raport de mediu pentru planul de amenajare a teritoriului...
TRANSCRIPT
1
RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Harghita
BENEFICIAR: Consiliul Județului Harghita
EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DE
AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN HARGHITA” Elaborat
conform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri și programe.
2
Elaborator
Dipl - Ing. Cristof Labancz
SC INTERGEO SRL
3
1. Introducere
1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri și programe
1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea
168/2007).
1.4 Considerații generale
1.4.1 Scopul raportului
1.4.2 Informații generale
1.4.3 Denumirea proiectului
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe
relevante.
2. Analiza situației existente
2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și
programe relevante
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația
neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
3.1 Calitatea Apei
3.1.1 Prelevări de apă
3.1.2 Ape de suprafață
3.1.3 Starea ecologică a lacurilor
3.1.3 Riscuri naturale – inundații
3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor
3.4.3 Regularizările și îndiguirile
3.1.5 Ape Subterane
3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)
3.1.7 Substanțe poluante și indicatori de poluare în apele uzate
3.1.8 Rețele de canalizare
3.1.9 Canalizarea apelor uzate
3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață și subterane
3.1.11Obiective și măsuri privind protecția apelor împotriva poluării și
supraexploatării
3.2 Solul
3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe
3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic etc.)
4
3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a
solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului – CES
3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor
3.2.7 Amenajări pentru desecare și drenaj
3.2.8 Amenajări pentru irigații
3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare
3.2.10 Monitorizarea calității solurilor
3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001
precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele
producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundații.
3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren
3.2.15 Inundațiile
3.3 Inventarul siturilor contaminate
3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalități de investigare
3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor
3.5 Calitatea Aerului
3.6 Calitatea precipitațiilor
3.7 Poluare acustică
3.8 Activitatea stației de radioactivitate
3.9 Conservarea naturii și a biodiversității, biosecuritatea
3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita
3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică
3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
3.10 Managementul Deșeurilor
3.10.1 Cadrul legislativ
3.10.2 Tipuri de deșeuri
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
3.10. 4 Depozitarea deșeurilor
3.10.5 Generarea deșeurilor
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale
3.10.8 Eliminarea deșeurilor
5
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și industriale
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor
3.11 Rețeaua de transport și comunicație
3.11.1 Rețeaua de transport
3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita
3.11.3 Rețeaua rutieră
3.11.4 Rețeaua feroviară
3.11.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport
3.12 Alimentarea cu energie electrică
3.13 Rețele de telecomunicații 3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de
vedere al protecției mediului
4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean Harghita
4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice efect
advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu aer.
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu apă
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu sol
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu patrimoniu
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu antropic
6
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului biodiversitate
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
6.1Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
7.Bilanțul utilizării terenului
7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale
7.1.2 Zonele industriale
7.1.3 Zone forestiere
7.1.4 Zone Agricole
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
7.1.6 Reabilitarea urbană
7.2 Efecte și măsuri
7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului
7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei
7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali
7.2.4 Impactul managementului de deșeuri
7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
8.Rezumat netehnic
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita
7
1. Introducere
1.1. Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri și programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potențialele
efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra
mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația națională prin:
Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecției mediului
nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenției privind evaluarea impactului de mediu în
context trans-frontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M. Of., Partea I nr.105 din
01/03/2001).
Ordonanța de urgență nr.195/22.12.2005 (M. Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecția
mediului
Legea nr. 265/29.06.2006 (M. Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului (M. Of. nr. 1196/30.12.2005,
rectificare în M. Of. nr. 88/31.01.2006)
Ordonanța de urgență nr. 114/17.10.2007 (M. Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului
Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M. Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
Legea nr. 86/10.05.2000 (M. Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenției privind
accesul liber la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în
problemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998
Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M. Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului
la informația privind mediul
8
Ordonanța de urgență nr. 152/10.11.2005 (M. Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea și
controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M. Of. nr. 327/11.04.2006)
Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr.
243/28.11.2000 privind protecția atmosferei (modificată și completată prin Ordonanța de
urgență nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care
transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului - M. Of. nr. 153/02.03.2007)
Lege nr. 107/25.09.1996 (M. Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată și completată de
Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanță de urgență nr. 12/2007, Ordonanță de
urgență nr. 3/2010
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M. Of. nr. 283/22.06.2000) privind
regimul deșeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M. Of. nr. 790/19.09.2006) pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privind
regimul deșeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007
Legea nr. 360/02.09.2003 (M. Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanțelor și
preparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M. Of. nr.
899/07.10.2005)
Ordonanța de urgență nr. 57/20.06.2007 (M. Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (modificată și
completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M. Of. nr.
787/25.11.2008)
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului și de
participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact trans-frontieră (M. Of.,
Partea I nr. 397 din 09/06/2003)
Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)
Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)
9
Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din
26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de
emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri și programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)
Legislația națională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât mai
devreme posibil, în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea
proiectului, așa încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse
materiale și de timp pentru proiectarea unei activități, iar pe de altă parte, să existe informații
suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectuează pentru anumite planuri și programe prevăzute în legislația în vigoare, din
domeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și turbei,
industria energetica, producerea și prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de
construcții, industria chimică și petrochimica, industria lemnului și hârtiei, proiecte de
infrastructura precum și proiecte din domeniul managementul apei și al deșeurilor.
Întrucât directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care reglementează
promovarea planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecției mediului, evaluarea
de mediu se raportează permanent și la aceste acte comunitare respectiv:
Directiva cadru Apă 2000/60/EC (WFD), care introduce noțiunile de program și măsuri (sau de
Amenajare) și plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în
fiecare bazin.
Directiva 91/676/EC privind nitrații care prevede programe de acțiuni pentru zonele amenințate
cu nitrați
Directiva Cadru deșeuri 75/442/EEC, care prevede planuri de management al deșeurilor
Directiva cadru aer 96/62/EC, care prevede elaborarea unui plan de reducere a dispersiile
respectiv a poluanților în zonele unde se depășesc valorile limită admise.
Directiva Habitate 92/43/EEC – care are ca scop stabilirea unei rețele ecologice europene
coerente de zone speciale de conservare. Scopul acesteia este de a identifica valori naturale în
siturile respective care merită să fie protejate
10
1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și
evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele
lor naționale, luând în considerare obiectivele și aria geografica aferentă.
Planuri și programe - planurile și programele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea
Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o
autoritate la nivel național, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru
adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin
prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau
juridică care promovează un plan sau un program.
Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare
privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanta cu legislația sau cu
practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autoritarilor
publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea în considerare a
raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea
informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea
competenta pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția
mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și
structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversității biologice;
modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate;
deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea
structurilor antropizate, cauzate, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială
necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea
o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile
competente.
11
Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau măsura
valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaționat;
Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de
alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc
nivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un
impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare și a măsurilor de
reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de Intervenție
prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de
a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care
determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de
poluanți din emisii/evacuări.
Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care
autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și reducerea
concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Proba de referința - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată
pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind
reducerea poluării solului și care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol
după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau
intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și recomandările studiului de
evaluare a riscului.
Plan de acțiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla
problema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în
spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosfera a poluanților proveniți din surse staționare
sau mobile.
Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fi
traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie;
12
Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului ambiental
relaționat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor
uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice și
bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri
contaminate:
Folosința sensibilă și mai puțin sensibilă - tipuri de folosințe ale terenurilor, care implica o
anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanților.
1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea
168/2007).
Aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a
propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile,
emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor
județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare
urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.
Avizare - procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico economici și
sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de
urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter
tehnic și obligatoriu.
Caracter director – însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistica a localităților, prin coordonarea acțiunilor
specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare – însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți
parametri soluțiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de
urbanism.
Circulația terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra
terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituții publice și capacitatea
tehnica de a emite avize/aprobări.
13
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaților prezentului, fără a se compromite dreptul
generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale și
locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare
sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", și care beneficiază de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene și al altor instituții și autorități naționale și
internaționale interesate.
Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise și
desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă și se
stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de amenajare a teritoriului și de dezvoltare
urbanistică a localităților pe o perioadă determinată.
Parcelare – acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor
locuințe individuale, de mică înălțime.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile și
obligațiile legate de deținerea sau exploatarea terenurilor.
Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zona
Funcțională) ale căror existență și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații
desfășurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative
etc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și rurale.
Teritoriu administrativ – suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a
teritoriului: național, județean și al unităților administrativ teritoriale (municipiu, oraș, comună).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun
unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și în
cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regula intravilanul se
compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). Teritoriu extravilan
– suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș,
comună) și limita teritoriului intravilan
Zona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a
teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona
funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit,
zona activităților industriale, zona spatiilor verzi etc.).
14
Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.
Zona de protecție – suprafețe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun
protecția zonelor învecinate (stații de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a
deșeurilor, puțuri seci, cimitire, noxe industriale, circulație intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de
producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane,
mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.
Zona protejată – suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural,
a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. și în care, prin
documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se impun măsuri restrictive de
protecție a acestora prin distanța, funcționalitate, înălțime și volumetrie.
1.4 Considerații generale
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie și să evalueze
potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,
precum și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria
geografică ale planului sau programului.
1.4.1 Scopul raportului elaborat îl reprezintă:
- Stabilirea direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și
dezvoltare urbanistică a localităților;
- Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;
- Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități
geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);
- Evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității;
- Creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și
serviciilor;
- Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică;
- Asigurarea suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism și autorizațiilor de construire;
- Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spații
- Conținutul raportului de mediu;
- Relația planului cu alte planuri și programe;
- Problemele de mediu existente în zonă;
- Factorii/aspectele de mediu cu relevanță pentru plan;
- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, țintele și indicatorii;
15
- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potențiale ale planului asupra
mediului;
- Categoriile de impact, formatul și conținutul matricei de evaluare a efectelor
semnificative potențiale asupra mediului ale prevederilor planului;
- Nivelul de extindere și de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de
mediu;
- Evaluarea alternativelor și selectarea celor mai bune opțiuni pentru protecția mediului;
- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;
- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;
- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la
reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului și monitorizarea efectelor
planului asupra mediului.
1.4.2 Informații generale
Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale Județului Harghita pe
o perioadă de minim 10 ani.
Prezentul Raport de Mediu vizează:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării Planului
de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;
- analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;
- identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;
- identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu
stabilite prin PATJ;
- propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;
- asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate și publicul interesat,
inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;
- informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ și posibilele impacturi ale
acestuia;
- notifică autoritățile implicate și publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ și
motivele adoptării acestuia.
Beneficiarul proiectului: Consiliul Județean Harghita cu sediul în Piața Libertății nr. 5, cod
530140, Telefon: +40-266-207700 Fax: +40-266-207703 E-mail: [email protected]
reprezentat prin Președintele Consiliului Județean Borboly Csaba
16
Autorul atestat al raportului de mediu: SC INTERGEO SRL cu sediul Chiajna, sat Roșu, jud. Ilfov,
RO 077040 Al. I. Cuza nr.11 vila 6, Tel: +40 / 21 / 436 0692 Fax: +40 / 21 / 436 0665 Mobil:
+40/ 731 / 010 215 email: [email protected] homepage: www.intergeo.com
1.4.3 Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita.
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.
Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, Planul de Amenajare a
Teritoriului Județean, constituie alături de strategia de dezvoltare a județului, strategia de
dezvoltare economică a județului, strategia de dezvoltare sustenabile a turismului din județul
Harghita instrumentul principal pentru planificarea și monitorizarea dezvoltării economice, a
îmbunătățirii cadrului de viață al populației prin intervenția în principalele domenii relevante în
plan teritorial. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean oferă o viziune globală și coerentă
asupra structurii și folosinței teritoriului studiat, determinând principalele opțiuni pentru o mai
bună organizare a acestuia, în vederea obținerii unor avantaje în plan economico-social și
protecției calității mediului.
Planul de amenajare a teritoriului județean Harghita, în vigoare în prezent, a fost elaborat în
1999, direcționând până în prezent dezvoltarea socio-economică a județului prin programul său
de măsuri. În anul 2009 Consiliul Județean Harghita a luat decizia actualizării planului de
amenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente:
- necesitatea ca PATJ să se actualizeze periodic la 5-10 ani;
- modificarea cadrului conținut al documentațiilor de amenajare a teritoriului;
- administrația publică județeană și-a modificat politicile ce vizează dezvoltarea județului
astfel încât este necesară revizuirea; conducerea județului a adoptat noua politică regională și
de comunicare cu județele vecine; se acordă o mai mare importanță microregiunilor. Politica
conducerii Consiliului Județean Harghita poate fi numită una orientată spre atragerea de
fonduri nerambursabile și crearea de parteneriate în vederea dezvoltării sustenabile a regiunii.
- conjunctura internațională și națională impune noi abordări ale problemelor spațiale -
integrarea în Uniunea Europeană, formarea regiunilor și a noi unități administrative pe teritoriul
țării.
Prevederile documentului anterior nu mai corespund stadiului de dezvoltare a județului, de
asemenea, nu mai corespundea la: necesitatea realizării de noi investiții cu o influență majoră
asupra dezvoltării județului precum și apariția fondurilor structurale orientate al căror scop este
17
să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în
principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și
socială în Uniunea Europeană contribuind la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economică și Socială a Uniunii Europene:
1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita
finanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.
2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea
politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.
Planul se va alinia la principii prezente în următoarele documente strategice de nivel european
și național:
CEMAT, Hanovra 2000
- coeziune teritorială prin dezvoltare socio-economică echilibrată și prin creșterea
competitivității;
- dezvoltarea funcțiilor urbane și a relațiilor urban-rural;
- accesibilitate mai echilibrată
- accesul la informație și cunoaștere
- reducerea agresiunii asupra mediului
- protejarea resurselor și a patrimoniului natural
- valorificarea patrimoniului construit
- dezvoltarea resurselor energetice
- dezvoltarea unui turism de calitate și durabil
- limitarea efectelor catastrofelor naturale
Programe naționale și europene:
- Planul Național de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,
- Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013,
- Programele Operaționale Sectoriale (POS) 2007-2013,
- Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013,
- Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,
- Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru.
- Strategia de dezvoltare a turismului în județul Harghita
- Secțiunile I, II, III, IV, V și VI ale P.A.T.N
18
- Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ și la nivel de servicii
descentralizate)
Planul de amenajare al teritoriului județean este alcătuit pe baza unor sinteze ale studiilor
referitoare la județul Harghita, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme și oportunități
de dezvoltare existente la nivelul teritoriului județean.
Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică, pornind de la
diagnosticul situației existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care constituie
cerințele pentru organizarea și amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care se vor lua
principalele decizii de dezvoltare a teritoriului județean). Fazei de diagnostic îi succede cea de
strategie, în care se propun politicile și măsurile de amenajare a teritoriului, anticipându-se
efectele acesteia în domeniile economic și socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu
ajutorul amenajării se urmărește eliminarea/diminuarea disfuncțiilor și utilizarea superioară a
potențialelor puse în evidență în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie în
punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilor
propuse de strategia de amenajare va trebui să soluționeze în mod satisfăcător problemele care
au determinat inițierea planului. Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului județean
au fost formulate pentru următoarele etape:
2. Analiza situației existente
Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea
de amenajare a teritoriului vor predomina opțiunile legate de:
- continuarea dezvoltării economice și implementarea în toate domeniile de activitate a
practicilor și standardelor UE în vederea integrării țării în spațiul economic comunitar;
- restructurarea și modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică
și de viața comunităților;
- reabilitarea, conservarea și protejarea mediului natural și construit.
Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare și dezvoltare
au în vedere:
- măsuri și acțiuni care să contribuie la creșterea economică și creșterea nivelului de trai
al populației;
- continuarea investițiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice și a industriei, ceea
ce va asigura modernizarea echilibrată și completă a mediului economic și social al
județului;
- restructurarea rețelei de localități prin organizarea spațială a acesteia; dezvoltarea unor
noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătățire a cooperării
19
funcționale între localități, în limitele unor accese corespunzătoare a populației către
locurile de muncă și dotări publice cu rol teritorial.
Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele
aprobate sau în curs de aprobare pentru secțiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului
Național – Secțiunea I - Căi de comunicație; Secțiunea a II-a - Apa; Secțiunea a III-a – Zone
protejate naturale și construite; Secțiunea a IV-a rețeaua de localități, POST -2007-2013, etc.
Aplicare Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unitățile administrative
componente ale județului se vor încadra în dispozițiile PATJ aprobat, după cum este stipulate în
Legea nr. 350/2001.
Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului
județean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarității și a autonomiei
locale în administrație.
Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce
depășesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului
unei unități administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.
Documentațiile în PATJ supus lucrului sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale
administrațiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic
în dezvoltarea durabilă a teritoriului județean.
Planul de amenajare al teritoriului județean a fost redactat în conformitate cu prevederile
“Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajarea teritoriului în
concordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidul
de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către SC
Intergeo SRL.
Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita,
derulat în etapele de documentare, diagnostic și strategie, a permis formularea unei viziuni și a
unor politici strategice de amenajare a teritoriului județean.
2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
Obiectivul principal și comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei
dezvoltări economico-sociale echitabile și durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de
comun acord de către administrațiile locale a unui set de politici (direcții de dezvoltare) și
măsuri pentru principalele domenii cu relevanță teritorială (localități, utilizarea solului,
infrastructuri, mediu).
20
Acestea au ca deziderate următoarele principii:
- creșterea competitivității teritoriului administrativ județean în cadrul economiei
naționale;
- echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului populației, a
stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile economice locale;
- valorificarea superioară a potențialului natural, în special al celui majoritar prezent pe
teritoriului județului;
- ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare a
fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale terenurilor;
- ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a
teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de particularitățile dezvoltării
specifice care au condus la concentrări de populație și activități economice în principal
în jurul municipiilor și orașelor precum și depopulări în zone agricole sau periferice;
- protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin promovarea
unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul economic în
favoarea zonelor construite ale localităților;
- corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea rețelei generale
de localități, într-o concepție unitară, îmbinându-se necesitățile de perspectivă ale
economiei regionale cu asigurarea unor condiții de viață cât mai bune în cadrul
localităților.
2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și programe
relevante
Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor se supun
obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de
amenajare a teritoriilor județene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de
Mediu.
În condițiile vieții din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă trebuie
să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea și a ridica nivelul de trai al
populației.
Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, art.2, pct. e,
raportul de mediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale
aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică
aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului și
evoluția acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante
în raport cu obiectivele specifice ale planului. Planul de amenajare al teritoriului județean este
21
redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut al
documentațiilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor de
amenajarea teritoriului de tip PATJ”.
Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în elaborarea
construcției strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului județean.
După analiza critică a situației existente și privind în evoluția anterioară a județului, se vor
identifica principalele probleme și potențiale în relație cu factorii care influențează aceste
elemente.
Astfel, elaboratorul a întrebuințat date statistice și studii efectuate în prima fază a planului;
sursele principale de documentare au fost:
- Recensământul populației și locuințelor (2002);
- Recensământul agricol (2002);
- Anuarele statistice ale României;
- PATN – Secțiunile I, II, III și IV;
- Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă;
- Raportul Național al Dezvoltării Umane;
- Evaluarea economică și ecologică a județelor României;
- Raporturile anuale asupra mediului natural;
- Atlasul apelor din România;
- PATJ Harghita – elaborat 1999;
- Datele furnizate de Direcția Financiară Județeană Harghita.
Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a unor
domenii definitorii pentru utilizarea și ameliorarea mediului natural și construit din județ.
Aceste domenii sunt strâns relaționate în cadrul conceptului dezvoltării durabile, constituind
principalii piloni ai construcției planului.
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în
situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
Județul Harghita se situează în Regiunea Centru adiacent zonei centrale a Carpaților Orientali,
fiind unul dintre cele mai mici județe din țară, se întinde pe o suprafață de 6639 km², adică
2,8% din teritoriul țării. Teritoriul său este caracterizat prin relieful variat, dominat de ținuturi
muntoase, care ocupă peste 60% din suprafața județului.
22
Se disting 3 unități principale de relief: - muntos cu o altitudine de până la 2000 m, dealuri cu
altitudini medii de circa 800 m, depresiuni intramontane și intracolinare cu altitudini între 400 și
800 m.
Relieful muntos se grupează în două lanțuri paralele pe direcția NV – SE, care structurează
teritoriul județean în trei mari unități zonale: zona Miercurea Ciuc, zona Odorheiu Secuiesc și
zona Gheorghieni.
Economia județului este dominată de activitățile industriale și comerciale (ca număr de unități
și cifră de afaceri), acestea s-au dezvoltat pentru exploatarea și industrializarea lemnului, a
produselor alimentare, a resurselor minerale etc.
Diversitatea și ponderea industriei în economia județului a evoluat ascendent în ultimii ani,
astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele
naturale din sol și subsol, activitatea industrială este reprezentată prin aproape toate ramurile
sale.
EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PATJ (ALTERNATIVA 0)
Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât a
Directivei SEA 1 (art. 5 și anexa I-b) cât și a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (art.15).
Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul de Amenajare a Teritoriului
Județului Harghita (PATJ Harghita) răspunde nevoilor și cerințelor stării mediului din teritoriul
analizat și a tendințelor sale de evoluție.
Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual
de cunoaștere și a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului și tendințele
evoluției sale.
Analiza este structurată pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat
caracterizarea stării mediului.
Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului și în mod particular a Alternativei 0
este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile și existentei a
numeroase lipsuri și incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului.
Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ Harghita.
Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:
• PATJ Harghita are caracter director și reprezintă expresia spațiala a programului de dezvoltare
socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu scutește
23
autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele și
bunele practici de protecție a mediului.
• La nivelul județului Harghita exista o serie de planuri, programe și strategii sectoriale,
adoptate sau în curs de adoptare, a căror implementare contribuie la atingerea unora dintre
obiectivele propuse în PATJ. Dintre acestea se pot enumera: Planul Județean de Gestionare a
Deșeurilor pentru județul Harghita (orizont 2013), Master Plan „Sistem integrat de gestionare a
deșeurilor în județul Harghita 2008-2038”, Planul Local de Acțiune pentru Mediu (orizont 2018),
Strategia de dezvoltare a județului Harghita (orizont 2013), Strategia de dezvoltare turistica a
județului Harghita, etc.
• PATJ asigură viziunea integrată și realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptate
pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a întregului județ. Lipsa acestui document ar putea
avea ca efect:
Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele și localitățile județului;
- O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor
decizii luate la nivele locale;
- Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.
- Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea și promovarea PATJ
Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere și consultare publica asupra opțiunilor
privind dezvoltarea județului.
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră și pe fondul unei creșteri a parcului auto și a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie și a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita, dar și în celelalte zone urbane ale județului).
Aer
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.
Sol
Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura și reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare și ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune și a alunecărilor de teren.
Modificări climatice Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum și menținerea
24
activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite și realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție și retenție a GES.
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitatea biologica și funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor și chiar dispariția unor specii de flora și fauna.
Sănătatea populației
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor și de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane și de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii și nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor
naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea și conservarea energiei și utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.
Peisajul și moștenirea culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban și a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate și extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea și ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor și al utilizării terenului pe amplasamentul și în zonele de protecție ale monumentelor).
Mediul economic și social
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere și feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare și decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.
Creșterea gradului de conștientizare asupra
Lipsa programelor de informare și sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar și să
25
problemelor de mediu reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
Dacă transpunem cele enunțate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea situație:
Indicator mediu Obiectivele identificate în urma nerealizării
planului Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră și pe fondul unei creșteri a parcului auto și a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie și a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Toplița, dar și în celelalte zone urbane ale județului).
0
Se va menține starea actuală a mediului cu depășiri ale parametrilor monitorizați în aglomerațiile urbane
Aer
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.
0 Se va menține cantitatea de poluanți în aer
Sol
Sub aspectul poluării solului există premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura și reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare și ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune și a alunecărilor de teren.
+1
Legislația comunitară și națională impune programe naționale regionale și locale în vederea reducerii presiunilor asupra solului și chiar prin neimplementarea planului prin perioada de înjumătățire a materialelor contaminante se va ajunge la o îmbunătățire a calității solului
Modificări climatice
Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum și menținerea activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite și realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție și retenție a GES.
-1
Prin neluarea unor măsuri suplimentare de reducere a RES va crește cantitatea de gaze cu efect de seră mai ales în zonele cu inversiune termică și microclimă
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea
-1 Se vor reduce arealele naturale protejate iar cele care vor rămâne neatinse de influența
26
acestora afectând diversitatea biologica și funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor și chiar dispariția unor specii de flora și fauna.
antropică vor suferi modificări în urma lipsei unei administrări corespunzătoare
Sănătatea populației
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor și de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane și de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.
0
Prin neimplementarea planului dezvoltarea economică va fi lentă modificările de mediu nu vor fi de anvergură iar în aceste condiții nivelul de sănătate a populației va rămâne constant
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii și nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
-1
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora iar riscul apariției catastrofelor naturale va crește
Conservarea/utilizarea eficienta a
resurselor naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea și conservarea energiei și utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.
0
Utilizarea sursele regenerabile vor crește dar nu în ritmul în care ar crește prin implementarea planului Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitară a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.
Peisajul și moștenirea culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban și a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate și extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea și ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului
0
Nu are un impact semnificat asupra calității mediului. Rezultatele neimplementării vor fi în general indirecte asupra parametrilor de mediu
27
de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor și al utilizării terenului pe amplasamentul și în zonele de protecție ale monumentelor).
Mediul economic și social
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere și feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare și decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).
+1
Investițiile se vor opera și fără implementarea planului ce va duce la creșterea nivelului dar neimplementarea unor măsuri de remediere a mediului parametrii de mediu vor rămâne constanți
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.
-1
Creșterea presiunii pe zonele deja suprasolicitate de turiști.
Creșterea gradului de conștientizare asupra
problemelor de mediu
Lipsa programelor de informare și sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar și să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
-1 Creșterea presiunii asupra mediului
Rezultatele analizei indică o scădere a calității stării mediului. Este necesară o mai bună
concentrare a eforturilor și exprimarea unei viziuni unitare la nivelul județului Harghita pentru
maximizarea eforturilor de reducere a poluării și conformare cu cerințele legislației de protecție
a mediului. Din analiza tabelului de mai sus nivelul indicatorului parametrilor de mediu este -3
iar procentul impactului negativ este de 36,36% fără efect asupra mediului 45,45% iar efect pozitiv
18,18%
28
Considerăm sugestiv să prezentăm aici rolul pe care îl poate avea PATJ Harghita în
îmbunătățirea stării mediului în județ. Mai mult decât atât, considerarea rezultatelor evaluării
de mediu va permite o mai buna adresare față de nevoile de protejare a mediului înconjurător
și o îmbunătățire a efectelor pozitive în urma implementării planului.
Tendința ușor crescătoare care se observă pentru “varianta 0” la începutul perioadei de
evaluare este datorată în primul rând efectului implementării măsurilor cuprinse în vechiul
PATJ. Trendul descrescător susține necesitatea implementării unui noi PATJ cel anterior
necorespunzând cerințelor actuale de mediu.
3.1 Calitatea Apei Pe suprafața județului Harghita s-a dezvoltat o bogată rețea hidrografică,
lacuri și mlaștini, și s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.
29
Rețeaua hidrografică a județului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Mureș (49,3 %), Olt
(32 %) și Siret (18,7 %).
Apele de suprafață sunt drenate de cursurile superioare ale Mureșului, Oltului, Târnavelor,
Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotușului, Uzului și Casinului.
Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate a județului este de cca. 2600 km. Cursurile
râurilor principale pe teritoriul județului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinse
între 45-90 km.
Râul Mureș, își are obârșia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune a
Giurgeului pe o distanță de 85 km, adunând afluenții Belcina, Lăzarea, Ditrău, Șumuleu,
Borzont, Gălăuțaș și Toplița, de pe o suprafață totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual al
râului la ieșirea din județ este de 12 mc/s.
Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureșului, izvorăște din munții Gurghiu, drenează apele
(afluenți mai importanți: Șicasău, Ivo, Brădești, Feernic și Goagiu) de pe o suprafață de 1539
km2. Parcurge teritoriul județului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafață
din județ. La ieșirea din județ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.
Râul Olt izvorăște din versantul vestic al Hășmașului Mare la altitudinea de 1280 m și străbate
depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la
Tușnad. Suprafața bazinului de recepție este de 1295 km2, adunând afluenții Lunca Mare,
Mădăraș, Valea Mare, Frumoasa, Fișag și Tușnad. Debitul mediu multianual al râului la ieșirea
din județ este de 9 mc/s.
Râul Bistricioara izvorăște din flancul sud-estic al Munților Călimani, în cuprinsul județului curge
pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al râului la ieșirea din județ este de 4,5 mc/s.
Râurile sunt alimentate în proporție de cca.70 % din sursele de suprafață (ploi 42-46 % și zăpezi
23-26 %), iar restul din apele freatice și subterane, încadrându-se în regimul de alimentare
pluvio-nivală de tip carpatic oriental.
Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.
Înghețul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri de
gheață și sloiuri plutitoare, care pe râul Mureș în depresiunea Giurgeului, creează pericol de
inundații prin blocarea albiei. Lacurile naturale ale județului ca geneză și ca regim hidrologic
prezintă particularități demne de remarcat.
30
Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntos
Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafața lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m.
Lacul se alimentează numai din precipitații, având o mineralizare foarte scăzută.
La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află Tinovul
Mohoș, un lac colmatat și acoperit cu vegetație de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80
ha.
În urma unei prăbușiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat ființă cel mai mare
lac de baraj natural din țară, Lacul Roșu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafață de
11.46 ha și adâncime maximă de 10,5 m, este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare
1506 m, Ucigașul 1407 m, Licaș 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează Cheile
Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din țară.
În munții Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are o
suprafață de 0,20 ha și o adâncime de 3-5 m.
Lacurile artificiale din județul Harghita aparțin diferitelor categorii de folosință.
Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru orașul Bălan și apă
industrială pentru SC Bălan SĂ Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.
Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesară
municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.
Acumularea Zetea este cea mai mare construcție hidrotehnică din județul Harghita, este situată
pe râul Târnava Mare și are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de
folosință este complexă: reținerea viiturilor și apărare împotriva inundațiilor a localităților
situate în valea râului Târnava Mare din județele Harghita și Mureș, regularizarea debitului
(constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare), producerea de energie electrică și - în planurile de
perspectivă - alimentare cu apă.
Acumularea Șuta, construită pe pârâul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zonă de
agrement și pescuit pentru populația reședinței județului și a localităților riverane.
3.1.1 Prelevări de apă
Prelevarea apelor de suprafață respectiv subterane este urmărită de Administrația Națională “Apele Romane” prin unitățile teritoriale.
Situația captărilor de suprafață și subterană, în anul 2009, pe teritoriul județului Harghita, este prezentată în tabelul următor:
31
Nr.crit Bazin Hidrografic Apă captată (mii mc)
Total Suprafață Subteran
1 Mureș 14054,491 13159,312 895,179
2 Olt 16922,355 12045,329 4877,026
3 Siret 511,50 129,50 382,00
Total 31488,346 25334,141 6154,205
Sursa bazin apă (bazin hidrografic)
2002 mii mc
2003 mii mc
2004 mii mc
2005 mii mc
2006 mii mc
2007 mii mc
2008 mii mc
2009 mii mc
Mureș 15269 14702 13959 14734 15275 14602,0 14203,67 14054,49
Olt 18540 18810 17640 16110 14950 16807,6 18863,39 16922,35
Siret 529 732 726 631 576 518 492 511,50
Total județ 34338 34244 32325 31475 30801 31927,6 33559,06 32488,34
Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu
apă în sistem centralizat. Majoritatea rețelelor existente de distribuție sunt subdezvoltate ca
lungime și cu un număr redus de consumatori.
Conform datelor oferite de Consiliul Județean Harghita, lungimea totală a rețelelor de
distribuție a apei este de 1128 km (din care peste 400 km în mediul urban care deservește un
număr de peste 130.000 locuitori). În privința deservirii populației cu apă potabilă, aproximativ
90 % din populația urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.
În ultima perioadă, în județul Harghita s-a pus mare accent în vederea obținerii/realizării unor
investiții de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților urbane și rurale,
au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată și
realizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:
- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”;
- conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din județul
Harghita”;
- conform Ordonanței 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare a
infrastructurii din spațiul rural”.
În general, prin aceste investiții se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate de
alimentare cu apă și alte lucrări, cum sunt: reabilitarea stațiilor de captare, de tratare,
extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile, realizarea racordurilor pentru case
particulare, înlocuirea branșamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiționarea hidranților
stradale, etc.
32
3.1.2 Ape de suprafață.
Starea ecologică și chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Evaluarea calității apelor de suprafață pe anul 2009 se bazează pe datele furnizate de unitățile
subordonate Administrației Naționale "Apele Romane" (DA Mureș Târgu Mureș, DA Olt
Râmnicu-Vâlcea - SGA Harghita Miercurea Ciuc, DA Siret Bacău - SGA Neamț Piatra Neamț) din
secțiunile de supraveghere de ordinul I și II.
Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor și încadrarea lor în categorii de calitate au fost
analizați, prelucrați statistic și interpretați următorii indicatori:
- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn
- Indicatori din grupa “nutrienților”: amoniu, azotiți, azotați, fosfor total, fosfați
- Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfați, calciu,
magneziu, sodiu
- Indicatorii din grupa “poluanților toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc,
plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel
- Indicatori din grupa “alți indicatori chimici relevanți”: fenoli, detergenți.
Caracterizarea globală a calității apelor de suprafață s-a făcut, de către unitățile de specialitate
sus-menționate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calității apelor de suprafață, în vederea stabilirii stării ecologice a cursurilor de apă
(sinteza de protecția calității apelor este realizată printr-un program cu ajutorul căruia se face
încadrarea globală a apelor de suprafață).
În bazinul hidrografic Mureș lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul județului
Harghita este de 244 km. Din punct de vedere fizico-chimic și biologic 176 km (72,1 %) se
încadrează global în clasa I de calitate, iar 68 km (27,9 %) se încadrează în clasa a II-a de calitate.
Din centralizatorul prezentat reiese că apele aferente bazinului hidrografic Mureș se încadrează,
global, în clasa a II-a de calitate, astfel:
- râul Mureș, în secțiunile Izvoru Mureșului, Sărmaș și Stânceni – limita județ, încadrare
determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
- râul Târnava Mare, în secțiunile amonte Cristuru Secuiesc și Vânători – limita județ;
încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr) și de
grupa nutrienților (NO2, azot total)
- pârâul Ditrău, în secțiunea Ditrău, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul
oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
33
- pârâul Goagiu, la Cristuru Secuiesc), încadrare determinată de indicatorii grupei regimul
oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr) și de grupa de salinitate (reziduu filtrabil,
cloruri, sulfați, Ca, Mg, sodiu). În cursul anului s-au mai constatat depășiri și la indicatorii
Cu, Cd, Mn, Pb, Ni și Co care provin din cadrul natural și fac parte din grupa indicatorilor
”substanțe periculoase relevante și prioritare/prioritare periculoase” (Tabelul 8-A al
Ordinului 161/2006), totuși, majoritatea apelor curgătoare analizate prezintă, în general,
o stare chimică bună.
Depășirile, fie periodice sau ocazionale la indicatorii CCO-Cr, CCO-Mn, azotiți etc. se datorează
funcționării necorespunzătoare a stațiilor de epurare orășenești, respectiv antrenării de
substanțe organice în apele de suprafață cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităților
de pe traseul apelor precum și de intemperii, a depozitelor de deșeuri neautorizate.
În bazinul hidrografic Olt, cu o suprafață de 2198 km2 (33% din suprafața totală a județului
Harghita), lungimea totală a râurilor supravegheate este de 294,4 km, din care 150 km râuri
principale (Olt, Homorodul Mare, Homorodul Mic) și 144,4 km alte pârâuri de pe teritoriul
bazinului hidrografic.
Densitatea specifică medie a rețelei hidrografice este de 2,2 km/km2. Datorită exploatărilor
forestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din ultimii ani, gradul de acoperire cu
vegetația arborescentă a versanților a scăzut simțitor, scăzând prin acestea și rolul modelator al
covorului vegetal.
Categoria de calitate a râului Olt este influențată de: fondul natural existent și impurificări
acumulate în anii anteriori în albia râului (fier, cupru, cadmiu, mangan și zinc), funcționarea
necorespunzătoare a stațiilor de epurare a apelor uzate orășenești de la Bălan (depășiri
periodice pentru suspensii, CBO5 și detergenți), Miercurea Ciuc (depășiri periodice la suspensii,
CBO5, CCO-Cr, fosfor, detergenți, substanțe extractibile), Băile Tușnad (depășiri periodice la
suspensii și CBO5), Vlăhița (depășiri periodice la suspensii, CBO5, CCO-Cr), apele de mină de la SC
Bălan SĂ și EM Harghita sector Harghita Băi (agenții economici și-au încetat activitatea de
industria extractivă la aceste puncte de lucru), precum și de evacuările nesistematice prin
canalele pluviale în orașe (conținut ridicat de CBO5, CCO-Cr, amoniu și detergenți) etc.
Din rezultatele analizelor interpretate de APM Harghita, se pot observa următoarele:
- în secțiunea de control amonte de Bălan apa se încadrează în clasa I de calitate pentru
toți indicatorii analizați, având o stare ecologică foarte bună
- în secțiunea de control Tomești apa se încadrează global în clasa I de calitate,
constatându-se totuși ușoare depășiri față de valorile standard pentru indicatorii NO2,
azot total, cupru și fier. Starea ecologică a râului în această secțiune este bună
34
(categoria a II-a pentru grupa macrozoobentos), iar din punct de vedere al substanțelor
prioritare/prioritare periculoase calitatea apei este necorespunzătoare pentru
indicatorii Co, Cu, Pb, hexaclorbenzen
- în secțiunea de control Sâncrăieni (aval municipiul Miercurea Ciuc), calitatea globală a
apei este de clasa a III-a, datorită indicatorilor grupei nutrienților (azotiți, amoniu,
azotați, ortofosfați, fosfor). S-au constatat, cu ocazia analizelor, concentrații mai
ridicate, peste valorile admise, la grupa regimului oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Cr), la
grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier) - fapt ce se datorează fondului
natural specific zonei, precum și la indicatorul fenoli din grupa altor indicatori chimici
relevanți.
Din punct de vedere al indicatorilor biologici (macrozoobentos), secțiunea prezintă o stare
ecologică proastă (clasa a V-a), iar pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase apa este
necorespunzătoare pentru indicatorii cobalt și cupru.
Calitatea globală a râului Homorodul Mare, în secțiunea de control Băile Homorod (clasa a II-a)
este determinată de grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier). Se constată
depășiri ocazionale și la indicatorul CCO-Cr. Cauzele depășirilor sunt: fondul natural existent al
zonei, antrenări de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate din localitățile rurale sau
cauzate de intemperii. Starea ecologică a secțiunii este foarte bună.
Apa pârâului Homorodul Mic prezintă depășiri, față de limitele clasei I de calitate pentru toate
grupele de indicatori, încadrarea globală în secțiunea de control aval de Vlăhița fiind de clasa a
V-a, datorită fondului natural existent (fier). Pe de altă parte, datorită activității poluatoare a SC
COMUNAL SĂ (depășiri periodice la stația de epurare orășenească pentru indicatorii suspensii,
CBO5 și CCO-Cr), precum și antrenărilor de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate
din localitățile rurale sau cauzate de intemperii, starea ecologică a râului este una moderată
(categoria a III-a pentru grupa macrozoobentos - considerat mai reprezentativ pentru
caracterizarea stării cursului de apă), ceilalți indicatori fizici încadrându-se în clasa a II-a (CBO5,
fosfor) respectiv în clasa a III-a de calitate (CCO-Cr, azotiți, azotați, cloruri, sodiu, fenoli).
Pârâul Chirui, în secțiunea de control aval iaz decantare, se încadrează global, în clasa a V-a de
calitate, datorită indicatorilor din grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier, cu
depășiri semnificative și pentru nichel – clasa a IV-a, cupru și cobalt – clasa a III-a, cadmiu și zinc
– clasa a II-a). Pe lângă fondul natural, o contribuție însemnată au probabil și evacuările de ape
de mină provenite de la EM Harghita – secția Harghita Băi (cu activitatea minieră încetată din
2007). S-au constatat depășiri și pentru indicatorii grupei regimului de oxigen, astfel: oxigen
dizolvat (clasa a III-a) respectiv CCO-Mn și CCO-Cr (clasa a II-a de calitate)
35
Manualul de Operare al Sistemului Monitoring pentru bazinul hidrografic Olt prevede și
urmărirea calității și altor cursuri de apă, după cum urmează:
- pârâul Lunca Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de
calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică
bună
- pârâul Mădărașul Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa I de
calitate pentru toți indicatorii, având din punct de vedere biologic o stare ecologică
foarte bună
- pârâul Fișag, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitate
datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună
- pârâul Cașin, amonte confluența cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a III-
a de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare
ecologică bună
- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I de
calitate, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună. În bazinul
hidrografic Siret monitorizarea calității apelor de suprafață s-a realizat în secțiunile de
supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara și Tulgheș, pe râul Putna, secțiuni
amplasate pe teritoriul județului Harghita (secțiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara,
este amplasată în județul Neamț). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secțiune de
supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul județului Neamț. Având în vedere
amplasamentul secțiunii la o distanță mică de limita administrativă a județelor Neamț și
Harghita, precum și lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situația
calității apei în această secțiune de control poate fi extinsă și la tronsonul de râu aferent
județului Harghita.
- Râul Bicaz, cu o lungime totală de 39 km (13 km în județul Harghita), este un afluent de
dreapta al Râului Bistrița, și este monitorizat în secțiunile de supraveghere Bicaz Chei și
Bicaz Aval (pe teritoriul județului Neamț). În secțiunea Bicaz Chei, concentrațiile medii
anuale ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se
înscriu în clasa I de calitate. În ceea ce privește substanțele prioritare/prioritare
periculoase, starea chimică este proastă din cauza depășirilor constatate la indicatorii
cupru și seleniu. Indicatorii biologici arată în această secțiune o stare ecologică foarte
bună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz de la izvoare și până la
secțiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, stare
chimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I și stare ecologică foarte bună.
- Râul Bistricioara, cu lungime totală de 64 km - din care 50 km în județul Harghita - este
cel mai important afluent al Bistriței, pe partea dreaptă. Este monitorizat în două
secțiuni, astfel:
36
- secțiunea Capu Corbului, situată la 35 km de izvor, la o altitudine de 1090 m, unde apa
râului se încadrează chimic în clasa I de calitate, stare chimică proastă (depășiri la
indicatorii cupru și plumb), punând în evidență o influență antropică redusă respectiv o
stare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;
- secțiunea Bistricioara, situată la o distanță de 55 km de izvor, la o altitudine de 550 m (în
județul Neamț), unde, din punct de vedere chimic, concentrațiile medii ponderate cu
debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate,
iar în ceea ce privește substanțele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o stare
chimică proastă pentru indicatorii cupru și seleniu. În raport cu toate elementele
biologice de calitate luate în studiu de organele de specialitate, încadrarea secțiunii este
în clasa I ceea ce evidențiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioara
în raport cu indicatorii generali (chimici și biologici), în secțiunile Capu Corbului și
Bistricioara, se încadrează în clasa I de calitate, stare chimică bună și starea ecologică
foarte bună.
- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secțiunea de control Tulgheș, la o distanță
de 22 km de la izvor. Concentrațiile medii anuale înregistrate pentru indicatorii tuturor
grupelor se înscriu în clasa I de calitate. Substanțele prioritare/prioritare periculoase au
prezentat depășiri pentru indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.
3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din județul Harghita în raport cu
gradul de troficitate și în raport cu chimismul apei
Pe teritoriul județului Harghita se urmărește calitatea a mai multor lacuri, și anume: Frumoasa,
Sfânta Ana, Zetea și Lacul Roșu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilor
județului, se pot constata următoarele:
- Apa lacului de acumulare Frumoasa, din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici,
se încadrează în clasa I de calitate, în toate secțiunile de control (coada lac, mijloc lac,
turn priză).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală
„oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/l-
ultraoligotrof, biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/l
ultraoligotrof).
- Lacul de acumulare Zetea, din punct de vedere al calității apelor, se încadrează global în
clasa I (cu depășiri ocazionale pentru indicatorii CCO-Cr și cadmiu).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof”
(fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa
37
fitoplanctonică 0,49-ultraoligotrof, clorofila „a” 6,66 μg/l-mezotrof). Lacul Roșu, s-a format prin
bararea naturală a râului Bicaz în 1837, ca urmare a alunecării unei mase deluviale de pe
versantul NV al muntelui „Gyilkos” și se găsește la o altitudine de 983 m. Caracteristicile
morfobatimetrice sunt: suprafața 114676 m2, volumul total 587503 m3, adâncimea maximă 9,7
m la intersecția brațelor Oilor și Suhard.
Probele de apă au fost prelevate trimestrial dintr-o singură secțiune de control amplasată în
zona centrală a lacului, din orizontul superficial al apei (0 m).
Rezultatele determinărilor fizico-chimice pun în evidență următoarele aspecte privind calitatea
apei și procesul de eutrofizare:
- din punct de vedere chimic, concentrațiile medii anuale înregistrate la indicatorii regimul
oxigenului, nutrienți, gradul de mineralizare și metale, se înscriu în limitele maxime admisibile
(valori țintă) specifice pentru clasa I de calitate;
- pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase valorile concentrațiilor înregistrate la
indicatorii cupru, nichel, plumb și staniu au depășit limitele standardelor de calitate, indicând o
stare chimică proastă;
- valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală
„eutrof” (fosfor total 0,0338 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,840 mgN/l-eutrof, biomasa
fitoplanctonică 1,00-oligotrof, clorofila „a” 1,43 μg/l-ultraoligotrof)
- din punct de vedere ecologic, luând în considerare elementele chimice și biologice de calitate
analizate, calitatea apei lacului este specifică apelor montane, curate, cu influență antropică
extrem de redusă și stare ecologică foarte bună.
3.1.4 Riscuri naturale – inundații Județul Harghita este străbătut de cursurile superioare ale
râurilor Olt, Mureș, Târnava Mare, Trotuș. Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate este
de 2.600 km, din care cele mai importante cursuri de apă sunt:
● Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita județului;
● Mureșul, cu lungimea de 70 km;
● Târnava Mare, cu lungimea 99 km;
● Homorodu – Mare, cu lungimea de 35 km;
● Bistricioara, cu lungimea de 43 km;
38
● Trotuș, cu lungimea de 23 km.
Pe bazine hidrografice aceste lungimi se împart astfel:
● Bazinul hidrografic Mureș -1.196 km;
● Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;
● Bazinul hidrografic Siret -474 km.
Din punct de vedere geomorfologic suprafața județului este dominată de sectorul montan, care
se caracterizează printr-o rețea hidrografică foarte deasă, cu versanți abrupți și pante de
scurgeri mari. Densitatea specifică a rețelei hidrografice este 2,2 km/km2, depășind mult media
pe țară. Atât zona montană, cât și depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de
umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitațiilor variază între 600-1.0001/m2.
Principalele tipuri de inundații care se produc pe teritoriul județului sunt:
● Ninsorile, care formează un strat de zăpadă cu grosimi variind între 60-100 cm.
Acestea, la încălzirea vremii, în combinație cu ploile calde se topesc brusc, provocând în mod
frecvent viiturile de primăvară. Datorită variațiilor mari în timp și spațiu a temperaturii și a
altor elemente climatice, inundațiile practic se pot produce în orice perioadă a anului;
● Structura geologică și compoziția litologică a zonei, în special în sector montan,
datorită impermeabilității rocilor nu permite o infiltrație masivă în subsol, reducând la minim
rolul drenajului subteran. În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de
natură argilo-marno-lutoasă, acestea se îmbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de
teren;
● Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii și din cauza „doborârilor de vânt”
masive produse în ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetație arborescentă al
versanților a scăzut simțitor, diminuând și rolul moderator al covorului vegetal.
Fenomenele prezentate duc la formarea și propagarea undelor de viitură, care se produc în
timp foarte scurt, mai ales pe pâraiele Mădăraș, Fișag, Belcina, Tămavele. În zonele
depresionare (depresiunea Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului) din cauza
pantelor mici, viteza undei de viitura scade, provocând deseori suprapunerea mai multor unde
de viitură (tip pluriundă), cu creșteri de nivele cu efecte grave și pagube însemnate.
În urma ploilor torențiale, care au depășit cantitatea de 100 l/m2 în mai puțin de două ore, au
rezultat inundații atât în Bazinul Hidrografic Olt, cât și în Bazinul Hidrografic Mureș și Bazinul
39
Hidrografic Siret, în total 24 localități. Valoarea pagubelor estimate atingând suma de 1.014.618
lei.
Un alt fenomen des întâlnit în județ este scurgerea de pe versanți, mai ales în zonele lipsite de
vegetație arborescentă.
Primăvara în perioada topirii zăpezii și a gheții, pe unele sectoare de râuri, se formează blocaje
de gheață, provocând curbe de remu și inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este
frecvent întâlnit în zona orașului Toplița pe râul Mureș și afluenți săi.
Având în vedere condițiile de formare și tipurile de viitură frecvent întâlnite pe teritoriul
județului Harghita, putem trage concluzia că apărările eficiente împotriva efectelor
distrugătoare ale inundațiilor, trebuie să se bazeze pe:
● prognoze hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte;
● funcționare ireproșabilă a sistemului informațional hidro-meteorologic;
● măsuri structurale cu caracter preventiv, și anume lacuri de acumulare, amenajarea
cursurilor de apă prin regularizări și îndiguiri.
Cauzele antropice care favorizează apariția fenomenului de inundații sunt ne întreținerile
cursurilor de apă, blocajele din secțiunea de curgere a râurilor, podurilor și podețelor cu diverși
plutitori (vegetație, materiale depozitate în albiile majore, ghețuri).
3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor sunt acumulările
care au și rol de apărare împotriva inundațiilor:
● Mesteacănul, situată pe râul Olt în amonte de orașul Bălan, la cca. 1,8km și 8km față
de izvorul Oltului, cu volum total de acumulare de 0,858 mil.m3;
● Frumoasa, situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc și 2 km
amonte de comuna Frumoasa, cu volum total de acumulare de 10,6mil.m3,;
● Zetea, situată pe r. Târnava - Mare, la cca. 3 km amonte de localitatea Zetea, cu volum
total de acumulare de 44,0 mil.m3 Destinația este de atenuare a undei de viitură și protejarea
municipiului Odorheiu-Secuiesc și a celorlalte localități din aval împotriva inundațiilor. De
asemenea, asigură și energie electrică, prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.
3.4.3 Regularizările și îndiguirile care apără împotriva inundațiilor populația, terenurile,
localitățile, platformele industriale. Principalele lucrări de acest gen, din bazinul hidrografic
Mureș sunt:
40
● regularizare r. Mureș în depresiunea Gheorgheni, L= 25km ;
● regularizare r. Târnava Mare între Porumbeni și Odorheiu Secuiesc, L= 23km ;
● regularizare pr. Geoagiu la Cristuru Secuiesc, L=11km ;
● regularizări pr. Cușmed la Atid - Crișuri, L=13,6km ;
Lucrările din bazinul hidrografic Olt sunt :
● sistemul de îndiguiri și regularizări Siculeni - Miercurea Ciuc – Tușnad, L= 32km ;
● îndiguire pr. Fișag, L=9km.
Inundațiile produse în ultimii 20-25 de ani pe teritoriul județului au afectate localitățile astfel:
● pe curs de apă și torenți: m. Odorheiul Secuiesc, m. Toplița, orașele Băile Tușnad,
Cristuru Secuiesc și comunele Atid, Bilbor, Ciumani, Corbu, Dârjiu, Gălăuțaș, Lunca de Sus,
Lupeni, Mărtiniș, Sărmaș, Siculeni, Șimonești, Tulgheș;
● pe curs de apă: comuna Avrămești, Merești, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Praid,
● pe torenți: or. Borsec, Vlăhița, comuna Brădești, Corund, Dealu, Ditrău, Feliceni,
Frumoasa, Lunca de Jos, Plăieșii de Jos, Săcel, Secuieni, Ulieș.
Pagubele produse de inundații în teritoriul administrativ al județului sunt:
● orașul. Borsec, pârâul. Vinului la ieșirea din oraș spre Corbu. Suprafață afectată: 5ha de
fânețe;
● municipiul Odorheiu Secuiesc, râul Târnava Mare în intravilan. Suprafață afectată. 2ha
de zonă de locuit și industrială;
● în municipiul Toplița, pe râul Mureș. Suprafață afectată de cca. 100 ha, care cuprind
gospodării, instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți
construcții, teren agricol.
Pe Valea Toplița, suprafața inundată este cca. 30 ha, iar obiectivele afectate sunt gospodării,
instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți construcții,
teren agricol.
41
Pe pârâul. Măgheruș, suprafața inundată este cca.35 ha, iar obiectivele afectate sunt: drum-
str. Murelor, gospodării, amenajări turistice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului
de apă, curți construcții, teren agricol.
Pe pârâul. Doamnei, suprafața inundată este cca. 7 ha, iar obiectivele afectate sunt: gospodării,
construcții, teren agricol;
● comuna Feliceni, râul Târnava Mare (Feliceni-Oțeni), pârâul. Garon (Feliceni), pârâul.
Cireșeni (Tâureni),
suprafețele inundate pe teritoriul administrativ de cca. 26 ha, iar obiectivele afectate sunt:
conducta de gaze în localitatea Oțeni, terenuri agricole, grădini;
● comuna Ciumani, râul Mureș, inundații în intravilanul satului Ciumani, cu suprafață de
210 ha.
Obiective afectate: 45 gospodării și terenuri agricole;
● comuna Dănești, pârâul Madicsa și Gödör, inundații în intravilanul satului Dănești,
Suprafețe inundate de 350 ha, iar obiectivele afectate sunt 1500 locuințe și terenuri agricole
(arabil, fâneață);
● comuna Dârjiu, pârâul. Nagypatak (Mare) și Boja, inundații în intravilanul satului Dârjiu.
Suprafețele inundate sunt de 30 ha, obiectivele afectate: case de locuit, curți + construcții;
● comuna Plăieșii de Jos, pârâul. Cașin. Inundații în intravilanul satelor Imper și Iacobeni
cu suprafețe inundate de cca. 15 ha și obiective afectate: gospodăriile populației și culturi
agricole;
● comuna Șimonești, pârâul Nyiko. Inundații în intravilanul satelor Mihăileni și Rugănești
cu suprafețe inundate de cca. 161 ha (anul 2005) și obiective afectate: intravilan – case și anexe
gospodărești;
● comuna Bilbor, râul Bistricioara. Inundații în intravilanul satului Bilbor. Suprafețe
inundate de cca. 10 ha teren agricol și obiective afectate: 7 gospodării, 2 poduri;
● comuna Tulgheș, râul Bistricioara, pârâul. Putna, Rezu Mare, Balaj, Raiului. Inundații în
teritoriul administrativ Tulgheș. Suprafețele inundate sunt de cca. 77 ha, iar obiectivele afectate
sunt: 203 gospodării, teren agricol, fânețe, curți, construcții, stația de epurare, conducte de
canalizare;
42
● comuna Gălăuțaș, pârâul Gălăuțaș, râul Mureș. Inundații în intravilanul comunei
Gălăuțaș
Suprafețe inundate sunt de cca. 28 ha intravilan, 40 ha teren agricol, obiectivele afectate: case,
gospodării, podețe;
● comuna Subcetate, râul Mureș. Inundații în teritoriul administrativ. Suprafețele afectate
de inundații sunt teren agricol (arabil și fâneață);
● comuna Ciceu, râul Olt. Inundații în teritoriul administrativ Ciceu. Suprafețele afectate
de inundații sunt cca. 60 ha teren agricol;
● comuna Căpâlnița, pârâul Homorodul Mic și Csonka. Inundații în comuna Căpâlnița.
Suprafețele inundate sunt de cca. 10 ha, obiectivele afectate sunt case de locuit, gospodării,
drum comunal, grădini;
● comuna Remetea, râul Mureș, pr. Kőpatak și Sineu. Suprafețele inundate sunt de cca.
200 ha,
obiectivele afectate: case și anexe gospodărești, curți, teren arabil, drum județean DJ 153 C, DC
0,6 km, 2 poduri, zid de sprijin;
● în comuna Racu, inundații în comuna Racu, pe pr. Racu, suprafețe afectate de inundații:
30 ha extravilan teren arabil.
Derivația pârâul Racu, suprafețe afectate de inundații: 10 ha extravilan, teren arabil;
Pârâul Frumoasa (pe teritoriul administrativ al comunei Racu)Suprafețe afectate de inundații:
20 ha extravilan teren arabil
● orașul Băile Tușnad, râul Olt – strada Morii, strada Gării. Obiective afectate: gospodării
particulare, drumuri, vile, teren agricol (pășune);
● comuna Sâncrăieni, râul Olt , pâraiele Felszeg și Valea Mare (Nagyos). Obiective
afectate: 5 case de locuit 20 gospodării, curți, construcții și teren agricol;
● orașul Vlăhița, pârâul Vârghiș, canal Vârghiș. Suprafață inundată de cca. 0,65 ha și
obiective afectate: 40 case de locuit, curți, strada Ștrandului;
● comuna Cozmeni, pârâul Cozmeni. Suprafață inundată de 500 m2 și obiective afectate:
gospodării, culturi;
43
● comuna Ocland, pârâul Homorodu Mic. Suprafețe afectate de inundații: 30 ha teren
arabil;
● comuna Sântimbru, pârâul Chendereș. Suprafață inundată cca. 170 ha. Obiective
afectate: 22 anexe gospodărești, teren agricol;
● comuna Satu Mare, pârâul Brădești. Suprafață inundată de 20 ha. Obiective afectate:
case de locuit, anexe gospodărești, case de vacanță, școala generală, teren agricol;
● comuna Săcel, văile din teritoriul administrativ. Suprafețele inundate sunt de 10 ha, iar
obiectivele afectate: clădiri de instituții, case de locuit, teren agricol;
● comuna Mugeni, râul Târnava Mare. Suprafață inundată de 20 ha terenuri agricole;
● comuna Lăzarea, pârâul Cinod. Suprafețe afectate de inundații: 2-3 ha de culturi;
● comuna Lupeni, pârâul Nicoul Alb. Inundații în localitățile Lupeni, Bisericani, Bulgăreni,
Morăreni). Suprafețe inundate de cca. 130 ha. Obiective afectate: locuințe, drumuri și poduri,
canale; teren agricol;
● comuna Sândominic, râul Olt, pârâul Lok. Suprafețe inundate de 2 ha. Obiective
afectate: grădini, case de locuit.
Inundațiile au produs pagube însemnate în zonele neamenajate ale afluenților cursurilor de apă
și a torenților, albiile minore neavând capacitatea de tranzitare pentru debitele existente. De
asemenea, podurile și podețele subdimensionate au determinat blocarea cursurilor de apă cu
materiale aduse de torenți, fiind chiar distruse în unele cazuri (la Porumbenii Mari, Lunca de
Jos).
O problemă generală este lipsa șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor de pe terenurile
agricole situate în extravilanul localităților, din această cauză producându-se bălți, care nu se
pot scurge în emisarii învecinați.
În condițiile reliefului județului, vegetația și în special arboretul, are un rol deosebit în
regularizarea naturală a debitelor prin procesul de reținere în sol și redarea treptată a apelor.
Lipsa acestui tip de vegetație provoacă, în unele zone, torenți aluvionari și alunecări masive de
versanți (Lueta, Zetea, Plăieșii de Jos, Toplița).
Datorită condițiilor prezentate, formarea și propagarea viiturilor se produce în timp foarte
scurt, mai ales în bazinele hidrografice ale afluenților Oltului și Mureșului, cum sunt pâraiele
Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele etc.
44
Prevenirea și combaterea acestor pagube potențiale se poate realiza numai printr-o acțiune
complexă care constă din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice,
tehnice și operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea și lichidarea efectelor
dăunătoare ale apelor mari și ghețurilor și poluărilor accidentale.
O altă acțiune majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătățirea apărării împotriva
inundațiilor este realizarea hărților de risc la inundații, acțiune prevăzută și în legea 575/2001 –
Plan de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor
hărți și a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea
teritoriului județului în condițiile apărării împotriva inundațiilor.
De asemenea, sunt necesare acțiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curățare și
întreținere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentații tehnice actualizate privind apărarea
împotriva inundațiilor, care să ia în considerare clasa de importanță a noilor construcții aflate în
vecinătatea apelor.
Diminuarea pagubelor și a pierderilor de vieți omenești ca urmare a inundațiilor nu depinde
numai de acțiuni de răspuns întreprinse în timpul inundațiilor, acțiuni abordate uneori separat,
sub denumirea managementul situațiilor de urgență. Diminuarea consecințelor inundațiilor
este rezultatul unei combinații ample dintre măsurile și acțiunile premergătoare producerii
fenomenului, cele de management din timpul desfășurării inundațiilor și cele întreprinse post
inundații.
3.1.5 Ape subterane
Resursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor intramontane
(Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Bilbor, Borsec) au o importanță deosebită în aprovizionarea
populației cu apă potabilă și parțial industrială din puțuri săpate și forate în mediul urban și
rural. Astfel aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă a populației este asigurată din
resurse subterane de apă.
Analiza calității apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obținute de
Direcția Apelor Târgu Mureș și SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic
Siret nu este prevăzută monitorizarea calității apelor subterane pe teritoriul județului Harghita),
respectiv expertizele efectuate de APM Harghita Miercurea Ciuc, având normele de calitate
prevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.
Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureș se situează în zone distincte (zona
Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3, zona Remetea-Ditrău – cod foraj F1).
Pe baza datelor puse la dispoziție de DA Mureș, se poate constata că toate forajele
monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil”:
45
Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Olt se situează în patru zone distincte: în zona
Miercurea Ciuc sunt trei foraje (F2, F3, F4); în zona Sânsimion sunt amplasate cinci foraje de
studiu (F1, F2, F3, F4, F5), în zona Mădăraș sunt două foraje (F2, F3) iar în zona Tușnad 2 foraje
(F1, F2). În urma analizelor efectuate s-au concluzionat următoarele:
- s-au constatat depășiri la indicatorii: duritate totală, Fe și Mn la forajele F2 și F3 Mădăraș
datorate fondului natural caracteristic zonei
- la forajele din Miercurea Ciuc se constată depășire la indicatorii duritate totală (F4), Fe și Mn
(F2, F4), fapt ce se datorează fondului natural caracteristic bazinului Ciuc
- la forajele din Sânsimion se observă depășiri la indicatorii: duritate totală (F1, F2, F4), Fe și Mn
(F1, F2), Pb (F1), sulfați (F2), iar la forajele F4 și F5 s-au măsurat depășiri și pentru indicatorul
nitrați;
- la forajele F1 și F2 din Tușnad se observă depășirea concentrației admise pentru duritate
totală, Fe și azotați.
Laboratorul APM Harghita Miercurea Ciuc, în cursul anului 2009, a urmărit în special impactul
haldelor de deșeuri menajere și industriale asupra apelor subterane prin prelevări și analize de
probe din puțuri de apă amplasate în apropierea acestor halde (peste 250 indicatori în 13
probe).
Depășiri semnificative/mai puțin semnificative s-au constatat pentru indicatorii:
- azotați, Ni, Pb și Cd în zona depozitului de deșeuri menajere din municipiul M-Ciuc,
- NH4, Mn, Cu, Pb și Cd în zona industrială din Gheorgheni,
- Ni, Pb și Cd în zona depozitului de deșeuri menajere din Odorheiu Secuiesc,
- Pb, Ni și Cd în zona agro-industrială respectiv Mn, Ni, Cd și Pb în zona depozitului de
deșeuri din Cristuru Secuiesc,
- Pb și Fe în fântânile din orașul Bălan,
- Mn, Pb, Cd, amoniu și sodiu în zona Minele Lueta,
- Cu, Pb și cloruri în zona depozitului de deșeuri menajere din Toplița.
Harghita Rețele apă potabilă Rețele apă menajeră
Lungime km Volum distribuit (mii mc) Număr localități Populația racordată
Mediu urban* 457 10600 9 131100
Mediu rural** 710 Fără informații 58 34400 Rețele de alimentare cu apă
* - conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare cu apă și canalizare/epurare)
** - conform datelor Consiliului Județean Harghita
46
În activitatea de captarea și distribuția apei potabile, beneficiarii sistemelor de rețele de
alimentare cu apă din orașele județului au multe greutăți din cauza gradului avansat de uzură a
rețelelor de distribuție, a lipsei zonelor de protecția severă a captărilor, al activităților umane în
localitățile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.
3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)
- stațiile de epurare orășenești, inclusiv sistemele de canalizare din județ prin care se evacuează
ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacități insuficiente, sisteme de colectare
a apelor uzate vechi cu grad de uzură avansată, comunicări accidentale între rețele de
canalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de
epurare, opriri de alimentare cu energie electrică în urma cărora se evacuează debite
considerabile de ape uzate orășenești fără nici o epurare prealabilă, exploatări
necorespunzătoare, neglijența personalului, lipsa investițiilor pentru reabilitare)
- depozite de deșeuri menajere și industriale neautorizate și necorespunzător amenajate (în
special haldele de deșeuri miniere)
- activități industriale (miniere, exploatare și prelucrare a lemnului, etc.)
- activități agro-zootehnice
- poluări accidentale
- poluări naturale de fond și impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum și
antrenări de substanțe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în
majoritatea localităților rurale sau a intemperiilor.
Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosințele de apă cu rol
determinant, reiese că stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, periodic sunt
depășiri considerabile ale concentrațiilor avizate la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de
SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC MINVEST SĂ DEVA pentru asigurarea
închiderii unităților cu activitate minieră, SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC
APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ și
CANALIZARE Toplița, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL
Borsec, etc.
Situația volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în
județ sau fără nici o epurare, se prezintă astfel:
47
Bazin hidrografic
Total % Nu necesită
epurare/nu se epurează
% Suficient epurat
% Insuficient %
Mureș 8,662 52,8 0,091 1,0 1,697 19,6 6,874 79,4
Olt 7,489 45,6 1,418 18,9 4,378 58,5 1,693 22,6
Siret 0,257 1,6 - - 0,018 7,0 0,239 93,0
Total 16,408 100 1,509 9,2 6,093 37,1 8,806 53,7 Milioane mc
Situația funcționării stațiilor de epurare urmărite se prezintă în tabelul următor:
Bazin hidrografic
Total Cu funcționare
corespunzătoare %
Cu funcționare necorespunzătoare
%
Mureș 17 8 47 9 53
Olt 17 5 29,4 12 70,6
Siret 3 1 33,4 2 66,6
Total 37 14 37,8 23 62,2
3.1.7 Substanțe poluante și indicatori de poluare în apele uzate
Situația nocivităților evacuate în cursurile de apă se prezintă în tabelul următor:
Nocivități/BH UM Mureș Olt Siret Total județ Hr
Suspensii To/an 269,61 614,178 3,864 887,562
CBO5 To/an 300,31 1171,579 2,555 1474,444
CCO-Cr To/an 726,66 2658,208 6,821 3391,698
NH4 To/an 140,60 122,159 0,709 263,468
NO2 To/an 2,14 1,277 0,097 2,364
NO3 To/an 5,16 15,715 1,577 22,452
Azot total To/an - 123,456 - 123,458
Fosfor To/an 3,51 25,837 0,178 29,525
Reziduu filtrat To/an 5973,188 5737,188 6,826 11717,814
Cloruri To/an 1510,41 433,913 4,923 1949,246
Sulfați To/an 120,36 535,507 5,850 661,717
Fier To/an 0,057 59,222 - 59,279
Detergenți To/an 3,99 8,165 0,027 12,182
Fenoli To/an - 0,242 - 59,242
Subst. extractibile To/an 17,36 52,576 0,192 70,131
Calciu To/an - 91,126 19,795 110,921
Hidrogen sulfurat To/an - - 0,156 0,156
Mangan To/an - 55,637 - 55,637
Cupru To/an 0,002 0,039 - 0,041
Zinc To/an 0,017 0,160 - 0,177
Plumb To/an - 0,003 - 0,003
Cadmiu To/an - 0,000 - 0,000
Nichel To/an - 0,027 - 0,027
Crom To/an - 0,000 - 0,000
48
Majoritatea stațiilor de epurare orășenești (de tip mecanic, respectiv mecano-biologică)
funcționează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depășirii capacității lor de
epurare, fie din cauza problemelor de exploatare și întreținere (uzură fizică și morală avansată,
ineficiența fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor
pentru modernizare, etc.). Sursele majore de poluare a apelor (stații de epurare orășenești) din
județul Harghita sunt prezentate în tabelul următor:
Localitate Lungime rețea Canalizare (km)
Tip stație epurare
Volum apă uzată evacuată (mil m
3/an)
Grad de epurare (%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63
m. Gheorgheni 23 M 0,830 -
m. Toplița 28 Me+B 1,410 28
m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69
Băile Tușnad 5,7 Me 0,191 60
Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85
Borsec 11,9 Me 0,282 -
Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60
Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 - Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
Pe lângă stațiile de epurare se urmăresc și evacuări de apă care nu se epurează/nu necesită
epurare (iazurile de decantare SC Bălan SĂ, galeria apă de mină Harghita Băi, ape convențional
curate SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).
Alte surse potențiale de poluare, în opinia agenților economici de profil (administratori
canalizare și stație de epurare) sunt prezentate în tabelul următor:
Surse de poluare Domeniul de activitate emisar
Volum ape uzate evacuate (mii mc/an)
Daca are stație de preparare
SC Lactate Cristuru Secuiesc
Prelucrarea laptelui Stație de
epurare oraș 36 Nu
SC COATS Odorheiu Secuiesc
Vopsire și ambalare ață Stație de
epurare oraș 144,3 da
SC Ikos Conf. Odorheiu Secuiesc
Confecții îmbrăcăminte Stație de
epurare oraș 27 Nu
SC FAMOS SĂ Odorheiu Secuiesc
Fabrică de mobilă Stație de
epurare oraș 35,2 nu
SC URBANA SĂ Odorheiu Secuiesc
Producere apă caldă și încălzire centralizată
Stație de epurare oraș
66,4 Nu
SC Norada Odorheiu Secuiesc
Confecții îmbrăcăminte Stație de
epurare oraș 37,4 Nu
SC Elan Trident Odorheiu Secuiesc
Abator prelucrare carne Stație de
epurare oraș 18,4 Nu
SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc
Construcții mașini, prelucrări mecanice
Stație de epurare oraș
28,4 Nu
SC INSOPRESS SĂ Odorheiu Secuiesc
Tipografie Stație de
epurare oraș 18,4 Nu
SC ROSEAL Odorheiu Construcții mașini, Stație de 3,6 Nu
49
Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș
SC LACTIS SRL Odorheiu Secuiesc
Prelucrare Lapte Stație de
epurare oraș 9
Separator grăsimi
CIM UTIL SRL Odorheiu Secuiesc
Construcții mașini, ateliere mecanice
Stație de epurare oraș
10,1 Nu
SC HEINEKEN SĂ M-Ciuc
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 400 Da
SC PRIMULACT SĂ M-Ciuc
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 30 Da
Metalurgic SĂ Vlăhița Metalurgie Stație de
epurare oraș 3 nu
SC KEL-BOR SRL Galvanizare Stație de
epurare oraș 4,3 Da
SC ARIMPEX SRL Gheorgheni
Prelucrare carne Stație de
epurare oraș 19,8 Da
SC ROMTOP Toplița Confecții tricotaje Stație de
epurare oraș 6 Nu
SC TOPLIȚA SĂ Toplița Industria încălțăminte Stație de
epurare oraș 3,1 Nu
Spitalul Municipal Toplița
Sănătate Stație de
epurare oraș 16,5 Nu
Sc Prescomal SRL Toplița
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 1,2 Nu
SC Tușnad SĂ, HB Hotels SĂ,
SC Univers, Tourist SRL Băile
Tușnad
Turism Stație de
epurare oraș
60 22 19 5
Nu
SC SN Sării Sucursala Praid, Praid
Exploatarea sării Târnava mică 3,77 Nu
Casa Piraților SRL Praid
Turism Târnava mică 2,92 Nu
3.1.8 Rețele de canalizare - în municipiile și orașele județului sunt executate din oțel, fontă,
azbociment, PVC, PE, etc. totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem
divizor (separat pentru ape uzate și pentru ape pluviale). Majoritatea sistemului de canalizare a
fost executată în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică și morală avansată, fiind
necesare multe intervenții pentru reparații. În ultimii ani s-au realizat rețele noi de canalizare,
înlocuirea canalizării veche în multe localități. Cea mai mare problemă este înfundarea
canalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menținerea
capacității de autocurățire a conductelor de canalizare.
Județul Harghita Lungime Canalizare
(Km) Volum evacuat (mii
mc) Număr
localități Populație racordată la
canalizare
Mediu urban* 204,7 11920 9 107200
Mediu rural** 178 58 7110
*Conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare apă, canalizare epurare) **Conform datelor furnizate de CJ Harghita
Pentru localitățile urbane, situația alimentării cu apă în sistem centralizat este următoarea:
50
Localități urbane
Capacitatea instalațiilor de producere apă potabilă
(mii m3/an)
Volum de apă potabilă distribuit (mii m
3/an)
Lungime totală rețea simplă distribuție apă
(km) total uz casnic
m. Miercurea Ciuc
33.869 2.741 1.659 83,3
m. Gheorgheni
10.368 1.211 654 73
m. Toplița 8.640 804 562 43,5
m. Odorheiul Secuiesc
21.600 2.221 1.145 74
Băile Tușnad 2.800 305 148 45
Bălan 10.300 564 468 11
Borsec 1.252 238 77 16,8
Cristuru Secuiesc
12.000 398 241 32,2
Vlăhița 3.857 323 217 38
Total urban 104.686 8.805 5.171 416,8
Total județ 129.153 12.758 8.750 1.010,3 Sursă date: CJ Harghita, an referință 2010 și date INS, an referință 2008
Sursele de apă pentru sistemele centralizate existente sunt de suprafață pentru Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița, Bălan și Vlăhița și localitățile rurale
Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc. și pentru asigurarea necesarului de apă pentru unități
industriale.
Resursele de apă subterană, aflate în depresiunile intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Toplița,
Bilbor, Borsec) sunt utilizate în scopul alimentării cu apă potabilă și parțial industrială în
Miercurea Ciuc, Băile Tușnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tușnad prin puțuri săpate și forate.
Aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă al populației este asigurat din surse subterane
de apă.
Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu
apă în sistem centralizat. Din totalul de 58 comune au alimentare cu apă în sistem centralizat în
funcțiune 32 de comune. Lungimea totală de rețea de distribuție a apei este de 593,5km,
reprezentând 58,7% din lungimea totală a rețelei de apă din județ, respectiv 1.010,3km.
În prezent există lucrări de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 17
comune, iar în 6 comune sunt în execuție lucrări de extindere a sistemului de apă existent. Vor
fi realizați cca. 366km rețea de distribuție a apei și 15 stații de tratare a apei brute.
3.1.9 Canalizarea apelor uzate
Localitățile care au sisteme de canalizare în funcțiune sunt 9 localități urbane și 13 comune. La
nivel județean situația este următoarea:
51
Localități Capacitatea stațiilor de epurare
(m3/zi)
Lungime simplă rețea canalizare (km)
urbane 67.878 191,8
rurale 2.110 159,3
TOTAL 69.988 351,1 Sursă date: CJ Harghita, an 2010 și date INS, an 2008
Situația sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare orășenești din județ este prezentată în
tabelul următor:
Localitate Lungime rețea canalizare (km)
Tip stație epurare
Volum apă uzată evacuată (mil m3/an)
Grad de epurare (%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63
m. Gheorgheni 23 M 0,830 -
m. Toplița 28 Me+B 1,410 28
m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69
Băile Tușnad 5,7 Me 0,191 60
Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85
Borsec 11,9 Me 0,282 -
Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60
Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 - Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
În prezent sunt în execuție lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de canalizare în toate
orașele, precum și lucrări de modernizare a stațiilor de epurare din orașele Gheorgheni, Toplița
și Odorheiu Secuiesc.
Majoritatea stațiilor de epurare orășenești (de tip mecanic respectiv mecano-biologică)
funcționează în mod necorespunzător, fie din cauza depășirii capacității lor de epurare, fie din
cauza problemelor de exploatare și întreținere (uzură fizică și morală avansată, ineficiența fazei
de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor pentru
modernizare, etc.).
Stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, depășiri considerabile ale concentrațiilor
avizate, se găsesc la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ
Gheorgheni, SC EDILTOP URBAN SĂ Toplița, SC ACATEL SĂ Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA
PREST SRL Borsec, etc.
Ca o situație general valabilă pentru toate orașele județului se poate menționa faptul că prin
rețelele de canalizare pluvială, prin legături ilegale cu canalizarea menajeră, se evacuează
debite considerabile de ape uzate orășenești, ape fără nici o epurare și care au rol determinant
asupra calității apelor de suprafață.
52
Volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în județ sau
fără nici o epurare, sunt:
(mil.m3/an)
Bazin hidro-
grafic Total
Nu necesită
epurare/Nu se
epurează*
% Suficient
epurat %
Insuficient
epurat %
Mureș 10,036 0,106 1,1 5,814 58,5 4,116 41,5
Olt 10,691 1,103 10,3 0,022 0,2 9,566 89,5
Siret 0,362 - - - - 0,362 100
Total județ 21,087 1,209 5,7 5,836 27,7 14,042 66,6
Sursă date: PLAM 2007-2013 județ Harghita
Notă:* - Volumul de 0,106 mii m3 reprezintă cantitatea de apă provenită de la SC Colemn
Gălăuțaș, care nu necesită epurare, iar volumul de 1,103 mii m3 reprezintă evacuările prin 3
canale pluviale din orașul Miercurea Ciuc care nu se epurează.
În mediul rural canalizarea apelor uzate menajere se face numai în 13 comune din cele 32 care
au alimentare cu apă în sistem centralizat. Din cele 13 comune cu rețele de canalizare, numai 4
comune nu au stații de epurare a apelor uzate. În prezent, sunt în execuție sisteme de
canalizare în 28 de comune, cu lungime totală de rețea de canalizare de cca. 501,7km și 18
stații de epurare.
În județul Harghita se pune accent deosebit pentru realizarea unor investiții de mare amploare
pentru alimentarea cu apă potabilă și a canalizării apelor uzate din localitățile urbane și rurale.
În acest sens, au fost lansate programe privind alimentarea centralizată cu apă potabilă și
realizarea sistemelor centralizate de canalizare:
● Programul Național de construire a locuințelor sociale și de alimentare cu apă a satelor
finanțat conform HG 687/1997;
● Programul de alimentare cu apă a satelor, în perioada 2004-2006, din județul Harghita
prin HG 577/1997;
● Programului SAPARD – Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale.
3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață și subterane
Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor subterane sunt zonele cu
activitate minieră și explorări geologice, împreună cu depozitele de deșeuri industriale și urbane
din orașele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, care poluează apele
subterane cu nitrați, fosfați, fenoli și metale grele. Se pot menționa următoarele:
53
- râul Olt aval de orașul Miercurea-Ciuc și râul Târnava Mare aval de Cristuru Secuiesc, din cauza
funcționării cu randament scăzut a stațiilor de epurare a apelor uzate din aceste orașe.
- poluarea râului Olt cu metale grele și steril de rocă prin spălarea și/sau surparea în râul Olt a
sterilului din halda iazului de decantare nr. 1 și 4 și a iazurilor de decantare nefuncționale nr. 2,
3, 3A de la Bălan
- poluarea râului Olt cu mercur, fier și cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatare
minieră și flotație de la Sântimbru prin surparea și spălarea haldei iazului din albia pârâului
Chendereș
- poluarea pârâului Chirui, Vârghiș, Cormoș și în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui a
sterilului de la extracția caolinei la Harghita Băi
- poluarea pârâului Jolotca și a râului Mureș cu metale grele și materiale radioactive prin
surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca
- poluarea pârâului Belcina și a râului Mureș cu metale grele și materiale radioactive prin
spălarea și/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte de
orașul Gheorgheni.
3.1.11 Obiective și măsuri privind protecția apelor împotriva poluării și supraexploatării
În vederea îmbunătățirii calității apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în
funcție de existența proiectelor și a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:
- reabilitarea unor stații de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentru
acestea, în vederea îmbunătățirii, la parametri proiectați, a randamentului de epurare a apelor
uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali, după cum urmează:
- Miercurea Ciuc: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ București pentru
lucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a
stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o
populație pană la 50000 locuitori”
- Odorheiu Secuiesc: proiectului „Reabilitare și modernizare stație de captare, uzină de apă și
stație de epurare Odorheiu Secuiesc”, finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ
București, în anul 2010 au început lucrările de execuție pentru noua stație de epurare, cea
existentă asigurând epurarea apelor uzate pană la punerea în funcțiune a noii construcții
- Gheorgheni: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ București pentru lucrarea
„Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de
54
tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație pană la
50000 locuitori”
- depistarea și desființarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă
pluvială
- executarea permanentă a lucrărilor de întreținere și exploatare la stațiile de epurare,
inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb
- modernizarea rețelelor de canalizare, îmbunătățirea condițiilor de colectare a apelor
uzate în sensul stopării exfiltrațiilor cât și a infiltrațiilor existente din sistemul de
canalizare
- realizarea unor stații de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile
Normativului NTPA-002
- stabilirea unor zone de protecție cu restricție (unde este cazul) pentru protejarea
surselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.
3.2 SOLUL
În condițiile fizico-geografice ale județului, sub influența factorilor care au influențat procesele
pedogenetice, a luat naștere un înveliș variat de sol.
În zona muntoasă sunt răspândite solurile brune și brune acide. S-au format pe substratul
litologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline, calcare, marne și gresii în condițiile unui climat
umed și răcoros.
Pe aceste soluri, dispuse pe un areal intre 400-1700 m, se dezvoltă în bune condiții pădurile de
molid și în zonele mai joase pădurile de amestec (fag și molid).
În zona cristalino-mezozoică și în etajul subalpin din Munții Călimani și Harghita s-au format
soluri brune podzolice, și feriiluviale. Se caracterizează printr-o acumulare mai intensă a
humusului având proprietate acidă.
În zona dealurilor și depresiunilor sunt caracteristice solurile argiloiluviale podzolice și mai
reduse solurile litomorfe (rendzine).
Pe luncile Oltului și Mureșului se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice. Când drenajul lor
este foarte slab, se formează soluri humicogleice turboase sau chiar soluri turboase eutrofe,
răspândite în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor și Borsec.
Pe luncile Mureșului (între Ditrău și Toplița) și a Târnavei Mari, în aval de Odorheiu Secuiesc, s-
au format soluri aluviale. În cadrul sistemului de Monitoring al Solurilor din Romania pentru
județul Harghita au fost analizate o serie de situri de nivel T. S-a realizat: caracterizarea
55
generală, fizico-geografică și edafică a județului Harghita, caracterizarea terenului și
morfologică a solurilor, caracterizarea fizică, chimică și încărcarea cu elemente și substanțe
potențial poluante ale solurilor.
Caracteristicile terenului și cele morfologice au urmărit elemente de localizare, zonarea
pedoclimatică, nivelul apei freatice, materialul parental, roca subiacentă, descrierea profilului
de sol, relieful, procesele de eroziune, lucrările ameliorative și modificările antropice.
Determinările legate de încărcarea cu elemente și substanțe potențial poluante au urmărit
încărcarea cu metale grele (Cu, Pb, Cd, Co, Cr, Mn, Ni), cu sulf solubil (S-SO4), cu fluor (F), cu
reziduuri de pesticide organoclorurate.
3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe
Suprafața totală a județului Harghita este de 663.900 ha, din care 396.552 ha este teren agricol,
ceea ce reprezintă 60% din suprafața totală și 40 % teren neagricol, adică 267.348 ha.
Repartiția terenurilor în județul Harghita
Suprafața totală (Ha) Teren agricol Ha Teren Forestier ha Teren ne forestier ha
663900 396552 225024 42324
Evoluția repartiției terenurilor agricole pe tipuri de folosințe în județul Harghita, în perioada
2001-2009 este prezentată în tabelul următor:
Nr. crit.
Categoria de folosință
Suprafața hectare
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1 Arabil 92729 92729 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719
2 Pășuni 148156 148156 148156 122405 122405 145479 146483 146817 146952
3 Fânețe și
pajiști naturale 164058 164058 164058 143735 143725 156293 156598 157084 157084
4 Vii 77 77 77 35 35 35 35 35 35
5 Livezi 1416 1416 1416 1416 1416 762 762 762 762 Total agricol 406436 406436 406436 360083 360083 394324 395602 396418 396552
3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
Îngrășămintele - sunt substanțe simple sau compuse, de natură organică sau minerală. În
folosirea lor trebuie să se plece de la însușirile solului, gradul de aprovizionare cu elemente
nutritive și necesarul de nutrienți ai plantelor.
Îngrășămintele naturale provin de la fermele și complexele de creștere a animalelor, din stațiile
de epurare sau pot fi constituite din deșeuri și resturi vegetale și organice. Gunoiul de grajd
conține toate elementele nutritive necesare plantelor. Gunoiul în câmp se păstrează pe
platforme îndesate, acoperite cu un strat de pământ de cca. 20 cm grosime.
56
Gunoiul se administrează la lucrarea de bază a solului. Cantitatea de gunoi se stabilește în
funcție de necesarul de azot din sol, norma specifică fiind de 170-210 kg azot/ha/an. Mustul de
grajd, fiind bogat în azot și potasiu, este de asemenea, un bun fertilizant organic natural.
Îngrășămintele chimice au avantajul prin solubilitatea lor mai rapidă; această proprietate
creează însă și un dezavantaj: sunt spălate mai ușor și pătrund repede în masele de apă,
provocând poluarea acestora, deci efectul lor, deși este rapid, este și de scurtă durată. În ultimii
ani, folosirea îngrășămintelor chimice s-a redus treptat și considerabil din cauze economice
(îngrășămintele chimice sunt foarte scumpe). Aplicarea îngrășămintelor chimice se poate face
ca o fertilizare de bază, împreună cu gunoiul de grajd sau, cel mai indicat, odată cu semănatul.
Suprafața cultivată cu fertilizatori pe terenuri arabile, horticulturi, fânețe și pășuni este cca.
50.000 ha.
An Îngrășăminte chimice folosite (tone substanță activă) N+P2O5+K2O (Kg/ha)
2009 N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1702 990 884 3576 38,99 9,01
Produs Suprafața
pe care s-a aplicat (Ha)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Insecticide 19100 1,91 0,71 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0.80 1,29
Fungicide 46657 34,96 5,44 35,61 27,72 25,35 27,36 23,23 19,80 21,53 24,24
erbicide 36716 9,17 10,81 9,58 9,74 9,18 12,64 10,11 13,58 9,66 14,53 Situația utilizării produselor fitosanitare în perioada 2000 – 2009 în județul Harghita
57
58
3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
Datele privind conținutul de metale grele (Cu, Pb, Zn și Cd), rezultate în urma analizelor de sol
executate de specialiștii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2009 pentru
diferite activități industriale din județul Harghita sunt cuprinse în tabelul următor:
Sector industrial
Zona prelevare
Pb Cu Zn Cd
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
Valori admise cf. Ord MAPPM nr 756/1997
250 mpp. 250 ppm 700 ppm 5 ppm
Minier
SM Voșlăbeni 22,80 35,40 22,70 24,20 74,30 73,30 2,50 2,30
Minele Lueta 45,20 42,50 19,30 19,30 66,00 68,40 2.20 2,50
SM Bălan 12,90 41,00 877,40 543,90 312,00 258,00 1,50 4,20
8,70 Șild. 2045,50 1580,5 148,90 228,00 1,50 4,20
Sântimbru Băi 20,10 24,60 80,20 13,90 72,00 16,80 1,90 2,50
Exp. minieră Harghita Băi
29,70 31,90 25,10 23,60 56,80 52,50 2,90 3,20
37,70 37,30 32,40 27,90 49,40 44,60 2,10 3,40
Minele Mădăraș 520,80 641,30 37,50 80,10 117,00 58,10 3,60 2,90
Siderurgic SC oțeluri pre
scule SĂ Cristuru secuiesc
33,40 37,70 26,30 30,50 176,80 115,70 2,00 2,00
Alte
Goscom M-Ciuc 38,30
92,00
421,00
2,10
Sc Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc
16,90 30,90 71,20 2,00
Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafața solurilor poluată de sectorul minier și de depozitele de deșeuri menajere în județul Harghita este de 180 ha. Repartiția terenurilor pe clase de calitate Folosință Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Ha % din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință
Arabil - - 2293 2,50 22797 24,86 49349 53,80 17280 18,84
Pajiști 2946 0,97 12715 4,18 67407 22,17 114653 37,71 106315 34,97
Vii - - - - - - - - 35 100
Livezi - - - - - - - - 762 100
Total 2946 0,97 15008 3,78 90204 22,75 164002 41,36 124392 31,37
Calitatea unui sol este determinată de mai mulți factori, pe baza cărora se calculează bonitarea terenurilor; acești factori sunt: temperatura aerului, precipitații atmosferice, gleizare, pseudogleizare, textura și poluarea solului, panta și expoziția terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitatea terenului, porozitatea, conținutul în CaCO3, reacția, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate și conținutul de schelet al solului.
59
Clase de calitate pe tipuri de sol în județul Harghita exprimat procentual
Tipul de sol Clasa
I II III IV V
Litosoluri - - - - 2
Regosoluri - - - - 3
Aluvisoluri 21 27 19 17 12
Faeoziomuri 79 63 34 5 -
Eutricamosoluri - 10 41 21 13
Districambosoluri - - - 4 27
Luvosoluri - - 6 34 19
Andosoluri - - - - 6
Gleiosoluri - - - 7 7
Stagnosoluri - - - 12 9
Histisoluri - - - - 2
Total % 0,74 3,78 22,75 41,36 31,37 Principalele restricții ale calității solului
Dintre restricții, cele mai importante pentru județul Harghita sunt: excesul de umiditate,
adâncimea apei freatice, panta ternului, reacția solului, volumul edafic implicit prezența de
schelet (factori determinați de relief, cunoscând că județul aparține zonei de deal și de munte).
Principalele restricții ale calității solurilor sunt prezentate în tabelul următor:
ha
Eroziune alunecări
Exces de umiditate
Terenuri inundate
Terenuri accidentate
Soluri scheletice
Sărături Suprafață adâncime
22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26
3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a solului
care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
Având în vedere structura geomorfologica variată, cu caracter montan și premontan a județului,
se semnalează apariția unor multiple fenomene cu efecte negative asupra solului.
În zonele înalte, în special în ariile despădurite, apar fenomene de eroziune în suprafață, dar și
torenți (la contactul cu depresiunile Ciuc - Gheorgheni), mai rar alunecări superficiale.
În zonele depresionare sunt specifice fenomenele erozionale de suprafață, torenți și alunecările
de teren. În depresiunile Ciuc și Gheorgheni cu pante mai netede apar procese de albie,
acumulări, eroziuni de mal, aluvionări ale luncii la inundații. Sunt prezente și înmlăștinări, ce se
întâlnesc nu numai la nivelul luncii ci chiar pe terase, din cauza unor soluri impermeabile.
Depresiunile mai înalte - Bilbor, Borsec, Valea Bistricioarei, izvoarele Trotușului (Lunca de Jos,
Plăieșii) prezintă procese mai active pe pantă (torenți, alunecări, eroziuni de mal).
60
Zona subcarpatica transilvană cum este cea a Târnavelor și a Homoroadelor este supusă unui
intens proces de degradare geomorfologica atât la nivelul versanților cât și a albiilor, datorat în
principal rocilor fiabile, dar și unor cauze antropice (despăduriri, lucrări agrotehnice greșite).
Degradarea se face prin eroziune de suprafață, șiroiri, torenți, alunecări și mai rar prăbușiri.
Aproximativ 44% din suprafața totală a județului o reprezintă terenurile degradate:
- Solurile afectate de eroziune (de suprafața și de adâncime) - 58.005 ha localizate în special pe
versanții unităților deluroase (Subcarpații Transilvaniei)
Suprafețele cu excesul de umiditate cu potențial de alunecare și inundare - 4112 ha, specifice
zonei de lunca a râurilor Olt și Mureș, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 - 2m)
- Solurile sărăturate, - 154 ha dezvoltate pe suprafețe mici în jurul zăcămintelor de sare de la
Praid și Sânpaul
- Solurile degradate prin fenomenul de alunecare - alunecări de teren active cu un grad ridicat
de risc – 7.289 ha - afectează obiective social economice
- În 25 unități administrativ teritoriale ale județului există suprafețe cu risc la alunecări de teren:
Odorheiu Secuiesc, Băile Tușnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhița, Atid, Avrămești, Corund,
Dârjiu, Dănești, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaș, Lăzarea, Lueta, Mărtiniș, Mugeni, Plăieșii de Jos,
Praid, Satu Mare, Săcel, Secuieni, Șimonești, Ulieș, Zetea (sursa: Consiliul Județean Harghita).
3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului - CES
Amenajările de CES sunt situate pe terenuri care, în proporție de 98%, trec sau au trecut în
proprietate privată. Efectul benefic al lucrărilor de conservare a solului a fost diminuat în
principal din două cauze: lipsa de interes în exploatarea și întreținerea acestor lucrări de către
actualii proprietari și degradarea parțială sau totală a circa 18 – 20% din suprafața amenajată,
în urma aplicării defectuoase a Legii nr. 18/1991.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului și
evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este
următoarea:
61
3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor
Modul de
folosința a
terenurilor
Perioada
1997-
1998
Perioada
1999 -
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
Suprafața totala
amenajata 33015 33065 33265 33415 33665 33965 34265 34757 35267
Suprafața efectiv
amenajata, din
care
31598 31648 31848 31998 32248 32548 32848 33339 33849
Teren arabil 15735 15735 15799 15849 15909 16009 16129 16431 16617
Pășuni naturale 5353 5383 5383 5383 5423 5443 5513 5513 5583
Fânețe naturale 9812 9832 9961 10061 10211 10391 10501 10690 10944
Vii, pepiniere
viticole 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Livezi 695 695 702 702 702 702 702 702 702
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de combaterea eroziunii solului acoperă o suprafață de
peste 35.200 ha. Cele mai importante amenajări de CES în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost
executate în următoarele zone:
V. Paleș – 1465 ha
Homorodul Mare – 1634 ha
Homorodul Mic – 3564 ha
Sândominic – Racu – 2886 ha
Suseni – Berzenți – 1020 ha
Feernic Superior – 7800 ha
Feernic – Inferior - 3833 ha
Eliseni Superior – 2864 ha
Eliseni Inferior - 2368 ha
Zetea – Odorhei – 3000 ha
Daia – 2958 ha
Amenajări mai mici de 1000 ha - 1523 ha
3.2.7 Amenajări pentru desecare și drenaj
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare și drenaj și evoluția acestora în
perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
Modul de folosință a terenurilor Perioada 1997 -2008
Suprafața efectiv desecata din care: 20336
Teren arabil 12632
62
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe
categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
Lucrări de drenaj - total Perioada
1997-2000 2001
Perioada
2002 -2004 2005
Perioada 2006
- 2008
Suprafața totala amenajata (ha) 1034 1053 1076 1088 1128
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de desecare acoperă o suprafață de peste 1128 ha. Cele mai
importante amenajări în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:
Belcina – Remetea - 4448 ha
Belcina – Voșlăbeni – 4294 ha
Suseni – Borzont – 2585 ha
Siculeni – Tușnad - 5192 ha
În județ mai exista o categorie de amenajări complexe atât de CES (33.965 ha) cât și de
desecare (21.267 ha.) care au fost executate pe următoarele suprafețe:
Denumire amenajare Desecare
(ha) CES (ha)
Olt superior 7.599 3.385
Homorod, Târnava Mare 1.743 29.560
Mureș superior 11.925 1.020 Sursa: Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare
3.2.8 Amenajări pentru irigații
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații este foarte redusa – 305 ha, amenajările
de irigații fiind numai de tip local.
3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare
Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 și necesită măsuri
de reabilitare și modernizare, unele din acestea fiind nefuncționale din cauza lipsei
echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de
întreținere și exploatare conform planurilor tehnice și regulamentelor de exploatare.
Nefuncționarea la parametrii proiectați a sistemelor de regularizare – desecare – drenaj
executate înainte de anul 1990 a condus la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-se
echilibrul hidrologic și structura solurilor turboase și devenind susceptibile la incendii în
bazinele Ciuc și Gheorgheni (Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni).
Pășuni naturale 341
Fânețe naturale 7363
63
3.2.10 Monitorizarea calității solurilor
Pentru monitorizarea calității solurilor, în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Harghita, se
urmăresc următorii indicatori: pH, umiditate, nitrați, amoniu, fosfor total, substanțe organice,
plumb, cupru, zinc, cadmiu, mangan, crom, nichel, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu.
Se efectuează monitorizarea solurilor rezervațiilor și parcurilor naturale considerate zone
martor (18 probe), se urmărește impactul circulației și a turismului asupra solului pădurilor (5
probe) respectiv impactul circulației asupra zonelor verzi a orașelor (6 probe).
Pentru a urmări poluarea solului se analizează solurile din preajma stațiilor de benzină, solurile
din apropierea haldelor de deșeuri menajere, a haldelor de steril precum și solurile din
apropierea haldelor industriale, respectiv solurile în jurul amplasamentului unor agenți
economici potențial poluatoare (în total 49 probe).
Din rezultatele obținute în urma analizelor efectuate se pot constata următoarele:
- solurile rezervațiilor naturale din județ sunt considerate probe “martor”, s-au constatat
următoarele depășiri la indicatorii:
Locația Indicatori depășiți
Rezervația Borsaros Sâncrăieni Pb, Cu, Cd
Rezervația Luci Sâncrăieni Pb, Cu
Rezervația Dealul Melcilor – Corund Cu, Cd
Rezervația Muntele de Sare Praid Cu, Cd
Rezervația Nyires Joseni Cu, Cd
Rezervația poiana narciselor – Vlăhița Cd, Mn
Parcurile din Borsec Pb, Cd
Parcurile din Odorheiu Secuiesc Pb
Trecătoarea Tolvajos Cu
Lacul Sf. Anna – Mohoș Cu
Harghita Băi – pădure Cu
Băile Tușnad - pădure Cu
- solurile din zona depozitelor de deșeuri orășenești prezintă unele depășiri față de Limitele
Maxime Admise, stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, după cum urmează: Odorheiu
Secuiesc – Cd.
- depășiri se observă și în zona depozitelor industriale (halde de steril, în special): Bălan – Cu,
Cd; Mădăraș – Pb.
3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
64
- Eroziunea de suprafață de gradul I, care afectează diferite obiective și produce pagube
în aval: 10.947 ha
- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube și afectează obiective
importante: 1667 ha
- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care
afectează obiective social economice: 7289 ha
- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuri
agricole și produc pagube în aval: 81 ha
- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafețele cu exces de umiditate cu potențial de
alunecare și inundare: 4112 ha
- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha
- Sărături de gradul II nu creează probleme zonelor limitrofe: 26 ha
- Litosoluri: 316 ha
- Terenuri cu vegetație degradată: 6703 ha
- Regularizări de văi: 56,2 ha
Principalul factor natural limitativ al calității solului care afectează calitatea solului în zona
studiată îl constituie eroziunea datorată factorilor naturali (ape meteorice, pante cu înclinare
mare, suprafețe mici împădurite) sau antropici.
3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum și
cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
Nr. Crt. Unitatea Administrativ –
Teritorială
Potențialul de producere a
alunecărilor
Tipul alunecărilor
Primară Reactivată
Municipiul
1. Odorheiu Secuiesc Ridicat Da Nu
Orașul
2. Băile Tușnad Mediu Da Nu
3. Bălan Mediu Da Nu
4. Borsec Mediu Da Nu
5. Toplița Mediu Da Nu
6. Vlăhița Mediu Nu Da
Comuna
7. Atid Ridicat Da Nu
8. Avrămești Ridicat Nu Da
9. Bilbor Mediu Da Nu
10. Brădești Ridicat Da Nu
11. Corbu Mediu Da Nu
12. Corund Mediu Da Nu
13. Dârjiu Ridicat Da Da
14. Dealu Ridicat Da Nu
15. Ditrău scăzut – mediu Da Nu
16. Gălăuțaș Mediu Da Nu
17. Joseni Mediu Da Nu
18. Lueta Mediu Da Da
19. Lupeni Ridicat Nu Da
20. Mărtiniș Ridicat Da Nu
21. Merești Ridicat Da Nu
65
22. Mugeni Ridicat Nu Da
23. Plăieșii de Jos Mediu Da Nu
24. Praid Mediu Da Nu
25. Sărmaș Mediu Da Nu
26. Sândominic scăzut – mediu Da Nu
27. Sânmartin scăzut – mediu Da Nu
28. Secuieni Ridicat Da Nu
29. Șimonești Ridicat Da Nu
30. Tulgheș Mediu Da Nu
31. Ulieș Ridicat Da Da
32. Zetea Mediu Da Nu
Inundațiile ca urmare a ploilor torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților
cursurilor de apă și alte torenților, albiile minore neavând capacitate pentru debite mari. La
acestea se adaugă podurile și podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de
apă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele,
se face în timp foarte scurt datorită înlăturării vegetației forestiere prin defrișări. În zonele
depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită
suprapunerii mai multor unde de viitură.
3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii
pagubelor la hazardurile naturale – inundații.
Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundații
Pe cursuri de apă Pe torenți
0 1 2 3
1. Odorheiu Secuiesc Da Da
2. Băile Tușnad Da Da
3. Borsec Nu Da
4. Cristuru Secuiesc Da Da
5. Toplița Da Da
6. Vlăhița Nu Da
7. Atid Da Da
8. Bilbor Da Da
9. Brădești Nu Da
10. Ciumani Da Da
11. Corbu Da Da
12. Corund Nu Da
13. Dârjiu Da Da
14. Dealu Nu Da
15. Ditrău Nu Da
16. Feliceni Nu Da
17. Frumoasa Nu Da
18. Gălăuțaș Da Da
19. Lunca de Jos Nu Da
20. Lunca de Sus Da Da
21. Lupeni Da Da
22. Mărtiniș Da Da
66
23. Merești Da Nu
24. Mihăileni Da Nu
25. Mugeni Da Nu
26. Ocland Da Nu
27. Plăieșii de Jos Nu Da
28. Praid Da Nu
29. Săcel Nu Da
30. Sărmaș Da Da
31. Secuieni Nu Da
32. Siculeni Da Da
33. Șimonești Da Da
34. Tulgheș Da Da
35. Ulieș Nu Da
Reducerea pagubelor materiale și umane constituie obiectivul managementului situațiilor de
urgență.
3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren - Conform datelor din „Ghidul pentru macrozonarea
teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările de
teren din județul Harghita sunt în general de mică adâncime (1-5m), superficiale (sub 1m) și de
mare adâncime (5-20m). Ele au potențial ridicat, sunt progresive și regresive, de tip primar sau
reactivat.
Evaluarea riscului la alunecări de teren pe baza coeficienților de risc (Ka - Kh) ai factorilor
determinanți: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic și climatic, hidrogeologic, seismic,
silvic, antropic pune în evidență zonele cu potențial de alunecare.
Din analiza valorilor factorului litologic Ka calculat pentru județul Harghita, se constată că
teritoriul județului se caracterizează printr-o probabilitate redusă (0,01 - 0,09) și medie (0,15-
0,30) de producere a alunecărilor de teren care corespunde arealului montan constituit din roci
cristaline (șisturi cristaline, calcare cristaline, etc.), magmatite și roci vulcanogen-sedimentare
dar și roci sedimentare mezozoice (conglomerate, gresii, calcare, marne, etc.).
Zona cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren pentru care valoarea
factorului litologic este de 0,35 – 0,40, se află în partea sud-est a județului, unde sunt roci
sedimentare de fliș. Valori de 0,5 apar în bazinul Homoroadelor în partea de sud-vest a
județului, datorită prezenței rocilor sedimentare cum ar fi tufurile, marnele și argilele.
Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren se înregistrează în partea de sud-est a
județului, unde factorul litologic are valori de 0,7.
Sursa: „Identificarea și delimitarea hazardurilor naturale. Hărți de hazard la nivelul teritoriului județean”(MTTC).
67
Probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren, cu valori de 0,95 – 0,99 pentru
factorul litologic, o au terenurile din depresiunile intramontane, cele din zona dealurilor
subcarpatice cu diapire de sare și câteva areale din lungul văilor principale (Olt, Mureș, Târnave,
Homoroade).
Factorul morfologic indică dominanța suprafețelor cu probabilitate foarte mare de producere a
alunecărilor de teren atât în zona montană, cât și în cea subcarpatică având valori de peste 0,7.
Valori ceva mai mici (0,1-0,3) se regăsesc pe areale mari în depresiunile intramontane Giurgeu
și Ciuc și fragmentat pe spațiile interfluviule și în luncile râurilor caracterizate prin pante mai
mici. Zona de contact dintre depresiuni și munte, ce corespunde formațiunilor morfologice de
piemont și glacis se caracterizează prin valori de 0,4-0,5 ale factorului mediu.
68
Factorul structural Kc are valori mici (0,05) în zona montană vulcanică și cristalină, indicând
probabilitate mică de producere a alunecărilor. Valori medii (0,30) pentru acest factor apar pe
areale mici în partea central-estică a județului.
Cea mai mare parte a județului se caracterizează printr-o probabilitate medie – mare de
producere a alunecărilor (0,35-0,5), determinată de prezența unor structuri geologice
complexe, cu strate înclinate, cutate și faliate.
Probabilitate mare și foarte mare de producere a alunecărilor de teren se identifică în zona
montană a pânzelor de șariaj constituite din depozite sedimentare și a cutelor diapire de sare
subcarpatice. Valorile factorului litologic sunt de 0,55 – 0,6 și cresc la 0,9 în zona subcarpatică
Praid.
69
Factorul hidrologic-climatic indică probabilitate mare (0,65-0,75) pentru zonele montane unde
cad cantități însemnate de precipitații și probabilitate medie-mare în zonele depresionare și cea
a dealurilor subcarpatice (0,5-0,65).
70
Factorul hidrogeologic indică probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren în
cea mai mare parte a județului Harghita având valori de 0,4. Spațiul depresionar intramontan
Giurgeu-Ciuc este caracterizat printr-un coeficient 0,05-0,1, fapt ce indică un potențial redus de
alunecare.
71
În corelare cu macrozonarea seismică, valoarea factorului seismic pentru județului Harghita
este de 0,7-0,75 ceea ce determină o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren.
72
Factorul silvic indică potențial mediu de alunecare în zona montană forestieră, având valoarea
de 0,10-0,3, areal care este fragmentat de mici perimetre cu valoarea factorului de 0,5 ce
corespunde unui potențial de alunecare mediu-mare. De asemenea, arealele pajiștilor
secundare din spațiul depresionar au valori ridicate ale factorului silvic de cca. 0,31-0,6.
Terenurile care au vegetație de cultură, situate pe văi sau în zona subcarpatică, au valori
ridicate ale factorului silvic de 0,8 până la 0,95.
73
Din punct de vedere al factorului antropic este specifică probabilitatea medie de producere a
alunecărilor cu valori de 0,10-0,30. Suprafețele ce corespund versanților rețelei hidrografice
majore sunt încadrate la probabilitate medie-mare cu valori de 0,31-0,5 pentru factorul
analizat. Potențial mare și foarte mare de producere a unor alunecări o dețin suprafețe mici
care corespund unor localități situate pe versanți pentru care, coeficientul antropic are valori de
0,45-0,6 și chiar peste 0,7, cum ar fi la Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.
74
Pe baza factorului mediu, rezultat din agregarea factorilor de mai sus rezultă zonarea
teritoriului județului Harghita sub aspectul potențialului de alunecare. Valorile acestui factor
indică potențial ridicat de alunecare în areale diferite atât montane, cât și subcarpatice dintre
care menționăm versanții depresiunilor Bilbor și Borsec, versanții văilor Bistricioara, Trotuș,
Târnava Mare și areale din depresiunile Cașin, Giurgeu Ciuc și Praid. Potențialul mediu-ridicat
este specific zonei dealurilor subcarpatice cu valori de 0,45-0,55.
Arealul munților constituiți din formațiuni de fliș se încadrează în palierul valoric de 0,35-0,4.
Probabilitatea cea mai mică de producere a unor alunecări de teren stabilită pe baza factorului
mediu se regăsește în zona montană vulcanică și cristalino-mezozoică.
75
Inundațiile generate de ploile torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților
cursurilor de apă și alte torenților, albiile neavând capacitate pentru debite mari. La acestea se
adaugă podurile și podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă.
Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele, se
face în timp foarte scurt ca urmare a înlăturării vegetației forestiere prin defrișări. În zonele
depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită
suprapunerii mai multor unde de viitură.
Localitățile afectate de hazardurile naturale au fost evidențiate în legea 575/2001, fiind
cuprinse în 35 de unități administrativ-teritoriale de baza.
Perioada de observație care a stat la baza întocmirii legii 575/2001 este anterioara anului 1998.
76
Fața de aceasta listă, în perioada 1998-2006 s-au produs inundații și în alte localități, fapt ce a
condus la extinderea listei de unități administrativ-teritoriale de bază afectate de inundații la
52.
Localități afectate de hazardurile naturale – inundații, cuprinse în Legea 575/2001 și localități
afectate în perioada 1998 –2006, după tipul producerii pagubelor la inundații„
LOCALITĂȚI Tipuri de inundații
Legea 575/2001 Perioada 1998-2006
Pe cursuri de apă Pe torenți Pe cursuri de apă Pe torenți
0 1 2 3 4
Municipiul
1 Miercurea Ciuc Nu Nu Da Nu
2 Odorheiu Secuiesc Da Da Da Da
Orașul
3 Băile Tușnad Da Da Da Nu
4 Bălan Nu Nu Da Nu
5 Borsec Nu Da Da Nu
6 Cristuru Secuiesc Da Da Da Nu
7 Toplița Da Da Da Nu
8 Vlăhița Nu Da Nu Da
Comuna
9 Atid Da Da Nu Nu
10 Bilbor Da Da Nu Nu
11 Brădești Nu Da Nu Nu
12 Căpâlnița Nu Nu Nu Da
13 Ciumani Da Da Da Da
14 Corbu Da Da Da Da
15 Corund Nu Da Da Da
16 Dârjiu Da Da Nu Nu
17 Dănești Nu Nu Da Nu
18 Dealu Nu Da Da Da
19 Ditrau Nu Da Nu Da
20 Feliceni Nu Da Da Nu
21 Frumoasa Nu Da Da Nu
22 Gălăuțaș Da Da Da Nu
23 Gheorgheni Nu Nu Da Nu
24 Lăzarea Nu Nu Da Da
25 Lueta Nu Nu Nu Da
26 Lunca de Jos Nu Da Da Da
27 Lunca de Sus Da Da Da Da
28 Lupeni Da Da Da Nu
77
29 Mădăraș Nu Nu Da Nu
30 Mărtiniș Da Da Da Nu
31 Merești Da Nu Nu Da
32 Mihăileni Da Nu Da Nu
33 Mugeni Da Nu Da Nu
34 Ocland Da Nu Nu Nu
35 Plăieșii de Jos Nu Da Nu Nu
36 Praid Da Nu Nu Nu
37 Racu Nu Nu Da Nu
38 Remetea Nu Nu Da Nu
39 Săcel Nu Da Nu Nu
40 Sărmaș Da Da Nu Nu
41 Sâncrăieni Nu Nu Da Nu
42 Sândominic Nu Nu Da Nu
43 Sânsimion Nu Nu Da Nu
44 Sântimbru Nu Nu Da Nu
45 Secuieni Nu Da Nu Nu
46 Siculeni Da Da Da Nu
47 Simionești Da Da Da Nu
48 Subcetate Nu Nu Da Nu
49 Tomești Nu Nu Da Nu
50 Tulgheș Da Da Da Da
51 Tușnad Sat Nu Nu Da Nu
52 Ulieș Nu Da Nu Nu
Lucrările de apărare sunt relativ reduse, în special în privința lacurilor de acumulare cu volum
permanent sau nepermanent.
Pe teritoriul județului se află 10 stații hidrometrice, amplasate pe râurile Olt, Mădărașu Mare,
Frumoasa, Fișag, Homorodu Mare și Homorodu Mic.
Inundațiile produse au afectat în principal căi de comunicație rutieră (drumuri naționale,
județene și mai ales comunale), podețe, poduri, lucrări de apărare împotriva inundațiilor,
locuințe și gospodării și într-o mai mică măsură obiective socio-culturale și industriale sau
terenuri agricole.
Reducerea pagubelor materiale și umane constituie obiectivul managementului situațiilor de
urgență. Comitetele locale pentru situații de urgență au atribuții privind apărarea împotriva
inundațiilor și acționează în baza planurilor locale de apărare la nivelul localităților.
78
3.3 Inventarul siturilor contaminate
În județul Harghita siturile contaminate sunt următoarele:
- în cadrul industriei extractive: C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva Filiala Bălan (Iazul de decantare
nr. 4 – 82 ha, Iazul de decantare nr. 3 și 3A – 29 ha, Iazul de decantare nr. 2 – 16 ha, Iazul de
decantare nr. 1 – 3,75 ha , Halda de steril Put nr. 1 – 6.41 ha, Halda de Put nr. 2 – 6 ha, Halda de
steril Puț nr. 5 – 15 ha, Halda de steril de la Galeria 11A
– 6 ha, Halda de steril de la Galeria 16 – 11 ha Fagul Cetății, Depozitul de concentrat de pirită
Gara Izvorul Olt – 0,4 ha tip poluant - metale grele; depozitul de carburanți-incinta principală
Bălan – 2 ha, tip poluant - produse petroliere); M.E.C. – D.G.R.M. – S.C.
Iazul de decantare - Harghita Băi – deversarea reziduurilor rezultate în urma exploatării
caolinului
Conversmin S.A. București - Cariera Sântimbru Băi (carieră, haldă de steril, iaz de decantare –
6,3 ha, tip poluant - metale grele; incintă uzină de preparare – 1,6 ha, tip poluant - metale grele
și produse petroliere)
- în cadrul companiei S.C. Petrom S.A.: Depozitele zonale de carburanți din Miercurea Ciuc –
1,21 ha; Odorheiu Secuiesc – 1,15 ha; Gheorgheni – 0,97 ha; tip poluant - produse petroliere
- în cadrul companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni: Depozitul de nisip ars – 1,13 ha, tip poluant -
metale grele și fenoli
- în cadrul companiei S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea: Depozitul de
motorină, teren aferent rezervoare păcură, teren aferent centrală termică – 0,29 ha, tip poluant
- produse petroliere
- depozitele de deșeuri municipale din județul Harghita: Miercurea Ciuc – 4,8 ha, Odorheiu
Secuiesc – 4 ha, Gheorgheni – 3,2 ha, Toplița – 3 ha, Cristuru Secuiesc – 3 ha, Bălan – 0,6 ha, tip
poluant - substanțe organice, compuși organici, metale grele etc. Sânsimion): zona rampei CF,
casa pompelor, zona de descărcare CLU – 25 mp, tip poluant - produse petroliere.
După etapa de investigare a siturilor potențial contaminate/contaminate, care s-a desfășurat în
cursul anului 2008 și a fost întocmită o bază de date la nivel de ANPM, în anul 2009 această
bază de date a suferit însemnate îmbunătățiri, completări.
A fost descrisă litologia sitului unde au existat descrieri amănunțite în Bilanț de Mediu nivel 1 și
2, au fost introduse toate punctele de observație cu coordonatele punctului și rezultatele
79
tuturor analizelor existente. Au fost trimise chestionare spre completare la operatorii
economici în vederea investigării, descrierii altor noi situri contaminate istoric.
Siturile contaminate cu substanțe organo-clorurate de la fostele centre de protecția plantelor
preluate de Consiliul Județean Harghita sunt localizate în: Odorheiu Secuiesc – str. Rakoczi
Ferencz, Miercurea Ciuc str. Progresului, respectiv Gheorgheni care ulterior a fost vândut dar
rămâne în continuare sit poluat.
Tipurile de pesticide utilizate aparțin tuturor categoriilor dintre care conform datelor primate
de la direcția fitosanitară su fost: de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba,
Cu, Hg, Pb) și altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).
Majoritatea sunt însă produși organici de sinteză (esteri organofosforici, derivați
organohalogenați, nitroderivați aromatici, derivați carbamici, compuși fenolici și
compuși organometalici).
După structura chimică:
pesticide organoclorurate;
pesticide organofosforice;
pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;
pesticide nitrofenolice.
După natura daunătorului substanțele chimice acestea sunt:
- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmițătoare de boli omului
sau animalelor domestice);
- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);
- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);
- acaricide;
- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);
- algicide (pentru distrugerea algelor);
- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).
3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalități de investigare
În afară de Depozitul de nisip ars aflat în proprietatea companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni și
Depozitul de deșeuri municipale Cristuru Secuiesc pentru toate celelalte situri contaminate s-a
elaborat Bilanț de Mediu nivel 1 și 2. Acestea cuprind analize făcute de laboratoare atestate
asupra terenurilor afectate.
80
3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor
1. Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea a fost eliberată Autorizația de
Mediu nr. 55/01.03.2007 cu Program de Conformare prin care societatea și-a luat angajamentul
ca:
- depoluarea solului pe o suprafață de 650 mp din zona rezervoarelor subterane de păcură
- depoluarea solului pe o suprafață de 180 mp din zona rezervorului subteran de lângă centrala
termică
- depoluarea solului pe o suprafață de 120 mp din zona rezervoarelor de motorină
2. M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. București - Cariera Sântimbru Băi a primit Acord de
Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea și ecologizarea incintei Sântimbru (carieră,
haldă, incintă, iaz de decantare). Lucrările au fost începute la data de 01.11.2007 de către S.C.
Întreprindere Montaj Instalații S.A., Mocira, jud. Maramureș, cuprinzând următoarele:
- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a incintei uzinei de preparare Sântimbru
Băi:
- lucrări de demolare a clădirilor de la suprafață
- lucrări de amenajare a terenului după demolarea clădirilor
- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a carierei de cinabru Sântimbru Băi:
- lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața
- lucrări de ecologizare a suprafeței ocupate de cariera de cinabru Sântimbru Băi
- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a iazului de decantare Sântimbru Băi:
- lucrări de demolare a construcțiilor de la suprafață
- lucrări de ecologizare a iazului de decantare
- lucrări pentru asigurarea protecției iazului de decantare
- lucrări reconstrucție ecologică a haldei de steril
- Costul total al lucrărilor este estimat la 4925478 RON și se va realiza din bugetul statului
prin împrumuturi de la Banca Mondială.
3. C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obținut acord de mediu nr. 482/11.11.1998,
revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului minier Fagul Cetății. Proiectul
tehnic de închidere și ecologizare a minei de la Fagul Cetății se va reglementa în conformitate
cu ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului și de emitere a acordului de mediu, modificat de OM nr. 210/2004 și de OM nr.
1037/2005, act normativ prin care este implementat Directiva EIA transpusă în legislația
română prin HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.
81
Lucrările de închidere, ecologizare vor fi realizate din fonduri împrumutate de la Banca
Mondială.
4. Pentru S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de Spirt
– Amidon s-a eliberat Fișa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii Acordului Unic
pentru obținerea acordului de mediu, punând condiția că la finalizarea lucrărilor de reabilitare a
amplasamentului vor fi prezentate rezultatele analizelor de laborator care să ateste depoluarea
solului în zonele identificate prin raportul la bilanțul de mediu nivel I și II, elaborat pentru
obținerea Autorizației de mediu nr. 52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program
de conformare.
Calitatea aerului a fost urmărită prin măsurători de emisii. Au fost efectuate în total 897
determinări, astfel:
- 543 determinări privind concentrația poluanților gazoși
- 303 determinări de pulberi totale în suspensie (PTS), probe de 24 ore din zone fixe de
control
- 51 probe de pulberi sedimentabile.
Rețeaua de supraveghere a poluării (sub impactul direct al surselor de poluare) constă, în
prezent, dintr-un punct fix de control pentru determinarea poluanților gazoși (Miercurea Ciuc)
și 2 puncte fixe de control pentru determinarea pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc și
Gheorgheni) precum și din 10 puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilor
sedimentabile.
În cazul poluanților gazoși (SO2 , NO2, NH3) nu s-au înregistrat depășiri. Tabelul comparativ a
mediilor semestriale din anii 2007-2009 față de media semestrului I. 2010 arată valori destul de
apropiate, cu mult sub valorile CMA zilnică (menționăm că din luna ianuarie 2009 acești
indicatori nu se mai urmăresc în punctul de măsurare Gheorgheni).
Miercurea Ciuc, sediu
APM Gheorgheni, centru
Indicatori, în µg/mc Indicatori, în µg/mc
SO2 NO2 NH3 SO2 NO2 NH3
Media sem. I-2007 0,0 20,7 16,4 0,0 20,2 17,7
Media sem. II-2007 0,3 21,5 20,9 0,2 21,5 17,8
Media sem. I-2008 0,03 22,3 20,2 0,0 23,1 18,1
Media sem. II-2008 0,26 19,0 19,9 0,0 24,3 14,3
Media sem. I-2009 0,16 24,2 20,4 - - -
Media sem. II-2009 0,05 21,8 16,8 - - -
Media sem. I-2010 0,08 25,05 23,15 - - -
82
La interpretarea datelor analitice pentru indicatorul "pulberi totale în suspensie” (PTS), se
constată că în perioada analizată s-au semnalat în total 118 depășiri zilnice (38,9 %), astfel:
- 11 depășiri la punctul de măsurare din Miercurea Ciuc (3,6% din totalul de determinări),
înregistrându-se același număr de depășiri ca și în sem. I 2009;
- 107 depășiri în orașul Gheorgheni (35,3% din totalul de determinări), față de cele 81 depășiri
în perioada similară a anului precedent.
Cele mai mari valori zilnice înregistrate au fost:
- Miercurea Ciuc, sediul APM : 228,5 µg/mc (ianuarie), depășire cu 52,3 %
- Gheorgheni: 806,1 µg/mc (martie), depășire cu 437,4 %.
La sediul APM Harghita, pentru măsurarea pulberilor în suspensie cu diametrul aerodinamic al
particulelor mai mici de 10 microni (PM10) este montat un analizor semiautomat de
monitorizare a concentrației pulberilor ambientale tip Casella APM-950.
În cursul semestrului I. 2010, nu s-au efectuat determinări de pulberi în suspensie cu diametrul
aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM10), analizorul semiautomat de
monitorizare fiind defect.
La indicatorul de calitate "pulberi sedimentabile” s-au înregistrat, în semestrul I. 2010 un număr
de 8 depășiri (15,7%), din care: 1 la Miercurea Ciuc (18,3 g/mp în luna mai), 3 la Gheorgheni
(maxima de 54,4 g/mp în luna aprilie), 3 la Odorheiu Secuiesc (maxima de 24,5 g/mp în luna
iunie) și 1 la Cariera Suseni-Chileni (24,2 g/mp în luna mai).
În tabelul următor sunt prezentate comparativ mediile semestriale pentru indicatorul „pulberi
sedimentabile”:
Puncte de măsurare
Media
semestrului
I-2008, în
g/mp/ lună
Media
semestrului II-
2008, în g/mp/
lună
Media
semestrului I-
2009, în g/mp/
lună
Media
semestrului II-
2009, în
g/mp/ lună
Media
semestrului
I-2010, în
g/mp/ lună
Miercurea Ciuc, str.
Grâului 39,3 174,1 22,0 20,6 8,1
Miercurea Ciuc, str. Nagy
Imre 16,5 6,5 14,0 6,4 10,8
Gheorgheni 32,8 23,1 28,6 21,3 23,8
Odorheiu Secuiesc 17,5 15,6 14,9 15,2 15,2
Cristuru Secuiesc 10,9 9,9 10,0 38,1 9,2
Toplița 11,7 7,8 8,6 9,5 6,9
83
Voșlăbeni 14,2 46,7 4,3 5,5 1,9
Chileni 3,4 20,8 3,9 13,0 8,6
Vlăhița 15,0 14,8 8,7 8,2 6,9
Sândominic 2,2 4,5 2,8 3,3 1,2
Cauzele depășirii valorilor CMA, atât în cazul indicatorilor pulberi în suspensie (PTS), cât și în
cazul pulberilor sedimentabile sunt: starea de curățenie necorespunzătoare a localităților,
metode de salubrizare cu tehnologii inadecvate, starea necorespunzătoare a drumurilor, spații
de parcare insuficiente pentru autovehicule, îngrijirea necorespunzătoare a spațiilor verzi și a
depozitelor de deșeuri, parcuri auto cu uzură morală avansată și procedee de transport
neecologice, tehnici de combustie și utilizarea combustibililor necorespunzători la centralele
termice și la gospodăriile individuale, metode de exploatare și prelucrare necorespunzătoare a
minereurilor în industria de minerit și în industria metalurgică și nu în ultimul rând, condițiile
climaterice nefavorabile ale județului Harghita (inversia termică, ceața, calm atmosferic).
3.5 Calitatea Aerului
În județul Harghita a fost amplasată o stație automată de supraveghere a poluării de fond
regional. Sunt monitorizate, începând cu 15 martie 2008, poluanții SO2, NO2/NOx, CO, O3,
benzen și PM10 concomitent cu parametrii meteorologici. Datele sunt validate zilnic.
Variația indicelui general de calitatea aerului (1 - excelent, 2 - foarte bun, 3 - bun, 4 - mediu, 5 -
rău, 6 - foarte rău), determinat din indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați la
stația automată de tip fond regional, este prezentată în graficul de mai jos:
Evoluţia indicelui general de calitatea aerului în perioada 01 Ianuarie 2010 - 30 Iunie 2010
0
1
2
3
4
5
6
01.0
1.10
06.0
1.10
11.0
1.10
16.0
1.10
21.0
1.10
26.0
1.10
31.0
1.10
05.0
2.10
10.0
2.10
15.0
2.10
20.0
2.10
25.0
2.10
02.0
3.10
07.0
3.10
12.0
3.10
17.0
3.10
22.0
3.10
27.0
3.10
01.0
4.10
06.0
4.10
11.0
4.10
16.0
4.10
21.0
4.10
26.0
4.10
01.0
5.10
06.0
5.10
11.0
5.10
16.0
5.10
21.0
5.10
26.0
5.10
31.0
5.10
05.0
6.10
10.0
6.10
15.0
6.10
20.0
6.10
25.0
6.10
30.0
6.10
În continuare vă prezentăm rezultatele monitorizării indicatorilor
- indicatorul SO2
84
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
01 Ja
n 201
0
04 Ja
n 201
0
07 Ja
n 201
0
10 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
16 Ja
n 201
0
19 Ja
n 201
0
22 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
28 Ja
n 201
0
31 Ja
n 201
0
03 Feb
2010
06 Feb
2010
09 Feb
2010
12 Feb
2010
15 Feb
2010
18 Feb
2010
21 Feb
2010
24 Feb
2010
27 Feb
2010
02 M
ar 2
010
05 M
ar 2
010
08 M
ar 2
010
11 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
17 M
ar 2
010
20 M
ar 2
010
23 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
29 M
ar 2
010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
04 M
ay 2
010
07 M
ay 2
010
10 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
16 M
ay 2
010
19 M
ay 2
010
22 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
28 M
ay 2
010
31 M
ay 2
010
03 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
09 Ju
n 201
0
12 Ju
n 201
0
15 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
21 Ju
n 201
0
24 Ju
n 201
0
27 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
01 Ja
n 201
0
05 Ja
n 201
0
09 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
17 Ja
n 201
0
21 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
29 Ja
n 201
0
02 Feb
2010
06 Feb
2010
10 Feb
2010
14 Feb
2010
18 Feb
2010
22 Feb
2010
26 Feb
2010
02 M
ar 2
010
06 M
ar 2
010
10 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
18 M
ar 2
010
22 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
30 M
ar 2
010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
05 M
ay 2
010
09 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
17 M
ay 2
010
21 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
29 M
ay 2
010
02 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
10 Ju
n 201
0
14 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
22 Ju
n 201
0
26 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
Din graficele de mai sus se observă că în semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale
valorii limite orare de 350 μg/m3 (prag de alertă) respectiv a valorii limită zilnice pentru
protecția sănătății umane de 125 μg/m3, conform Ordinului MAPM 592/2002, pentru SO2.
- indicatorul NO2
85
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
01 Ja
n 201
0
04 Ja
n 201
0
07 Ja
n 201
0
10 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
16 Ja
n 201
0
19 Ja
n 201
0
22 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
28 Ja
n 201
0
31 Ja
n 201
0
03 Feb
2010
06 Feb
2010
09 Feb
2010
12 Feb
2010
15 Feb
2010
18 Feb
2010
21 Feb
2010
24 Feb
2010
27 Feb
2010
02 M
ar 2
010
05 M
ar 2
010
08 M
ar 2
010
11 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
17 M
ar 2
010
20 M
ar 2
010
23 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
29 M
ar 2
010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
04 M
ay 2
010
07 M
ay 2
010
10 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
16 M
ay 2
010
19 M
ay 2
010
22 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
28 M
ay 2
010
31 M
ay 2
010
03 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
09 Ju
n 201
0
12 Ju
n 201
0
15 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
21 Ju
n 201
0
24 Ju
n 201
0
27 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
NO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare de 200 μg/m3 pentru
NO2.
Media înregistrată în primul semestru pentru NO2 este de 15,99 µg/m3 fiind sub valoarea limită
anuală pentru protecția sănătății umane de 40 µg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul ozon
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
01 Ja
n 201
0
04 Ja
n 201
0
07 Ja
n 201
0
10 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
16 Ja
n 201
0
19 Ja
n 201
0
22 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
28 Ja
n 201
0
31 Ja
n 201
0
03 Feb
2010
06 Feb
2010
09 Feb
2010
12 Feb
2010
15 Feb
2010
18 Feb
2010
21 Feb
2010
24 Feb
2010
27 Feb
2010
02 M
ar 2
010
05 M
ar 2
010
08 M
ar 2
010
11 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
17 M
ar 2
010
20 M
ar 2
010
23 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
29 M
ar 2
010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
04 M
ay 2
010
07 M
ay 2
010
10 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
16 M
ay 2
010
19 M
ay 2
010
22 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
28 M
ay 2
010
31 M
ay 2
010
03 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
09 Ju
n 201
0
12 Ju
n 201
0
15 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
21 Ju
n 201
0
24 Ju
n 201
0
27 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
O3 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale pragului de alertă, media pentru o oră,
de 240 μg/m3 respectiv a pragului de informare, media pentru o oră, de 180 μg/m3 pentru
ozon.
Variația valorilor maximelor zilnice pentru ozon este prezentată în graficul de mai jos:
86
Variaţia valorii maxime zilnice pentru ozon în perioada 01 Ianuarie 2010-30 Iunie 2010
Date validate
0
20
40
60
80
100
120
140
160
01.01
.2010
06.01
.2010
11.01
.2010
16.01
.2010
21.01
.2010
26.01
.2010
31.01
.2010
05.02
.2010
10.02
.2010
15.02
.2010
20.02
.2010
25.02
.2010
02.03
.2010
07.03
.2010
12.03
.2010
17.03
.2010
22.03
.2010
27.03
.2010
01.04
.2010
06.04
.2010
11.04
.2010
16.04
.2010
21.04
.2010
26.04
.2010
01.05
.2010
06.05
.2010
11.05
.2010
16.05
.2010
21.05
.2010
26.05
.2010
31.05
.2010
05.06
.2010
10.06
.2010
15.06
.2010
20.06
.2010
25.06
.2010
30.06
.2010
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 3 depășiri a valorii maxime zilnice a mediei
pe 8 ore, valoare țintă pentru protecția sănătății umane de 120 μg/m3 conform Ordinului
592/2002.
- indicatorul PM10, măsurători automate
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
01 Ja
n 201
0
05 Ja
n 201
0
09 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
17 Ja
n 201
0
21 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
29 Ja
n 201
0
02 Feb
2010
06 Feb
2010
10 Feb
2010
14 Feb
2010
18 Feb
2010
22 Feb
2010
26 Feb
2010
02 M
ar 2
010
06 M
ar 2
010
10 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
18 M
ar 2
010
22 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
30 M
ar 2
010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
05 M
ay 2
010
09 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
17 M
ay 2
010
21 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
29 M
ay 2
010
02 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
10 Ju
n 201
0
14 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
22 Ju
n 201
0
26 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
PM10 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii zilnice-Date validate
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 26 depășiri a valorii limită zilnice de 50
μg/m3 pentru PM10 măsurat automat în lunile de iarnă acestea fiind cauzate de calmul
atmosferic și ceață.
- indicatorul PM10, măsurători gravimetrice În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 20 depășiri a valorii limită zilnice de 50
μg/m3 pentru PM10 măsurat gravimetric.
87
Depășirile la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM10, se datorează condițiilor meteorologice specifice zonei de amplasament, ceață și calm atmosferic.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
01 Ja
n 201
0
05 Ja
n 201
0
09 Ja
n 201
0
13 Ja
n 201
0
17 Ja
n 201
0
21 Ja
n 201
0
25 Ja
n 201
0
29 Ja
n 201
0
02 Feb
2010
06 Feb
2010
10 Feb
2010
14 Feb
2010
18 Feb
2010
22 Feb
2010
26 Feb
2010
02 M
ar 2
010
06 M
ar 2
010
10 M
ar 2
010
14 M
ar 2
010
18 M
ar 2
010
22 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
30 M
ar 2
010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 M
ay 2
010
05 M
ay 2
010
09 M
ay 2
010
13 M
ay 2
010
17 M
ay 2
010
21 M
ay 2
010
25 M
ay 2
010
29 M
ay 2
010
02 Ju
n 201
0
06 Ju
n 201
0
10 Ju
n 201
0
14 Ju
n 201
0
18 Ju
n 201
0
22 Ju
n 201
0
26 Ju
n 201
0
30 Ju
n 201
0
HR-1 -
PM10grv (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
- indicatorul CO
CO mg/m3 - Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore-Date validate
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
01.0
1.10
06.0
1.10
11.0
1.10
16.0
1.10
21.0
1.10
26.0
1.10
31.0
1.10
05.0
2.10
10.0
2.10
15.0
2.10
20.0
2.10
25.0
2.10
02.0
3.10
07.0
3.10
12.0
3.10
17.0
3.10
22.0
3.10
27.0
3.10
01.0
4.10
06.0
4.10
11.0
4.10
16.0
4.10
21.0
4.10
26.0
4.10
01.0
5.10
06.0
5.10
11.0
5.10
16.0
5.10
21.0
5.10
26.0
5.10
31.0
5.10
05.0
6.10
10.0
6.10
15.0
6.10
20.0
6.10
25.0
6.10
30.0
6.10
Din grafic se observă că valorile maxime zilnice a mediilor pe 8 ore pentru CO sunt sub valoarea
limită admisă de 10 mg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul benzen
88
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
01 Jan 2
010
04 Jan 2
010
07 Jan 2
010
10 Jan 2
010
13 Jan 2
010
16 Jan 2
010
19 Jan 2
010
22 Jan 2
010
25 Jan 2
010
28 Jan 2
010
31 Jan 2
010
03 Feb 2
010
06 Feb 2
010
09 Feb 2
010
12 Feb 2
010
15 Feb 2
010
18 Feb 2
010
21 Feb 2
010
24 Feb 2
010
27 Feb 2
010
02 Mar 2
010
05 Mar 2
010
08 Mar 2
010
11 Mar 2
010
14 Mar 2
010
17 Mar 2
010
20 Mar 2
010
23 Mar 2
010
26 Mar 2
010
29 Mar 2
010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 May
2010
04 May
2010
07 May
2010
10 May
2010
13 May
2010
16 May
2010
19 May
2010
22 May
2010
25 May
2010
28 May
2010
31 May
2010
03 Jun 2
010
06 Jun 2
010
09 Jun 2
010
12 Jun 2
010
15 Jun 2
010
18 Jun 2
010
21 Jun 2
010
24 Jun 2
010
27 Jun 2
010
30 Jun 2
010
HR-1 -
Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
În perioada 01.01.2010-20.04.2010 analizorul de benzen nu a funcționat din cauza unor
defecțiuni tehnice.
În perioada 07.05.-18.05.2010 din cauza defectării aparatului de aer condiționat stația
automată de monitorizare a calității aerului HR-1 nu a funcționat.
În perioada de funcționare a analizorului, în primul semestru din 2010, media înregistrată a fost
de 0,53 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, media pe un
an, de 5 µg/m3.
3.6 CALITATEA PRECIPITAȚIILOR este urmărită din probe colectate de la 4 stații meteorologice
din județ și puncte de observație pluviometrice de pe teritoriul județului (Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Joseni și Toplița).
La probele de precipitații, valorile pH-ului se situează între 6,36-7,39.
Din cele 34 determinări (460 indicatori) efectuate în semestrul I. 2010, s-au înregistrat 4
determinări ale pH-lui cu valoare sub 6,50 (11,7 %). Astfel, s-au înregistrat 2 neîncadrări ale
valorii pH-lui la Miercurea Ciuc (în interval de 6,36 - 6,41), o neîncadrare la Odorheiu Secuiesc
(6,47) și o neîncadrare la Toplița (6,41).
Valoarea cea mai mică de pH (6,36) a fost măsurată în luna iunie 2010, la stația meteorologică
Miercurea Ciuc.
3.7 POLUARE ACUSTICĂ În semestrul I. 2010 s-au efectuat în total 84 măsurători sonometrice în
localitățile Miercurea-Ciuc (10 puncte fixe de măsurare), Toplița (1 punct), Gheorgheni (2
puncte), Odorheiu Secuiesc (3 puncte) și Cristuru Secuiesc (2 puncte).
89
Datorită traficului rutier intens din centrele orașelor, respectiv al activității desfășurate de unii
agenți economici, s-au semnalat, din cele 84 măsurători, un număr de 26 depășiri (30,95%).
Majoritatea depășirilor sunt, totuși, nesemnificative și se datorează traficului rutier.
Cele mai mari depășiri ale nivelului de zgomot s-au semnalat la Miercurea Ciuc (depășiri cu
valori până la 4,71 dB(A) – aprilie), la Cristuru Secuiesc (depășiri cu valori până la 3,08 dB(A) –
martie), la Odorheiu Secuiesc (depășiri cu valori până la 3,60 dB(A) - ianuarie) și la Gheorgheni
(depășiri cu valori până la 6,17 dB(A) - februarie).
3.8 ACTIVITATEA STAȚIEI DE RADIOACTIVITATE - Miercurea Ciuc are ca activitate de bază
supravegherea radioactivității factorilor de mediu din puncte fixe stabilite de către Laboratorul
de Radioactivitate a Mediului - ANPM. Stația urmărește evoluția radioactivității în timp al
următoarelor factori de mediu la stația Miercurea Ciuc: aerosoli - 2 aspirații, depuneri
atmosferice, apă brută (râul Olt la secțiunea aval Miercurea Ciuc), apă potabilă (din alimentarea
centralizată a municipiului Miercurea Ciuc), sol, vegetație, precipitații și debitul dozei gama din
mediul înconjurător. Probe zilnice din râul Olt se trimit lunar, împreună cu mostrele de
precipitații, la LRM – ANPM pentru efectuarea analizelor de tritiu, respectiv la APM Dolj - Stația
de Radioactivitate Craiova pentru efectuarea analizelor gama spectrometrice.
TIP MĂSURARE TOTAL
Aerosoli atmosferici imediate – F.1 172
Aerosoli atmosferici imediate – F.2 172
Depuneri atmosferici imediate 172
Apă potabilă imediată 172
Apă brută imediată 172
Apă freatică imediată 172
Apă brută lunară, la 5 zile 5
Apă freatică lunară, la 5 zile 6
Debit doză gama 1612*
Sol 13
Vegetație 13
Precipitații** 72**
Apă din râul Olt**, pentru analize tritiu 181**
TOTAL 2934
Notă:
* - se consideră 11 analize/zi (în medie aproximativ 30 zile/lună)
** - se filtrează și se trimite la Laboratorul Radioactivitatea Mediului/Laborator Național de
Referință pentru Radioactivitatea Mediului
90
Menționăm că în luna iunie 2010 nu s-au făcut măsurători pentru indicatorul “debit doza
gama”, dozimetrul TIEX aflându-se la IFIN – HH Măgurele pentru etalonare.
Verificând valorile măsurătorilor obținute, se constată că atât la măsurători beta-globală cât și
la măsurătorile de doză gama, valorile maxime măsurate ale factorilor de mediu se situează sub
valorile de atenționare.
3.9 CONSERVAREA NATURII ȘI A BIODIVERSITĂȚII, BIOSECURITATEA
3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita
Datorită condițiilor fizico-geografice pe teritoriul județului Harghita se regăsesc două regiuni
biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de țară, și anume: continentală și alpină.
3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică
În județul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele
costiere și marine.
Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecție care figurează în listele naționale
și ale directivelor comunitare, suprafața habitatelor de interes național și de interes comunitar
fiind de cca. 12 000 ha:
- Pajiști sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526
- Lacuri și bălți distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207
- Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod
R4415
- Pajiști alpine și boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111
- Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum
mugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105
- Pajiști calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402
- Pajiști uscate seminaturale și faciesuri acoperite cu tufișuri pe substrat calcaros - Cod Natura
2000: 6210
- Pajiști cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod
Natura 2000: *6230, Cod R3608
91
- Pajiști cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod
Natura 2000: 6410, Cod R3710
- Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702,
R3704,R3707, R3708, R3714
- Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716
- Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) – Cod Natura 2000:
6510; R3802
- Fânațe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801
- Fânațe împădurite
- Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102
- Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415
- Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;
- Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;
- Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417
- Mlaștini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414
- Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane pană la cele alpine (Thlaspietea
rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110
- Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204,
6206, 6213
- Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501
- Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107
- Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144
- Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414
- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402
92
- Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206,
4208, 4210, 4214
Între acestea câteva sunt prioritare la nivel comunitar:
- păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsor localizate în Bazinul
Ciucului de Jos, Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului, Hășmaș
- turbării cu vegetație forestieră localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină –
Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoș, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraș, Mlaștina după
Luncă
- turbării active localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină - Honcsok, Dealul
Albinelor, Tinovul Mohoș, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraș, Mlaștina după Luncă
- izvoare petrifiante cu formare de travertin la Toplița Scaunul Rotund Borsec,
Cheile Bicazului Hășmaș
- pajiști uscate seminaturale și faciesuri acoperite cu tufișuri pe substrat calcaros
(Festuco Bromentalia) la Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului Hășmaș
- păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene în Cheile
Vârghișului.
93
94
Dintre elementele faunistice și floristice incluse în diferite categorii IUCN de periclitare sunt
remarcate cele aflate în pericol și cele vulnerabile. Din prima categorie pe teritoriul județului
Harghita întâlnim următoarele: Lycopodium annotium L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L.,
Achillea impatiens L., Achillea x girgioensis, Betula humilis Schrank, Betula nana L., Chimaphila
umbellata (L) Barton, Cypripedium calceolus L., Daphne cneorum L., Drosera anglica Huds,
Gentiana lutea L., saxifraga hirculus, Sisyrinchium montanium Greene.
Speciile aflate în categoria celor vulnerabile sunt: Achillea ptarmica L., Acorus calamus L.,
Angelica arhangelica L., Arnica montana L., Astragalus pseudopurpureus Gușul, Astragalus
roemeri Simk, Dianthus spiculifolius Schur, Fritilaria meleagris L., Gentiana pneumonanthe L.,
Iris sibirica L., Juniperus sabina L., Leontopodium alpinum cass, Nigritella rubra, Primula
farinosa, Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy, Scheuchzeria palustris L, Sesleria
caerulea Ard, Taxus bacata L., Viola epipsila Ledeb.
Acestora li se alătură speciile ocrotite la nivel județean.
De asemenea, la nivelul județului Harghita au fost identificate un număr de 330 specii de faună
sălbatică de interes național din care 123 de interes comunitar. Dintre cele de interes comunitar
amintim canis lupus, ursus arctos, crex crex, ciconia ciconia, tetrao urogallus, aquilla pomarina,
bonasia bonasia.
Unele specii din fauna și flora sălbatică sunt valorificate economic cum ar fi fructele de pădure
și plantele medicinale, unele ciuperci și câteva specii de interes vânătoresc (de exemplu pisică
sălbatică, urs, lup, urs).
Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:
extinderea suprafețelor destinate construcțiilor (ex. zona Miercurea Ciuc)
exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare (ex. lunca
Mureșului și Oltului)
abandonarea sistemelor tradiționale de folosire a terenurilor, în special în cazul
pășunilor și fânețelor
organizarea necorespunzătoare a colectării fructelor de pădure
extinderea sporturilor extreme practicate în natură neautorizate
depozitarea ilegală a deșeurilor și poluările accidentale
incendierea vegetației uscate
95
3.9.3 Arii naturale protejate - Caracteristici
Protecția ariilor naturale valoroase constituie o cerință vitală pentru păstrarea echilibrului
ecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permis
identificarea ariilor naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită
instituirea unui regim de protecție și conservare.
La nivelul județului Harghita ariile naturale protejate ocupau în anul 2000 doar 5167,5 ha,
reprezentând 0,8% din suprafața județului, pentru ca în ultimul deceniu aceasta să crească prin
instituirea de noi arii protejate, ajungând în prezent la 8485 ha, reprezentând 1,29%. Totodată
se estimează creșterea acestor valori prin racordarea la rețeaua ecologică europeană NATURA
2000.
Repartiția teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în spațiul montan, în partea nord-
estică și sud-estică a județului Harghita și, mai puțin în zona deluroasă din sud-vestul județului.
Pe ansamblu, un număr de 18 unități administrativ teritoriale dețin arii naturale protejate.
Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel național pe teritoriul județului Harghita se
găsesc următoarele:
parcuri naționale (categoria II IUCN): Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș,
Parcul Național Călimani cu prinse parțial în județul Harghita;
monumente ale naturii (categoria III IUCN): în număr de 8
rezervații naturale (categoria IV IUCN): în număr de 28
Denumirea rezervației
Apartenența
administrativă Suprafața (ha)
Categorii IUCN
II III IV
1. 1 Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș Gheorgheni, Bălan *
2. 2 Parcul Național Călimani Toplița, Bilbor *
3. 3 Muntele de sare Praid Praid 60 *
4. 4 Rezervația geologică de la Sâncrăieni Sâncrăieni 10 *
5. 5 Lacul Rat Mugeni 10 *
6. 6 Dealul Melcului Firtuș Corund 8 *
7. 7 Vulcanii Noroioși de la Filiaș Cristuru Secuiesc 1 *
8. 8 Peștera Șugău Suseni 17 *
9. 9 Avenul Licaș PN-I Gheorgheni, 5 *
96
localitatea Lacul Roșu
10. 10 Tinovul Luci Sâncrăieni 273 *
11. 11 Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 40 *
12. 12 Tinovul de la Plăieșii de Jos Plăieșii de Jos 15 *
13. 13 Poiana narciselor de la Vlăhița Vlăhița 20 *
14. 14 Piemontul Nyeres Joseni 20 *
15. 15 Pietrele Roșii Tulgheș 10 *
16. 16 Mlaștina cea Mare Remetea 4 *
17. 17 Mlaștina Valea de Mijloc Tușnad, satul
Tușnadu Nou 4 *
18. 18 Mlaștina Beneș Tușnad, satul Vrabia 4 *
19. 19 Pârâul Dobreanului Bilbor 4 *
20. 20 Mlaștina Budo - Sântimbru Sâncrăieni 3 *
21. 21 Mlaștina Nadas Tușnad, satul
Tușnadul Nou 4 *
22. 22 Mlaștina Dumbrava Harghitei Lueta 2 *
23. 23 Mlaștina Borsaros Sâncrăieni Sâncrăieni 1 *
24. 24 Scaunul Rotund Borsec 40 *
25. 25 Rezervația Lacul Iezer din Călimani PN - K Toplița 322 *
26. 26 Rezervația botanică Borsec Borsec 2 *
27. 27 Cheile Bicazului și Lacul Roșu PN-I Gheorgheni 2.128,00 *
28. 28 Masivul Hășmașul Mare, Piatra
Singuratică Hășmașul Negru PN-I Sândominic 800 *
29. 29 Piatra Șoimilor Băile Tușnad 1 *
30. 30 Cheile Vârghișului și peșterile din chei Merești 800 *
31. 31 Lacul Sfânta Ana Sânmartin, satul
Lăzărești 240 *
32. 32 Tinovul Mohoș Tușnad 240 *
33. 33 Dealul Firtuș Corund 40 *
34. 34 Popasul păsărilor de la Sânpaul Mărtiniș 10 *
35. 35 Mlaștina Nyirkert Tușnad 4 *
36. 36 Cascada de apă termală Toplița 0,5 *
37. 37 Mlaștina Csemo Vrabia Tușnad 5 *
97
38. 38 Lacul Dracului Cârța 20 *
Analizând tipologia ariilor naturale protejate se observă predominarea rezervațiilor de tip
botanice 18 la număr, urmată de categoria mixtă cu 10 rezervații și cea geologică-
geomorfologică cu 5 rezervații. Celelalte tipuri sunt mai puțin reprezentate cum ar fi categoria
rezervațiilor speologice și zoologice sau chiar lipsesc, cum ar fi rezervațiile forestiere,
paleontologice și peisagistice.
Denumirea rezervației Suprafața
(ha)
Tipologie
a b c d e
1. Muntele de sare Praid 60 *
2. Rezervația geologică de la
Sâncrăieni 10 *
3. Lacul Rat 10 *
4. Dealul Melcului Firtuș 8 *
5. Vulcanii Noroioși de la Filiaș 1 *
6. Peștera Șugău 17 *
7. Avenul Licaș PN-I 5 *
8. Tinovul Luci 273 *
9. Mlaștina După Luncă 40 *
10. Tinovul de la Plăieșii de Jos 15 *
11. Poiana narciselor de la Vlăhița 20 *
12. Piemontul Nyeres 20 *
13. Pietrele Roșii 10 *
14. Mlaștina cea Mare 4 *
15. Mlaștina Valea de Mijloc 4 *
16. Mlaștina Beneș 4 *
17. Pârâul Dobreanului 4 *
18. Mlaștina Budos - Sântimbru 3 *
19. Mlaștina Nadas 4 *
20. Mlaștina Dumbrava Harghitei 2 *
21. Mlaștina Borsaros Sâncrăieni 1 *
22. Scaunul Rotund 40 *
98
23. Rezervația Lacul Iezer din
Călimani PN - K 322 *
24. Rezervația botanică Borsec 2 *
25. Cheile Bicazului și Lacul Roșu PN-I 2.128,00 *
26. Masivul Hășmașul Mare, Piatra
Singuratică Hășmașul Negru PN-I 800 *
27. Piatra Șoimilor 1 *
28. Cheile Vârghișului și peșterile din
chei 800 *
29. Lacul Sfânta Ana 240 *
30. Tinovul Mohoș 240 *
31. Dealul Firtuș 40 *
32. Popasul păsărilor de la Sânpaul 10 *
33. Mlaștina Nyirkert 4 *
34. Cascada de apă termală 0,5 *
35. Mlaștina Csemo Vrabia 5 *
36. Lacul Dracului 20 *
Rezervații: a – botanice, b – geologice și geomorfologice, c – speologice, d – zoologice, e – mixte
Acestor arii naturale protejate de interes național se adaugă o rezervație de importanță locală
Băile Jigodin – Dealul Cetății, cu o suprafață de 253 ha, de tip mixt, declarată ca rezervație de
interes județean prin HCJ nr. 162/2005.
Dintre categoriile de arii naturale protejate de interes internațional stabilite la nivelul județului
Harghita sunt: ariile de protecție avi-faunistică și siturile de interes comunitar.
Ariile de protecție avi-faunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsări
sălbatice, situate pe teritoriul județului Harghita sunt localizate în spațiul depresiunilor
intramontane Giurgeu și Ciuc, în arealul Defileului Mureșului și în zona dealurilor subcarpatice
din partea de sud-vest a județului, în bazinul hidrografic al Homoroadelor și al Târnavei.
Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)
1. 1 Dealurile Târnavelor Valea Nirajului Praid, Corund, Lupeni,Atid, Săcel 85217,2 ha
2. 2 Dealurile Homoroadelor Lueta, Merești, Mărtiniș, Ocland 36881,2 ha
3. 3 Depresiunea Ciucului Tomești, Mihăileni, Dănești, Racu, Frumoasa,
Păuleni, Miercurea-Ciuc, Misentea, 17183,1 ha
99
Ciucsângeorgiu, Lunca de Sus
4. 4 Depresiunea Giurgeului Remetea, Joseni, Ciumani, Suseni, Voșlăbeni,
Tomești, Praid 58176,7 ha
Siturile de interes comunitar aflate pe teritoriul județului Harghita sunt:
Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)
Cheile Bicazului-Hășmaș Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș 7645 ha
Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tușnad 2687 ha
Călimani-Gurghiu Bilbor, Joseni, Praid, Toplița 136657 ha
Cheile Vârghișului Merești 830 ha
Harghita Mădăraș Căpâlnița, Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni,
Vlăhița, Zetea 13349 ha
Mlaștina după Luncă Suseni, Voșlăbeni 300 ha
Pârâul Barlangos Suseni 66 ha
Sighișoara – Târnava Mare Dârjiu 85374 ha
Tinovul Apa Lină – Honcsok Plăieșii de Jos 265,4 ha
Tinovul de la Dealul Albinelor Joseni 21 ha
Tinovul de la Fântâna Brazilor Corund 38 ha
Tinovul de la Sugo Suseni 17 ha
Tinovul Luci Miercurea Ciuc, Sâncrăieni 273 ha
Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana Cozmeni 240 ha
Toplița – Scaunul Rotund Borsec Borsec, Sărmaș, Toplița 5436 ha
Cele două categorii de mai sus (ariile de protecție avi-faunistică și siturile de importanță
comunitară) fac parte din rețeaua ecologică Natura 2000.
Conform Raportului ARPM Harghita starea ariilor protejate este în general de bună conservare
la majoritatea siturilor, situații defavorabile înregistrându-se la siturile de unde au fost extrase
materii prime (ex. sare – Muntele de sare Praid, sau aragonit - Dealul Melcului) sau acolo unde,
s-a constatat eutrofizarea suprafețelor lacustre (Lacul Rat) și depunerea de deșeuri.
Mlaștinile aflate în conservare prezintă tendință de invadare cu plante ruderale (Mlaștina
Csemo Vrabia, Lacul Dracului, Mlaștina Nyirkert).
Conform aceluiași raport suprafața unor arii protejate s-a mărit față de datele inițiale din Legea
nr. 5/2000, în această situație fiind după noile măsurători Mlaștina Beneș (de la 4 ha la 13 ha) și
Mlaștina cea Mare (de la 4 ha la 34 ha).
Pentru județul Harghita, se previzionează mărirea suprafeței ariilor naturale protejate cu 11688
ha, prin constituirea unui nou parc natural Ciomad - Balvanyos - Bodoc, a cărui fundamentare
este în curs.
100
Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul județului Harghita se află în custodie
14 arii naturale protejate direcții silvice, agenți economici sau asociații, iar pentru unele dintre
ele s-au realizat planuri de management. În această situație se află: Dealul Firtuș, Rezervația
geologică de la Sâncrăieni, Pietrele Roșii Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, Muntele de sare
Praid, Scaunul Rotund, Mlaștina Valea de Mijloc, Piatra Șoimilor.
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate:
Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajarea al Teritoriului – Secțiunea III – a, Zone
Naturale Protejate.
OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice.
Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și
parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora.
Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice
Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredințarea a administrării sau de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avi-faunistică , ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
o starea de conservare a unor arii naturale protejate nu este chiar foarte bună, ci
doar satisfăcătoare
o nefinalizarea ridicărilor topografice și a delimitărilor
o nefinalizarea amplasării de panouri indicatoare și bornarea limitelor rezervațiilor
naturale
101
o activitățile turistice neecologice în unele arii naturale conduce la degradarea
acestora
o acțiuni de recoltarea a fructelor de pădure sau a plantelor din flora spontană a
ariilor protejate, periclitează starea de conservare a acestora
102
EXPERTIZA CALITĂȚII SOLULUI
- semestrul I. 2010 -
Nr.
Crt.
Zona de
prelevare
Adâncime
cm
pH Subst.
org. %
Humus
%
NO3
ppm
NH4
ppm
P tot % Pb
ppm
Cu
ppm
Zn
ppm
Cd
ppm
Mn
ppm
Cr
ppm
Ni
ppm
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 pentru folosința sensibilă a terenurilor - prag de alertă
- - - - - - 50 100 300 3 1500 100 75
1 Borsec, parc 5 7,67 11,88 20,48 6,31 1093 0,138 59,70 39,90 184,70 3,40 630 37,90 31,00
2 Harghita Băi, stațiune 5 5,44 12,83 22,12 0,86 878 0,096 50,60 22,30 90,00 4,00 1175 20,80 21,60
3 Trecătoarea Tolvajos 5 5,29 13,70 23,62 2,87 701 0,065 54,10 17,60 161,10 3,90 1083 20,50 24,70
4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 5,15 11,42 19,69 15,30 1226 0,066 45,80 18,40 90,60 2,80 1462 31,50 23,50
5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 5,14 11,57 19,95 4,51 970 0,062 43,30 19,70 120,40 1,90 1398 35,80 23,70
6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 7,47 13,04 22,48 1,60 860 0,086 65,30 26,30 136,80 5,20 594 44,70 35,90
7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 8,64 12,54 21,62 1,31 817 0,084 65,80 23,90 99,80 4,90 495 41,80 35,50
8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 6,95 12,33 21,25 12,54 866 0,057 60,50 19,90 78,30 4,50 885 51,60 39,90
9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 7,30 10,68 18,42 4,95 918 0,057 47,50 21,80 73,70 1,60 942 51,90 36,50
10 Cheile Bicazului, parcare 5 6,89 14,17 24,42 0,54 608 0,092 53,70 28,40 110,50 1,90 684 78,00 53,40
11 Rezervația Cheile Bicazului 5 5,67 12,43 21,43 2,10 766 0,087 40,40 9,10 42,90 0,20 153 27,50 21,00
12 Rezervația Cheile Bicazului 30 5,44 16,68 28,76 0,95 830 0,095 51,70 10,90 61,50 1,40 201 47,50 29,60
13 Rezervația Voșlăbeni 5 6,17 12,69 21,88 0,74 750 0,107 91,30 17,40 66,50 5,50 360 38,10 31,50
14 Rezervația Voșlăbeni 30 6,13 16,47 28,39 0,80 853 0,100 49,00 18,50 70,80 2,70 181 39,60 26,20
103
Nr. Pr. Zona de prelevare Adâncime
-cm- Ca Mg K Na Al
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 mg/100 g mg/100 g mg/100 g mg/100 g me/100 g
- - - - -
1 Borsec, parc 5 - - - -
2 Harghita Băi, stațiune 5 0,08 0,03 0,10 0,11
3 Trecătoarea Tolvajos 5 0,09 0,06 0,06 0,06
4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 0,13 0,07 0,15 0,06
5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 0,08 0,06 0,10 0,06
6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 1,03 0,05 0,37 2,79
7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 0,39 0,10 0,34 5,40
8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 0,59 0,25 0,49 0,17
9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 0,69 0,12 0,22 0,34
10 Cheile Bicazului, parcare 5 - - - -
11 Rezervația Cheile Bicazului 5 0,14 0,07 0,05 0,23
12 Rezervația Cheile Bicazului 30 0,10 0,04 0,08 0,06
13 Rezervația Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 5 0,40 0,59 0,10 0,22
14 Rezervația Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 30 0,16 0,36 0,14 0,19
3.10 Managementul deșeurilor
Județul Harghita beneficiază de un Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor, care integrează la
nivelul județului prevederile Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 7
Centru și ale Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.
Județul beneficiază totodată de un Master Plan pentru Managementul Deșeurilor și este în curs
de implementare a mai multor proiecte punctuale cu finanțare UE (programul PHARE) sau
națională (Fondul de mediu).
3.10.1 Cadrul legislativ
Principalele acte legislative care reglementează activitatea de gestiune a deșeurilor sunt
următoarele:
Directiva 74/442/CEE privind deșeurile;
OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor;
Directiva 91/689/CEE privind deșeurile periculoase;
Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
104
HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor din ambalaje;
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor;
HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor;
HG 128/2002 privind incinerarea deșeurilor;
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate;
HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Directiva 91/157/CEE privind bateriile și acumulatorii care conțin anumite
substanțe periculoase;
HG 1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce conțin substanțe
periculoase;
Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU);
HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
Directiva 2002/96/EC privind deșeurile din echipamente electrice și electronice;
HG 448/2005 privind deșeurile din echipamente electrice și electronice.
3.10.2 Tipuri de deșeuri
Deșeurile luate în considerare pentru prezentul PATJ sunt:
o Deșeuri municipale nepericuloase și periculoase
o Deșeuri din ambalaje
o Deșeuri din construcții și demolări
o Nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești
o Vehicule scoase din uz
o Deșeuri de echipamente electrice și electronice
105
Deșeurile municipale nepericuloase și periculoase cuprind deșeuri menajere și asimilabile din
comerț, industrie și instituții, inclusiv fracțiile colectate separat.
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
Conform Planului județean de gestionare a deșeurilor gradul de acoperire cu servicii de
salubritate a crescut atât în mediul urban cât și în mediu rural.
În județul Harghita din totalul de 67 unități administrative-teritoriale cca. 98% dispun de
serviciu de salubrizare, activități prestate în cea mai mare parte de către operatori economici
consacrați în domeniul salubrizării. Un număr de 21 unități administrative teritoriale sunt
deservite de compartimentele specializate organizate în cadrul consiliilor locale, iar un număr
de 4 unități administrativ teritoriale nu beneficiază de servicii de salubritate: Ditrău, Remetea,
Joseni și Ciumani.
În ceea ce privește raportul numărului de locuitori deserviți de salubrizare la numărul total de
locuitori, la nivelul județului, se constată o scădere a valorii raportului în 2005 față de 2001 iar
ca și cantitate de deșeuri colectate o creștere de la 442,8 la 444,2 kg/loc/an.
Dotările pentru colectarea și transportul deșeurilor variază în funcție de agentul de salubritate.
Cea mai mare parte a unităților administrativ teritoriale sunt deservite de agenți de salubritate
dotați cu containere, pubele și mijloace de transportare a deșeurilor, însă există un număr de
14 localități rurale unde salubrizarea se realizează din grija primăriilor din localitate care dețin
câte un tractor cu remorca cu colectare în saci sau vrac.
Colectarea selectivă a diferitelor categorii de deșeuri industriale și de ambalaje se realizează în
toate cele 9 așezări urbane din județ, după cum urmează: municipiile Miercurea-Ciuc,
Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni și Toplița, orașele Borsec, Bălan, Băile Tușnad, Vlăhița și
Cristuru-Secuiesc.
Instituțiile administrației teritoriale locale au conlucrat împreună cu operatorii de salubritate și
la colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, organizate sub patronajul
Ministerului Mediului, colectând cu ocazia campaniilor din semestrul II. 2009 o cantitate de
aproximativ 12,5 to.
În județ există puncte de colectare DEEE: unele fără hotărâre din partea consiliului local, fără
autorizație de colectare altele înființate de operatori economici neconforme cu HG. nr.
448/2005.
106
3.10. 4 Depozitarea deșeurilor
Eliminarea deșeurilor urbane se realizează în depozite de deșeuri de clasa B – depozite de
deșeuri nepericuloase, existente în localitățile urbane și în câteva comune. În general aceste
depozite sunt epuizate, au amplasamente improprii și sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi
închise etapizat conform planificării din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE,
privind depozitarea deșeurilor.
În mediul rural deșeurile menajere se depozitează în general în locuri de depozitare
neamenajate, administrate de primării. Conform “Raportului privind situația planurilor de
acțiune pentru mediu – semestrul I 2009” cu termen de 16 iulie 2009 au fost închise și
neecologizate spațiile de depozitare a deșeurilor menajere din mediul rural.
În cursul anului 2008 a fost dată în folosință o celulă a depozitului de la Cekend cu o capacitate
actuala de 300 mii tone, capacitatea finala de 1,5 mil tone.
Lista depozitelor de deșeuri din județul Harghita
Tip depozit Denumire/amplasament
An estimat
închidere (conf.
HG 349/2005)
Capacitate
proiectată
(mc)
Capacitate
disponibilă la
sfârșitul 2005
(mc)
Depozite conforme cu
exigentele de mediu Depozitul municipal Cekend-Odorhei - - -
Depozite neconforme
de deșeuri
nepericuloase
Depozit deșeuri menajere Odorheiul
Secuiesc
2008
(depozitare
sistata)
- -
Depozit deșeuri menajere Vlăhița 2009 (depozitare
sistata) - -
Depozit deșeuri menajere Băile Tușnad 2009 20000 14700
Depozit deșeuri menajere Bălan 2009 90000 5600
Depozit deșeuri menajere Borsec 2009 28000 3700
Depozit deșeuri menajere Toplița 2012 120000 21500
Depozit deșeuri menajere Miercurea
Ciuc 2012 1200000 400000
Depozit deșeuri menajere Gheorghieni 2012 410000 100000
Depozit deșeuri menajere Sânmartin 2015 10000
Depozit deșeuri menajere Zetea 2015 30000
Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Județul Harghita; Lista depozitelor de deșeuri
municipale conforme cu ANPM 2009.
107
3.10.5 Generarea deșeurilor
La nivelul județului, cantitățile de deșeuri municipale generate au fost următoarele:
Tip deșeu Deșeuri municipale
2001 2002 2003 2004 2005
Cantit. de deșeuri (tone) 150.963 144.451 145.504 144.735 145.073
Populație totală (locuitori) 340.929 330.325 3299.344 328.547 326.558
Indicator de generare a
deșeurilor municipale
(kg/loc/an)
442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
Structura deșeurilor municipale generate la nivelul anului 2005 este următoarea:
Nr. crt. Tip deșeu Cantitate de deșeuri anul 2005
(tone)
1 Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație 83.420
2 Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții
colectate în amestec 29.110
3 Deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate
selectiv 5.463
4 Deșeuri voluminoase 110
5 Deșeuri din grădini și parcuri 1.270
6 Deșeuri din piețe 1.440
7 Deșeuri stradale 3.820
8 Deșeuri menajere generate și necolectate 20.550 Sursa: PJGD 2009
Cantitățile principalelor fracții de deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate selectiv
sunt următoarele:
Nr. crt. Tip fracție deșeu municipal Cantitate de deșeuri anul 2005 (tone)
1 Hârtie și carton 1.095
2 Sticla -
3 Plastic 88
4 Metale 4.280
5 Lemn -
6 Biodegradabile 10
Sursa: PJGD 2009
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
În județul Harghita colectarea și transportul deșeurilor se realizează cu ajutorul a 27 agenți de
salubrizare.
108
3.10.7 Reciclarea deșeurilor - Capacități de reciclare existente în județ în anul 2006
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe întregul județ se prezintă astfel:
Județul Harghita Grad de acoperire cu servicii de
salubritate (%)
2003 2004 2005 2006 2007
Mediul urban 88 93 96 99 99
Mediul rural 51 56 74 81 84
TOTAL 69 74 84,8 89 91 Sursa: PJGD 2009
Evoluția gradului de colectare a deșeurilor la nivelul județului Harghita:
Indicator Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile
colectate în total generate
0,7 0,7 0,73 0,79 0,92
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile colectate separat în total colectate
0,031 0,036
Pondere locuitori deserviți în total locuitori 0,72 0,74 0,74 0,66 0,66
Cantitate deșeuri colectate pe locuitor
(kg/loc/an)
442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
Sursa: PJGD 2009
Dotarea agenților de salubrizare cu mijloace de transport pentru transportul deșeurilor
menajere este relativ redusă. În prezent județul Harghita nu are stații de transfer pentru
deșeurile municipale.
109
110
3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale
Sortarea deșeurilor municipale. În prezent în județul Harghita nu se realizează sortarea
deșeurilor municipale.
Reciclarea deșeurilor municipale. Reciclarea deșeurilor municipale se realizează într-o proporție
redusă în special pentru hârtie, plastice și metale.
La nivelul județului există trei operatori privați care au o capacitate totală de reciclare de 16.200
tone/an (la nivelul anului 2007). Tipurile de deșeuri prelucrate sunt: hârtie, plastice, metale.
Compostarea deșeurilor biodegradabile. În prezent, în județul Harghita nu se realizează
compostarea deșeurilor biodegradabile.
Tratarea mecano-biologică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea mecano-
biologică a deșeurilor municipale.
Tratarea termică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea termică a deșeurilor
municipale.
Alte metode de tratare/valorificare. Din datele existente la nivelul APM Harghita, în județ nu se
utilizează alte metode de tratare/valorificare a deșeurilor municipale.
3.10.8 Eliminarea deșeurilor
Județul Harghita beneficiază în prezent de un singur depozit de deșeuri conform. Acest depozit
este la Cekend și a fost deschis în septembrie 2008, pentru o capacitate de 300 mii tone.
Capacitatea finala a acestui depozit va fi de 1,5 mil. tone, pentru o perioada de operare de 15-
20 ani.
Celelalte depozite sunt neconforme și urmează a fi închise după un calendar stabilit prin HG
349/2005.
Depozitele neconforme din mediul urban și data prevăzută pentru sistarea depozitării
deșeurilor:
Nr. crt. Denumire depozit deșeuri Anul de sistare a depozitarii
1 Odorheiu Secuiesc 2008
2 Bălan 2009
3 Borsec 2009
4 Băile Tușnad 2009
5 Vlăhița 2009
6 Toplița 2012
111
7 Gheorgheni 2012
8 Miercurea Ciuc 2012
9 Cristuru Secuiesc neprecizat
În mediul rural sunt 82 de depozite de deșeuri. Dintre acestea, 33 depozite au activitatea
sistată, iar 49 depozite sunt operaționale.
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. În județul Harghita nu se realizează colectarea separată
a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. O parte dintre deșeurile reprezentate
de baterii, acumulatori și uleiuri uzate se colectează la nivelul județului.
Tabelul următor prezintă cantitățile de uleiuri uzate și de acumulatori auto colectate și
valorificate la nivelul anului 2007:
Nr. crt. Denumire material Cantitate colectată (tone/an) Cantitate valorificată (tone/an)
2007 2008 2007 2008
1 Ulei uzat 3,1 11,1 3,1 11,1
2 Acumulatori auto 285,7 280,2 285,7 280,2
Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)
În anul 2008 s-a colectat de la persoane fizice și juridice din județul Harghita o cantitate de 170
tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.
La nivelul județului Harghita s-au înființat 5 puncte de colectare: S.C. Computer Trade S.R.L.
(punct Judetean), S.C. E-RECYCLING S.R.L., S.C. „Centrul Național de Difuzare Produse
Informatice Romsoft S.R.L., Primăria Toplița și Primăria Gheorgheni.
Dintre aceste societăți S.C. Computer Trade S.R.L. este autorizată să execute operațiuni de
tratare a DEEE.
Situația colectării DEEE se prezintă astfel:
Total DEEE
Cantitate colectată to/an Nr. DEEE colectate/an
2006 2007 2006 2007
35 25,42 4360 2673
În anul 2008 s-au colectat 170 tone de astfel de deșeuri de la persoane fizice și juridice.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale - În anul 2008 au fost generate 266,9 tone de
deșeuri provenite de la unitățile spitalicești. Acestea au fost tratate la sursa de producere, în
112
cadrul crematoriilor spitalelor de la Gheorgheni, Toplița și Tulgheș, sau au fost colectate și
transportate spre incinerare de la unitățile spitalicești din Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc.
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și industriale - În prezent
aceste deșeuri sunt estimate la cca. 39.846 tone/an care provin de la 9 stații de epurare a
apelor uzate orășenești și se depozitează în incinta stațiilor de epurare. Nămolurile nu sunt
utilizate în nici un fel pentru agricultură, energie, etc.
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) În județul Harghita exista trei agenți economici care
preiau și dezmembrează vehicule care urmează a fi scoase din uz. În anul 2008 au fost preluate
432 vehicule, din care 426 au fost tratate.
Cei trei agenți economici sunt: S.C. REMAT S.A. din Miercurea Ciuc, S.C. DEMACO S.R.L. din
Odorheiu Secuiesc și S.C. B-PETO S.R.L. din comuna Ditrău.
Materialul feros și neferos rezultat în urma dezmembrărilor este expediat către reciclatorii
autorizați din țară. În județul Harghita nu exista agenți economici autorizați în valorificarea
deșeurilor provenite din dezmembrarea și tratarea VSU.
Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare în instalațiile fabricii de ciment de
la Hoghiz, județul Brașov.
Situația VSU colectate și tratate în anul 2007:
Nr. crt. Operator Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate
1 S.C. REMAT S.A. 140 140
2 S.C. DEMACO S.R.L. 124 124
3 S.C. B-PETO S.R.L. 57 57
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări. Deșeurile cuprinse în această categorie sunt: beton,
cărămizi, țigle și materiale ceramice, lemn, sticlă, fier și oțel, materiale plastice, etc. Pentru
aceste tipuri de deșeuri nu există date certe.
3.10.15 Deșeuri de ambalaje - acestea sunt colectate la nivelul județului de către următorii
agenți economici: S.C. Solaris Trade S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie și carton, S.C. Zsolt et Comp
S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie, carton și S.C. Remat Harghita S.A. – hârtie, carton și metale.
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura. În principal aceste deșeuri
reprezintă deșeuri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:
113
Nr. crt. Agentul economic Tip deșeu Cantitate
1 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nămol galvanic 8 tone
2 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nisip de turnatorie 1.092.000 mc
3 S.C. Oteluri Speciale S.A. Cristuru Secuiesc Deșeuri cu conținut de fenoli 800 tone
4 S.C. Keber Impex S.R.L. Gheorgheni Nămol galvanic 1,1 tone
5 S.C. Matrița S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 7,42 tone
6 S.C. Tehnoutilaj S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 16 tone
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor
În prezent județul Harghita trece printr-o etapă de tranziție de la un sistem de gestiune a
deșeurilor ineficient și neconform cu prevederile Uniunii Europene, la un sistem conform.
Principalele disfuncționalități sunt următoarele:
utilizare încă a unor depozite vechi, neconforme;
infrastructura de transport pentru deșeuri insuficientă;
inexistența stațiilor de transfer;
lipsa mașinilor de transport de mare capacitate care să optimizeze costurile de
transport;
colectare redusă a deșeurilor în zonele rurale;
colectare selectivă redusă;
lipsa centrelor de sortare a deșeurilor;
reciclare/reutilizare foarte redusă a deșeurilor;
preocupare redusă pentru deșeurile provenite din construcții și demolări;
gestiune deficitară pentru deșeurile DEEE și VSU;
instalații de tratare și reciclare a deșeurilor periculoase puține în județ;
grad redus de implicare a cetățenilor în sistemul de colectare selectivă.
114
3.11 Rețeaua de transport și comunicație
3.11.1 Rețeaua de transport a județului Harghita a fost analizată în contextul legăturilor cu
județele învecinate și a legăturilor de transport național și internațional.
Județul Harghita face parte din Regiunea Centru, componentă a Macroregiunii unu. Din analiza
pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Centru, în ceea ce privește lungimea totală
a rețelei rutiere și lungimea totală a rețelei feroviare ocupă locul cinci.
Astfel drumurile publice au o lungime de 10714 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe
țară, deținând locul patru, în ceea ce privește lungimea de drumuri naționale – 2262 km
reprezentând 13,6% din total drumuri naționale pe țară și locul șase în ceea ce privește
lungimea de drumuri județene și comunale – 8452 km reprezentând 13,0% din total drumuri
județene și comunale pe țară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 31,4 km/100
km2, fiind sub densitatea pe țară (34,2 km/100 km2).
Rețeaua de căi ferate are o lungime de 1337 km reprezentând 12,3% din total căi ferate pe țară,
ocupând locul cinci și o lungime a liniilor electrificate de 669 km, ocupând locul întâi,
reprezentând 16,8% din total căi ferate electrificate pe țară. Densitatea rețelei de căi ferate pe
regiune este de 39,2 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe țară (45,3 km/ 1000 km2). Sursa
datelor INSSE- 2009
Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Centru, este
traversat de următoarele drumuri europene:
E 60 - frontiera cu Ungaria-Borș-Oradea-Cluj Napoca-Turda-Târgu-Mureș-Sighișoara-Brașov-
Ploiești-București-Urziceni-Slobozia-Hârșova-Port RO-RO Constanța
E 68 - frontiera cu Ungaria -Nădlac-Harghita-Deva-Sebeș-Sibiu-Brașov
E 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Veștem-
Râmnicu Vâlcea-Pitești-București
E 578 - Sărățel-Reghin-Toplița-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiș
E 574 - Bacău-Brașov-Câmpulung Muscel-Pitești-Craiova
De asemenea beneficiază de:
115
rețeaua trans-europeană de transport TEN - Rutier
- Oradea-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Brașov-București
-Alba Iulia-Deva-Timișoara-Harghita
- Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București
rețeaua trans-europeană de transport TEN - Feroviar
- Harghita-Deva- Alba Iulia-Sighișoara-Brașov-Ploiești-București
- Oradea-Cluj Napoca-Alba Iulia
Transportul aerian de marfă și călători se derulează prin cele două aeroporturi de la Sibiu și de
la Târgu Mureș
La Alba Iulia, Târgu Mureș Sud, Târnăveni Vest, Mediaș, Sibiu Triaj, Miercurea Ciuc și Brașov
Triaj funcționează câte un terminal de transport combinat
Aeroportul de la Târgu Mureș nu asigură un transport de călători și marfă la standarde
europene.
3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita este, relativ, bine echipat din punct de
vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație și accesibilitatea spre județele
învecinate și spre zona turistică submontană. Municipiului Miercurea Ciuc are o poziție bună,
pozând la intersecția unor axe majore de circulație – Brașov - Gheorgheni și Târgu Mureș-Bacău.
Majoritatea orașelor sunt adiacente la un drum național.
În cadrul echipărilor de infrastructură, rețeaua de căi de comunicație și transport din județul
Harghita ocupă un loc important, fiind compusă din rețeaua rutieră, rețeaua feroviară și
transportul combinat.
3.11.3 Rețeaua rutieră
În cadrul Regiunii Centru județul Harghita ocupă locul trei în ceea ce privește totalul lungimii
drumurilor publice - 1915 km ,locul doi în ceea ce privește total lungime drumuri naționale -
444 km și locul trei în ceea ce privește total lungime drumuri locale - județene și comunale-
1471 km.
Din analiza echipării tehnice a județului Harghita cu drumuri publice – drumuri naționale,
drumuri județene și comunale - au rezultat următoarele:
116
Rețeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/200:
9 trasee de drumuri naționale, din care :
1 traseu de drum european, E 578 (DN 12)
2 trasee de drumuri naționale principal DN13A, DN 15
6 trasee de drumuri naționale secundare DN 11B, DN 12A, DN 12C, DN13B, DN13C,
DN13D,
40 trasee de drumuri județene ;
81 trasee de drumuri comunale .
Lungimea drumurilor publice din județul Harghita este de 1915 km, reprezentând 2,3% din
totalul drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice în
județ este de 26,0 km/100 km2, situând județul printre ultimele locuri din țară, fiind sub
densitatea medie pe țară de 34,2 km/100 km2 și sub densitatea Regiunii Centru (31,4 km/100
km2). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice,situația se prezintă
astfel:
444 km – 23,2 % - sunt drumuri naționale;
1471 km – 76,8 % - sunt drumuri județene și drumuri comunale.
Drumurile naționale sunt modernizate pe 440 km (99,9%) și cu îmbrăcăminți ușoare rutiere pe
4 km (0,1%). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III și IV, având o stare tehnică
considerată ca fiind bună.
Drumurile județene și comunale sunt modernizate pe 83 km (5,6%), cu îmbrăcăminți ușoare
rutiere pe 431 km (29,3%), pietruiți pe 512 km ( 34,8%) și de pământ pe 445 km (30,3%).
Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV și V, având o stare tehnică considerată în general
satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în
general nesatisfăcătoare.
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localități, viteza de circulație fiind redusă
pe aceste sectoare. De asemenea, lățimea platformei drumului nu este corespunzătoare,
datorită frontului îngust al limitei de proprietate.
Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2005, pe drumurile naționale arată o creștere a
traficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 12, DN 12A și DN 13A.
117
Pe rețeaua de drumuri naționale și locale există lucrări de artă (pasaje, poduri și podețe).
Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt
la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale,
județene și comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu
cea a drumurilor, necorespunzând cerințelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), și
cerințelor traficului actual.
Drumurile județene și comunale, în mare parte nu asigură o suprafață de rulare
corespunzătoare pentru desfășurarea unui trafic de călători și de marfă în condiții de siguranță
și confort cât mai optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile județene existente, cu
cele naționale, între centrele de comună, sau între satele aparținând unor comune învecinate,
trebuie îmbunătățită, analizând situația drumurilor comunale care îndeplinesc condiții pentru a
fi clasate ca drumuri județene și de asemenea accesul de la centrul comunei la satele
componente, legătura între satele aparținând comunelor învecinate și legătura directă a unor
localități cu drumurile naționale și județene, trebuie rezolvată, analizând situația drumurilor
care pot fi clasate ca drumuri comunale.
Legătura, județului, cu capitala țării și cu municipiul Miercurea Ciuc este asigurată, în prezent,
de drumul național DN 12- drum european E 578-, importantă arteră de acces și de tranzit care
leagă nordul țării de sudul țării.
Situația drumurilor publice în regiune
Macroregiune/Regiune/județ Drumuri publice
total
Din care:
Modernizate I.A.U.
Macroregiunea unu 22798 5652 6363
Centru 10714 2788 2809
Harghita 1915 523 435
Situația drumurilor publice în județ
Din total drumuri publice
Densitatea
drumurilor
publice pe 100
km2
DN Din care:
DJ/DC Din care:
Modernizate I.A.U. Pietruiți Modernizate I.A.U. Pietruiți Pământ
4460 4027 324 109 18338 1625 6093 6904 3770 -
118
2262 2137 68 57 8452 651 2741 3284 1776 31,4
444 440 4 - 1471 83 431 512 445 26,0
Sursa: INSSE 2009
3.11.4 Rețeaua feroviară
În cadrul regiunii Centru, județul Harghita ocupă locul patru în ceea ce privește lungimea căilor
ferate (209 km) și locul doi lungimea liniilor electrificate (174 km).
Rețeaua de căi ferate din județ reprezintă 1,9% din total rețea de căi ferate pe țară care
este de 10785 km.
Situația Liniilor de cale ferată în exploatare, în județul Harghita, se prezintă astfel:
Liniile de cale ferată în exploatare
Macroregiune/
Regiune/județ
Total
Din care:
electrificate
Din total: Densitatea
liniilor pe
1000 km2
teritoriu
Linii cu ecartament normal Linii cu
ecartament
larg
Total Cu o cale Cu două
căi
Macroregiune 3005 981 2922 2358 564 - -
Centru 1337 669 1336 1016 320 - 39,2
Harghita 209 174 209 207 2 - 31,3
Sursa: INSSE 2009
Județul dispune de o rețea feroviară în lungime de 209 km din care 207 km (99,0 %) linie cu o
cale și 2 km ( 1,0 %) linie cu două căi.
Densitatea căilor ferate pe județ este de 31,3 km/1000km2, fiind sub densitatea pe țară de 45,3
km/1000km2 și sub densitatea din Regiunea Centru ( 39,2 km/1000 km2). Deși regiunea din care
face parte județul Harghita are o densitate redusă a căilor ferate, densitatea căilor ferate din
județ este bună, județul fiind deservit de magistrala 400 Brașov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare
- 518 km
Teritoriul județului este deservit, în prezent, de:
Magistrala 400: Brașov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul lim. județ Covasna - lim. județ Mureș
linia 501: Siculeni-Ghimeș-Comănești-Adjud -150 km
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul Siculeni-Lunca de Mijloc
119
linia 307 : Praid-Târnăveni de Vest-Blaj-113 km –operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul :Praid-Sovata
linia 308 : Odorheiu Secuiesc-Sighișoara-48 km–operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători
linia : Voșlăbeni - Chileni
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Voșlăbeni - Chileni
Conform Hotărârii nr.27 din 2004 sectoarele de cale ferată Praid-Blaj, Odorheiu Secuiesc –
Vânători și Voșlăbeni - Chileni sunt căi ferate ne interoperabile.
Starea tehnică a rețelei de cale ferată din județul Harghita este în general bună. Nivelul
dotărilor și starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Stațiile care
deservesc traficul de marfă și călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condiții
corespunzătoare transportului pe calea ferată.
Lucrările de artă întâlnite pe rețeaua de căi ferate a județului, sunt: viaductele, podurile cu
deschideri mai mari de 10 m și podețe cu deschideri între 0,5 și 10 m.
Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr
foarte mic.
Din stația Miercurea Ciuc pleacă zilnic 28 de trenuri pentru transport persoane: 2 trenuri
intercity, 2 trenuri rapide, 10 trenuri accelerate și 14 trenuri personale.
3.11.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport
Lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului rutier pe
drumurile naționale, ne adecvate transporturilor inter-județene și inter-regional
Drumuri naționale care nu corespund cerințelor traficului actual: exemplu DN 12, care au
o capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată
Lipsa inelelor de centura care îngreunează traficul în interiorul localităților și cresc durata
deplasării, fiind și un factor de poluare fonică și cu noxe a acestor localități
Drumuri județene și comunale ne adecvate unui trafic rutier în condiții normale de
siguranță și confort:
120
o starea avansată de degradare a drumurilor județene care leagă centrele
comunale
o rețeaua de drumuri comunale degradată
o ponderea mare a drumurilor de pământ
o Zone montane care rămân izolate pe timpul iernii
o Treceri la nivel ale rețelei rutiere cu calea ferată neamenajată
o Viteza de circulație pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele
europene, datorită stării avansate de uzură a rețelei feroviare
o Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier
o Slaba dezvoltare și întreținere a infrastructurii de protecție a rețelelor de
transport față de riscurile naturale – inundații
o Stații cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare
3.12 Alimentarea cu energie electrică: Energia electrică necesară consumatorilor casnici,
industriali și pentru utilizatorii din sectorul terțiar din județul Harghita este furnizată acestora
de către Sistemul Energetic Național. Aceasta este distribuită consumatorilor din teritoriu prin
intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (220 kV, 110 kV) și medie tensiune (20 kV),
precum și stațiilor și posturilor de transformare.
Este de subliniat faptul că aceste linii și stații de transformare au fost amplasate astfel încât să
interconecteze centralele electrice și de asemenea, să alimenteze marii consumatori industriali,
concentrați. În prezent, aceștia dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum și consumul
au scăzut, iar amplasarea consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interes
fiind de multe ori depărtate de vechile platforme industriale care erau marii consumatori de
energie electrică.
Potențialul resurselor energetice ale județului este redus, constând din:
Lemn
Cărbune de calitate inferioară
Potențial hidroenergetic
121
Ape geotermale
Gaze naturale
Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice sunt de interes local. Potențialul hidrotehnic
amenajat este și el relativ modest în schimb cel amenajabil este demn de luat în considerare.
Singurele amenajări hidro în funcțiune fiind situate pe Târnava Mare (Vărșag 4) cu o putere
instalată de 0,42 MW și cea pe râul Ivo cu o putere instalată de 0,4 MW și o producție de circa
1,9 GWh/an.
Astfel, județul Harghita la momentul de față nu dispune de resurse însemnate de producere a
energiei electrice, aportul județului la producția de energie electrică a țării este minor,
nesemnificativ, situându-l mult sub media județelor țării.
Din punct de vedere al gospodăriilor neelectrificate, județul Harghita se înscrie în categoria
celor mai afectate județe, după Alba și Vrancea, în toate aceste județe existând multe localități
dispersate cu gospodării izolate, amplasate la distanța mari față de centrele comunale, care
necesită eforturi materiale importante care, de regulă, nu pot fi suportate de consumatorii
respectivi și de asemenea, nu se pot recupera din beneficiile obținute prin vânzarea energiei
electrice.
Județul Harghita este tranzitat de linia electrică de înaltă tensiune LEA 220 kV CHE Stejaru -
Bicaz – CTE Fântânele, care trece prin zona localității Gheorgheni, acolo unde este amplasată
Stația electrică de transformare Gheorgheni 220/110/20 kV.
Pe lângă această stație, în județ mai sunt amplasate stațiile de transformare 110/20 kV:
Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tușnad, Oltul
(Miercurea Ciuc), Vlăhița, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul,
Voșlăbeni, Bucin, Toplița.
Alimentarea acestor stații se face atât din LEA 220 kV menționatǎ mai sus, cât și din linii
electrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni –
Toplița, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tușnad, precum și CTE Fântânele – Cristuru
Secuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhița – Miercurea Ciuc.
În conformitate cu Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță
aferente capacităților energetice, aprobate prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 4/2007,
publicat în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție și de
siguranță a unei linii electrice are valorile:
24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 și 110 kV
122
37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Pentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție
și de siguranță are valorile:
32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Valorile pentru LEA 400 kV au fost indicate pentru situația în care LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz
– CTE Fântânele va trece pe 400 kV pentru creșterea capacității sale de transport.
Zona de protecție și cea de siguranță coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice și sunt
simetrice față de axul liniei. Distanța de protecție/de siguranță reprezintă lățimea culoarului de
trecere al liniei.
Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare și înlocuire a
echipamentelor primare și secundare din stațiile electrice și posturile electrice de transformare,
în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere și
telecomunicații specifice rețelelor de alimentare cu energie electrică.
Înlocuirea rețelelor și echipamentelor care funcționează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele
funcționând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiție de
medie tensiune, precum și utilizarea unor materiale moderne, fiabile și performante,
contribuind astfel la reducerea pierderilor de putere și energie electrică, precum și la o
exploatare mai economică de asemenea se modernizează în paralel și sistemele de gestiune a
energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată respectivelor sisteme de
transport și distribuție, precum și clasei de precizie necesară.
Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici și mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV,
dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de rețele
de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a rețelelor și eliminarea amplasării
aeriene, precum și montarea unor cabluri cu secțiune corespunzătoare noilor consumuri,
asigurându-se astfel inclusiv condițiile de stabilitate la scurtcircuit.
123
Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte,
constituie o operațiune în curs de desfășurare, fiind importantă totuși la consumatorii
importanți sau la cei grupați studierea posibilității de implementare a surselor alternative cu
utilizare locală (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice, amplasarea de
microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde aceasta este posibil).
În concluzie, alimentarea cu energie electrică pentru cât mai mulți consumatori, în condiții
corecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport și de distribuție a
energiei electrice, inclusiv în județul Harghita. Noile echipamente și materiale permit asigurarea
consumatorilor cu energie electrică la parametrii constanți, la puterile cerute de aceștia, iar
montarea posturilor de transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite de
fiecare consumator sau grup de consumatori, dotate cu aparatură de protecție modernă,
permite o siguranță sporită în exploatare, precum și evitarea șocurilor în rețelele de medie, dar
mai ales în cele de joasă tensiune.
3.13 Rețele de telecomunicații
Relieful predominant muntos al județului Harghita cu localități cu sate și gospodării izolate a
făcut ca dezvoltarea sistemului de telecomunicații prin rețele să fie mai slab dezvoltat, astfel că
în anul 1997 gradul de telefonizare al județului era de numai 9,2%.
În condițiile dezvoltării telefoniei mobile, importanța telefoniei fixe a scăzut simțitor în special
în zonele neracordate, unde cheltuielile cu instalarea de noi rețele ar fi nejustificate în condițiile
în care aria de acoperire a rețelelor publice mobile (la nivel de teritoriu/populație) era la 30
iunie 2009 de 89,3% pentru teritoriu și 99,0% pentru populație (S.C. Cosmote RMT S.A.).
Din punct de vedere al rețelelor majore de telecomunicații, teritoriul județului este străbătut
de traseul cablului de fibră optică Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc –
Vlăhița – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighișoara (jud. Mureș).
În zona localității Harghita Băi este amplasat un radioreleu racordat prin rețele de cabluri de
telecomunicații de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureș, Vlăhița, Odorheiu Secuiesc.
În concluzie, telecomunicațiile prin rețele publice mobile au căpătat o pondere din ce în ce mai
mare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporția gospodăriilor
racordate la telefonia fixă, ci numărul utilizatorilor internetului, care în momentul actual, nu
poate fi cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen.
3.14 Alimentarea cu energie termică
124
În prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea
cu gaze naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere al
situației actuale, cât și din punct de vedere al stabilirii unor direcții viitoare de asigurare cu
energie termică a consumatorilor rezidențiali și ai celor din sectorul terțiar.
Lipsa unei strategii naționale privind alimentare cu energie termică din surse centralizate
(SACET) a condus la desființarea sau restrângerea în multe localități a acestor sisteme și
înlocuirea lor cu sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate în
proporție de circa 50%.
Județul Harghita este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform
SR 1907-1 / 1997, fiind te = – 21oC. Conform aceluiași standard, județul se află în zona eoliană
IV, viteza convențională a vântului de calcul fiind v = 4 m/s.
3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în
municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița și Odorheiu Secuiesc și în orașele Borsec, Băile
Tușnad, Cristuru Secuiesc și Vlăhița, în tabelul de mai jos fiind prezentată variația cantităților
anuale de energie termică distribuită între anii 1998 – 2008.
În această perioadă au fost scoase din funcțiune sistemele de alimentare centralizată cu energie
termică (SACET) din municipiul Toplița și din orașele Băile Tușnad și Borsec, fiind înlocuite cu
sisteme locale de producere a energiei termice pentru încălzire și preparare a apei calde
menajere (funcționând pe gaze naturale la Băile Tușnad și pe combustibil solid la Toplița și
Borsec).
Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an)
1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Miercurea
Ciuc 219767 135779 116534 129456
102130 101844 81921 71264 75661
Gheorgheni 65000 38670 28673 27943 28277 32047 32063 31600 38415
Toplița 21164 18357 11130 4114 1032 980 -- -- --
Odorheiu
Secuiesc 128303 105170 72580 65604
57609 51266 40145 31708 25401
Borsec 492 -- -- -- -- -- -- -- --
Băile Tușnad 5305 1380 -- -- -- -- -- -- --
Cristuru
Secuiesc 18574 13143 10613 10856
8712 6837 5855 4505 4094
Vlăhița 11036 4015 2302 2103 2511 3707 4534 3370 4152
TOTAL 469641 316514 241832 231075 200271 196681 164518 142447 147723
[Sursa datelor: INS]
În tabelul de mai sus se observă reduceri semnificative ale energiei termice livrate din surse
centralizate între 1998 și 2008: la Miercurea Ciuc cu circa 66%, la Gheorgheni cu 42%, la
125
Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristuru Secuiesc cu 78%, la Vlăhița cu 63%), fiind de subliniat
faptul că, în cea mai mare parte, această energie a fost și este produsă în centrale termice de
cuartal care deservesc numai consumatorii urbani.
Cauzele care au condus la scăderea cantităților de energie termică livrate din surse centralizate
și chiar la scoaterea din funcțiune a unor SACET sunt în principal următoarele:
Debranșarea unora dintre consumatori de la SACET, în special a celor din
sectorul terțiar, care și-au montat centrale termice proprii din cauza livrării unor
cantități insuficiente de energie termică, necorespunzătoare condițiilor climatice
sau cererilor utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute, dar și din
cauza dezechilibrări rețelelor și instalațiilor ca urmare a debranșărilor aleatorii.
Dorința utilizatorilor finali de a-și stabili propriile programe de funcționare a
instalațiilor de încălzire cu corpuri statice și/sau cu aer cald, preparare a apei
calde menajere, temperaturile dorite, în funcție de gradul de confort dorit, dar și
de posibilitățile financiare
Montarea la utilizatorii finali de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate de
înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), contoare de apă caldă
menajeră și contoare de energie termică, ceea ce a condus la posibilitatea
controlării de către aceștia a temperaturilor din diversele încăperi, precum și la
eliminarea pierderilor și risipei de apă caldă menajeră.
Înlocuirea cazanelor și a echipamentelor din centralele termice de cuartal cu
unele cu randament ridicat, funcționare automatizată, grad redus de poluare a
mediului.
Creșterea prețului Gcal, ceea ce constituie o motivare importantă pentru
economisirea energiei termice prin reducerea temperaturii în spațiile neocupate
și chiar în cele ocupate, montarea de echipamente mai eficiente, izolarea termică
suplimentară a anvelopei blocurilor, montarea de tâmplărie cu geam tip
termopan,
Creșterea prețului Gcal în special în localitățile unde nu există distribuții de gaze
naturale (Toplița),centralele termice funcționând pe combustibil lichid.
Este de remarcat faptul că problemele specifice producerii și distribuției energiei
termice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea
necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate și în
126
special neîntreținute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate
de rădăcinile copacilor și, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe
terenuri pe care se află și astfel de canale termice și la care cei responsabili cu
întreținerea au acces cu mare dificultate.
Majoritatea clădirilor din sectorul terțiar și-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a
fost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. În celelalte localități, la centralele termice care
deservesc clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi
(lemne, cărbuni, pelete) și într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL).
Soluția alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună
(SACET), soluția prezintă următoarele avantaje:
Eliminarea punctelor de foc de la consumatori și reducerea poluării mediului,
în primul rând a spațiului învecinat direct cu zonele de locuit;
În ceea ce privește diferiții utilizatori racordați la aceeași sursă, montarea
aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite
impropriu „repartitoare de costuri”) și a robinetelor termostatice, cu un
program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor
de căldură de cca. 20-25% și la o distribuție mai corectă a costurilor.
Dezavantajele sunt legate de:
Necesitatea prevederii spațiului și lucrărilor pentru sursa termică și coșul aferent,
precum și pentru conductele de transport, distribuție și coloane;
Dependența de sursa centralizată în ceea ce privește temperatura agentului
termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare,
întreruperile accidentale sau programate în funcționare;
Costul de investiție mai ridicat decât în cazul utilizării soluției cu centrale termice
individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat și
autorizat.
Instalarea rețelelor de distribuție, a branșamentelor, regulatoarelor și
contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a mașinilor de gătit;
Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale
la nivel de apartament
127
La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare
consumator, avantajele sunt:
Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura
ocupării, ținând seama și de dorințele celui care va ocupa spațiul;
Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea
consumului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde
menajere, precum și pentru prepararea hranei;
Gestionarea independentă a consumului de căldură și deci a celui de gaze
naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal),
păstrând un randament ridicat (88…92%) și menținând practic constant nivelul
emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcționare.
Posibilitatea reglării și programării automate a cantităților de căldură de către
fiecare utilizator final în funcție de temperatura exterioară, de confortul
termic și de programul dorite, dar și de posibilitățile financiare ale acestuia.
Eliminarea totală a rețelelor de distribuție din subsol și a coloanelor verticale
de agenți termici (apă caldă de încălzire și apă caldă menajeră - consum și
recirculare)
Dezavantajele constau în:
Existența unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării
sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală
termică, inclusiv în perioada de vară pentru prepararea apei calde menajere,
În lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei
influențe sensibile a modului de funcționare a instalației dintr-un apartament
asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic și creșterea
consumului de energie termică (și cheltuielilor aferente) în acestea din urmă
Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul
montării unei centrale termice comune putându-se utiliza și combustibilul
lichid ca rezervă).
Creșterea continuă a prețului gazelor naturale și introducerea, în perspectivă
apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.
128
Riscul de explozie prin obturarea în timp a țevii de legătură cu diametru mic
dintre schimbătorul de căldură de încălzire și vasul de expansiune sub
presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităților de
service sau incorect realizate)
Pe lângă avantajele și dezavantajele prezentate mai sus, trebuie subliniat că imobilele de locuit
de tip condominiu (blocurile de locuințe cu sau fără spații cu altă destinație la parter) au fost
proiectate și realizate pentru a funcționa ca un tot unitar și într-un regim constant de
temperatură, condiție care poate asigura și o funcționare corectă a sistemului centralizat de
alimentare cu energie termică.
În zonele fără distribuții de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz și, într-
o mică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deșeuri
agricole).
În localitățile în care nu există distribuții de gaze naturale, precum și consumatorii individuali
care nu sunt racordați la acest combustibil folosesc pentru încălzire și prepararea apei calde
menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne și cărbuni), combustibil lichid și
într-o mică măsură, GPL. În prezent există tendința ca, la noile clădiri, să se monteze instalații
de încălzire centrală cu cazane funcționând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.
Resursa naturală utilizată cu precădere în județul Harghita este constituită din lemn și
deșeurile lemnoase, astfel că utilizarea combustibilului solid se poate face, ca și până acum, în
sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum și în alte surse de energie termică,
unele dintre ele fiind cazanele care funcționează pe principiul arderii clasice sau pe acela al
gazeificării lemnului.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care folosește drept combustibil peleții
(pelete) de lemn rezultați din compactarea (sinterizarea) rumegușului de lemn. Este un sistem
care, pe de o parte, găsește o utilizare rumegușului rezultat de la exploatările forestiere și care,
aruncat în râuri le-ar distruge fauna și flora prin consumarea oxigenului și, pe de altă parte,
evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumegușului în cazane.
Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate și al
depozitării unor cantități pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă
când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.
În ceea ce privește utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că,
dacă este cazul, instalația de ardere poate fi trecută ușor pe gaze naturale, pot fi utilizate și
pentru prepararea hranei, nu este poluantă și, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de
129
către firma care livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la post utilizarea
rezervoarelor de combustibil lichid și de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la
utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade și cantitatea de GPL care
se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanță
cu cerința de moment.
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
La nivel național, rețeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat în
principal în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul țării (jud. Mureș și Sibiu)
și cele de gaze asociate din zona județelor Gorj și Vâlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul
București fiind cel mai important.
Aceste conducte sunt componente ale Sistemului național de transport al gazelor naturale.
Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condițiilor de
exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de
presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oțel și în proporție
de 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.
În ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităților din România este din ce
în ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înființarea continuă de noi
distribuții de gaze naturale, prin debranșarea de la sistemele de alimentare centralizată cu
energie termică (SACET) și prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil,
bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale
pentru uz casnic a crescut prin desființarea marilor consumatori industriali energofagi, precum
și prin montarea de echipamente de producerea a energiei termice și electrice cu randament
ridicat și funcționare automatizată.
La scara întregii țări, în ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a rețelelor de transport și
de înființare de noi distribuții de gaze naturale în special în beneficiul localităților dinspre
Dunăre, care înainte de 1989 erau ignorate din punct de vedere al alimentării cu acest
combustibil.
În celelalte zone ale țării, inclusiv în județul Harghita, înființarea de noi distribuții de gaze
naturale s-a făcut în principal în localitățile aflate în apropierea traseelor conductelor magistrale
de transport, una dintre condiții fiind existența unor investitori strategici care să garanteze un
consum suficient, relativ stabil și asigurarea unor locuri de muncă pentru ca locuitorii să poată
investi în instalațiile interioare și să poată plăti la timp gazele consumate.
130
De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, în
principal, creșterii prețului gazelor naturale, dar și utilizării unor echipamente cu o gamă foarte
largă de tipo-dimensiuni, cu randament ridicat și cu funcționare automatizată.
În județul Harghita există zăcăminte de gaz metan în zona de sud-vest, perimetrul de exploatare
fiind Cristuru-Secuiesc, Șimonești, Secuieni, Săcel. Importanța zăcămintelor este relativ redusă,
ele fiind injectate în conductele magistrale de transport care leagă zăcămintele de gaz metan
din județul Mureș cu nodul Șendreni - Galați, unde aceste conducte se interconectează cu
conductele de alimentare cu gaze din Federația Rusă.
Conductele principale de transport care tranzitează județul Harghita sunt următoarele:
Conducta DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Bordoșiu – Cristuru Secuiesc – Onești – Tecuci -
Șendreni
Conducta DN 700 mm (Ø 28”) Tigmandru – Nadeș - Hetiur - Mugeni – Onești –
Tecuci – Șendreni
În zona Odorheiu Secuiesc, din aceste conducte se ramifică conductele care alimentează
municipiile Miercurea Ciuc – Bălan (DN 300 mm), respectiv Gheorgheni.
Majoritatea localităților în care s-au realizat distribuții de gaze naturale sunt amplasate de-a
lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor stații de reglare măsurare predare
(SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie și apoi la redusă.
Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale județului
Harghita sunt zonele muntoase, cu localități rare, răsfirate, amplasate în special în zonele de
nord și est.
În tabelul de mai jos sunt prezentate localitățile cu distribuții de gaze naturale și consumurile în
perioada 1998-2008:
Localitatea
Mii mc / an gaze naturale distribuite total
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 63551 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 45366 43216 38062 35489 32644 29950 29341
Băile Tușnad 3639 3239 2777 2138 2302 1918 1918
Bălan 377 853 1995 2437 2609 2409 2630
Cristuru Secuiesc 12255 9704 8766 7003 6874 5867 6238
Vlăhița 6032 4115 3606 3917 2959 2076 2275
Avrămești 263 190 101 57 114 86 93
131
Brădești 1033 1258 867 493 769 459 478
Căpâlnița -- 344 180 270 294 314 296
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 12 40
Feliceni -- -- 248 332 364 329 351
Frumoasa -- -- 594 672 557 532 574
Leliceni -- -- -- -- 1 12 19
Lupeni -- -- 181 157 -- 846 --
Mugeni 634 598 839 627 630 556 610
Păuleni - Ciuc -- -- 272 259 394 360 367
Porumbeni -- -- -- 524 719 694 545
Săcel 81 224 158 151 131 104 110
Sâncrăieni -- -- -- -- -- 108 411
Sândominic -- -- 258 712 811 746 773
Sânmartin -- -- -- -- -- -- 52
Satu Mare 710 -- -- 345 696 317 330
Secuieni 979 839*) 703*) 706 653 719 986
Șimonești -- -- -- 58 74 69 69
Voșlăbeni -- -- -- -- -- -- 28
TOTAL 135072 116470 100675 96472 93883 86853 88035
*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună.
În anul 2003 – consumul total al județului a fost de 105.213 mii mc/an
Localitatea Mii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnic
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 44172 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 32483 28999 22998 11833 8269 11241 11841
Băile Tușnad 1627 1346 959 753 521 224 671
Bălan 304 787 1767 1871 2010 1910 2010
Cristuru Secuiesc 7164 6097 4683 2700 1810 2369 2565
Vlăhița 3921 2686 1795 1480 1020 1302 1421
Avrămești 257 185 94 55 66 80 88
Brădești 959 1095 724 371 256 319 325
Căpâlnița -- 344 171 242 251 260 260
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 11 36
Feliceni -- -- 222 262 244 217 305
Frumoasa -- -- 516 373 355 376 376
Leliceni -- -- -- -- 1 11 15
Lupeni -- -- 155 123 -- -- --
Mugeni 564 585 619 503 440 449 465
Păuleni - Ciuc -- -- 262 234 296 259 287
Porumbeni -- -- -- 264 214 223 223
Săcel 81 217 147 126 104 97 107
132
Sâncrăieni -- -- -- -- -- 37 37
Sândominic -- -- 213 488 603 545 545
Satu Mare 680 -- -- 323 226 278 289
Secuieni 947 771*) 583*) 517 347 364 476
Șimonești -- -- -- 50 58 47 50
TOTAL 93304 76631 64974 31021 23733 32291 30616
*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună
[Sursa datelor I.N.S.]
În anul 2003 – consumul pentru uz casnic al județului a fost de 67.896 mii mc/an
În general, din anul 1998 consumul de gaze a scăzut practic continuu, cu o stabilizare în ultimii
ani fiind ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât și creșterea prețului
gazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.
Se remarcă, de asemenea, reducerea consumului pentru uz casnic în valoare absolută (cu o
reducere la jumătate în 2004 față de 2003), dar și a proporției consumului pentru uz casnic din
consumul total (de la 69% în 1998 la 35% în 2008).
Pe lângă utilizarea unor echipamente adaptate consumurilor și cerințelor consumatorilor, cu
randament ridicat și funcționare automatizată, creșterea prețului gazelor și posibilitatea
utilizării combustibilului solid (în special lemnul) pentru încălzire au condus la această reducere
drastică a consumului de gaze naturale pentru uz casnic în județul Harghita.
De asemenea, se constată o scădere a consumului total, urmată de o stabilizare datorate, în
principal, creșterii prețului gazelor naturale, dar și utilizării unor echipamente cu o gamă foarte
largă de tipo-dimensiuni, adaptate consumurilor și cerințelor consumatorilor, cu randament
ridicat și cu funcționare automatizată.
Cea mai importantă disfuncționalitate din cadrul județului în ceea ce privește alimentarea cu
gaze este constituită din faptul că înființarea distribuțiilor de gaze naturale s-a realizat în
principal în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990,
zonele muntoase de vest și nord a județului nefiind racordate la sistemul de transport și
distribuție a gazelor naturale.
După anul 2000 s-a realizat conducta de transport Odorheiu Secuiesc-Gheorgheni, cu
posibilitate de prelungire spre Toplița și Borsec.
În ceea ce privește starea conductelor de transport de înaltă presiune, acestea sunt realizate
din oțel fiind montate subteran. În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru
proiectarea și executarea conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale,
aprobate prin Decizia președintelui ANRGN nr. 1220/2006 și publicate în MO 960
133
bis/29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea și construcția
conductelor colectoare și de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea
asigurării funcționării normale a conductelor și evitarea punerii în pericol a persoanelor,
bunurilor și mediului, în zona de siguranță și în zona de protecție se impun terților restricții și
interdicții.
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, zonele de siguranță și protecție vor fi
stabilite de SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ în conformitate cu clasa de locație a conductei de
transport, care ține seama de numărul de clădiri (existente și prevăzute în planul de dezvoltare
urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m și lățimea de 400 m, având
conducta ca axă longitudinală, precum și de evaluarea stării tehnice a conductei și de urmărirea
comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecție a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părți ale
conductei și se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500
mm, lățimea zonei de protecție este de 2 x 4 m.
În zona de protecție nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licențiat care
exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ). În zona de protecție sunt interzise
construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori și nu se
angajează activități de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea
terenului).
Zona de siguranță este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei
conductei. Pe o distanță de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici
un fel de clădire care adăpostește persoane (locuințe, spații de birouri etc.)
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ va
stabili clasa de locație (1…4) pentru proiectarea, execuția și verificarea conductei de transport,
care este în funcție de numărul de clădiri (existente, precum și cele prevăzute în planul de
dezvoltare urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m și lățimea de 400 m,
având conducta ca axă longitudinală, precum și de evaluarea stării tehnice a conductei și de
urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de siguranță include și zona de protecție.
Pentru autorizarea executării oricăror construcții în zona de siguranță a obiectivelor din sectorul
gazelor naturale este obligatorie obținerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGN
TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ).
134
În ceea ce privește amplasarea stațiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P> 6 bar,
distanța minimă față de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea
exterioară a împrejmuirii.
Cea mai importantă disfuncționalitate în ce privește rețelele de transport gaze naturale, o
constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut
împroprietăriri și pe terenurile de deasupra rețelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din
această cauză au apărut situații în care locuințele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau
mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la
distanțe care pun în pericol atât siguranța respectivelor clădiri, dar și a conductelor de
transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcții, să se realizeze
lucrări de creștere a gradului de siguranță a conductelor de transport.
Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către
firma care are în administrare rețelele o serie de formalități care necesită timp. În acest
context, este de remarcat și faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de
comunicație, ceea ce conduce la dificultăți în aducerea utilajelor și personalului de remediere la
fața locului.
În concluzie, dezvoltarea rețelei de transport a gazelor naturale și reducerea consumului de
gaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creștere a numărului de localități cu
sisteme de distribuție a gazelor naturale (de la 12 în 1998 la 26 în 2008), precum și la
restrângerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) sau chiar la
încetarea activității acestora (Toplița, Borsec, Băile Tușnad), numărul localităților cu clădiri
alimentate centralizat fiind în prezent de 5 (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc,
Cristuru Secuiesc, Vlăhița). În aceste localități sursele termice sunt constituite din centrale
termice funcționând pe gaze naturale, echipate cu cazane cu randament ridicat, grad redus de
poluare și funcționare automatizată.
Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum și de „repartitoare de
costuri” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare și
de contoare de apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere a
consumurilor, care, în prezent, este potențată de reabilitarea termică a blocurilor.
Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcționare pe gaze naturale, precum și
montarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelor
centralizate pentru alimentarea cu căldură, permițând locatarilor controlul asupra consumului
de gaze și, deci, a confortului în locuințe, precum și a cheltuielilor aferente încălzirii și
preparării apei calde menajere.
135
În localitățile unde costul Gcal devenise prea ridicat din cauza utilizării combustibilului lichid
(Toplița, Borsec) sau a numărului redus de consumatori (Băile Tușnad), este utilizat
combustibilul solid (lemne și cărbuni inferiori din zona Borsec), în sobe sau în diferite tipuri de
cazane (inclusiv cele care utilizează deșeuri de lemn).
Zonele nealimentate cu gaze naturale, în general zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosesc
în principal lemnul de foc și deșeurile forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau, la
clădirile din sectorul terțiar, în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea hranei se face cu
butelii de aragaz sau cu deșeuri agricole și/sau forestiere.
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin
creșterea calității aerului și protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei și faunei), dar și în plan economic și social
prin creșterea securității / independenței energetice, creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă și dezvoltarea mediului de afaceri.
Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să
își reducă cu 20% emisiile de CO2 comparativ cu nivelul anului 1990, să crească eficiența
energetică cu 20% și, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la
20%.
Potențialul resurselor energetice regenerabile ale județului Harghita este redus, constând din:
Lemn
Potențial hidroenergetic
Ape geotermale
Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice regenerabile sunt deocamdată de interes
local.
Utilizarea biomasei are în componență inclusiv utilizarea pentru ardere a lemnului de foc și a
resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă.
Conform datelor IINL din 2006, în județul Harghita potențialul energetic disponibil al biomasei a
fost de 968 TJ (din care 70,8% biomasă forestieră și 29,2% biomasă agricolă), consumul total
fiind de 963 TJ.
136
Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele
presupunând pentru o gospodărie individuală investiții substanțiale, spațiu suplimentar,
distanțe de protecție, dar și o producție relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici
preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei
electrice.
Investiția și producția de gaze devin rentabile la fermele mari de creștere a animalelor sau
păsărilor sau acolo unde rezultă deșeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.
În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi așchii de lemn,
coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguș, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coji de
semințe.
O atenție specială trebuie acordată rumegușul rezultat de la tăierea și fasonarea lemnului care
poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleții (peletele) de lemn care pot fi utilizați pentru
ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului și alimentarea ritmică, automată a focarului
sunt elemente care conduc la o funcționare cu un grad sporit de siguranță și reducerea la minim
a focăritului. Este un sistem care, pe de o parte, găsește o utilizare rumegușului rezultat de la
exploatările forestiere și care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna și flora prin consumarea
oxigenului și pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a
rumegușului în cazane.
Microhidrocentralele (cu puterea instalată mai mică de 100 kW) și mini hidrocentralele (cu
puterea instalată de ordinul kilowatt-lor) se instalează în general pe firul apei funcționând fără
acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept consecință o producție fluctuantă de energie
de-a lungul anului. Astfel de lucrări necesită o serie de investiții care pot fi însă asociate cu
lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic,
piscicol, peisagistic.
Apele geotermale sunt utilizate numai local, pentru tratamente balneare din cauza debitului
redus, a temperaturii relativ scăzute, precum și a conținutului ridicat de săruri minerale, care, în
lipsa unor măsuri speciale, la reducerea presiunii în momentul ieșirii din zăcământ, se depun și
colmatează conductele și schimbătoarele de căldură.
Aceste ape minerale mezotermale sunt folosite pentru tratamente balneare în special la Băile
Tușnad, Borsec, Harghita Băi, Bilbor, fără însă a avea potențial energetic.
Din punct de vedere al utilizării energiei solare, județul Harghita este amplasat în zonele IV și V
de intensitate a radiației solare (1200-1250 kWh/m2.an, respectiv < 1200 kWh/m2.an), astfel
încât echipamentele pentru utilizarea energiei solare în scopul preparării apei calde menajere
137
(în special captatoarele cu tuburi vidate) trebuie încorporate unor sisteme hibride, cu
funcționare automatizată, care să asigure temperatura apei utilizate de min. 45oC și debitul
necesar consumatorilor.
O utilizare de viitor poate fi constituită pentru producerea energiei electrice prin utilizarea
celulelor fotovoltaice (PV), soluție care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru
utilizări locale în zonele izolate, ne electrificate. Existența unei game diversificate de panouri
fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiș sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu
izolația hidrofugă a acoperișului – celule fotovoltaice în strat subțire), scăderea continuă a
prețului celulelor, precum și creșterea capacității de stocare a energiei electrice în
acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca
reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci și pentru asigurarea unor condiții decente de
viață și educație în zonele izolate, fără rețele de alimentare cu energie electrică. Investițiile care
s-ar face în linii electrice de medie și joasă tensiune și posturi de transformare s-ar putea face
în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le
întrețină în bună stare de funcționare.
La ora actuală 1 m2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), prețul de investiție
fiind de circa 2,5 €/Wp, estimându-se o scădere a prețului la circa 1 €/Wp la începutul
deceniului viitor.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanță cu
structura anvelopei clădirilor și cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a
energiei și, de asemenea, cu condițiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ținut seama
de faptul că, pentru funcționarea la vârful de sarcină și în condiții de siguranță, aceste sisteme
trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie și prevăzute cu echipamente minime de
automatizare pentru evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar și a
accidentelor.
Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la
sursele convenționale, dar este cert că, în măsura potențialului local, datorită avantajelor pe
care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri și crize mondiale etc.),
acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili și cu energia nucleară,
folosite drept surse energetice la scară națională.
Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitate
amănunțite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată și utilizări in-situ experimentale
pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece
la o utilizare pe scară (mai) mare deoarece rezultatele obținute într-o anumită zonă nu pot fi
extrapolate în zone chiar apropiate și aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.
138
4.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
Obiectivele de protecție a mediului relevante prevăzute în PATJ Harghita sunt:
inventarierea și prezentarea zonelor de risc natural;
stabilirea zonelor în care se poate construi și tipul construcțiilor;
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare,
inventarierea zonelor protejate și asigurarea protecției acestora;
organizarea și constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare și eliminare a
deșeurilor municipale;
stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calității acesteia și realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apă;
sistematizarea, organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;
creșterea calității vieții cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor;
evidențierea fondului construit valoros și a posibilităților de valorificare a acestuia în
folosul localității;
realizarea unor investiții de utilitate publică;
asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor și a acțiunilor de dezvoltare;
Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea propusă sunt:
încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a județului pe baza unei distribuții
spațiale echilibrate și a unei ocupări judicioase a terenurilor de către activitățile
economice astfel încât să se realizeze o creștere semnificativă a nivelului de trai a
populației;
promovarea servituții față de mediul natural și construit prin conservarea și refacerea
durabilă a acestuia, întrebuințarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea
consumurilor de materii prime și de energie prin utilizarea resurselor regenerabile și a
reciclării.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi puse în
practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura teritoriului reprezintă
dispunerea spațială generală a elementelor cadrului fizic, natural și construit (dezvoltare), în
raport cu un sistem spațial de referință, care poate fi considerat la nivelele succesive de mărime
și complexitate (local, zonal, regional, etc.).
139
Identificarea elementelor structurii teritoriului județului Harghita s-a făcut prin diagnosticul
domeniilor țintă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, poziția și relațiile acestora față de
celelalte elemente ale mediului fizic.
Structura teritorială a județului Harghita cuprinde următoarele categorii de elemente spațiale:
- zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosințe complexe - 3 zone
caracteristice (nord, sud și centru), 7 - 8 zone funcțional-spațiale determinate de
concentrările umane și de activități;
- zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervații naturale;
- rețeaua de localități a județului, deservită de rețelele aferente de infrastructuri;
- sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural și construit.
Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale spațiului, are ca scop
determinarea componentelor teritoriale, diagnoza și prognozarea funcționării viitoare a
acestora, în vederea enunțării unor politici de amenajare corespunzătoare. Eficiența aplicării
politicilor de amenajare este în relație directă cu adaptarea acestora la caracteristicile și
necesitățile comunităților fiecărei zone în parte.
4.1 Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de vedere al
protecției mediului pot fi categorizate în cinci obiective principale:
O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și
antropice);
O2 – Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
O3 – Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional.
140
Tabel - Obiective, direcții și măsuri Obiective Direcții Măsuri
Obiective Direcții măsuri
O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și antropice)
D1.1-Protecția și conservarea zonelor naturale în sensul menținerii biodiversității și valorificării durabile a resurselor naturale
M.1.1.1 – Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin acțiuni de: - modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice; - reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;
M.1.1.2 – Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin acțiuni de:
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau modernizarea de stații de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici. - eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură; - gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a
apelor subterane – ape uzate provenite din activitate - și managementul ecologic pentru folosirea îngrășămintelor naturale și sintetice, pentru o mai buna calitate a apelor subterane;
M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. - Instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor despre
reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele asupra mediului și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;
- Reabilitarea siturilor industriale poluate cu substanțe organo-clorurate, organo-fosforate din fostele centre de protecție a plantelor Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni.
- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului; - Extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților; - Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale și
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport; - închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea;
- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării Deșeurilor municipale)
M 1.1.4 - Asigurarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural prin: - identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecție;
141
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate.
D1.2 – Protecția, conservarea și valorificarea optimă a fondului construite existent prin studierea, evaluarea, reabilitarea și reconversia funcțională a acestuia
M 1.2.1 - Protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice și ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentațiile PUG.
M 1.2.2 – Protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu.
M 1.2.3 - Cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local.
M 1.2.4 - Realizarea de proiecte și planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri și obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării și conservării acestora.
M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai multe unități administrative.
M 1.2.6 – Intervenția prin proiecte de renovare, conservare și restructurare funcțională, simultan în localități diferite – conservarea/valorificarea patrimoniului construit în raport cu potențialul socio-economic al zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură și zonele valoroase se află în mediul urban.
M 1.2.7 - Renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor și de mărimea concentrărilor de populație.
M 1.2.8 - Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariile turistice.
M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor culturale din județ
M 1.2.10 - Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere, modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale.
M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficiențe majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic
M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării și conservării unor monumentelor cu deficiențe sau în stare de degradare.
142
M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice, în conformitate cu studii de specialitate.
D1.3 - Prevenirea și Protecția față de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale și prevenirii dezastrelor
M 1.3.1 – Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realiza prin: - realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, și atenuarea viiturilor
(îndiguiri de maluri); - întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor; - identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriul
județean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism; - realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, - evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea
dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații; - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale;
M 1.3.2 – Îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
M 1.3.3 – Stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură Protecția antierozională și stabilizarea versanților
M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole.
M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor în unitățile administrativ teritoriale urbane din județul Harghita amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.
O2 - Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă
D 2.1 – Accentuarea centralității localităților cu rol de polarizare, organizarea rețelei de centre într-o ierarhie coerentă, atenuarea discrepanței dintre nivelul de dezvoltare al reședinței de județ și cel al celorlalte orașe.
M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcțiile centrale, în special administrative și legate de exploatarea infrastructurilor.
M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcțiilor productive din centrele cu rol teritorial - în special intercomunal și comunal - cu cele din localitățile aflate în zonele lor de influență.
M 2.1.3 - Distribuția echilibrată a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile.
M 2.1.4 - Promovarea specializării și diversificării funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor
D 2.2 – Modernizarea mărirea și accentuarea diversității fondului locativ în raport cu nevoile
M 2.2.1 – Creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene.
- Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după 1960, în care
143
gospodăriilor și rolului teritorial al localităților.
numeroase locuințe necesită îmbunătățirea confortului. - Creșterea siguranței structurale și a fiabilității, numeroase locuințe fiind construite din
materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcțiilor și confortul locuirii. - Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităților sau integrarea acestora
în noile acțiuni de reconstrucție. - Asigurarea terenurilor de construcție în localitățile cu potențial în scopul stimulării
construcției de locuințe pe scară mare.
M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuințe, modernizării și creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieței.
D 2.3 – Mărirea gradului de dotare/echipare al localităților, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață în mediul rural.
M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul rețelei de localități a activităților de servire în scopul eficientizării distribuției.
M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învățământ în scopul accesului populației școlare la forme de instruire profesională.
M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populației la servicii medicale.
M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale și de prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcții și facilitarea accesului.
O3–Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului
D 2.4 – Mărirea mobilității pe căile de comunicații și transport în vederea dezvoltării și diversificării relațiilor dintre localități.
M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale (măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee.
M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu relații de complementaritate.
M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate.
D 3.1. – Ameliorarea accesibilității tuturor zonelor județului prin dezvoltarea și modernizarea rețelelor de căi de comunicații locale;
M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi Rutiere lucrări de îmbunătățire a stării de viabilitate prin consolidarea și modernizarea tuturor traseelor de drumuri județene și comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât și celor cu racord la drumurile naționale, îmbunătățirea calității drumurilor locale pentru creșterea siguranței traficului, fluidizării acestuia și eliminarea actualelor neajunsuri de transport, reabilitarea și extinderea rețelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu obiectivele turistice.
M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ
D 3.2. – Amenajarea bazinelor hidrografice, îmbunătățirea alimentării cu apă și evacuării apelor uzate și deșeurilor solide;
M 3.2.1- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane din județ prin: - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea în municipii, orașe, comune; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale; - identificarea potențialilor poluatori ai apelor din județ; - urmărirea modului de conformare la reglementările legate de Protecția mediului acvatic,
prevăzute în normativele în vigoare, a agenților economici, care prin natura activităților, a capacităților și a compoziției apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;
144
- identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cu nitrații utilizați în activitățile agricole;
- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum și utilizarea îngrășămintelor naturale și chimice printr-un management ecologic;
- aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilităților de scurgere pe sol sau în cursurile de apă a pesticidelor și a altor substanțe toxice,
M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum. - Asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări, aducțiuni și
derivații. - Suplimentarea debitelor necesare pentru consum
M 3.2.3 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii hidro-edilitare pe baza prevederilor legale: - reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localitățile urbane și rurale în vederea
respectării normelor cantitative de gestiune a apei; - reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate stațiile existente; - reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la toți utilizatorii din
județ; - aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife diferențiate în
funcție de nivelul consumului de apă; - realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de
acest sistem; - realizarea sistemului de canalizare și epurare al apelor uzate în comunele care au
alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul județului sunt 46 de astfel de comune. - asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate
orășenești pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți; - extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare în orașele și comunele în care acestea
există; - modernizarea și completarea procesului de epurare al apelor uzate în stațiile de epurare
existente;
M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale.
M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate selectiv provenite de la populație și agenți economici:
M 3.2.6 - Înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale
M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenți economici atât în mediul urban cât și rural;
D 3.3. – Crearea unor rețele de transport și distribuție a energiei electrice și de telecomunicații care să satisfacă cerințele actuale și de viitor;
M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr-o rețea de distribuție modernă și fiabilă. În județul Harghita sunt 9 localități total neelectrificate în județ sunt 84 unități administrative rurale și 6 urbane parțial electrificate
M 3.3.2 - Crearea unei rețele de telecomunicații moderne, care să satisfacă necesitățile de
145
perspectivă ale schimbului de informații.
D 3.4. – Îmbunătățirea alimentării cu gaze naturale și energie termică a tuturor utilizatorilor din județ;
M 3.4.1 - Îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente.
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural
D 4.1 - Consolidarea structurilor de activități din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – utilizarea și amenajarea terenurilor adecvate acestor folosințe
M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafeței agricole în raport cu limitele minime de suprafață impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă.
M 4.1.2 – Execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în raport cu zonarea potențialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea potențialului agricol cu bonitare;
M 4.1.3 – Încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de pășuni și fânețe.
M 4.1.4 – Organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară.
M 4.1.5 – Reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice. - regenerarea și întreținerea suprafețelor silvice în zona de munte unde pădurile vor fi
conformate pentru funcțiile de producție, protecție și turism. - În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren,
pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;
M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilității fondului forestier. - Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha; - Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje și mecanisme
ușoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări de întreținere și modernizare a drumurilor forestiere existente;
D 4.2 - Asigurarea suprafețelor necesare zonelor destinate funcțiilor secundare prin extinderea intravilanelor și/sau reconversia activităților neperformante care ocupă importante resurse funciare.
M 4.2.1 – Crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcții existente în mediul urban.
M 4.2.2 – Utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.
D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de activități ale sectorului terțiar – turism și dotări publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcțiuni pentru a creste importanța turismului în economia județeană.
M 4.3.1 – Amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social.
M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi, care va străbate teritoriul jud. Harghita, care să atenționeze asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ.
146
O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional
D 5.1 - Amplificarea funcțiilor centrelor cu rol supra teritorial, municipiile Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.
M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjudețeană, prin funcțiile centrelor cu rol regional (municipiile Harghita și Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic, arii naturale, IMM, zone turistice.
M 5.1.2 - Dezvoltarea relațiilor celor două municipii cu orașele din spațiul regional, în scopul creării unor sisteme urbane policentrice.
M 5.1.3 - Acțiuni urbanistice menite să îmbunătățească caracterul și eficiența funcțiilor celor două municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.
D 5.2 - Realizarea infrastructurilor majore în concordanță cu traseele coridoarelor de transport: interregionale și interjudețene; naționale și internaționale;
M 5.2.1 - Realizarea relațiilor între centre pe infrastructurile majore de căi de transport, de nivel național și interregional:
M 5.2.2 - Crearea și întreținerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor și protecției împotriva riscurilor naturale.
M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice și gazelor naturale, precum și de telecomunicații.
147
4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita
Evaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar
pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere
atât efectele directe cât și cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ținut cont de
durata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea contă în
acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ)
identificată, utilizând următoarea scală:
- + 2: impact pozitiv semnificativ;
- + 1: impact pozitiv nesemnificativ;
- 0: nici un impact;
- 1: impact negativ nesemnificativ;
- 2: impact negativ semnificativ;
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ-ul
propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate
atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere
sau compensare cât și pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin
plan.
Principalele obiective din PATJ Harghita asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu o
analiza detaliată sunt:
- Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri
naturale și antropice);
- Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
- Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
- O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene,
ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural;
- Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în
contextul național și internațional;
148
4.3 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean Harghita
O1. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și
antropice);
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului
+2
Impact major datorită: - modernizarea și adaptarea de
tehnologii nepoluante la toți agenții economici
- reducerea emisiilor de poluanți ca urmare a traficului rutier
Diminuarea emisiilor de GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +2
Impact pozitiv major datorită: - creării, extinderii și reabilitării
rețelelor de canalizare și amenajare sau modernizare a stațiilor de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici
- gestionarea ecologică în cadrul fermelor zootehnice a surselor de impurificare a apelor subterane și managementul ecologic pentru utilizarea îngrășămintelor natural și sintetice
Sol Îmbunătățirea calității
solului +2
Impact major datorită - utilizării corecte a îngrășămintelor și
produselor de uz fitosanitar - dezvoltarea sistemului de monitorizare
a calității solului - extinderea serviciilor de salubritate la
nivelul comunităților - închiderii etapizate a tuturor
depozitelor de deșeuri existente neconforme și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții creșterea confortului
+2
Impact major datorită - prevenirea și diminuarea efectelor
inundațiilor - îmbunătățirea regimului de scurgere
a apei pe suprafața versanților - stabilizarea și valorificarea
terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare și renaturare
- lucrări de terasament consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluvial, gabioane, drenuri, rigole
149
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea
condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării antropice,
fragmentării habitatului și defrișării
+2
Impact pozitiv major datorită: - identificării tuturor bunurilor
patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție
- menținerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică
- asigurării măsurilor special de protecție ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural
- constituirii, organizării și extinderii rețelei de arii natural protejate
Mediul social și economic
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră
și utilități +1
Efect pozitiv datorită - modernizării și extinderii sistemului
de alimentare cu apă și canalizare
Total 13
O2. Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului
+1
Impact pozitiv prin: - implementarea unor tipuri de
transport ecologice în zonele de trafic intens
- promovarea sistemelor de transport alternative (drumuri pentru bicicliști)
Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane -1
Impact negative prin - Amplificarea dinamicii economice
Sol Îmbunătățirea calității
solului -1
Impact negativ prin: - Amplificarea dinamicii ecologice - Creșterea presiunii antropice asupra
solului
Sănătatea populației
Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului
+1 Impact pozitiv prin
- Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
0
Nici un efect
Biodiversitate, patrimoniu
cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor
ecosistemelor terestre și acvatice împotriva
degradării antropice, fragmentării habitatului și
defrișării
0
Nici un efect
150
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități
+2
Impact pozitiv major datorită: - promovării specializării și diversificării
funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor;
- distribuției echilibrate a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile
- creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene
Conservarea resurselor
Total 2
O3. Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului +1
Impact pozitiv prin: - crearea unor rețele de transport
moderne; Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +2
Impact pozitiv major datorită: - retehnologizării și extinderii
sistemului de alimentare cu apă potabilă a sistemului de canalizare și epurarea apelor uzate;
Sol Îmbunătățirea calității
solului +1
Impact pozitiv prin: - închiderea depozitelor de deșeuri
menajere și industriale; - amenajarea de depozite
ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
+2
Impact pozitiv major prin: - extinderea și modernizarea
rețelelor de transport rutier, energie electrică, termică și telecomunicații;
- închiderea depozitelor de deșeuri menajere și industriale;
- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer care
- deservesc depozitele ecologice zonale;
151
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+1
Impact pozitiv prin: - amenajarea bazinelor
hidrografice;
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice împotriva degradării
antropice, fragmentării habitatului și defrișării
0
Nici un efect
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități +2
Impact pozitiv major datorită: - modernizării rețelelor de
infrastructuri tehnice; - asigurare a resurselor de apă
pentru consum prin acumulări, aducțiuni și derivații;
Conservarea resurselor
Total 9
O4. O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului 0
Nici un efect
Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane -1
Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei extractive;
Sol Îmbunătățirea calității
solului +2
Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei extractive;
- extinderea suprafețelor silvice;
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
0 Nici un efect
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+2
Impact pozitiv major prin: - în zona de deal, terenurile
aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul
- lucrări antierozionale;
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor
0 Nici un efect
152
și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice
împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități
+2
Impact pozitiv major prin: - reconversia activităților
neperformante prin înființarea de activități secundare capabile să creeze noi locuri de muncă;
- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică;
- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social;
Conservarea resurselor
total 5
O5. Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului +1
Impact pozitiv datorat: - modernizării infrastructurilor
majore de transport; Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +1
Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ….. și ……….
Sol Îmbunătățirea calității
solului 0
Nici un efect
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
0 Nici un efect
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+1
Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ………… și …….
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice împotriva degradării
antropice, fragmentării habitatului și defrișării
+1
Impact pozitiv datorat: - promovării proiectelor de
colaborare în zone de arii naturale;
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități
+2
Impact pozitiv major prin: - coordonarea proiectelor de
investiție la nivel județean - întărirea rolului regional al
celor două muncii prin acțiuni urbanistice și dezvoltarea infrastructurilor majore;
Conservarea resurselor
153
Total 6
Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Harghita s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.
Obiective
principale
stabilite prin PATJ
Îmbunătățirea calității
aerului
Îmbunătățirea calității apelor de suprafață
și subterane
Îmbunătățirea
calității
solului
Îmbunătățirea
calității vieții,
creșterea confortul
ui
Protecția populației prin diminuarea/eli
minarea efectelor
alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și
funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice
împotriva degradării antropice,
fragmentării habitatului și
defrișării
Dezvoltarea sistemului
de infrastructură rutieră și
utilități Total
Diminuarea emisiilor GES
Conservarea resurselor
O1 2 2 2 2 2 2 1 13
O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2
O3 2 1 1 2 1 0 2 9
O4 -1 2 2 0 2 0 2 7
O5 1 0 0 0 1 1 2 5
total 3 4 4 5 6 3 9 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita asupra obiectivelor de mediu relevante
Diagramă privind distribuția obiectivelor funcție de valoarea impactului
154
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Harghita rezultă un efect
majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de
mediu.
Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului Județean Harghita pe termen mediu și
lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislație
pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată
în figura de mai sus.
4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidență faptul că implementarea planului de amenajare a
teritoriului județean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de mediu relevante
care au înregistrat și impacturi negative au fost: îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane și îmbunătățirea calității solului.
Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că în urma aplicării PATJ doar 8% reprezintă
obiective cu impact negative asupra mediului. Analiza globală a impactului generat de
implementarea PATJ Harghita permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție de
punctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea PATJ va contribui în principal
la limitarea poluării apelor de suprafață și subterane și la îmbunătățirea calității solului. În
același obiectivele relevate de mediu cu contribuțiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea și
îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării
antropogene, fragmentării habitatului și defrișării și îmbunătățirea calității apelor de suprafață
și subterane. Îmbunătățirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri
suplimentare pentru compensarea problemelor identificate în plan.
155
Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context
transfrontier.
Nu este cazul
5. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean Harghita
Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri
preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea respective
sustenabilitatea efectelor pozitive.
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu aer.
- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea unor
tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice;
- Reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului
rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante și a
benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice, crearea și
restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcții existente în
mediul urban;
- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în suspensie
și creșterea calității aerului;
156
- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din surse
mobile;
- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb” și/sau
montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Județean. Elementele
utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului (prevăzute în
măsurile PATJ), dar și de restricții de circulație și crearea culoarelor pentru bicicliști;
- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport contribuie nu
doar la reducerea poluării fonice, ci și la reducerea poluării atmosferice și la absorbția și
retenția gazelor cu efect de sera;
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu apă
- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin
încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali și/sau în rețelele de
canalizare a localităților;
- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcționare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de epurare din
localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Toplița, Cristuru
Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici: SC
GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie
2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC
GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ și CANALIZARE Toplița, SC
AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau
modernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie echipate
cu stații de epurare)
- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată, execuția de rețele de
canalizare, stații de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, în cadrul fermelor
zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;
- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de
apărare împotriva inundațiilor, dar și a celor cu folosințe complexe, care includ și
atenuarea viiturilor.
- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;
- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundațiilor: controlul utilizării
albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de reducere a riscului
la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se suprapun
157
județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine care pot afecta teritoriul județului
etc.;
- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea
dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;
- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de
colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu sol
- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de Acțiune
pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile preconizate în scopul
reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și
datorită depozitării deșeurilor.
Dintre acestea se menționează următoarele:
- instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor privind
reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate efectele pe
mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor
de uz fitosanitar;
- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;
- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;
- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale și
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de
acestea dar și a depozitelor ad-hoc;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deșeurilor
municipale);
- stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu
amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția antierozională și
stabilizarea versanților;
- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;
- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;
- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea
geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,
direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari de apă
de ploaie, pot provoca alunecări de teren;
- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;
158
- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;
- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate
selectiv provenite de la populație și agenți economici;
- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;
- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în
raport cu zonarea potențialului agricol;
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu patrimoniu
- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special
de protecție;
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a
speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;
- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice și
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări
specifice în documentațiile PUG;
- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în lista
anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnarea
de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de
patrimoniu;
- cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al
localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de
interes local;
- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau
arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru conservare și
valorificare în context local;
- previzionarea modului de intervenție, conservare și mai ales valorificare a
obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării și dezvoltării
fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de
patrimoniu;
- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și
rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor și de
mărimea concentrărilor de populație;
- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și ansambluri
de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu
159
itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare
a rețelelor cultural din județ;
- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul rețelelor
culturale este o activitate care trebuie să însoțească proiectele de restaurare,
conservare și valorificare a patrimoniului construi;
- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere,
modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;
- promovarea dezvoltării și protecției peisajelor rurale valoroase, pornind de la
tipologia morfologică, în relație cu protecția și cu valorificarea patrimoniului
construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficiențe
majore sau într-o stare avansată de degradare;
- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea
acestora în circuitul economic;
- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu
deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acțiuni în direcția de
dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;
- lucrările necesare reabilitării și conservării monumentelor propuse în această
categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția față de
factorii distructivi, naturali și antropici;
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu antropic
- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale
(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;
- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu
relații de complementaritate;
- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și
pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;
- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi rutiere;
- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;
- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr-
o rețea de distribuție modernă și fiabilă;
- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât
mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;
- organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea
piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă
comunitară;
160
- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să atenționeze asupra
principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;
- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de
pășuni și fânețe;
- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;
- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic
și social.
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului biodiversitate
Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări referitoare la
„conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea elementelor naturale în
perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din punct de vedere structural
(componente naturale) și funcțional (fără intervenție umana). Este valabil și pentru conceptul
de „conservare a diversității biologice”. Nu se conservă diversitatea actuală, ci se asigură
dinamica naturală a acestui parametru prin eliminarea/diminuarea activităților antropice cu
impact;
• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare durabilă a
bunurilor din patrimoniul natural”.
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere
a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrarea
informațiilor cerute
Elaborarea PATJ Harghita a reprezentat un proces de durata, având în vedere participarea
tuturor instituțiilor implicate. În formularea obiectivelor/direcțiilor de dezvoltare și măsurilor
propuse s-a ținut cont de:
- tendințele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;
- opțiunile și limitările privind potențialul de dezvoltare al județului
- decalajul dintre situația existentă la nivelul județului și cea care se dorește a fi
implementată;
- nevoile și opțiunile populației județului;
- Cerințele planurilor și programelor județene/regionale/naționale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor și ulterior a direcțiilor de
dezvoltare și a măsurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari și slabe la nivelul
județului.
161
PATJ nu poate prezenta alternative zonale, și nu prezintă alternative privitoare la măsurile
pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru a
răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menținându-se un nivel redus de
detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluțiilor de
implementare.
Singura alternativă descrisă și detaliată este alternativa privind „Evoluția factorilor de mediu în
situația neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita”
6.1 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri și programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât
mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luării
măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de
indicatori care să permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești
indicatori trebuie să fie astfel stabiliți încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de
implementarea planului.
162
1 Îmbunătățirea calității aerului Poluanți atmosferici:
pulberi, GES, miros etc. Anual
Ord. 462/1993 privind aprobarea condițiilor de protecție a
atmosferei și Normele metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare
Consiliul Județean Harghita (pe baza informațiilor obținute de
la APM Harghita)
2 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane
Parametri de calitate a apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai
apei potabile
semestrial/după caz
HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată
în receptori naturali – NTPA 001/2002. HG nr. 974/2004 pentru
aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară
și monitorizare a calității apei potabile
Consiliul Județean Harghita
3 Îmbunătățirea calității solului Suprafețe de teren
reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean
4 Îmbunătățirea calității vieții, creșterea
confortului
Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării
factorilor de mediu anual -
Consiliul Județean Harghita DSP Harghita
5 Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundații
Suprafață teren stabilizat;
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
6
Protecția și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice
împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării
Suprafețe de teren împădurite
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
Romsilva
7 Dezvoltarea sistemului de infrastructură
rutieră și utilități – conservarea resurselor
Suprafețe modernizate/construite
/reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
163
Efectele potențiale semnificative asupra mediului și măsurile propuse pentru a preveni, reduce
și compensa efectele adverse
În cadrul acestui capitol sunt propuse măsurile care după caz trebuiesc incluse în PATJ care ar
putea genera efecte asupra mediului precum și măsurile de reducere a acestora conform
normativului de conținut al raportului de Mediu (Anexa 2 la HG 1076/2004).
Prin stabilirea acestora ne permite o înțelegere mai ușoară a raporturilor dintre efecte și
măsurile de contracarare a acestora
7.Bilanțul utilizării terenului
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean presupune modificări în structura
teritoriului. Ele constau în principal în creșterea suprafețelor construibile (respective a
intravilanului) în dauna altor categorii de terenuri în special cel agricol.
Mărimea intravilanului este o necesitate determinată de presiunea demografică și cea
economic care induce implicit creșterea nivelului de trai. Presiunea demografică constă în
principal în creșterea gradului de confort a populației și mai puțin în creșterea numărului de
locuitori care, conform prognozelor statistice expuse în PATJ Harghita va avea o tendință ușor
descrescătoare. Tendința este deci una de reducere a densității demografice, acest lucru
constituie o cerință obiectivă iar implementarea Planului are rolul de a te duce impactul asupra
mediului, inclusive prin măsuri de zonificare a terenului.
Concret creșterea intravilanului se va face mai mult în dauna ponderii terenurilor agricole și mai
puțin prin reducerea suprafețelor forestiere. În același timp planul propune o creștere ușoară a
terenurilor forestiere și a apelor de suprafață, ca o compensație la creșterea suprafețelor
construite.
Suprafețele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor funcțiuni:
- Terenuri pentru construcția de locuințe și spații complementare destinate locuirii
- Terenuri pentru activități economice (agricole sau industriale)
- Terenuri destinate extinderii funcțiunii turistice, sport, agreement, obiective cultural
- Terenuri destinate ridicării nivelului tehnico-edilitar
În concluzie propunerea de zonificare a terenului răspunde cerinței de protejare a cadrului
natural având în vedere valoarea superioară a fondului forestier față de fondul agricol, din
punct de vedere al protecției mediului
164
7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale – măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe
folosință optimă a zonelor rezidențiale sunt:
- Delimitarea zonelor rezidențiale (ZR) în care circulația autoturismelor este permisă
doar cu 30 km/h
- Reglementări locale pentru asigurarea de facilități aferente ZR – platforme
gospodărești, spații verzi, zone de joacă, parcări, spații de cult, centre de interes cu
spații comunitare, servicii, piață agroalimentară, spații de socializare, locuri de
destinație și sport
- Programe și proiecte pentru construirea de săli de sport, piscine, fântâni etc.
- Realizarea de parcări 1loc/unitate de locuit
- Realizarea de facilități fiscal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
multietajate
- Realizarea de densități rezonabile
- Distribuția spațiilor în zonele rezidențiale: circulație cca. 20%, spații verzi cca 7%,
facilități sociale și culturale cca 5%, educație cca 5% pe locuitor, sport cca 1
mp/locuitor
- Piste de biciclete și zone pietonale
Astfel ținându-se cont de propunerile de mai sus planurile de urbanism și cu planurile de
amenajare a teritoriului județului sunt în concordanță cu legislația de mediu la nivel
comunitar și național.
7.1.2 Zonele industriale:
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor
industrial la nivelul județului Harghita se referă la promovarea și susținerea clusterelor
economice (așa cum se stipulează și în strategia de dezvoltare economic a județului orientat
spre atragerea de fonduri comunitare):
Analiza competitivă la nivel de firme a economiei aglomerărilor urbane, pe sectoare identificate
în strategia mai sus amintită cât și în studiile efectuate prin proiectul SEE – FIDIBE care-și
propune realizarea de parcuri industriale, agroindustriale și inovative, cu scopul confirmării
prezenței unor clustere economice emergente și potențiale conform metodologiei COPM
(cluster inițiative Project model). Astfel sectoarele care se pretează cel mai bine la organizarea
de clustere sunt:
Industrie de fabricație și confecții metalice (OEM - în zona Odorheiu Secuiesc)
165
Exploatarea și Prelucrarea lemnului
Intermedieri financiare și activități auxiliare
Servicii profesionale
Energii regenerabile
Turism
Recuperarea deșeurilor
Fabricarea de produse manufacturiere
Astfel activitatea de susținere a formării de clustere, prin natura ei și prin faptul că majoritatea
companiilor participante vor fi OMM - uri susține cel puțin trei priorități importante: susținerea
activității IMM-urilor și promovarea utilizării tehnologiilor IT dar și eficientizarea activităților pe
ramuri de activitate ceea ce presupune scăderea presiunii factorilor de producție asupra
mediului natural. Experiența comunitară ne arată că funcționarea clusterelor duce și la
recuperarea deșeurilor provenite în cadrul producției și reutilizarea acestora.
7.1.3 Zone forestiere
Planul prevede creșterea suprafețelor forestiere sau cu vegetație forestieră, pe raza județului
Harghita. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu planurile de gestiune a
fondului forestier administrate de Direcțiile Silvice și composesorate.
7.1.4 Zone Agricole
În plan trebuie să-și facă șoc propunerea de reducere a suprafețelor agricole în detrimentul
zonelor forestiere și mai ales a extinderii intravilanului.
În urma reducerii suprafețelor agricole se propune o exploatare intensivă a fondului existent
prin instituirea unor zone rurale agricole mai ales în depresiuni. Suprafețele respective
trebuiesc irigate, fertilizate corespunzător pentru producția cartofului dar și altor specii de
plante agricole.
Prin formarea de clustere agricole modernizarea și exploatarea rațională a terenurilor agricole
scad în bună măsura cantitatea de pesticide și îngrășăminte chimice la ha.
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor cu
spații verzi și zone de agreement la nivelul județului Harghita se referă la extinderea
suprafețelor și amenajarea celor existente.
166
Astfel în urma analizei direcțiilor strategice de dezvoltare ale Consiliului Județean Harghita
pentru acest punct se urmărește:
- Reamenajarea elementelor natural valoroase
- Inventarierea spațiilor verzi și a elementelor valoroase existente
- Clasificarea situației juridice a spațiilor verzi existente și propuse
- Întocmirea cadastrului verde
- Crearea de facilități financiare pentru cei care vor realiza spații verzi și terenuri de
joacă
7.1.6 Reabilitarea urbană
Măsurile propuse în PATJ în scopul refacerii și reabilitării urbane se corelează cu propunerile
privind clasarea, protecția și integrarea valorilor urbanistice și arhitecturale ale județului
Harghita.
PATJ conține lista cu obiectivele protejate inclusive propuneri de clasare sau declasare a unor
monumente. Prin PPUG și PAT - uri zonale sunt definite cartografic zonele protejate sau zonele
de protecție ale monumentelor clasate.
7.2 Efecte și măsuri
7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului
PATJ propune măsuri și acțiuni în vederea controlului poluării aerului la nivelul județului
Harghita care pot fi grupate pe următoarele categorii:
- Măsuri tehnice la nivelul agenților economici cu efecte directe asupra reducerii
emisarilor:
Utilizarea proceselor tehnologice puțin poluante
Introducerea de sisteme de purificare a emisiilor de gaze
Evacuarea gazelor în condiții ca să-I permit dispersia și difuzia
Măsuri tehnice de reducere a emisiilor difuze și fugitive
Folosirea de sisteme de combustie cu randamente mari
Utilizarea unor combustibili mai puțin poluanți (preferabil combustibili
gazoși sau lichizi cu conținut scăzut de sulf)
Folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puțin poluante și
reglarea cât mai corectă a acestora pentru reducerea poluanților emiși
- Măsuri de amenajare a teritoriului cu efecte indirect asupra calității aerului
167
Realizarea de spații verzi în jurul întreprinderilor industrial care poluează
atmosfera, a căror dimensiune se stabilește în funcție de concentrație
poluanților în aer
Amplasarea într-o zonă central a unui punct de prelevare și electronic a
nivelului de poluare datorat transportului
Realizarea de perdele forestiere în jurul depozitelor de deșeuri, a haldelor
de steril
Realizarea de piste de bicicliști
Realizarea de delimitări ale zonelor rezidențiale în care traficul de tranzit
este interzis
Realizarea de aliniamente stradale cu arbori pentru străzile nou create
Eliminarea traficului greu din localități
Măsurile din prima categorie nu pot fi impuse direct prin Planul de Amenajare a teritoriului, ele
fiind gestionate în principal de autoritățile de mediu; autoritățile publice locale pot să sprijine
aceste activități prin organizarea de programe și proiecte comune. În același timp efectele
implementării planului depind și de respectarea și realizarea măsurilor respective.
În schimb măsurile din cea de-a doua categorie fac parte integrantă din PATJ și au ca efect o
diminuare a impactului poluării asupra sănătății populației, poluare transmisă prin vectorul aer.
Dacă stabilim în cadru mai concret obiectivele de reducere a poluării aerului, corelate cu
prevederile PATJ pentru județul Harghita intervențiile mai trebuiesc focusate și asupra:
- Reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria de exploatare a materialelor
de construcții în exploatații miniere la suprafață
- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică
- Introducerea unor sisteme de monitorizare a emisiilor atât în industria extractivă și
siderurgică
- Reducerea emisiilor de pulberi în industria termoenergetică
- Reducerea emisiilor rezultate din deșeuri Bio-degradabile din haldele menajere
- Diminuarea emisiilor din haldele inactive
- Împiedicarea fenomenului de deflație în industria extractivă sau de preparare a SMU
- Reducerea emisiilor de pulberi de la instalațiile de măcinare și concasare a SMU
precum și stațiile de aeraj
- Reducerea emisiilor de GES
- Implementarea Directivei privind incinerarea deșeurilor
- Extinderea și îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare a aerului ambiental
- Furnizarea informațiilor necesare procesului decizional privind calitatea aerului
168
- Crearea unui sistem stimulativ pentru agenții economici poluatori prin sprijinirea
acestora în vederea accesării de fonduri comunitare în vederea scăderii emisarilor
din aer.
7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei
Impactul implementării PATJ asupra apelor de suprafață și subterane se manifestă pe două căi:
Măsuri de protecție și amenajare a corpurilor de apă de suprafață
- Implicarea administrațiilor publice locale în vederea igienizării și protejării cursurilor
de apă și a albiilor
- Decolmatarea și recalibrarea cursurilor de apă neamenajate
- Realizarea de diguri
- Elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile din județul
Harghita
- Întreținerea canalelor de desecări și de irigații
- Monitorizarea calității apelor de suprafață
- Extinderea canalizării în zonele urbane și periurbane
- Obligativitatea ca, în toate extinderile de zone rezidențiale, imobile să fie racordate
la canalizare centralizată
- Canalizarea apelor pluvial din extinderile rezidențiale în bazine de retenție – ochiuri
de apă special amenajate.
Aceste măsuri trebuiesc corelate cu măsurile planurile și programele de gospodărire a apelor și
de apărare împotriva inundațiilor implementate la nivelul AN Apele Române pentru toate
bazinele hidrografice din județul Harghita
7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali
- Reducerea gradului de încărcare cu suspensii solide a apelor reziduale evacuate la
cca. 50mg/l
- Reducerea deversărilor de ape acide și cu un conținut ridicat de ioni de metale grele
(de ex fosta exploatare minieră Bălan)
- Reducerea conținutului de hidrocarburi din apele reziduale deversate în emisari la
cca. 5 mg/l
- Implementarea tehnologiilor modern care reclamă consum redus de apă industrial
- Diminuarea cu cel puțin 10% a numărului de surse mici de poluare
169
- Sporirea cantităților de ape reziduale industrial tratate din stațiile de epurare
orășenești cu cca. 5%/an
- Epurarea corespunzătoare a apelor menajere în conformitate cu legislația în vigoare
- Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare existente
- Identificarea și protejarea tuturor surselor de alimentare cu apă potabilă
- Reducerea consumului de apă prin diminuarea pierderilor din sistemele de
alimentare
- Controlul individual al surselor de apă (suprafață și subterane)
- Asigurarea securității rezervelor de apă potabilă pentru populație
- Reducerea gradului de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza acviferă
datorită agriculturii
- Refacerea sistemelor acvifere
Canalizare și stații de epurare orășenești - pentru canalizarea apelor uzate și menajere precum
și epurarea lor se propun următoarele măsuri
- Reabilitarea rețelelor de canalizare a județului Harghita
- Extinderea rețelelor de canalizare
- După cum se specifică în PATJ prin introducerea în intravilan a unei mari suprafețe
de teren, coeficienții de scurgere vor crește foarte mult și implicit vor crește și
debitele de ape meteorice care trebuiesc canalizate. În acest sens trebuiesc studiate
și variantele canalizării separate a apelor meteorice colectate din aglomerațiile
urbane în special prin dirijarea la un emisar natural după retenția suspensiilor pe o
cale mai scurtă evitându-se tranzitarea zonelor urbane cu debite foarte mari de ape
meteorice. La intrare în stațiile de retenție se va amenaja și un bazin preaplin.
Măsurile se corelează cu programele de modernizare a stațiilor de epurare și reabilitare –
extindere a rețelelor de canalizare, aflate în curs de implementare la nivelul operatorilor de
servicii apă-canal din județul Harghita.
7.2.4 Impactul managementului de deșeuri
Măsurile propuse în planul de amenajare teritorială a județului sunt pe deplin corelate cu planul
județean de gestionare a deșeurilor. Ca urmare, obiectivele concrete sunt:
- Inițierea de activități specific pentru minimalizarea cantității de deșeuri la
producători și alți generator de deșeuri
- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban
- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul rural
170
- Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport a
deșeurilor
- Constituirea stațiilor de transfer conform planului de gestiune a deșeurilor
- Creșterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban și rural a
deșeurilor
- Separarea deșeurilor biodegradabile din deșeuri municipal colectate
- Realizarea stațiilor de compost în vederea valorificării deșeurilor biodegradabile
- Reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate
- Construirea unor stații de tratare Bio-mecanică, incinerare și compostare avansată,
dacă acest lucru se impune prin studii de specialitate și obținerea de energie
- Valorificarea material sau energetic a potențialului de ambalaje din deșeuri
municipal
- Recuperarea materialelor reutilizabile
- Utilizarea nămolului stațiilor de epurare în agricultură ca fertilizant agricol cu
respectarea prevederilor prevăzute de OM 344/708/2005Crearea de culturi
energetice (salcie energetică) în vederea fito-extracției metalelor grele din nămolul
stațiilor de epurare înainte de utilizarea acestora în agricultură
- Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate
- Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la stațiile de epurare în cazul
în care nu se pot executa metode mai ecologice (ex fitoremedierea)
- Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin organizarea unor
centre de colectare ala nivel local
- Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB
- Închiderea etapizată și ecologizarea depozitelor urbane neconforme existente
- Sistarea depozitării în locații neautorizate în mediul rural sau și urban
Prin introducerea tuturor acestor prevederi în planul de amenajare a teritoriului județului
Harghita va determina scăderea impactului acestora asupra stării mediului și populației.
Efecte asupra nivelului poluării fonice
Poluarea fonică pe teritoriul analizat este cauzată de două surse importante
- Surse industriale
Problema încadrării nivelelor de zgomot în limitele admise se pun zonele sensibile reprezentate
în primul rând de zonele rezidențiale. Sursele mari generatoare de zgomot sunt amplasate în
principal pe platforme industriale separate de aceste zone rezidențiale.
171
Controlul poluării fonice este realizat de autoritățile de mediu prin programe de conformare
impuse.
O altă sursă de zgomot poate fi dată de industria extractivă a materialelor de construcție. Se
constată în ultima perioadă că s-au deschis exploatații miniere în cariera foarte aproape de
localități.
Prin Planul de Amenajare teritorială trebuie prevăzute delimitări clare între zonele industriale și
cele cu alte funcțiuni, care constituie premiza pentru reducerea impactului asupra receptorilor
sensibili.
- Transportul – rutier și feroviar
Traficul rutier în primul rând dar și cel feroviar constituie cele mai importante surse de poluare
fonică în intravilanul localităților
Măsurile și acțiunile propuse în scopul reducerii impactului poluării sonore asupra populației
trebuie să fie:
Reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc
localitățile și prin impunerea restricțiilor de viteză
Interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecțiunilor ivite în
cazul mijloacelor de transport în comun și al celor de mărfuri: autobuze, camioane
grele, tractoare
Întreținerea rețelei stradale
Dat fiind faptul că transportul rutier și feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonoră, se
impune implementarea de management al traficului prin:
Respectarea distanțelor de interdicție de construire și protecție pentru căi ferate
de la 20 – 100 m.
Plantarea perdelelor forestiere
Măsurile de reducere a poluării fonice se regăsesc în Planurile de Urbanism și Amenajare a
Teritoriului.
7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
În scopul protejării și conservării patrimoniului natural la nivelul județului Harghita – planul de
Amenajare a Teritoriului propune următoarele măsuri:
172
- Corelarea programelor de gestionare economic și de amenajare a teritoriului cu
planurile de Management ale ariilor protejate (acolo unde există) în scopul
conservării și recuperării echilibrului natural
- Delimitarea zonelor protejate
- Construirea unei bănci de date centralizate referitoare la zonele rezervate în vederea
introducerii de date de referință a acestora
- Intensificarea programelor de educație ecologică a locuitorilor prin realizarea de
emisiuni, rubrici mass media, includerea și susținerea educației ecologice în scoli.
- Organizarea de acțiuni concrete de protejare și refacere a patrimoniului natural și
includerea organizațiilor non profit
- Identificarea și găsirea administratorilor care să poată elabora proiecte de restaurare
pentru obținerea de fonduri europene
- Elaborarea de proiecte de revitalizare a zonelor istorice
- Elaborarea de proiecte de reabilitarea a monumentelor istorice
- Elaborarea de proiecte de restaurare a patrimoniului tehnico-industrial
- Elaborarea unei strategii de introducere a acestui patrimoniu în circuitul turistic
European, euroregional, național și regional
- Elaborarea unor regulamente locale prin PUG - urile de generația a III-a, prin care să
se încurajeze revitalizarea patrimoniului valoros existent
- Elaborarea de expertize tehnice (structuri de rezistență)
- Elaborarea unor facilități fiscale locale sau județene
- Actualizarea periodic a listei monumentelor din patrimonial național
- Încurajarea de pregătire profesională pentru restauratori (meserii specializate)
8. Rezumat netehnic
În România, reglementările privind amenajarea teritoriului și urbanismului sunt stabilite de
legea nr. 350/2001, modificată în 2004 și 2006. Conform acestei legi, amenajarea teritoriului
trebuie să se desfășoare pe baza principiului autonomiei locale, pe baza principiului
parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în
procesul de luare a deciziei precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației
prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la
existență și dezvoltare proprie.
Prezentul raport de mediu s-a elaborate pentru lucrarea Planul de Amenajare a teritoriului
județean – PATJ Harghita.
Acesta este un document director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare
socio-economică a județului Harghita
173
Acest plan are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unităților
administrative component cu următoarele obiective:
- Creșterea gradului de atractivitate a județului prin dezvoltarea infrastructurii și
consolidarea relațiilor de cooperare teritorială
- Dezvoltarea diversificarea activităților economice din județ prin novare și atragere
de investiții strategice și dezvoltarea mediului de afaceri, în condițiile respectării
normelor comunitare privind factorii de mediu
- Creșterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunități egale pentru
toate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai a populației
- Diminuarea disparităților interregionale prin dezvoltarea urbană policentrică și
sprijinirea zonelor rurale
- Îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării
dezvoltării durabile și promovării turismului la nivel regional
Baza legală a Raportului de Mediu o constituie Directiva SEA 2001/42/EC transpusă în legislația
Românească prin HG 1076/2004.
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ
Harghita
Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediului din teritoriul
analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de monitorizate
desfășurate de autoritatea locală de mediu dar și de alte entități cu sarcini în domeniul
gestionării resurselor natural.
De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat precum și
zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protecție.
Pe baza datelor existente, a evoluției în ultimii ani s-au făcut estimări privind tendințele de
evoluție în situația neimplementării planului propus.
Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau
planurile de management sectoriale.
Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformități în județul Harghita sunt
aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un impact negative
asupra mediului.
Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare a
efectelor asupra mediului.
174
Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport
de mediu Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de
implementare a PATJ și respectării prevederilor acestora.
Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale
teritoriului analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.
Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ,
conduc în raport de 92% la efecte pozitive asupra calității mediului și a stării de
calitate și confort a populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe
sau indirect care să necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem
introducerea unor măsuri adiacente propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea
eficientizării și sustenabilității pe termen lung a protecției mediului. Prezentul raport
va putea fi îmbunătățit cu elemente noi rezultate din dezbaterea publică!
Elaborat
Dipl - Ing. Cristof Labancz
SC INTERGEO SRL
175
Anexa nr. 1
Completări RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a
Teritoriului Județului Harghita prin actualizarea la modificările legislative survenite
până în anul 2017
1. Introducere
1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru
proiecte, planuri și programe
o Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
o Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea I –
Rețele de transport
o Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea II – Apa
o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea III – Zone
protejate
o Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV –
Rețeaua de localități
o Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone
de risc
o Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului
o Legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare –
Legea 247 / 2005)
o Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare.
o Legea nr. 49 din 7 aprilie 2011 privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice
176
o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea convenției europene a
peisajului
o HG nr.2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone
o HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone Ramsar (1971) – Convenția asupra
zonelor umede de importanță internațională – Legea 5/1991
o OUG nr.21/2006 privind regimul concesionarii monumentelor
istorice, aprobata prin Legea nr.21/2006
o OUG nr. 57 /2007, privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
o Ordonanta Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din
O.G.nr.43/2000 privin protectia patrimoniului arheologic si
declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.
o Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de
intocmire a obligatiei privind folosinta monumentului istoric si a
continutului acesteia
o HG. nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei,
parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea
administrațiilor acestora.
o Ordin nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității
de conservare a diversității biologice
o Ordin nr. 850/2003, privind procedura de încredințarea a
administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
o Ordin al nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexele nr. 2,3,4,5 la
OUG nr 236/2000.
o Comunicat de presă privind înființarea Secretariatului Convenției
Ramsar și desemnarea unor noi situri Ramsar.
o Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice:
« Metodologie de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de
urbanism pentru zone construite protejate ».
177
« Metodologie de delimitare si de instituire a zonelor protejate de interes
national pentru monumente si situri arheologice situate in extravilan »-
MLPTL 2003.
o -« Metodologie de identificare si de evaluare a peisajului »- MDLPL,
2008.
o Ordin privind definirea și caracterizarea spațiului rural MAPDR
Nr.143 și MAI Nr.610 –2005
o Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și
natural – Paris, 1972 ( Decretul 187/1990)
o Carta europeana a patrimoniului arhitectural, Amsterdam, 1975
o Convenția privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Bonn
1979 ( Legea 13/1998)
o Conventia pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europe,
Granada, 3 octombrie1985
o Convenția privind diversitatea biologică – Rio, 1992 – (Legea
58/1994)
o Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa - Berna, 1979 (Legea 13/1993)
o Convenție privind comerțul internațional cu specii sălbatice de
faună și floră pe cale de dispariție –Washington (1973( Legea
69/1994)
o Conventia europeana pt. Protectia patrimoniului arheologic
(revizuita) -La Valetta, 16 ianuarie 1992- (Legea 150/1997)
o Carta revizuita a turismului cultural(1999)
o Carta patrimoniului construit vernacular(1999)
o Carta asupra principiilor conservarii si restaurarii patrimoniului
construit- Cracovia, 2000
o Carta pentru interpretarea si prezentarea siturilor culturale
patrimoniale(2007)
o Carta ICOMOS a itinerariilor culturale(2008)
o Declaratia ICOMOS pentru salvarea spiritului locului (Quebec, 2008)
o „RIMETEA DOCUMENT” on the protection of the built vernacular
heritage in multicultural environment)-Tusnad 2009
o ICOMOS CIAV,Romania,Hungary,Germany
178
o Recomandarea referitoare la promovarea meseriilor legate de
conservarea patrimoniului R(86)15
o Recomandarea referitoare la protectia patrimoniului rural R(89)6
o Recomandarea referitoare la conservrea integrata a ariilor culturale
R (95)9
o Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării – Paris
1994
o Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată
prin Legea nr. 24/1994
o Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane uzate;
o Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului
uman.
o European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ),
Council of Europe - Strasbourg, 1983
o European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 )
o Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du
Continent European, CEMAT, ( Hanovra 2000 )
o Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o
Europă mai competitivă și durabilă cu regiuni diverse- Leipzig,
25mai 2007
o Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030-INCD
URBANPROIECT2007- 2008
o Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.
o Planul Național Strategic 2007-2013
o Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru 2007-2013
o Planul Strategic al MCCPN- (2009-2013).
o Programele Operaționale Sectoriale (POS) 2007-2013,
o Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013,
o Programul Operațional Sectorial de Transport
o Strategia Națională de Protecția Mediului – 2004-2025
o Programul Național de Dezvoltare Rurală, 2007-2013- Guvernul
României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
o Planul Național de Îmbunătățiri funciare 2004
o Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații” (H.G.
1854/2005),
179
o Planul de Dezvoltare pe termen Mediu al Județului Harghita –
Societatea de Utilitate Publică de Consultanță și de Servicii
Proprofesione, Budapesta
o Strategia de Dezvoltare a Turismului în jud Harghita – Consiliul
Județean Harghita, Aquaprofit Consulting SRL – 2009
o Raportul Prefectului asupra stării generale economice, sociale și
administrative în județul Harghita
o Ghidul investitorului în județul Harghita – sit-ul Consiliului Județean
Harghita
o Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul profesional și
tehnic (PRAI) 2007 -2013
o Planificarea strategică – către coeziune teritorială, Jan Vogelij, Ex-
președinte al Consiliului European al Specialiștilor în Planificare
Teritorială (CESPT - ECSP), 2008
o Dezvoltarea rurală în România. Carta Verde, 1998. Ministerul
Agriculturii și Alimentației, PHARE RO 9505-04-03, București
o Sandu, D., 2007, Dezvoltarea spațială – teme și metode sociologice,
suport curs pentru masterul de Amenajarea teritoriului și
dezvoltare regională, UAUIM
o Sora, V., Hristache, I., Mihaiescu, C., (1996), Demografie și statistică
socială, Editura economică, București
o Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord), 1993, Dicționar de sociologie,
Editura Babel, București.
o Dicționarul de sărăcie,
http://www.iccv.ro/romana/dictionar/dictionar.htm
o CASPIS, 2004, Harta sărăciei în România
o Urbanproiect, 2002, Conținutul cadru al documentațiilor de
amenajarea teritoriului în concordanță cu prevederile legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
o ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși”.
o Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al
elementelor de construcție ale clădirilor, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performanța energetică a
clădirilor.
180
o Ordinului nr. 4/2007 al președintelui A.N.R.E. pentru aprobarea
Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de
siguranță aferente capacităților energetice, distanța de siguranță
aferentă instalațiilor eoliene față de clădiri locuite
o Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime admise
pentru conductele subterane de distribuție de presiune redusă
o Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea și
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
o ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși”
o Normelor tehnice pentru proiectarea și executarea conductelor de
alimentare din amonte și de transport gaze naturale, aprobate prin
Decizia președintelui ANRGN nr. 1220/2006 și publicate în MO 960
bis / 29.11.2006,
o Anuarul Statistic al României, CNS 1991, 1995
o Anuarul Statistic al României, INS
o Fișa localității, 2002 – 2008, INS
o Recensământul populație și al locuințelor, 7 ianuarie 1992, vol. 1 -
Populație, structură demografică - , INS, București.
o Recensământul populație și al locuințelor,2002, vol. 1 - Populație,
structură demografică - , INS, București
o Recensământul General Agricol, INS, 2004
o Baza de date „Tempo On-Line”, INS, 2010
2. Analiza situației existente
Lucrarea este prezentată etapizat având următoarele faze de proiectare:
Faza I — Studii de fundamentare, Analiza și diagnoza
Prin studiile de fundamentare și analiza-diagnoza se urmărește identificarea
elementelor care condiționează dezvoltarea teritoriului și se efectuează pe
componentele cantitative și calitative ale caracteristicilor economico-sociale și de
mediu, grupate pe domenii–țintă, cu evidențierea disfuncționalităților și problemelor
specifice.
Alt scop al acestei faze este și formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării
teritoriale a județului, structurat pe domeniile-țintă și componentele acestora, pe
baza problemelor și disfuncționalităților identificate în faza anterioară, cât și a
181
tendințelor majore care se manifestă în teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv se
urmărește investigarea și estimarea condițiilor viitoare ale fenomenelor și proceselor
aparținând domeniilor diagnosticate, pentru evidențierea problemelor și
oportunităților legate de desfășurarea acestora. Problemele, respectiv
oportunitățile, vor fi raportate la necesitățile și obiectivele colectivităților.
Faza II - Strategia de dezvoltare spațială a județului și programul de măsuri
Strategia cuprinde obiectivele generale și specifice care vizează dezvoltarea
teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial și asigură orientarea
spre dezvoltare a teritoriului județean și coerența strategiilor sectoriale și teritoriale
de nivel inferior, prin însușirea și coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic
și democratic în vederea utilizării cât mai eficiente a potențialului teritoriului
județean și a inițiativelor locale.
Obiectul Fazei a II-a îl constituie elaborarea Strategiei de amenajare a teritoriului
județean și cuprinde un set de obiective strategice generale care vizează dezvoltarea
județului în plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2035. Caracterul
obiectivelor este principial și asigură orientarea spre o dezvoltare optimă a
teritoriului județean.
Strategia are ca repere în timp o perioada scurtă, de 5 ani care urmărește corelarea
până în anul 2020 cu programele naționale finanțate prin fonduri comunitare, o
perioada medie și lungă (10 ani) până în anul 2030 și de perspectivă, pentru care s-au
realizat și prognozele de populație, respectiv 2035.
Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pe domeniile țintă
specifice planului de amenajare a teritoriului și pentru care s-au efectuat analize și
diagnoze în prima fază.
Obiectivele pentru domeniile-țintă și pentru componentele acestora urmăresc să
soluționeze problemele și disfuncționalitățile identificate anterior și să se încadreze
în obiectivele strategice generale, precum și în obiectivele de protecție a mediului
stabilite în legislația privind protecția mediului și în documentele programatice și de
acțiune elaborate de autoritățile pentru protecția mediului.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi
puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura
teritoriului reprezintă dispunerea spațială generală a elementelor cadrului fizic,
natural și construit, în raport cu un sistemele spațiale de referință local, zonal,
regional, național.
182
Setul de obiective generale este încadrat într-un obiectiv fundamental, ce constituie
viziunea de dezvoltare spațială a județului pentru perioada de timp 2035.
Pentru fiecare domeniu și subdomeniu au fost evidențiate principalele direcții de
acțiune și măsuri care concură la implementarea obiectivelor specifice, precum și
etapa de realizare a acestora.
În acest sens au fost luate în considerare trei etape: etapa I – termen scurt (5 ani),
etapa a II-a – termen mediu și lung (10 ani) și etapa a III-a - de perspectivă (an 2035).
La întocmirea strategiei s-au avut în vedere o serie de documente cu relevanță în
plan spațial. Strategia se încadrează în secțiunile Planului de Amenajare a
Teritoriului Național aprobate până în prezent și Conceptul Strategic de Dezvoltare
Teritorială România 2030.
De asemenea, la elaborarea strategie s-au preluat toate strategiile sectoriale din
domeniile cu impact asupra dezvoltării teritoriale în măsura în care au fost puse la
dispoziție de instituțiile solicitate.
Faza III— Documentaţii pentru obţinerea avizelor
Documentaţiile pentru obţinerea avizelor reprezintă sinteze menite să prezinte
autorităţilor competente prevederile planului de amenajare a teritoriului în vederea
obţineri acordurilor şi avizelor, care să ducă în final la aprobarea PATJ şi la punerea
sa în aplicare.
In vederea facilitării parcurgeri documentaţiilor de către avizatori, acestea au fost
tipizate, prin gruparea capitolelor privitoare la un anumit domeniu, rezultând astfel
şase tipuri de documentaţii adresate instituţiilor cu responsabilităţi în următoarele
domenii:
- Mediu;
- Patrimoniu construit;
- Socio - demografie;
- Activităţi economice;
- Infrastructuri tehnice teritoriale;
- Reţeaua de localităţi.
Documentaţiile pentru obţinerea avizelor au o structură care urmăreşte etapele de
elaborare a planului:
- analiza şi diagnoza, care face o succintă trecere în revistă a principalelor probleme
şi disfuncţii semnalate în teritoriu cu privire la domeniului prezentat
- o analiză de tip SWOT a teritoriului judeţului
- strategia de dezvoltare spaţială,
183
- programul de măsuri aferent domeniului respectiv- sau unde este nevoie pentru
corelare cu celelalte domenii, întregul document.
Etapa de elaborare a documentaţiei pentru obţinerea avizelor finalizează
introducerea observaţiilor primite pe parcursul elaborării fazelor anterioare şi
introduce observaţiile primite de la avizatori.
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în
situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
3.1 Calitatea Apei
AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE
Obiective specifice Direcţii de acţiune
Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului, conform Programului de guvernare pe 2008
Implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene în domeniul apei.
Elaborarea programelor de gospodărire a apelor şi a sintezelor bazinale privind folosirea şi protecţia resurselor de apă.
Îmbunătăţirea managementului apei potabile.
Îmbunătăţirea calităţii surselor de apă şi monitorizarea calităţii apei potabile.
Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare realizării/reabilitării sistemelor de alimentare cu apă potabilă
Reducerea impactului asupra apelor subterane generat de activităţile agricole
Realizarea / modernizarea staţiilor de epurare ape uzate
Îmbunătăţirea sistemelor de fertilizare în agricultură
Amenajarea Bazinelor Hidrografice
Realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor
Strategia are la bază principiile conceptului de dezvoltare durabilă, şi anume:
a) abordarea într-un tot unitar a diferitelor categorii de probleme ce privesc
apa. Aprovizionarea cu apă, calitatea apei, apărarea împotriva inundaţiilor,
hidroenergia, transporturile ş.a. nu mai sunt soluţionate separat, sectorial,
iar problemele privind resursele de apă se întrepătrund cu problemele
sociale şi de mediu;
b) managementul integrat al apelor, potrivit căruia apa are un caracter dual.
În acest context, apa este parte integrantă a ecosistemelor şi în acelaşi
timp constituie un bun cu valoare socială şi economică. În consecinţă,
184
folosinţele de apă trebuiesc privite nu numai sub aspectul cantitativ al
cerinţelor de apă, ci şi ca surse de poluare. Relaţia dintre utilizatorii de apă
şi administratorul acesteia afectează atât starea mediului înconjurător, cât
şi mediul social în care se desfăşoară această relaţie. Starea mediului
înconjurător şi a celui social ca rezultat al relaţiei cerere - ofertă
condiţionează politica în domeniul apei, planurile şi strategia de
gospodărire a apelor.
Scopul gestionării integrate a resurselor de apă este acela al realizării echilibrului
dintre disponibilul de apă la surse şi cerinţele de apă ale folosinţelor.
Echilibrul cerere-ofertă se realizează prin implementarea unor măsuri de
creştere a debitului disponibil la surse, precum şi prin măsuri administrativ
– financiare pentru a influenţa folosinţele de apă spre a-şi reduce
cerinţele. În acelaşi timp, relaţia dintre disponibil şi cerinţă afectează şi
este afectată de starea mediului înconjurător şi a mediului social în care se
desfăşoară şi pe care-l deserveşte. Starea mediului înconjurător şi celui
social influenţează în mod direct strategiile, planurile şi metodele de
gestionare a resurselor de apă.
Conform prevederilor legale din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor)
instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic
este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului
Hidrografic, care stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea
durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a
ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor
umede.
Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema
directoare a unui bazinului hidrogragic sunt:
• asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi
subterane;
• valorificarea potenţialului apelor;
• apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.
Schema directoare cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)
şi Planul de Management al Bazinului Hirografic (PMBH). Finalizarea
acestora a fost prevăzută la 22 decembrie 2009 şi vor fi actualizate.
185
Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face
gestionarea cantitativă a resurselor de apă, şi are ca scop fundamentarea
măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:
• realizarea şi menţinerea echilibrului între cerinţa de apă a folosinţelor şi
disponibilul la sursele de apă;
• diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape
(inundaţii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieţii,
bunurilor şi activităţilor socio-economice;
• utilizarea potenţialului apelor: producere de energie hidroelectrică şi
hidromecanică, navigaţie, extragere materiale de construcţie, acvacultură,
turism etc;
• determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă.
Principalele obiective ale acestui plan sunt:
• inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi
subterane;
• determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;
• identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de
apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;
• determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind
resursele de apă;
• identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre
disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;
• evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;
• identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru
atingerea scopului pe care-l are schema directoare;
• identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de
rezolvare;
• analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi
lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic.
Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare
calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:
• atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;
• identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor
umane asupra stării apelor de suprafaţă;
• diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;
186
• determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.
3.2 Solul
În Județul Harghita, s-au identificat siturile posibil contaminate și siturile contaminate
conform prevederilor Hotaririi de Guvern HG nr. 1408/19.11.2007 privind
modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului.
Lista siturilor posibil contaminate din Județul Harghita conform prevederilor HG nr.
1408/19.11.2007 (sursa datelor adresa APM HARGHITA 8969/19.09.2011 către
ARPM Sibiu):
Situri posibil contaminate:
• APMHR00001 SALINA PRAID
• APMHR00002 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE ORAȘUL BĂLAN
• APMHR00003 GALERIA 2BIS PRIMATAR COMUNA CORBU
• APMHR00004 CARIERA SÂNDOMINIC
• APMHR00005 CARIERA SUSENI
• APMHR00006 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. GHEORGHENI
• APMHR00007 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. ODORHEIU SECUIESC
• APMHR00008 TEREN AFERENT CENTRALA TERMICĂ REMETEA
• APMHR00009 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. TOPLIȚA
• APMHR000010 TEREN AFERENT REZERVOARE PĂCURĂ REMETEA
• APMHR000011 TEREN AFERENT DEPOZIT DE MOTORINĂ REMETEA
• APMHR000012 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE CRISTURU SECUIESC
• APMHR000013 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. MIERCUREA CIUC
• APMHR000014 DEPOZIT DE CARBURANȚI MIERCUREA CIUC
• APMHR000015 DEPOZIT DE CARBURANȚI ODORHEIU SECUIESC
• APMHR000016 DEPOZIT DE CARBURANȚI GHEORGHENI
• APMHR000017 FOSTA FABRICĂ DE SPIRT AMIDON SÎNSIMION
• APMHR000018 DEPOZIT DE NISIP ARS GHEORGHENI
• APMHR000019 HALDA DE STERIL GAL.16.BĂLAN
• APMHR000020 HALDA DE STERIL GAL.11/A.BĂLAN
• APMHR000021 HALDA DE STERIL PUȚ NR.2.FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000022 HALDA DE STERIL PUȚ NR.5.FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000023 DEPOZIT DE CARBURANȚI INCINTA PRINCIPALĂ BĂLAN
• APMHR000024 IAZ DE DECANTARE NR.4.FAGUL CETĂȚII BĂLAN
187
• APMHR000025 IAZ DE DECANTARE NR.3.3A FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000026 IAZ DE DECANTARE NR.2. FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000027 IAZ DE DECANTARE NR.1. FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000028 HALDA DE STERIL PUȚ NR.1. FAGUL CETĂȚII BĂLAN
• APMHR000029 DEPOZITUL DE CONCENTRAT DE PIRITĂ GARA IZVORUL OLT
• APMHR000031 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE HOGHIA
Situri contaminate:
• APMHR000030 UNITATEA FITOSANITARĂ MIERCUREA CIUC
• APMHR000032 SERVICIUL PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR ODORHEIU
SECUIESC
AGENȚIA DE PROTECȚIA MEDIULUI HARGHITA, ca urmare a raportului geologic final
de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic împreună cu evaluarea de risc
în baza HG nr. 1408/2007 a decis necesitatea refacerii mediului geologic pe
amplasamentele sus amintite. Au fost emise deciziile:
Decizia de refacere a mediului nr.8337/ 20.08.2010 pentru amplasamentul SERVICIUL
PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR din Mun. ODORHEIU SECUIESC
Decizia de refacere a mediului nr. 8768/ 06.09.2011 pentru amplasamentul UNITATEA
FITOSANITARĂ MIERCUREA CIUC
Deciziile au fost emise în scopul realizării proiectelor finațate prin POR pentru
SERVICIUL PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR din Mun. ODORHEIU SECUIESC și prin
finanțare a Consiliului Județean Harghita pentru UNITATEA FITOSANITARĂ
MIERCUREA CIUC.
În baza proiectelor cele două amplasamente au fost ecologizate.
Amplasamentele depozitelor de deşeuri din oraşele Bălan şi Cristuru Secuiesc au fost
ecologizate prin relocarea deşeurilor menajere, iar depozitele de deşeuri menajere
din Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Topliţa şi Miercurea Ciuc au fost ecologizate in
situ prin realizarea proiectului SMID finanţat parţial din surse de finanţare europene.
Reconstructia ecologică a siturilor este în curs de desfășurare. Pentru o serie de situri
s-a emis autorizatie/acord de mediu cu conditia restrîngerii activităților si ecologizării
siturilor cu probleme de contaminare. Este cazul unitătilor:
- S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea- are Autorizaţia de Mediu nr.
55/01.03.2007 cu Program de Conformare
188
- M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi a primit
Acord de Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea şi ecologizarea
incintei Sântimbru.
Închiderea şi ecologizarea iazului de decantare din Sântimbru a fost realizată.
- C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obţinut acord de mediu nr.
482/11.11.1998, revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului
minier Fagul Cetăţii
- S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de
Spirt – Amidon s-a eliberat Fişa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii
Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu- Autorizaţia de mediu nr.
52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program de conformare. 3.3
Inventarul siturilor contaminate
3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și
pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Protecţia şi ameliorarea calităţii solurilor presupune derularea următoarelor acţiuni:
• Tehnica agricolă ameliorativă este o componentă esenţială a programului de
îmbunătăţiri funciare, care asigură înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea
soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, ameliorarea solurilor slab
productive şi prevenirea degradării care contribuie la accentuarea secetei solului.
• Monitorizarea este sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a informaţiilor
privitoare la resursele naturale de apă, inclusiv, din rezerve freatice;
• Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor
de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor
umede;
• Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.
Pentru perioada 2014-2020 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la
sectorul agricol se înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală,
pentru a oferi agricultorilor posibilitatea accesului la sprijin financiar.
Direcţiile de acţiune :
• încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
• susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;
• promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului
(agricultură ecologică);
189
• încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de
diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent
un profil ocupaţional mixt;
• susţinerea serviciilor de extensie agricolă;
• asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte
viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la
modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;
• identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby
pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către
persoanele tinere;
• susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni
privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;
• măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare a solurilor.
3.5 Calitatea Aerului
Reducerea impactului negativ cauzat de arderea combustibililor fosili
Reducerea emisiilor de pulberi în suspensie PM 10 provenite de la siturile
contaminate – halde de steril, iazuri de decantare aflate în conservare
Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2).
Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a
deşeurilor menajere
Limitarea poluării cu noxe provenite din procese agricole
Limitarea poluării cu noxe provenite din aprinderea necontrolată a
zăcămintelor de turbă
Reducerea poluării aerului datorată emisiilor (de SO2, CO, pulberi şi compuşi
organici volatili) de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice
Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor la sursă; Aplicarea BAT
– IPPC (cele mai bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale
care se încadrează în criteriile stabilite de directiva IPPC;
Modernizarea sau realizarea sistemelor de monitorizare a
calităţii aerului la nivelul localităţilor urbane şi la sursele de emisie;
Îmbunătăţirea calitătii aerului prin reducerea impactului negativ generat de
reţeaua de transport rutier prin măsuri de optimizare a traficului şi realizarea
de şosele de centură.
190
Includerea în PUG-uri şi PAT-uri a unor inele verzi ale localităţilor şi
posibilitatea conectării acestora la spaţile verzi din oraşe într-un sistem de
spaţii verzi.
3.6 Calitatea precipitațiilor
- Precipitaţiile abundente de primavară suprapuse peste topirea zăpezii, determină
inundaţii puternice.
3.7 Poluare acustică
3.8 Activitatea stației de radioactivitate
- Nu sunt înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare pentru nivelul
radioactivităţii mediului
3.9 Conservarea naturii și a biodiversității, biosecuritatea
3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita
3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică
3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici
La nivel judeţean s-au făcut propuneri fundamentate de extindere a ariile naturale
protejate. O propunere sustinuta si prin acesta documentatie este infiintarea unui nou
parc natural (propunere Program GEF):
Parcul Natural Ciomad - Balvanyos – Bodoc- cu o suprafata de 11688 ha.
Din categoria II UICN, parcuri nationale sunt cuprinse partial în județ:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş- în Gheorgheni și Sândominic
Parcul Naţional Călimani- în Toplița și Bilbor.
Rezervaţii Naturale de interes judeţean şi local
Denumirea ariei protejate
Localizare Categorie
IUCN Tip
Suprafață (ha)
Avenul Licaș Lacu Roșu III geologic 5
Cheile Bicazului și Lacul Roșu
Gheorgheni IV mixt 2.126,53
191
Denumirea ariei protejate
Localizare Categorie
IUCN Tip
Suprafață (ha)
Cascada de apă termală Toplița
Toplița IV peisagistic 0,50
Cheile Vârghișului[2] Merești IV mixt 800
Dealul Firtuș Corund IV forestier și
floristic 40
Dealul Melcului (Firtuș)
Corund IV geologic 8
Lacul Dracului Cârța IV botanic 20
Lacul Rat Porumbeni IV floristic și faunistic
10
Lacul Sfânta Ana Lăzărești IV mixt 240
Masivul Hășmașu Mare - Piatra Singuratică
Sândominic IV mixt 800
Mlaștina Büdös - Sântimbru
Sântimbru IV floristic și faunistic
3
Mlaștina După Luncă Voșlăbeni IV floristic și faunistic
40
Mlaștina cea Mare Remetea IV floristic și faunistic
4
Mlaștina Csemő - Vrabia
Vrabia IV floristic 5
Mlaștina Dumbrava Harghitei
Lueta IV floristic și faunistic
2
Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni
Sâncrăieni IV floristic și faunistic
1
Mlaștina Valea de Mijloc
Tușnadu Nou IV floristic și faunistic
4
Mlaștina Nyirkert Tușnadu Nou IV floristic și faunistic
4
Mlaștina Beneș Vrabia IV floristic și faunistic
4
Mlaștina Nádaș Tușnadu Nou IV floristic și faunistic
4
192
Denumirea ariei protejate
Localizare Categorie
IUCN Tip
Suprafață (ha)
Muntele de sare Praid Praid III geologic 60
Parcul Național Călimani
Toplița II mixt 322[3]
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș
Gheorgheni II mixt 3.575[4]
Pârâul Dobreanului Bilbor IV mixt 4
Poiana narciselor de la Vlăhița
Vlăhița IV floristic 20
Pietrele Roșii Tulgheș IV floristic și geologic
14
Piatra Șoimilor Băile Tușnad IV geologic 1
Piemontul Nyíres de la Borzont
Joseni IV botanic 20
Popasul păsărilor de la Sânpaul
Mărtiniș IV ornitologic 10
Peștera Șugău Suseni III speologic 17
Rezervația botanică Borsec
Borsec IV botanic 2
Rezervația geologică de la Sâncrăieni
Sâncrăieni III geologic 10
Rezervația Lacul Iezer din Călimani
Toplița IV mixt 322
Scaunul Rotund Borsec IV floristic și geologic
40
Tinovul Luci Sâncrăieni IV forestier și
floristic 273
Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos
Plăieșii de Jos IV forestier și
floristic 15
Tinovul Mohoș Lăzărești IV floristic și faunistic
240
Vulcanii noroioși de la Filiaș
Cristuru Secuiesc
III floristic și geologic
1
193
Ariile de protecţie avifaunistică ( situri pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice)
conform Anexei nr.1 la HG 971/2011pentru modificarea și completarea HG
nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Denumire
Apartenenţa administrativă
5. ROSPA0018 Cheile Bicazului-
Hășmaș
Gheorgheni (10%), Sândominic (9%),
Tulgheș(<1%)
6. ROSPA0027 Dealurile
Homoroadelor
Lueta (4%), Mărtiniş (38%), Mereşti (55%),
Ocland (70%)
7. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-
Valea Nirajului
Atid (47%), Corund (10%), Lupeni (3%), Praid
(10%), Săcel (25%)
8.
ROSPA0033 Depresiunea și Munții
Giurgeului
Borsec(<1%),Cârţa (12%), Ciumani (86%),
Corbu(<1%), Ditrău(66%), Dănești(<1%),
Gheorgheni(46%), Joseni (68%), Lăzarea
(64%), Praid (5%), Remetea (55%),
Subcetate(<1%), Suseni (64%),
Sândominic(4%), Sărmaș(18%),
Tulgheș(<1%), Voşlăbeni (68%), Vărșag(<1%)
9.
ROSPA0034 Depresiunea şi Munţii
Ciucului
Ciceu(72%), Cârţa (3%), Ciucsângeorgiu
(10%), Cozmeni(1%), Căpâlnița(17%),
Dănești(<1%), Frumoasa (32%), Leliceni
(60%), Lunca de Sus (<1%), Miercurea Ciuc
(34%), Mihăileni (65%), Mădăraș(63%),
Păuleni-Ciuc (59%), Racu (87%), Sâncrăieni
194
(49%), Siculeni(83%), Sânmartin(8%),
Sânsimion(67%), Sântimbru(42%),
Tușnad(28%), Vlăhița(10%), Zetea(12%)
10. ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt Cozmeni (1%)
11. ROSPA0133 Munții Călimani Bilbor(4%), Toplița(5%)
12. ROSPA0169 Tinovul Apa Lina -
Honcsok
Plaieșii de Jos
Siturile de importanță comunitară aflate pe teritoriul judeţului Harghita, (conform
Anexelor nr.1-4 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr.2387/2011 pentru
modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind
instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de importanță comunitară, ca
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 România) sunt următoarele:
Denumire Apartenenţa administrativă
1. ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc(<1%),, Sâncrăieni(4%),
Sânsimion(19%), Sântimbru(6%),
Tuşnad(11%)
2. ROSCI0019 Călimani-Gurghiu Bilbor(3%), Joseni(5%), Praid(2%),
Remetea(<1%), Subcetate(<1%), Toplita(4%)
3. ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheogheni(10%), Sândominic(9%),
Tulgeş(<1%)
4. ROSCI0036 Cheile Vârghişului Mereşti (6%)
5. ROSCI0037 Ciomad- Balvanyos Băile Tușnad (<1%), Cozmei (<1%), Plăieșii
de Jos(<1%), Tușnad(<1%)
6. ROSCI0090 Harghita Mădăraş Căpâlniţa(27%), Cârţa(2%), Dăneşti(34%),
Mădăraş(46%), Racu(15%), Siculeni(5%),
195
Suseni(6%), Vlăhiţa(8%), Zetea(17%)
7. ROSCI0091 Herculian Mereşti (<1%), Miercurea Ciuc(<1%),
Sâncrăieni (<1%), Sânsimion (<1%),
Sântimbru (<1%), Tuşnad (<1%),
8. ROSCI0113 Mlaştina după Luncă Suseni(<1%),Voşlăbeni(3%),
9. ROSCI0189 Pârâul Barlangos Suseni(<1%)
10. ROSCI0227 Sighişoara – Târnava
Mare
Cristuru Secuiesc(<1%), Darjiu
11. ROSCI0241 Tinovul Apa Lină –
Honcsok
Plăieşii de Jos(18%)
12. ROSCI0243 Tinovul de la Dealul
Albinelor
Joseni(<1%)
13. ROSCI0244 Tinovul de la Fântâna
Brazilor
Corund(<1%)
14. ROSCI0279 Borzont Joseni (1%)
15. ROSCI0297 Dealurile Tărnavei Mici-
Bicheș
Atid (26%), Praid (6%)
16. ROSCI0246 Tinovul Luci Miercurea Ciuc(<1%),, Sâncrăieni(3%)
17. ROSCI0248 Tinovul Mohoş – Lacul Sf.
Ana
Cozmeni(6%)
18. ROSCI0252 Topliţa – Scaunul Rotund
Borsec
Borsec(19%), Sărmaş(20%), Topliţa(7%)
19. ROSCI0323 Munții Ciucului Ciceu(3%), Ciucsângiorgiu (31%), Cârța(3%),
Dănești(<1%), Frumoasa(81%),
196
Leliceni(63%), Lunca de Jos(80%), Lunca de
Sus(88%), Miercurea Ciuc(13%),
Mihăileni(83%), Mădăraș(<1%), Păuleni-
Ciuc(83%), Racu(7%), Sâncrăieni (<1%),
Sândominic(7%),Tomești(22%)
20. ROSCI0327 Nemira- Lapoș Ciucsângiorgiu (6%), Plăieşii de Jos(11%)
21. ROSCI0357 Porumbeni Cristuru Secuiesc(14%), Dârjiu(11%),
Feliceni(4%), Mugeni(21%),
Porumbeni(47%), Șimonești(14%)
22. ROSCI0383 Râul Târnava Mare între
Odorheiu Secuiesc și Vânători
Cristuru Secuiesc(3%), Feliceni(<1%),
Mugeni(<1%), Odorheiu Secuiesc(<1%),
Porumbeni(<1%), Secuieni(3%)
23. ROSCI0439 Valea Chiuruților Gheorgheni55% Lăzarea 45%
Administratori/custozi desemnaţi:
Nr. Sit Natura 2000/Arii naturale
protejate de interes naţional Cod Custode/Administrator
1 Piatra Şoimilor RONPA0501 Organizaţia Geoecologică Accent
2 Poiana Narciselor de la Vlăhiţa RONPA0485 AVPS Târnava Mare
3 Vulcanii Noroioşi de la Filiaş RONPA0479 AVPS Târnava Mare
4. Pietrele Roşii RONPA0487 RNP Romsilva
5. Dumbrava Harghitei RONPA0494 A.P.M. Harghita
6 T inovul Mohos-Sf Ana ROSCI0248 SC ECOS CLUB SRL Cozmeni
7 Lacul Rat RONPA0477 Asociaţia Coridorul Verde
8 Dealul Melcului RONPA0478 Asociaţia Microregională Sóvidék
9 Muntele de Sare Praid RONPA0475 Asociaţia Microregională Sóvidék
10 Tinovul de la Fântâna Brazilor ROSCI0244 Asociaţia Microregională Sóvidék
11 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc
şi Vânători
ROSCI0383 AVPS Târnava Mare
197
12 Porumbeni ROSCI0357 Asociaţia Coridorul Verde
13 Cheile Bicazului Hăşmaş ROSCI0027 Administraţia Parcului National Cheile
Bicazului Hăşmaş
14 Cheile Vărghişului ROSCI0036 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia
Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii
"Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark
Perşani
15 Harghita Mădăraş ROSCI0090 Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea
16 Topliţa-Scaunul Rotund Borsec ROSCI0252 Romaqua Group Borsec
17 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007 Organizaţia Geoecologică Accent
18 Munţii Călimani ROSPA0133 RNP Romsilva
19 Cheile Bicazului Hăşmaş ROSPA0018 Administraţia Parcului National Cheile
Bicazului Hăşmaş
20 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului ROSPA0028 Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului
în parteneriat cu Asociaţia
Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-
Sovata şi Asociaţia "Grupul Milvus"
21 Depresiunea şi Munţii Ciucului ROSPA0034 Asociaţia Microregională Pogány Havas
22 Munţii Ciucului ROSCI0323 Asociaţia Microregională Pogány Havas
23 Dealurile Homoroadelor ROSPA0027 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia
Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii
"Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark
Perşani Rezervaţia de importanţă locală Băile Jigodin – Dealul Cetăţii, cu o suprafaţă de 253 ha,
de tip mixt, a fost declarată ca rezervaţie de interes judeţean prin HCJ nr. 162/2005.
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
3.10 Managementul Deșeurilor
3.10.1 Cadrul legislativ
3.10.2 Tipuri de deșeuri
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
3.10. 4 Depozitarea deșeurilor
3.10.5 Generarea deșeurilor
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
198
3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale
3.10.8 Eliminarea deșeurilor
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și
industriale
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este în curs de elaborare.
POS Mediu - Axa prioritară 2, Sector managementul deşeurilor / reabilitarea
terenurilor poluate istoric. Investiţiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme
integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea
depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare,
transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de
reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene
în domeniu. Alte investiţii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a
terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverşi poluanţi şi care afectează negativ
mediul şi sănătatea umană.
În iunie 2010 s-a semnat contractul privind proiectarea Sistemului integrat de
management al deşeurilor din judeţul Harghita în cadrul Axei prioritare 2 a POS
Mediu 2007-2013.
Proiectul completează şi modifică prevederile Planul Judeţean de Gestionare
a Deşeurilor – Judeţul Harghita 2008-2013. In Programul de măsuri propus în
actualul PATJ sunt preluate propunerile din acest acest ultim document, respectiv
localizarea centrului integrat al deşeurilor cu depozit ecologic în comuna Remetea,
care va deservi întregul judeţ. De asemenea au fost propuse staţii de transfer la
Miercurea Ciuc şi Corund, realizate parţial.
Conform ultimelor modificări survenite în propunerile de management al
deşeurilor la nivel judeţean (an 2016), la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale se
prevăd următoarele:
Comuna Remetea:
199
- centru judeţean de management al deşeurilor, care să servească întreg
judeţul - finanţare prin POS Mediu, Axa prioritară 2 .
Municipiul Miercurea Ciuc:
- staţie de transfer – parţial realizat
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme – realizat.
Comuna Corund:
- staţie de transfer – nerealizat.
- centru de colectare selectivă – nerealizat.
Municipiul Gheorgheni:
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme – realizat.
Municipiul Topliţa:
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme realizat
Oraşul Bălan:
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme – realizat.
Oraşul Borsec
- închidere depozite neconforme – realizat.
Oraş Cristuru Secuiesc
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme – realizat.
Oraşul Băile Tuşnad:
- închidere depozite neconforme – realizat.
Oraşul Vlăhiţa
- centru de colectare selectivă– parţial realizat
- închidere depozite neconforme – realizat.
3.11 Rețeaua de transport și comunicație
3.11.1 Rețeaua de transport
3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita
3.11.3 Rețeaua rutieră
3.11.4 Rețeaua feroviară
3.13.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport
200
Conform documentului elaborat de MDLPL Conceptul strategic de dezvoltare teritorială
România 2030 liniile directoare ale politicii naţionale, în contextul integrării europene
sunt:
1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială, prin:
Desăvârşirea racordării României la coridoarele de transport
Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu anticiparea ariilor cu funcţiuni metropolitane
Constituirea unuor sisteme policentrice echilibrate
Structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea reţelei policentrice echilibrate la nivel teritorial.
2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi prin:
Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară naţională şi regională ca armătură a dezvoltării echilibrate
Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive
Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în 2030 a unei ponderi de cca 70% populaţie urbană, în sistem areal (aglomeraţii urbane mari şi mijlocii), vectorial (de-a lungul principalelor drumuri naţionale şi europene) şi punctual (noi centre urbane în zone profund rurale)
3. Afirmarea solidarităţii urban- rural adecvată diferitelor categorii de teritorii, prin:
Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă pentru toate cele patru categorii de teritorii rurale: arii incluse în interiorul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor, arii rurale incluse în zone urbanizate, arii rurale interstiţiale situate între culoarele urbanizate, arii rurale izolate
Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi formele de asociere a comunelor
4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături intraregionale bazată pe:
Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor
Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean, naţional şi regional
Echilibrarea şanselor regiunilor de atragere a activităţilor competitive
201
Întărirea cooperării transregionale în zona Carpaţilor
5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin:
Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.
Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.
Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.
Dezvoltarea reţelei de localităţi este o sarcină continuă a administraţiilor publice locale,
care se bazează pe două componente complementare:
O dezvoltare echilibrată a localităţilor şi o distribuţie a populaţiei în teritoriul judeţean, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor judeţului, respectiv asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, confort al locuirii şi accesibilitate a serviciilor. Orice dezechilibrare între grupuri de localităţi determină: o accentuare a disparităţilor teritoriale, creşterea forţei de polarizare dominatoare a localităţilor mari din judeţ, o posibilă depopulare a zonelor sărace/ periferice, şi o sarcină în plus pentru zonele polarizate de a susţine dezvoltarea teritoriului.
Complexitatea reţelei ca rezultat al ierarhizării localităţilor, diferenţierea gradului de echipare şi dotare conform rolului teritorial al fiecărei localităţi. Gradul de echipare şi dotare al localităţilor s-a diferenţiat în timp şi spaţiu, făcând ca aşezările să aibe mărimi şi importanţe variate.
Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei localităţilor şi existenţa unor funcţiuni obligatorii: industriale, turistice, de transport, de educaţie, administrative şi decizionale (ESPON).
Dezvoltare echilibrată a localităţilor se înfăptuieşte prin politici de creare a unor condiţii
de viaţă echivalente în toate aşezările judeţului, adică prin realizarea comfortului al
locuirii, dotării cu servicii de bază şi accesibilităţii locurilor de muncă pentru toţi
locuitorii.
Politicile de diferenţiere se întemeiază pe diversificarea locuirii, dotării şi crearea de
activităţi economice complexe în centrele importante, care, aplicate pe termen lung, pot
duce la o optimizarea a dezvoltării economice şi sociale a teritoriului.
202
Principalele elemente ale reţelei judeţene sunt polii şi axele de dezvoltare pe care au
loc relaţiile din teritoriu, fiind determinante volumul şi intensitatea cu care acestea se
manifestă.
Echilibrarea reţelei de localităţi implică dezvoltare unitară (policentrică) a localităţilor,
concomitent cu crearea condiţiilor de cooperare/dependenţă între toate aşezările din
judeţ. Acest proces are loc prin externalizarea unor funcţii, de către centrele mai
importante, în localităţi aflate în aria acestora de influenţă
Principalele centre de dezvoltare au fost determinate prin analiza din faza I a
proiectului, acestea fiind: Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa şi
Cristuru Secuiesc
Polii de dezvoltare sunt constituiţi din localităţile urbane în releţie cu localităţi rurale
mari şi dinamice din zona lor de influenţă. Rolul teritorial al localităţilor rurale fiind de
obicei redus, constituirea relaţiilor policentrice necesitând colaborarea comunelor într-
un parteneriat de urban –rural sau rural – rural.
Structura ierarhică propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea
351/2001 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a IV –
a – Reţeaua de localităţi. Conform acestui document de amenajarea teritoriului
localităţile din judeţul Harghita se înscriu în rangurile de la II la V.
Acestea sunt după cum urmează:
Rang II municipiile: Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Topliţa;
Rang III oraşele: Bălan, Băile Tuşnad şi Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa;
Rang IV sunt cuprinse toate satele reşedinţe de comună;
Rang V se înscriu satele componente ale comunelor şi satele aparţinând municipiilor şi oraşelor.
Propunerile PATN Secţiunea I Reţele de transport Legea 363/ 2006 cu privire la
magistralele de transport rutier, feroviar, aerian crează oportunitatea structurării şi
racordării teritoriul judeţului la spaţiul extern, antrenând dezvoltarea localităţilor din
aria de influenţă a acestora, prin accesibilitatea sporită.
Traseele reţelei de transport se constituie în axe de dezvoltare diferenţiate pentru
reţeaua de localităţi asigurând conexiunea între polii de dezvoltare propuşi.
203
În acest sens se propune dezvoltarea unor axe ierarhizate de conexiune a localităţilor
având ca structură reţelele de transport :
Axe principale de dezvoltare:
- axă de dezvoltare de importanţă internaţională/ naţională/regională : E 578 - Sărăţel-
Reghin-Topliţa-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiş;
- axe de dezvoltare de importanţă regională/ judeţeană : pe traseul DN 13 A- Miercurea
Ciuc Vlăhiţa, Odorheiu Secuiesc, Corund, Praid (spre Tg. Mureş) şi DN 13 B- Praid,
Gheorgheni (spre Piatra Neamţ) .
Axe de dezvoltare locală:
- axe de dezvoltare locală de importanţă judeţeană – ce asigură legătura între localităţile
din judeţ şi judeţele vecine: DN 11B, DN 12A Miercurea Ciuc spre J.Bacău), DN 12C
(Gheorgheni spre J. Neamţ), DN 13B Gheorgheni spre J. Mureş), DN 13C (Odorheiu
Secuiesc, Cristuru Secuiesc spre Sighişoara), DJ 131 (Odorheiu Secuiesc spre J. Covasna),
DN 15 (Topliţa spre J. Neamţ);
- axe de de dezvoltare locală cu rol de legătură - 40 trasee de drumuri judeţene. Dintre
acestea cele mai importante sunt cele care leagă localităţile din zonele montane cu
potenţial turistic cum sunt Munţii Giugeului şi Munţii Ciucului sau Munţii Gurghiului şi
Munţii Harghitei.
Direcţii de acţiune:
Crearea relaţiilor de cooperare/dependenţă între aşezările cu şanse de dezvoltare policentrică, prin externalizarea unor funcţii ale centrelor mai importante către localităţi din aria acestora de influenţă
Constituirea sistemului urban Miercurea Ciuc – Odorheiu Sercuiesc, bazat pe şansele egale de dezvoltare ale ambelor localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;
Constituirea unei reţele de poli şi axe de dezvoltare, bazate pe accentuarea ierarhiei polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a potenţa alte eşaloane de localităţi şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;
204
Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi accentuării relaţiilor dintre localităţi;
Delimitarea zonelor de influenţă a localităţilor urbane realizată în etapele anterioare de
analiză, a condus la următoarele zone cu grupări de localităţi: Miercurea Ciuc, Odorheiul
Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa, Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Borsec, Băile Tuşnad.
3.14 Alimentarea cu energie electrică
În ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire a echipamentelor primare şi
secundare din staţiile electrice şi posturile electrice de transformare, în paralel
dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere şi telecomunicaţii
specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică. Se modernizează, în paralel, şi
sistemele de gestiune a energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată
respectivelor sisteme de transport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie.
Aceste activităţi trebuie realizate continuu la cele 15 staţii electrice de transformare din
judeţ (cu prioritate la ST Gheorgheni), creând astfel posibilitatea tehnică a adaptării
infrastructurii de alimentare cu energie electrică existentă la noile tipuri de
consumatori, la noile amplasamente şi, de asemenea, la repartiţia dispersată în teritoriu
a consumatorilor.
Trecerea la tensiunea de lucru de 400 kV a liniei electrice aeriene CTE Fântânele –
Gheorgheni – CHE Stejaru (Bicaz) va permite mǎrirea capacitǎţii de transport, în
avantajul utilizatorilor finali din judeţul Harghita.
Continuarea acţiunii de înlocuire a reţelelor şi echipamentelor care funcţionează la
tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele funcţionând la tensiunea de 20 kV va permite o
flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiţie de medie tensiune, precum şi utilizarea
unor materiale moderne, fiabile şi performante, contribuind astfel la reducerea
pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la o exploatare mai economică.
De asemenea, mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400
kVA) de 20/0,4 kV, dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici va conduce la
reducerea volumului de reţele de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a
reţelelor şi eliminarea amplasării aeriene, precum şi montarea unor cabluri cu secţiune
corespunzătoare noilor consumuri, asigurându-se astfel inclusiv condiţiile de stabilitate
la scurtcircuit.
205
Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de
munte, constituie o operaţiune în curs de desfăşurare, fiind importantă la consumatorii
importanţi sau la cei grupaţi studierea posibilităţii de implementare a surselor
alternative cu utilizare localǎ (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice,
amplasarea de microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde
aceasta este posibil).
Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A.- Sucursala Harghita are ca perpuneri de
dezvoltare a rţelelor electrice în următorii 10 ani următoarele:
- electrificare satelor Liban- Sicasău prin construcţia de LEA 20kV între Chileni- suseni şi Subcetate (com. Zetea);
- electrificare staţiunea Harghita –Mădăraş;
- electrificare sat Borzonţ (ieşirea spre Pasul Bucin);
- electrificare Pasul Bucin prin construcţia LEA 20kV între Joseni- Borzonţ şi Praid.
3.15 Rețele de telecomunicații 3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Având în vedere resursele de biomasǎ de origine forestierǎ ale judeţului Harghita, este
necesarǎ studierea posibilitǎţilor de utilizare a acesteia, cu accentul pe deşeurile
rezultate de la tǎierea şi fasonarea primarǎ a materialului lemnos.
Cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului prezintă o serie de
avantaje faţă de arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind :
Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore.
Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei.
Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp
206
pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie în situaţia opririi alimentării cu energie electrică
Existenţa la unele modele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire
Randament până la circa 85%.
Cazanele care funcţioneazǎ cu utilizarea peleţilor de lemn se fabricǎ pentru puterea
termicǎ de 10...60 kW şi folosesc drept combustibil peleţi (pelete) din rumeguş de brad,
fag, stejar sinterizat (compactat fǎrǎ substanţe de adaos), cu diametrul 6...8 mm).
În judeţul Harghita existǎ, de asemenea, posibilitatea montǎrii de microhidrocentralele
(cu puterea instalată mai mică de 100 kW) şi minihidrocentralele (cu puterea instalată
de ordinul kilowattilor) care se instalează în general pe firul apei funcţionând fără
acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept dezavantaj o producţie fluctuantă de
energie de-a lungul anului.
MICROHIDROCENTRALE EXISTENTE SUNT:
amenajare hidroenergetică pe pârâul Vârghiş şl afluenţii săi
amenajare hidroenergetică pe pârâul Uz
construire microhidrocentrale de mică putere pe pârâul Mădăraş
CELE PLANIFICATE A FI REALIZATE SUNT:
amenajare microhidrocentrală Mesteacănul
amenajare hidroenergetica pe raul Tarnava Mica
amenajare hidroenergetică pe râul Casin
amenajare hidroenergetică pe râul Ciobănaşul
amenajare hidroenergetică pe râul Olt
construcţie 3 buc microhidrocentrale pe râul Putna
construcţie de microhidrocentrale (9 buc) pe râul Bistricioara Astfel de lucrări necesită o serie de investiţii care pot fi însă asociate cu lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic, piscicol, peisagistic. Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV) , soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale, în special în zonele montane, izolate, alimentarea cu energie
207
electricǎ (chiar limitatǎ) contribuind esenţial la ridicarea nivelului de locuire şi informare a locuitorilor din aceste zone. Parcurile fotovoltaice existente sunt: - Cele propuse a fi realizate sunt: -Parcuri fotovoltaice Lazarea, Cristuru Secuiesc, Plaieşii de Jos, Ciucsângeorgiu, Ciceu, Căpâlnita.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în
concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale
acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale
zonei. Trebuie, de asemenea, ţinut seama de faptul că, pentru funcţionarea la vârful
de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu
surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru
evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi a accidentelor.
4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de
vedere al protecției mediului
4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean Harghita
4.5 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean Harghita
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu aer.
- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea
unor tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe
atmosferice;
- Reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a
traficului rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive
antipoluante și a benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor
silvice, crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de
construcții existente în mediul urban;
208
- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în
suspensie și creșterea calității aerului;
- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din
surse mobile;
- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb”
şi/sau montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Judeţean.
Elementele utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului
(prevăzute în măsurile PATJ), dar şi de restricții de circulație şi crearea culoarelor
pentru bicicliști;
- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport
contribuie nu doar la reducerea poluării fonice, ci şi la reducerea poluării
atmosferice şi la absorbția şi retenția gazelor cu efect de sera;
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu apă
- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul
Harghita, prin încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori
din apele uzate evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali
și/sau în rețelele de canalizare a localităților;
- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcționare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de
epurare din localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni,
Topliţa, Cristuru Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale
agenților economici: SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ
Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu
Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de
ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Topliţa, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru
Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau
modernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie
echipate cu stații de epurare)
- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a
reziduurilor lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată,
execuția de rețele de canalizare, stații de epurare în zona rurală, gestionarea
ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor
subterane;
209
- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor
hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, dar și a celor cu folosințe
complexe, care includ și atenuarea viiturilor.
- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;
- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundațiilor: controlul
utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de
reducere a riscului la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor
hidrografice care se suprapun județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine
care pot afecta teritoriul județului etc.;
- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile,
adaptarea dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;
- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin
lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu sol
- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de
Acțiune pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile
preconizate în scopul reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și
pesticidelor în agricultură și datorită depozitării deșeurilor.
Dintre acestea se menționează următoarele:
- instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor privind
reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate
efectele pe mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a
îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;
- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;
- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;
- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale
și asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât
din mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor
ocupate de acestea dar și a depozitelor ad-hoc;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deșeurilor municipale);
210
- stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu
amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția
antierozională și stabilizarea versanților;
- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;
- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;
- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea
geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor
afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari
de apă de ploaie, pot provoca alunecări de teren;
- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;
- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;
- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate
selectiv provenite de la populație și agenți economici;
- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;
- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al
solurilor în raport cu zonarea potențialului agricol;
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu patrimoniu
- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim
special de protecție;
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor
și a speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;
- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone
istorice și ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea
de reglementări specifice în documentațiile PUG;
- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în
lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru
desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu
valoare de patrimoniu;
211
- cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al
localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu
de interes local;
- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau
arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru
conservare și valorificare în context local;
- previzionarea modului de intervenție, conservare și mai ales valorificare a
obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării și
dezvoltării fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu
din listele de patrimoniu;
- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul
urban și rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a
zonelor și de mărimea concentrărilor de populație;
- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și
ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a
acestora în corelarea cu itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și
a personalului de administrare a rețelelor cultural din județ;
- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul
rețelelor culturale este o activitate care trebuie să însoțească proiectele de
restaurare, conservare și valorificare a patrimoniului construi;
- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere,
modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;
- promovarea dezvoltării și protecției peisajelor rurale valoroase, pornind de la
tipologia morfologică, în relație cu protecția și cu valorificarea patrimoniului
construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu
deficiențe majore sau într-o stare avansată de degradare;
- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin
introducerea acestora în circuitul economic;
- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu
deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acțiuni în direcția de
dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;
- lucrările necesare reabilitării și conservării monumentelor propuse în această
categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția
față de factorii distructivi, naturali și antropici;
212
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu antropic
- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele
intercomunale (măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării
acestor trasee;
- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același
rang cu relații de complementaritate;
- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens
și pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;
- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi
rutiere;
- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;
- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ
printr-o rețea de distribuție modernă și fiabilă;
- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui
număr cât mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;
- organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea
piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica
agricolă comunitară;
- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să atenționeze
asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;
- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante
suprafețe de pășuni și fânețe;
- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;
- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului
geografic și social.
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului biodiversitate
Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări
referitoare la „conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea
elementelor naturale în perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din
punct de vedere structural (componente naturale) şi funcțional (fără intervenție
umana). Este valabil şi pentru conceptul de „conservare a diversității biologice”. Nu se
213
conservă diversitatea actuală, ci se asigură dinamica naturală a acestui parametru prin
eliminarea/diminuarea activităților antropice cu impact;
• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare
durabilă a bunurilor din patrimoniul natural”.
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (5 ani), mediu şi lung (10 ani) şi de perspectivă (15 ani).
Teritoriul de referinţă al documentaţiei este Judeţul Harghita.
Judeţul face parte din Regiunea Centru, împreună cu judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Mureş şi Sibiu; aflându-se la marginea de est a Ardealului. Judeţele vecine sunt: judeţul Suceava la Nord; Neamţ şi Bacău la Est; Covasna şi Braşov la Sud; Mureş la Vest.
Pentru analiza teritoriului şi strategia de dezvoltare spaţială a Judeţul Harghita se va
avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru, cu
programele operationale sectoriale şi cu documentele europene care privesc
România ca ţară membra UE.
Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean aprobat devin obligatorii
pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior şi a celor
de urbanism.
Lucrarea constă într-un ansamblu de piese scrise şi desenate întocmite conform
„Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I.,
Cap. IX secţiunea 2 şi se va elabora în concordanţă cu prevederile legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritorilui şi urbanismul”. Redactarea pieselor desenate este
realizată în sistem Sistem Informaţional Geografic (GIS ARC View) coordonate Stereo
70.
7.Bilanțul utilizării terenului
7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale
7.1.2 Zonele industriale
7.1.3 Zone forestiere
7.1.4 Zone Agricole
214
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
7.1.6 Reabilitarea urbană
7.2 Efecte și măsuri
7.2.6 Efecte potențiale ale calității aerului
7.2.7 Efecte potențiale asupra calității apei
7.2.8 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali
7.2.9 Impactul managementului de deșeuri
7.2.10 Efecte asupra patrimoniului natural
8.Rezumat netehnic
Prezentul Raport de Mediu vizează:
• stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării
Planului de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;
• analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;
• identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;
• identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de
mediu stabilite prin PATJ;
• propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;
• asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate și publicul
interesat, inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;
• informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ și posibilele impacturi
ale acestuia;
• notifică autoritățile implicate și publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ
și motivele adoptării acestuia.
Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
• creșterea competitivității teritoriului administrativ județean în cadrul economiei
naționale;
• echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului
populației, a stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile
economice locale;
• valorificarea superioară a potențialului natural, în special al celui majoritar
prezent pe teritoriului județului;
• ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare
a fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale
terenurilor;
215
• ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-
socială a teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de
particularitățile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populație și
activități economice în principal în jurul municipiilor și orașelor precum și
depopulări în zone agricole sau periferice;
• protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin
promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din
circuitul economic în favoarea zonelor construite ale localităților;
• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea rețelei
generale de localități, într-o concepție unitară, îmbinându-se necesitățile de
perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiții de viață cât mai
bune în cadrul localităților.
PATJ asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie
adoptate pentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă a întregului județ. Lipsa acestui
document ar putea avea ca efect:
• Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele şi localitățile
județului;
• O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza
unor decizii luate la nivele locale;
• Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.
• Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea şi promovarea
PATJ Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publica asupra
opțiunilor privind dezvoltarea județului.
Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ
Harghita. Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:
• PATJ Harghita are caracter director şi reprezintă expresia spațiala a programului de
dezvoltare socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu
scutește autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea
cu normele şi bunele practici de protecție a mediului.
216
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului
auto şi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor
poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a
poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita,
dar şi în celelalte zone urbane ale județului).
Aer
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în
apele de suprafața din industrie.
În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor
de colectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de
poluanți în apele freatice.
Sol
Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de
îmbunătăţire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri,
realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea
cantităților de chimicale utilizate în agricultura şi reducerea presiunii exercitate de
activitățile industriale.
Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe
construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierde
oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea
suprafețelor construite în actualele extravilane.
Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca
urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.
Modificări
climatice
Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi
menținerea activității industriale fără implementarea de masuri privind
reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se
mențină la nivelul actual sau să crească.
În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea
suprafețelor împădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată
de biomasă, se va menţine capacitatea actuală redusă de absorbţie şi
retenţie a GES.
217
Biodiversitate,
patrimoniu
cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea
activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea
acestora afectând diversitatea biologica şi funcționalitatea acestor
sisteme.
În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale,
braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să
contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar
dispariția unor specii de flora şi fauna.
Sănătatea
populaţiei
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de
sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere
a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra
sănătăţii umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul
poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața) ce vor continua să
afecteze populația rezidentă.
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe
asupra producerii şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale
precum alunecările de teren sau inundațiile.
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua
tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
Conservarea/utilizarea
eficienta a resurselor
naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent
din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi
conservarea energiei şi utilizarea resurselor regenerabile va face ca
presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program
de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de
foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor
forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților
va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de
suprafața.
218
Peisajul şi moștenirea
culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua
degradare a peisajului urban şi a zonelor de interes cultural,
peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole,
defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării. Exista riscul
menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii
non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de
reconstrucţie ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor
afectate.
Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea
obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va
împiedica dezvoltarea potențialului
de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de
degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor
din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce
includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului
contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi în zonele de
protecție ale monumentelor).
Mediul economic
și social
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de
reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa
unui cadru organizat de analiza, planificare şi decizie ar putea face ca
aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra
componentelor de mediu valoroase.
Nu vor exista oportunităţi de promovare a mijloacelor de transport
ecologic (culoare pentru bicicliști).
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite
valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita.
Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul
depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.
219
Creșterea
gradului de
conștientizare
asupra
problemelor de
mediu
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în
continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor
legate de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune
asupra mediului înconjurător.
Dacă transpunem cele enunţate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea
situaţie:
Indicator
mediu
Obiectivele identificate în urma nerealizării
planului
Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura
rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului
auto şi a activităților industriale se pot
înregistra tendințe de creștere a emisiilor
poluanților caracteristici gazelor de
eșapament, a particulelor în suspensie şi a
poluanților generați de activitățile
economice (în principal în Municipiile
Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc,
Gheorgheni şi Topliţa, dar şi în celelalte zone
urbane ale județului).
0
Se va menţine starea
actuală a mediului cu
depăşiri ale
parametrilor
monitorizaţi în
aglomeraţiile urbane
Aer
Se va menține tendința de creștere a
debitelor masice de poluanți evacuați în
apele de suprafața din industrie.
În lipsa corelării proiectelor de alimentare
cu apa cu cele de realizare a sistemelor de
colectare şi epurare a apelor uzate exista
riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în
apele freatice.
0
Se va menţine
cantitatea de poluanţi în
aer
220
Sol
Sub aspectul poluării solului există
premisele continuării tendințelor de
îmbunătăţire a situației prin:
închiderea depozitelor neconforme de
deșeuri, realizarea de sisteme de
canalizare în special în mediul rural,
reducerea cantităților de chimicale
utilizate în agricultura şi reducerea
presiunii exercitate de activitățile
industriale.
Îngrijorătoare este tendința de
transformare a terenurilor agricole în
suprafețe construite. Apreciem ca în
lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase
se pierde oportunitatea utilizării
eficiente a terenurilor intravilane cu
extinderea suprafețelor construite în
actualele extravilane.
Exista premisele menținerii sau
creșterii suprafețelor de teren
degradate ca urmare a abandonului
agricol, fenomenelor de eroziune şi a
alunecărilor de teren.
+1
Legislaţia comunitară şi
naţională impune
programe naţionale
regionale şi locale în
vederea reducerii
presiunilor asupra solului
şi chiar prin
neimplementarea
planului prin perioada de
înjumătăţire a
materialelor
contaminante se va
ajunge la o îmbunătăţire
a calităţii solului
Modificări
climatice
Lipsa unor soluții alternative de asigurare
a încălzirii locuitelor, precum şi
menținerea activității industriale fără
implementarea de masuri privind
reducerea poluării vor face ca emisiile de
gaze cu efect de sera să se mențină la
nivelul actual sau să crească.
-1
Prin neluarea unor măsuri
suplimentare de reducere
a RES va creşte cantitatea
de gaze cu efect de seră
mai ales în zonele cu
inversiune termică şi
microclimă
221
În lipsa aplicării unei viziuni unitare la
nivelul județului pentru mărirea
suprafețelor împădurite şi realizarea de
spatii verzi cu producție ridicată de
biomasă, se va menţine capacitatea
actuală redusă de absorbţie şi retenţie a
GES.
Biodiversitate,
patrimoniu
cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu
va permite extinderea activităților
antropice în zonele naturale valoroase
sau în vecinătatea acestora afectând
diversitatea biologica şi funcționalitatea
acestor sisteme.
În condițiile neimplementării măsurilor
propuse, defrișările ilegale, braconajul,
pășunatul intensiv, turismul neorganizat
vor continua să contribuie la degradarea
ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi
chiar dispariția unor specii de flora şi
fauna.
-1
Se vor reduce arealele
naturale protejate iar cele
care vor rămâne neatinse
de influenţa antropică vor
suferi modificări în urma
lipsei unei administrări
corespunzătoare
Sănătatea
populaţiei
Menținerea eforturilor actuale de dotare
edilitară a localităților, de sistare a
activităților neconforme de gestiune a
deșeurilor şi de reducere a poluării din
industrie va permite o reducere lentă a
riscurilor asupra sănătăţii umane. Se vor
menține însa perimetrele critice sub
aspectul poluării aerului sau a apei
(subterane şi de suprafața) ce vor continua
să afecteze populația rezidentă.
0
Prin
neimplementarea
planului
dezvoltarea
economică va fi
lentă modificările
de mediu nu vor
fi de anvergură
iar în aceste
condiţii nivelul de
sănătate a
populaţiei va
rămâne constant
222
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a
împăduririlor cu efecte directe asupra
producerii şi nivelului de manifestare a
unor riscuri naturale precum alunecările de
teren sau inundațiile.
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de
risc natural va continua tendința de
extindere a suprafețelor locuite în
interiorul acestora.
-1
În lipsa unei bune
cunoașteri a
zonelor de risc
natural va
continua tendința
de extindere a
suprafețelor
locuite în
interiorul
acestora iar riscul
apariţiei
catastrofelor
naturale va
creşte
Sănătatea
populaţiei
Menținerea eforturilor actuale de
dotare edilitară a localităților, de
sistare a activităților neconforme de
gestiune a deșeurilor şi de reducere a
poluării din industrie va permite o
reducere lentă a riscurilor asupra
sănătăţii umane. Se vor menține însa
perimetrele critice sub aspectul
poluării aerului sau a apei (subterane şi
de suprafața) ce vor continua să
afecteze populația rezidentă.
0
Prin neimplementarea
planului dezvoltarea
economică va fi lentă
modificările de mediu
nu vor fi de anvergură
iar în aceste condiţii
nivelul de sănătate a
populaţiei va rămâne
constant
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a
împăduririlor cu efecte directe asupra
producerii şi nivelului de manifestare a
unor riscuri naturale precum
alunecările de teren sau inundațiile.
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor
de risc natural va continua tendința de
extindere a suprafețelor locuite în
-1
În lipsa unei bune
cunoașteri a zonelor de
risc natural va continua
tendința de extindere a
suprafețelor locuite în
interiorul acestora iar
riscul apariţiei
catastrofelor naturale va
223
interiorul acestora. creşte
Conservarea/utilizarea
eficienta a resurselor
naturale
Asigurarea surselor energetice va
continua să se facă preponderent din
resurse neregenerabile. Lipsa
politicilor privind economisirea şi
conservarea energiei şi utilizarea
resurselor regenerabile va face ca
presiunea asupra resurselor naturale
să crească. Lipsa unui program de
împăduriri în scopuri energetice va
face ca cerința pentru lemn de foc să
genereze un impact negativ
semnificativ asupra ecosistemelor
forestiere valoroase. Gradul scăzut de
dotare edilitara a localităților va duce
la menținerea unor zone de risc a
apelor freatice şi de suprafața.
0
• Utilizarea sursele
regenerabile vor
creşte dar nu în
ritmul în care ar
creşte prin
implementarea
planului
• Lipsa unui
program de
împăduriri în
scopuri
energetice va
face ca cerința
pentru lemn de
foc să genereze
un impact negativ
semnificativ
asupra
ecosistemelor
forestiere
valoroase.
• Gradul scăzut de
dotare edilitară a
localităților va
duce la
menținerea unor
224
zone de risc a
apelor freatice şi
de suprafața.
Peisajul şi
moștenirea
culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare
va contribui la continua degradare a
peisajului urban şi a zonelor de interes
cultural, peisagistic sau de agrement, la
abandonarea terenurilor agricole,
defrișări necontrolate şi extinderea
urbanizării. Exista riscul menținerii unui
efort scăzut de împădurire. Vor fi
preferate specii non-native datorita
randamentului de creștere. Lucrările de
reconstrucţie ecologica se vor limita la
înierbarea suprafețelor afectate.
Lipsa unei viziuni integrate privind
identificarea şi ierarhizarea obiectivelor
de patrimoniu cultural ce necesita
reabilitare va împiedica dezvoltarea
potențialului
de valorificare turistica a acestora. Se vor
menține tendințele de degradare a
monumentelor istorice cauzate de lipsa
reglementarilor din documentații de
urbanism pentru majoritatea localităților
ce includ monumente istorice clasate (prin
nerespectarea regimului contracțiilor şi al
0
Nu are un impact
semnificat asupra
calităţii mediului.
Rezultatele
neimplementării vor fi
în general indirecte
asupra parametrilor de
mediu
225
utilizării terenului pe amplasamentul şi în
zonele de protecție ale monumentelor).
Peisajul şi
moștenirea culturală
Lipsa unei viziuni strategice de
dezvoltare va contribui la continua
degradare a peisajului urban şi a
zonelor de interes cultural,
peisagistic sau de agrement, la
abandonarea terenurilor agricole,
defrișări necontrolate şi extinderea
urbanizării. Exista riscul menținerii
unui efort scăzut de împădurire. Vor
fi preferate specii non-native
datorita randamentului de creștere.
Lucrările de reconstrucţie ecologica
se vor limita la înierbarea
suprafețelor afectate.
Lipsa unei viziuni integrate privind
identificarea şi ierarhizarea
obiectivelor de patrimoniu cultural
ce necesita reabilitare va împiedica
dezvoltarea potențialului
de valorificare turistica a acestora.
0
Nu are un impact
semnificat asupra
calităţii mediului.
Rezultatele
neimplementării vor fi
în general indirecte
asupra parametrilor de
mediu
226
Se vor menține tendințele de
degradare a monumentelor istorice
cauzate de lipsa reglementarilor din
documentații de urbanism pentru
majoritatea localităților ce includ
monumente istorice clasate (prin
nerespectarea regimului
contracțiilor şi al utilizării terenului
pe amplasamentul şi în zonele de
protecție ale monumentelor).
Mediul
economic și
social
În anii următori se vor realiza mai multe
proiecte de reabilitare/extindere/realizare
a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa
unui cadru organizat de analiza, planificare
şi decizie ar putea face ca aceste proiecte să
genereze un impact semnificativ asupra
componentelor de mediu valoroase.
Nu vor exista oportunităţi de promovare a
mijloacelor de transport ecologic (culoare
pentru bicicliști).
+1
Investiţiile se vor opera
şi fără implementarea
planului ce va duce la
creşterea nivelului dar
neimplementarea unor
măsuri de remediere a
mediului parametrii de
mediu vor rămâne
constanţi
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în
infrastructura de turism nu va permite
valorificarea durabila a potențialului
turistic din județul Harghita. Investițiile se
vor concentra în punctele de mare atracție,
existând riscul depășirii capacitații de
suport a componentelor ecologice din zona.
-1
Creşterea presiunii pe
zonele deja
suprasolicitate de
turişti.
227
Creșterea
gradului de
conștientizare
asupra
problemelor de
mediu
Lipsa programelor de informare şi
sensibilizare a populației va face în
continuare ca aceasta să fie în egală măsură
expusă direct riscurilor legate de poluare,
dar şi să reprezinte un factor important de
presiune asupra mediului înconjurător.
-1 Creşterea presiunii
asupra mediului
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita
Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediului din
teritoriul analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de
monitorizate desfășurate de autoritatea locală de mediu dar și de alte entități cu sarcini
în domeniul gestionării resurselor natural.
De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat
precum și zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protecție.
Pe baza datelor existente, a evoluției în ultimii ani s-au făcut estimări privind tendințele
de evoluție în situația neimplementării planului propus.
Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau
planurile de management sectoriale.
Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformități în județul Harghita
sunt aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un
impact negative asupra mediului.
Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare
a efectelor asupra mediului.
Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport
de mediu Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de
implementare a PATJ și respectării prevederilor acestora.
Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale
teritoriului analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.
228
Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ,
conduc în raport de 92% la efecte pozitive asupra calității mediului și a stării de
calitate și confort a populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe
sau indirect care să necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem
introducerea unor măsuri adiacente propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea
eficientizării și sustenabilității pe termen lung a protecției mediului.
Elaborat
Dipl - Ing. Cristof Labancz
SC INTERGEO SRL