 10 – 35 %.

Regimul nivelelor si debitelor arata clar ca cel mai mare volum de ape se scurge prin

albia raului in perioada de primavara. Situatia se datoreaza suprapunerii unor perioade

ploioase peste perioada de topire a zapezilor care mai persista inca in zona inalta. Este

perioada cand debitul raului inregistreaza un volum deosebit de mare ; astfel, la intrarea in

lacul Izvoru Muntelui, s-au inregistrat valori de peste 30 de ori debitul mediu multianual

(Q med = 37,8 mc/s).

In sezonul ploios si mai ales in perioada de primavara, cand se inregistreaza debite

mari, amplitudinea nivelului ajunge la valori cuprinse intre 2 si 4 m.

In mod obisnuit, scurgerea de primavara reprezinta peste 40 % din volumul total al

scurgerii anuale.

Scurgerea cea mai mica are loc in sezonul de iarna, reprezentand 9 – 10 % din

scurgerea anuala. In acest sezon se inregistreaza fenomenul de inghet, alimentarea raului

fiind asigurata din apa subterana.

De asemenea, o scurgere redusa se inregistreaza si toamna. Scurgerea raului are un

regim de scurgere puternic influentat de activitatile antropice.

Amenajarea hidrotehnica a contribuit la o evidenta regularizare a scurgerii in aval de

barajul lacului Izvoru Muntelui.

Fenomenul de inghet apare de regula in decada a 3-a a lunii decembrie, durata medie

56

a podului de gheata pentru raul Bistrita fiind de 25 zile.

Raul Bistrita (sectiunea Piatra Neamt – stabilita la iesirea din lacul Reconstructia) se

incadreaza in clasa a II-a de calitate (monitorizare trimestriala a indicatorilor RO1, GM2, MP3 si

N4), fiind indeplinite conditiile necesare pentru protectia ecosistemelor acvatice.

Paraul Cuiejdi care străbate municipiul de la nord la sud este regularizat în zona

oraşului, dar secţiunea regularizării şi deschiderea podurilor sunt subdimensionate.

Paraul Cuiejdiu, afluent de partea stanga a raului Bistrita, se incadreaza in clasa a II-a

de calitate (monitorizarea indicatorilor RO, GM si MP) si in clasa a III-a de calitate pentru

indicatorul N. Calitatea apei raului este influentata de poluarea exercitata de localitate prin

diverse titpuri de deseuri depuse pe maluri si prin evacuarile necontrolate de ape menajere

prin canalele pluviale. In concluzie, pe raul Cuiejdiu, aval de municipiul Piatra Neamt, nu sunt

asigurate conditiile pentru protectia ecosistemelor acvatice.

Lacul Batca Doamnei este situat la altitudinea 324,5 m in amonte de orasul Piatra

Neamt, cu orientare VE si cu afluentii Agarcia, Valea Mare, Doamna si Sarata si se

incadreaza in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii analizati – RO, N, GM si M5.

Determinarile calitative si cantitative ale componentelor biocenotice (fitoplancton si

zooplancton), releva o biodiversitate mare, fapt ce indica o stare de stabilitate (echilibru) a

ecosistemului si o calitate buna a apei. Din punct de vedere ecologic, lacul corespunde starii

ecologice bune, dar in urma inundatiilor sunt aduse din amonte deseuri care acopea malurile

sale, reprezentand o problema pentru comunitatea locala.

Din punct de vedere hidrogeologic, cercetarile efectuate in zona prin foraje in scopul

alimentarii cu apa a unor locuinte si unitati industriale au pus in evidenta principalele aspecte

hidrogeologice ale acestei zone. Astfel, din punct de vedere al potentialului hidraulic al

subteranului, in zona studiata au fost puse in evidenta urmatoarele formatiuni geologice

purtatoare de apa :

- depozitele aluvionare ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie;

- stratele de adancime, care apar la contactul dintre formatiunile cristaline si cele de flis.

2.6. Solul

Diversitatea factorilor locali, concretizati in multimea microreliefurilor, topoclimatelor,

biocenozelor si biotipurilor, ca si extremismul manifestarii unora dintre ei (declivitate

57

accentuata, exces de umiditate, duritate excesiva a substratului) contribuie la diversificarea

invelisului de sol, imprimandu-i acestuia caracterul de veritabil “mozaic” pedologic de

ansamblu, care ramane trasatura fundamentala a distributiei solurilor carpatice. In acelasi

timp, se particularizeaza printr-o dispozitie paralel – longitudinala a tipurilor de sol,

corespunzator directionalitatii NV-SE a zonelor structural-orografice.

In cadrul culoarului Bistrita se disting clasele argiluvisolurile (soluri brune argilo-iluviale,

pseudogleizate sau luvice) sau ale celor cambice (brun eu-mezobazice) de pe treptele

fluviatile de terase.

Argiluvisolurile – reprezinta clasa cea mai raspandita din punct de vedere zonal.

Conditiile pedogenetice ce au dus la formarea unui orizont - Bt – bine dezvoltat, se intalnesc

pe toate categoriile genetice de relief din regiune. Cele mai bune conditii de formare a

acestora se intalnesc pe culmile interfluviale, pe versantii sculpturali si pe podul

teraselormijlocii si superioare. Textura solului in orizontul Ap este nisipo-lutoasa, argilo-

lutoasa, predominand cea lutoasa si luto-argiloasa. Reactia solului - Ap – variaza de la

puternic acida pana la cea neutra, fiind din cauza antropica, prin fertilizare. Rezerva de humus

prezinta diferentieri, de valori mici, mijlocii si mari. Aici se intalnesc urmatoarele tipuri de

soluri :

- soluri brune, tipice si pseudogleizate ;

- soluri brunice luvice, tipice, pseudogleizate si erodate ;

- luvisoluri albice, tipice si pseudogleizate.

2.7. Biodiversitatea/Arii protejate

Pe raza Municipiului Piatra Neamt, exista zone de interes stiintific si turistic, care au fost

declarate oficial arii protejate potrivit Legii 5/2000 cum sunt:

- locul fosilifer Cozla, 10 ha;

- locul fosilifer Cernegura, 198,2 ha;

- locul fosilifer Pietricica, 39,5 ha;

- rezervatia naturala Dl. Vulpii, 2 ha.

In Neamt au mai fost propuse ca situri de importanta comunitara 7 arii naturale protejate

care indeplinesc criteriile pentru a fi incluse in reteaua “Natura 2000”, o retea ecologica de arii

naturale protejate la nivel european si care se supune reglementarilor a doua directive privind

58

conservarea pasarilor si a habitatelor naturale, a faunei si a florei salbatice.

In urma evalurii Agentiei Nationale de Protectia Mediului, lor li s-au mai adaugat doua

arii speciale de conservare, pentru protectia speciilor de pasari:

- lacul Pangarati;

- lacul Vaduri. Locul fosilifer Cozla

Din punct de vedere geologic zona în care este amplasată pădurea Cozla este

încadrată în unitatea flişului carpatic, în zona de tranziţie de la flişul marginal din Carpaţii

Orientali la zona Subcarpaţilor Orientali. Marginea externă a Carpaţilor este caracterizată

printr-o linie de încălecare de-a lungul căreia depozitele flişului acoperă în parte zona miocena

pericarpatica.

La alcătuirea depozitelor flişului iau parte depozite cretacice inferioare şi superioare,

paleogene şi niocene.

În cazul depozitelor s-au separat doua orizonturi:

- stratele de Bisericani cu o grosime de 250 - 300 m, formate din argile cenuşiiverzui,

cu lentile de marno-calcare sideritice iar la partea superioara strate de gresii cenuşiii, argile

negre nisipoase bituminoase;

- gresia de Lucacesti care formează un orizont de 5 -15m, format din gresie cărbunoasa

peste stratele de Bisericani.

Formarea masivului Cozla este legată de existenţa, cu 60 de milioane de ani în urma, a

Mării Oligocene, care a determinat, datorita mişcărilor orogenetice, o sedimentare de o variaţie

în care se observă următoarele orizonturi:

- orizontul gresiei de Lucăceşti (5 -15m);

- orizontul menilitelor inferioare şi al marnelor brute (20 - 25 m);

- orizontul şisturilor disodilice inferioare (60 -100);

- orizontul gresiei de Kliwa cu lentile conglomeratice, cu elemente verzi;

- orizontul menilitelor şi disodilelor superioare.

În marnele brune şi în şisturile disolitice inferioare s-a păstrat o bogată faună fosilă

reprezentată prin specii de peşti fosili, bivalve, izopode şi decapode. În aceasta zona, cercetări

importante au fost efectuate de către renumiţi paleontologi – I. Simionescu, M. Paucă şi M.

59

Ciobanu, care a publicat o interesantă monografie a acestei faune fosile.

M. Ciobanu, pe baza celor aproximativ 3980 de exemplare fosile descoperite, din care

descrie 102 specii de vertebrate si nevertebrate, arata ca Marea Oligocenă avea caracterul

unui bazin deschis, prezenta condiţii normale de temperatura, salinitate, lumină, oxigen,

identificând toate zonele biocenotice specifice marilor actuale, in Oligocen clima era tropicală

şi subtropicala. M. Ciobanu (1977) ajunge la următoarele concluzii privind compoziţia faunei

oligocene:

- Lamellibranhiate – 14 familii, 20 genuri, 24 specii;

- Gasteropode – 4 familii, 3 genuri, 4 specii;

- Arachnidae – 1 familie, 1 gen, 1 specie;

- Pisces – 26 familii, 44 genuri, 69 specii, din care 29 specii noi;

- Reptilia – 1 familie, 1 gen, 1 specie noua. 2.8. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG

Analiza atenta a situatiei actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG,

conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:

- pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local ce pot conduce la

aparitia unor problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei (aceste fenomene

se vor acutiza) ;

- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor ;

- lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetul local din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor ;

- subdimensionarea sau lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa

potabila pentru o parte din zonele cuprinse in intravilan ;

- subdimensionarea sau lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate

menajere si pluviale ;

- slaba implicare in revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism

practicate în prezent (odihnă şi recreere, turism montan, sporturi de iarnă, turism cultural,

turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni);




60


- lipsa unei trame stradale corect dimensionata pentru fluxurile actuale ;

- dezinteresul pentru descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in

exteriorul acestuia ;

- blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană a unor

terenuri disponibile în intravilan ;

- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni

cu caracter public.

Din punct de vedere economic este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba

cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici

limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din

punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.

Situaţia economică şi socială în Municipiul Piatra Neamt, ca urmare a crizei economice

este delicata, şi această situaţie va continua să evolueze negativ dacă nu sunt susţinute

proiecte ce reprezintă investiţii majore.

Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele motive:

- carenţa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activitătilor economice,

sociale, comerciale, de servicii în zonă ;

- posibilitatea de îmbunătătire şi diversificare a calificării locuitorilor din zonă sau din

localitătile învecinate va fi redusă ;

- nu vor mai exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite la bugetul

local ;

- lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa,

canalizarea ;

In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu

se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei

oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit

civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu

corespunzătoare. De asemenea, nereabilitarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a

apei menajere si a apei pluviale si/sau de distribuţie a apei potabile va avea in timp efecte

negative asupra sănătătii umane.

61

Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic General

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din

PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,

major=2, catastrofal=3)

Măsura prevăzută în

PUG

EFECTUL nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X Aer X Sol X

Sănătate X Riscuri naturale X

Schimbări climatice

X

Conservarea resurselor

X

Biodiversitate X Patrimoniu cultural si

istoric

X

Constientizarea

populatiei X

0 3 12 -

O data aprobat impreuna cu PUG-ul din care face parte, Regulamentul Local de

Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice

de urbanism in teritoriul considerat.

Capitolul 3

CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV

Analiza obiectivelor si a masurilor propuse nu a condus la identificarea unor situatii de

afectare semnificativa a componentelor de mediu.

Pentru proiectele de investitii noi si modificarea substantiala a celor existente, inclusiv

pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului

este obligatorie solicitarea acordului de mediu, conform Ordinului 863/2002 pentru aprobarea

62

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Proiectele ce pot avea efecte semnificative asupra mediului, datorita naturii, dimensiunii

si localizarii lor fac obiectul evaluarii impactului asupra mediului inainte de emiterea acordului

de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului, identifica, evalueaza si descrie in mod

corespunzator pentru fiecare caz in parte, efectele directe si indirecte ale proiectului asupra

urmatorilor factori: sanatatea umana, flora, fauna, sol, apa, aer, clima si peisaj, patrimoniu

cultural.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si

unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra

factorilor mentionati mai sus.

3.1. Calitatea apelor de suprafata

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, evoluţia calităţii apei râurilor şi

încadrarea în clase de calitate conform Ordinului nr.161/2006 este următoarea:

Raul Bistrita (sectiunea Piatra Neamt - stabilita la iesirea din lacul Reconstructia) se

incadreaza pe acest tronsonul după indicatorii chimici în clasa a I a de calitate, stare chimică bună

iar după elementele biologice în clasa a II a de calitate şi stare ecologică bună.

Secţiunea Piatra Neamţ - este stabilită la ieşirea din lacul Reconstrucţia şi

monitorizează cu frecvenţă trimestrială calitatea unui tronson de 18 km (Straja – Piatra

Neamţ).

Secţiunea se află pe firul amenajărilor hidroenergetice. Caracteristicile fizico–chimice

determinate sunt comparabile cu cele regăsite în secţiunea Frumosu, unele modificări care

apar datorându-se afluenţilor şi condiţiilor geologice specifice fondului natural.

În secţiunea Piatra Neamţ, frecvenţa de monitorizare a parametrilor biologici a fost

semestrială.

Conform Manualului de Operare, indicatorii biologici stabiliţi pentru secţiunea Piatra

Neamţ sunt fitoplancton şi zoobentos.

63

Tabelul 3.4. Date privind dinamica valorilor indicatorilor biologici din râul Bistriţa, în anul 2007, conspectul algofloristic şi lista speciilor organismelor zoobentonice.

Compoziţia taxonomică Secţiunea de control Bistriţa -

Piatra Neamţ

BACILLARIOPHYTA Achnanthes minutissima Kütz. fitoplancton; Cocconeis pediculus Ehr. fitoplancton; Cocconeis placentula Ehr. fitoplancton;

Cocconeis placentula var. euglypta (Ehr.) Cl. fitoplancton; Cyclotella comta ( Ehr.) Kütz. fitoplancton;

Cyclotella ocellata Pant. fitoplancton;

Cyclotella sp. fitoplancton; Cymbella ventricosa Kütz. fitoplancton; Diatoma elongatum var. tenue (Ag.) V.H. fitoplancton;

Diatoma vulgare Bory fitoplancton;

Didymosphaenia geminata (Lingb.) E.Schmidt fitoplancton; Fragilaria intermedia Grun. fitoplancton; Gomphonema intricatum var. pumilum Grun. fitoplancton; Navicula cryptocephala Kütz. fitoplancton; Navicula cryptocephala var. intermedia Grun. fitoplancton; Navicula hungarica var. capitata (Ehr.) Cl. fitoplancton; Navicula radiosa Kütz. fitoplancton; Nitzschia palea (Kütz.) W. Sm. fitoplancton; Nitzschia sp. fitoplancton; Surirella linearis W. Sm. fitoplancton;

Synedra tenera W. Sm. fitoplancton; Synedra vaucheriae Kütz. fitoplancton; PYRROPHYTA Chroomonas nordstedti Rosenberg fitoplancton;

Cryptomonas ovata Ehr. fitoplancton;

Peridinium cinctum Penad fitoplancton;

64

Tabelul 3.5. Lista speciilor de organisme zoobentonice şi distribuţia acestora în râul Bistriţa în secţiunea de control Bistriţa - Piatra Neamţ

Compoziţia taxonomică

GASTROPODA Ancylus fluviatilis (Müller) Mixas glutinosa (Müll.) Radix peregra (Müll.)

OLIGOCHAETA Enchytraeus albidus Nais simplex (Piguet)

HIRUDINEA Dina lineata Müller Erpobdella octoculata (L.) Glossiphonia complanata (L.) Haemopsis sanguisuga (L.)

CRUSTACEA Asellus aquaticus (L.) Racov. Rivulogammarus balcanicus Karaman

EPHEMEROPTERA Baetis rhodani (Pict.) Seratella ignita Jacob

TRICHOPTERA Cheumatopsyche lepida (Pict.) Hydropsyche pellucidula Curtis Hydropsyche siltalai Döhler

DIPTERA Chirotopus spp. Eukefferiella gracei (Edw.) Orthocladius spp. Polypedilum spp. Potthastia spp. Tipula lunulata Linné

65

Tabelul 3.6. Dinamica valorilor indicatorilor biologici din secţiunea Bistriţa – Piatra Neamţ de monitorizare a calităţii apei râului Bistriţa, în anul 2007

Tabelul 3.7. Abundenţa numerică (%) pe grupe taxonomice a fitoplanctonului, algelor bentonice şi macrozoobentosului din râul Bistriţa, în anul 2007

Grupa sistematică Piatra Neamţ FITOPLANCTON CYANOPHYTA CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA 88 PYRROPHYTA 12 CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA ALGE BENTONICE CYANOPHYTA BACILLARIOPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA MACROZOOBENTOS GASTROPODA 13,04 OLIGOCHAETA 8,70 HIRUDINEA 17,39 CRUSTACEA 8,70 EPHEMEROPTERA 8,70 ODONATA PLECOPTERA TRICHOPTERA 13,04 DIPTERA 30,43

Secţiunea de control Data

Fitoplancton Fitobentos Zoobentos Nr.

taxoni ex/l Nr. taxoni ex/m2 Nr.

taxoni ex/m2

Piatra Neamţ 16.04 18 1.035.000 15 498 15.08 15 415.500 17 668

Media 17 725.250 16 583

66

Tabel nr. 3.8. Dinamica valorilor indicelui saprob şi starea ecologică a apei râului Bistriţa, în anul 2007

Secţiunea de control

Data

Fitoplancton Zoobentos

Indice saprob

Clasa de calitate

Starea ecologică

Indice saprob

Clasa de

calitate

Starea ecologică

Piatra Neamţ

16.04 1,10 I foarte bună 2,09 II bună

15.08 1,26 I foarte bună 1,72 I foarte bună

Media 1,18 I foarte bună 1,91 II bună

Indicatorii grupelor RO (Regimul de oxigen), N (Nutrienţi), GM (Gradul de

Mineralizare), M (Metale) şi P (Poluanţi) au prezentat concentraţii medii anuale care s-au

încadrat în clasa I de calitate.

Substanţele prioritare/periculoase PP (Substanţe prioritar periculoase) , au înregistrat

pentru toţi indicatorii analizaţi valori care s-au încadrat în limitele standardelor de calitate,

evidenţiind o starea chimică bună.

Spectrul algoflorei planctonice însumează 25 de taxoni, din care:

BACILLARIOPHYTA-22 şi PYRROPHYTA-3. Numărul taxonilor scade din primăvară spre

vară, precum şi densitatea numerică (1.035.000 ex/l în aprilie la 415.500 ex/l în august).

Abundenţa numerică relevă dominanţa diatomeelor în proporţie de 88%. Bine

reprezentate numeric sunt speciile: Achnanthes minutissima, Cyclotella ocellata, Cyclotella

sp.,Diatoma elongatum var. tenue.

Speciile indicatoare de saprobitate au determinat un indice saprob în valoare medie de

1,18 corespunzător clasei I de calitate, nivel oligosaprob şi stării ecologice foarte bună.

Zoobentosul cuprinde următoarele grupe: GASTROPODA-3, OLIGOCHAETA-2,

HIRUDINEA-4, CRUSTACEA-2, EPHEMEROPTERA-2, TRICHOPTERA-3 şi DIPTERA-7. Din

totalul de 23 taxoni, doar 2 sunt sensibili la modificările factorilor de mediu. Numărul taxonilor

zoobentonici înregistrează o creştere redusă din primăvară spre vară. Acelaşi sens de evoluţie

semnalăm şi în ceea ce priveşte dezvoltarea cantitativă a organismelor zoobentonice, de la

498 la 668 ex/m2.

Referitor la abundenţa numerică a macronevertebratelor bentonice, dipterele

inregistrează valori de 30,43 %, hirudineele 17,39 %, gastropodele şi trihopterele proporţii

67

egale de 13,04 %, iar oligochetele, crustaceele şi efemeropterele valori de 8,70%. Dintre

speciile dominante menţionăm: Dina lineata, Eukiefferiella gracei, Rivulogammarus

balcanicus, Seratella ignita.

Indicele saprob mediu de 1,91 include secţiunea în clasa a II-a de calitate, indicând o

stare ecologică bună.

Notă:

Analiza calitativă a râului Bistriţa s-a realizat pe baza datelor din Raportul anual de mediu

pe anul 2007-APM – Neamţ.

Pâraul Cuiejdiu afluent de partea stanga a raului Bistrita, se incadreaza in clasa a II-a

de calitate (monitorizarea indicatorilor RO, GM si MP) si in clasa a III-a de calitate pentru

indicatorul N. Calitatea apei pârâului este influentata de poluarea exercitata de localitate prin

diverse tipuri de deseuri depuse pe maluri si prin evacuarile necontrolate de ape menajere prin

canalele pluviale. In concluzie, pe raul Cuejdiu, nu sunt asigurate conditiile pentru protectia

ecosistemelor acvatice.

Lacul Batca Doamnei se incadreaza in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii

analizati – RO, N, GM si M1. Elementele biologice de calitate privind compoziţia taxonomică,

densitatea, abundenţa componentelor biotice analizate, cât şi cele chimice, indică o stare

ecologică bună a ecosistemului (conform Raportului privind starea mediului în judeţul

Neamţ - anul 2006), dar in urma inundatiilor sunt aduse din amonte deşeuri, care acopera

malurile sale, reprezentand o problema pentru comunitatea locala.

3.2. Calitatea apelor subterane

Apa subterană este folosită ca sursa de alimentare cu apă menajeră fie in sistem

centralizat (retea centralizata de distributie), fie in sistem individual, pentru diferite unitati

economice şi industriale dar si pentru locuinţele din zonă.

Poluarea apelor subterane poate fi datorata, în principal, de subdimensionarea/lipsa

sistemului de canalizare sau uzura acestuia.

Lipsa/subdimensionarea reţelelor de canalizare pluvială face ca apele pluviale de pe

68

versanti si platformele drumurilor din zonă să se infiltreze la nivelul solului şi să ajungă în

apele subterane.

3.3. Calitatea aerului

Calitatea aerului în Municipiul Piatra Neamt poate fi influenţată din cauza emisiilor de pe

platformele şi unităţile industriale din municipiu, cât şi din cauza traficului rutier intens

desfăşurat pe arterele rutiere.

Surse de poluare atmosferică pot proveni din:

- traficul rutier desfăşurat pe arterele rutiere;

- emisii specifice aşezărilor umane;

- emisii datorate activităţilor industriale desfăşurate.

Surse de poluanţi atmosferici ce trebuiesc luate în considerare sunt:

- sursele provenite din activităţile desfăşurate în zonele destinate activitatilor industriale,

depozitelor si serviciilor. Poluatii principali asociati acestor surse pot fi: pulberi, gaze de ardere

(CO, NOX, SO2).

- sursele specifice aşezărilor umane, şi anume: arderea combustibililor solizi (lemne,

deşeuri lemnoase, deşeuri agricole), arderea gazelor, în sisteme casnice de încălzire, de

prepararea apei calde menajere şi de prepararea hranei în unele imobile, creşterea păsărilor şi

animalelor în gospodării individuale, culturi vegetale, traficul rutier local şi de tranzit. Poluanţii

principali asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de oxizi de azot (NO, NO2), oxizi de carbon

(CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuşi organici volatili şi condensabili, metale.

3.3.1. Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de

mediu in Municipiul Piatra Neamt

Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului respirator.

Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor afectate de poluare,

dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice este

necesara cunoasterea starii de calitate a mediului.

Calitatea aerului este una din conditiile esentiale ale calitatii vietii populatiei. In

Municipiul Piatra Neamt s-a monitorizat calitatea aerului atmosferic la doua tipuri de statii si

69

anume:

JUDEŢ Neamţ

Substanţa poluantă acidifiantă

U.M.

Variaţia concentraţiei anuale

CMA prot. sanatatii

Prag evaluare

Frecvenţa depăşirii CMA ( % )

Valoare Maximă zilnica

Valoare medie anuala

zi an Sup.

Inf.

Piatra Neamţ (Staţie fond)

SO2 µg/m3 23 1 125 75 50 -

NO2 µg/m3 52 19,5 - 40 32 26 -

NH3 mg/m3 83,3 0,0189 0,100 - - - -

Concentraţii ale pulberilor în suspensie determinate în zona Piatra Neamţ

Pulberi in suspensie

UM

CMA pentru protecţia sanatatii

Frecvenţa depăşirii CMA 24 ore ( % )

Valoare medie anuala

Valoare maxima 24 ore

Media anuala

24 ore

PM 10

Piatra Neamţ

54,16 141,84 µg/m 3 40 50 49,46

PM 2,5 - - - - - -

- la statiile orasenesti de fond amplasate la periferia orasului, si anume la Statia Meteo,

s-au efectuat masuratori ale concentratiilor urmatorilor indicatori: NO2 -19,5 µg/m3, NH3 –

0,0189 mg/m3, SO2 – 1 µg/m3, neinfluentate direct de trafic sau de surse industriale. Pentru

anul 2007 se constata în zona Piatra Neamţ menţinerea concentraţiilor la valori de acelaşi

ordin de mărime pentru poluanţii analizaţi.

- la statia de trafic amplasata la Statia de salvare Piatra Neamt s-a analizat indicatorul

pulberi în suspensie PM10 efectuandu-se masuratori zilnice, generate de traficul rutier,

jumatate din ele depasind CMA (50µg/ m3).

Variaţia indicatorilor de aciditate pentru zona Piatra Neamţ

70

Judet Neamţ Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)

Emisie 2005 33,211 8954,083 32,803

3.4. Calitatea solului

Diversitatea factorilor locali, concretizati in multimea microreliefurilor, topoclimatelor,

biocenozelor si biotipurilor, ca si extremismul manifestarii unora dintre ei (declivitate

accentuata, exces de umiditate, duritate excesiva a substratului) contribuie la diversificarea

invelisului de sol, imprimandu-i acestuia caracterul de veritabil “mozaic” pedologic de

ansamblu, care ramane trasatura fundamentala a distributiei solurilor carpatice. In acelasi

timp, se particularizeaza printr-o dispozitie paralel – longitudinala a tipurilor de sol,

corespunzator directionalitatii NV-SE a zonelor structural-orografice.

Prin apariţia HG 1408/19.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a

poluării solului şi subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare şi

evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi

stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic.

3.5. Zgomotul şi vibraţiile

Principalele surse de zgomot de pe teritoriul Municipiului Piatra Neamt sunt:

• activitatile industriale;

• traficul rutier/feroviar ce se desfăşoară in cadrul Municipiului;

Pentru determinarea pulberilor sedimentabile s-au efectuat masuratori lunare in

punctele Ciritei si Gara, inregistrandu-se depasiri ale CMA (17mg/m2/luna), in special pe

arterele rutiere care preiau traficul greu si sunt afectate de traficiul feroviar. De asemenea s-a

determinat continutul de Pb si Cd din pulberile sedimentabile, colectate de la statiile de trafic.

Emisiile de metale grele

Deoarece cea mai mare parte din industria poluanta este inchisa sau aproape inchisa

iar agentii economici existenti care gestioneaza gaze cu efect de sera isi desfasoara

activitatea in afara orasului, se tinde pe viitor spre dezvoltarea de noi activitati economice

nepoluante, astfel incat Piatra Neamt sa redevina oraselul frumos si nepoluant.

71

• activitatile specifice aşezărilor umane.

In anul 2005 s-au efectuat determinari ale nivelului de zgomot in principalele intersectii

din municipiul Piatra Neamt (31 de puncte × 5 masuratori / an = 155 indicatori), urmand ca

pana in anul 2012 sa fie intocmita o Harta de zgomot.

Punctele de monitorizare au fost stabilite pentru a evalua impactul traficului rutier

asupra mediului şi implicit a factorului uman. Condiţiile în care s-au efectuat măsurătorile

au fost alese pentru a minimiza influenţa factorilor care pot influenţa propagarea

sunetului (tipul sursei, distanţa de la sursă, absorpţia atmosferică sau terestră, vântul,

temperatura, umiditatea, reflexia pe diferite supafeţe).

72

ZONA (punct de masura)

Sursa de poluare

Nivel mediu de zgomot echivalent masurat, dB (A)

Nivel zgomot echival. admis dB (A)

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Intersectia Petrodava

Trafic rutier 72,4 70,5 71,025 69,53 72 70

Intersectia Pietricica

Trafic rutier 66,1 70,175 69,58 69,93 70

Intersectia Hotel Ceahlau

Trafic rutier 65,9 71,6 66,95 68,65 69,58 70

Intersectia Orion

Trafic rutier 69.7 67,33 73,53 76,35 75,23 85

Intersectia Gara

Trafic rutier+ feroviar

68,3 71,9 74,5 74,7 85

Intersectia Pod Caprioara

Trafic rutier+ feroviar

74,8 72,43 74,38 75,05 85

Intersectia Spital

Trafic Rutier 74,3 71,1 70,92 72,33 72,98 85

73

Se constata depasiri ale nivelului maxim admis prevazut de STAS 10009-1988 in

intersectiile cu trafic intens mai ales in orele de varf.

Pentru aprecierea nivelului de zgomot in parcuri si zone de recreere si odihna s-au facut

masuratori si s-a constatat o depasire cu 100 % a nivelului de zgomot echivalent admis

conform STAS 10009-1988.

Intrucat APM Neamt nu dispune de un sistem de monitorizare automata a nivelului

poluarii aerului si a zgomotului in principalele intersectii ale orasului, 24 din 24 de ore, dotarea

existenta fiind depasita, se impune achizitionarea si montarea unor astfel de echipamente in

viitorul apropiat. Municipiul Piatra Neamt, prin Agentia pentru Protectia Mediului, a procurat

doua statii de monitorizare a radioactivitatii mediului prin implementarea proiectului cu

finantare Phare, “Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a

radioactivitatii mediului”, derulat de MMGA, amplasate in fata sediului APM si pe Vf. Toaca din

masivul Ceahlau. Aceste staţii fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a

Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia

Mediului. În conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 1978/19.11.2010, la S.S.R.M.

Piatra Neamţ este executat un program standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor

de mediu corespunzător unei staţii cu program de 11 ore/zi şi un program special de

monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu din zonele de explorare minieră a

zăcămîntului de uraniu din judeţul Neamţ (zonele Tulghes-Grinţieş şi Bicazu-Ardelean

Telec). La S.S.R.M. Ceahlău Toaca se execută un program standard corespunzător unei staţii

cu program de 24 ore/zi, program adaptat pentru o staţie de munte.

Deoarece transportul rutier este responsabil de poluarea mediului pe arterele de

circulatie importante (fonica si emisii de gaze cu efect de sera: oxizi de azot, monoxid de

carbon, plumb, fibre de azbest, nocive pentru sanatatea populatiei), au fost propuse de catre

autoritatile locale unele masuri administrative ca de exemplu: schimbarea unor trasee de trafic

greu, plantatii de aliniament, o zona verde intre carosabil si trotoare care sa protejeze pietonii

de inhalarea directa a gazelor de esapament, descongestionarea traficului in zona centrala a

orasului prin crearea conditiilor de utilizare a centurilor ocolitoare (Centura Fermelor),

infiintarea unei piete de gross care sa fluidizeze soseaua de centura in zona pietei centrale,

inlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice.

74

Prin aceste masuri se apreciaza ca nivelul de zgomot poate fi redus, deoarece nivelul

zgomotului în exterior scade pe măsură ce distanţa de la sursa sonoră creşte, datorită

distribuţiei energiei sonore pe o suprafaţă mai mare, şi absorbţiei terestre ş atmosferice.

Concluzii privind zgomotul ambiental:

- determinările sonometrice efectuate în anul 2005, în principalele intersectii rutiere din

Municipiu au evidenţiat depăşiri ale valorilor limită admise în STAS 10009-88;

- reducerea nivelului de zgomot la care este expusă populaţia poate fi realizată prin

implementarea unor măsuri de reducere a nivelului de zgomot la sursă, pe traseul de

propagare al undelor sonore sau la receptor.

3.6. Starea florei si faunei

Marea diversitate a cadrului natural, alături de modificările petrecute în decursul erelor

geologice, a determinat perenitatea unor elemente de floră, vegetaţie şi faună.

Fauna este foarte variată, graţie multitudii biotopurilor întâlnite. Dintre speciile de fauna

prezente în Municipiul Piatra-Neamţ şi împrejurimi pot fi amintite mamiferele de talie mică

(veveriţa, bursucul, iepurele, şoarecele, dihorul, nevăstuica, vulpea). Speciilor de mamifere li

se adaugă şi numeroase specii de păsări, dintre care: coţofana, sticletele, piţigoiul,

ciocănitoarea, gaiţa, cioara, cucuveaua, rândunica, lăstunul, pupăza, ciocârlanul, scatiul, etc.

Dată fiind distanţa mică faţă de oraş şi prezenţa frecventă a turiştilor sau localnicilor aceste

specii sunt prezente doar în căutarea hranei sau în pasaj.

În apele Bistriţei şi Cuejdiului se întâlnesc specii de peşti mici (mreană, boiştean,

porcuşor, etc.), iar în lacul de acumulare de la Bâtca Doamnei - din ce în ce mai rar - păstrăv,

clean, şi ştiucă.

Flora prezentă în Municipiul Piatra-Neamţ şi împrejurimi este destul de bogată şi

variată. În pădurile din jur se întâlnesc în general conifere (brad, molid şi pin) şi foioase (fag,

mesteacăn, carpen, stejar, cireş, măr, plop) dar şi arbuşti (corn, măceş, alun, etc.), alături de

numeroase de graminee si alte specii caracteristice zonei de stepă.

Vegetaţia actuală reprezintă aspectele vegetaţiei naturale, precum şi ecosistemele

fragmentare instalate în urma intervenţiei omului în timp.

75

3.7. Situaţia economică şi socială Scăderea producţiei industriale în perioada de după anul 1990 a dus la disponibilizarea

unui număr foarte mare de angajaţi din Municipiul Piatra Neamt şi din celelalte localităti ale

judeţului Neamt. Un număr important de societăţi comerciale din Piatra Neamt au dat faliment

datorită reducerii pietei de desfacere a produselor finite. In această conjuctură o parte a forţei

de muncă a fost preluata de societăţile de servicii din turism şi de societăţile profilate pe

comerţ.

In contextul actual al crizei economice tot mai multe societăţi comerciale intră în

faliment iar numărul de şomeri este în continuă creştere.

3.8. Starea de sanatate a populatiei

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de

mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o

perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea

aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de

orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea

populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic;

stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile, sistemele

individuale de încălzire şi sursele industriale.

Substanţele poluante, odată ajunse în troposferă, se menţin o perioadă variabilă de

timp, de la câteva zile până la câţiva ani, în funcţie de reactivitatea lor şi de condiţiile meteo

dând naştere la numeroase reacţii chimice.

Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la

concentraţii ridicate devenind letal (în incinte închise). Expunerea la concentraţii ridicate de

monoxid de carbon produce cefalee, oboseală, pierderea cunoştinţei. Dupa oxidare la bioxid

de carbon, CO devine gaz cu efect de seră.

Oxizii de azot provin din procesele de ardere şi din transportul auto, în special diesel, în

76

condiţii de accelerare şi la viteze ridicate. Oxizii de azot se menţin în atmosferă timp de câteva

zile. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât cel al

monoxidului de azot.

Oxizii de sulf provin din sistemele de încălzire (cu excepţia celor pe baza de metan),

turnătorii, rafinării, fabrici de acid sulfuric, şi în mică măsură de la motoarele diesel. Oxizii de

sulf produc iritarea ochilor, gâtului, sistemului respirator. Expunerea la concentraţii mari timp

de câteva minute poate provoca constricţia bronhiilor. Persoanele în vârstă şi cele cu

probleme respiratorii deja existente sunt primele afectate de poluarea cu SO2. Compuşii bogaţi

în sulf ajunşi în atmosferă funcţionează ca substrat pentru cloroflorocarburi, ducând la

afectarea stratului de ozon stratosferic.

Ozonul troposferic este o substanţă poluantă secundară, formarea sa depinzând de

prezenţa altor poluanţi: oxizii de azot şi hidrocarburile. Este un gaz puternic iritant, ce poate

provoca distrugerea ochilor şi a aparatului respirator. Ca rezultat al expunerii pe o perioadă de

două ore la o concentraţie mai mare de 2000 micrograme/mc, poate produce oboseala

accentuata si lipsa de coordonare.

Hidrocarburile provin din arderea incompletă, industria petrochimică, transportul şi

stocarea produselor petrochimice, transportul auto. Vehiculele reprezintă principala sursă de

poluare cu hidrocarburi. Hidrocarburile se menţin în atmosferă până la trei ani. Unele dintre

ele, (benzen, toluen, xilen, benzo-a piren, benzo-a antracen) sunt puternic cancerigene.

Hidrocarburile aciclice şi aliciclice, la concentraţii mai mari de 500 ppm, provoacă iritarea

mucoasei şi asfixia.

Pulberile sunt stabile în atmosferă de la câteva minute până la câteva zile, în funcţie de

dimensiunile lor şi de proprietăţile stratului atmosferic. Dacă ajung direct în stratosferă acestea

pot circula în jurul globului timp de câţiva ani, cu efecte considerabile asupra climatului.

Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de

10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 µm (micronice şi submicronice –

PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane, datorită

faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm se reţin, în cursul

respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu

dimensiuni de sub 10 µm pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun.

Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea

77

ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea

capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene

favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.

În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor

cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice cancerigene,

cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul,

benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa PAH, ia naştere în

principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se volatilizează la temperaturile

ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în suspensie. Prezenţa în aer a acestei

substanţe recunoscute ca având efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer

pulmonar.

Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele

care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.

Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice,

chimice şi fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări

insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândirea

unor afecţiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de

persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):

- bolile bacteriene

- febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combătută

prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală:

- dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale

de deshidratare;

- holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate

reapărea, chiar pe arii extinse.

- bolile virotice

- poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare;

- hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nu

78

doar prin contactul cu omul bolnav.

- boli parazitare

- lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;

- strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman;

- tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat);

- fascioloza sau distomatoza.

Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:

- intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant);

- intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric);

- intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie,

anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene

(produce malformaţii la făt);

- intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea

eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;

- intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la tulburări

metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli;

- intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale;

- intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii

poluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu

nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în

concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.

De asemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea

microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţi

existente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şi

utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având în

vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor

publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către Direcţia de Sănătate

Publică Neamt.

79

Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural

din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile),

deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii -

demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la

epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi

eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Depozitele

vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu,

neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenţiale de

risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni.

Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane

„recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate

factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care

proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi

contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale

depozitate pe rampe.

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite

substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane.

Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea

necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort

pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea

sănătăţii.

Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei

În aglomerările umane, zgomotul face parte din ambianţa comună, influenţând populaţia

într-o măsură din ce în ce mai mare datorită creşterii continue a nivelului de zgomot. Efectele

nocive ale zgomotului afectează o mare parte a populaţiei contemporane, îndeosebi a celei

urbane, emisiile surselor sonore fiind situate printre cele mai importante pentru epoca actuală.

Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20000 vibraţii pe secundă şi cu o

intensitate între 0 şi 120 dB. Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30

80

şi 60 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta fiind fondul

sonic normal. Sunete de 130 decibeli provoacă senzaţia de durere, iar la 150 decibeli

zgomotul este insuportabil.

Zgomotul nu are numai o acţiune patologică specifică asupra organului auditiv,

provocând pierderile temporare sau permanente ale acuităţii auditive, dar poate să exercite un

anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoacă modificări ale echilibrului

fiziologic al organismului; simptomul general este o senzaţie de oboseală, de slăbiciune.

Tulburările pot duce la ameţeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mâncare,

anemie. Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului

cardiac, a ritmului respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale

timpanului, diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri poluarea fonică ridică nivelul

stresului în timpul zilei, provoacă insomnii şi poate conduce chiar la atacuri de inimă.

Capitolul 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea

mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana

armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale

privind protectia mediului.

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a

regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat,

mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor

zonei; si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/

aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi

programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană, apa, solul / utilizarea terenului,

biodiversitatea, populaţia, managementul deşeurilor, infrastructura rutieră/ transportul, peisajul.

81

Factor de mediu Probleme relevante privind mediul din zona PUG Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:

- poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente (emisiile din zonele industriale); - poluarea atmosferica datorata traficului rutier (traficul de tranzit, lipsa locurilor de parcare, cresterea numarului de autoturisme, parc auto invechit, etc); - sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone ; - poluarea atmosferica datorata prepararii agentului termic si a apei calde menajere (randamente mici la producere, lipsa automatizarii punctelor termice, grad avansat de uzura a retelelor de distributie); - poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate).

Apa Calitatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte: - subdimensionarea/grad de uzura avansat sau in unele cartiere lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila; - subdimensionarea/grad de uzura avansat sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale; - folosirea in cadrul unor gospodarii individuale din zonele unde nu exista retea de alimentare cu apa a panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa, a carei potabilitate variază în funcţie de distanţa de sursele de poluare; in aceste cazuri asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a lipsei monitorizarii calităţii apei din aceasta sursa; - evacuarea apelor uzate in zonele lipsite de retelele de canalizare prin bazine vidanjabile, fose septice, WC uscate, sau alte sisteme locale; - evacuarea apelor pluviale provenite in receptorii naturali fara o prealabila preepurare.

Solul Calitatea solului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: - depuneri de pulberi datorită circulaţiei rutiere şi a activităţilor industriale din Municipiu ; - folosirea îngrăşamintelor în zona cu terenuri agricole; - infiltraţii la nivelul solului a apelor uzate menajere provenite din : gospodariile individuale din zonele lipsite de canalizare; - infiltraţii la nivelul solului cu ape pluviale potential contaminate provenite de pe platformele drumurilor.

Zgomot Sursele de zgomot pot fi: - activitatile industrială existente; - traficul rutier ce se desfăşoară pe arterele din cadrul Municipiului; - traficul feroviar; - activitatile specifice aşezărilor umane.

Sanatatea populatiei

Efectele asupra starii de sanatate a populatiei pot fi generate de: - funcţionarea unitatilor cu profil industrial de pe teritoriul administrativ al Municipiului Piatra Neamt; - subdimensionarea sau lipsa in unele zone a sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila; utilizarea in aceste zone ca apă potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc; - subdimensionarea sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale; - amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea principalelor artere de circulatie; - incapacitatea arterelor de circulatie de a prelua fluxurile de circulatie generate (mai ales in orele de varf sau la sfarsitul saptamanii, cu aparitia ambuteiajelor si implicit a

82

cresterii timpilor de stationare in trafic ce genereaza cantitati mari de gaze); - parc auto invechit; - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din gospodariile individuale.

Biodiversitate/arii naturale protejate

Afectarea biodiversitatii/arii naturale protejate poate fi generata de: - modificarea suprafetelor biotopurilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in faza de executie, cat si in cea de functionare); - pierderi si modificari de habitate; - modificari/distrugeri asupra populatiilor de plante; - impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse petroliere sau alte substante cu potential poluator care ar determina scaderea productivitatii biologice.

Mediul social si economic

In Municipiul Piatra Neamt, se impun masuri urgente în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe locuitorii Municipiului Piatra Neamt, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiţii; - dezafectarea societătilor industriale necesita găsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă; - necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii; - ponderea redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc).

Gospodaria deseurilor

La nivelul gospodariei de deseuri: - necesitatea eliminarii depozitarii necontrolate a deseurilor.

Peisajul Efecte asupra peisajul pot proveni din: - slaba dezvoltare sau gradul de imbatranire al dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi retelele tehnico-edilitare, dar si dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi ; - dezinteresul populatiei fata de mediul inconjurator, cu implicatii si asupra peisajului prin: depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din gospodariile individuale (deseuri menajere, dejectii animale, etc).

Infrastructura rutiera/ transport

La nivelul infrastructurii s-au identificat urmatoarele probleme: - necesitatea separarii traficului de tranzit de cel local (ocolitoare); - stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre; - lipsa locurilor de parcare.

Factorii climati La nivelul factorilor climatici: - emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a timpilor de stationare in trafic, a parcului auto invechit, a cresterii numarului de autovehicule; - sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone; - pierderile de energie prin nereabilitarea termica a locuintelor; - noxele rezultate din procesul de preparare al agentului termic si a apei calde menajere (randamente scazute la producerea agentului termic, grad avansat de uzura a retelelor de agent termic primar si secundar); - noxele rezultate din activitatile industriale; - lipsa de responsabilitate a populatiei si lipsa de preocupare pentru protejarea mediului inconjurator.

83

Modul in care problemele enumerate se inscriu in problematica actuala de mediu

stabilita la nivel national prin Anexa 1 la Planul National de Actiuni pentru Protectia Mediului

(PNAPM).

01. Calitatea necorespunzatoare a aerului

Poluarea aerului datorita traficului rutier

Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale

unor unitati industriale

01.7 Poluarea accentuata a aerului datorita lipsei/diminuarii suprafetei spatiilor verzi

amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate)

03. Cantitatea si calitatea necorespunzatoare a apei

Cantitatea si calitatea necorespunzatoare a apei potabile

Asigurarea partiala si necorespunzatoare cu apa potabila a oraselor

Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in unele zone locuite

03.2 Poluarea apelor de suprafata

03.2.1 Evacuarea apelor uzate insuficient epurate

03.2.6 Sisteme de canalizare vechi, insuficiente si statii de epurare neperformante in

mediul urban

03.2.7 Starea degradata a sistemelor de canalizare existente

03.2.8 Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate

06. Poluarea solului si a apelor subterane

06.4 Poluarea solurilor datorita emisiilor in atmosfera de prafuri si pulberi in suspensie

cu continut de SO2 si metale grele

06.6 Poluarea solului cu metale grele datorita traficului rutier

07. Degradarea mediului natural si construit

07.1 Afectarea habitatelor naturale prin activitati antropice

07.2 Afectarea ariilor protejate de activitati antropice

07.9 Modificarea folosintei terenurilor naturale sau agricole in terenuri pentru constructii

08. Urbanizarea mediului

08.1 Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si peri-urbane

08.3 Insuficienta spatiilor de parcare

08.4 Absenta delimitarii zonelor rezidentiale de cele industriale

84

08.5 Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

10. Poluarea mediului datorata activitatilor de transport

10.3 Reabilitarea cailor rutiere intra si inter urbane fara (sau insuficient) reabilitarea

sistemelor de colectare a apelor pluviale (pante, rigole, guri de receptie, retele de

canalizare pluviala)

10.4 Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct

de vedere al emisiilor de noxe in atmosfera si al tonajului depasit

10.5 Promovarea sistemelor alternative de transport

11. Degradarea mediului datorita turismului si agrementului

11.1 Absenta managementului in dezvoltarea si controlul activitatilor turistice si de

agrement

11.2 Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-

sanitar, al gestiunii deseurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer

liber

11.6 Lipsa marcajelor turistice in zonele montane

15. Educatia ecologica

15.1 Educatie ecologica deficitara la toate nivelele

15.7 Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea factorilor de mediu

Capitolul 5

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL SAU COMUNITAR CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL CUM S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATI DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) – Consiliul European

de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila (numita

SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare propunerile Summit-

ului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg (2002). A fost corelata cu

strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD cele legate de dimensiunea sociala

si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia asupra tendintelor nedurabile cu privire la

schimbarile climatice si utilizarea energiei care ameninta sanatatea publica, saracia si

excluderea sociala, managementul resurselor naturale, pierderile la nivelul biodiversitatii,

85

utilizarea terenului si transportului.

Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct de

dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si consumul

durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile dezvoltarii durabile.

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi

legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:

- echilibrarea structurii spatial urbane;

- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;

- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;

- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;

- noi parteneriate in planificare si implementare.

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

86

Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUG

Aspect de mediu

Obiective de mediu Tinte Indicatori

Populatia si sanatatea umana

Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane

- reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente

- crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi

- reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto

- asigurarea unui management corespunzator al deseurilor

- reducerea poluarii fonice datorate traficului auto

- realizarea de perdele vegetale de protectie - crearea de locuri de munca - dezvoltarea activitatii economice - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei

Numar de locuri de munca Indicatori economici specifici activitatii Venituri la bugetul local Echipamente tehnico-edilitare Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol)

Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei

- asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric - cresterea responsabilitătii publicului fată de mediu - imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale - punerea in valoare si protectia peisajului - reglementarea modului de construire - separarea traficului de tranzit de cel local (crearea conditiilor de utilizare a centurilor ocolitoare - Centura Fermelor) - stabilirea unui sistem de organizare a

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Lucrari de modernizare a infrastructurii

87

circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care trebuie sa se situeze in limitele nivelului de serviciu “C” care permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre - identificarea unor terenuri, in apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcaje - extinderea retelei de transport public de calatori si crearea conditiilor in cadrul sistemului de organizare a circulatiei pentru mijloacele de transport public (benzi proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc)

Mediul economic si social

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru crearea de locuri de munca

- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii

Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului

Solul Limitarea impactului negativ - implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru intregul teritoriu administrativ al Municipiului Piatra Neamt; - reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deseurilor atat in cadrul unitatilor industriale/economice, asociatiilor de locatari, cat si in cadrul locuintelor individuale - reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat - reducerea poluării solului prin reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate menajere si a celor pluviale - reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor - remedierea zonelor afectate de poluări accidentale - reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere - reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice

Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

88

Biodiversitate/Flora si fauna

Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei

- respectarea legislatiei in vigoare - respectarea indicatorilor urbanistici

Modul de respectare a legislatiei in vigoare referitoare la amenajarea spatiilor verzi si la ariile naturale protejate Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere şi industriale

- creşterea numărului de populaţie care să beneficieze de infrastructura de apă/canal

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii

- reabilitarea sistemelor de colectare, transport si de tratare a apei

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate in zonele deficitare

- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apei

- staţii de epurare moderne pentru apele uzate industriale

- modernizarea reţelelor de canalizare existente şi realizarea de reţele noi de canalizare

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă, apă industrială şi ape uzate

Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor Reabilitarea, modernizarea si extinderea retelelor apa-canal

Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului

- minimizarea impactului asupra calitatii aerului - monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer - introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanti - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin marirea eficientei energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie - crearea, reabilitarea si extinderea

Lucrari de modernizare a infrastructurii Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului

89

suprafetelor ocupate de spatii verzi - reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto

Zgomotul si vibratiile

Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de semaforizare în intersecţii

- crearea liniei de centură - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale

sau tronsoanelor intens circulate - implementarea unor măsuri tehnice la

nivelul surselor de zgomot - reducerea nivelului de zgomot rezultat în

urma desfăşurării unor activităţi productive sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite

- realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute

Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori

Factorii climaticii Limitarea emisiilor de poluanti - modernizarea infrastructurii rutiere - extinderea si modernizarea sistemului de

colectare a apelor uzate menajere si a celor pluviale

- reabilitarea unitatilor de producere a agentului termic si a apei calde menajere - prevederea acestora cu instalatii moderne si eficiente de ardere

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Indicatorii de calitate ai aerului care sa permita evaluarea calitatii acestuia in raport cu prevederile legale

Peisajul Crearea unui peisaj adecvat - intretinerea spatiilor verzi - reabilitarea cladirilor cu valoare istorica - exinderea/modernizarea retelelor de

alimentare cu apa - extinderea/modernizarea sistemelor de colectare, tratare si evacuare apelor uzate

Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

90

Capitolul 6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului 195/2005 privind

protectia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.

114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de

mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a zonei.

Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in

mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si

evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau

program.

In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor

planului avute in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa altereaze un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,

pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului Actualizarii Planului Urbanistic General s-au stabilit

sase categorii de impact, prezentate mai jos.

91

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Neutru Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau nici un efect Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de

mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului prin

implementarea proiectului:

Factor/Aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii

POPULATIA SI SANATATEA UMANA

Criteriile de evaluare a impactului datorita implementarii proiectului au luat in considerare formele de impact socio-economic pentru urmatoarele domenii: - forţa de muncă ; - legături sociale şi calitatea vieţii ; - acces ; - economie ; - protecţia comunităţii ; - efectele socio-economice după implementarea proiectului; - terenuri, infrastructură ; - măsuri de diminuare ; - gestionarea impactului.

Implementarea proiectului analizat va determina aparitia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio-economic prin absortia de forta de munca disponibilizata in prezent. Proiectul va avea şi un efect negativ datorită aportului de poluare adus de relocarea si extinderea activităţi industriale. Formele de impact care pot fi relevante pentru populatie sunt cele referitoare la calitatea aerului, nivelului de zgomot si implicit starea de sanatate.

MEDIUL URBAN INCLUSIV INFRASTRUCTURA RUTIERA

Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, fauna, ş.a.)

Implementarea planului implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere şi modernizarea acesteia, prin masuri de reorganizare a circulatiei si/sau largirea strazilor, reamenajarea si echiparea cu instalatii de semaforizare a intersectiilor importante, realizarea de trasee ocolitoare, sistematizarea trecerilor de pietoni.

92

MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL

Criteriile de evaluare a impactului datorita implementarii proiectului a luat in considerare formele de impact socio-economic pentru urmatoarele domenii : - forta de munca ; - legaturi sociale si calitatea vietii ; - efecte socio-economice dupa

implementarea proiectului ; - masuri de diminuare si gestionare a

impactului.

Implementarea proiectului analizat va determina aparitia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio-economic prin absortia de forta de munca disponibilizata in prezent.

SOLUL - surse potentiale de poluare a solului pe

durata constructiei obiectivelor de investitii si pe durata de viata a proiectelor ;

- suprafete de sol afectate si natura acestor poluanti ;

- posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor.

Implementarea proiectului nu va duce la producerea de forme diverse de impact asupra solului (fizic, mecanic, chimic si biologic). Proiectul prevede un plan de management al deşeurilor.

BIODIVERSITATEA/FLORA SI FAUNA

- modificarea incadrarii functionale ; - pierderea de habitate – suprafete ocupate cu constructii ; - traficul rutier ; - activitatile antropice.

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităţii: direct, indirect, parţial, ireversibil, prin: - prezenta santierelor afecteaza în mod direct mediul din punct de vedere fizic, chimic; - traficul rutier determina numeroase decese în rândul faunei care utilizeaza habitatele din vecinatatea drumurilor; - prezenta oamenilor, a masinilor si respectiv prezenta noilor pradatori (animale de casa, caini si în principal pisici).

APA - calitatea apei potabile si existenta sistemelor

centralizate de alimentare cu apa potabila ; - subdimensionarea, absenta sau invechirea retelelor de canalizare a apelor uzate menajere si a celor pluviale;

- concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare ;

- masuri prevazute pentru protectia apelor subterane si de suprafata.

Dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare cu apa si canalizare va reduce impactul asupra apelor subterane si de suprafata.

AERUL - concentratii de poluanti in emisiile de la

sursele dirijate si sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislatia de mediu ;

- masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport «verzi» sau cu emisii reduse ;

Implementarea obiectivelor de investitii de pe amplasamentul PUG nu pot genera cantitati semnificative de poluanti in atmosfera care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri mai ridicate (pulberi, NO2, NOx, SO2,

93

- utilizarea de instalatii moderne si eficiente de producere a agentului termic si a apei calde menajere ;

- sisteme de măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele majore şi eficienţa acestora în reducerea nivelurilor de poluare.

CO). Nivelul poluarii cumulate se va inscrie in limitele normativelor si stas-urilor in vigoare in ceea ce priveste poluarea atmosferica.

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE - niveluri de intensitati de zgomot si vibratii

care sa nu afecteze viitorii locatari si proprietatile din vecinatate ; - nivelul de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de stas-uri şi legislaţia naţională ; - sisteme de măsuri pentru reducerea poluării fonice.

Activitatile desfasurate nu se pot constitui in surse semnificative de zgomot si vibratii, acestea nu vor depasi nivelul de zgomot inregistrat in zona.

FACTORII CLIMATICI Emisii de gaze cu efect de seră.

Măsuri tehnice şi de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Implementarea proiectului presupune funcţionarea unor surse de ardere a combustibililor, având drept rezultat emisii de gaze ce contribuie la încălzirea globală.

PEISAJ - modificari asupra peisajului pe scara locala ; - gradul in care proiectul se incadreaza estetic

si functional in peisajul general al zonei ; - masuri de reducere a impactului asupra

peisajului.

Implementarea proiectului va avea impact pozitiv semnificativ, la scara locala asupra peisajului

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de planul

analizat, a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru

fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia

impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu

nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat

la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa se evalueze

impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.

Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUG

Categorie impact

Ponderea impacturilor cumulative

1 2 3 4 Sanatatea populatiei

Promovarea PUG nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei ; masurile propuse cu privire la promovarea si adoptarea masurilor de protectie a factorilor de mediu vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii si implicit a starii de sanatate a populatiei

Pozitiv Pozitiv Pe termen lung

Dotarea amplasamentului PUG cu infrastructura tehnico-edilitara (alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, gaze naturale, canalizare menajera/pluviala, transport) corespunzatoare, inclusiv prin adoptarea programului de gestionare a deseurilor, va conduce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Pozitiv

Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, respectiv in emisari ; monitorizarea calitatii aerului in zona

Pozitiv


Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creşterea gradului de siguranţă şi de fluidizare a circulaţiei

Pozitiv Semnificativ

Pozitiv Pe termen lung

Plantarea de perdele de protecţie arborescente de-a lungul căilor rutiere

Pozitiv

Fluidizarea circulatiei, reduce timpii de stationare in trafic, creşterea traficului rutier şi implicit creşte nivelurilor de emisii de poluanţi în atmosferă

Negativ


Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei



Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii

Pozitiv

Cresterea activitatilor economice locale dupa inceperea etapei investitionale - constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea constructiilor

Pozitiv

Crearea de forta de munca calificata, multidisciplinara pentru zona de prestari servicii

Pozitiv

Imbunatatirea bugetului autoritatii locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale

Pozitiv

Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia planului la imbunatatirea infrastructurii de baza din


95

zona Forme potentiale de afectare a solului si a apei prin deficiente in gestionarea deseurilor menajere

Negativ

Solul Intensificarea traficului rutier va genera o poluare a

solului cu praf si particule incarcate cu metale grele emise in gazele de esapament

Neutru Neutru Pe termen scurt

Scurgeri accidentale de lubrefiati pe sol si starea tehnica precara a mijloacelor de transport sau a utilajelor (in perioada de construire si functionare)

Neutru

Poluare potentiala generata de o practica necorespunzatoare de colectare si eliminare a deseurilor

Neutru

Dimensionarea corespunzatoare a arterelor de circulatie cu rol de fluidizare a traficului

Pozitiv


Modificarea suprafetelor biotipurilor de amplasament si categoriilor de folosinta

Negativ Neutru Pe termen lung

Amenajari de spatii verzi pe 30 % din suprafata analizata si efectuarea de plantatii de arbusti decorativi

Pozitiv

Apa Implementarea proiectului impune modernizarea si

extinderea retelelor edilitare, racordarea obiectivelor de pe amplasamentul PUG la retelele de canalizare centralizata Educarea populatiei in vederea eliminarii evacuarilor de ape uzate potential poluatoare pe sol sau in apele de suprafata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane

Pozitiv semnificativ

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Modernizarea si extinderea retelor de canalizare ape pluviale

Pozitiv

Apele pluviale de pe platforme si drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip si hidrocarburi inainte de a fi deversate in emisari

Pozitiv

Aerul Implementarea planului si a unei infrastructuri

rutiere adecvate va duce la o usoara scadere a gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor prin reducerea timpilor de stationare in trafic

Pozitiv Neutru Pe termen mediu

Implementarea masurilor pentru reducere nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera

Pozitiv


Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a fluidizarii traficului rutier

Neutru Pozitiv Pe termen lung

Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa

Pozitiv

Factorii climatici Implementarea planului (avand in vedere ca o

mare parte din terenul propus a fi introdus in intravilan va avea functiunea de rezidenta, servicii,

Negativ Negativ Pe termen mediu

96

activitati productive, cai de comunicatii/transport) contribuie la schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră.

Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului

Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic

Pozitiv

Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra altor factori de mediu

Factor/Aspect de mediu

Factor de mediu/Aspect de mediu cu care

interactioneaza

Categorie impact

Efecte cumulate

ale poluarii factorilor de

mediu

Observatii

SANATATEA UMANA

Aer – Din evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact pozitiv datorita masurilor prevazute. Nivelul emisiilor in aer va fi sub limitele admise de standardele in vigoare. In aceste conditii se considera ca si impactul asupra sanatatii populatiei va fi pozitiv.

Pozitiv Pozitiv Cumulul dintre categoriile de impact ale factorilor de mediu cu care interactioneaza factorul de mediu SANATATEA UMANA are pondere de impact pozitiv ceea ce inseamna ca implementarea planului nu va determina aparitia unor efecte adverse semnificative asupra sanatatii umane.

Apa – Efectul cumulat al activitatilor asupra factorului de mediu-apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de realizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat. Calitatea apei este esentiala pentru sanatatea populatiei, mai ales pentru acea parte a populatiei care isi va asigura sursa de apa din puturi forate.

Pozitiv

Zgomotul si vibratiile – Impactul cumulat de zgomote si vibratii ale activitatilor actuale cu cele propuse de proiect va fi neutru, avand in vedere dotarile prevazute in acest sens.

Pozitiv

Factorul social-economic – Impactul cumulat produs acestui factor este unul pozitiv din toate punctele de vedere inclusiv asupra sanatatii populatiei.

Pozitiv

97

Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o pondere pozitivă pentru comunitate. Chiar dacă creştere traficului rutier va duce la mărirea poluărilor fonice şi a emisilor de poluanţi în aer, implementarea unui sistem rutier modernizat atenuează parţial acest impact şi va creşte calitatea transporturilor ce va proteja sănătatea populaţiei.


Factorii climatici – ponderea functiunilor de locuinte, servicii, activitati productive, cai de comunicatii/transport, din suprafata de teren ce urmeaza sa fie introdus in intravilan, fara masuri de protectie a mediului inconjurator pot conduce la cresterea volumului de emisii de gaze cu efect de seră, generand un impact negativ asupra factorilor climatici.

Negativ

BIODIVERSITATEA Aerul – Evaluarile impactului

cumulat asupra factorului de mediu aer, a determinat un impact neutru datorita faptului ca prin masurilor prevazute, nivelul emisiilor in aer va fi sub limitele admise de normativele si standardele in vigoare.

Neutru Neutru Impactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apa si sol are ponderea de impact neutru. Calitatea apei, aerului si solului este esentiala pentru biodiversitate. Din analiza rezulta ca biodiversitatea nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului prin respectarea masurilor impuse pentru zonele protejate si pentru celelalte spatii verzi din cadrul Municipiului.

Apa – Efectul cumulat al activitatilor din proiect asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat in cadrul amplasamentului analizat.


Solul – Impactul cumulat asupra solului este neutru datorita masurilor de prevenire si diminuare a efectelor negative a implementarii proiectului, si in acest caz si impactul asupra diversitatii datorat calitatii solului va fi unul neutru.

Neutru

Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o


98

pondere pozitivă pentru comunitate. Chiar dacă creştere traficului rutier va duce la mărirea poluărilor fonice şi a emisilor de poluanţi în aer, implementarea unui sistem rutier modernizat atenuează parţial acest impact şi va creşte calitatea transporturilor ce va proteja sănătatea populaţiei.

Factorii climatici – fara masuri de reducere a emisiilor factorii climatici vor fi afectati, si implicit si biodiversitatea.

Negativ

SOLUL Apa – calitatea apei pluviale

are o importanta deosebita asupra calitatii solului. Infiltratiile de ape pluviale poluante pot influenta calitatea solului.

Neutru Neutru Impactul cumulat al efectelor rezultate din implementarea PUG va fi neutru asupra factorului de mediu sol Aerul – depunerile de pulberi

si metale existente in emisiile rezultate de la mijloacele de transport si de la incalzirea spatiilor pot influenta calitatea solului.

Neutru

Gospodarirea deseurilor – o gospodarire necorespunzatoare a deseurilor poate duce la poluari ale solului.

Neutru

Infrastructura rutieră – Modernizarea infrastucturi va reduce nivelul pulberilor din atmosferă ce se depun pe sol. Emisiile specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnică a infrastructurii. Acestea determină creşterea nivelurilor de poluare a aerului şi solului în vecinătatea căilor de circulaţie.


PEISAJUL Solul/Utilizarea terenului –

proprietatea privata asupra terenului are un impact negativ asupra implementarii proiectului cu impunerile de reglementari si restrictii privind dezvoltarea si crearea de spatii si functiuni publice.

Negativ Pozitiv Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra peisajului are o pondere pozitiva in schimbarea aspectului zonei.

Factorul social-economic – are un impact pozitiv

Pozitiv

99

semnificativ asupra peisajului in ceea ce priveste sistematizarea urbanistica a zonei. Biodiversitatea – respectarea masurilor de interventie asupra ariilor naturale protejate vor avea un efect pozitiv asupra peisajului

Pozitiv

AER Factorul social-economic –

Impactul cumulat produs acestui factor este unul pozitiv din toate puntele de vedere inclusiv asupra aerului.

Pozitiv Pozitiv Cumulul dintre categoriile de impact ale factorilor de mediu cu care interactioneaza factorul de mediu AER are pondere de impact pozitiv ceea ce inseamna ca implementarea planului nu va determina aparitia unor efecte adverse semnificative asupra aerului.

Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o pondere pozitivă pentru comunitate. Chiar dacă creştere traficului rutier va duce la mărirea poluărilor fonice şi a emisilor de poluanţi în aer, implementarea unui sistem rutier modernizat atenuează parţial acest impact şi va creşte calitatea transporturilor ce va proteja aerul.


Factorii climatici – ponderea functiunilor de locuinte, servicii, activitati productive, cai de comunicatii/transport, din suprafata de teren ce urmeaza sa fie introdus in intravilan, fara masuri de protectie a mediului inconjurator pot conduce la cresterea volumului de emisii de gaze cu efect de seră, generand un impact negativ asupra factorilor climatici si implicit asupra aerului.

Negativ

APA Factorul social-economic –

Impactul cumulat produs acestui factor este unul pozitiv din toate puntele de vedere inclusiv asupra apei. Extinderea retelelor de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale, reprezinta o masura suplimentara de protejare a factorului de mediu apa.

Pozitiv Pozitiv Din analiza reiese ca factorul de mediu apa nu va avea de suferit in urma implementarii planului.

100

Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o pondere pozitivă pentru comunitate. Sistematizarea arterelor rutiere si prevederea acestora cu rigole de colectare a apelor pluviale si cu instalatii de preepurare va avea un efect pozitiv asupra calitatii apei de suprafata.

Pozitiv

Capitolul 7

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX

TRANSFRONTIERA

Avand in vedere specificul acestui plan (care se refera la reglementarea urbanistica a

unei suprafete de teren), coroborat cu situarea zonei analizate in partea de nord-vest a

României, la mare distanţă de graniţele ţării, nu se pune problema existenţei unor efecte

semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră.

Capitolul 8

MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,

diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului

identificate ca fiind semnificative pentru PUG-ul propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si

compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii planului

propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare

ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.

101


adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar

sa se aplice urmatoarele masuri:

- extinderea si modernizarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor

menajere si a celor pluviale;

- implementarea planului de gestionare a deseurilor;

- verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare

si evacuare a apelor uzate.


adverse asupra factorului de mediu APA

Pentru a preintâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de

proiectare.

Se au in vedere urmatoarele:

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale

menajere şi industriale;

- creşterea numărului populaţiei care să beneficieze de infrastructura de apă/canal;

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru

toţi locuitorii;

- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă;

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi

locuitorii;

- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului

administrativ al Municipiului Piatra Neamt, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate

evacuata în reteaua stradala de canalizare sau in ape de suprafata şi se va verifica modul de

încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi

de Autorizaţia de Gospodarirea Apelor;

- reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apei;

- staţii de epurare moderne pentru apele uzate industriale;

102

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă,

apă industrială şi ape uzate.


adverse asupra factorului de mediu AER

- funcţionarea sistemului de monitoring integrat al mediului;

- întocmirea, actualizarea şi utilizarea unei baze de date, ataşată sistemului

informaţional de mediu, în vederea informării publicului;

- impunerea de condiţii prin legislaţia de mediu în vederea scăderii principalelor emisii

de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac);

- reducerea sub normele de emisie a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza

principiului „poluatorul plăteşte”;

- stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită

prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic;

- fluidizarea traficului prin crearea unor rute de ocolire, amenajarea unor spaţii de

parcare, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea

corespunzătoare a acestora;

- plantarea de perdele vegetale de protecţie;

- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;

- întocmirea hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune

aferente acestora;

- evaluarea şi gestionarea integrată a calităţii aerului (pregătirea programelor/planurilor

pentru îmbunătaţirea calităţii aerului la nivel local, adoptarea acestora);

- implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din instalaţiile

mari de ardere;

- implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi

din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din

depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

- implemenatea cerinţelor de eliminare a substanţelor care distrug statul de ozon.

103


adverse produse de ZGOMOT

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului

de semaforizare în intersecţii;

- crearea rutelor de ocolire;

- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

- reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive

sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi;

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie,

inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite.


adverse asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia

următoarele măsuri:

- nu se vor utiliza pentru depozitare temporara sau definitiva de moloz sau materiale de

constructie suprafete din incinta ariilor naturale protejate si pe cât posibil nici a unor suprafete

ocupate cu habitate naturale nealterate ;

- interzicerea cu desavârsire a distrugerii vegetatiei de arbori si arbusti ;

- organizarile de santier nu vor fi sub nici o forma realizate pe suprafete din cadrul ariilor

naturale protejate; pe cât posibil se vor realiza la o distanta de minim 100 m de limita

acestora ;

- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu

prilejul executarii lucrarilor de constructie, se va utiliza pe cât posibil o gama de utilaje cu

caracteristici cât mai bune în ceea ce priveste emisia de zgomot ;

- folosirea utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic fata de normele

actuale;

- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzator si se va respecta

proiectul de realizare avizat de catre institutiile abilitate ;

104

- pe perioada de desfasurare a lucrarilor de executie se recomanda asigurarea unui

permanent flux informational între beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul de

Protectie a Biodiversitatii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Piatra Neamt si

custodele ariilor protejate.


adverse asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

Între ultimele două recensăminte, 1992 şi 2002, populaţia a scăzut de la

123360 locuitori în 1992 la 104914 în 2002, o diminuare cu 18446 persoane (-15 %), sporul

mediu anual fiind de -1.845 locuitori/an.

La 1 iulie 2005, populaţia Municipiului Piatra Neamţ era de 111117 locuitori, din care

51,8 % femei din populaţia totală.

Teritorial, evoluţia populaţiei este diferită: populaţia a scăzut la nivelul unităţii

administrative principale a Municipiului Piatra Neamţ cu 18628 locuitori (-15,4 % faţă de 1992)

prin migraţie spre alte localităţi din judeţ, ţară sau alte ţări sau spre localităţile aparţinătoare

municipiului. Astfel, aceste localităţi au crescut demografic cu 182 persoane, cunoscând o

stabilizare a populaţiei şi creştere în cazul localităţii Văleni (14 %).

In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in

zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;

- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si

de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;

- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,

canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi

îmbunătăţirea sănătăţii.

105


adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si

PATRIMONIULUI CULTURAL

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUG;

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura lor funcţională

să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va

prevede un procent de 30 % - spatiu verde conform reglementarilor Agentiei de Protectia

Mediului;

- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;

- practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- dezvoltarea si îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea

descreşterii activităţii economice;

- măsuri de conştientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.

106

Capitolul 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic si al

protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei „zero” si a

celei finale.

Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile in

intravilan, respectiv a unor terenuri ce pot fi introduse in intravilan;

- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;

- subdimensionarea sau lipsa lipsa retelelor de alimentare cu apa si a celor de

canalizare in zone traditionale de locuit, cu efecte majore asupra starii factorilor de mediu, dar

si asupra sanatatii populatiei;

- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, mentinerea valorilor de trafic, cresterea

timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia motoarelor;

- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri. Un plan de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra domeniului

socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa se implementeze, in

acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si crearea cadrului favorabil

dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe

termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor

educative etc.

Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea plan prin

contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.

VARIANTA 1

In tema de proiectare initiala s-a cerut introducerea in intravilan a unei suprafete de

aproximativ 850,00 ha.

107

Prezenta propunere privind suprafata viitorului intravilan este in conformitate cu nevoile

de dezvoltare inregistrate de administratia locala si cu nevoile de extindere ale zonei.

In principal se inregistreaza mai multe tendinte de dezvoltare in acest teritoriu ce se va

introduce in intravilan. Aceste tendinte nu sunt intotdeauna in concordanta unele cu altele si

nici cu potentialul real de dezvoltare al zonei.

Intrucat functiunea cea mai solicitata pentru terenul propus a fi introdus in intravilan este

cea de locuire si servicii, propunerea facuta de proiectantul PUG a tinut seama de aceasta

tendinta de dezvoltare si a analizat infrastructura rutiera in zona, analizand posibilitatile de

fluidizare a circulatie, de reducere a timpilor de stationare in trafic ; alternative ce pot usura

echiparea si utilizarea acestui teritoriu.

In acest scop, au fost argumentate tehnic si constructiv urmatoarele solutii privind:

- separarea traficului de tranzit de cel local (realizarea rutelor ocolitoare);

- stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care

trebuie sa se situeze in limitele nivelului de serviciu “C” care permite desfasurarea circulatiei

cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre;

- identificarea unor terenuri, in apropierea centrelor de interes pentru a se construi

parcaje.

De asemenea, in acesta varianta s-a avut in vedere restudierea traseelor pentru

retelele edilitare care sa acopere intreaga suprafata a teritoriului introdusa in intravilan, precum

si stabilirea prioritatilor de interventie menita sa remedieze deficientele aparute ca urmare a

gradului de invechire/uzura si subdimensionare a acestor retele.

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei

„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în

continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

108

Factor de mediu/aspect de

mediu

Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1

(varianta aleasa) 1 2 3 4

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca sistemul de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate si a celor pluviale este subdimensionat si invechit, iar in unele zone construite lipseste. De asemenea, se va mentine colmatarea retelei de canalizare ape pluviale ca urmare a lipsei, subdimensionarii sau distrugerii scuturilor de garda; sau prin subdimensionarea grătarele şi bazinele de decantare a materiilor solide.

Se va reabilita, extinde si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. Se va intensifica programul de monitorizare a calitatii apelor evacuate in emisari si a apelor uzate colectate in reteaua publica de canalizare (determinarea indicatorilor de calitate la sursa).

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona-timpi mari de stationare in trafic, lipsa locurilor de parcare.

Planul propus contine masuri de fluidizare a circulatiei; masuri ce pot conduce la reducerea cantitatilor de emisii rezultate din combustia motoarelor, masuri de reabilitare si modernizare a punctelor termice. De asemenea, o atentie deosebita se va acorda unitatilor industriale ce isi desfasoara activitatea in Municipiul Piatra Neamt, prin verificarea modului de implementare a masurilor referitoare la protejarea mediului. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Masurile propuse pentru monitorizarea calitatii aerului vor avea ca rezultat identificarea punctelor critice si stabilirea masurilor de interventie si de reducere a impactului

Aspecte social-economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de muncă şi a

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de

Implementarea proiectului va aduce avantaje

109

investiţiilor din Municipiul Piatra Neamt conducand la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor social- economice.

locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

social- economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.

Zgomot si vibratii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei; - activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune intensitatea nivelului de zgomot generat de extinderea intravilanului. Datorita masurilor prevazute prin plan, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

In PUG sunt prevazute măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.

Sol/Utilizarea terenului Condiţiile de interventie asupra terenurilor se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.

Se valorifica oportunităţile privind valorificarea urbană a unui teren disponibil în intravilan. Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului. Se vor asigura masurile necesare pentru protejarea ariilor naturale. Se va implementa un program de monitorizare a calitatii solului din punctele identificate de Agentia de Protectia Mediului

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUG. Planul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista doua zone naturale protejate La ora actuala se manifesta o oarecare doza de fragmentare a habitatelor naturale

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate

Impactul negativ suferit de biodiversitate în etapele de construcţie va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si restabilirea echilibrului ecologic.

110

în zona domeniului schiabil, prin existenta culoarelor pârtiilor însa se poate considera ca s-au format deja echilibre corespunzatoare în cadrul populatiilor apartinând faunei locale.

Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii Obiective specifice: - dezvoltarea Retelei Ecologice Europene în România; - protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate; - monitorizarea speciilor potential invazive; - cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare; - accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure

Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.

Peisajul In situaţia actuală exista zone in care peisajul nu este in concordanta cu incadrare in teritoriul administrativ al Municipiului Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din vizate vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUG va da zonei aspectul urban corespunzator, cu o infrastructură tehnico-edilitara corespunzatoare

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei Analiza surselor ce pot avea influente negative asupra starii de sanatate a populatiei si implicit a mediului inconjurator, a identificat urmatoarele aspecte: - subdimensionarea

Implementarea masurilor prevazute in PUG referitoare la echiparea tehnico-edilitara a zonei, fluidizarea circulatiei, adoptarea de masuri pentru reducerea intensitatii nivelului de

Implementarea planului va avea un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

111

retelelor de alimentare cu apa si a sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate sau chiar lipsa acestora in anumite zone; - incapacitatea infrastructurii rutiere de a preluata traficul din zona, fara crearea de ambuteiaje; - existenta fostelor platforme industriale cu implicatii asupra calitatii factorilor de mediu. Prin mentinerea situatiei existente, fara intensificarea programelor de monitorizare/combatere a efectelor acestor activitati/instalatii va conduce la agravarea calitatii factorilor de mediu cu efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii vietii.

zgomot, a emisiilor la sursa, a stabilirii gradului de contaminare a solului in diferite zone identificate de Agentia de Protectie a Mediului si a masurilor de interventie/combatere va determina aparitia unor efecte pozitive cu impact semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei pe termen lung.

Varianta finala – varianta in care se va implementa planul

In urma analizei facute cu privire la specificul activitatilor ce se vor desfasura in cadrul

noilor limite ale intravilanului propus prin Actualizarea Planului Urbanist General,

caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional,

preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare, protejarea mediului, a ariilor naturale

protejate si imbunatatirea calitatii vietii, s-au analizat toate posibilitatile de derulare a

proiectului in vederea selectarii variantei optime.

Varianta finala conduce la urmatoarele avantaje:

- cresterea economica locala si regionala;

- se vor crea noi locuri de munca;

- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea

competitivitatii regiunii;

- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea

conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

- modernizarea, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;

112

- modernizarea, reabilitarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a

apelor uzate si a celor pluviale;

- reglementarea interventiilor in zona ariilor naturale protejate;

- implementarea planului referitor la gestionarea deseurilor;

- monitorizarea activitatilor si a emisiilor rezultate din activitatile industriale existe;

realizarea unui program de monitorizare pentru activitatile industriale ce se vor

dezvolta in zona ;

- crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care

joaca un rol important in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor -

economice, tehnologice, sociale si ecologice;

- monitorizarea indicatorilor de calitate a apei potabile conform Legii nr. 458/2002

modificata si completata cu Legea 311/2004 ;

- asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare a apei din

subteran conform prevederilor HG 930/2005;

- monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in receptori naturali conform

HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA001/02);

- monitorizarea nivelul de zgomot stabilit prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997;

- verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului ;

- monitorizarea starii de sanatate a populatiei prin determinarea indicatorilor de calitate

prevazuti in Ord. MS 536/1997 ; indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer

prevazuti in Ord. 462/1993, Ord. 592/2002, STAS 12574/87.

Varianta finala se va stabili in urma preluarii tuturor sugestiilor si conditiilor discutate cu

avizatorii si va respecta toate analizele sectoriale rezultate in urma consultarilor separate,

discutiile in sedintele tehnice de avizare si a avizelor deja emise.

Capitolul 10

MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,

din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv

113

la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi

cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă

dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUG.

Programul de monitorizare a implementãrii PUG trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii,

cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce

pot fi întreprinse).

Programul de monitorizare a implementarii PUG are ca scop:

- urmarirea implementarii, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt

indeplinite;

- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca, corespunde probabilitatea si

marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea

previziunilor privind impactul si concluziile SEA);

- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor

adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile

desprinse de SEA;

- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului

asupra mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa urmareasca:

- Planul de monitorizare privind implementarea PUG;

- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUG.

Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul monitorizării

factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă diferenţierea

între impactul de mediu ale PUG şi impactul altor activităţi/intervenţii din vecinătatea teritoriului

administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante

specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi

puternic influenţate de implementarea PUG.

Conform prevederilor HG 1076/2004, art. 27 indeplinirea programului de monitorizare a

114

efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.

Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUG-ul asupra mediului,

evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA

Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:

- monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii;

- examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în

cazul indicatorilor de mediu;

- iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative;

- comunicarea rezultatelor monitorizării;

- asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUG către toţi factorii

interesaţi.

Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport

de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG şi de

rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia,

recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE

MEDIU

INDICATORI FRECVENTA ORGANIZATII RESPONSABILE

1 2 3 4 - MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUG Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol important in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice: - Respectarea POT, CUT; - Respectarea aliniamentului; - Respectarea regimului de inaltime; - Amenajarea de spatii verzi.

- Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %) - Numar de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederile PUG (nr.) - Numar de derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (nr) - Distante, inaltimi (m)

Anual Autoritatea administratiei publice locale

Imbunatatirea infrastructurii tehnice: - Reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa si de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate si a celor oluviale; - Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a apei potabile; - Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere; - Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteaua colectoare a acestora; - Imbunatatirea infrastructurii de drumuri.

- Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate la toti consumatorii din zona (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori) - Numar de drumuri nou construite sau modernizate (numar sau Km), accesul la proprietati

Anual Autoritatea administratiei publice locale

- MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea urbana si in emisari

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/2002 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG 352/2005 (NTPA 002/2002, NTPA 001/2002)

- Monitorizarea se va realiza prin Sistemul National de Supraveghere a calitatii Apelor Piatra Neamt - Administratorul retelei de evacuare centralizata din zona - Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului si raportate Directia Apelor Piatra Neamt

APA/ Asigurarea calitatii apei potabile - Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004

DSP Piatra Neamt

AER/ Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare Programul de monitorizare a calitătii factorului de mediu AER va include următoarele acţiuni: - Monitorizarea calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de investitia analizata / concentratii de poluanti in aerul ambiental in zonele populate

- Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, - Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de poluanti în atmosferă conform, Ordin 592/2002, STAS 12574/87 - Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

- Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului National de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului - Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

116

ZGOMOT/ Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra receptorilor sensibili Monitorizarea nivelului de zgomot in zona cu receptori sensibili

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997 Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

SANATATE / Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice.

- Indicatori de calitate prevazuti in Ord. MS 536/1997 - Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord. 462/1993, Ord. 592/2002, STAS 12574/87 - Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88 - Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004 - Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003

Structuri teritoriale ale Institutului National de statistica, Ministerul Sanatatii Publice, Garda Nationala de Mediu, Directia Apelor Piatra Neamt

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1. Continutul si obiectivele principale ale planului 11.1.1. Informatii generale

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic

General al Municipiului Piatra Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu

cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul

Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai

inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,

conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru

pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea

strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o

metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003 –

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu – si care reglementeaza procedura prin care

anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.

In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

Municipiului Piatra Neamt au fost abordate urmatoarele aspecte:

- informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;

- starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;

- obiectivele de protectie a mediului relevante pentru Planul Urbanistic propus;

- metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUG;

- evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate cu punerea in

aplicare a planului;

- masuri de diminuare a impactului asupra mediului;

- analiza alternativelor;

- propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.

118

11.1.2. Obiectivele principalele ale proiectului PUG

Principalul obiectiv al planului “Actualizare Plan Urbanisc General Municipiul Piatra

Neamt” constă în crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice

in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a

arealului de implementare, în corelaţie cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri

urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul

Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin

integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.

In acest sens, Planul Urbanistic General constituie documentatia care stabileste

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada

urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de

dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.

Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si

reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului

si in conformarea propunerilor la situatia urbanistica de fond a zonei.

Principalele obiective de dezvoltare urbană pe termen mediu (5-10 ani) a Municipiului

Piatra Neamt, sub urmatoarele aspecte:

- optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ si cu teritoriul judetean;

- restabilirea directiilor, prioritatilor si a reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a Municipiului;

- restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;

- reevidentierea detinatorilor de terenuri din intravilan;

- reutilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

- restabilirea si delimitarea zonelor functionale, zonelor construibile, zonelor cu

interdictie temporara sau definitiva de construire, zonelor protejate (naturale, construite) si de

protectie a acestora;

- reaprecierea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit);

119

- restabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor;

- reevidentierea fondului construit valoros si modului de valorificare a acestuia pe

teritoriul Municipiului;

- revalorificarea potentialului natural, economic si uman;

- recorelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;

- cresterea calitatii vietii cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor;

- fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica;

- reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;

- stabilirea masurilor pentru protectia mediului;

- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare.

De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa

contracareze tendintele si aspectele negative aparute in dezvoltarea Municipiului Piatra

Neamt. Aspectele cele mai importante aparute prin aceasta reactualizare a PUG-ului sunt:

- valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile, cu accent pe cele montane;

- crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;

- revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent

(odihnă şi recreere, turism montan, sporturi de iarnă, turism cultural, turism de afaceri, turism

de congrese şi reuniuni);

- realizarea canalizarii in zonele neamenajate si racordarea acestora la reteaua

centralizata de canalizare;

- extinderea retelei de alimentare cu apa;

- extinderea si modernizarea retelei de canalizare a apelor pluviale;

- realizarea unui sistem modern de preluare selectiva, transport, tratare si depozitare a

deseurilor (tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii, compostare, tratare

mecano-biologica, sortare);

- inlocuirea retelelor de distributie gaze din teava de otel, cu perioada de exploatare

depasita, cu conducte din polietilena cu durata normata de functionare de 50 de ani;

- descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in exteriorul acestuia;


120




11.1.2.1. Zonarea functionala a teritoriului

Din punct de vedere functional, teritoriul Municipiului Piatra Neamt are urmatoarea

structura:

Nr. crt.

Simbolul zonei sau subzonei functionale

Zona functionala Subzona functionala

1 C.P. Subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural-urbanistice

CP1 Subzona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional

CP1 CP1a Subzona centrală aferentă Centrului istoric CP1b Subzona centrală aferentă străzii Alexandru cel Bun

2 C.A. Subzona centrala situata in afara limitelor zonei

protejate CA1 Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu

clădiri de înălţime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri în regim de construire continuu şi discontinuu

CA2 Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu

3 CB Zone situate în afara perimetrului central care grupează

funcţiuni complexe de importanţă supramunicipală şi municipală

CB1 Subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate

CB2 Subzona centrelor de conferinţe şi expoziţii judeţene, nationale, internaţionale

4 M Zona mixtă conţinând instituţii, servicii şi echipamente

publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe.

M1 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 nveluri

M2 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+10 niveluri, eventual cu accente mai înalte

121

5 F Zona activităţilor legate de culte 6 L Zona de locuit

L1 Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri

L1

L1a Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie

L1b Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul perimetrelor de protecţie

L1c Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau în enclave neconstruite

L1d Locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare

L2 Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare

L2

L2a Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P - P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate

L2b Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P- P+2 niveluri, situate în zone protejate

L3 Subzona locuinţelor colective medii cu P + 3-5 niveluri situate în ansambluri preponderent rezidenţiale

L4 Subzona locuinţelor colective înalte cu P + 5-8-10 niveluri, situate în ansambluri preponderent rezidenţiale

7 A Zona de activităţi productive

A1 Zona activităţilor productive şi de servicii A1 A1a Subzona unităţilor predominant industriale

A1b Subzona unităţilor industriale şi de servicii A2 Subzona unităţilor mici şi mijlocii productive şi de servicii

8 V Zona spatiilor verzi

V1 Subzona spatii publice cu acces nelimitat V1

V1a Subzona spatiilor verzi publice cu acces nelimitat-parcuri, gradini, scuaruri, precum si plantatii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantatii aferente promenadelorpietonale, amenajari locale ambientale

V1b Amenajari sportive publice-stadioane V2 Subzona spaţii verzi publice cu acces limitat de folosinţă

specializată V2 V2a Gradini zoologice V3 Subzona spatiilor verzi pentru agrement V3 V3a Baze de agreement, parcuri de distractie, poli de agrement

la nivel municipal V3b Complexe si baze sportive

V4 Subzona spatiilor verzi pentru protectia cursurilor de apa V5 Subzona spatiilor verzi de protecţie sanitară

122

V6 Subzona protecţie faţă de infrastructura tehnică V7 Subzona padurilor si plantatiilor forestiere V7 V7a Paduri şi plantaţii forestiere protejate

V7b Paduri şi plantaţii forestiere situate în afara zonelor protejate

V8 Subzona pârtii de sky şi amenajări sportive în cadrul plantaţiilor forestiere

9 B Zona activităţilor balneare şi turistice

B1 Subzona de turism şi agrement B2 Subzona caselor de vacantă

10 T Zona transporturilor

T1 Zona transporturilor rutiere T1 T1a Unitati de transporturi rutiere izolate T2 Subzona transporturilor feroviare T2 T2a Unităţi de transporturi feroviare izolate T3 Subzona transporturilor pe cablu

11 G Zona de gospodarie comunala

G1 Subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie comunala

G2 Subzona cimitirelor 12 S Zona cu destinatie speciala 13 R Zona echipamentelor tehnice majore 14 EX Zone situate în extravilanul Municipiului Piatra Neamt

EX1 Captarea de apă potabilă Vaduri EX 2 Locul fosilifer Cernegura EX 3 Locul fosilifer Agârcia EX 4 Rezervaţia floristică Dealul Vulpii - Boţoaia (Ochiul de

Stepă) EX 5 Rezervaţia arheologică Valea Cireşului

11.1.2.2. Echiparea edilitara

Alimentarea cu apa

In contextul extinderilor propuse in intravilan sunt necesare extinderi ale sistemului de

aductiune, stocare si distributie a apei. Astfel, in zona Bacioaia pentru alimentare cu apa se va

prevedea un rezervor de 300 mc care va fi alimentat din conducta ce alimenteaza rezervorul

R5.

Zona de nord-est (zona salii de sport) va fi alimentata din reteaua de distributie care

pleaca de la rezervoarele R6, R6’.

123

Zona Fermelor (livada Frasinel) va fi alimentata cu apa din conducta de distributie

existenta pe str. Fermelor si str. Ion Ionescu de la Brad.

Zona extindere Valeni va fi alimentata cu apa prin extinderea retelelor din zona care

sunt in executie prin proiectul ISPA 2.

Zona Sarata Deal si zona DN15 spre Bicaz vor fi alimentate cu apa din reteaua de

distributie stradala Dn = 100 mm.

Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale

In zonele lipsite de canalizare menajera se vor executa colectoare principale pentru

preluarea debitelor din intreaga zona.

In prezent, prin programul ISPA 2, pentru zonele deja construite, au fost realizate

urmatoarele:

- reabilitarea staţiei de epurare şi aducerea acesteia în parametri tehnici corespunzători

cerinţelor europene;

- realizarea de reţele stradale în zonele: Vanători, Gara Veche, Văleni, Batca Doamnei,

Ciritei, Balaur, Strada Cetatea Neamţului, Strada 1 Decembrie 1918 (Balaur), Strada

Fermelor;

- reabilitarea de reţele în zonele: Dărmăneşti, Centură, Gara Veche.

In concordanta cu dezvoltarea locativa a zonelor si cu dezvoltarea retelei de apa s-a

realizat si dezvoltarea retelei de canalizare menajera.

In zona Batca Doamnei s-a realizat colectorul de canalizare menajera si o statie de

pompare care transporta apele uzate pana in zona Strand. Acestea sunt deversate in

colectorul general de pe strada Bistritei.

Obiectivele din zona „extindere Valeni” deverseaza apele uzate in reteaua de canale

colectoare stradale existente care au capacitate de preluare a noilor debite.

Zona str. Dragos Voda este prevazuta cu un colector principal stradal cu Dn 200 mm ce

s-a extins in vederea preluarii apelor deversate de noile obiective propuse in zona Bacioaia.

Pe DN15 in zona de extindere spre Bicaz exista un colector stradal nou din PVC cu

Dn = 315 mm care are capacitate de preluare a debitelor de ape uzate ce va rezulta de la

noile obiective prevazute in extinderea intravilanului.

Pentru preluarea apelor uzate menajere din zona Sarata Deal s-a realizat un colector

124

stradal care deverseaza in colectorul principal din strada Petru Movila.

Apele uzate menajere din zona salii de sport sunt preluate de un sistem de canale

colectoare noi care deverseaza intr-un canal colector general pe strada Fermelor.

Acest colector este paralel cu cel existent si preia si apele uzate din zona fermelor

(livada Frasinel).

Canalizare pluviala

Apele pluviale din zonele de extindere a intravilanului vor fi deversate in reteaua

existenta si de aici in emisari (paraurile Borzogheanu si Cuiejdi si raul Bistrita).

Se precizeaza ca este imperios necesara rezolvarea preluarii apelor de pe versanti si

decantarea acestora si reabilitarea intregului sistem de canale colectoare stradale.

S-au completat retelele de conducte si canale pentru asigurarea canalizarii apelor uzate

din zonele urbanistice propuse. De asemenea, prin redimensionarea statiei de epurare,

completarea corespunzatoare cu obiectele necesare epurarii, s-au asigurat conditiile de

calitate ale apei deversate in emisar, conform cerintelor standardelor in vigoare.

Se are in vedere si eliminarea urmatoarelor disfunctionalitati:

- santurile de garda existente fie sunt subdimensionate, fie distruse si nu pot prelua

toate apele de scurgere de pe versanti;

- gratarele si bazinele de decantare a materiilor solide sunt colmate in general si

blocheaza descarcarea apelor de pe versati in reteaua de canalizare;

- in zonele unde nu exista aceste amenajari, apele de pe versanti intra in canalizarea

pluviala, asa ca, practic, reteaua de canalizare apa pluviala care este subdimensionata, isi

realizeaa scopul in proportie de 30-50 %.

Alimentarea cu energie electrica

Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor ce vor aparea in zonele

propuse pentru extinderi prin introducerea in intravilan a terenurilor, conform RLU, vor fi

necesare amplificari ale retelelor electrice de medie tensiune, propunandu-se posturi de

transformare 20/0,4 KV montate suprateran de tip prefabricat in anvelope de beton.

Stabilirea caracteristicilor energetice pentru consumatori (locuinte, spatii comerciale,

etc.) s-a facut in conformitate cu prevederile normativului PE 132/2003. De la posturile de

transformare prin linii electrice subterane (LES-J.T.) sau aeriene (LEA – J.T.) se vor alimenta

125

toti consumatorii la firidele de bransament, la blocurile de masura si protectie a energiei

electrice si, de asemenea, iluminatul public.

Se propun pentru zonele extinse prezentate in PUG aferente locuintelor, spatiilor

comerciale, serviciilor, urmatoarele posturi de transformare 20/0,4 KV:

- un post de transformare de 400 KVA – pentru zona de locuinte din suburbia Valeni;

- noua posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru cartier Speranta;

- cinci posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru zona adiacenta str. Fermelor

spre est;

- patru posturi de transformare de 2 x 800 KVA – pentru zona adiacenta Salii

Polivalente spre nord-est;

- doua posturi de transformare de 400 KVA - in zona prelungirii str. Dragos Voda din

Valea Viei;

- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de extindere Sarata spre nord.

Retelele electrice de medie tensiune care vor deveni posturile de transformare se vor

realiza in cabluri montate subteran.

La pozarea cablurilor in santuri cu profile standardizate se vor respecta si distantele

minime fata de alte cabluri electrice sau retele ale altor instalatii, constructii sau obiecte,

prevazute in normativul NTE 007/08.

Retelele de medie tensiune si posturile de transformare propuse in Planurile

Urbanistice Zonale aprobate sau in curs de aprobare sunt preluate in conformitate cu

prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Piatra Neamt.

Propunerile de retele majore de M.T. si posturi de transformare in faza actuala au un

grad ridicat de flexibilitate, fiind reactualizate si adaptate exact la obiectivele ce se vor

proiecta. Studiile de solutie privind alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se

vor efectua de catre personal autorizat ANRE, apartinand E’ON MOLDOVA dupa obtinerea

autorizatiilor de construire, in etape, la solicitarile beneficiarului.

Planificarile dezvoltarii si modernizarii retelelor electrice de distributie in perspectiva pe

durata medie de 3 ani si pe durata maxima de 10 ani se realizeaza prin studii de dezvoltare

ale operatorilor de distributie, titulari de licente acordate de ANRE.

Avizele de racordare se vor elibera de catre E’ON MOLDOVA pentru fiecare obiectiv

sau pentru grupuri de obiective (locuinte, spatii comerciale, servicii, industrie) in baza

126

autorizatiilor de construire.

Inaintea inceperii construirii noilor obiective, amplasamentele acestora vor fi verificate

de personala autorizat in vederea eliminarii existentei accidentale a tensiunii (JT, MT) pe

eventualele cabluri din montaj subteran, obtinandu-se avize de amplasament care se vor

anexa la documentatiile necesare obtinerii autorizatiilor de construire.

Alimentarea cu gaze naturale si energie termica

Alimentarea cu gaze naturale se va realiza dupa cum urmeaza:

Zona Sarata - se va alimenta din reţeaua de distribuţie presiune redusă (1,8 bar)

existentă pe str. Petru Movilă cu Dn 100 m, prin extinderea acesteia pe str. Petru Movilă cu

800 m şi în ansamblu cu 2300 m.

Zona Valea Viei - in zonă există reţea de distribuţie presiune redusă (1,8 bar) pe

str. Dragoş Vodă, cu Dn 80 mm, dar nu mai poate fi extinsă datorită distanţei de la SRM

sector. Se va alimenta prin extinderea reţelei de distribuţie presiune medie (4 bar) existentă pe

str. Florilor cu Dn 100 mm. Extinderea se va realiza pe str. Florilor în lungime de 150 m, pe

str. Eroilor în lungime de 150 m, pe str. Eroilor în lungime de 180 m, str. Ştefan cel Mare în

lungime de 100 m pe str. Eroii Muncii în lungime de 50 m şi pe str. Dragoş vodă în lungime de

1600 m unde se va executa şi o staţie de reglare-măsurare de sector (SRM sector). Din SRM

sector se vor realiza reţele de distribuţie presiune redusă (2 bar) în lungime de 3000 m.

Zona Dărmăneşti - se va alimenta din reţeaua de distribuţie presiune redusă

(1,8 bar) existentă cu Dn 160 mm, pe str. M. Stamatin şi str. Calea Romanului prin extinderea

acesteia în zonă în lungime de 1700 m.

Zona Ciritei - in zonă există staţie de reglare-măsurare de sector (SRM sector) care

are capacitatea de 1200 m3/h şi poate prelua noi consumatori. Alimentarea se va face din

SRM sector, prin realizarea reţelei de distribuţie presiune redusă în lungime de 1100 m.

Zona Speranţei - reţeaua de distribuţie presiune redusă, existentă pe str. Izvoare are

diametrul de 80 mm şi poate fi extinsă pe str. Izvoare în lungime de 300 m. Din această reţea

(existentă şi propusă) se va realiza reţeaua de distribuţie în zonă cu o lungime de 2100 m.

Zona Vânători - se va alimenta cu gaze naturale din mai multe puncte (străzi) a le

cartierului Vânători, în care există reţea de distribuţie presiune redusă pe 90 % din străzi.

Extinderea în zonă este de aproximativ 3800 m.

127

Alimentarea cu energie termica

Blocurile de locuinte vor fi dotate cu instalatii interioare de incalzire centrala cu centrale

termice de bloc sau de scara sau pe fiecare apartament in parte.

Locuintele individuale vor avea instalatii interioare de incalzire si centrale termice proprii

cu fucntionare pe gaze, pe curent electric sau pe combustibil solid (lemn sau peleti).

Telecomunicatii

Retelele de telecomunicatii se vor extinde in zonele propuse pentru dezvoltare edilitara,

realizandu-se canalizatii Tc amplasate in lungul strazilor. Pentru noile obiective propuse, dupa

proiectarea instalatiilor de telecomunicatii (telefonie, etc.) interioare se va solicita de catre

beneficiar de la furnizorii de servicii Tc avize pentru realizarea cablarilor exterioare in

canalizatii. Se vor executa instalatii de telecomunicatii exterioare de catre firme specializate si

autorizate. Cablarile exterioare se vor realiza in functie de solicitari de catre ROMTELECOM

sau de alti furnizori de servicii Tc. Eventualele extinderi ale centralei telefonice a orasului cu

aparataj Tc pentru noii consumatori se va realiza de catre furnizorul serviciilor Tc in functie de

situatia tehnica actuala. Blocurile de locuinte se prevad cu firide Tc echipate corespunzator

numarului de apartamente. De asemenea, spatiile comerciale se prevad cu posturi Tc,

cuplarea lor la retelele exterioare realizandu-se in conformitate cu avizele furnizorilor de

servicii Tc. Se vor obtine avize de amplasament de la ROMTELECOM pentru fiecare obiectiv

sau pentru grupuri de obiective (locuinte + spatii comerciale) la solicitarile beneficiarului

necesare documentatiilor in vederea obtinerii autorizatiei de construire.


Furnizorii existenti de servicii TV, radio isi vor extinde retelele in zonele propuse pentru

dezvoltarea edilitara a municipiului. Retelele de internet, cablu TV se vor introduce subteran,

alaturi de retelele de telefonie in lungul strazilor in canalizatie proprie din tuburi PVC sau

beton.

Retele de transport

Municipiul Piatra Neamt trebuie sa devina un oras protejat in raport cu agresiunea

exercitata de circulatia auto. In acest scop se impun solutii argumentate tehnic si constructiv

privind:

128

- includerea in reteaua principala si a altor strazi, pentru a da o configuratie coerenta si

a oferi tuturor zonelor functionale posibilitati de acces;

- aducerea mai multor strazi la parametrii categoriilor I si a II - a (in special in zonele

care atrag sau genereaza fluxuri de circulatie ridicata);

- prelungirea unor trasee de strazi pentru a delimita zone cu potential ridicat si s-ar

putea dezvolta functiuni noi;

- realizarea unor trasee ocolitoare, in zona de sud si de nord a Municipiului pentru a

separa traficul de tranzit de cel local;

- asigurarea continuitatii unor trasee cu poduri (peste raul Bistrita) si pasaje (peste

Calea Ferata) realizand astfel o relatie optima intre functiunile dezvoltate de o parte si de alta

a acestor obstacole;

- realizarea de profile transversale omogene pe strazile ce alcatuiesc un traseu solicitat

de fluxuri de circulatie;

- reamenajarea si echiparea cu instalatii de semaforizare a intersectiilor importante

pentru a asigura fluenta ridicata;

- extinderea retelei de transport public de calatori pentru a acoperi cu zona de influenta

intreg perimetrul construibil al Municipiului;

- crearea de zone pietonale;

- crearea de conditii pentru a folosi mijloace alternative nepoluante de transport, in

special biciclete.

De asemenea, traseul ce asigura continuitatea lui DN15 ce se inscrie pe strazile Bistrita

– 9 Mai – Dimitrie Leonte si G-ral N. Dascalescu trebuie adus atat din punct de vedere al

elementelor geometrice (traseu si intersectii), cat si a capacitatii de circulatie la un nivel

corespunzator strazilor de categoria I, si anume:

- latimea benzilor de circulatie sa fie de 3,50 m (deci un profil transversal constant cu

partea carosabila de 14,00 m);

- distanta dintre intersectiile in care se pot efectua toate relatiile sa se mareasca in

sensul ca in intersectiile cu strazile de categorie inferioare si cu nivelul fluxurilor redus

sa se efectueze numai relatia de dreapta;

- crearea de alveole, in statii, pentru transportul public de calatori;

- semaforizarea intersectiilor importante de pe traseu si corelarea lor.

129

Pentru asiguarea fluidizarii circulatiei se propune rezervarea spaţiilor necesare

dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire,

astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale

(zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Totodata traseele

deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu

zonele adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în

măsurile restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să

împiedice optimizarea situaţiei.

11.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG

Analiza atenta a situatiei actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG,

conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:

- pierderea unui număr important de locuri de muncă pe plan local ce pot conduce la

aparitia unor problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei (aceste fenomene

se vor acutiza) ;

- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor ;

- lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetul local din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor ;

- subdimensionarea sau lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa

potabila pentru o parte din zonele cuprinse in intravilan ;

- subdimensionarea sau lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate

menajere si pluviale ;

- slaba implicare in revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism

practicate în prezent (odihnă şi recreere, turism montan, sporturi de iarnă, turism cultural,

turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni);





- lipsa unei trame stradale corect dimensionata pentru fluxurile actuale ;

130

- dezinteresul pentru descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in

exteriorul acestuia ;

- blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană a unor

terenuri disponibile în intravilan ;

- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni

cu caracter public.

Din punct de vedere economic este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba

cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici

limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din

punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.

Situaţia economică şi socială în Municipiul Piatra Neamt, ca urmare a crizei economice

este delicata, şi această situaţie va continua să evolueze negativ dacă nu sunt susţinute

proiecte ce reprezintă investiţii majore.

Situaţia economică şi socială a comunităţii se va degrada din următoarele motive:

- carenţa de oportunităţi pentru dezvoltarea şi diversificarea activitătilor economice,

sociale, comerciale, de servicii în zonă ;

- posibilitatea de îmbunătătire şi diversificare a calificării locuitorilor din zonă sau din

localitătile învecinate va fi redusă ;

- nu vor mai exista oportunităţi de creştere a veniturilor din taxe şi impozite la bugetul

local ;

- lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa,

canalizarea ;

In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu

se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei

oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit

civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu

corespunzătoare. De asemenea, nereabilitarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a

apei menajere si a apei pluviale si/sau de distribuţie a apei potabile va avea in timp efecte

negative asupra sănătătii umane.

131

Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic General

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din

PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,

major=2, catastrofal=3)

Măsura prevăzută în

PUG

EFECTUL nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X Aer X Sol X

Sănătate X Riscuri naturale X

Schimbări climatice

X

Conservarea resurselor

X

Biodiversitate X Patrimoniu cultural si

istoric

X

Constientizarea

populatiei X

0 3 12 -

O data aprobat impreuna cu PUG-ul din care face parte, Regulamentul Local de

Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice

de urbanism in teritoriul considerat.

11.3. Probleme de mediu relevante pentru plan

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea

mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana

armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale

privind protectia mediului.

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a

regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat,

mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor

132

zonei; si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/

aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi

programe, sunt: aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană, apa, solul / utilizarea terenului,

biodiversitatea, populaţia, managementul deşeurilor, infrastructura rutieră/ transportul, peisajul.

Factor de mediu Probleme relevante privind mediul din zona PUG Aer Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:

- poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale zonelor industriale existente (emisiile din zonele industriale); - poluarea atmosferica datorata traficului rutier (traficul de tranzit, lipsa locurilor de parcare, cresterea numarului de autoturisme, parc auto invechit, etc); - sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone ; - poluarea atmosferica datorata prepararii agentului termic si a apei calde menajere (randamente mici la producere, lipsa automatizarii punctelor termice, grad avansat de uzura a retelelor de distributie); - poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate).

Apa Calitatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte: - subdimensionarea/grad de uzura avansat sau in unele cartiere lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila; - subdimensionarea/grad de uzura avansat sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale; - folosirea in cadrul unor gospodarii individuale din zonele unde nu exista retea de alimentare cu apa a panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa, a carei potabilitate variază în funcţie de distanţa de sursele de poluare; in aceste cazuri asigurarea cu apă potabilă este necorespuzătoare datorată inexistenţei unei delimitări corespunzătoare a zonelor de protecţie sanitare şi a lipsei monitorizarii calităţii apei din aceasta sursa; - evacuarea apelor uzate in zonele lipsite de retelele de canalizare prin bazine vidanjabile, fose septice, WC uscate, sau alte sisteme locale; - evacuarea apelor pluviale provenite in receptorii naturali fara o prealabila preepurare.

Solul Calitatea solului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte: - depuneri de pulberi datorită circulaţiei rutiere şi a activităţilor industriale din Municipiu ; - folosirea îngrăşamintelor în zona cu terenuri agricole; - infiltraţii la nivelul solului a apelor uzate menajere provenite din : gospodariile individuale din zonele lipsite de canalizare; - infiltraţii la nivelul solului cu ape pluviale potential contaminate provenite de pe platformele drumurilor.

Zgomot Sursele de zgomot pot fi: - activitatile industrială existente; - traficul rutier ce se desfăşoară pe arterele din cadrul Municipiului; - traficul feroviar; - activitatile specifice aşezărilor umane.

133

Sanatatea populatiei

Efectele asupra starii de sanatate a populatiei pot fi generate de: - funcţionarea unitatilor cu profil industrial de pe teritoriul administrativ al Municipiului Piatra Neamt; - subdimensionarea sau lipsa in unele zone a sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila; utilizarea in aceste zone ca apă potabilă, a apei din pânza freatică (prin intermediul fântânilor) a căror calitate variază în funcţie de depărtarea de sursele de poluare posibile, în special de grajduri, fose septice, etc; - subdimensionarea sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale; - amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecinătatea principalelor artere de circulatie; - incapacitatea arterelor de circulatie de a prelua fluxurile de circulatie generate (mai ales in orele de varf sau la sfarsitul saptamanii, cu aparitia ambuteiajelor si implicit a cresterii timpilor de stationare in trafic ce genereaza cantitati mari de gaze); - parc auto invechit; - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din gospodariile individuale.

Biodiversitate/arii naturale protejate

Afectarea biodiversitatii/arii naturale protejate poate fi generata de: - modificarea suprafetelor biotopurilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in faza de executie, cat si in cea de functionare); - pierderi si modificari de habitate; - modificari/distrugeri asupra populatiilor de plante; - impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse petroliere sau alte substante cu potential poluator care ar determina scaderea productivitatii biologice.

Mediul social si economic

In Municipiul Piatra Neamt, se impun masuri urgente în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat şi ţara noastră şi implicit şi pe locuitorii Municipiului Piatra Neamt, ce a dus la falimentare unui număr considerabil de societăţi comerciale şi la mărire numărului de şomeri, este necesar promovare unor noi proiecte de investiţii; - dezafectarea societătilor industriale necesita găsirea unor noi amplasamente pentru zone industriale care să creeze locuri de muncă; - necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii; - ponderea redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii, sanatate, sport, agremet, etc).

Gospodaria deseurilor

La nivelul gospodariei de deseuri: - necesitatea eliminarii depozitarii necontrolate a deseurilor.

Peisajul Efecte asupra peisajul pot proveni din: - slaba dezvoltare sau gradul de imbatranire al dotarilor si echipamentelor conexe locuirii, cum ar fi retelele tehnico-edilitare, dar si dotările comerciale şi de servicii, de loisir, sport, spaţii verzi ; - dezinteresul populatiei fata de mediul inconjurator, cu implicatii si asupra peisajului prin: depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din gospodariile individuale (deseuri menajere, dejectii animale, etc).

Infrastructura rutiera/ transport

La nivelul infrastructurii s-au identificat urmatoarele probleme: - necesitatea separarii traficului de tranzit de cel local (ocolitoare); - stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre; - lipsa locurilor de parcare.

Factorii climati La nivelul factorilor climatici:

134

- emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a timpilor de stationare in trafic, a parcului auto invechit, a cresterii numarului de autovehicule; - sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone; - pierderile de energie prin nereabilitarea termica a locuintelor; - noxele rezultate din procesul de preparare al agentului termic si a apei calde menajere (randamente scazute la producerea agentului termic, grad avansat de uzura a retelelor de agent termic primar si secundar); - noxele rezultate din activitatile industriale; - lipsa de responsabilitate a populatiei si lipsa de preocupare pentru protejarea mediului inconjurator.

11.4. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national sau comunitar care sunt relevante pentru plan si modul cum s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte considerati de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate in tabelul urmator

Aspect de

mediu Obiective de mediu la nivel national, regional si local

Obiective de mediu stabilite prin PUG

Populatia si sanatatea umana

Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane

- reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente

- crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi

- reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto

- asigurarea unui management corespunzator al deseurilor

- reducerea poluarii fonice datorate traficului auto

- realizarea de perdele vegetale de protectie - crearea de locuri de munca - dezvoltarea activitatii economice - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei


Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei

- asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric - cresterea responsabilitătii publicului fată de mediu - imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale - punerea in valoare si protectia peisajului - reglementarea modului de construire - separarea traficului de tranzit de cel local (crearea conditiilor de utilizare a centurilor

135

ocolitoare - Centura Fermelor) - stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care trebuie sa se situeze in limitele nivelului de serviciu “C” care permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre - identificarea unor terenuri, in apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcaje - extinderea retelei de transport public de calatori si crearea conditiilor in cadrul sistemului de organizare a circulatiei pentru mijloacele de transport public (benzi proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc)


Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru crearea de locuri de munca

- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii

Solul Limitarea impactului negativ - implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru intregul teritoriu administrativ al Municipiului Piatra Neamt; - reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deseurilor atat in cadrul unitatilor industriale/economice, asociatiilor de locatari, cat si in cadrul locuintelor individuale - reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat - reducerea poluării solului prin reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate menajere si a celor pluviale - reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor - remedierea zonelor afectate de poluări accidentale - reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere - reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice


Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei

- respectarea legislatiei in vigoare - respectarea indicatorilor urbanistici

Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere şi industriale

- creşterea numărului de populaţie care să beneficieze de infrastructura de apă/canal

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii

- reabilitarea sistemelor de colectare, transport si de tratare a apei

136

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate in zonele deficitare

- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apei

- staţii de epurare moderne pentru apele uzate industriale

- modernizarea reţelelor de canalizare existente şi realizarea de reţele noi de canalizare

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă, apă industrială şi ape uzate

Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului

- minimizarea impactului asupra calitatii aerului - monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer - introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanti - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin marirea eficientei energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie - crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi - reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto


Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de semaforizare în intersecţii

- crearea liniei de centură - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale

sau tronsoanelor intens circulate - implementarea unor măsuri tehnice la

nivelul surselor de zgomot - reducerea nivelului de zgomot rezultat în

urma desfăşurării unor activităţi productive sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite

- realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute

Factorii climaticii Limitarea emisiilor de poluanti - modernizarea infrastructurii rutiere - extinderea si modernizarea sistemului de

colectare a apelor uzate menajere si a celor pluviale

137

- reabilitarea unitatilor de producere a agentului termic si a apei calde menajere - prevederea acestora cu instalatii moderne si eficiente de ardere

Peisajul Crearea unui peisaj adecvat - intretinerea spatiilor verzi - reabilitarea cladirilor cu valoare istorica - exinderea/modernizarea retelelor de

alimentare cu apa - extinderea/modernizarea sistemelor de colectare, tratare si evacuare apelor uzate

11.5. Potentialele efecte semnificative asupra mediului

În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului 195/2005 privind

protecia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.

114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de

mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a zonei.

Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in

mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si

evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau

program.

In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor

planului avute in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,

pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

138

Pentru fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata

predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in

comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat

a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa

se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de

impact stabilite.

Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin

implementarea proiectului PUG Categorie

impact Ponderea

impacturilor cumulative

1 2 3 4 Sanatatea populatiei

Promovarea PUG nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei ; masurile propuse cu privire la promovarea si adoptarea masurilor de protectie a factorilor de mediu vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii si implicit a starii de sanatate a populatiei

Pozitiv Pozitiv Pe termen lung

Dotarea amplasamentului PUG cu infrastructura tehnico-edilitara (alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, gaze naturale, canalizare menajera/pluviala, transport) corespunzatoare, inclusiv prin adoptarea programului de gestionare a deseurilor, va conduce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Pozitiv

Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, respectiv in emisari ; monitorizarea calitatii aerului in zona

Pozitiv


Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creşterea gradului de siguranţă şi de fluidizare a circulaţiei



Plantarea de perdele de protecţie arborescente de-a lungul căilor rutiere

Pozitiv

Fluidizarea circulatiei, reduce timpii de stationare in trafic, creşterea traficului rutier şi implicit creşte nivelurilor de emisii de poluanţi în atmosferă

Negativ


Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei



Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii

Pozitiv

Cresterea activitatilor economice locale dupa inceperea etapei investitionale - constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea

Pozitiv

139

constructiilor Crearea de forta de munca calificata, multidisciplinara pentru zona de prestari servicii

Pozitiv

Imbunatatirea bugetului autoritatii locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale

Pozitiv

Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia planului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona


Forme potentiale de afectare a solului si a apei prin deficiente in gestionarea deseurilor menajere

Negativ

Solul Intensificarea traficului rutier va genera o poluare a

solului cu praf si particule incarcate cu metale grele emise in gazele de esapament

Neutru Neutru Pe termen scurt

Scurgeri accidentale de lubrefiati pe sol si starea tehnica precara a mijloacelor de transport sau a utilajelor (in perioada de construire si functionare)

Neutru

Poluare potentiala generata de o practica necorespunzatoare de colectare si eliminare a deseurilor

Neutru

Dimensionarea corespunzatoare a arterelor de circulatie cu rol de fluidizare a traficului

Pozitiv


Modificarea suprafetelor biotipurilor de amplasament si categoriilor de folosinta

Negativ Neutru Pe termen lung

Amenajari de spatii verzi pe 30 % din suprafata analizata si efectuarea de plantatii de arbusti decorativi

Pozitiv

Apa Implementarea proiectului impune modernizarea si

extinderea retelelor edilitare, racordarea obiectivelor de pe amplasamentul PUG la retelele de canalizare centralizata Educarea populatiei in vederea eliminarii evacuarilor de ape uzate potential poluatoare pe sol sau in apele de suprafata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane


Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Modernizarea si extinderea retelor de canalizare ape pluviale

Pozitiv

Apele pluviale de pe platforme si drumuri vor fi trecute prin separatoare de nisip si hidrocarburi inainte de a fi deversate in emisari

Pozitiv

Aerul Implementarea planului si a unei infrastructuri

rutiere adecvate va duce la o usoara scadere a gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor prin reducerea timpilor de stationare in trafic

Pozitiv Neutru Pe termen mediu

Implementarea masurilor pentru reducere nivelului Pozitiv

140

emisiilor de poluanti in atmosfera Zgomotul si vibratiile

Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a fluidizarii traficului rutier

Neutru Pozitiv Pe termen lung

Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa

Pozitiv

Factorii climatici Implementarea planului (avand in vedere ca o

mare parte din terenul propus a fi introdus in intravilan va avea functiunea de rezidenta, servicii, activitati productive, cai de comunicatii/transport) contribuie la schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră.

Negativ Negativ Pe termen mediu

Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului

Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic

Pozitiv

11.6. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele

adverse asupra mediului

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,

diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului

identificate ca fiind semnificative pentru PUG-ul propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si

compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii planului

propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare

ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.

Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar

sa se aplice urmatoarele masuri:

141

- extinderea si modernizarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor

menajere si a celor pluviale;

- implementarea planului de gestionare a deseurilor;

- verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare

si evacuare a apelor uzate.


asupra factorului de mediu APA

Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului ce vor fi luate în calcul la următoarea fază de

proiectare.

Se au in vedere urmatoarele:

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale

menajere şi industriale;

- creşterea numărului populaţiei care să beneficieze de infrastructura de apă/canal;

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru

toţi locuitorii;

- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă;

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi

locuitorii;

- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului

administrativ al Municipiului Piatra Neamt, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate

evacuata în reteaua stradala de canalizare sau in ape de suprafata şi se va verifica modul de

încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi

de Autorizaţia de Gospodarirea Apelor;

- reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apei;

- staţii de epurare moderne pentru apele uzate industriale;

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă,

apă industrială şi ape uzate.

142


asupra factorului de mediu AER

- funcţionarea sistemului de monitoring integrat al mediului;

- întocmirea, actualizarea şi utilizarea unei baze de date, ataşată sistemului

informaţional de mediu, în vederea informării publicului;

- impunerea de condiţii prin legislaţia de mediu în vederea scăderii principalelor emisii

de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac);

- reducerea sub normele de emisie a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza

principiului „poluatorul plăteşte”;

- stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită

prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic;

- fluidizarea traficului prin crearea unor rute de ocolire, amenajarea unor spaţii de

parcare, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea

corespunzătoare a acestora;

- plantarea de perdele vegetale de protecţie;

- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;

- întocmirea hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune

aferente acestora;

- evaluarea şi gestionarea integrată a calităţii aerului (pregătirea programelor/planurilor

pentru îmbunătaţirea calităţii aerului la nivel local, adoptarea acestora);

- implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din instalaţiile

mari de ardere;

- implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi

din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din

depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

- implemenatea cerinţelor de eliminare a substanţelor care distrug statul de ozon.


produse de ZGOMOT

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului

143

de semaforizare în intersecţii;

- crearea rutelor de ocolire;

- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

- reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive

sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi;

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie,

inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite.


asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia

următoarele măsuri:

- nu se vor utiliza pentru depozitare temporara sau definitiva de moloz sau materiale de

constructie suprafete din incinta ariilor naturale protejate si pe cât posibil nici a unor suprafete

ocupate cu habitate naturale nealterate ;

- interzicerea cu desavârsire a distrugerii vegetatiei de arbori si arbusti ;

- organizarile de santier nu vor fi sub nici o forma realizate pe suprafete din cadrul ariilor

naturale protejate; pe cât posibil se vor realiza la o distanta de minim 100 m de limita

acestora ;

- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu

prilejul executarii lucrarilor de constructie, se va utiliza pe cât posibil o gama de utilaje cu

caracteristici cât mai bune în ceea ce priveste emisia de zgomot ;

- folosirea utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic fata de normele

actuale;

- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzator si se va respecta

proiectul de realizare avizat de catre institutiile abilitate ;

- pe perioada de desfasurare a lucrarilor de executie se recomanda asigurarea unui

permanent flux informational între beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul de

Protectie a Biodiversitatii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Piatra Neamt si

custodele ariilor protejate.

144


asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in

zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;

- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si

de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;

- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,

canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi

îmbunătăţirea sănătăţii.


asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUG;

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura lor funcţională

să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va

prevede un procent de 30 % - spatiu verde conform reglementarilor Agentiei de Protectia

145

Mediului;

- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;

- practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- dezvoltarea si îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea

descreşterii activităţii economice;

- măsuri de conştientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.

11.7. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea

modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei

„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în

continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

Factor de

mediu/aspect de mediu

Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1

(varianta aleasa) 1 2 3 4

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca sistemul de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate si a celor pluviale este subdimensionat si invechit, iar in unele zone construite lipseste. De asemenea, se va mentine colmatarea retelei

Se va reabilita, extinde si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. Se va intensifica programul de monitorizare a calitatii apelor evacuate in emisari si a apelor uzate

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

146

de canalizare ape pluviale ca urmare a lipsei, subdimensionarii sau distrugerii scuturilor de garda; sau prin subdimensionarea grătarele şi bazinele de decantare a materiilor solide.

colectate in reteaua publica de canalizare (determinarea indicatorilor de calitate la sursa).

Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona-timpi mari de stationare in trafic, lipsa locurilor de parcare.

Planul propus contine masuri de fluidizare a circulatiei; masuri ce pot conduce la reducerea cantitatilor de emisii rezultate din combustia motoarelor, masuri de reabilitare si modernizare a punctelor termice. De asemenea, o atentie deosebita se va acorda unitatilor industriale ce isi desfasoara activitatea in Municipiul Piatra Neamt, prin verificarea modului de implementare a masurilor referitoare la protejarea mediului. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Masurile propuse pentru monitorizarea calitatii aerului vor avea ca rezultat identificarea punctelor critice si stabilirea masurilor de interventie si de reducere a impactului

Aspecte social-economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de muncă şi a investiţiilor din Municipiul Piatra Neamt conducand la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor social- economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social- economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu

147

varianta “zero”. Zgomot si vibratii Sursele principale care

influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei; - activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune intensitatea nivelului de zgomot generat de extinderea intravilanului. Datorita masurilor prevazute prin plan, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

In PUG sunt prevazute măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.

Sol/Utilizarea terenului Condiţiile de interventie asupra terenurilor se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.

Se valorifica oportunităţile privind valorificarea urbană a unui teren disponibil în intravilan. Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului. Se vor asigura masurile necesare pentru protejarea ariilor naturale. Se va implementa un program de monitorizare a calitatii solului din punctele identificate de Agentia de Protectia Mediului

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUG. Planul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista doua zone naturale protejate La ora actuala se manifesta o oarecare doza de fragmentare a habitatelor naturale în zona domeniului schiabil, prin existenta culoarelor pârtiilor însa se poate considera ca s-au format deja echilibre corespunzatoare în cadrul populatiilor apartinând faunei locale.

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii Obiective specifice: - dezvoltarea Retelei Ecologice Europene în România; - protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate

Impactul negativ suferit de biodiversitate în etapele de construcţie va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si restabilirea echilibrului ecologic. Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.

148

de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate; - monitorizarea speciilor potential invazive; - cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare; - accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure

Peisajul In situaţia actuală exista zone in care peisajul nu este in concordanta cu incadrare in teritoriul administrativ al Municipiului Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din vizate vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUG va da zonei aspectul urban corespunzator, cu o infrastructură tehnico-edilitara corespunzatoare

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei Analiza surselor ce pot avea influente negative asupra starii de sanatate a populatiei si implicit a mediului inconjurator, a identificat urmatoarele aspecte: - subdimensionarea retelelor de alimentare cu apa si a sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate sau chiar lipsa acestora in anumite zone; - incapacitatea infrastructurii rutiere de a preluata traficul din zona, fara crearea de ambuteiaje; - existenta fostelor platforme industriale cu implicatii asupra calitatii factorilor de mediu. Prin mentinerea situatiei

Implementarea masurilor prevazute in PUG referitoare la echiparea tehnico-edilitara a zonei, fluidizarea circulatiei, adoptarea de masuri pentru reducerea intensitatii nivelului de zgomot, a emisiilor la sursa, a stabilirii gradului de contaminare a solului in diferite zone identificate de Agentia de Protectie a Mediului si a masurilor de interventie/combatere va determina aparitia unor efecte pozitive cu impact semnificativ asupra starii de sanatate a populatiei pe termen lung.

Implementarea planului va avea un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

149

existente, fara intensificarea programelor de monitorizare/combatere a efectelor acestor activitati/instalatii va conduce la agravarea calitatii factorilor de mediu cu efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii vietii.

11.8. Expunerea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementarii PUG

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,

din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv

la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate

nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor

efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are în vedere

cuantificarea efectelor globale ale implementării PUG.

Programul de monitorizare a implementãrii PUG trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii,

cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce

pot fi întreprinse).

raport de mediu plan urbanistic general municipiul piatra neamt

Documents