raport de mediu pentru planul de amenajare a teritoriului...

228
1 RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Harghita BENEFICIAR: Consiliul Județului Harghita EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN HARGHITA” Elaborat conform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Upload: others

Post on 10-Sep-2019

14 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Harghita

BENEFICIAR: Consiliul Județului Harghita

EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DE

AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN HARGHITA” Elaborat

conform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Page 2: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

2

Elaborator

Dipl - Ing. Cristof Labancz

SC INTERGEO SRL

Page 3: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

3

1. Introducere

1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,

planuri și programe

1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea

168/2007).

1.4 Considerații generale

1.4.1 Scopul raportului

1.4.2 Informații generale

1.4.3 Denumirea proiectului

1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a

Teritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe

relevante.

2. Analiza situației existente

2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.

2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și

programe relevante

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația

neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita

3.1 Calitatea Apei

3.1.1 Prelevări de apă

3.1.2 Ape de suprafață

3.1.3 Starea ecologică a lacurilor

3.1.3 Riscuri naturale – inundații

3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor

3.4.3 Regularizările și îndiguirile

3.1.5 Ape Subterane

3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)

3.1.7 Substanțe poluante și indicatori de poluare în apele uzate

3.1.8 Rețele de canalizare

3.1.9 Canalizarea apelor uzate

3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață și subterane

3.1.11Obiective și măsuri privind protecția apelor împotriva poluării și

supraexploatării

3.2 Solul

3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe

3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România

3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic,

energetic etc.)

Page 4: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

4

3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a

solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare

3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului – CES

3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor

3.2.7 Amenajări pentru desecare și drenaj

3.2.8 Amenajări pentru irigații

3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare

3.2.10 Monitorizarea calității solurilor

3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor

3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001

precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.

3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele

producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundații.

3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren

3.2.15 Inundațiile

3.3 Inventarul siturilor contaminate

3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor

3.4.1 Modalități de investigare

3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor

3.5 Calitatea Aerului

3.6 Calitatea precipitațiilor

3.7 Poluare acustică

3.8 Activitatea stației de radioactivitate

3.9 Conservarea naturii și a biodiversității, biosecuritatea

3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita

3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică

3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici

3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate

3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate

3.10 Managementul Deșeurilor

3.10.1 Cadrul legislativ

3.10.2 Tipuri de deșeuri

3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

3.10. 4 Depozitarea deșeurilor

3.10.5 Generarea deșeurilor

3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor

3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale

3.10.8 Eliminarea deșeurilor

Page 5: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

5

3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.

3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.

3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale

3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și industriale

3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)

3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări

3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura

3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor

3.11 Rețeaua de transport și comunicație

3.11.1 Rețeaua de transport

3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita

3.11.3 Rețeaua rutieră

3.11.4 Rețeaua feroviară

3.11.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport

3.12 Alimentarea cu energie electrică

3.13 Rețele de telecomunicații 3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)

3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale

3.13.3 Resurse regenerabile de energie

4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului

4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de

vedere al protecției mediului

4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului

4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Județean Harghita

4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita

5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice efect

advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean

Harghita

a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu aer.

b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu apă

c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu sol

d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu patrimoniu

e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu antropic

Page 6: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

6

f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului biodiversitate

6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

6.1Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

7.Bilanțul utilizării terenului

7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime

7.1.1 Zone rezidențiale

7.1.2 Zonele industriale

7.1.3 Zone forestiere

7.1.4 Zone Agricole

7.1.5 Spații verzi zone de agreement

7.1.6 Reabilitarea urbană

7.2 Efecte și măsuri

7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului

7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei

7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali

7.2.4 Impactul managementului de deșeuri

7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural

8.Rezumat netehnic

9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita

Page 7: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

7

1. Introducere

1.1. Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,

planuri și programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potențialele

efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra

mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația națională prin:

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecției mediului

nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenției privind evaluarea impactului de mediu în

context trans-frontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M. Of., Partea I nr.105 din

01/03/2001).

Ordonanța de urgență nr.195/22.12.2005 (M. Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecția

mediului

Legea nr. 265/29.06.2006 (M. Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului (M. Of. nr. 1196/30.12.2005,

rectificare în M. Of. nr. 88/31.01.2006)

Ordonanța de urgență nr. 114/17.10.2007 (M. Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului

Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M. Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului

Legea nr. 86/10.05.2000 (M. Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenției privind

accesul liber la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în

problemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998

Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M. Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului

la informația privind mediul

Page 8: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

8

Ordonanța de urgență nr. 152/10.11.2005 (M. Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea și

controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M. Of. nr. 327/11.04.2006)

Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr.

243/28.11.2000 privind protecția atmosferei (modificată și completată prin Ordonanța de

urgență nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care

transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului - M. Of. nr. 153/02.03.2007)

Lege nr. 107/25.09.1996 (M. Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată și completată de

Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanță de urgență nr. 12/2007, Ordonanță de

urgență nr. 3/2010

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M. Of. nr. 283/22.06.2000) privind

regimul deșeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M. Of. nr. 790/19.09.2006) pentru

modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privind

regimul deșeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007

Legea nr. 360/02.09.2003 (M. Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanțelor și

preparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M. Of. nr.

899/07.10.2005)

Ordonanța de urgență nr. 57/20.06.2007 (M. Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (modificată și

completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M. Of. nr.

787/25.11.2008)

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului și de

participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact trans-frontieră (M. Of.,

Partea I nr. 397 din 09/06/2003)

Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse

acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)

Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)

Page 9: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

9

Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din

26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de

emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri și programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)

Legislația națională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât mai

devreme posibil, în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea

proiectului, așa încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse

materiale și de timp pentru proiectarea unei activități, iar pe de altă parte, să existe informații

suficiente pentru realizarea EIM.

EIM se efectuează pentru anumite planuri și programe prevăzute în legislația în vigoare, din

domeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și turbei,

industria energetica, producerea și prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de

construcții, industria chimică și petrochimica, industria lemnului și hârtiei, proiecte de

infrastructura precum și proiecte din domeniul managementul apei și al deșeurilor.

Întrucât directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care reglementează

promovarea planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecției mediului, evaluarea

de mediu se raportează permanent și la aceste acte comunitare respectiv:

Directiva cadru Apă 2000/60/EC (WFD), care introduce noțiunile de program și măsuri (sau de

Amenajare) și plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în

fiecare bazin.

Directiva 91/676/EC privind nitrații care prevede programe de acțiuni pentru zonele amenințate

cu nitrați

Directiva Cadru deșeuri 75/442/EEC, care prevede planuri de management al deșeurilor

Directiva cadru aer 96/62/EC, care prevede elaborarea unui plan de reducere a dispersiile

respectiv a poluanților în zonele unde se depășesc valorile limită admise.

Directiva Habitate 92/43/EEC – care are ca scop stabilirea unei rețele ecologice europene

coerente de zone speciale de conservare. Scopul acesteia este de a identifica valori naturale în

siturile respective care merită să fie protejate

Page 10: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

10

1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și

evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele

lor naționale, luând în considerare obiectivele și aria geografica aferentă.

Planuri și programe - planurile și programele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea

Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o

autoritate la nivel național, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru

adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin

prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau

juridică care promovează un plan sau un program.

Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare

privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanta cu legislația sau cu

practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autoritarilor

publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea în considerare a

raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea

informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea

competenta pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția

mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și

structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversității biologice;

modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzate, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea

o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile

competente.

Page 11: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

11

Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau măsura

valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaționat;

Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de

alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc

nivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un

impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare și a măsurilor de

reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de Intervenție

prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de

a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care

determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de

poluanți din emisii/evacuări.

Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care

autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și reducerea

concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.

Proba de referința - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată

pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind

reducerea poluării solului și care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol

după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și recomandările studiului de

evaluare a riscului.

Plan de acțiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla

problema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în

spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosfera a poluanților proveniți din surse staționare

sau mobile.

Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fi

traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie;

Page 12: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

12

Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului ambiental

relaționat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor

uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice și

bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri

contaminate:

Folosința sensibilă și mai puțin sensibilă - tipuri de folosințe ale terenurilor, care implica o

anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanților.

1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea

168/2007).

Aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a

propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare

urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.

Avizare - procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din

structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale

interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico economici și

sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de

urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter

tehnic și obligatoriu.

Caracter director – însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistica a localităților, prin coordonarea acțiunilor

specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare – însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți

parametri soluțiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de

urbanism.

Circulația terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra

terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituții publice și capacitatea

tehnica de a emite avize/aprobări.

Page 13: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

13

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaților prezentului, fără a se compromite dreptul

generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale și

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare

sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", și care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene și al altor instituții și autorități naționale și

internaționale interesate.

Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise și

desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă și se

stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de amenajare a teritoriului și de dezvoltare

urbanistică a localităților pe o perioadă determinată.

Parcelare – acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici,

destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor

locuințe individuale, de mică înălțime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile și

obligațiile legate de deținerea sau exploatarea terenurilor.

Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zona

Funcțională) ale căror existență și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații

desfășurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și rurale.

Teritoriu administrativ – suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a

teritoriului: național, județean și al unităților administrativ teritoriale (municipiu, oraș, comună).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun

unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și în

cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regula intravilanul se

compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). Teritoriu extravilan

– suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș,

comună) și limita teritoriului intravilan

Zona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a

teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona

funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit,

zona activităților industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Page 14: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

14

Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.

Zona de protecție – suprafețe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun

protecția zonelor învecinate (stații de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a

deșeurilor, puțuri seci, cimitire, noxe industriale, circulație intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de

producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane,

mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.

Zona protejată – suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural,

a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. și în care, prin

documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecție a acestora prin distanța, funcționalitate, înălțime și volumetrie.

1.4 Considerații generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie și să evalueze

potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria

geografică ale planului sau programului.

1.4.1 Scopul raportului elaborat îl reprezintă:

- Stabilirea direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și

dezvoltare urbanistică a localităților;

- Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;

- Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități

geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);

- Evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității;

- Creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și

serviciilor;

- Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică;

- Asigurarea suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism și autorizațiilor de construire;

- Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spații

- Conținutul raportului de mediu;

- Relația planului cu alte planuri și programe;

- Problemele de mediu existente în zonă;

- Factorii/aspectele de mediu cu relevanță pentru plan;

- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, țintele și indicatorii;

Page 15: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

15

- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potențiale ale planului asupra

mediului;

- Categoriile de impact, formatul și conținutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potențiale asupra mediului ale prevederilor planului;

- Nivelul de extindere și de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

- Evaluarea alternativelor și selectarea celor mai bune opțiuni pentru protecția mediului;

- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului și monitorizarea efectelor

planului asupra mediului.

1.4.2 Informații generale

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

Harghita care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale Județului Harghita pe

o perioadă de minim 10 ani.

Prezentul Raport de Mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării Planului

de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;

- analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;

- identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PATJ;

- propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;

- asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate și publicul interesat,

inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;

- informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ și posibilele impacturi ale

acestuia;

- notifică autoritățile implicate și publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ și

motivele adoptării acestuia.

Beneficiarul proiectului: Consiliul Județean Harghita cu sediul în Piața Libertății nr. 5, cod

530140, Telefon: +40-266-207700 Fax: +40-266-207703 E-mail: [email protected]

reprezentat prin Președintele Consiliului Județean Borboly Csaba

Page 16: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

16

Autorul atestat al raportului de mediu: SC INTERGEO SRL cu sediul Chiajna, sat Roșu, jud. Ilfov,

RO 077040 Al. I. Cuza nr.11 vila 6, Tel: +40 / 21 / 436 0692 Fax: +40 / 21 / 436 0665 Mobil:

+40/ 731 / 010 215 email: [email protected] homepage: www.intergeo.com

1.4.3 Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita.

1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean

Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.

Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, Planul de Amenajare a

Teritoriului Județean, constituie alături de strategia de dezvoltare a județului, strategia de

dezvoltare economică a județului, strategia de dezvoltare sustenabile a turismului din județul

Harghita instrumentul principal pentru planificarea și monitorizarea dezvoltării economice, a

îmbunătățirii cadrului de viață al populației prin intervenția în principalele domenii relevante în

plan teritorial. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean oferă o viziune globală și coerentă

asupra structurii și folosinței teritoriului studiat, determinând principalele opțiuni pentru o mai

bună organizare a acestuia, în vederea obținerii unor avantaje în plan economico-social și

protecției calității mediului.

Planul de amenajare a teritoriului județean Harghita, în vigoare în prezent, a fost elaborat în

1999, direcționând până în prezent dezvoltarea socio-economică a județului prin programul său

de măsuri. În anul 2009 Consiliul Județean Harghita a luat decizia actualizării planului de

amenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente:

- necesitatea ca PATJ să se actualizeze periodic la 5-10 ani;

- modificarea cadrului conținut al documentațiilor de amenajare a teritoriului;

- administrația publică județeană și-a modificat politicile ce vizează dezvoltarea județului

astfel încât este necesară revizuirea; conducerea județului a adoptat noua politică regională și

de comunicare cu județele vecine; se acordă o mai mare importanță microregiunilor. Politica

conducerii Consiliului Județean Harghita poate fi numită una orientată spre atragerea de

fonduri nerambursabile și crearea de parteneriate în vederea dezvoltării sustenabile a regiunii.

- conjunctura internațională și națională impune noi abordări ale problemelor spațiale -

integrarea în Uniunea Europeană, formarea regiunilor și a noi unități administrative pe teritoriul

țării.

Prevederile documentului anterior nu mai corespund stadiului de dezvoltare a județului, de

asemenea, nu mai corespundea la: necesitatea realizării de noi investiții cu o influență majoră

asupra dezvoltării județului precum și apariția fondurilor structurale orientate al căror scop este

Page 17: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

17

să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în

principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și

socială în Uniunea Europeană contribuind la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune

Economică și Socială a Uniunii Europene:

1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita

finanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.

2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru

regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.

3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea

politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.

Planul se va alinia la principii prezente în următoarele documente strategice de nivel european

și național:

CEMAT, Hanovra 2000

- coeziune teritorială prin dezvoltare socio-economică echilibrată și prin creșterea

competitivității;

- dezvoltarea funcțiilor urbane și a relațiilor urban-rural;

- accesibilitate mai echilibrată

- accesul la informație și cunoaștere

- reducerea agresiunii asupra mediului

- protejarea resurselor și a patrimoniului natural

- valorificarea patrimoniului construit

- dezvoltarea resurselor energetice

- dezvoltarea unui turism de calitate și durabil

- limitarea efectelor catastrofelor naturale

Programe naționale și europene:

- Planul Național de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,

- Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013,

- Programele Operaționale Sectoriale (POS) 2007-2013,

- Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013,

- Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,

- Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru.

- Strategia de dezvoltare a turismului în județul Harghita

- Secțiunile I, II, III, IV, V și VI ale P.A.T.N

Page 18: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

18

- Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ și la nivel de servicii

descentralizate)

Planul de amenajare al teritoriului județean este alcătuit pe baza unor sinteze ale studiilor

referitoare la județul Harghita, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme și oportunități

de dezvoltare existente la nivelul teritoriului județean.

Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică, pornind de la

diagnosticul situației existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care constituie

cerințele pentru organizarea și amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care se vor lua

principalele decizii de dezvoltare a teritoriului județean). Fazei de diagnostic îi succede cea de

strategie, în care se propun politicile și măsurile de amenajare a teritoriului, anticipându-se

efectele acesteia în domeniile economic și socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu

ajutorul amenajării se urmărește eliminarea/diminuarea disfuncțiilor și utilizarea superioară a

potențialelor puse în evidență în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie în

punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilor

propuse de strategia de amenajare va trebui să soluționeze în mod satisfăcător problemele care

au determinat inițierea planului. Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului județean

au fost formulate pentru următoarele etape:

2. Analiza situației existente

Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea

de amenajare a teritoriului vor predomina opțiunile legate de:

- continuarea dezvoltării economice și implementarea în toate domeniile de activitate a

practicilor și standardelor UE în vederea integrării țării în spațiul economic comunitar;

- restructurarea și modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică

și de viața comunităților;

- reabilitarea, conservarea și protejarea mediului natural și construit.

Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare și dezvoltare

au în vedere:

- măsuri și acțiuni care să contribuie la creșterea economică și creșterea nivelului de trai

al populației;

- continuarea investițiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice și a industriei, ceea

ce va asigura modernizarea echilibrată și completă a mediului economic și social al

județului;

- restructurarea rețelei de localități prin organizarea spațială a acesteia; dezvoltarea unor

noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătățire a cooperării

Page 19: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

19

funcționale între localități, în limitele unor accese corespunzătoare a populației către

locurile de muncă și dotări publice cu rol teritorial.

Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele

aprobate sau în curs de aprobare pentru secțiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului

Național – Secțiunea I - Căi de comunicație; Secțiunea a II-a - Apa; Secțiunea a III-a – Zone

protejate naturale și construite; Secțiunea a IV-a rețeaua de localități, POST -2007-2013, etc.

Aplicare Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unitățile administrative

componente ale județului se vor încadra în dispozițiile PATJ aprobat, după cum este stipulate în

Legea nr. 350/2001.

Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului

județean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarității și a autonomiei

locale în administrație.

Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce

depășesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului

unei unități administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.

Documentațiile în PATJ supus lucrului sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale

administrațiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic

în dezvoltarea durabilă a teritoriului județean.

Planul de amenajare al teritoriului județean a fost redactat în conformitate cu prevederile

“Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajarea teritoriului în

concordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidul

de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către SC

Intergeo SRL.

Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita,

derulat în etapele de documentare, diagnostic și strategie, a permis formularea unei viziuni și a

unor politici strategice de amenajare a teritoriului județean.

2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.

Obiectivul principal și comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei

dezvoltări economico-sociale echitabile și durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de

comun acord de către administrațiile locale a unui set de politici (direcții de dezvoltare) și

măsuri pentru principalele domenii cu relevanță teritorială (localități, utilizarea solului,

infrastructuri, mediu).

Page 20: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

20

Acestea au ca deziderate următoarele principii:

- creșterea competitivității teritoriului administrativ județean în cadrul economiei

naționale;

- echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului populației, a

stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile economice locale;

- valorificarea superioară a potențialului natural, în special al celui majoritar prezent pe

teritoriului județului;

- ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare a

fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale terenurilor;

- ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a

teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de particularitățile dezvoltării

specifice care au condus la concentrări de populație și activități economice în principal

în jurul municipiilor și orașelor precum și depopulări în zone agricole sau periferice;

- protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin promovarea

unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul economic în

favoarea zonelor construite ale localităților;

- corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea rețelei generale

de localități, într-o concepție unitară, îmbinându-se necesitățile de perspectivă ale

economiei regionale cu asigurarea unor condiții de viață cât mai bune în cadrul

localităților.

2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și programe

relevante

Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor se supun

obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de

amenajare a teritoriilor județene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de

Mediu.

În condițiile vieții din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă trebuie

să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea și a ridica nivelul de trai al

populației.

Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, art.2, pct. e,

raportul de mediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale

aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică

aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului și

evoluția acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante

în raport cu obiectivele specifice ale planului. Planul de amenajare al teritoriului județean este

Page 21: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

21

redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut al

documentațiilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privind

amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor de

amenajarea teritoriului de tip PATJ”.

Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în elaborarea

construcției strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului județean.

După analiza critică a situației existente și privind în evoluția anterioară a județului, se vor

identifica principalele probleme și potențiale în relație cu factorii care influențează aceste

elemente.

Astfel, elaboratorul a întrebuințat date statistice și studii efectuate în prima fază a planului;

sursele principale de documentare au fost:

- Recensământul populației și locuințelor (2002);

- Recensământul agricol (2002);

- Anuarele statistice ale României;

- PATN – Secțiunile I, II, III și IV;

- Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă;

- Raportul Național al Dezvoltării Umane;

- Evaluarea economică și ecologică a județelor României;

- Raporturile anuale asupra mediului natural;

- Atlasul apelor din România;

- PATJ Harghita – elaborat 1999;

- Datele furnizate de Direcția Financiară Județeană Harghita.

Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a unor

domenii definitorii pentru utilizarea și ameliorarea mediului natural și construit din județ.

Aceste domenii sunt strâns relaționate în cadrul conceptului dezvoltării durabile, constituind

principalii piloni ai construcției planului.

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în

situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita

Județul Harghita se situează în Regiunea Centru adiacent zonei centrale a Carpaților Orientali,

fiind unul dintre cele mai mici județe din țară, se întinde pe o suprafață de 6639 km², adică

2,8% din teritoriul țării. Teritoriul său este caracterizat prin relieful variat, dominat de ținuturi

muntoase, care ocupă peste 60% din suprafața județului.

Page 22: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

22

Se disting 3 unități principale de relief: - muntos cu o altitudine de până la 2000 m, dealuri cu

altitudini medii de circa 800 m, depresiuni intramontane și intracolinare cu altitudini între 400 și

800 m.

Relieful muntos se grupează în două lanțuri paralele pe direcția NV – SE, care structurează

teritoriul județean în trei mari unități zonale: zona Miercurea Ciuc, zona Odorheiu Secuiesc și

zona Gheorghieni.

Economia județului este dominată de activitățile industriale și comerciale (ca număr de unități

și cifră de afaceri), acestea s-au dezvoltat pentru exploatarea și industrializarea lemnului, a

produselor alimentare, a resurselor minerale etc.

Diversitatea și ponderea industriei în economia județului a evoluat ascendent în ultimii ani,

astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele

naturale din sol și subsol, activitatea industrială este reprezentată prin aproape toate ramurile

sale.

EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PATJ (ALTERNATIVA 0)

Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât a

Directivei SEA 1 (art. 5 și anexa I-b) cât și a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (art.15).

Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul de Amenajare a Teritoriului

Județului Harghita (PATJ Harghita) răspunde nevoilor și cerințelor stării mediului din teritoriul

analizat și a tendințelor sale de evoluție.

Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual

de cunoaștere și a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului și tendințele

evoluției sale.

Analiza este structurată pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat

caracterizarea stării mediului.

Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului și în mod particular a Alternativei 0

este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile și existentei a

numeroase lipsuri și incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului.

Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ Harghita.

Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:

• PATJ Harghita are caracter director și reprezintă expresia spațiala a programului de dezvoltare

socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu scutește

Page 23: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

23

autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele și

bunele practici de protecție a mediului.

• La nivelul județului Harghita exista o serie de planuri, programe și strategii sectoriale,

adoptate sau în curs de adoptare, a căror implementare contribuie la atingerea unora dintre

obiectivele propuse în PATJ. Dintre acestea se pot enumera: Planul Județean de Gestionare a

Deșeurilor pentru județul Harghita (orizont 2013), Master Plan „Sistem integrat de gestionare a

deșeurilor în județul Harghita 2008-2038”, Planul Local de Acțiune pentru Mediu (orizont 2018),

Strategia de dezvoltare a județului Harghita (orizont 2013), Strategia de dezvoltare turistica a

județului Harghita, etc.

• PATJ asigură viziunea integrată și realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptate

pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a întregului județ. Lipsa acestui document ar putea

avea ca efect:

Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele și localitățile județului;

- O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor

decizii luate la nivele locale;

- Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.

- Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea și promovarea PATJ

Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere și consultare publica asupra opțiunilor

privind dezvoltarea județului.

Aer

În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră și pe fondul unei creșteri a parcului auto și a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie și a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita, dar și în celelalte zone urbane ale județului).

Aer

Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.

Sol

Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura și reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare și ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune și a alunecărilor de teren.

Modificări climatice Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum și menținerea

Page 24: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

24

activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite și realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție și retenție a GES.

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitatea biologica și funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor și chiar dispariția unor specii de flora și fauna.

Sănătatea populației

Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor și de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane și de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.

Riscuri naturale

Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii și nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.

Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor

naturale

Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea și conservarea energiei și utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.

Peisajul și moștenirea culturală

Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban și a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate și extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea și ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor și al utilizării terenului pe amplasamentul și în zonele de protecție ale monumentelor).

Mediul economic și social

În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere și feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare și decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).

Turism

Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.

Creșterea gradului de conștientizare asupra

Lipsa programelor de informare și sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar și să

Page 25: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

25

problemelor de mediu reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.

Dacă transpunem cele enunțate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea situație:

Indicator mediu Obiectivele identificate în urma nerealizării

planului Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră și pe fondul unei creșteri a parcului auto și a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie și a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Toplița, dar și în celelalte zone urbane ale județului).

0

Se va menține starea actuală a mediului cu depășiri ale parametrilor monitorizați în aglomerațiile urbane

Aer

Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.

0 Se va menține cantitatea de poluanți în aer

Sol

Sub aspectul poluării solului există premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura și reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare și ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune și a alunecărilor de teren.

+1

Legislația comunitară și națională impune programe naționale regionale și locale în vederea reducerii presiunilor asupra solului și chiar prin neimplementarea planului prin perioada de înjumătățire a materialelor contaminante se va ajunge la o îmbunătățire a calității solului

Modificări climatice

Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum și menținerea activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite și realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție și retenție a GES.

-1

Prin neluarea unor măsuri suplimentare de reducere a RES va crește cantitatea de gaze cu efect de seră mai ales în zonele cu inversiune termică și microclimă

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea

-1 Se vor reduce arealele naturale protejate iar cele care vor rămâne neatinse de influența

Page 26: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

26

acestora afectând diversitatea biologica și funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor și chiar dispariția unor specii de flora și fauna.

antropică vor suferi modificări în urma lipsei unei administrări corespunzătoare

Sănătatea populației

Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor și de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane și de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.

0

Prin neimplementarea planului dezvoltarea economică va fi lentă modificările de mediu nu vor fi de anvergură iar în aceste condiții nivelul de sănătate a populației va rămâne constant

Riscuri naturale

Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii și nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.

-1

În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora iar riscul apariției catastrofelor naturale va crește

Conservarea/utilizarea eficienta a

resurselor naturale

Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea și conservarea energiei și utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.

0

Utilizarea sursele regenerabile vor crește dar nu în ritmul în care ar crește prin implementarea planului Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitară a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice și de suprafața.

Peisajul și moștenirea culturală

Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban și a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate și extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea și ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului

0

Nu are un impact semnificat asupra calității mediului. Rezultatele neimplementării vor fi în general indirecte asupra parametrilor de mediu

Page 27: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

27

de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor și al utilizării terenului pe amplasamentul și în zonele de protecție ale monumentelor).

Mediul economic și social

În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere și feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare și decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).

+1

Investițiile se vor opera și fără implementarea planului ce va duce la creșterea nivelului dar neimplementarea unor măsuri de remediere a mediului parametrii de mediu vor rămâne constanți

Turism

Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.

-1

Creșterea presiunii pe zonele deja suprasolicitate de turiști.

Creșterea gradului de conștientizare asupra

problemelor de mediu

Lipsa programelor de informare și sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar și să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.

-1 Creșterea presiunii asupra mediului

Rezultatele analizei indică o scădere a calității stării mediului. Este necesară o mai bună

concentrare a eforturilor și exprimarea unei viziuni unitare la nivelul județului Harghita pentru

maximizarea eforturilor de reducere a poluării și conformare cu cerințele legislației de protecție

a mediului. Din analiza tabelului de mai sus nivelul indicatorului parametrilor de mediu este -3

iar procentul impactului negativ este de 36,36% fără efect asupra mediului 45,45% iar efect pozitiv

18,18%

Page 28: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

28

Considerăm sugestiv să prezentăm aici rolul pe care îl poate avea PATJ Harghita în

îmbunătățirea stării mediului în județ. Mai mult decât atât, considerarea rezultatelor evaluării

de mediu va permite o mai buna adresare față de nevoile de protejare a mediului înconjurător

și o îmbunătățire a efectelor pozitive în urma implementării planului.

Tendința ușor crescătoare care se observă pentru “varianta 0” la începutul perioadei de

evaluare este datorată în primul rând efectului implementării măsurilor cuprinse în vechiul

PATJ. Trendul descrescător susține necesitatea implementării unui noi PATJ cel anterior

necorespunzând cerințelor actuale de mediu.

3.1 Calitatea Apei Pe suprafața județului Harghita s-a dezvoltat o bogată rețea hidrografică,

lacuri și mlaștini, și s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.

Page 29: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

29

Rețeaua hidrografică a județului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Mureș (49,3 %), Olt

(32 %) și Siret (18,7 %).

Apele de suprafață sunt drenate de cursurile superioare ale Mureșului, Oltului, Târnavelor,

Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotușului, Uzului și Casinului.

Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate a județului este de cca. 2600 km. Cursurile

râurilor principale pe teritoriul județului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinse

între 45-90 km.

Râul Mureș, își are obârșia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune a

Giurgeului pe o distanță de 85 km, adunând afluenții Belcina, Lăzarea, Ditrău, Șumuleu,

Borzont, Gălăuțaș și Toplița, de pe o suprafață totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual al

râului la ieșirea din județ este de 12 mc/s.

Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureșului, izvorăște din munții Gurghiu, drenează apele

(afluenți mai importanți: Șicasău, Ivo, Brădești, Feernic și Goagiu) de pe o suprafață de 1539

km2. Parcurge teritoriul județului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafață

din județ. La ieșirea din județ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.

Râul Olt izvorăște din versantul vestic al Hășmașului Mare la altitudinea de 1280 m și străbate

depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la

Tușnad. Suprafața bazinului de recepție este de 1295 km2, adunând afluenții Lunca Mare,

Mădăraș, Valea Mare, Frumoasa, Fișag și Tușnad. Debitul mediu multianual al râului la ieșirea

din județ este de 9 mc/s.

Râul Bistricioara izvorăște din flancul sud-estic al Munților Călimani, în cuprinsul județului curge

pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al râului la ieșirea din județ este de 4,5 mc/s.

Râurile sunt alimentate în proporție de cca.70 % din sursele de suprafață (ploi 42-46 % și zăpezi

23-26 %), iar restul din apele freatice și subterane, încadrându-se în regimul de alimentare

pluvio-nivală de tip carpatic oriental.

Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.

Înghețul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri de

gheață și sloiuri plutitoare, care pe râul Mureș în depresiunea Giurgeului, creează pericol de

inundații prin blocarea albiei. Lacurile naturale ale județului ca geneză și ca regim hidrologic

prezintă particularități demne de remarcat.

Page 30: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

30

Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntos

Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafața lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m.

Lacul se alimentează numai din precipitații, având o mineralizare foarte scăzută.

La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află Tinovul

Mohoș, un lac colmatat și acoperit cu vegetație de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80

ha.

În urma unei prăbușiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat ființă cel mai mare

lac de baraj natural din țară, Lacul Roșu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafață de

11.46 ha și adâncime maximă de 10,5 m, este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare

1506 m, Ucigașul 1407 m, Licaș 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează Cheile

Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din țară.

În munții Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are o

suprafață de 0,20 ha și o adâncime de 3-5 m.

Lacurile artificiale din județul Harghita aparțin diferitelor categorii de folosință.

Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru orașul Bălan și apă

industrială pentru SC Bălan SĂ Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.

Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesară

municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.

Acumularea Zetea este cea mai mare construcție hidrotehnică din județul Harghita, este situată

pe râul Târnava Mare și are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de

folosință este complexă: reținerea viiturilor și apărare împotriva inundațiilor a localităților

situate în valea râului Târnava Mare din județele Harghita și Mureș, regularizarea debitului

(constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare), producerea de energie electrică și - în planurile de

perspectivă - alimentare cu apă.

Acumularea Șuta, construită pe pârâul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zonă de

agrement și pescuit pentru populația reședinței județului și a localităților riverane.

3.1.1 Prelevări de apă

Prelevarea apelor de suprafață respectiv subterane este urmărită de Administrația Națională “Apele Romane” prin unitățile teritoriale.

Situația captărilor de suprafață și subterană, în anul 2009, pe teritoriul județului Harghita, este prezentată în tabelul următor:

Page 31: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

31

Nr.crit Bazin Hidrografic Apă captată (mii mc)

Total Suprafață Subteran

1 Mureș 14054,491 13159,312 895,179

2 Olt 16922,355 12045,329 4877,026

3 Siret 511,50 129,50 382,00

Total 31488,346 25334,141 6154,205

Sursa bazin apă (bazin hidrografic)

2002 mii mc

2003 mii mc

2004 mii mc

2005 mii mc

2006 mii mc

2007 mii mc

2008 mii mc

2009 mii mc

Mureș 15269 14702 13959 14734 15275 14602,0 14203,67 14054,49

Olt 18540 18810 17640 16110 14950 16807,6 18863,39 16922,35

Siret 529 732 726 631 576 518 492 511,50

Total județ 34338 34244 32325 31475 30801 31927,6 33559,06 32488,34

Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu

apă în sistem centralizat. Majoritatea rețelelor existente de distribuție sunt subdezvoltate ca

lungime și cu un număr redus de consumatori.

Conform datelor oferite de Consiliul Județean Harghita, lungimea totală a rețelelor de

distribuție a apei este de 1128 km (din care peste 400 km în mediul urban care deservește un

număr de peste 130.000 locuitori). În privința deservirii populației cu apă potabilă, aproximativ

90 % din populația urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.

În ultima perioadă, în județul Harghita s-a pus mare accent în vederea obținerii/realizării unor

investiții de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților urbane și rurale,

au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată și

realizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:

- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”;

- conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din județul

Harghita”;

- conform Ordonanței 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare a

infrastructurii din spațiul rural”.

În general, prin aceste investiții se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate de

alimentare cu apă și alte lucrări, cum sunt: reabilitarea stațiilor de captare, de tratare,

extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile, realizarea racordurilor pentru case

particulare, înlocuirea branșamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiționarea hidranților

stradale, etc.

Page 32: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

32

3.1.2 Ape de suprafață.

Starea ecologică și chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

Evaluarea calității apelor de suprafață pe anul 2009 se bazează pe datele furnizate de unitățile

subordonate Administrației Naționale "Apele Romane" (DA Mureș Târgu Mureș, DA Olt

Râmnicu-Vâlcea - SGA Harghita Miercurea Ciuc, DA Siret Bacău - SGA Neamț Piatra Neamț) din

secțiunile de supraveghere de ordinul I și II.

Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor și încadrarea lor în categorii de calitate au fost

analizați, prelucrați statistic și interpretați următorii indicatori:

- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn

- Indicatori din grupa “nutrienților”: amoniu, azotiți, azotați, fosfor total, fosfați

- Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfați, calciu,

magneziu, sodiu

- Indicatorii din grupa “poluanților toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc,

plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel

- Indicatori din grupa “alți indicatori chimici relevanți”: fenoli, detergenți.

Caracterizarea globală a calității apelor de suprafață s-a făcut, de către unitățile de specialitate

sus-menționate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind

clasificarea calității apelor de suprafață, în vederea stabilirii stării ecologice a cursurilor de apă

(sinteza de protecția calității apelor este realizată printr-un program cu ajutorul căruia se face

încadrarea globală a apelor de suprafață).

În bazinul hidrografic Mureș lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul județului

Harghita este de 244 km. Din punct de vedere fizico-chimic și biologic 176 km (72,1 %) se

încadrează global în clasa I de calitate, iar 68 km (27,9 %) se încadrează în clasa a II-a de calitate.

Din centralizatorul prezentat reiese că apele aferente bazinului hidrografic Mureș se încadrează,

global, în clasa a II-a de calitate, astfel:

- râul Mureș, în secțiunile Izvoru Mureșului, Sărmaș și Stânceni – limita județ, încadrare

determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)

- râul Târnava Mare, în secțiunile amonte Cristuru Secuiesc și Vânători – limita județ;

încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr) și de

grupa nutrienților (NO2, azot total)

- pârâul Ditrău, în secțiunea Ditrău, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul

oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)

Page 33: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

33

- pârâul Goagiu, la Cristuru Secuiesc), încadrare determinată de indicatorii grupei regimul

oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr) și de grupa de salinitate (reziduu filtrabil,

cloruri, sulfați, Ca, Mg, sodiu). În cursul anului s-au mai constatat depășiri și la indicatorii

Cu, Cd, Mn, Pb, Ni și Co care provin din cadrul natural și fac parte din grupa indicatorilor

”substanțe periculoase relevante și prioritare/prioritare periculoase” (Tabelul 8-A al

Ordinului 161/2006), totuși, majoritatea apelor curgătoare analizate prezintă, în general,

o stare chimică bună.

Depășirile, fie periodice sau ocazionale la indicatorii CCO-Cr, CCO-Mn, azotiți etc. se datorează

funcționării necorespunzătoare a stațiilor de epurare orășenești, respectiv antrenării de

substanțe organice în apele de suprafață cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităților

de pe traseul apelor precum și de intemperii, a depozitelor de deșeuri neautorizate.

În bazinul hidrografic Olt, cu o suprafață de 2198 km2 (33% din suprafața totală a județului

Harghita), lungimea totală a râurilor supravegheate este de 294,4 km, din care 150 km râuri

principale (Olt, Homorodul Mare, Homorodul Mic) și 144,4 km alte pârâuri de pe teritoriul

bazinului hidrografic.

Densitatea specifică medie a rețelei hidrografice este de 2,2 km/km2. Datorită exploatărilor

forestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din ultimii ani, gradul de acoperire cu

vegetația arborescentă a versanților a scăzut simțitor, scăzând prin acestea și rolul modelator al

covorului vegetal.

Categoria de calitate a râului Olt este influențată de: fondul natural existent și impurificări

acumulate în anii anteriori în albia râului (fier, cupru, cadmiu, mangan și zinc), funcționarea

necorespunzătoare a stațiilor de epurare a apelor uzate orășenești de la Bălan (depășiri

periodice pentru suspensii, CBO5 și detergenți), Miercurea Ciuc (depășiri periodice la suspensii,

CBO5, CCO-Cr, fosfor, detergenți, substanțe extractibile), Băile Tușnad (depășiri periodice la

suspensii și CBO5), Vlăhița (depășiri periodice la suspensii, CBO5, CCO-Cr), apele de mină de la SC

Bălan SĂ și EM Harghita sector Harghita Băi (agenții economici și-au încetat activitatea de

industria extractivă la aceste puncte de lucru), precum și de evacuările nesistematice prin

canalele pluviale în orașe (conținut ridicat de CBO5, CCO-Cr, amoniu și detergenți) etc.

Din rezultatele analizelor interpretate de APM Harghita, se pot observa următoarele:

- în secțiunea de control amonte de Bălan apa se încadrează în clasa I de calitate pentru

toți indicatorii analizați, având o stare ecologică foarte bună

- în secțiunea de control Tomești apa se încadrează global în clasa I de calitate,

constatându-se totuși ușoare depășiri față de valorile standard pentru indicatorii NO2,

azot total, cupru și fier. Starea ecologică a râului în această secțiune este bună

Page 34: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

34

(categoria a II-a pentru grupa macrozoobentos), iar din punct de vedere al substanțelor

prioritare/prioritare periculoase calitatea apei este necorespunzătoare pentru

indicatorii Co, Cu, Pb, hexaclorbenzen

- în secțiunea de control Sâncrăieni (aval municipiul Miercurea Ciuc), calitatea globală a

apei este de clasa a III-a, datorită indicatorilor grupei nutrienților (azotiți, amoniu,

azotați, ortofosfați, fosfor). S-au constatat, cu ocazia analizelor, concentrații mai

ridicate, peste valorile admise, la grupa regimului oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Cr), la

grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier) - fapt ce se datorează fondului

natural specific zonei, precum și la indicatorul fenoli din grupa altor indicatori chimici

relevanți.

Din punct de vedere al indicatorilor biologici (macrozoobentos), secțiunea prezintă o stare

ecologică proastă (clasa a V-a), iar pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase apa este

necorespunzătoare pentru indicatorii cobalt și cupru.

Calitatea globală a râului Homorodul Mare, în secțiunea de control Băile Homorod (clasa a II-a)

este determinată de grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier). Se constată

depășiri ocazionale și la indicatorul CCO-Cr. Cauzele depășirilor sunt: fondul natural existent al

zonei, antrenări de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate din localitățile rurale sau

cauzate de intemperii. Starea ecologică a secțiunii este foarte bună.

Apa pârâului Homorodul Mic prezintă depășiri, față de limitele clasei I de calitate pentru toate

grupele de indicatori, încadrarea globală în secțiunea de control aval de Vlăhița fiind de clasa a

V-a, datorită fondului natural existent (fier). Pe de altă parte, datorită activității poluatoare a SC

COMUNAL SĂ (depășiri periodice la stația de epurare orășenească pentru indicatorii suspensii,

CBO5 și CCO-Cr), precum și antrenărilor de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate

din localitățile rurale sau cauzate de intemperii, starea ecologică a râului este una moderată

(categoria a III-a pentru grupa macrozoobentos - considerat mai reprezentativ pentru

caracterizarea stării cursului de apă), ceilalți indicatori fizici încadrându-se în clasa a II-a (CBO5,

fosfor) respectiv în clasa a III-a de calitate (CCO-Cr, azotiți, azotați, cloruri, sodiu, fenoli).

Pârâul Chirui, în secțiunea de control aval iaz decantare, se încadrează global, în clasa a V-a de

calitate, datorită indicatorilor din grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier, cu

depășiri semnificative și pentru nichel – clasa a IV-a, cupru și cobalt – clasa a III-a, cadmiu și zinc

– clasa a II-a). Pe lângă fondul natural, o contribuție însemnată au probabil și evacuările de ape

de mină provenite de la EM Harghita – secția Harghita Băi (cu activitatea minieră încetată din

2007). S-au constatat depășiri și pentru indicatorii grupei regimului de oxigen, astfel: oxigen

dizolvat (clasa a III-a) respectiv CCO-Mn și CCO-Cr (clasa a II-a de calitate)

Page 35: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

35

Manualul de Operare al Sistemului Monitoring pentru bazinul hidrografic Olt prevede și

urmărirea calității și altor cursuri de apă, după cum urmează:

- pârâul Lunca Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de

calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică

bună

- pârâul Mădărașul Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa I de

calitate pentru toți indicatorii, având din punct de vedere biologic o stare ecologică

foarte bună

- pârâul Fișag, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitate

datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună

- pârâul Cașin, amonte confluența cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a III-

a de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare

ecologică bună

- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I de

calitate, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună. În bazinul

hidrografic Siret monitorizarea calității apelor de suprafață s-a realizat în secțiunile de

supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara și Tulgheș, pe râul Putna, secțiuni

amplasate pe teritoriul județului Harghita (secțiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara,

este amplasată în județul Neamț). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secțiune de

supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul județului Neamț. Având în vedere

amplasamentul secțiunii la o distanță mică de limita administrativă a județelor Neamț și

Harghita, precum și lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situația

calității apei în această secțiune de control poate fi extinsă și la tronsonul de râu aferent

județului Harghita.

- Râul Bicaz, cu o lungime totală de 39 km (13 km în județul Harghita), este un afluent de

dreapta al Râului Bistrița, și este monitorizat în secțiunile de supraveghere Bicaz Chei și

Bicaz Aval (pe teritoriul județului Neamț). În secțiunea Bicaz Chei, concentrațiile medii

anuale ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se

înscriu în clasa I de calitate. În ceea ce privește substanțele prioritare/prioritare

periculoase, starea chimică este proastă din cauza depășirilor constatate la indicatorii

cupru și seleniu. Indicatorii biologici arată în această secțiune o stare ecologică foarte

bună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz de la izvoare și până la

secțiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, stare

chimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I și stare ecologică foarte bună.

- Râul Bistricioara, cu lungime totală de 64 km - din care 50 km în județul Harghita - este

cel mai important afluent al Bistriței, pe partea dreaptă. Este monitorizat în două

secțiuni, astfel:

Page 36: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

36

- secțiunea Capu Corbului, situată la 35 km de izvor, la o altitudine de 1090 m, unde apa

râului se încadrează chimic în clasa I de calitate, stare chimică proastă (depășiri la

indicatorii cupru și plumb), punând în evidență o influență antropică redusă respectiv o

stare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;

- secțiunea Bistricioara, situată la o distanță de 55 km de izvor, la o altitudine de 550 m (în

județul Neamț), unde, din punct de vedere chimic, concentrațiile medii ponderate cu

debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate,

iar în ceea ce privește substanțele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o stare

chimică proastă pentru indicatorii cupru și seleniu. În raport cu toate elementele

biologice de calitate luate în studiu de organele de specialitate, încadrarea secțiunii este

în clasa I ceea ce evidențiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioara

în raport cu indicatorii generali (chimici și biologici), în secțiunile Capu Corbului și

Bistricioara, se încadrează în clasa I de calitate, stare chimică bună și starea ecologică

foarte bună.

- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secțiunea de control Tulgheș, la o distanță

de 22 km de la izvor. Concentrațiile medii anuale înregistrate pentru indicatorii tuturor

grupelor se înscriu în clasa I de calitate. Substanțele prioritare/prioritare periculoase au

prezentat depășiri pentru indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.

3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din județul Harghita în raport cu

gradul de troficitate și în raport cu chimismul apei

Pe teritoriul județului Harghita se urmărește calitatea a mai multor lacuri, și anume: Frumoasa,

Sfânta Ana, Zetea și Lacul Roșu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilor

județului, se pot constata următoarele:

- Apa lacului de acumulare Frumoasa, din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici,

se încadrează în clasa I de calitate, în toate secțiunile de control (coada lac, mijloc lac,

turn priză).

Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală

„oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/l-

ultraoligotrof, biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/l

ultraoligotrof).

- Lacul de acumulare Zetea, din punct de vedere al calității apelor, se încadrează global în

clasa I (cu depășiri ocazionale pentru indicatorii CCO-Cr și cadmiu).

Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof”

(fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa

Page 37: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

37

fitoplanctonică 0,49-ultraoligotrof, clorofila „a” 6,66 μg/l-mezotrof). Lacul Roșu, s-a format prin

bararea naturală a râului Bicaz în 1837, ca urmare a alunecării unei mase deluviale de pe

versantul NV al muntelui „Gyilkos” și se găsește la o altitudine de 983 m. Caracteristicile

morfobatimetrice sunt: suprafața 114676 m2, volumul total 587503 m3, adâncimea maximă 9,7

m la intersecția brațelor Oilor și Suhard.

Probele de apă au fost prelevate trimestrial dintr-o singură secțiune de control amplasată în

zona centrală a lacului, din orizontul superficial al apei (0 m).

Rezultatele determinărilor fizico-chimice pun în evidență următoarele aspecte privind calitatea

apei și procesul de eutrofizare:

- din punct de vedere chimic, concentrațiile medii anuale înregistrate la indicatorii regimul

oxigenului, nutrienți, gradul de mineralizare și metale, se înscriu în limitele maxime admisibile

(valori țintă) specifice pentru clasa I de calitate;

- pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase valorile concentrațiilor înregistrate la

indicatorii cupru, nichel, plumb și staniu au depășit limitele standardelor de calitate, indicând o

stare chimică proastă;

- valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală

„eutrof” (fosfor total 0,0338 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,840 mgN/l-eutrof, biomasa

fitoplanctonică 1,00-oligotrof, clorofila „a” 1,43 μg/l-ultraoligotrof)

- din punct de vedere ecologic, luând în considerare elementele chimice și biologice de calitate

analizate, calitatea apei lacului este specifică apelor montane, curate, cu influență antropică

extrem de redusă și stare ecologică foarte bună.

3.1.4 Riscuri naturale – inundații Județul Harghita este străbătut de cursurile superioare ale

râurilor Olt, Mureș, Târnava Mare, Trotuș. Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate este

de 2.600 km, din care cele mai importante cursuri de apă sunt:

● Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita județului;

● Mureșul, cu lungimea de 70 km;

● Târnava Mare, cu lungimea 99 km;

● Homorodu – Mare, cu lungimea de 35 km;

● Bistricioara, cu lungimea de 43 km;

Page 38: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

38

● Trotuș, cu lungimea de 23 km.

Pe bazine hidrografice aceste lungimi se împart astfel:

● Bazinul hidrografic Mureș -1.196 km;

● Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;

● Bazinul hidrografic Siret -474 km.

Din punct de vedere geomorfologic suprafața județului este dominată de sectorul montan, care

se caracterizează printr-o rețea hidrografică foarte deasă, cu versanți abrupți și pante de

scurgeri mari. Densitatea specifică a rețelei hidrografice este 2,2 km/km2, depășind mult media

pe țară. Atât zona montană, cât și depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de

umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitațiilor variază între 600-1.0001/m2.

Principalele tipuri de inundații care se produc pe teritoriul județului sunt:

● Ninsorile, care formează un strat de zăpadă cu grosimi variind între 60-100 cm.

Acestea, la încălzirea vremii, în combinație cu ploile calde se topesc brusc, provocând în mod

frecvent viiturile de primăvară. Datorită variațiilor mari în timp și spațiu a temperaturii și a

altor elemente climatice, inundațiile practic se pot produce în orice perioadă a anului;

● Structura geologică și compoziția litologică a zonei, în special în sector montan,

datorită impermeabilității rocilor nu permite o infiltrație masivă în subsol, reducând la minim

rolul drenajului subteran. În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de

natură argilo-marno-lutoasă, acestea se îmbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de

teren;

● Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii și din cauza „doborârilor de vânt”

masive produse în ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetație arborescentă al

versanților a scăzut simțitor, diminuând și rolul moderator al covorului vegetal.

Fenomenele prezentate duc la formarea și propagarea undelor de viitură, care se produc în

timp foarte scurt, mai ales pe pâraiele Mădăraș, Fișag, Belcina, Tămavele. În zonele

depresionare (depresiunea Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului) din cauza

pantelor mici, viteza undei de viitura scade, provocând deseori suprapunerea mai multor unde

de viitură (tip pluriundă), cu creșteri de nivele cu efecte grave și pagube însemnate.

În urma ploilor torențiale, care au depășit cantitatea de 100 l/m2 în mai puțin de două ore, au

rezultat inundații atât în Bazinul Hidrografic Olt, cât și în Bazinul Hidrografic Mureș și Bazinul

Page 39: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

39

Hidrografic Siret, în total 24 localități. Valoarea pagubelor estimate atingând suma de 1.014.618

lei.

Un alt fenomen des întâlnit în județ este scurgerea de pe versanți, mai ales în zonele lipsite de

vegetație arborescentă.

Primăvara în perioada topirii zăpezii și a gheții, pe unele sectoare de râuri, se formează blocaje

de gheață, provocând curbe de remu și inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este

frecvent întâlnit în zona orașului Toplița pe râul Mureș și afluenți săi.

Având în vedere condițiile de formare și tipurile de viitură frecvent întâlnite pe teritoriul

județului Harghita, putem trage concluzia că apărările eficiente împotriva efectelor

distrugătoare ale inundațiilor, trebuie să se bazeze pe:

● prognoze hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte;

● funcționare ireproșabilă a sistemului informațional hidro-meteorologic;

● măsuri structurale cu caracter preventiv, și anume lacuri de acumulare, amenajarea

cursurilor de apă prin regularizări și îndiguiri.

Cauzele antropice care favorizează apariția fenomenului de inundații sunt ne întreținerile

cursurilor de apă, blocajele din secțiunea de curgere a râurilor, podurilor și podețelor cu diverși

plutitori (vegetație, materiale depozitate în albiile majore, ghețuri).

3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor sunt acumulările

care au și rol de apărare împotriva inundațiilor:

● Mesteacănul, situată pe râul Olt în amonte de orașul Bălan, la cca. 1,8km și 8km față

de izvorul Oltului, cu volum total de acumulare de 0,858 mil.m3;

● Frumoasa, situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc și 2 km

amonte de comuna Frumoasa, cu volum total de acumulare de 10,6mil.m3,;

● Zetea, situată pe r. Târnava - Mare, la cca. 3 km amonte de localitatea Zetea, cu volum

total de acumulare de 44,0 mil.m3 Destinația este de atenuare a undei de viitură și protejarea

municipiului Odorheiu-Secuiesc și a celorlalte localități din aval împotriva inundațiilor. De

asemenea, asigură și energie electrică, prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.

3.4.3 Regularizările și îndiguirile care apără împotriva inundațiilor populația, terenurile,

localitățile, platformele industriale. Principalele lucrări de acest gen, din bazinul hidrografic

Mureș sunt:

Page 40: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

40

● regularizare r. Mureș în depresiunea Gheorgheni, L= 25km ;

● regularizare r. Târnava Mare între Porumbeni și Odorheiu Secuiesc, L= 23km ;

● regularizare pr. Geoagiu la Cristuru Secuiesc, L=11km ;

● regularizări pr. Cușmed la Atid - Crișuri, L=13,6km ;

Lucrările din bazinul hidrografic Olt sunt :

● sistemul de îndiguiri și regularizări Siculeni - Miercurea Ciuc – Tușnad, L= 32km ;

● îndiguire pr. Fișag, L=9km.

Inundațiile produse în ultimii 20-25 de ani pe teritoriul județului au afectate localitățile astfel:

● pe curs de apă și torenți: m. Odorheiul Secuiesc, m. Toplița, orașele Băile Tușnad,

Cristuru Secuiesc și comunele Atid, Bilbor, Ciumani, Corbu, Dârjiu, Gălăuțaș, Lunca de Sus,

Lupeni, Mărtiniș, Sărmaș, Siculeni, Șimonești, Tulgheș;

● pe curs de apă: comuna Avrămești, Merești, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Praid,

● pe torenți: or. Borsec, Vlăhița, comuna Brădești, Corund, Dealu, Ditrău, Feliceni,

Frumoasa, Lunca de Jos, Plăieșii de Jos, Săcel, Secuieni, Ulieș.

Pagubele produse de inundații în teritoriul administrativ al județului sunt:

● orașul. Borsec, pârâul. Vinului la ieșirea din oraș spre Corbu. Suprafață afectată: 5ha de

fânețe;

● municipiul Odorheiu Secuiesc, râul Târnava Mare în intravilan. Suprafață afectată. 2ha

de zonă de locuit și industrială;

● în municipiul Toplița, pe râul Mureș. Suprafață afectată de cca. 100 ha, care cuprind

gospodării, instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți

construcții, teren agricol.

Pe Valea Toplița, suprafața inundată este cca. 30 ha, iar obiectivele afectate sunt gospodării,

instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți construcții,

teren agricol.

Page 41: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

41

Pe pârâul. Măgheruș, suprafața inundată este cca.35 ha, iar obiectivele afectate sunt: drum-

str. Murelor, gospodării, amenajări turistice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului

de apă, curți construcții, teren agricol.

Pe pârâul. Doamnei, suprafața inundată este cca. 7 ha, iar obiectivele afectate sunt: gospodării,

construcții, teren agricol;

● comuna Feliceni, râul Târnava Mare (Feliceni-Oțeni), pârâul. Garon (Feliceni), pârâul.

Cireșeni (Tâureni),

suprafețele inundate pe teritoriul administrativ de cca. 26 ha, iar obiectivele afectate sunt:

conducta de gaze în localitatea Oțeni, terenuri agricole, grădini;

● comuna Ciumani, râul Mureș, inundații în intravilanul satului Ciumani, cu suprafață de

210 ha.

Obiective afectate: 45 gospodării și terenuri agricole;

● comuna Dănești, pârâul Madicsa și Gödör, inundații în intravilanul satului Dănești,

Suprafețe inundate de 350 ha, iar obiectivele afectate sunt 1500 locuințe și terenuri agricole

(arabil, fâneață);

● comuna Dârjiu, pârâul. Nagypatak (Mare) și Boja, inundații în intravilanul satului Dârjiu.

Suprafețele inundate sunt de 30 ha, obiectivele afectate: case de locuit, curți + construcții;

● comuna Plăieșii de Jos, pârâul. Cașin. Inundații în intravilanul satelor Imper și Iacobeni

cu suprafețe inundate de cca. 15 ha și obiective afectate: gospodăriile populației și culturi

agricole;

● comuna Șimonești, pârâul Nyiko. Inundații în intravilanul satelor Mihăileni și Rugănești

cu suprafețe inundate de cca. 161 ha (anul 2005) și obiective afectate: intravilan – case și anexe

gospodărești;

● comuna Bilbor, râul Bistricioara. Inundații în intravilanul satului Bilbor. Suprafețe

inundate de cca. 10 ha teren agricol și obiective afectate: 7 gospodării, 2 poduri;

● comuna Tulgheș, râul Bistricioara, pârâul. Putna, Rezu Mare, Balaj, Raiului. Inundații în

teritoriul administrativ Tulgheș. Suprafețele inundate sunt de cca. 77 ha, iar obiectivele afectate

sunt: 203 gospodării, teren agricol, fânețe, curți, construcții, stația de epurare, conducte de

canalizare;

Page 42: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

42

● comuna Gălăuțaș, pârâul Gălăuțaș, râul Mureș. Inundații în intravilanul comunei

Gălăuțaș

Suprafețe inundate sunt de cca. 28 ha intravilan, 40 ha teren agricol, obiectivele afectate: case,

gospodării, podețe;

● comuna Subcetate, râul Mureș. Inundații în teritoriul administrativ. Suprafețele afectate

de inundații sunt teren agricol (arabil și fâneață);

● comuna Ciceu, râul Olt. Inundații în teritoriul administrativ Ciceu. Suprafețele afectate

de inundații sunt cca. 60 ha teren agricol;

● comuna Căpâlnița, pârâul Homorodul Mic și Csonka. Inundații în comuna Căpâlnița.

Suprafețele inundate sunt de cca. 10 ha, obiectivele afectate sunt case de locuit, gospodării,

drum comunal, grădini;

● comuna Remetea, râul Mureș, pr. Kőpatak și Sineu. Suprafețele inundate sunt de cca.

200 ha,

obiectivele afectate: case și anexe gospodărești, curți, teren arabil, drum județean DJ 153 C, DC

0,6 km, 2 poduri, zid de sprijin;

● în comuna Racu, inundații în comuna Racu, pe pr. Racu, suprafețe afectate de inundații:

30 ha extravilan teren arabil.

Derivația pârâul Racu, suprafețe afectate de inundații: 10 ha extravilan, teren arabil;

Pârâul Frumoasa (pe teritoriul administrativ al comunei Racu)Suprafețe afectate de inundații:

20 ha extravilan teren arabil

● orașul Băile Tușnad, râul Olt – strada Morii, strada Gării. Obiective afectate: gospodării

particulare, drumuri, vile, teren agricol (pășune);

● comuna Sâncrăieni, râul Olt , pâraiele Felszeg și Valea Mare (Nagyos). Obiective

afectate: 5 case de locuit 20 gospodării, curți, construcții și teren agricol;

● orașul Vlăhița, pârâul Vârghiș, canal Vârghiș. Suprafață inundată de cca. 0,65 ha și

obiective afectate: 40 case de locuit, curți, strada Ștrandului;

● comuna Cozmeni, pârâul Cozmeni. Suprafață inundată de 500 m2 și obiective afectate:

gospodării, culturi;

Page 43: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

43

● comuna Ocland, pârâul Homorodu Mic. Suprafețe afectate de inundații: 30 ha teren

arabil;

● comuna Sântimbru, pârâul Chendereș. Suprafață inundată cca. 170 ha. Obiective

afectate: 22 anexe gospodărești, teren agricol;

● comuna Satu Mare, pârâul Brădești. Suprafață inundată de 20 ha. Obiective afectate:

case de locuit, anexe gospodărești, case de vacanță, școala generală, teren agricol;

● comuna Săcel, văile din teritoriul administrativ. Suprafețele inundate sunt de 10 ha, iar

obiectivele afectate: clădiri de instituții, case de locuit, teren agricol;

● comuna Mugeni, râul Târnava Mare. Suprafață inundată de 20 ha terenuri agricole;

● comuna Lăzarea, pârâul Cinod. Suprafețe afectate de inundații: 2-3 ha de culturi;

● comuna Lupeni, pârâul Nicoul Alb. Inundații în localitățile Lupeni, Bisericani, Bulgăreni,

Morăreni). Suprafețe inundate de cca. 130 ha. Obiective afectate: locuințe, drumuri și poduri,

canale; teren agricol;

● comuna Sândominic, râul Olt, pârâul Lok. Suprafețe inundate de 2 ha. Obiective

afectate: grădini, case de locuit.

Inundațiile au produs pagube însemnate în zonele neamenajate ale afluenților cursurilor de apă

și a torenților, albiile minore neavând capacitatea de tranzitare pentru debitele existente. De

asemenea, podurile și podețele subdimensionate au determinat blocarea cursurilor de apă cu

materiale aduse de torenți, fiind chiar distruse în unele cazuri (la Porumbenii Mari, Lunca de

Jos).

O problemă generală este lipsa șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor de pe terenurile

agricole situate în extravilanul localităților, din această cauză producându-se bălți, care nu se

pot scurge în emisarii învecinați.

În condițiile reliefului județului, vegetația și în special arboretul, are un rol deosebit în

regularizarea naturală a debitelor prin procesul de reținere în sol și redarea treptată a apelor.

Lipsa acestui tip de vegetație provoacă, în unele zone, torenți aluvionari și alunecări masive de

versanți (Lueta, Zetea, Plăieșii de Jos, Toplița).

Datorită condițiilor prezentate, formarea și propagarea viiturilor se produce în timp foarte

scurt, mai ales în bazinele hidrografice ale afluenților Oltului și Mureșului, cum sunt pâraiele

Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele etc.

Page 44: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

44

Prevenirea și combaterea acestor pagube potențiale se poate realiza numai printr-o acțiune

complexă care constă din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice,

tehnice și operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea și lichidarea efectelor

dăunătoare ale apelor mari și ghețurilor și poluărilor accidentale.

O altă acțiune majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătățirea apărării împotriva

inundațiilor este realizarea hărților de risc la inundații, acțiune prevăzută și în legea 575/2001 –

Plan de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor

hărți și a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea

teritoriului județului în condițiile apărării împotriva inundațiilor.

De asemenea, sunt necesare acțiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curățare și

întreținere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentații tehnice actualizate privind apărarea

împotriva inundațiilor, care să ia în considerare clasa de importanță a noilor construcții aflate în

vecinătatea apelor.

Diminuarea pagubelor și a pierderilor de vieți omenești ca urmare a inundațiilor nu depinde

numai de acțiuni de răspuns întreprinse în timpul inundațiilor, acțiuni abordate uneori separat,

sub denumirea managementul situațiilor de urgență. Diminuarea consecințelor inundațiilor

este rezultatul unei combinații ample dintre măsurile și acțiunile premergătoare producerii

fenomenului, cele de management din timpul desfășurării inundațiilor și cele întreprinse post

inundații.

3.1.5 Ape subterane

Resursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor intramontane

(Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Bilbor, Borsec) au o importanță deosebită în aprovizionarea

populației cu apă potabilă și parțial industrială din puțuri săpate și forate în mediul urban și

rural. Astfel aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă a populației este asigurată din

resurse subterane de apă.

Analiza calității apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obținute de

Direcția Apelor Târgu Mureș și SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic

Siret nu este prevăzută monitorizarea calității apelor subterane pe teritoriul județului Harghita),

respectiv expertizele efectuate de APM Harghita Miercurea Ciuc, având normele de calitate

prevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.

Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureș se situează în zone distincte (zona

Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3, zona Remetea-Ditrău – cod foraj F1).

Pe baza datelor puse la dispoziție de DA Mureș, se poate constata că toate forajele

monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil”:

Page 45: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

45

Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Olt se situează în patru zone distincte: în zona

Miercurea Ciuc sunt trei foraje (F2, F3, F4); în zona Sânsimion sunt amplasate cinci foraje de

studiu (F1, F2, F3, F4, F5), în zona Mădăraș sunt două foraje (F2, F3) iar în zona Tușnad 2 foraje

(F1, F2). În urma analizelor efectuate s-au concluzionat următoarele:

- s-au constatat depășiri la indicatorii: duritate totală, Fe și Mn la forajele F2 și F3 Mădăraș

datorate fondului natural caracteristic zonei

- la forajele din Miercurea Ciuc se constată depășire la indicatorii duritate totală (F4), Fe și Mn

(F2, F4), fapt ce se datorează fondului natural caracteristic bazinului Ciuc

- la forajele din Sânsimion se observă depășiri la indicatorii: duritate totală (F1, F2, F4), Fe și Mn

(F1, F2), Pb (F1), sulfați (F2), iar la forajele F4 și F5 s-au măsurat depășiri și pentru indicatorul

nitrați;

- la forajele F1 și F2 din Tușnad se observă depășirea concentrației admise pentru duritate

totală, Fe și azotați.

Laboratorul APM Harghita Miercurea Ciuc, în cursul anului 2009, a urmărit în special impactul

haldelor de deșeuri menajere și industriale asupra apelor subterane prin prelevări și analize de

probe din puțuri de apă amplasate în apropierea acestor halde (peste 250 indicatori în 13

probe).

Depășiri semnificative/mai puțin semnificative s-au constatat pentru indicatorii:

- azotați, Ni, Pb și Cd în zona depozitului de deșeuri menajere din municipiul M-Ciuc,

- NH4, Mn, Cu, Pb și Cd în zona industrială din Gheorgheni,

- Ni, Pb și Cd în zona depozitului de deșeuri menajere din Odorheiu Secuiesc,

- Pb, Ni și Cd în zona agro-industrială respectiv Mn, Ni, Cd și Pb în zona depozitului de

deșeuri din Cristuru Secuiesc,

- Pb și Fe în fântânile din orașul Bălan,

- Mn, Pb, Cd, amoniu și sodiu în zona Minele Lueta,

- Cu, Pb și cloruri în zona depozitului de deșeuri menajere din Toplița.

Harghita Rețele apă potabilă Rețele apă menajeră

Lungime km Volum distribuit (mii mc) Număr localități Populația racordată

Mediu urban* 457 10600 9 131100

Mediu rural** 710 Fără informații 58 34400 Rețele de alimentare cu apă

* - conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare cu apă și canalizare/epurare)

** - conform datelor Consiliului Județean Harghita

Page 46: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

46

În activitatea de captarea și distribuția apei potabile, beneficiarii sistemelor de rețele de

alimentare cu apă din orașele județului au multe greutăți din cauza gradului avansat de uzură a

rețelelor de distribuție, a lipsei zonelor de protecția severă a captărilor, al activităților umane în

localitățile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.

3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)

- stațiile de epurare orășenești, inclusiv sistemele de canalizare din județ prin care se evacuează

ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacități insuficiente, sisteme de colectare

a apelor uzate vechi cu grad de uzură avansată, comunicări accidentale între rețele de

canalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de

epurare, opriri de alimentare cu energie electrică în urma cărora se evacuează debite

considerabile de ape uzate orășenești fără nici o epurare prealabilă, exploatări

necorespunzătoare, neglijența personalului, lipsa investițiilor pentru reabilitare)

- depozite de deșeuri menajere și industriale neautorizate și necorespunzător amenajate (în

special haldele de deșeuri miniere)

- activități industriale (miniere, exploatare și prelucrare a lemnului, etc.)

- activități agro-zootehnice

- poluări accidentale

- poluări naturale de fond și impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum și

antrenări de substanțe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în

majoritatea localităților rurale sau a intemperiilor.

Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosințele de apă cu rol

determinant, reiese că stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, periodic sunt

depășiri considerabile ale concentrațiilor avizate la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de

SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC MINVEST SĂ DEVA pentru asigurarea

închiderii unităților cu activitate minieră, SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC

APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ și

CANALIZARE Toplița, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL

Borsec, etc.

Situația volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în

județ sau fără nici o epurare, se prezintă astfel:

Page 47: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

47

Bazin hidrografic

Total % Nu necesită

epurare/nu se epurează

% Suficient epurat

% Insuficient %

Mureș 8,662 52,8 0,091 1,0 1,697 19,6 6,874 79,4

Olt 7,489 45,6 1,418 18,9 4,378 58,5 1,693 22,6

Siret 0,257 1,6 - - 0,018 7,0 0,239 93,0

Total 16,408 100 1,509 9,2 6,093 37,1 8,806 53,7 Milioane mc

Situația funcționării stațiilor de epurare urmărite se prezintă în tabelul următor:

Bazin hidrografic

Total Cu funcționare

corespunzătoare %

Cu funcționare necorespunzătoare

%

Mureș 17 8 47 9 53

Olt 17 5 29,4 12 70,6

Siret 3 1 33,4 2 66,6

Total 37 14 37,8 23 62,2

3.1.7 Substanțe poluante și indicatori de poluare în apele uzate

Situația nocivităților evacuate în cursurile de apă se prezintă în tabelul următor:

Nocivități/BH UM Mureș Olt Siret Total județ Hr

Suspensii To/an 269,61 614,178 3,864 887,562

CBO5 To/an 300,31 1171,579 2,555 1474,444

CCO-Cr To/an 726,66 2658,208 6,821 3391,698

NH4 To/an 140,60 122,159 0,709 263,468

NO2 To/an 2,14 1,277 0,097 2,364

NO3 To/an 5,16 15,715 1,577 22,452

Azot total To/an - 123,456 - 123,458

Fosfor To/an 3,51 25,837 0,178 29,525

Reziduu filtrat To/an 5973,188 5737,188 6,826 11717,814

Cloruri To/an 1510,41 433,913 4,923 1949,246

Sulfați To/an 120,36 535,507 5,850 661,717

Fier To/an 0,057 59,222 - 59,279

Detergenți To/an 3,99 8,165 0,027 12,182

Fenoli To/an - 0,242 - 59,242

Subst. extractibile To/an 17,36 52,576 0,192 70,131

Calciu To/an - 91,126 19,795 110,921

Hidrogen sulfurat To/an - - 0,156 0,156

Mangan To/an - 55,637 - 55,637

Cupru To/an 0,002 0,039 - 0,041

Zinc To/an 0,017 0,160 - 0,177

Plumb To/an - 0,003 - 0,003

Cadmiu To/an - 0,000 - 0,000

Nichel To/an - 0,027 - 0,027

Crom To/an - 0,000 - 0,000

Page 48: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

48

Majoritatea stațiilor de epurare orășenești (de tip mecanic, respectiv mecano-biologică)

funcționează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depășirii capacității lor de

epurare, fie din cauza problemelor de exploatare și întreținere (uzură fizică și morală avansată,

ineficiența fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor

pentru modernizare, etc.). Sursele majore de poluare a apelor (stații de epurare orășenești) din

județul Harghita sunt prezentate în tabelul următor:

Localitate Lungime rețea Canalizare (km)

Tip stație epurare

Volum apă uzată evacuată (mil m

3/an)

Grad de epurare (%)

m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63

m. Gheorgheni 23 M 0,830 -

m. Toplița 28 Me+B 1,410 28

m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69

Băile Tușnad 5,7 Me 0,191 60

Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85

Borsec 11,9 Me 0,282 -

Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60

Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 - Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita

Pe lângă stațiile de epurare se urmăresc și evacuări de apă care nu se epurează/nu necesită

epurare (iazurile de decantare SC Bălan SĂ, galeria apă de mină Harghita Băi, ape convențional

curate SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).

Alte surse potențiale de poluare, în opinia agenților economici de profil (administratori

canalizare și stație de epurare) sunt prezentate în tabelul următor:

Surse de poluare Domeniul de activitate emisar

Volum ape uzate evacuate (mii mc/an)

Daca are stație de preparare

SC Lactate Cristuru Secuiesc

Prelucrarea laptelui Stație de

epurare oraș 36 Nu

SC COATS Odorheiu Secuiesc

Vopsire și ambalare ață Stație de

epurare oraș 144,3 da

SC Ikos Conf. Odorheiu Secuiesc

Confecții îmbrăcăminte Stație de

epurare oraș 27 Nu

SC FAMOS SĂ Odorheiu Secuiesc

Fabrică de mobilă Stație de

epurare oraș 35,2 nu

SC URBANA SĂ Odorheiu Secuiesc

Producere apă caldă și încălzire centralizată

Stație de epurare oraș

66,4 Nu

SC Norada Odorheiu Secuiesc

Confecții îmbrăcăminte Stație de

epurare oraș 37,4 Nu

SC Elan Trident Odorheiu Secuiesc

Abator prelucrare carne Stație de

epurare oraș 18,4 Nu

SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc

Construcții mașini, prelucrări mecanice

Stație de epurare oraș

28,4 Nu

SC INSOPRESS SĂ Odorheiu Secuiesc

Tipografie Stație de

epurare oraș 18,4 Nu

SC ROSEAL Odorheiu Construcții mașini, Stație de 3,6 Nu

Page 49: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

49

Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș

SC LACTIS SRL Odorheiu Secuiesc

Prelucrare Lapte Stație de

epurare oraș 9

Separator grăsimi

CIM UTIL SRL Odorheiu Secuiesc

Construcții mașini, ateliere mecanice

Stație de epurare oraș

10,1 Nu

SC HEINEKEN SĂ M-Ciuc

Industria alimentară Stație de

epurare oraș 400 Da

SC PRIMULACT SĂ M-Ciuc

Industria alimentară Stație de

epurare oraș 30 Da

Metalurgic SĂ Vlăhița Metalurgie Stație de

epurare oraș 3 nu

SC KEL-BOR SRL Galvanizare Stație de

epurare oraș 4,3 Da

SC ARIMPEX SRL Gheorgheni

Prelucrare carne Stație de

epurare oraș 19,8 Da

SC ROMTOP Toplița Confecții tricotaje Stație de

epurare oraș 6 Nu

SC TOPLIȚA SĂ Toplița Industria încălțăminte Stație de

epurare oraș 3,1 Nu

Spitalul Municipal Toplița

Sănătate Stație de

epurare oraș 16,5 Nu

Sc Prescomal SRL Toplița

Industria alimentară Stație de

epurare oraș 1,2 Nu

SC Tușnad SĂ, HB Hotels SĂ,

SC Univers, Tourist SRL Băile

Tușnad

Turism Stație de

epurare oraș

60 22 19 5

Nu

SC SN Sării Sucursala Praid, Praid

Exploatarea sării Târnava mică 3,77 Nu

Casa Piraților SRL Praid

Turism Târnava mică 2,92 Nu

3.1.8 Rețele de canalizare - în municipiile și orașele județului sunt executate din oțel, fontă,

azbociment, PVC, PE, etc. totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem

divizor (separat pentru ape uzate și pentru ape pluviale). Majoritatea sistemului de canalizare a

fost executată în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică și morală avansată, fiind

necesare multe intervenții pentru reparații. În ultimii ani s-au realizat rețele noi de canalizare,

înlocuirea canalizării veche în multe localități. Cea mai mare problemă este înfundarea

canalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menținerea

capacității de autocurățire a conductelor de canalizare.

Județul Harghita Lungime Canalizare

(Km) Volum evacuat (mii

mc) Număr

localități Populație racordată la

canalizare

Mediu urban* 204,7 11920 9 107200

Mediu rural** 178 58 7110

*Conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare apă, canalizare epurare) **Conform datelor furnizate de CJ Harghita

Pentru localitățile urbane, situația alimentării cu apă în sistem centralizat este următoarea:

Page 50: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

50

Localități urbane

Capacitatea instalațiilor de producere apă potabilă

(mii m3/an)

Volum de apă potabilă distribuit (mii m

3/an)

Lungime totală rețea simplă distribuție apă

(km) total uz casnic

m. Miercurea Ciuc

33.869 2.741 1.659 83,3

m. Gheorgheni

10.368 1.211 654 73

m. Toplița 8.640 804 562 43,5

m. Odorheiul Secuiesc

21.600 2.221 1.145 74

Băile Tușnad 2.800 305 148 45

Bălan 10.300 564 468 11

Borsec 1.252 238 77 16,8

Cristuru Secuiesc

12.000 398 241 32,2

Vlăhița 3.857 323 217 38

Total urban 104.686 8.805 5.171 416,8

Total județ 129.153 12.758 8.750 1.010,3 Sursă date: CJ Harghita, an referință 2010 și date INS, an referință 2008

Sursele de apă pentru sistemele centralizate existente sunt de suprafață pentru Miercurea Ciuc,

Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița, Bălan și Vlăhița și localitățile rurale

Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc. și pentru asigurarea necesarului de apă pentru unități

industriale.

Resursele de apă subterană, aflate în depresiunile intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Toplița,

Bilbor, Borsec) sunt utilizate în scopul alimentării cu apă potabilă și parțial industrială în

Miercurea Ciuc, Băile Tușnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tușnad prin puțuri săpate și forate.

Aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă al populației este asigurat din surse subterane

de apă.

Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu

apă în sistem centralizat. Din totalul de 58 comune au alimentare cu apă în sistem centralizat în

funcțiune 32 de comune. Lungimea totală de rețea de distribuție a apei este de 593,5km,

reprezentând 58,7% din lungimea totală a rețelei de apă din județ, respectiv 1.010,3km.

În prezent există lucrări de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 17

comune, iar în 6 comune sunt în execuție lucrări de extindere a sistemului de apă existent. Vor

fi realizați cca. 366km rețea de distribuție a apei și 15 stații de tratare a apei brute.

3.1.9 Canalizarea apelor uzate

Localitățile care au sisteme de canalizare în funcțiune sunt 9 localități urbane și 13 comune. La

nivel județean situația este următoarea:

Page 51: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

51

Localități Capacitatea stațiilor de epurare

(m3/zi)

Lungime simplă rețea canalizare (km)

urbane 67.878 191,8

rurale 2.110 159,3

TOTAL 69.988 351,1 Sursă date: CJ Harghita, an 2010 și date INS, an 2008

Situația sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare orășenești din județ este prezentată în

tabelul următor:

Localitate Lungime rețea canalizare (km)

Tip stație epurare

Volum apă uzată evacuată (mil m3/an)

Grad de epurare (%)

m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63

m. Gheorgheni 23 M 0,830 -

m. Toplița 28 Me+B 1,410 28

m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69

Băile Tușnad 5,7 Me 0,191 60

Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85

Borsec 11,9 Me 0,282 -

Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60

Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 - Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita

În prezent sunt în execuție lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de canalizare în toate

orașele, precum și lucrări de modernizare a stațiilor de epurare din orașele Gheorgheni, Toplița

și Odorheiu Secuiesc.

Majoritatea stațiilor de epurare orășenești (de tip mecanic respectiv mecano-biologică)

funcționează în mod necorespunzător, fie din cauza depășirii capacității lor de epurare, fie din

cauza problemelor de exploatare și întreținere (uzură fizică și morală avansată, ineficiența fazei

de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor pentru

modernizare, etc.).

Stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, depășiri considerabile ale concentrațiilor

avizate, se găsesc la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ

Gheorgheni, SC EDILTOP URBAN SĂ Toplița, SC ACATEL SĂ Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA

PREST SRL Borsec, etc.

Ca o situație general valabilă pentru toate orașele județului se poate menționa faptul că prin

rețelele de canalizare pluvială, prin legături ilegale cu canalizarea menajeră, se evacuează

debite considerabile de ape uzate orășenești, ape fără nici o epurare și care au rol determinant

asupra calității apelor de suprafață.

Page 52: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

52

Volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în județ sau

fără nici o epurare, sunt:

(mil.m3/an)

Bazin hidro-

grafic Total

Nu necesită

epurare/Nu se

epurează*

% Suficient

epurat %

Insuficient

epurat %

Mureș 10,036 0,106 1,1 5,814 58,5 4,116 41,5

Olt 10,691 1,103 10,3 0,022 0,2 9,566 89,5

Siret 0,362 - - - - 0,362 100

Total județ 21,087 1,209 5,7 5,836 27,7 14,042 66,6

Sursă date: PLAM 2007-2013 județ Harghita

Notă:* - Volumul de 0,106 mii m3 reprezintă cantitatea de apă provenită de la SC Colemn

Gălăuțaș, care nu necesită epurare, iar volumul de 1,103 mii m3 reprezintă evacuările prin 3

canale pluviale din orașul Miercurea Ciuc care nu se epurează.

În mediul rural canalizarea apelor uzate menajere se face numai în 13 comune din cele 32 care

au alimentare cu apă în sistem centralizat. Din cele 13 comune cu rețele de canalizare, numai 4

comune nu au stații de epurare a apelor uzate. În prezent, sunt în execuție sisteme de

canalizare în 28 de comune, cu lungime totală de rețea de canalizare de cca. 501,7km și 18

stații de epurare.

În județul Harghita se pune accent deosebit pentru realizarea unor investiții de mare amploare

pentru alimentarea cu apă potabilă și a canalizării apelor uzate din localitățile urbane și rurale.

În acest sens, au fost lansate programe privind alimentarea centralizată cu apă potabilă și

realizarea sistemelor centralizate de canalizare:

● Programul Național de construire a locuințelor sociale și de alimentare cu apă a satelor

finanțat conform HG 687/1997;

● Programul de alimentare cu apă a satelor, în perioada 2004-2006, din județul Harghita

prin HG 577/1997;

● Programului SAPARD – Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale.

3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață și subterane

Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor subterane sunt zonele cu

activitate minieră și explorări geologice, împreună cu depozitele de deșeuri industriale și urbane

din orașele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, care poluează apele

subterane cu nitrați, fosfați, fenoli și metale grele. Se pot menționa următoarele:

Page 53: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

53

- râul Olt aval de orașul Miercurea-Ciuc și râul Târnava Mare aval de Cristuru Secuiesc, din cauza

funcționării cu randament scăzut a stațiilor de epurare a apelor uzate din aceste orașe.

- poluarea râului Olt cu metale grele și steril de rocă prin spălarea și/sau surparea în râul Olt a

sterilului din halda iazului de decantare nr. 1 și 4 și a iazurilor de decantare nefuncționale nr. 2,

3, 3A de la Bălan

- poluarea râului Olt cu mercur, fier și cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatare

minieră și flotație de la Sântimbru prin surparea și spălarea haldei iazului din albia pârâului

Chendereș

- poluarea pârâului Chirui, Vârghiș, Cormoș și în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui a

sterilului de la extracția caolinei la Harghita Băi

- poluarea pârâului Jolotca și a râului Mureș cu metale grele și materiale radioactive prin

surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca

- poluarea pârâului Belcina și a râului Mureș cu metale grele și materiale radioactive prin

spălarea și/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte de

orașul Gheorgheni.

3.1.11 Obiective și măsuri privind protecția apelor împotriva poluării și supraexploatării

În vederea îmbunătățirii calității apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în

funcție de existența proiectelor și a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:

- reabilitarea unor stații de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentru

acestea, în vederea îmbunătățirii, la parametri proiectați, a randamentului de epurare a apelor

uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali, după cum urmează:

- Miercurea Ciuc: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ București pentru

lucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a

stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o

populație pană la 50000 locuitori”

- Odorheiu Secuiesc: proiectului „Reabilitare și modernizare stație de captare, uzină de apă și

stație de epurare Odorheiu Secuiesc”, finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ

București, în anul 2010 au început lucrările de execuție pentru noua stație de epurare, cea

existentă asigurând epurarea apelor uzate pană la punerea în funcțiune a noii construcții

- Gheorgheni: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ București pentru lucrarea

„Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de

Page 54: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

54

tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație pană la

50000 locuitori”

- depistarea și desființarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă

pluvială

- executarea permanentă a lucrărilor de întreținere și exploatare la stațiile de epurare,

inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb

- modernizarea rețelelor de canalizare, îmbunătățirea condițiilor de colectare a apelor

uzate în sensul stopării exfiltrațiilor cât și a infiltrațiilor existente din sistemul de

canalizare

- realizarea unor stații de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile

Normativului NTPA-002

- stabilirea unor zone de protecție cu restricție (unde este cazul) pentru protejarea

surselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.

3.2 SOLUL

În condițiile fizico-geografice ale județului, sub influența factorilor care au influențat procesele

pedogenetice, a luat naștere un înveliș variat de sol.

În zona muntoasă sunt răspândite solurile brune și brune acide. S-au format pe substratul

litologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline, calcare, marne și gresii în condițiile unui climat

umed și răcoros.

Pe aceste soluri, dispuse pe un areal intre 400-1700 m, se dezvoltă în bune condiții pădurile de

molid și în zonele mai joase pădurile de amestec (fag și molid).

În zona cristalino-mezozoică și în etajul subalpin din Munții Călimani și Harghita s-au format

soluri brune podzolice, și feriiluviale. Se caracterizează printr-o acumulare mai intensă a

humusului având proprietate acidă.

În zona dealurilor și depresiunilor sunt caracteristice solurile argiloiluviale podzolice și mai

reduse solurile litomorfe (rendzine).

Pe luncile Oltului și Mureșului se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice. Când drenajul lor

este foarte slab, se formează soluri humicogleice turboase sau chiar soluri turboase eutrofe,

răspândite în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor și Borsec.

Pe luncile Mureșului (între Ditrău și Toplița) și a Târnavei Mari, în aval de Odorheiu Secuiesc, s-

au format soluri aluviale. În cadrul sistemului de Monitoring al Solurilor din Romania pentru

județul Harghita au fost analizate o serie de situri de nivel T. S-a realizat: caracterizarea

Page 55: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

55

generală, fizico-geografică și edafică a județului Harghita, caracterizarea terenului și

morfologică a solurilor, caracterizarea fizică, chimică și încărcarea cu elemente și substanțe

potențial poluante ale solurilor.

Caracteristicile terenului și cele morfologice au urmărit elemente de localizare, zonarea

pedoclimatică, nivelul apei freatice, materialul parental, roca subiacentă, descrierea profilului

de sol, relieful, procesele de eroziune, lucrările ameliorative și modificările antropice.

Determinările legate de încărcarea cu elemente și substanțe potențial poluante au urmărit

încărcarea cu metale grele (Cu, Pb, Cd, Co, Cr, Mn, Ni), cu sulf solubil (S-SO4), cu fluor (F), cu

reziduuri de pesticide organoclorurate.

3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe

Suprafața totală a județului Harghita este de 663.900 ha, din care 396.552 ha este teren agricol,

ceea ce reprezintă 60% din suprafața totală și 40 % teren neagricol, adică 267.348 ha.

Repartiția terenurilor în județul Harghita

Suprafața totală (Ha) Teren agricol Ha Teren Forestier ha Teren ne forestier ha

663900 396552 225024 42324

Evoluția repartiției terenurilor agricole pe tipuri de folosințe în județul Harghita, în perioada

2001-2009 este prezentată în tabelul următor:

Nr. crit.

Categoria de folosință

Suprafața hectare

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Arabil 92729 92729 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719

2 Pășuni 148156 148156 148156 122405 122405 145479 146483 146817 146952

3 Fânețe și

pajiști naturale 164058 164058 164058 143735 143725 156293 156598 157084 157084

4 Vii 77 77 77 35 35 35 35 35 35

5 Livezi 1416 1416 1416 1416 1416 762 762 762 762 Total agricol 406436 406436 406436 360083 360083 394324 395602 396418 396552

3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România

Îngrășămintele - sunt substanțe simple sau compuse, de natură organică sau minerală. În

folosirea lor trebuie să se plece de la însușirile solului, gradul de aprovizionare cu elemente

nutritive și necesarul de nutrienți ai plantelor.

Îngrășămintele naturale provin de la fermele și complexele de creștere a animalelor, din stațiile

de epurare sau pot fi constituite din deșeuri și resturi vegetale și organice. Gunoiul de grajd

conține toate elementele nutritive necesare plantelor. Gunoiul în câmp se păstrează pe

platforme îndesate, acoperite cu un strat de pământ de cca. 20 cm grosime.

Page 56: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

56

Gunoiul se administrează la lucrarea de bază a solului. Cantitatea de gunoi se stabilește în

funcție de necesarul de azot din sol, norma specifică fiind de 170-210 kg azot/ha/an. Mustul de

grajd, fiind bogat în azot și potasiu, este de asemenea, un bun fertilizant organic natural.

Îngrășămintele chimice au avantajul prin solubilitatea lor mai rapidă; această proprietate

creează însă și un dezavantaj: sunt spălate mai ușor și pătrund repede în masele de apă,

provocând poluarea acestora, deci efectul lor, deși este rapid, este și de scurtă durată. În ultimii

ani, folosirea îngrășămintelor chimice s-a redus treptat și considerabil din cauze economice

(îngrășămintele chimice sunt foarte scumpe). Aplicarea îngrășămintelor chimice se poate face

ca o fertilizare de bază, împreună cu gunoiul de grajd sau, cel mai indicat, odată cu semănatul.

Suprafața cultivată cu fertilizatori pe terenuri arabile, horticulturi, fânețe și pășuni este cca.

50.000 ha.

An Îngrășăminte chimice folosite (tone substanță activă) N+P2O5+K2O (Kg/ha)

2009 N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

1702 990 884 3576 38,99 9,01

Produs Suprafața

pe care s-a aplicat (Ha)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Insecticide 19100 1,91 0,71 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0.80 1,29

Fungicide 46657 34,96 5,44 35,61 27,72 25,35 27,36 23,23 19,80 21,53 24,24

erbicide 36716 9,17 10,81 9,58 9,74 9,18 12,64 10,11 13,58 9,66 14,53 Situația utilizării produselor fitosanitare în perioada 2000 – 2009 în județul Harghita

Page 57: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

57

Page 58: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

58

3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Datele privind conținutul de metale grele (Cu, Pb, Zn și Cd), rezultate în urma analizelor de sol

executate de specialiștii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2009 pentru

diferite activități industriale din județul Harghita sunt cuprinse în tabelul următor:

Sector industrial

Zona prelevare

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-30 cm

0-10 cm

10-30 cm

0-10 cm

10-30 cm

0-10 cm

10-30 cm

Valori admise cf. Ord MAPPM nr 756/1997

250 mpp. 250 ppm 700 ppm 5 ppm

Minier

SM Voșlăbeni 22,80 35,40 22,70 24,20 74,30 73,30 2,50 2,30

Minele Lueta 45,20 42,50 19,30 19,30 66,00 68,40 2.20 2,50

SM Bălan 12,90 41,00 877,40 543,90 312,00 258,00 1,50 4,20

8,70 Șild. 2045,50 1580,5 148,90 228,00 1,50 4,20

Sântimbru Băi 20,10 24,60 80,20 13,90 72,00 16,80 1,90 2,50

Exp. minieră Harghita Băi

29,70 31,90 25,10 23,60 56,80 52,50 2,90 3,20

37,70 37,30 32,40 27,90 49,40 44,60 2,10 3,40

Minele Mădăraș 520,80 641,30 37,50 80,10 117,00 58,10 3,60 2,90

Siderurgic SC oțeluri pre

scule SĂ Cristuru secuiesc

33,40 37,70 26,30 30,50 176,80 115,70 2,00 2,00

Alte

Goscom M-Ciuc 38,30

92,00

421,00

2,10

Sc Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc

16,90 30,90 71,20 2,00

Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafața solurilor poluată de sectorul minier și de depozitele de deșeuri menajere în județul Harghita este de 180 ha. Repartiția terenurilor pe clase de calitate Folosință Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Ha % din total

folosință Ha

% din total

folosință Ha

% din total

folosință Ha

% din total

folosință Ha

% din total

folosință

Arabil - - 2293 2,50 22797 24,86 49349 53,80 17280 18,84

Pajiști 2946 0,97 12715 4,18 67407 22,17 114653 37,71 106315 34,97

Vii - - - - - - - - 35 100

Livezi - - - - - - - - 762 100

Total 2946 0,97 15008 3,78 90204 22,75 164002 41,36 124392 31,37

Calitatea unui sol este determinată de mai mulți factori, pe baza cărora se calculează bonitarea terenurilor; acești factori sunt: temperatura aerului, precipitații atmosferice, gleizare, pseudogleizare, textura și poluarea solului, panta și expoziția terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitatea terenului, porozitatea, conținutul în CaCO3, reacția, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate și conținutul de schelet al solului.

Page 59: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

59

Clase de calitate pe tipuri de sol în județul Harghita exprimat procentual

Tipul de sol Clasa

I II III IV V

Litosoluri - - - - 2

Regosoluri - - - - 3

Aluvisoluri 21 27 19 17 12

Faeoziomuri 79 63 34 5 -

Eutricamosoluri - 10 41 21 13

Districambosoluri - - - 4 27

Luvosoluri - - 6 34 19

Andosoluri - - - - 6

Gleiosoluri - - - 7 7

Stagnosoluri - - - 12 9

Histisoluri - - - - 2

Total % 0,74 3,78 22,75 41,36 31,37 Principalele restricții ale calității solului

Dintre restricții, cele mai importante pentru județul Harghita sunt: excesul de umiditate,

adâncimea apei freatice, panta ternului, reacția solului, volumul edafic implicit prezența de

schelet (factori determinați de relief, cunoscând că județul aparține zonei de deal și de munte).

Principalele restricții ale calității solurilor sunt prezentate în tabelul următor:

ha

Eroziune alunecări

Exces de umiditate

Terenuri inundate

Terenuri accidentate

Soluri scheletice

Sărături Suprafață adâncime

22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26

3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a solului

care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare

Având în vedere structura geomorfologica variată, cu caracter montan și premontan a județului,

se semnalează apariția unor multiple fenomene cu efecte negative asupra solului.

În zonele înalte, în special în ariile despădurite, apar fenomene de eroziune în suprafață, dar și

torenți (la contactul cu depresiunile Ciuc - Gheorgheni), mai rar alunecări superficiale.

În zonele depresionare sunt specifice fenomenele erozionale de suprafață, torenți și alunecările

de teren. În depresiunile Ciuc și Gheorgheni cu pante mai netede apar procese de albie,

acumulări, eroziuni de mal, aluvionări ale luncii la inundații. Sunt prezente și înmlăștinări, ce se

întâlnesc nu numai la nivelul luncii ci chiar pe terase, din cauza unor soluri impermeabile.

Depresiunile mai înalte - Bilbor, Borsec, Valea Bistricioarei, izvoarele Trotușului (Lunca de Jos,

Plăieșii) prezintă procese mai active pe pantă (torenți, alunecări, eroziuni de mal).

Page 60: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

60

Zona subcarpatica transilvană cum este cea a Târnavelor și a Homoroadelor este supusă unui

intens proces de degradare geomorfologica atât la nivelul versanților cât și a albiilor, datorat în

principal rocilor fiabile, dar și unor cauze antropice (despăduriri, lucrări agrotehnice greșite).

Degradarea se face prin eroziune de suprafață, șiroiri, torenți, alunecări și mai rar prăbușiri.

Aproximativ 44% din suprafața totală a județului o reprezintă terenurile degradate:

- Solurile afectate de eroziune (de suprafața și de adâncime) - 58.005 ha localizate în special pe

versanții unităților deluroase (Subcarpații Transilvaniei)

Suprafețele cu excesul de umiditate cu potențial de alunecare și inundare - 4112 ha, specifice

zonei de lunca a râurilor Olt și Mureș, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 - 2m)

- Solurile sărăturate, - 154 ha dezvoltate pe suprafețe mici în jurul zăcămintelor de sare de la

Praid și Sânpaul

- Solurile degradate prin fenomenul de alunecare - alunecări de teren active cu un grad ridicat

de risc – 7.289 ha - afectează obiective social economice

- În 25 unități administrativ teritoriale ale județului există suprafețe cu risc la alunecări de teren:

Odorheiu Secuiesc, Băile Tușnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhița, Atid, Avrămești, Corund,

Dârjiu, Dănești, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaș, Lăzarea, Lueta, Mărtiniș, Mugeni, Plăieșii de Jos,

Praid, Satu Mare, Săcel, Secuieni, Șimonești, Ulieș, Zetea (sursa: Consiliul Județean Harghita).

3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului - CES

Amenajările de CES sunt situate pe terenuri care, în proporție de 98%, trec sau au trecut în

proprietate privată. Efectul benefic al lucrărilor de conservare a solului a fost diminuat în

principal din două cauze: lipsa de interes în exploatarea și întreținerea acestor lucrări de către

actualii proprietari și degradarea parțială sau totală a circa 18 – 20% din suprafața amenajată,

în urma aplicării defectuoase a Legii nr. 18/1991.

Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului și

evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este

următoarea:

Page 61: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

61

3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor

Modul de

folosința a

terenurilor

Perioada

1997-

1998

Perioada

1999 -

2001

Anul

2002

Anul

2003

Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Suprafața totala

amenajata 33015 33065 33265 33415 33665 33965 34265 34757 35267

Suprafața efectiv

amenajata, din

care

31598 31648 31848 31998 32248 32548 32848 33339 33849

Teren arabil 15735 15735 15799 15849 15909 16009 16129 16431 16617

Pășuni naturale 5353 5383 5383 5383 5423 5443 5513 5513 5583

Fânețe naturale 9812 9832 9961 10061 10211 10391 10501 10690 10944

Vii, pepiniere

viticole 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Livezi 695 695 702 702 702 702 702 702 702

Sursa: INSSE- Baza date TEMPO

La nivelul anului 2008 amenajările de combaterea eroziunii solului acoperă o suprafață de

peste 35.200 ha. Cele mai importante amenajări de CES în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost

executate în următoarele zone:

V. Paleș – 1465 ha

Homorodul Mare – 1634 ha

Homorodul Mic – 3564 ha

Sândominic – Racu – 2886 ha

Suseni – Berzenți – 1020 ha

Feernic Superior – 7800 ha

Feernic – Inferior - 3833 ha

Eliseni Superior – 2864 ha

Eliseni Inferior - 2368 ha

Zetea – Odorhei – 3000 ha

Daia – 2958 ha

Amenajări mai mici de 1000 ha - 1523 ha

3.2.7 Amenajări pentru desecare și drenaj

Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare și drenaj și evoluția acestora în

perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:

Modul de folosință a terenurilor Perioada 1997 -2008

Suprafața efectiv desecata din care: 20336

Teren arabil 12632

Page 62: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

62

Sursa: INSSE- Baza date TEMPO

Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe

categorii de folosință a terenurilor este următoarea:

Lucrări de drenaj - total Perioada

1997-2000 2001

Perioada

2002 -2004 2005

Perioada 2006

- 2008

Suprafața totala amenajata (ha) 1034 1053 1076 1088 1128

Sursa: INSSE- Baza date TEMPO

La nivelul anului 2008 amenajările de desecare acoperă o suprafață de peste 1128 ha. Cele mai

importante amenajări în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:

Belcina – Remetea - 4448 ha

Belcina – Voșlăbeni – 4294 ha

Suseni – Borzont – 2585 ha

Siculeni – Tușnad - 5192 ha

În județ mai exista o categorie de amenajări complexe atât de CES (33.965 ha) cât și de

desecare (21.267 ha.) care au fost executate pe următoarele suprafețe:

Denumire amenajare Desecare

(ha) CES (ha)

Olt superior 7.599 3.385

Homorod, Târnava Mare 1.743 29.560

Mureș superior 11.925 1.020 Sursa: Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare

3.2.8 Amenajări pentru irigații

Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații este foarte redusa – 305 ha, amenajările

de irigații fiind numai de tip local.

3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare

Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 și necesită măsuri

de reabilitare și modernizare, unele din acestea fiind nefuncționale din cauza lipsei

echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de

întreținere și exploatare conform planurilor tehnice și regulamentelor de exploatare.

Nefuncționarea la parametrii proiectați a sistemelor de regularizare – desecare – drenaj

executate înainte de anul 1990 a condus la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-se

echilibrul hidrologic și structura solurilor turboase și devenind susceptibile la incendii în

bazinele Ciuc și Gheorgheni (Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni).

Pășuni naturale 341

Fânețe naturale 7363

Page 63: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

63

3.2.10 Monitorizarea calității solurilor

Pentru monitorizarea calității solurilor, în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Harghita, se

urmăresc următorii indicatori: pH, umiditate, nitrați, amoniu, fosfor total, substanțe organice,

plumb, cupru, zinc, cadmiu, mangan, crom, nichel, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu.

Se efectuează monitorizarea solurilor rezervațiilor și parcurilor naturale considerate zone

martor (18 probe), se urmărește impactul circulației și a turismului asupra solului pădurilor (5

probe) respectiv impactul circulației asupra zonelor verzi a orașelor (6 probe).

Pentru a urmări poluarea solului se analizează solurile din preajma stațiilor de benzină, solurile

din apropierea haldelor de deșeuri menajere, a haldelor de steril precum și solurile din

apropierea haldelor industriale, respectiv solurile în jurul amplasamentului unor agenți

economici potențial poluatoare (în total 49 probe).

Din rezultatele obținute în urma analizelor efectuate se pot constata următoarele:

- solurile rezervațiilor naturale din județ sunt considerate probe “martor”, s-au constatat

următoarele depășiri la indicatorii:

Locația Indicatori depășiți

Rezervația Borsaros Sâncrăieni Pb, Cu, Cd

Rezervația Luci Sâncrăieni Pb, Cu

Rezervația Dealul Melcilor – Corund Cu, Cd

Rezervația Muntele de Sare Praid Cu, Cd

Rezervația Nyires Joseni Cu, Cd

Rezervația poiana narciselor – Vlăhița Cd, Mn

Parcurile din Borsec Pb, Cd

Parcurile din Odorheiu Secuiesc Pb

Trecătoarea Tolvajos Cu

Lacul Sf. Anna – Mohoș Cu

Harghita Băi – pădure Cu

Băile Tușnad - pădure Cu

- solurile din zona depozitelor de deșeuri orășenești prezintă unele depășiri față de Limitele

Maxime Admise, stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, după cum urmează: Odorheiu

Secuiesc – Cd.

- depășiri se observă și în zona depozitelor industriale (halde de steril, în special): Bălan – Cu,

Cd; Mădăraș – Pb.

3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Page 64: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

64

- Eroziunea de suprafață de gradul I, care afectează diferite obiective și produce pagube

în aval: 10.947 ha

- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube și afectează obiective

importante: 1667 ha

- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care

afectează obiective social economice: 7289 ha

- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuri

agricole și produc pagube în aval: 81 ha

- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafețele cu exces de umiditate cu potențial de

alunecare și inundare: 4112 ha

- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha

- Sărături de gradul II nu creează probleme zonelor limitrofe: 26 ha

- Litosoluri: 316 ha

- Terenuri cu vegetație degradată: 6703 ha

- Regularizări de văi: 56,2 ha

Principalul factor natural limitativ al calității solului care afectează calitatea solului în zona

studiată îl constituie eroziunea datorată factorilor naturali (ape meteorice, pante cu înclinare

mare, suprafețe mici împădurite) sau antropici.

3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum și

cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.

Nr. Crt. Unitatea Administrativ –

Teritorială

Potențialul de producere a

alunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

Municipiul

1. Odorheiu Secuiesc Ridicat Da Nu

Orașul

2. Băile Tușnad Mediu Da Nu

3. Bălan Mediu Da Nu

4. Borsec Mediu Da Nu

5. Toplița Mediu Da Nu

6. Vlăhița Mediu Nu Da

Comuna

7. Atid Ridicat Da Nu

8. Avrămești Ridicat Nu Da

9. Bilbor Mediu Da Nu

10. Brădești Ridicat Da Nu

11. Corbu Mediu Da Nu

12. Corund Mediu Da Nu

13. Dârjiu Ridicat Da Da

14. Dealu Ridicat Da Nu

15. Ditrău scăzut – mediu Da Nu

16. Gălăuțaș Mediu Da Nu

17. Joseni Mediu Da Nu

18. Lueta Mediu Da Da

19. Lupeni Ridicat Nu Da

20. Mărtiniș Ridicat Da Nu

21. Merești Ridicat Da Nu

Page 65: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

65

22. Mugeni Ridicat Nu Da

23. Plăieșii de Jos Mediu Da Nu

24. Praid Mediu Da Nu

25. Sărmaș Mediu Da Nu

26. Sândominic scăzut – mediu Da Nu

27. Sânmartin scăzut – mediu Da Nu

28. Secuieni Ridicat Da Nu

29. Șimonești Ridicat Da Nu

30. Tulgheș Mediu Da Nu

31. Ulieș Ridicat Da Da

32. Zetea Mediu Da Nu

Inundațiile ca urmare a ploilor torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților

cursurilor de apă și alte torenților, albiile minore neavând capacitate pentru debite mari. La

acestea se adaugă podurile și podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de

apă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele,

se face în timp foarte scurt datorită înlăturării vegetației forestiere prin defrișări. În zonele

depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită

suprapunerii mai multor unde de viitură.

3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii

pagubelor la hazardurile naturale – inundații.

Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundații

Pe cursuri de apă Pe torenți

0 1 2 3

1. Odorheiu Secuiesc Da Da

2. Băile Tușnad Da Da

3. Borsec Nu Da

4. Cristuru Secuiesc Da Da

5. Toplița Da Da

6. Vlăhița Nu Da

7. Atid Da Da

8. Bilbor Da Da

9. Brădești Nu Da

10. Ciumani Da Da

11. Corbu Da Da

12. Corund Nu Da

13. Dârjiu Da Da

14. Dealu Nu Da

15. Ditrău Nu Da

16. Feliceni Nu Da

17. Frumoasa Nu Da

18. Gălăuțaș Da Da

19. Lunca de Jos Nu Da

20. Lunca de Sus Da Da

21. Lupeni Da Da

22. Mărtiniș Da Da

Page 66: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

66

23. Merești Da Nu

24. Mihăileni Da Nu

25. Mugeni Da Nu

26. Ocland Da Nu

27. Plăieșii de Jos Nu Da

28. Praid Da Nu

29. Săcel Nu Da

30. Sărmaș Da Da

31. Secuieni Nu Da

32. Siculeni Da Da

33. Șimonești Da Da

34. Tulgheș Da Da

35. Ulieș Nu Da

Reducerea pagubelor materiale și umane constituie obiectivul managementului situațiilor de

urgență.

3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren - Conform datelor din „Ghidul pentru macrozonarea

teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările de

teren din județul Harghita sunt în general de mică adâncime (1-5m), superficiale (sub 1m) și de

mare adâncime (5-20m). Ele au potențial ridicat, sunt progresive și regresive, de tip primar sau

reactivat.

Evaluarea riscului la alunecări de teren pe baza coeficienților de risc (Ka - Kh) ai factorilor

determinanți: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic și climatic, hidrogeologic, seismic,

silvic, antropic pune în evidență zonele cu potențial de alunecare.

Din analiza valorilor factorului litologic Ka calculat pentru județul Harghita, se constată că

teritoriul județului se caracterizează printr-o probabilitate redusă (0,01 - 0,09) și medie (0,15-

0,30) de producere a alunecărilor de teren care corespunde arealului montan constituit din roci

cristaline (șisturi cristaline, calcare cristaline, etc.), magmatite și roci vulcanogen-sedimentare

dar și roci sedimentare mezozoice (conglomerate, gresii, calcare, marne, etc.).

Zona cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren pentru care valoarea

factorului litologic este de 0,35 – 0,40, se află în partea sud-est a județului, unde sunt roci

sedimentare de fliș. Valori de 0,5 apar în bazinul Homoroadelor în partea de sud-vest a

județului, datorită prezenței rocilor sedimentare cum ar fi tufurile, marnele și argilele.

Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren se înregistrează în partea de sud-est a

județului, unde factorul litologic are valori de 0,7.

Sursa: „Identificarea și delimitarea hazardurilor naturale. Hărți de hazard la nivelul teritoriului județean”(MTTC).

Page 67: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

67

Probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren, cu valori de 0,95 – 0,99 pentru

factorul litologic, o au terenurile din depresiunile intramontane, cele din zona dealurilor

subcarpatice cu diapire de sare și câteva areale din lungul văilor principale (Olt, Mureș, Târnave,

Homoroade).

Factorul morfologic indică dominanța suprafețelor cu probabilitate foarte mare de producere a

alunecărilor de teren atât în zona montană, cât și în cea subcarpatică având valori de peste 0,7.

Valori ceva mai mici (0,1-0,3) se regăsesc pe areale mari în depresiunile intramontane Giurgeu

și Ciuc și fragmentat pe spațiile interfluviule și în luncile râurilor caracterizate prin pante mai

mici. Zona de contact dintre depresiuni și munte, ce corespunde formațiunilor morfologice de

piemont și glacis se caracterizează prin valori de 0,4-0,5 ale factorului mediu.

Page 68: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

68

Factorul structural Kc are valori mici (0,05) în zona montană vulcanică și cristalină, indicând

probabilitate mică de producere a alunecărilor. Valori medii (0,30) pentru acest factor apar pe

areale mici în partea central-estică a județului.

Cea mai mare parte a județului se caracterizează printr-o probabilitate medie – mare de

producere a alunecărilor (0,35-0,5), determinată de prezența unor structuri geologice

complexe, cu strate înclinate, cutate și faliate.

Probabilitate mare și foarte mare de producere a alunecărilor de teren se identifică în zona

montană a pânzelor de șariaj constituite din depozite sedimentare și a cutelor diapire de sare

subcarpatice. Valorile factorului litologic sunt de 0,55 – 0,6 și cresc la 0,9 în zona subcarpatică

Praid.

Page 69: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

69

Factorul hidrologic-climatic indică probabilitate mare (0,65-0,75) pentru zonele montane unde

cad cantități însemnate de precipitații și probabilitate medie-mare în zonele depresionare și cea

a dealurilor subcarpatice (0,5-0,65).

Page 70: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

70

Factorul hidrogeologic indică probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren în

cea mai mare parte a județului Harghita având valori de 0,4. Spațiul depresionar intramontan

Giurgeu-Ciuc este caracterizat printr-un coeficient 0,05-0,1, fapt ce indică un potențial redus de

alunecare.

Page 71: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

71

În corelare cu macrozonarea seismică, valoarea factorului seismic pentru județului Harghita

este de 0,7-0,75 ceea ce determină o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren.

Page 72: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

72

Factorul silvic indică potențial mediu de alunecare în zona montană forestieră, având valoarea

de 0,10-0,3, areal care este fragmentat de mici perimetre cu valoarea factorului de 0,5 ce

corespunde unui potențial de alunecare mediu-mare. De asemenea, arealele pajiștilor

secundare din spațiul depresionar au valori ridicate ale factorului silvic de cca. 0,31-0,6.

Terenurile care au vegetație de cultură, situate pe văi sau în zona subcarpatică, au valori

ridicate ale factorului silvic de 0,8 până la 0,95.

Page 73: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

73

Din punct de vedere al factorului antropic este specifică probabilitatea medie de producere a

alunecărilor cu valori de 0,10-0,30. Suprafețele ce corespund versanților rețelei hidrografice

majore sunt încadrate la probabilitate medie-mare cu valori de 0,31-0,5 pentru factorul

analizat. Potențial mare și foarte mare de producere a unor alunecări o dețin suprafețe mici

care corespund unor localități situate pe versanți pentru care, coeficientul antropic are valori de

0,45-0,6 și chiar peste 0,7, cum ar fi la Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.

Page 74: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

74

Pe baza factorului mediu, rezultat din agregarea factorilor de mai sus rezultă zonarea

teritoriului județului Harghita sub aspectul potențialului de alunecare. Valorile acestui factor

indică potențial ridicat de alunecare în areale diferite atât montane, cât și subcarpatice dintre

care menționăm versanții depresiunilor Bilbor și Borsec, versanții văilor Bistricioara, Trotuș,

Târnava Mare și areale din depresiunile Cașin, Giurgeu Ciuc și Praid. Potențialul mediu-ridicat

este specific zonei dealurilor subcarpatice cu valori de 0,45-0,55.

Arealul munților constituiți din formațiuni de fliș se încadrează în palierul valoric de 0,35-0,4.

Probabilitatea cea mai mică de producere a unor alunecări de teren stabilită pe baza factorului

mediu se regăsește în zona montană vulcanică și cristalino-mezozoică.

Page 75: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

75

Inundațiile generate de ploile torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților

cursurilor de apă și alte torenților, albiile neavând capacitate pentru debite mari. La acestea se

adaugă podurile și podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă.

Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraș, Fișag, Belcina, Toplița, Târnavele, se

face în timp foarte scurt ca urmare a înlăturării vegetației forestiere prin defrișări. În zonele

depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită

suprapunerii mai multor unde de viitură.

Localitățile afectate de hazardurile naturale au fost evidențiate în legea 575/2001, fiind

cuprinse în 35 de unități administrativ-teritoriale de baza.

Perioada de observație care a stat la baza întocmirii legii 575/2001 este anterioara anului 1998.

Page 76: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

76

Fața de aceasta listă, în perioada 1998-2006 s-au produs inundații și în alte localități, fapt ce a

condus la extinderea listei de unități administrativ-teritoriale de bază afectate de inundații la

52.

Localități afectate de hazardurile naturale – inundații, cuprinse în Legea 575/2001 și localități

afectate în perioada 1998 –2006, după tipul producerii pagubelor la inundații„

LOCALITĂȚI Tipuri de inundații

Legea 575/2001 Perioada 1998-2006

Pe cursuri de apă Pe torenți Pe cursuri de apă Pe torenți

0 1 2 3 4

Municipiul

1 Miercurea Ciuc Nu Nu Da Nu

2 Odorheiu Secuiesc Da Da Da Da

Orașul

3 Băile Tușnad Da Da Da Nu

4 Bălan Nu Nu Da Nu

5 Borsec Nu Da Da Nu

6 Cristuru Secuiesc Da Da Da Nu

7 Toplița Da Da Da Nu

8 Vlăhița Nu Da Nu Da

Comuna

9 Atid Da Da Nu Nu

10 Bilbor Da Da Nu Nu

11 Brădești Nu Da Nu Nu

12 Căpâlnița Nu Nu Nu Da

13 Ciumani Da Da Da Da

14 Corbu Da Da Da Da

15 Corund Nu Da Da Da

16 Dârjiu Da Da Nu Nu

17 Dănești Nu Nu Da Nu

18 Dealu Nu Da Da Da

19 Ditrau Nu Da Nu Da

20 Feliceni Nu Da Da Nu

21 Frumoasa Nu Da Da Nu

22 Gălăuțaș Da Da Da Nu

23 Gheorgheni Nu Nu Da Nu

24 Lăzarea Nu Nu Da Da

25 Lueta Nu Nu Nu Da

26 Lunca de Jos Nu Da Da Da

27 Lunca de Sus Da Da Da Da

28 Lupeni Da Da Da Nu

Page 77: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

77

29 Mădăraș Nu Nu Da Nu

30 Mărtiniș Da Da Da Nu

31 Merești Da Nu Nu Da

32 Mihăileni Da Nu Da Nu

33 Mugeni Da Nu Da Nu

34 Ocland Da Nu Nu Nu

35 Plăieșii de Jos Nu Da Nu Nu

36 Praid Da Nu Nu Nu

37 Racu Nu Nu Da Nu

38 Remetea Nu Nu Da Nu

39 Săcel Nu Da Nu Nu

40 Sărmaș Da Da Nu Nu

41 Sâncrăieni Nu Nu Da Nu

42 Sândominic Nu Nu Da Nu

43 Sânsimion Nu Nu Da Nu

44 Sântimbru Nu Nu Da Nu

45 Secuieni Nu Da Nu Nu

46 Siculeni Da Da Da Nu

47 Simionești Da Da Da Nu

48 Subcetate Nu Nu Da Nu

49 Tomești Nu Nu Da Nu

50 Tulgheș Da Da Da Da

51 Tușnad Sat Nu Nu Da Nu

52 Ulieș Nu Da Nu Nu

Lucrările de apărare sunt relativ reduse, în special în privința lacurilor de acumulare cu volum

permanent sau nepermanent.

Pe teritoriul județului se află 10 stații hidrometrice, amplasate pe râurile Olt, Mădărașu Mare,

Frumoasa, Fișag, Homorodu Mare și Homorodu Mic.

Inundațiile produse au afectat în principal căi de comunicație rutieră (drumuri naționale,

județene și mai ales comunale), podețe, poduri, lucrări de apărare împotriva inundațiilor,

locuințe și gospodării și într-o mai mică măsură obiective socio-culturale și industriale sau

terenuri agricole.

Reducerea pagubelor materiale și umane constituie obiectivul managementului situațiilor de

urgență. Comitetele locale pentru situații de urgență au atribuții privind apărarea împotriva

inundațiilor și acționează în baza planurilor locale de apărare la nivelul localităților.

Page 78: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

78

3.3 Inventarul siturilor contaminate

În județul Harghita siturile contaminate sunt următoarele:

- în cadrul industriei extractive: C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva Filiala Bălan (Iazul de decantare

nr. 4 – 82 ha, Iazul de decantare nr. 3 și 3A – 29 ha, Iazul de decantare nr. 2 – 16 ha, Iazul de

decantare nr. 1 – 3,75 ha , Halda de steril Put nr. 1 – 6.41 ha, Halda de Put nr. 2 – 6 ha, Halda de

steril Puț nr. 5 – 15 ha, Halda de steril de la Galeria 11A

– 6 ha, Halda de steril de la Galeria 16 – 11 ha Fagul Cetății, Depozitul de concentrat de pirită

Gara Izvorul Olt – 0,4 ha tip poluant - metale grele; depozitul de carburanți-incinta principală

Bălan – 2 ha, tip poluant - produse petroliere); M.E.C. – D.G.R.M. – S.C.

Iazul de decantare - Harghita Băi – deversarea reziduurilor rezultate în urma exploatării

caolinului

Conversmin S.A. București - Cariera Sântimbru Băi (carieră, haldă de steril, iaz de decantare –

6,3 ha, tip poluant - metale grele; incintă uzină de preparare – 1,6 ha, tip poluant - metale grele

și produse petroliere)

- în cadrul companiei S.C. Petrom S.A.: Depozitele zonale de carburanți din Miercurea Ciuc –

1,21 ha; Odorheiu Secuiesc – 1,15 ha; Gheorgheni – 0,97 ha; tip poluant - produse petroliere

- în cadrul companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni: Depozitul de nisip ars – 1,13 ha, tip poluant -

metale grele și fenoli

- în cadrul companiei S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea: Depozitul de

motorină, teren aferent rezervoare păcură, teren aferent centrală termică – 0,29 ha, tip poluant

- produse petroliere

- depozitele de deșeuri municipale din județul Harghita: Miercurea Ciuc – 4,8 ha, Odorheiu

Secuiesc – 4 ha, Gheorgheni – 3,2 ha, Toplița – 3 ha, Cristuru Secuiesc – 3 ha, Bălan – 0,6 ha, tip

poluant - substanțe organice, compuși organici, metale grele etc. Sânsimion): zona rampei CF,

casa pompelor, zona de descărcare CLU – 25 mp, tip poluant - produse petroliere.

După etapa de investigare a siturilor potențial contaminate/contaminate, care s-a desfășurat în

cursul anului 2008 și a fost întocmită o bază de date la nivel de ANPM, în anul 2009 această

bază de date a suferit însemnate îmbunătățiri, completări.

A fost descrisă litologia sitului unde au existat descrieri amănunțite în Bilanț de Mediu nivel 1 și

2, au fost introduse toate punctele de observație cu coordonatele punctului și rezultatele

Page 79: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

79

tuturor analizelor existente. Au fost trimise chestionare spre completare la operatorii

economici în vederea investigării, descrierii altor noi situri contaminate istoric.

Siturile contaminate cu substanțe organo-clorurate de la fostele centre de protecția plantelor

preluate de Consiliul Județean Harghita sunt localizate în: Odorheiu Secuiesc – str. Rakoczi

Ferencz, Miercurea Ciuc str. Progresului, respectiv Gheorgheni care ulterior a fost vândut dar

rămâne în continuare sit poluat.

Tipurile de pesticide utilizate aparțin tuturor categoriilor dintre care conform datelor primate

de la direcția fitosanitară su fost: de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba,

Cu, Hg, Pb) și altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).

Majoritatea sunt însă produși organici de sinteză (esteri organofosforici, derivați

organohalogenați, nitroderivați aromatici, derivați carbamici, compuși fenolici și

compuși organometalici).

După structura chimică:

pesticide organoclorurate;

pesticide organofosforice;

pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;

pesticide nitrofenolice.

După natura daunătorului substanțele chimice acestea sunt:

- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmițătoare de boli omului

sau animalelor domestice);

- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);

- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);

- acaricide;

- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);

- algicide (pentru distrugerea algelor);

- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).

3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor

3.4.1 Modalități de investigare

În afară de Depozitul de nisip ars aflat în proprietatea companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni și

Depozitul de deșeuri municipale Cristuru Secuiesc pentru toate celelalte situri contaminate s-a

elaborat Bilanț de Mediu nivel 1 și 2. Acestea cuprind analize făcute de laboratoare atestate

asupra terenurilor afectate.

Page 80: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

80

3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor

1. Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea a fost eliberată Autorizația de

Mediu nr. 55/01.03.2007 cu Program de Conformare prin care societatea și-a luat angajamentul

ca:

- depoluarea solului pe o suprafață de 650 mp din zona rezervoarelor subterane de păcură

- depoluarea solului pe o suprafață de 180 mp din zona rezervorului subteran de lângă centrala

termică

- depoluarea solului pe o suprafață de 120 mp din zona rezervoarelor de motorină

2. M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. București - Cariera Sântimbru Băi a primit Acord de

Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea și ecologizarea incintei Sântimbru (carieră,

haldă, incintă, iaz de decantare). Lucrările au fost începute la data de 01.11.2007 de către S.C.

Întreprindere Montaj Instalații S.A., Mocira, jud. Maramureș, cuprinzând următoarele:

- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a incintei uzinei de preparare Sântimbru

Băi:

- lucrări de demolare a clădirilor de la suprafață

- lucrări de amenajare a terenului după demolarea clădirilor

- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a carierei de cinabru Sântimbru Băi:

- lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața

- lucrări de ecologizare a suprafeței ocupate de cariera de cinabru Sântimbru Băi

- lucrări de închidere și reconstrucție ecologică a iazului de decantare Sântimbru Băi:

- lucrări de demolare a construcțiilor de la suprafață

- lucrări de ecologizare a iazului de decantare

- lucrări pentru asigurarea protecției iazului de decantare

- lucrări reconstrucție ecologică a haldei de steril

- Costul total al lucrărilor este estimat la 4925478 RON și se va realiza din bugetul statului

prin împrumuturi de la Banca Mondială.

3. C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obținut acord de mediu nr. 482/11.11.1998,

revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului minier Fagul Cetății. Proiectul

tehnic de închidere și ecologizare a minei de la Fagul Cetății se va reglementa în conformitate

cu ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului și de emitere a acordului de mediu, modificat de OM nr. 210/2004 și de OM nr.

1037/2005, act normativ prin care este implementat Directiva EIA transpusă în legislația

română prin HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.

Page 81: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

81

Lucrările de închidere, ecologizare vor fi realizate din fonduri împrumutate de la Banca

Mondială.

4. Pentru S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de Spirt

– Amidon s-a eliberat Fișa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii Acordului Unic

pentru obținerea acordului de mediu, punând condiția că la finalizarea lucrărilor de reabilitare a

amplasamentului vor fi prezentate rezultatele analizelor de laborator care să ateste depoluarea

solului în zonele identificate prin raportul la bilanțul de mediu nivel I și II, elaborat pentru

obținerea Autorizației de mediu nr. 52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program

de conformare.

Calitatea aerului a fost urmărită prin măsurători de emisii. Au fost efectuate în total 897

determinări, astfel:

- 543 determinări privind concentrația poluanților gazoși

- 303 determinări de pulberi totale în suspensie (PTS), probe de 24 ore din zone fixe de

control

- 51 probe de pulberi sedimentabile.

Rețeaua de supraveghere a poluării (sub impactul direct al surselor de poluare) constă, în

prezent, dintr-un punct fix de control pentru determinarea poluanților gazoși (Miercurea Ciuc)

și 2 puncte fixe de control pentru determinarea pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc și

Gheorgheni) precum și din 10 puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilor

sedimentabile.

În cazul poluanților gazoși (SO2 , NO2, NH3) nu s-au înregistrat depășiri. Tabelul comparativ a

mediilor semestriale din anii 2007-2009 față de media semestrului I. 2010 arată valori destul de

apropiate, cu mult sub valorile CMA zilnică (menționăm că din luna ianuarie 2009 acești

indicatori nu se mai urmăresc în punctul de măsurare Gheorgheni).

Miercurea Ciuc, sediu

APM Gheorgheni, centru

Indicatori, în µg/mc Indicatori, în µg/mc

SO2 NO2 NH3 SO2 NO2 NH3

Media sem. I-2007 0,0 20,7 16,4 0,0 20,2 17,7

Media sem. II-2007 0,3 21,5 20,9 0,2 21,5 17,8

Media sem. I-2008 0,03 22,3 20,2 0,0 23,1 18,1

Media sem. II-2008 0,26 19,0 19,9 0,0 24,3 14,3

Media sem. I-2009 0,16 24,2 20,4 - - -

Media sem. II-2009 0,05 21,8 16,8 - - -

Media sem. I-2010 0,08 25,05 23,15 - - -

Page 82: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

82

La interpretarea datelor analitice pentru indicatorul "pulberi totale în suspensie” (PTS), se

constată că în perioada analizată s-au semnalat în total 118 depășiri zilnice (38,9 %), astfel:

- 11 depășiri la punctul de măsurare din Miercurea Ciuc (3,6% din totalul de determinări),

înregistrându-se același număr de depășiri ca și în sem. I 2009;

- 107 depășiri în orașul Gheorgheni (35,3% din totalul de determinări), față de cele 81 depășiri

în perioada similară a anului precedent.

Cele mai mari valori zilnice înregistrate au fost:

- Miercurea Ciuc, sediul APM : 228,5 µg/mc (ianuarie), depășire cu 52,3 %

- Gheorgheni: 806,1 µg/mc (martie), depășire cu 437,4 %.

La sediul APM Harghita, pentru măsurarea pulberilor în suspensie cu diametrul aerodinamic al

particulelor mai mici de 10 microni (PM10) este montat un analizor semiautomat de

monitorizare a concentrației pulberilor ambientale tip Casella APM-950.

În cursul semestrului I. 2010, nu s-au efectuat determinări de pulberi în suspensie cu diametrul

aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM10), analizorul semiautomat de

monitorizare fiind defect.

La indicatorul de calitate "pulberi sedimentabile” s-au înregistrat, în semestrul I. 2010 un număr

de 8 depășiri (15,7%), din care: 1 la Miercurea Ciuc (18,3 g/mp în luna mai), 3 la Gheorgheni

(maxima de 54,4 g/mp în luna aprilie), 3 la Odorheiu Secuiesc (maxima de 24,5 g/mp în luna

iunie) și 1 la Cariera Suseni-Chileni (24,2 g/mp în luna mai).

În tabelul următor sunt prezentate comparativ mediile semestriale pentru indicatorul „pulberi

sedimentabile”:

Puncte de măsurare

Media

semestrului

I-2008, în

g/mp/ lună

Media

semestrului II-

2008, în g/mp/

lună

Media

semestrului I-

2009, în g/mp/

lună

Media

semestrului II-

2009, în

g/mp/ lună

Media

semestrului

I-2010, în

g/mp/ lună

Miercurea Ciuc, str.

Grâului 39,3 174,1 22,0 20,6 8,1

Miercurea Ciuc, str. Nagy

Imre 16,5 6,5 14,0 6,4 10,8

Gheorgheni 32,8 23,1 28,6 21,3 23,8

Odorheiu Secuiesc 17,5 15,6 14,9 15,2 15,2

Cristuru Secuiesc 10,9 9,9 10,0 38,1 9,2

Toplița 11,7 7,8 8,6 9,5 6,9

Page 83: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

83

Voșlăbeni 14,2 46,7 4,3 5,5 1,9

Chileni 3,4 20,8 3,9 13,0 8,6

Vlăhița 15,0 14,8 8,7 8,2 6,9

Sândominic 2,2 4,5 2,8 3,3 1,2

Cauzele depășirii valorilor CMA, atât în cazul indicatorilor pulberi în suspensie (PTS), cât și în

cazul pulberilor sedimentabile sunt: starea de curățenie necorespunzătoare a localităților,

metode de salubrizare cu tehnologii inadecvate, starea necorespunzătoare a drumurilor, spații

de parcare insuficiente pentru autovehicule, îngrijirea necorespunzătoare a spațiilor verzi și a

depozitelor de deșeuri, parcuri auto cu uzură morală avansată și procedee de transport

neecologice, tehnici de combustie și utilizarea combustibililor necorespunzători la centralele

termice și la gospodăriile individuale, metode de exploatare și prelucrare necorespunzătoare a

minereurilor în industria de minerit și în industria metalurgică și nu în ultimul rând, condițiile

climaterice nefavorabile ale județului Harghita (inversia termică, ceața, calm atmosferic).

3.5 Calitatea Aerului

În județul Harghita a fost amplasată o stație automată de supraveghere a poluării de fond

regional. Sunt monitorizate, începând cu 15 martie 2008, poluanții SO2, NO2/NOx, CO, O3,

benzen și PM10 concomitent cu parametrii meteorologici. Datele sunt validate zilnic.

Variația indicelui general de calitatea aerului (1 - excelent, 2 - foarte bun, 3 - bun, 4 - mediu, 5 -

rău, 6 - foarte rău), determinat din indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați la

stația automată de tip fond regional, este prezentată în graficul de mai jos:

Evoluţia indicelui general de calitatea aerului în perioada 01 Ianuarie 2010 - 30 Iunie 2010

0

1

2

3

4

5

6

01.0

1.10

06.0

1.10

11.0

1.10

16.0

1.10

21.0

1.10

26.0

1.10

31.0

1.10

05.0

2.10

10.0

2.10

15.0

2.10

20.0

2.10

25.0

2.10

02.0

3.10

07.0

3.10

12.0

3.10

17.0

3.10

22.0

3.10

27.0

3.10

01.0

4.10

06.0

4.10

11.0

4.10

16.0

4.10

21.0

4.10

26.0

4.10

01.0

5.10

06.0

5.10

11.0

5.10

16.0

5.10

21.0

5.10

26.0

5.10

31.0

5.10

05.0

6.10

10.0

6.10

15.0

6.10

20.0

6.10

25.0

6.10

30.0

6.10

În continuare vă prezentăm rezultatele monitorizării indicatorilor

- indicatorul SO2

Page 84: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

84

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

01 Ja

n 201

0

04 Ja

n 201

0

07 Ja

n 201

0

10 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

16 Ja

n 201

0

19 Ja

n 201

0

22 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

28 Ja

n 201

0

31 Ja

n 201

0

03 Feb

2010

06 Feb

2010

09 Feb

2010

12 Feb

2010

15 Feb

2010

18 Feb

2010

21 Feb

2010

24 Feb

2010

27 Feb

2010

02 M

ar 2

010

05 M

ar 2

010

08 M

ar 2

010

11 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

17 M

ar 2

010

20 M

ar 2

010

23 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

29 M

ar 2

010

01 Apr 2

010

04 Apr 2

010

07 Apr 2

010

10 Apr 2

010

13 Apr 2

010

16 Apr 2

010

19 Apr 2

010

22 Apr 2

010

25 Apr 2

010

28 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

04 M

ay 2

010

07 M

ay 2

010

10 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

16 M

ay 2

010

19 M

ay 2

010

22 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

28 M

ay 2

010

31 M

ay 2

010

03 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

09 Ju

n 201

0

12 Ju

n 201

0

15 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

21 Ju

n 201

0

24 Ju

n 201

0

27 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

01 Ja

n 201

0

05 Ja

n 201

0

09 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

17 Ja

n 201

0

21 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

29 Ja

n 201

0

02 Feb

2010

06 Feb

2010

10 Feb

2010

14 Feb

2010

18 Feb

2010

22 Feb

2010

26 Feb

2010

02 M

ar 2

010

06 M

ar 2

010

10 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

18 M

ar 2

010

22 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

30 M

ar 2

010

03 Apr 2

010

07 Apr 2

010

11 Apr 2

010

15 Apr 2

010

19 Apr 2

010

23 Apr 2

010

27 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

05 M

ay 2

010

09 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

17 M

ay 2

010

21 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

29 M

ay 2

010

02 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

10 Ju

n 201

0

14 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

22 Ju

n 201

0

26 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate

Din graficele de mai sus se observă că în semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale

valorii limite orare de 350 μg/m3 (prag de alertă) respectiv a valorii limită zilnice pentru

protecția sănătății umane de 125 μg/m3, conform Ordinului MAPM 592/2002, pentru SO2.

- indicatorul NO2

Page 85: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

85

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

01 Ja

n 201

0

04 Ja

n 201

0

07 Ja

n 201

0

10 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

16 Ja

n 201

0

19 Ja

n 201

0

22 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

28 Ja

n 201

0

31 Ja

n 201

0

03 Feb

2010

06 Feb

2010

09 Feb

2010

12 Feb

2010

15 Feb

2010

18 Feb

2010

21 Feb

2010

24 Feb

2010

27 Feb

2010

02 M

ar 2

010

05 M

ar 2

010

08 M

ar 2

010

11 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

17 M

ar 2

010

20 M

ar 2

010

23 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

29 M

ar 2

010

01 Apr 2

010

04 Apr 2

010

07 Apr 2

010

10 Apr 2

010

13 Apr 2

010

16 Apr 2

010

19 Apr 2

010

22 Apr 2

010

25 Apr 2

010

28 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

04 M

ay 2

010

07 M

ay 2

010

10 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

16 M

ay 2

010

19 M

ay 2

010

22 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

28 M

ay 2

010

31 M

ay 2

010

03 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

09 Ju

n 201

0

12 Ju

n 201

0

15 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

21 Ju

n 201

0

24 Ju

n 201

0

27 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

NO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate

În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită orare de 200 μg/m3 pentru

NO2.

Media înregistrată în primul semestru pentru NO2 este de 15,99 µg/m3 fiind sub valoarea limită

anuală pentru protecția sănătății umane de 40 µg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.

- indicatorul ozon

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

01 Ja

n 201

0

04 Ja

n 201

0

07 Ja

n 201

0

10 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

16 Ja

n 201

0

19 Ja

n 201

0

22 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

28 Ja

n 201

0

31 Ja

n 201

0

03 Feb

2010

06 Feb

2010

09 Feb

2010

12 Feb

2010

15 Feb

2010

18 Feb

2010

21 Feb

2010

24 Feb

2010

27 Feb

2010

02 M

ar 2

010

05 M

ar 2

010

08 M

ar 2

010

11 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

17 M

ar 2

010

20 M

ar 2

010

23 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

29 M

ar 2

010

01 Apr 2

010

04 Apr 2

010

07 Apr 2

010

10 Apr 2

010

13 Apr 2

010

16 Apr 2

010

19 Apr 2

010

22 Apr 2

010

25 Apr 2

010

28 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

04 M

ay 2

010

07 M

ay 2

010

10 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

16 M

ay 2

010

19 M

ay 2

010

22 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

28 M

ay 2

010

31 M

ay 2

010

03 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

09 Ju

n 201

0

12 Ju

n 201

0

15 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

21 Ju

n 201

0

24 Ju

n 201

0

27 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

O3 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate

În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depășiri ale pragului de alertă, media pentru o oră,

de 240 μg/m3 respectiv a pragului de informare, media pentru o oră, de 180 μg/m3 pentru

ozon.

Variația valorilor maximelor zilnice pentru ozon este prezentată în graficul de mai jos:

Page 86: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

86

Variaţia valorii maxime zilnice pentru ozon în perioada 01 Ianuarie 2010-30 Iunie 2010

Date validate

0

20

40

60

80

100

120

140

160

01.01

.2010

06.01

.2010

11.01

.2010

16.01

.2010

21.01

.2010

26.01

.2010

31.01

.2010

05.02

.2010

10.02

.2010

15.02

.2010

20.02

.2010

25.02

.2010

02.03

.2010

07.03

.2010

12.03

.2010

17.03

.2010

22.03

.2010

27.03

.2010

01.04

.2010

06.04

.2010

11.04

.2010

16.04

.2010

21.04

.2010

26.04

.2010

01.05

.2010

06.05

.2010

11.05

.2010

16.05

.2010

21.05

.2010

26.05

.2010

31.05

.2010

05.06

.2010

10.06

.2010

15.06

.2010

20.06

.2010

25.06

.2010

30.06

.2010

În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 3 depășiri a valorii maxime zilnice a mediei

pe 8 ore, valoare țintă pentru protecția sănătății umane de 120 μg/m3 conform Ordinului

592/2002.

- indicatorul PM10, măsurători automate

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

01 Ja

n 201

0

05 Ja

n 201

0

09 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

17 Ja

n 201

0

21 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

29 Ja

n 201

0

02 Feb

2010

06 Feb

2010

10 Feb

2010

14 Feb

2010

18 Feb

2010

22 Feb

2010

26 Feb

2010

02 M

ar 2

010

06 M

ar 2

010

10 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

18 M

ar 2

010

22 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

30 M

ar 2

010

03 Apr 2

010

07 Apr 2

010

11 Apr 2

010

15 Apr 2

010

19 Apr 2

010

23 Apr 2

010

27 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

05 M

ay 2

010

09 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

17 M

ay 2

010

21 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

29 M

ay 2

010

02 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

10 Ju

n 201

0

14 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

22 Ju

n 201

0

26 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

PM10 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii zilnice-Date validate

În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 26 depășiri a valorii limită zilnice de 50

μg/m3 pentru PM10 măsurat automat în lunile de iarnă acestea fiind cauzate de calmul

atmosferic și ceață.

- indicatorul PM10, măsurători gravimetrice În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 20 depășiri a valorii limită zilnice de 50

μg/m3 pentru PM10 măsurat gravimetric.

Page 87: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

87

Depășirile la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM10, se datorează condițiilor meteorologice specifice zonei de amplasament, ceață și calm atmosferic.

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

01 Ja

n 201

0

05 Ja

n 201

0

09 Ja

n 201

0

13 Ja

n 201

0

17 Ja

n 201

0

21 Ja

n 201

0

25 Ja

n 201

0

29 Ja

n 201

0

02 Feb

2010

06 Feb

2010

10 Feb

2010

14 Feb

2010

18 Feb

2010

22 Feb

2010

26 Feb

2010

02 M

ar 2

010

06 M

ar 2

010

10 M

ar 2

010

14 M

ar 2

010

18 M

ar 2

010

22 M

ar 2

010

26 M

ar 2

010

30 M

ar 2

010

03 Apr 2

010

07 Apr 2

010

11 Apr 2

010

15 Apr 2

010

19 Apr 2

010

23 Apr 2

010

27 Apr 2

010

01 M

ay 2

010

05 M

ay 2

010

09 M

ay 2

010

13 M

ay 2

010

17 M

ay 2

010

21 M

ay 2

010

25 M

ay 2

010

29 M

ay 2

010

02 Ju

n 201

0

06 Ju

n 201

0

10 Ju

n 201

0

14 Ju

n 201

0

18 Ju

n 201

0

22 Ju

n 201

0

26 Ju

n 201

0

30 Ju

n 201

0

HR-1 -

PM10grv (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate

- indicatorul CO

CO mg/m3 - Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore-Date validate

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

01.0

1.10

06.0

1.10

11.0

1.10

16.0

1.10

21.0

1.10

26.0

1.10

31.0

1.10

05.0

2.10

10.0

2.10

15.0

2.10

20.0

2.10

25.0

2.10

02.0

3.10

07.0

3.10

12.0

3.10

17.0

3.10

22.0

3.10

27.0

3.10

01.0

4.10

06.0

4.10

11.0

4.10

16.0

4.10

21.0

4.10

26.0

4.10

01.0

5.10

06.0

5.10

11.0

5.10

16.0

5.10

21.0

5.10

26.0

5.10

31.0

5.10

05.0

6.10

10.0

6.10

15.0

6.10

20.0

6.10

25.0

6.10

30.0

6.10

Din grafic se observă că valorile maxime zilnice a mediilor pe 8 ore pentru CO sunt sub valoarea

limită admisă de 10 mg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.

- indicatorul benzen

Page 88: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

88

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

01 Jan 2

010

04 Jan 2

010

07 Jan 2

010

10 Jan 2

010

13 Jan 2

010

16 Jan 2

010

19 Jan 2

010

22 Jan 2

010

25 Jan 2

010

28 Jan 2

010

31 Jan 2

010

03 Feb 2

010

06 Feb 2

010

09 Feb 2

010

12 Feb 2

010

15 Feb 2

010

18 Feb 2

010

21 Feb 2

010

24 Feb 2

010

27 Feb 2

010

02 Mar 2

010

05 Mar 2

010

08 Mar 2

010

11 Mar 2

010

14 Mar 2

010

17 Mar 2

010

20 Mar 2

010

23 Mar 2

010

26 Mar 2

010

29 Mar 2

010

01 Apr 2

010

04 Apr 2

010

07 Apr 2

010

10 Apr 2

010

13 Apr 2

010

16 Apr 2

010

19 Apr 2

010

22 Apr 2

010

25 Apr 2

010

28 Apr 2

010

01 May

2010

04 May

2010

07 May

2010

10 May

2010

13 May

2010

16 May

2010

19 May

2010

22 May

2010

25 May

2010

28 May

2010

31 May

2010

03 Jun 2

010

06 Jun 2

010

09 Jun 2

010

12 Jun 2

010

15 Jun 2

010

18 Jun 2

010

21 Jun 2

010

24 Jun 2

010

27 Jun 2

010

30 Jun 2

010

HR-1 -

Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate

În perioada 01.01.2010-20.04.2010 analizorul de benzen nu a funcționat din cauza unor

defecțiuni tehnice.

În perioada 07.05.-18.05.2010 din cauza defectării aparatului de aer condiționat stația

automată de monitorizare a calității aerului HR-1 nu a funcționat.

În perioada de funcționare a analizorului, în primul semestru din 2010, media înregistrată a fost

de 0,53 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, media pe un

an, de 5 µg/m3.

3.6 CALITATEA PRECIPITAȚIILOR este urmărită din probe colectate de la 4 stații meteorologice

din județ și puncte de observație pluviometrice de pe teritoriul județului (Miercurea Ciuc,

Odorheiu Secuiesc, Joseni și Toplița).

La probele de precipitații, valorile pH-ului se situează între 6,36-7,39.

Din cele 34 determinări (460 indicatori) efectuate în semestrul I. 2010, s-au înregistrat 4

determinări ale pH-lui cu valoare sub 6,50 (11,7 %). Astfel, s-au înregistrat 2 neîncadrări ale

valorii pH-lui la Miercurea Ciuc (în interval de 6,36 - 6,41), o neîncadrare la Odorheiu Secuiesc

(6,47) și o neîncadrare la Toplița (6,41).

Valoarea cea mai mică de pH (6,36) a fost măsurată în luna iunie 2010, la stația meteorologică

Miercurea Ciuc.

3.7 POLUARE ACUSTICĂ În semestrul I. 2010 s-au efectuat în total 84 măsurători sonometrice în

localitățile Miercurea-Ciuc (10 puncte fixe de măsurare), Toplița (1 punct), Gheorgheni (2

puncte), Odorheiu Secuiesc (3 puncte) și Cristuru Secuiesc (2 puncte).

Page 89: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

89

Datorită traficului rutier intens din centrele orașelor, respectiv al activității desfășurate de unii

agenți economici, s-au semnalat, din cele 84 măsurători, un număr de 26 depășiri (30,95%).

Majoritatea depășirilor sunt, totuși, nesemnificative și se datorează traficului rutier.

Cele mai mari depășiri ale nivelului de zgomot s-au semnalat la Miercurea Ciuc (depășiri cu

valori până la 4,71 dB(A) – aprilie), la Cristuru Secuiesc (depășiri cu valori până la 3,08 dB(A) –

martie), la Odorheiu Secuiesc (depășiri cu valori până la 3,60 dB(A) - ianuarie) și la Gheorgheni

(depășiri cu valori până la 6,17 dB(A) - februarie).

3.8 ACTIVITATEA STAȚIEI DE RADIOACTIVITATE - Miercurea Ciuc are ca activitate de bază

supravegherea radioactivității factorilor de mediu din puncte fixe stabilite de către Laboratorul

de Radioactivitate a Mediului - ANPM. Stația urmărește evoluția radioactivității în timp al

următoarelor factori de mediu la stația Miercurea Ciuc: aerosoli - 2 aspirații, depuneri

atmosferice, apă brută (râul Olt la secțiunea aval Miercurea Ciuc), apă potabilă (din alimentarea

centralizată a municipiului Miercurea Ciuc), sol, vegetație, precipitații și debitul dozei gama din

mediul înconjurător. Probe zilnice din râul Olt se trimit lunar, împreună cu mostrele de

precipitații, la LRM – ANPM pentru efectuarea analizelor de tritiu, respectiv la APM Dolj - Stația

de Radioactivitate Craiova pentru efectuarea analizelor gama spectrometrice.

TIP MĂSURARE TOTAL

Aerosoli atmosferici imediate – F.1 172

Aerosoli atmosferici imediate – F.2 172

Depuneri atmosferici imediate 172

Apă potabilă imediată 172

Apă brută imediată 172

Apă freatică imediată 172

Apă brută lunară, la 5 zile 5

Apă freatică lunară, la 5 zile 6

Debit doză gama 1612*

Sol 13

Vegetație 13

Precipitații** 72**

Apă din râul Olt**, pentru analize tritiu 181**

TOTAL 2934

Notă:

* - se consideră 11 analize/zi (în medie aproximativ 30 zile/lună)

** - se filtrează și se trimite la Laboratorul Radioactivitatea Mediului/Laborator Național de

Referință pentru Radioactivitatea Mediului

Page 90: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

90

Menționăm că în luna iunie 2010 nu s-au făcut măsurători pentru indicatorul “debit doza

gama”, dozimetrul TIEX aflându-se la IFIN – HH Măgurele pentru etalonare.

Verificând valorile măsurătorilor obținute, se constată că atât la măsurători beta-globală cât și

la măsurătorile de doză gama, valorile maxime măsurate ale factorilor de mediu se situează sub

valorile de atenționare.

3.9 CONSERVAREA NATURII ȘI A BIODIVERSITĂȚII, BIOSECURITATEA

3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita

Datorită condițiilor fizico-geografice pe teritoriul județului Harghita se regăsesc două regiuni

biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de țară, și anume: continentală și alpină.

3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică

În județul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele

costiere și marine.

Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecție care figurează în listele naționale

și ale directivelor comunitare, suprafața habitatelor de interes național și de interes comunitar

fiind de cca. 12 000 ha:

- Pajiști sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526

- Lacuri și bălți distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207

- Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod

R4415

- Pajiști alpine și boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111

- Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum

mugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105

- Pajiști calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402

- Pajiști uscate seminaturale și faciesuri acoperite cu tufișuri pe substrat calcaros - Cod Natura

2000: 6210

- Pajiști cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod

Natura 2000: *6230, Cod R3608

Page 91: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

91

- Pajiști cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod

Natura 2000: 6410, Cod R3710

- Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702,

R3704,R3707, R3708, R3714

- Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716

- Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) – Cod Natura 2000:

6510; R3802

- Fânațe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801

- Fânațe împădurite

- Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102

- Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415

- Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;

- Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;

- Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417

- Mlaștini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414

- Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane pană la cele alpine (Thlaspietea

rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110

- Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204,

6206, 6213

- Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501

- Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107

- Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144

- Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414

- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402

Page 92: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

92

- Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206,

4208, 4210, 4214

Între acestea câteva sunt prioritare la nivel comunitar:

- păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsor localizate în Bazinul

Ciucului de Jos, Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului, Hășmaș

- turbării cu vegetație forestieră localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină –

Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoș, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraș, Mlaștina după

Luncă

- turbării active localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină - Honcsok, Dealul

Albinelor, Tinovul Mohoș, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraș, Mlaștina după Luncă

- izvoare petrifiante cu formare de travertin la Toplița Scaunul Rotund Borsec,

Cheile Bicazului Hășmaș

- pajiști uscate seminaturale și faciesuri acoperite cu tufișuri pe substrat calcaros

(Festuco Bromentalia) la Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului Hășmaș

- păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene în Cheile

Vârghișului.

Page 93: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

93

Page 94: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

94

Dintre elementele faunistice și floristice incluse în diferite categorii IUCN de periclitare sunt

remarcate cele aflate în pericol și cele vulnerabile. Din prima categorie pe teritoriul județului

Harghita întâlnim următoarele: Lycopodium annotium L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L.,

Achillea impatiens L., Achillea x girgioensis, Betula humilis Schrank, Betula nana L., Chimaphila

umbellata (L) Barton, Cypripedium calceolus L., Daphne cneorum L., Drosera anglica Huds,

Gentiana lutea L., saxifraga hirculus, Sisyrinchium montanium Greene.

Speciile aflate în categoria celor vulnerabile sunt: Achillea ptarmica L., Acorus calamus L.,

Angelica arhangelica L., Arnica montana L., Astragalus pseudopurpureus Gușul, Astragalus

roemeri Simk, Dianthus spiculifolius Schur, Fritilaria meleagris L., Gentiana pneumonanthe L.,

Iris sibirica L., Juniperus sabina L., Leontopodium alpinum cass, Nigritella rubra, Primula

farinosa, Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy, Scheuchzeria palustris L, Sesleria

caerulea Ard, Taxus bacata L., Viola epipsila Ledeb.

Acestora li se alătură speciile ocrotite la nivel județean.

De asemenea, la nivelul județului Harghita au fost identificate un număr de 330 specii de faună

sălbatică de interes național din care 123 de interes comunitar. Dintre cele de interes comunitar

amintim canis lupus, ursus arctos, crex crex, ciconia ciconia, tetrao urogallus, aquilla pomarina,

bonasia bonasia.

Unele specii din fauna și flora sălbatică sunt valorificate economic cum ar fi fructele de pădure

și plantele medicinale, unele ciuperci și câteva specii de interes vânătoresc (de exemplu pisică

sălbatică, urs, lup, urs).

Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:

extinderea suprafețelor destinate construcțiilor (ex. zona Miercurea Ciuc)

exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare (ex. lunca

Mureșului și Oltului)

abandonarea sistemelor tradiționale de folosire a terenurilor, în special în cazul

pășunilor și fânețelor

organizarea necorespunzătoare a colectării fructelor de pădure

extinderea sporturilor extreme practicate în natură neautorizate

depozitarea ilegală a deșeurilor și poluările accidentale

incendierea vegetației uscate

Page 95: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

95

3.9.3 Arii naturale protejate - Caracteristici

Protecția ariilor naturale valoroase constituie o cerință vitală pentru păstrarea echilibrului

ecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permis

identificarea ariilor naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită

instituirea unui regim de protecție și conservare.

La nivelul județului Harghita ariile naturale protejate ocupau în anul 2000 doar 5167,5 ha,

reprezentând 0,8% din suprafața județului, pentru ca în ultimul deceniu aceasta să crească prin

instituirea de noi arii protejate, ajungând în prezent la 8485 ha, reprezentând 1,29%. Totodată

se estimează creșterea acestor valori prin racordarea la rețeaua ecologică europeană NATURA

2000.

Repartiția teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în spațiul montan, în partea nord-

estică și sud-estică a județului Harghita și, mai puțin în zona deluroasă din sud-vestul județului.

Pe ansamblu, un număr de 18 unități administrativ teritoriale dețin arii naturale protejate.

Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel național pe teritoriul județului Harghita se

găsesc următoarele:

parcuri naționale (categoria II IUCN): Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș,

Parcul Național Călimani cu prinse parțial în județul Harghita;

monumente ale naturii (categoria III IUCN): în număr de 8

rezervații naturale (categoria IV IUCN): în număr de 28

Denumirea rezervației

Apartenența

administrativă Suprafața (ha)

Categorii IUCN

II III IV

1. 1 Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș Gheorgheni, Bălan *

2. 2 Parcul Național Călimani Toplița, Bilbor *

3. 3 Muntele de sare Praid Praid 60 *

4. 4 Rezervația geologică de la Sâncrăieni Sâncrăieni 10 *

5. 5 Lacul Rat Mugeni 10 *

6. 6 Dealul Melcului Firtuș Corund 8 *

7. 7 Vulcanii Noroioși de la Filiaș Cristuru Secuiesc 1 *

8. 8 Peștera Șugău Suseni 17 *

9. 9 Avenul Licaș PN-I Gheorgheni, 5 *

Page 96: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

96

localitatea Lacul Roșu

10. 10 Tinovul Luci Sâncrăieni 273 *

11. 11 Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 40 *

12. 12 Tinovul de la Plăieșii de Jos Plăieșii de Jos 15 *

13. 13 Poiana narciselor de la Vlăhița Vlăhița 20 *

14. 14 Piemontul Nyeres Joseni 20 *

15. 15 Pietrele Roșii Tulgheș 10 *

16. 16 Mlaștina cea Mare Remetea 4 *

17. 17 Mlaștina Valea de Mijloc Tușnad, satul

Tușnadu Nou 4 *

18. 18 Mlaștina Beneș Tușnad, satul Vrabia 4 *

19. 19 Pârâul Dobreanului Bilbor 4 *

20. 20 Mlaștina Budo - Sântimbru Sâncrăieni 3 *

21. 21 Mlaștina Nadas Tușnad, satul

Tușnadul Nou 4 *

22. 22 Mlaștina Dumbrava Harghitei Lueta 2 *

23. 23 Mlaștina Borsaros Sâncrăieni Sâncrăieni 1 *

24. 24 Scaunul Rotund Borsec 40 *

25. 25 Rezervația Lacul Iezer din Călimani PN - K Toplița 322 *

26. 26 Rezervația botanică Borsec Borsec 2 *

27. 27 Cheile Bicazului și Lacul Roșu PN-I Gheorgheni 2.128,00 *

28. 28 Masivul Hășmașul Mare, Piatra

Singuratică Hășmașul Negru PN-I Sândominic 800 *

29. 29 Piatra Șoimilor Băile Tușnad 1 *

30. 30 Cheile Vârghișului și peșterile din chei Merești 800 *

31. 31 Lacul Sfânta Ana Sânmartin, satul

Lăzărești 240 *

32. 32 Tinovul Mohoș Tușnad 240 *

33. 33 Dealul Firtuș Corund 40 *

34. 34 Popasul păsărilor de la Sânpaul Mărtiniș 10 *

35. 35 Mlaștina Nyirkert Tușnad 4 *

36. 36 Cascada de apă termală Toplița 0,5 *

37. 37 Mlaștina Csemo Vrabia Tușnad 5 *

Page 97: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

97

38. 38 Lacul Dracului Cârța 20 *

Analizând tipologia ariilor naturale protejate se observă predominarea rezervațiilor de tip

botanice 18 la număr, urmată de categoria mixtă cu 10 rezervații și cea geologică-

geomorfologică cu 5 rezervații. Celelalte tipuri sunt mai puțin reprezentate cum ar fi categoria

rezervațiilor speologice și zoologice sau chiar lipsesc, cum ar fi rezervațiile forestiere,

paleontologice și peisagistice.

Denumirea rezervației Suprafața

(ha)

Tipologie

a b c d e

1. Muntele de sare Praid 60 *

2. Rezervația geologică de la

Sâncrăieni 10 *

3. Lacul Rat 10 *

4. Dealul Melcului Firtuș 8 *

5. Vulcanii Noroioși de la Filiaș 1 *

6. Peștera Șugău 17 *

7. Avenul Licaș PN-I 5 *

8. Tinovul Luci 273 *

9. Mlaștina După Luncă 40 *

10. Tinovul de la Plăieșii de Jos 15 *

11. Poiana narciselor de la Vlăhița 20 *

12. Piemontul Nyeres 20 *

13. Pietrele Roșii 10 *

14. Mlaștina cea Mare 4 *

15. Mlaștina Valea de Mijloc 4 *

16. Mlaștina Beneș 4 *

17. Pârâul Dobreanului 4 *

18. Mlaștina Budos - Sântimbru 3 *

19. Mlaștina Nadas 4 *

20. Mlaștina Dumbrava Harghitei 2 *

21. Mlaștina Borsaros Sâncrăieni 1 *

22. Scaunul Rotund 40 *

Page 98: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

98

23. Rezervația Lacul Iezer din

Călimani PN - K 322 *

24. Rezervația botanică Borsec 2 *

25. Cheile Bicazului și Lacul Roșu PN-I 2.128,00 *

26. Masivul Hășmașul Mare, Piatra

Singuratică Hășmașul Negru PN-I 800 *

27. Piatra Șoimilor 1 *

28. Cheile Vârghișului și peșterile din

chei 800 *

29. Lacul Sfânta Ana 240 *

30. Tinovul Mohoș 240 *

31. Dealul Firtuș 40 *

32. Popasul păsărilor de la Sânpaul 10 *

33. Mlaștina Nyirkert 4 *

34. Cascada de apă termală 0,5 *

35. Mlaștina Csemo Vrabia 5 *

36. Lacul Dracului 20 *

Rezervații: a – botanice, b – geologice și geomorfologice, c – speologice, d – zoologice, e – mixte

Acestor arii naturale protejate de interes național se adaugă o rezervație de importanță locală

Băile Jigodin – Dealul Cetății, cu o suprafață de 253 ha, de tip mixt, declarată ca rezervație de

interes județean prin HCJ nr. 162/2005.

Dintre categoriile de arii naturale protejate de interes internațional stabilite la nivelul județului

Harghita sunt: ariile de protecție avi-faunistică și siturile de interes comunitar.

Ariile de protecție avi-faunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsări

sălbatice, situate pe teritoriul județului Harghita sunt localizate în spațiul depresiunilor

intramontane Giurgeu și Ciuc, în arealul Defileului Mureșului și în zona dealurilor subcarpatice

din partea de sud-vest a județului, în bazinul hidrografic al Homoroadelor și al Târnavei.

Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)

1. 1 Dealurile Târnavelor Valea Nirajului Praid, Corund, Lupeni,Atid, Săcel 85217,2 ha

2. 2 Dealurile Homoroadelor Lueta, Merești, Mărtiniș, Ocland 36881,2 ha

3. 3 Depresiunea Ciucului Tomești, Mihăileni, Dănești, Racu, Frumoasa,

Păuleni, Miercurea-Ciuc, Misentea, 17183,1 ha

Page 99: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

99

Ciucsângeorgiu, Lunca de Sus

4. 4 Depresiunea Giurgeului Remetea, Joseni, Ciumani, Suseni, Voșlăbeni,

Tomești, Praid 58176,7 ha

Siturile de interes comunitar aflate pe teritoriul județului Harghita sunt:

Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)

Cheile Bicazului-Hășmaș Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș 7645 ha

Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tușnad 2687 ha

Călimani-Gurghiu Bilbor, Joseni, Praid, Toplița 136657 ha

Cheile Vârghișului Merești 830 ha

Harghita Mădăraș Căpâlnița, Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni,

Vlăhița, Zetea 13349 ha

Mlaștina după Luncă Suseni, Voșlăbeni 300 ha

Pârâul Barlangos Suseni 66 ha

Sighișoara – Târnava Mare Dârjiu 85374 ha

Tinovul Apa Lină – Honcsok Plăieșii de Jos 265,4 ha

Tinovul de la Dealul Albinelor Joseni 21 ha

Tinovul de la Fântâna Brazilor Corund 38 ha

Tinovul de la Sugo Suseni 17 ha

Tinovul Luci Miercurea Ciuc, Sâncrăieni 273 ha

Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana Cozmeni 240 ha

Toplița – Scaunul Rotund Borsec Borsec, Sărmaș, Toplița 5436 ha

Cele două categorii de mai sus (ariile de protecție avi-faunistică și siturile de importanță

comunitară) fac parte din rețeaua ecologică Natura 2000.

Conform Raportului ARPM Harghita starea ariilor protejate este în general de bună conservare

la majoritatea siturilor, situații defavorabile înregistrându-se la siturile de unde au fost extrase

materii prime (ex. sare – Muntele de sare Praid, sau aragonit - Dealul Melcului) sau acolo unde,

s-a constatat eutrofizarea suprafețelor lacustre (Lacul Rat) și depunerea de deșeuri.

Mlaștinile aflate în conservare prezintă tendință de invadare cu plante ruderale (Mlaștina

Csemo Vrabia, Lacul Dracului, Mlaștina Nyirkert).

Conform aceluiași raport suprafața unor arii protejate s-a mărit față de datele inițiale din Legea

nr. 5/2000, în această situație fiind după noile măsurători Mlaștina Beneș (de la 4 ha la 13 ha) și

Mlaștina cea Mare (de la 4 ha la 34 ha).

Pentru județul Harghita, se previzionează mărirea suprafeței ariilor naturale protejate cu 11688

ha, prin constituirea unui nou parc natural Ciomad - Balvanyos - Bodoc, a cărui fundamentare

este în curs.

Page 100: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

100

Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul județului Harghita se află în custodie

14 arii naturale protejate direcții silvice, agenți economici sau asociații, iar pentru unele dintre

ele s-au realizat planuri de management. În această situație se află: Dealul Firtuș, Rezervația

geologică de la Sâncrăieni, Pietrele Roșii Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, Muntele de sare

Praid, Scaunul Rotund, Mlaștina Valea de Mijloc, Piatra Șoimilor.

3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate:

Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajarea al Teritoriului – Secțiunea III – a, Zone

Naturale Protejate.

OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei și faunei sălbatice.

Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și

parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora.

Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice

Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredințarea a administrării sau de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avi-faunistică , ca parte

integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene

Natura 2000 în România.

3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate

o starea de conservare a unor arii naturale protejate nu este chiar foarte bună, ci

doar satisfăcătoare

o nefinalizarea ridicărilor topografice și a delimitărilor

o nefinalizarea amplasării de panouri indicatoare și bornarea limitelor rezervațiilor

naturale

Page 101: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

101

o activitățile turistice neecologice în unele arii naturale conduce la degradarea

acestora

o acțiuni de recoltarea a fructelor de pădure sau a plantelor din flora spontană a

ariilor protejate, periclitează starea de conservare a acestora

Page 102: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

102

EXPERTIZA CALITĂȚII SOLULUI

- semestrul I. 2010 -

Nr.

Crt.

Zona de

prelevare

Adâncime

cm

pH Subst.

org. %

Humus

%

NO3

ppm

NH4

ppm

P tot % Pb

ppm

Cu

ppm

Zn

ppm

Cd

ppm

Mn

ppm

Cr

ppm

Ni

ppm

LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 pentru folosința sensibilă a terenurilor - prag de alertă

- - - - - - 50 100 300 3 1500 100 75

1 Borsec, parc 5 7,67 11,88 20,48 6,31 1093 0,138 59,70 39,90 184,70 3,40 630 37,90 31,00

2 Harghita Băi, stațiune 5 5,44 12,83 22,12 0,86 878 0,096 50,60 22,30 90,00 4,00 1175 20,80 21,60

3 Trecătoarea Tolvajos 5 5,29 13,70 23,62 2,87 701 0,065 54,10 17,60 161,10 3,90 1083 20,50 24,70

4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 5,15 11,42 19,69 15,30 1226 0,066 45,80 18,40 90,60 2,80 1462 31,50 23,50

5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 5,14 11,57 19,95 4,51 970 0,062 43,30 19,70 120,40 1,90 1398 35,80 23,70

6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 7,47 13,04 22,48 1,60 860 0,086 65,30 26,30 136,80 5,20 594 44,70 35,90

7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 8,64 12,54 21,62 1,31 817 0,084 65,80 23,90 99,80 4,90 495 41,80 35,50

8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 6,95 12,33 21,25 12,54 866 0,057 60,50 19,90 78,30 4,50 885 51,60 39,90

9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 7,30 10,68 18,42 4,95 918 0,057 47,50 21,80 73,70 1,60 942 51,90 36,50

10 Cheile Bicazului, parcare 5 6,89 14,17 24,42 0,54 608 0,092 53,70 28,40 110,50 1,90 684 78,00 53,40

11 Rezervația Cheile Bicazului 5 5,67 12,43 21,43 2,10 766 0,087 40,40 9,10 42,90 0,20 153 27,50 21,00

12 Rezervația Cheile Bicazului 30 5,44 16,68 28,76 0,95 830 0,095 51,70 10,90 61,50 1,40 201 47,50 29,60

13 Rezervația Voșlăbeni 5 6,17 12,69 21,88 0,74 750 0,107 91,30 17,40 66,50 5,50 360 38,10 31,50

14 Rezervația Voșlăbeni 30 6,13 16,47 28,39 0,80 853 0,100 49,00 18,50 70,80 2,70 181 39,60 26,20

Page 103: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

103

Nr. Pr. Zona de prelevare Adâncime

-cm- Ca Mg K Na Al

LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 mg/100 g mg/100 g mg/100 g mg/100 g me/100 g

- - - - -

1 Borsec, parc 5 - - - -

2 Harghita Băi, stațiune 5 0,08 0,03 0,10 0,11

3 Trecătoarea Tolvajos 5 0,09 0,06 0,06 0,06

4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 0,13 0,07 0,15 0,06

5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 0,08 0,06 0,10 0,06

6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 1,03 0,05 0,37 2,79

7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 0,39 0,10 0,34 5,40

8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 0,59 0,25 0,49 0,17

9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 0,69 0,12 0,22 0,34

10 Cheile Bicazului, parcare 5 - - - -

11 Rezervația Cheile Bicazului 5 0,14 0,07 0,05 0,23

12 Rezervația Cheile Bicazului 30 0,10 0,04 0,08 0,06

13 Rezervația Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 5 0,40 0,59 0,10 0,22

14 Rezervația Mlaștina După Luncă Voșlăbeni 30 0,16 0,36 0,14 0,19

3.10 Managementul deșeurilor

Județul Harghita beneficiază de un Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor, care integrează la

nivelul județului prevederile Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 7

Centru și ale Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.

Județul beneficiază totodată de un Master Plan pentru Managementul Deșeurilor și este în curs

de implementare a mai multor proiecte punctuale cu finanțare UE (programul PHARE) sau

națională (Fondul de mediu).

3.10.1 Cadrul legislativ

Principalele acte legislative care reglementează activitatea de gestiune a deșeurilor sunt

următoarele:

Directiva 74/442/CEE privind deșeurile;

OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor;

Directiva 91/689/CEE privind deșeurile periculoase;

Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;

Page 104: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

104

HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor din ambalaje;

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor;

HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor;

HG 128/2002 privind incinerarea deșeurilor;

Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate;

HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

Directiva 91/157/CEE privind bateriile și acumulatorii care conțin anumite

substanțe periculoase;

HG 1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce conțin substanțe

periculoase;

Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU);

HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

Directiva 2002/96/EC privind deșeurile din echipamente electrice și electronice;

HG 448/2005 privind deșeurile din echipamente electrice și electronice.

3.10.2 Tipuri de deșeuri

Deșeurile luate în considerare pentru prezentul PATJ sunt:

o Deșeuri municipale nepericuloase și periculoase

o Deșeuri din ambalaje

o Deșeuri din construcții și demolări

o Nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești

o Vehicule scoase din uz

o Deșeuri de echipamente electrice și electronice

Page 105: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

105

Deșeurile municipale nepericuloase și periculoase cuprind deșeuri menajere și asimilabile din

comerț, industrie și instituții, inclusiv fracțiile colectate separat.

3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Conform Planului județean de gestionare a deșeurilor gradul de acoperire cu servicii de

salubritate a crescut atât în mediul urban cât și în mediu rural.

În județul Harghita din totalul de 67 unități administrative-teritoriale cca. 98% dispun de

serviciu de salubrizare, activități prestate în cea mai mare parte de către operatori economici

consacrați în domeniul salubrizării. Un număr de 21 unități administrative teritoriale sunt

deservite de compartimentele specializate organizate în cadrul consiliilor locale, iar un număr

de 4 unități administrativ teritoriale nu beneficiază de servicii de salubritate: Ditrău, Remetea,

Joseni și Ciumani.

În ceea ce privește raportul numărului de locuitori deserviți de salubrizare la numărul total de

locuitori, la nivelul județului, se constată o scădere a valorii raportului în 2005 față de 2001 iar

ca și cantitate de deșeuri colectate o creștere de la 442,8 la 444,2 kg/loc/an.

Dotările pentru colectarea și transportul deșeurilor variază în funcție de agentul de salubritate.

Cea mai mare parte a unităților administrativ teritoriale sunt deservite de agenți de salubritate

dotați cu containere, pubele și mijloace de transportare a deșeurilor, însă există un număr de

14 localități rurale unde salubrizarea se realizează din grija primăriilor din localitate care dețin

câte un tractor cu remorca cu colectare în saci sau vrac.

Colectarea selectivă a diferitelor categorii de deșeuri industriale și de ambalaje se realizează în

toate cele 9 așezări urbane din județ, după cum urmează: municipiile Miercurea-Ciuc,

Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni și Toplița, orașele Borsec, Bălan, Băile Tușnad, Vlăhița și

Cristuru-Secuiesc.

Instituțiile administrației teritoriale locale au conlucrat împreună cu operatorii de salubritate și

la colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, organizate sub patronajul

Ministerului Mediului, colectând cu ocazia campaniilor din semestrul II. 2009 o cantitate de

aproximativ 12,5 to.

În județ există puncte de colectare DEEE: unele fără hotărâre din partea consiliului local, fără

autorizație de colectare altele înființate de operatori economici neconforme cu HG. nr.

448/2005.

Page 106: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

106

3.10. 4 Depozitarea deșeurilor

Eliminarea deșeurilor urbane se realizează în depozite de deșeuri de clasa B – depozite de

deșeuri nepericuloase, existente în localitățile urbane și în câteva comune. În general aceste

depozite sunt epuizate, au amplasamente improprii și sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi

închise etapizat conform planificării din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE,

privind depozitarea deșeurilor.

În mediul rural deșeurile menajere se depozitează în general în locuri de depozitare

neamenajate, administrate de primării. Conform “Raportului privind situația planurilor de

acțiune pentru mediu – semestrul I 2009” cu termen de 16 iulie 2009 au fost închise și

neecologizate spațiile de depozitare a deșeurilor menajere din mediul rural.

În cursul anului 2008 a fost dată în folosință o celulă a depozitului de la Cekend cu o capacitate

actuala de 300 mii tone, capacitatea finala de 1,5 mil tone.

Lista depozitelor de deșeuri din județul Harghita

Tip depozit Denumire/amplasament

An estimat

închidere (conf.

HG 349/2005)

Capacitate

proiectată

(mc)

Capacitate

disponibilă la

sfârșitul 2005

(mc)

Depozite conforme cu

exigentele de mediu Depozitul municipal Cekend-Odorhei - - -

Depozite neconforme

de deșeuri

nepericuloase

Depozit deșeuri menajere Odorheiul

Secuiesc

2008

(depozitare

sistata)

- -

Depozit deșeuri menajere Vlăhița 2009 (depozitare

sistata) - -

Depozit deșeuri menajere Băile Tușnad 2009 20000 14700

Depozit deșeuri menajere Bălan 2009 90000 5600

Depozit deșeuri menajere Borsec 2009 28000 3700

Depozit deșeuri menajere Toplița 2012 120000 21500

Depozit deșeuri menajere Miercurea

Ciuc 2012 1200000 400000

Depozit deșeuri menajere Gheorghieni 2012 410000 100000

Depozit deșeuri menajere Sânmartin 2015 10000

Depozit deșeuri menajere Zetea 2015 30000

Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Județul Harghita; Lista depozitelor de deșeuri

municipale conforme cu ANPM 2009.

Page 107: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

107

3.10.5 Generarea deșeurilor

La nivelul județului, cantitățile de deșeuri municipale generate au fost următoarele:

Tip deșeu Deșeuri municipale

2001 2002 2003 2004 2005

Cantit. de deșeuri (tone) 150.963 144.451 145.504 144.735 145.073

Populație totală (locuitori) 340.929 330.325 3299.344 328.547 326.558

Indicator de generare a

deșeurilor municipale

(kg/loc/an)

442,8 433,7 441,7 440,0 444,2

Structura deșeurilor municipale generate la nivelul anului 2005 este următoarea:

Nr. crt. Tip deșeu Cantitate de deșeuri anul 2005

(tone)

1 Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație 83.420

2 Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții

colectate în amestec 29.110

3 Deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate

selectiv 5.463

4 Deșeuri voluminoase 110

5 Deșeuri din grădini și parcuri 1.270

6 Deșeuri din piețe 1.440

7 Deșeuri stradale 3.820

8 Deșeuri menajere generate și necolectate 20.550 Sursa: PJGD 2009

Cantitățile principalelor fracții de deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate selectiv

sunt următoarele:

Nr. crt. Tip fracție deșeu municipal Cantitate de deșeuri anul 2005 (tone)

1 Hârtie și carton 1.095

2 Sticla -

3 Plastic 88

4 Metale 4.280

5 Lemn -

6 Biodegradabile 10

Sursa: PJGD 2009

3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor

În județul Harghita colectarea și transportul deșeurilor se realizează cu ajutorul a 27 agenți de

salubrizare.

Page 108: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

108

3.10.7 Reciclarea deșeurilor - Capacități de reciclare existente în județ în anul 2006

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe întregul județ se prezintă astfel:

Județul Harghita Grad de acoperire cu servicii de

salubritate (%)

2003 2004 2005 2006 2007

Mediul urban 88 93 96 99 99

Mediul rural 51 56 74 81 84

TOTAL 69 74 84,8 89 91 Sursa: PJGD 2009

Evoluția gradului de colectare a deșeurilor la nivelul județului Harghita:

Indicator Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005

Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile

colectate în total generate

0,7 0,7 0,73 0,79 0,92

Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile colectate separat în total colectate

0,031 0,036

Pondere locuitori deserviți în total locuitori 0,72 0,74 0,74 0,66 0,66

Cantitate deșeuri colectate pe locuitor

(kg/loc/an)

442,8 433,7 441,7 440,0 444,2

Sursa: PJGD 2009

Dotarea agenților de salubrizare cu mijloace de transport pentru transportul deșeurilor

menajere este relativ redusă. În prezent județul Harghita nu are stații de transfer pentru

deșeurile municipale.

Page 109: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

109

Page 110: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

110

3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale

Sortarea deșeurilor municipale. În prezent în județul Harghita nu se realizează sortarea

deșeurilor municipale.

Reciclarea deșeurilor municipale. Reciclarea deșeurilor municipale se realizează într-o proporție

redusă în special pentru hârtie, plastice și metale.

La nivelul județului există trei operatori privați care au o capacitate totală de reciclare de 16.200

tone/an (la nivelul anului 2007). Tipurile de deșeuri prelucrate sunt: hârtie, plastice, metale.

Compostarea deșeurilor biodegradabile. În prezent, în județul Harghita nu se realizează

compostarea deșeurilor biodegradabile.

Tratarea mecano-biologică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea mecano-

biologică a deșeurilor municipale.

Tratarea termică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea termică a deșeurilor

municipale.

Alte metode de tratare/valorificare. Din datele existente la nivelul APM Harghita, în județ nu se

utilizează alte metode de tratare/valorificare a deșeurilor municipale.

3.10.8 Eliminarea deșeurilor

Județul Harghita beneficiază în prezent de un singur depozit de deșeuri conform. Acest depozit

este la Cekend și a fost deschis în septembrie 2008, pentru o capacitate de 300 mii tone.

Capacitatea finala a acestui depozit va fi de 1,5 mil. tone, pentru o perioada de operare de 15-

20 ani.

Celelalte depozite sunt neconforme și urmează a fi închise după un calendar stabilit prin HG

349/2005.

Depozitele neconforme din mediul urban și data prevăzută pentru sistarea depozitării

deșeurilor:

Nr. crt. Denumire depozit deșeuri Anul de sistare a depozitarii

1 Odorheiu Secuiesc 2008

2 Bălan 2009

3 Borsec 2009

4 Băile Tușnad 2009

5 Vlăhița 2009

6 Toplița 2012

Page 111: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

111

7 Gheorgheni 2012

8 Miercurea Ciuc 2012

9 Cristuru Secuiesc neprecizat

În mediul rural sunt 82 de depozite de deșeuri. Dintre acestea, 33 depozite au activitatea

sistată, iar 49 depozite sunt operaționale.

3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. În județul Harghita nu se realizează colectarea separată

a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.

3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. O parte dintre deșeurile reprezentate

de baterii, acumulatori și uleiuri uzate se colectează la nivelul județului.

Tabelul următor prezintă cantitățile de uleiuri uzate și de acumulatori auto colectate și

valorificate la nivelul anului 2007:

Nr. crt. Denumire material Cantitate colectată (tone/an) Cantitate valorificată (tone/an)

2007 2008 2007 2008

1 Ulei uzat 3,1 11,1 3,1 11,1

2 Acumulatori auto 285,7 280,2 285,7 280,2

Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)

În anul 2008 s-a colectat de la persoane fizice și juridice din județul Harghita o cantitate de 170

tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.

La nivelul județului Harghita s-au înființat 5 puncte de colectare: S.C. Computer Trade S.R.L.

(punct Judetean), S.C. E-RECYCLING S.R.L., S.C. „Centrul Național de Difuzare Produse

Informatice Romsoft S.R.L., Primăria Toplița și Primăria Gheorgheni.

Dintre aceste societăți S.C. Computer Trade S.R.L. este autorizată să execute operațiuni de

tratare a DEEE.

Situația colectării DEEE se prezintă astfel:

Total DEEE

Cantitate colectată to/an Nr. DEEE colectate/an

2006 2007 2006 2007

35 25,42 4360 2673

În anul 2008 s-au colectat 170 tone de astfel de deșeuri de la persoane fizice și juridice.

3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale - În anul 2008 au fost generate 266,9 tone de

deșeuri provenite de la unitățile spitalicești. Acestea au fost tratate la sursa de producere, în

Page 112: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

112

cadrul crematoriilor spitalelor de la Gheorgheni, Toplița și Tulgheș, sau au fost colectate și

transportate spre incinerare de la unitățile spitalicești din Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc.

3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și industriale - În prezent

aceste deșeuri sunt estimate la cca. 39.846 tone/an care provin de la 9 stații de epurare a

apelor uzate orășenești și se depozitează în incinta stațiilor de epurare. Nămolurile nu sunt

utilizate în nici un fel pentru agricultură, energie, etc.

3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) În județul Harghita exista trei agenți economici care

preiau și dezmembrează vehicule care urmează a fi scoase din uz. În anul 2008 au fost preluate

432 vehicule, din care 426 au fost tratate.

Cei trei agenți economici sunt: S.C. REMAT S.A. din Miercurea Ciuc, S.C. DEMACO S.R.L. din

Odorheiu Secuiesc și S.C. B-PETO S.R.L. din comuna Ditrău.

Materialul feros și neferos rezultat în urma dezmembrărilor este expediat către reciclatorii

autorizați din țară. În județul Harghita nu exista agenți economici autorizați în valorificarea

deșeurilor provenite din dezmembrarea și tratarea VSU.

Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare în instalațiile fabricii de ciment de

la Hoghiz, județul Brașov.

Situația VSU colectate și tratate în anul 2007:

Nr. crt. Operator Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate

1 S.C. REMAT S.A. 140 140

2 S.C. DEMACO S.R.L. 124 124

3 S.C. B-PETO S.R.L. 57 57

3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări. Deșeurile cuprinse în această categorie sunt: beton,

cărămizi, țigle și materiale ceramice, lemn, sticlă, fier și oțel, materiale plastice, etc. Pentru

aceste tipuri de deșeuri nu există date certe.

3.10.15 Deșeuri de ambalaje - acestea sunt colectate la nivelul județului de către următorii

agenți economici: S.C. Solaris Trade S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie și carton, S.C. Zsolt et Comp

S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie, carton și S.C. Remat Harghita S.A. – hârtie, carton și metale.

3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura. În principal aceste deșeuri

reprezintă deșeuri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:

Page 113: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

113

Nr. crt. Agentul economic Tip deșeu Cantitate

1 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nămol galvanic 8 tone

2 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nisip de turnatorie 1.092.000 mc

3 S.C. Oteluri Speciale S.A. Cristuru Secuiesc Deșeuri cu conținut de fenoli 800 tone

4 S.C. Keber Impex S.R.L. Gheorgheni Nămol galvanic 1,1 tone

5 S.C. Matrița S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 7,42 tone

6 S.C. Tehnoutilaj S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 16 tone

3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor

În prezent județul Harghita trece printr-o etapă de tranziție de la un sistem de gestiune a

deșeurilor ineficient și neconform cu prevederile Uniunii Europene, la un sistem conform.

Principalele disfuncționalități sunt următoarele:

utilizare încă a unor depozite vechi, neconforme;

infrastructura de transport pentru deșeuri insuficientă;

inexistența stațiilor de transfer;

lipsa mașinilor de transport de mare capacitate care să optimizeze costurile de

transport;

colectare redusă a deșeurilor în zonele rurale;

colectare selectivă redusă;

lipsa centrelor de sortare a deșeurilor;

reciclare/reutilizare foarte redusă a deșeurilor;

preocupare redusă pentru deșeurile provenite din construcții și demolări;

gestiune deficitară pentru deșeurile DEEE și VSU;

instalații de tratare și reciclare a deșeurilor periculoase puține în județ;

grad redus de implicare a cetățenilor în sistemul de colectare selectivă.

Page 114: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

114

3.11 Rețeaua de transport și comunicație

3.11.1 Rețeaua de transport a județului Harghita a fost analizată în contextul legăturilor cu

județele învecinate și a legăturilor de transport național și internațional.

Județul Harghita face parte din Regiunea Centru, componentă a Macroregiunii unu. Din analiza

pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Centru, în ceea ce privește lungimea totală

a rețelei rutiere și lungimea totală a rețelei feroviare ocupă locul cinci.

Astfel drumurile publice au o lungime de 10714 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe

țară, deținând locul patru, în ceea ce privește lungimea de drumuri naționale – 2262 km

reprezentând 13,6% din total drumuri naționale pe țară și locul șase în ceea ce privește

lungimea de drumuri județene și comunale – 8452 km reprezentând 13,0% din total drumuri

județene și comunale pe țară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 31,4 km/100

km2, fiind sub densitatea pe țară (34,2 km/100 km2).

Rețeaua de căi ferate are o lungime de 1337 km reprezentând 12,3% din total căi ferate pe țară,

ocupând locul cinci și o lungime a liniilor electrificate de 669 km, ocupând locul întâi,

reprezentând 16,8% din total căi ferate electrificate pe țară. Densitatea rețelei de căi ferate pe

regiune este de 39,2 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe țară (45,3 km/ 1000 km2). Sursa

datelor INSSE- 2009

Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Centru, este

traversat de următoarele drumuri europene:

E 60 - frontiera cu Ungaria-Borș-Oradea-Cluj Napoca-Turda-Târgu-Mureș-Sighișoara-Brașov-

Ploiești-București-Urziceni-Slobozia-Hârșova-Port RO-RO Constanța

E 68 - frontiera cu Ungaria -Nădlac-Harghita-Deva-Sebeș-Sibiu-Brașov

E 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Veștem-

Râmnicu Vâlcea-Pitești-București

E 578 - Sărățel-Reghin-Toplița-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiș

E 574 - Bacău-Brașov-Câmpulung Muscel-Pitești-Craiova

De asemenea beneficiază de:

Page 115: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

115

rețeaua trans-europeană de transport TEN - Rutier

- Oradea-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Brașov-București

-Alba Iulia-Deva-Timișoara-Harghita

- Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București

rețeaua trans-europeană de transport TEN - Feroviar

- Harghita-Deva- Alba Iulia-Sighișoara-Brașov-Ploiești-București

- Oradea-Cluj Napoca-Alba Iulia

Transportul aerian de marfă și călători se derulează prin cele două aeroporturi de la Sibiu și de

la Târgu Mureș

La Alba Iulia, Târgu Mureș Sud, Târnăveni Vest, Mediaș, Sibiu Triaj, Miercurea Ciuc și Brașov

Triaj funcționează câte un terminal de transport combinat

Aeroportul de la Târgu Mureș nu asigură un transport de călători și marfă la standarde

europene.

3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita este, relativ, bine echipat din punct de

vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație și accesibilitatea spre județele

învecinate și spre zona turistică submontană. Municipiului Miercurea Ciuc are o poziție bună,

pozând la intersecția unor axe majore de circulație – Brașov - Gheorgheni și Târgu Mureș-Bacău.

Majoritatea orașelor sunt adiacente la un drum național.

În cadrul echipărilor de infrastructură, rețeaua de căi de comunicație și transport din județul

Harghita ocupă un loc important, fiind compusă din rețeaua rutieră, rețeaua feroviară și

transportul combinat.

3.11.3 Rețeaua rutieră

În cadrul Regiunii Centru județul Harghita ocupă locul trei în ceea ce privește totalul lungimii

drumurilor publice - 1915 km ,locul doi în ceea ce privește total lungime drumuri naționale -

444 km și locul trei în ceea ce privește total lungime drumuri locale - județene și comunale-

1471 km.

Din analiza echipării tehnice a județului Harghita cu drumuri publice – drumuri naționale,

drumuri județene și comunale - au rezultat următoarele:

Page 116: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

116

Rețeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/200:

9 trasee de drumuri naționale, din care :

1 traseu de drum european, E 578 (DN 12)

2 trasee de drumuri naționale principal DN13A, DN 15

6 trasee de drumuri naționale secundare DN 11B, DN 12A, DN 12C, DN13B, DN13C,

DN13D,

40 trasee de drumuri județene ;

81 trasee de drumuri comunale .

Lungimea drumurilor publice din județul Harghita este de 1915 km, reprezentând 2,3% din

totalul drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice în

județ este de 26,0 km/100 km2, situând județul printre ultimele locuri din țară, fiind sub

densitatea medie pe țară de 34,2 km/100 km2 și sub densitatea Regiunii Centru (31,4 km/100

km2). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice,situația se prezintă

astfel:

444 km – 23,2 % - sunt drumuri naționale;

1471 km – 76,8 % - sunt drumuri județene și drumuri comunale.

Drumurile naționale sunt modernizate pe 440 km (99,9%) și cu îmbrăcăminți ușoare rutiere pe

4 km (0,1%). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III și IV, având o stare tehnică

considerată ca fiind bună.

Drumurile județene și comunale sunt modernizate pe 83 km (5,6%), cu îmbrăcăminți ușoare

rutiere pe 431 km (29,3%), pietruiți pe 512 km ( 34,8%) și de pământ pe 445 km (30,3%).

Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV și V, având o stare tehnică considerată în general

satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în

general nesatisfăcătoare.

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localități, viteza de circulație fiind redusă

pe aceste sectoare. De asemenea, lățimea platformei drumului nu este corespunzătoare,

datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2005, pe drumurile naționale arată o creștere a

traficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 12, DN 12A și DN 13A.

Page 117: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

117

Pe rețeaua de drumuri naționale și locale există lucrări de artă (pasaje, poduri și podețe).

Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt

la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale,

județene și comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu

cea a drumurilor, necorespunzând cerințelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), și

cerințelor traficului actual.

Drumurile județene și comunale, în mare parte nu asigură o suprafață de rulare

corespunzătoare pentru desfășurarea unui trafic de călători și de marfă în condiții de siguranță

și confort cât mai optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile județene existente, cu

cele naționale, între centrele de comună, sau între satele aparținând unor comune învecinate,

trebuie îmbunătățită, analizând situația drumurilor comunale care îndeplinesc condiții pentru a

fi clasate ca drumuri județene și de asemenea accesul de la centrul comunei la satele

componente, legătura între satele aparținând comunelor învecinate și legătura directă a unor

localități cu drumurile naționale și județene, trebuie rezolvată, analizând situația drumurilor

care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Legătura, județului, cu capitala țării și cu municipiul Miercurea Ciuc este asigurată, în prezent,

de drumul național DN 12- drum european E 578-, importantă arteră de acces și de tranzit care

leagă nordul țării de sudul țării.

Situația drumurilor publice în regiune

Macroregiune/Regiune/județ Drumuri publice

total

Din care:

Modernizate I.A.U.

Macroregiunea unu 22798 5652 6363

Centru 10714 2788 2809

Harghita 1915 523 435

Situația drumurilor publice în județ

Din total drumuri publice

Densitatea

drumurilor

publice pe 100

km2

DN Din care:

DJ/DC Din care:

Modernizate I.A.U. Pietruiți Modernizate I.A.U. Pietruiți Pământ

4460 4027 324 109 18338 1625 6093 6904 3770 -

Page 118: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

118

2262 2137 68 57 8452 651 2741 3284 1776 31,4

444 440 4 - 1471 83 431 512 445 26,0

Sursa: INSSE 2009

3.11.4 Rețeaua feroviară

În cadrul regiunii Centru, județul Harghita ocupă locul patru în ceea ce privește lungimea căilor

ferate (209 km) și locul doi lungimea liniilor electrificate (174 km).

Rețeaua de căi ferate din județ reprezintă 1,9% din total rețea de căi ferate pe țară care

este de 10785 km.

Situația Liniilor de cale ferată în exploatare, în județul Harghita, se prezintă astfel:

Liniile de cale ferată în exploatare

Macroregiune/

Regiune/județ

Total

Din care:

electrificate

Din total: Densitatea

liniilor pe

1000 km2

teritoriu

Linii cu ecartament normal Linii cu

ecartament

larg

Total Cu o cale Cu două

căi

Macroregiune 3005 981 2922 2358 564 - -

Centru 1337 669 1336 1016 320 - 39,2

Harghita 209 174 209 207 2 - 31,3

Sursa: INSSE 2009

Județul dispune de o rețea feroviară în lungime de 209 km din care 207 km (99,0 %) linie cu o

cale și 2 km ( 1,0 %) linie cu două căi.

Densitatea căilor ferate pe județ este de 31,3 km/1000km2, fiind sub densitatea pe țară de 45,3

km/1000km2 și sub densitatea din Regiunea Centru ( 39,2 km/1000 km2). Deși regiunea din care

face parte județul Harghita are o densitate redusă a căilor ferate, densitatea căilor ferate din

județ este bună, județul fiind deservit de magistrala 400 Brașov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare

- 518 km

Teritoriul județului este deservit, în prezent, de:

Magistrala 400: Brașov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare

- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul lim. județ Covasna - lim. județ Mureș

linia 501: Siculeni-Ghimeș-Comănești-Adjud -150 km

- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul Siculeni-Lunca de Mijloc

Page 119: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

119

linia 307 : Praid-Târnăveni de Vest-Blaj-113 km –operator regional

- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul :Praid-Sovata

linia 308 : Odorheiu Secuiesc-Sighișoara-48 km–operator regional

- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători

linia : Voșlăbeni - Chileni

- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Voșlăbeni - Chileni

Conform Hotărârii nr.27 din 2004 sectoarele de cale ferată Praid-Blaj, Odorheiu Secuiesc –

Vânători și Voșlăbeni - Chileni sunt căi ferate ne interoperabile.

Starea tehnică a rețelei de cale ferată din județul Harghita este în general bună. Nivelul

dotărilor și starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Stațiile care

deservesc traficul de marfă și călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condiții

corespunzătoare transportului pe calea ferată.

Lucrările de artă întâlnite pe rețeaua de căi ferate a județului, sunt: viaductele, podurile cu

deschideri mai mari de 10 m și podețe cu deschideri între 0,5 și 10 m.

Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr

foarte mic.

Din stația Miercurea Ciuc pleacă zilnic 28 de trenuri pentru transport persoane: 2 trenuri

intercity, 2 trenuri rapide, 10 trenuri accelerate și 14 trenuri personale.

3.11.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport

Lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului rutier pe

drumurile naționale, ne adecvate transporturilor inter-județene și inter-regional

Drumuri naționale care nu corespund cerințelor traficului actual: exemplu DN 12, care au

o capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată

Lipsa inelelor de centura care îngreunează traficul în interiorul localităților și cresc durata

deplasării, fiind și un factor de poluare fonică și cu noxe a acestor localități

Drumuri județene și comunale ne adecvate unui trafic rutier în condiții normale de

siguranță și confort:

Page 120: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

120

o starea avansată de degradare a drumurilor județene care leagă centrele

comunale

o rețeaua de drumuri comunale degradată

o ponderea mare a drumurilor de pământ

o Zone montane care rămân izolate pe timpul iernii

o Treceri la nivel ale rețelei rutiere cu calea ferată neamenajată

o Viteza de circulație pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele

europene, datorită stării avansate de uzură a rețelei feroviare

o Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier

o Slaba dezvoltare și întreținere a infrastructurii de protecție a rețelelor de

transport față de riscurile naturale – inundații

o Stații cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare

3.12 Alimentarea cu energie electrică: Energia electrică necesară consumatorilor casnici,

industriali și pentru utilizatorii din sectorul terțiar din județul Harghita este furnizată acestora

de către Sistemul Energetic Național. Aceasta este distribuită consumatorilor din teritoriu prin

intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (220 kV, 110 kV) și medie tensiune (20 kV),

precum și stațiilor și posturilor de transformare.

Este de subliniat faptul că aceste linii și stații de transformare au fost amplasate astfel încât să

interconecteze centralele electrice și de asemenea, să alimenteze marii consumatori industriali,

concentrați. În prezent, aceștia dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum și consumul

au scăzut, iar amplasarea consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interes

fiind de multe ori depărtate de vechile platforme industriale care erau marii consumatori de

energie electrică.

Potențialul resurselor energetice ale județului este redus, constând din:

Lemn

Cărbune de calitate inferioară

Potențial hidroenergetic

Page 121: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

121

Ape geotermale

Gaze naturale

Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice sunt de interes local. Potențialul hidrotehnic

amenajat este și el relativ modest în schimb cel amenajabil este demn de luat în considerare.

Singurele amenajări hidro în funcțiune fiind situate pe Târnava Mare (Vărșag 4) cu o putere

instalată de 0,42 MW și cea pe râul Ivo cu o putere instalată de 0,4 MW și o producție de circa

1,9 GWh/an.

Astfel, județul Harghita la momentul de față nu dispune de resurse însemnate de producere a

energiei electrice, aportul județului la producția de energie electrică a țării este minor,

nesemnificativ, situându-l mult sub media județelor țării.

Din punct de vedere al gospodăriilor neelectrificate, județul Harghita se înscrie în categoria

celor mai afectate județe, după Alba și Vrancea, în toate aceste județe existând multe localități

dispersate cu gospodării izolate, amplasate la distanța mari față de centrele comunale, care

necesită eforturi materiale importante care, de regulă, nu pot fi suportate de consumatorii

respectivi și de asemenea, nu se pot recupera din beneficiile obținute prin vânzarea energiei

electrice.

Județul Harghita este tranzitat de linia electrică de înaltă tensiune LEA 220 kV CHE Stejaru -

Bicaz – CTE Fântânele, care trece prin zona localității Gheorgheni, acolo unde este amplasată

Stația electrică de transformare Gheorgheni 220/110/20 kV.

Pe lângă această stație, în județ mai sunt amplasate stațiile de transformare 110/20 kV:

Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tușnad, Oltul

(Miercurea Ciuc), Vlăhița, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul,

Voșlăbeni, Bucin, Toplița.

Alimentarea acestor stații se face atât din LEA 220 kV menționatǎ mai sus, cât și din linii

electrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni –

Toplița, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tușnad, precum și CTE Fântânele – Cristuru

Secuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhița – Miercurea Ciuc.

În conformitate cu Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță

aferente capacităților energetice, aprobate prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 4/2007,

publicat în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție și de

siguranță a unei linii electrice are valorile:

24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 și 110 kV

Page 122: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

122

37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV

55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV

75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV

Pentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție

și de siguranță are valorile:

32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV

44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV

54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV

Valorile pentru LEA 400 kV au fost indicate pentru situația în care LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz

– CTE Fântânele va trece pe 400 kV pentru creșterea capacității sale de transport.

Zona de protecție și cea de siguranță coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice și sunt

simetrice față de axul liniei. Distanța de protecție/de siguranță reprezintă lățimea culoarului de

trecere al liniei.

Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare și înlocuire a

echipamentelor primare și secundare din stațiile electrice și posturile electrice de transformare,

în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere și

telecomunicații specifice rețelelor de alimentare cu energie electrică.

Înlocuirea rețelelor și echipamentelor care funcționează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele

funcționând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiție de

medie tensiune, precum și utilizarea unor materiale moderne, fiabile și performante,

contribuind astfel la reducerea pierderilor de putere și energie electrică, precum și la o

exploatare mai economică de asemenea se modernizează în paralel și sistemele de gestiune a

energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată respectivelor sisteme de

transport și distribuție, precum și clasei de precizie necesară.

Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici și mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV,

dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de rețele

de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a rețelelor și eliminarea amplasării

aeriene, precum și montarea unor cabluri cu secțiune corespunzătoare noilor consumuri,

asigurându-se astfel inclusiv condițiile de stabilitate la scurtcircuit.

Page 123: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

123

Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte,

constituie o operațiune în curs de desfășurare, fiind importantă totuși la consumatorii

importanți sau la cei grupați studierea posibilității de implementare a surselor alternative cu

utilizare locală (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice, amplasarea de

microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde aceasta este posibil).

În concluzie, alimentarea cu energie electrică pentru cât mai mulți consumatori, în condiții

corecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport și de distribuție a

energiei electrice, inclusiv în județul Harghita. Noile echipamente și materiale permit asigurarea

consumatorilor cu energie electrică la parametrii constanți, la puterile cerute de aceștia, iar

montarea posturilor de transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite de

fiecare consumator sau grup de consumatori, dotate cu aparatură de protecție modernă,

permite o siguranță sporită în exploatare, precum și evitarea șocurilor în rețelele de medie, dar

mai ales în cele de joasă tensiune.

3.13 Rețele de telecomunicații

Relieful predominant muntos al județului Harghita cu localități cu sate și gospodării izolate a

făcut ca dezvoltarea sistemului de telecomunicații prin rețele să fie mai slab dezvoltat, astfel că

în anul 1997 gradul de telefonizare al județului era de numai 9,2%.

În condițiile dezvoltării telefoniei mobile, importanța telefoniei fixe a scăzut simțitor în special

în zonele neracordate, unde cheltuielile cu instalarea de noi rețele ar fi nejustificate în condițiile

în care aria de acoperire a rețelelor publice mobile (la nivel de teritoriu/populație) era la 30

iunie 2009 de 89,3% pentru teritoriu și 99,0% pentru populație (S.C. Cosmote RMT S.A.).

Din punct de vedere al rețelelor majore de telecomunicații, teritoriul județului este străbătut

de traseul cablului de fibră optică Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc –

Vlăhița – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighișoara (jud. Mureș).

În zona localității Harghita Băi este amplasat un radioreleu racordat prin rețele de cabluri de

telecomunicații de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureș, Vlăhița, Odorheiu Secuiesc.

În concluzie, telecomunicațiile prin rețele publice mobile au căpătat o pondere din ce în ce mai

mare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporția gospodăriilor

racordate la telefonia fixă, ci numărul utilizatorilor internetului, care în momentul actual, nu

poate fi cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen.

3.14 Alimentarea cu energie termică

Page 124: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

124

În prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea

cu gaze naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere al

situației actuale, cât și din punct de vedere al stabilirii unor direcții viitoare de asigurare cu

energie termică a consumatorilor rezidențiali și ai celor din sectorul terțiar.

Lipsa unei strategii naționale privind alimentare cu energie termică din surse centralizate

(SACET) a condus la desființarea sau restrângerea în multe localități a acestor sisteme și

înlocuirea lor cu sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate în

proporție de circa 50%.

Județul Harghita este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform

SR 1907-1 / 1997, fiind te = – 21oC. Conform aceluiași standard, județul se află în zona eoliană

IV, viteza convențională a vântului de calcul fiind v = 4 m/s.

3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în

municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița și Odorheiu Secuiesc și în orașele Borsec, Băile

Tușnad, Cristuru Secuiesc și Vlăhița, în tabelul de mai jos fiind prezentată variația cantităților

anuale de energie termică distribuită între anii 1998 – 2008.

În această perioadă au fost scoase din funcțiune sistemele de alimentare centralizată cu energie

termică (SACET) din municipiul Toplița și din orașele Băile Tușnad și Borsec, fiind înlocuite cu

sisteme locale de producere a energiei termice pentru încălzire și preparare a apei calde

menajere (funcționând pe gaze naturale la Băile Tușnad și pe combustibil solid la Toplița și

Borsec).

Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an)

1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Miercurea

Ciuc 219767 135779 116534 129456

102130 101844 81921 71264 75661

Gheorgheni 65000 38670 28673 27943 28277 32047 32063 31600 38415

Toplița 21164 18357 11130 4114 1032 980 -- -- --

Odorheiu

Secuiesc 128303 105170 72580 65604

57609 51266 40145 31708 25401

Borsec 492 -- -- -- -- -- -- -- --

Băile Tușnad 5305 1380 -- -- -- -- -- -- --

Cristuru

Secuiesc 18574 13143 10613 10856

8712 6837 5855 4505 4094

Vlăhița 11036 4015 2302 2103 2511 3707 4534 3370 4152

TOTAL 469641 316514 241832 231075 200271 196681 164518 142447 147723

[Sursa datelor: INS]

În tabelul de mai sus se observă reduceri semnificative ale energiei termice livrate din surse

centralizate între 1998 și 2008: la Miercurea Ciuc cu circa 66%, la Gheorgheni cu 42%, la

Page 125: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

125

Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristuru Secuiesc cu 78%, la Vlăhița cu 63%), fiind de subliniat

faptul că, în cea mai mare parte, această energie a fost și este produsă în centrale termice de

cuartal care deservesc numai consumatorii urbani.

Cauzele care au condus la scăderea cantităților de energie termică livrate din surse centralizate

și chiar la scoaterea din funcțiune a unor SACET sunt în principal următoarele:

Debranșarea unora dintre consumatori de la SACET, în special a celor din

sectorul terțiar, care și-au montat centrale termice proprii din cauza livrării unor

cantități insuficiente de energie termică, necorespunzătoare condițiilor climatice

sau cererilor utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute, dar și din

cauza dezechilibrări rețelelor și instalațiilor ca urmare a debranșărilor aleatorii.

Dorința utilizatorilor finali de a-și stabili propriile programe de funcționare a

instalațiilor de încălzire cu corpuri statice și/sau cu aer cald, preparare a apei

calde menajere, temperaturile dorite, în funcție de gradul de confort dorit, dar și

de posibilitățile financiare

Montarea la utilizatorii finali de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate de

înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), contoare de apă caldă

menajeră și contoare de energie termică, ceea ce a condus la posibilitatea

controlării de către aceștia a temperaturilor din diversele încăperi, precum și la

eliminarea pierderilor și risipei de apă caldă menajeră.

Înlocuirea cazanelor și a echipamentelor din centralele termice de cuartal cu

unele cu randament ridicat, funcționare automatizată, grad redus de poluare a

mediului.

Creșterea prețului Gcal, ceea ce constituie o motivare importantă pentru

economisirea energiei termice prin reducerea temperaturii în spațiile neocupate

și chiar în cele ocupate, montarea de echipamente mai eficiente, izolarea termică

suplimentară a anvelopei blocurilor, montarea de tâmplărie cu geam tip

termopan,

Creșterea prețului Gcal în special în localitățile unde nu există distribuții de gaze

naturale (Toplița),centralele termice funcționând pe combustibil lichid.

Este de remarcat faptul că problemele specifice producerii și distribuției energiei

termice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea

necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate și în

Page 126: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

126

special neîntreținute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate

de rădăcinile copacilor și, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe

terenuri pe care se află și astfel de canale termice și la care cei responsabili cu

întreținerea au acces cu mare dificultate.

Majoritatea clădirilor din sectorul terțiar și-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a

fost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. În celelalte localități, la centralele termice care

deservesc clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi

(lemne, cărbuni, pelete) și într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL).

Soluția alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună

(SACET), soluția prezintă următoarele avantaje:

Eliminarea punctelor de foc de la consumatori și reducerea poluării mediului,

în primul rând a spațiului învecinat direct cu zonele de locuit;

În ceea ce privește diferiții utilizatori racordați la aceeași sursă, montarea

aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite

impropriu „repartitoare de costuri”) și a robinetelor termostatice, cu un

program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor

de căldură de cca. 20-25% și la o distribuție mai corectă a costurilor.

Dezavantajele sunt legate de:

Necesitatea prevederii spațiului și lucrărilor pentru sursa termică și coșul aferent,

precum și pentru conductele de transport, distribuție și coloane;

Dependența de sursa centralizată în ceea ce privește temperatura agentului

termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare,

întreruperile accidentale sau programate în funcționare;

Costul de investiție mai ridicat decât în cazul utilizării soluției cu centrale termice

individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat și

autorizat.

Instalarea rețelelor de distribuție, a branșamentelor, regulatoarelor și

contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a mașinilor de gătit;

Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale

la nivel de apartament

Page 127: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

127

La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare

consumator, avantajele sunt:

Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura

ocupării, ținând seama și de dorințele celui care va ocupa spațiul;

Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea

consumului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde

menajere, precum și pentru prepararea hranei;

Gestionarea independentă a consumului de căldură și deci a celui de gaze

naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal),

păstrând un randament ridicat (88…92%) și menținând practic constant nivelul

emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcționare.

Posibilitatea reglării și programării automate a cantităților de căldură de către

fiecare utilizator final în funcție de temperatura exterioară, de confortul

termic și de programul dorite, dar și de posibilitățile financiare ale acestuia.

Eliminarea totală a rețelelor de distribuție din subsol și a coloanelor verticale

de agenți termici (apă caldă de încălzire și apă caldă menajeră - consum și

recirculare)

Dezavantajele constau în:

Existența unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării

sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală

termică, inclusiv în perioada de vară pentru prepararea apei calde menajere,

În lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei

influențe sensibile a modului de funcționare a instalației dintr-un apartament

asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic și creșterea

consumului de energie termică (și cheltuielilor aferente) în acestea din urmă

Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul

montării unei centrale termice comune putându-se utiliza și combustibilul

lichid ca rezervă).

Creșterea continuă a prețului gazelor naturale și introducerea, în perspectivă

apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.

Page 128: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

128

Riscul de explozie prin obturarea în timp a țevii de legătură cu diametru mic

dintre schimbătorul de căldură de încălzire și vasul de expansiune sub

presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităților de

service sau incorect realizate)

Pe lângă avantajele și dezavantajele prezentate mai sus, trebuie subliniat că imobilele de locuit

de tip condominiu (blocurile de locuințe cu sau fără spații cu altă destinație la parter) au fost

proiectate și realizate pentru a funcționa ca un tot unitar și într-un regim constant de

temperatură, condiție care poate asigura și o funcționare corectă a sistemului centralizat de

alimentare cu energie termică.

În zonele fără distribuții de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz și, într-

o mică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deșeuri

agricole).

În localitățile în care nu există distribuții de gaze naturale, precum și consumatorii individuali

care nu sunt racordați la acest combustibil folosesc pentru încălzire și prepararea apei calde

menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne și cărbuni), combustibil lichid și

într-o mică măsură, GPL. În prezent există tendința ca, la noile clădiri, să se monteze instalații

de încălzire centrală cu cazane funcționând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.

Resursa naturală utilizată cu precădere în județul Harghita este constituită din lemn și

deșeurile lemnoase, astfel că utilizarea combustibilului solid se poate face, ca și până acum, în

sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum și în alte surse de energie termică,

unele dintre ele fiind cazanele care funcționează pe principiul arderii clasice sau pe acela al

gazeificării lemnului.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care folosește drept combustibil peleții

(pelete) de lemn rezultați din compactarea (sinterizarea) rumegușului de lemn. Este un sistem

care, pe de o parte, găsește o utilizare rumegușului rezultat de la exploatările forestiere și care,

aruncat în râuri le-ar distruge fauna și flora prin consumarea oxigenului și, pe de altă parte,

evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumegușului în cazane.

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate și al

depozitării unor cantități pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă

când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.

În ceea ce privește utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că,

dacă este cazul, instalația de ardere poate fi trecută ușor pe gaze naturale, pot fi utilizate și

pentru prepararea hranei, nu este poluantă și, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de

Page 129: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

129

către firma care livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la post utilizarea

rezervoarelor de combustibil lichid și de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la

utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade și cantitatea de GPL care

se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanță

cu cerința de moment.

3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale

La nivel național, rețeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat în

principal în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul țării (jud. Mureș și Sibiu)

și cele de gaze asociate din zona județelor Gorj și Vâlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul

București fiind cel mai important.

Aceste conducte sunt componente ale Sistemului național de transport al gazelor naturale.

Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condițiilor de

exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de

presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oțel și în proporție

de 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.

În ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităților din România este din ce

în ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înființarea continuă de noi

distribuții de gaze naturale, prin debranșarea de la sistemele de alimentare centralizată cu

energie termică (SACET) și prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil,

bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale

pentru uz casnic a crescut prin desființarea marilor consumatori industriali energofagi, precum

și prin montarea de echipamente de producerea a energiei termice și electrice cu randament

ridicat și funcționare automatizată.

La scara întregii țări, în ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a rețelelor de transport și

de înființare de noi distribuții de gaze naturale în special în beneficiul localităților dinspre

Dunăre, care înainte de 1989 erau ignorate din punct de vedere al alimentării cu acest

combustibil.

În celelalte zone ale țării, inclusiv în județul Harghita, înființarea de noi distribuții de gaze

naturale s-a făcut în principal în localitățile aflate în apropierea traseelor conductelor magistrale

de transport, una dintre condiții fiind existența unor investitori strategici care să garanteze un

consum suficient, relativ stabil și asigurarea unor locuri de muncă pentru ca locuitorii să poată

investi în instalațiile interioare și să poată plăti la timp gazele consumate.

Page 130: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

130

De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, în

principal, creșterii prețului gazelor naturale, dar și utilizării unor echipamente cu o gamă foarte

largă de tipo-dimensiuni, cu randament ridicat și cu funcționare automatizată.

În județul Harghita există zăcăminte de gaz metan în zona de sud-vest, perimetrul de exploatare

fiind Cristuru-Secuiesc, Șimonești, Secuieni, Săcel. Importanța zăcămintelor este relativ redusă,

ele fiind injectate în conductele magistrale de transport care leagă zăcămintele de gaz metan

din județul Mureș cu nodul Șendreni - Galați, unde aceste conducte se interconectează cu

conductele de alimentare cu gaze din Federația Rusă.

Conductele principale de transport care tranzitează județul Harghita sunt următoarele:

Conducta DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Bordoșiu – Cristuru Secuiesc – Onești – Tecuci -

Șendreni

Conducta DN 700 mm (Ø 28”) Tigmandru – Nadeș - Hetiur - Mugeni – Onești –

Tecuci – Șendreni

În zona Odorheiu Secuiesc, din aceste conducte se ramifică conductele care alimentează

municipiile Miercurea Ciuc – Bălan (DN 300 mm), respectiv Gheorgheni.

Majoritatea localităților în care s-au realizat distribuții de gaze naturale sunt amplasate de-a

lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor stații de reglare măsurare predare

(SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie și apoi la redusă.

Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale județului

Harghita sunt zonele muntoase, cu localități rare, răsfirate, amplasate în special în zonele de

nord și est.

În tabelul de mai jos sunt prezentate localitățile cu distribuții de gaze naturale și consumurile în

perioada 1998-2008:

Localitatea

Mii mc / an gaze naturale distribuite total

1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008

Miercurea Ciuc 63551 51890 41068 40125 39581 33788 34485

Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016

Odorheiu Secuiesc 45366 43216 38062 35489 32644 29950 29341

Băile Tușnad 3639 3239 2777 2138 2302 1918 1918

Bălan 377 853 1995 2437 2609 2409 2630

Cristuru Secuiesc 12255 9704 8766 7003 6874 5867 6238

Vlăhița 6032 4115 3606 3917 2959 2076 2275

Avrămești 263 190 101 57 114 86 93

Page 131: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

131

Brădești 1033 1258 867 493 769 459 478

Căpâlnița -- 344 180 270 294 314 296

Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 12 40

Feliceni -- -- 248 332 364 329 351

Frumoasa -- -- 594 672 557 532 574

Leliceni -- -- -- -- 1 12 19

Lupeni -- -- 181 157 -- 846 --

Mugeni 634 598 839 627 630 556 610

Păuleni - Ciuc -- -- 272 259 394 360 367

Porumbeni -- -- -- 524 719 694 545

Săcel 81 224 158 151 131 104 110

Sâncrăieni -- -- -- -- -- 108 411

Sândominic -- -- 258 712 811 746 773

Sânmartin -- -- -- -- -- -- 52

Satu Mare 710 -- -- 345 696 317 330

Secuieni 979 839*) 703*) 706 653 719 986

Șimonești -- -- -- 58 74 69 69

Voșlăbeni -- -- -- -- -- -- 28

TOTAL 135072 116470 100675 96472 93883 86853 88035

*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună.

În anul 2003 – consumul total al județului a fost de 105.213 mii mc/an

Localitatea Mii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnic

1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008

Miercurea Ciuc 44172 51890 41068 40125 39581 33788 34485

Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016

Odorheiu Secuiesc 32483 28999 22998 11833 8269 11241 11841

Băile Tușnad 1627 1346 959 753 521 224 671

Bălan 304 787 1767 1871 2010 1910 2010

Cristuru Secuiesc 7164 6097 4683 2700 1810 2369 2565

Vlăhița 3921 2686 1795 1480 1020 1302 1421

Avrămești 257 185 94 55 66 80 88

Brădești 959 1095 724 371 256 319 325

Căpâlnița -- 344 171 242 251 260 260

Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 11 36

Feliceni -- -- 222 262 244 217 305

Frumoasa -- -- 516 373 355 376 376

Leliceni -- -- -- -- 1 11 15

Lupeni -- -- 155 123 -- -- --

Mugeni 564 585 619 503 440 449 465

Păuleni - Ciuc -- -- 262 234 296 259 287

Porumbeni -- -- -- 264 214 223 223

Săcel 81 217 147 126 104 97 107

Page 132: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

132

Sâncrăieni -- -- -- -- -- 37 37

Sândominic -- -- 213 488 603 545 545

Satu Mare 680 -- -- 323 226 278 289

Secuieni 947 771*) 583*) 517 347 364 476

Șimonești -- -- -- 50 58 47 50

TOTAL 93304 76631 64974 31021 23733 32291 30616

*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună

[Sursa datelor I.N.S.]

În anul 2003 – consumul pentru uz casnic al județului a fost de 67.896 mii mc/an

În general, din anul 1998 consumul de gaze a scăzut practic continuu, cu o stabilizare în ultimii

ani fiind ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât și creșterea prețului

gazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.

Se remarcă, de asemenea, reducerea consumului pentru uz casnic în valoare absolută (cu o

reducere la jumătate în 2004 față de 2003), dar și a proporției consumului pentru uz casnic din

consumul total (de la 69% în 1998 la 35% în 2008).

Pe lângă utilizarea unor echipamente adaptate consumurilor și cerințelor consumatorilor, cu

randament ridicat și funcționare automatizată, creșterea prețului gazelor și posibilitatea

utilizării combustibilului solid (în special lemnul) pentru încălzire au condus la această reducere

drastică a consumului de gaze naturale pentru uz casnic în județul Harghita.

De asemenea, se constată o scădere a consumului total, urmată de o stabilizare datorate, în

principal, creșterii prețului gazelor naturale, dar și utilizării unor echipamente cu o gamă foarte

largă de tipo-dimensiuni, adaptate consumurilor și cerințelor consumatorilor, cu randament

ridicat și cu funcționare automatizată.

Cea mai importantă disfuncționalitate din cadrul județului în ceea ce privește alimentarea cu

gaze este constituită din faptul că înființarea distribuțiilor de gaze naturale s-a realizat în

principal în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990,

zonele muntoase de vest și nord a județului nefiind racordate la sistemul de transport și

distribuție a gazelor naturale.

După anul 2000 s-a realizat conducta de transport Odorheiu Secuiesc-Gheorgheni, cu

posibilitate de prelungire spre Toplița și Borsec.

În ceea ce privește starea conductelor de transport de înaltă presiune, acestea sunt realizate

din oțel fiind montate subteran. În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru

proiectarea și executarea conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale,

aprobate prin Decizia președintelui ANRGN nr. 1220/2006 și publicate în MO 960

Page 133: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

133

bis/29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea și construcția

conductelor colectoare și de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea

asigurării funcționării normale a conductelor și evitarea punerii în pericol a persoanelor,

bunurilor și mediului, în zona de siguranță și în zona de protecție se impun terților restricții și

interdicții.

În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, zonele de siguranță și protecție vor fi

stabilite de SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ în conformitate cu clasa de locație a conductei de

transport, care ține seama de numărul de clădiri (existente și prevăzute în planul de dezvoltare

urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m și lățimea de 400 m, având

conducta ca axă longitudinală, precum și de evaluarea stării tehnice a conductei și de urmărirea

comportării în exploatare a acesteia.

Zona de protecție a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părți ale

conductei și se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500

mm, lățimea zonei de protecție este de 2 x 4 m.

În zona de protecție nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licențiat care

exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ). În zona de protecție sunt interzise

construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori și nu se

angajează activități de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea

terenului).

Zona de siguranță este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei

conductei. Pe o distanță de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici

un fel de clădire care adăpostește persoane (locuințe, spații de birouri etc.)

În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ va

stabili clasa de locație (1…4) pentru proiectarea, execuția și verificarea conductei de transport,

care este în funcție de numărul de clădiri (existente, precum și cele prevăzute în planul de

dezvoltare urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m și lățimea de 400 m,

având conducta ca axă longitudinală, precum și de evaluarea stării tehnice a conductei și de

urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

Zona de siguranță include și zona de protecție.

Pentru autorizarea executării oricăror construcții în zona de siguranță a obiectivelor din sectorul

gazelor naturale este obligatorie obținerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGN

TRANSGAZ SĂ MEDIAȘ).

Page 134: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

134

În ceea ce privește amplasarea stațiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P> 6 bar,

distanța minimă față de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea

exterioară a împrejmuirii.

Cea mai importantă disfuncționalitate în ce privește rețelele de transport gaze naturale, o

constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut

împroprietăriri și pe terenurile de deasupra rețelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din

această cauză au apărut situații în care locuințele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau

mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la

distanțe care pun în pericol atât siguranța respectivelor clădiri, dar și a conductelor de

transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcții, să se realizeze

lucrări de creștere a gradului de siguranță a conductelor de transport.

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către

firma care are în administrare rețelele o serie de formalități care necesită timp. În acest

context, este de remarcat și faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de

comunicație, ceea ce conduce la dificultăți în aducerea utilajelor și personalului de remediere la

fața locului.

În concluzie, dezvoltarea rețelei de transport a gazelor naturale și reducerea consumului de

gaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creștere a numărului de localități cu

sisteme de distribuție a gazelor naturale (de la 12 în 1998 la 26 în 2008), precum și la

restrângerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) sau chiar la

încetarea activității acestora (Toplița, Borsec, Băile Tușnad), numărul localităților cu clădiri

alimentate centralizat fiind în prezent de 5 (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc,

Cristuru Secuiesc, Vlăhița). În aceste localități sursele termice sunt constituite din centrale

termice funcționând pe gaze naturale, echipate cu cazane cu randament ridicat, grad redus de

poluare și funcționare automatizată.

Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum și de „repartitoare de

costuri” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare și

de contoare de apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere a

consumurilor, care, în prezent, este potențată de reabilitarea termică a blocurilor.

Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcționare pe gaze naturale, precum și

montarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelor

centralizate pentru alimentarea cu căldură, permițând locatarilor controlul asupra consumului

de gaze și, deci, a confortului în locuințe, precum și a cheltuielilor aferente încălzirii și

preparării apei calde menajere.

Page 135: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

135

În localitățile unde costul Gcal devenise prea ridicat din cauza utilizării combustibilului lichid

(Toplița, Borsec) sau a numărului redus de consumatori (Băile Tușnad), este utilizat

combustibilul solid (lemne și cărbuni inferiori din zona Borsec), în sobe sau în diferite tipuri de

cazane (inclusiv cele care utilizează deșeuri de lemn).

Zonele nealimentate cu gaze naturale, în general zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosesc

în principal lemnul de foc și deșeurile forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau, la

clădirile din sectorul terțiar, în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea hranei se face cu

butelii de aragaz sau cu deșeuri agricole și/sau forestiere.

3.13.3 Resurse regenerabile de energie

Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin

creșterea calității aerului și protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei și faunei), dar și în plan economic și social

prin creșterea securității / independenței energetice, creșterea gradului de ocupare a forței de

muncă și dezvoltarea mediului de afaceri.

Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să

își reducă cu 20% emisiile de CO2 comparativ cu nivelul anului 1990, să crească eficiența

energetică cu 20% și, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la

20%.

Potențialul resurselor energetice regenerabile ale județului Harghita este redus, constând din:

Lemn

Potențial hidroenergetic

Ape geotermale

Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice regenerabile sunt deocamdată de interes

local.

Utilizarea biomasei are în componență inclusiv utilizarea pentru ardere a lemnului de foc și a

resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă.

Conform datelor IINL din 2006, în județul Harghita potențialul energetic disponibil al biomasei a

fost de 968 TJ (din care 70,8% biomasă forestieră și 29,2% biomasă agricolă), consumul total

fiind de 963 TJ.

Page 136: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

136

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele

presupunând pentru o gospodărie individuală investiții substanțiale, spațiu suplimentar,

distanțe de protecție, dar și o producție relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici

preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei

electrice.

Investiția și producția de gaze devin rentabile la fermele mari de creștere a animalelor sau

păsărilor sau acolo unde rezultă deșeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.

În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi așchii de lemn,

coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguș, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coji de

semințe.

O atenție specială trebuie acordată rumegușul rezultat de la tăierea și fasonarea lemnului care

poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleții (peletele) de lemn care pot fi utilizați pentru

ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului și alimentarea ritmică, automată a focarului

sunt elemente care conduc la o funcționare cu un grad sporit de siguranță și reducerea la minim

a focăritului. Este un sistem care, pe de o parte, găsește o utilizare rumegușului rezultat de la

exploatările forestiere și care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna și flora prin consumarea

oxigenului și pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a

rumegușului în cazane.

Microhidrocentralele (cu puterea instalată mai mică de 100 kW) și mini hidrocentralele (cu

puterea instalată de ordinul kilowatt-lor) se instalează în general pe firul apei funcționând fără

acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept consecință o producție fluctuantă de energie

de-a lungul anului. Astfel de lucrări necesită o serie de investiții care pot fi însă asociate cu

lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic,

piscicol, peisagistic.

Apele geotermale sunt utilizate numai local, pentru tratamente balneare din cauza debitului

redus, a temperaturii relativ scăzute, precum și a conținutului ridicat de săruri minerale, care, în

lipsa unor măsuri speciale, la reducerea presiunii în momentul ieșirii din zăcământ, se depun și

colmatează conductele și schimbătoarele de căldură.

Aceste ape minerale mezotermale sunt folosite pentru tratamente balneare în special la Băile

Tușnad, Borsec, Harghita Băi, Bilbor, fără însă a avea potențial energetic.

Din punct de vedere al utilizării energiei solare, județul Harghita este amplasat în zonele IV și V

de intensitate a radiației solare (1200-1250 kWh/m2.an, respectiv < 1200 kWh/m2.an), astfel

încât echipamentele pentru utilizarea energiei solare în scopul preparării apei calde menajere

Page 137: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

137

(în special captatoarele cu tuburi vidate) trebuie încorporate unor sisteme hibride, cu

funcționare automatizată, care să asigure temperatura apei utilizate de min. 45oC și debitul

necesar consumatorilor.

O utilizare de viitor poate fi constituită pentru producerea energiei electrice prin utilizarea

celulelor fotovoltaice (PV), soluție care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru

utilizări locale în zonele izolate, ne electrificate. Existența unei game diversificate de panouri

fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiș sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu

izolația hidrofugă a acoperișului – celule fotovoltaice în strat subțire), scăderea continuă a

prețului celulelor, precum și creșterea capacității de stocare a energiei electrice în

acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca

reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci și pentru asigurarea unor condiții decente de

viață și educație în zonele izolate, fără rețele de alimentare cu energie electrică. Investițiile care

s-ar face în linii electrice de medie și joasă tensiune și posturi de transformare s-ar putea face

în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le

întrețină în bună stare de funcționare.

La ora actuală 1 m2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), prețul de investiție

fiind de circa 2,5 €/Wp, estimându-se o scădere a prețului la circa 1 €/Wp la începutul

deceniului viitor.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanță cu

structura anvelopei clădirilor și cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a

energiei și, de asemenea, cu condițiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ținut seama

de faptul că, pentru funcționarea la vârful de sarcină și în condiții de siguranță, aceste sisteme

trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie și prevăzute cu echipamente minime de

automatizare pentru evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar și a

accidentelor.

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la

sursele convenționale, dar este cert că, în măsura potențialului local, datorită avantajelor pe

care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri și crize mondiale etc.),

acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili și cu energia nucleară,

folosite drept surse energetice la scară națională.

Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitate

amănunțite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată și utilizări in-situ experimentale

pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece

la o utilizare pe scară (mai) mare deoarece rezultatele obținute într-o anumită zonă nu pot fi

extrapolate în zone chiar apropiate și aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.

Page 138: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

138

4.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului

Obiectivele de protecție a mediului relevante prevăzute în PATJ Harghita sunt:

inventarierea și prezentarea zonelor de risc natural;

stabilirea zonelor în care se poate construi și tipul construcțiilor;

modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare,

inventarierea zonelor protejate și asigurarea protecției acestora;

organizarea și constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare și eliminare a

deșeurilor municipale;

stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calității acesteia și realizarea unui

sistem centralizat de alimentare cu apă;

sistematizarea, organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;

creșterea calității vieții cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor;

evidențierea fondului construit valoros și a posibilităților de valorificare a acestuia în

folosul localității;

realizarea unor investiții de utilitate publică;

asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor și a acțiunilor de dezvoltare;

Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea propusă sunt:

încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a județului pe baza unei distribuții

spațiale echilibrate și a unei ocupări judicioase a terenurilor de către activitățile

economice astfel încât să se realizeze o creștere semnificativă a nivelului de trai a

populației;

promovarea servituții față de mediul natural și construit prin conservarea și refacerea

durabilă a acestuia, întrebuințarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea

consumurilor de materii prime și de energie prin utilizarea resurselor regenerabile și a

reciclării.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi puse în

practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura teritoriului reprezintă

dispunerea spațială generală a elementelor cadrului fizic, natural și construit (dezvoltare), în

raport cu un sistem spațial de referință, care poate fi considerat la nivelele succesive de mărime

și complexitate (local, zonal, regional, etc.).

Page 139: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

139

Identificarea elementelor structurii teritoriului județului Harghita s-a făcut prin diagnosticul

domeniilor țintă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, poziția și relațiile acestora față de

celelalte elemente ale mediului fizic.

Structura teritorială a județului Harghita cuprinde următoarele categorii de elemente spațiale:

- zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosințe complexe - 3 zone

caracteristice (nord, sud și centru), 7 - 8 zone funcțional-spațiale determinate de

concentrările umane și de activități;

- zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervații naturale;

- rețeaua de localități a județului, deservită de rețelele aferente de infrastructuri;

- sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural și construit.

Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale spațiului, are ca scop

determinarea componentelor teritoriale, diagnoza și prognozarea funcționării viitoare a

acestora, în vederea enunțării unor politici de amenajare corespunzătoare. Eficiența aplicării

politicilor de amenajare este în relație directă cu adaptarea acestora la caracteristicile și

necesitățile comunităților fiecărei zone în parte.

4.1 Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de vedere al

protecției mediului pot fi categorizate în cinci obiective principale:

O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și

antropice);

O2 – Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

județean a serviciilor și locurilor de muncă;

O3 – Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu

necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;

O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;

O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional.

Page 140: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

140

Tabel - Obiective, direcții și măsuri Obiective Direcții Măsuri

Obiective Direcții măsuri

O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și antropice)

D1.1-Protecția și conservarea zonelor naturale în sensul menținerii biodiversității și valorificării durabile a resurselor naturale

M.1.1.1 – Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin acțiuni de: - modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice; - reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;

M.1.1.2 – Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin acțiuni de:

- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau modernizarea de stații de epurare

- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici. - eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor

lichide, de orice natură; - gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a

apelor subterane – ape uzate provenite din activitate - și managementul ecologic pentru folosirea îngrășămintelor naturale și sintetice, pentru o mai buna calitate a apelor subterane;

M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. - Instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor despre

reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele asupra mediului și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;

- Reabilitarea siturilor industriale poluate cu substanțe organo-clorurate, organo-fosforate din fostele centre de protecție a plantelor Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni.

- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului; - Extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților; - Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale și

asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport; - închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din

mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea;

- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării Deșeurilor municipale)

M 1.1.4 - Asigurarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural prin: - identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de

protecție;

Page 141: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

141

- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică;

- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural;

- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate.

D1.2 – Protecția, conservarea și valorificarea optimă a fondului construite existent prin studierea, evaluarea, reabilitarea și reconversia funcțională a acestuia

M 1.2.1 - Protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice și ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentațiile PUG.

M 1.2.2 – Protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu.

M 1.2.3 - Cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local.

M 1.2.4 - Realizarea de proiecte și planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri și obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării și conservării acestora.

M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai multe unități administrative.

M 1.2.6 – Intervenția prin proiecte de renovare, conservare și restructurare funcțională, simultan în localități diferite – conservarea/valorificarea patrimoniului construit în raport cu potențialul socio-economic al zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură și zonele valoroase se află în mediul urban.

M 1.2.7 - Renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor și de mărimea concentrărilor de populație.

M 1.2.8 - Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariile turistice.

M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor culturale din județ

M 1.2.10 - Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere, modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale.

M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficiențe majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic

M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării și conservării unor monumentelor cu deficiențe sau în stare de degradare.

Page 142: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

142

M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice, în conformitate cu studii de specialitate.

D1.3 - Prevenirea și Protecția față de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale și prevenirii dezastrelor

M 1.3.1 – Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realiza prin: - realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, și atenuarea viiturilor

(îndiguiri de maluri); - întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor; - identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriul

județean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism; - realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, - evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea

dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații; - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile

județului, urbane și rurale;

M 1.3.2 – Îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.

M 1.3.3 – Stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură Protecția antierozională și stabilizarea versanților

M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole.

M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor în unitățile administrativ teritoriale urbane din județul Harghita amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.

O2 - Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă

D 2.1 – Accentuarea centralității localităților cu rol de polarizare, organizarea rețelei de centre într-o ierarhie coerentă, atenuarea discrepanței dintre nivelul de dezvoltare al reședinței de județ și cel al celorlalte orașe.

M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcțiile centrale, în special administrative și legate de exploatarea infrastructurilor.

M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcțiilor productive din centrele cu rol teritorial - în special intercomunal și comunal - cu cele din localitățile aflate în zonele lor de influență.

M 2.1.3 - Distribuția echilibrată a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile.

M 2.1.4 - Promovarea specializării și diversificării funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor

D 2.2 – Modernizarea mărirea și accentuarea diversității fondului locativ în raport cu nevoile

M 2.2.1 – Creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene.

- Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după 1960, în care

Page 143: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

143

gospodăriilor și rolului teritorial al localităților.

numeroase locuințe necesită îmbunătățirea confortului. - Creșterea siguranței structurale și a fiabilității, numeroase locuințe fiind construite din

materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcțiilor și confortul locuirii. - Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităților sau integrarea acestora

în noile acțiuni de reconstrucție. - Asigurarea terenurilor de construcție în localitățile cu potențial în scopul stimulării

construcției de locuințe pe scară mare.

M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuințe, modernizării și creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieței.

D 2.3 – Mărirea gradului de dotare/echipare al localităților, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață în mediul rural.

M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul rețelei de localități a activităților de servire în scopul eficientizării distribuției.

M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învățământ în scopul accesului populației școlare la forme de instruire profesională.

M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populației la servicii medicale.

M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale și de prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcții și facilitarea accesului.

O3–Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului

D 2.4 – Mărirea mobilității pe căile de comunicații și transport în vederea dezvoltării și diversificării relațiilor dintre localități.

M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale (măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee.

M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu relații de complementaritate.

M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate.

D 3.1. – Ameliorarea accesibilității tuturor zonelor județului prin dezvoltarea și modernizarea rețelelor de căi de comunicații locale;

M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi Rutiere lucrări de îmbunătățire a stării de viabilitate prin consolidarea și modernizarea tuturor traseelor de drumuri județene și comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât și celor cu racord la drumurile naționale, îmbunătățirea calității drumurilor locale pentru creșterea siguranței traficului, fluidizării acestuia și eliminarea actualelor neajunsuri de transport, reabilitarea și extinderea rețelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu obiectivele turistice.

M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ

D 3.2. – Amenajarea bazinelor hidrografice, îmbunătățirea alimentării cu apă și evacuării apelor uzate și deșeurilor solide;

M 3.2.1- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane din județ prin: - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea în municipii, orașe, comune; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile

județului, urbane și rurale; - identificarea potențialilor poluatori ai apelor din județ; - urmărirea modului de conformare la reglementările legate de Protecția mediului acvatic,

prevăzute în normativele în vigoare, a agenților economici, care prin natura activităților, a capacităților și a compoziției apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;

Page 144: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

144

- identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cu nitrații utilizați în activitățile agricole;

- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum și utilizarea îngrășămintelor naturale și chimice printr-un management ecologic;

- aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilităților de scurgere pe sol sau în cursurile de apă a pesticidelor și a altor substanțe toxice,

M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum. - Asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări, aducțiuni și

derivații. - Suplimentarea debitelor necesare pentru consum

M 3.2.3 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii hidro-edilitare pe baza prevederilor legale: - reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localitățile urbane și rurale în vederea

respectării normelor cantitative de gestiune a apei; - reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate stațiile existente; - reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la toți utilizatorii din

județ; - aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife diferențiate în

funcție de nivelul consumului de apă; - realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de

acest sistem; - realizarea sistemului de canalizare și epurare al apelor uzate în comunele care au

alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul județului sunt 46 de astfel de comune. - asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate

orășenești pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți; - extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare în orașele și comunele în care acestea

există; - modernizarea și completarea procesului de epurare al apelor uzate în stațiile de epurare

existente;

M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale.

M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate selectiv provenite de la populație și agenți economici:

M 3.2.6 - Înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale

M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenți economici atât în mediul urban cât și rural;

D 3.3. – Crearea unor rețele de transport și distribuție a energiei electrice și de telecomunicații care să satisfacă cerințele actuale și de viitor;

M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr-o rețea de distribuție modernă și fiabilă. În județul Harghita sunt 9 localități total neelectrificate în județ sunt 84 unități administrative rurale și 6 urbane parțial electrificate

M 3.3.2 - Crearea unei rețele de telecomunicații moderne, care să satisfacă necesitățile de

Page 145: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

145

perspectivă ale schimbului de informații.

D 3.4. – Îmbunătățirea alimentării cu gaze naturale și energie termică a tuturor utilizatorilor din județ;

M 3.4.1 - Îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente.

O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural

D 4.1 - Consolidarea structurilor de activități din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – utilizarea și amenajarea terenurilor adecvate acestor folosințe

M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafeței agricole în raport cu limitele minime de suprafață impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă.

M 4.1.2 – Execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în raport cu zonarea potențialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea potențialului agricol cu bonitare;

M 4.1.3 – Încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de pășuni și fânețe.

M 4.1.4 – Organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară.

M 4.1.5 – Reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice. - regenerarea și întreținerea suprafețelor silvice în zona de munte unde pădurile vor fi

conformate pentru funcțiile de producție, protecție și turism. - În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren,

pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;

M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilității fondului forestier. - Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha; - Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje și mecanisme

ușoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări de întreținere și modernizare a drumurilor forestiere existente;

D 4.2 - Asigurarea suprafețelor necesare zonelor destinate funcțiilor secundare prin extinderea intravilanelor și/sau reconversia activităților neperformante care ocupă importante resurse funciare.

M 4.2.1 – Crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcții existente în mediul urban.

M 4.2.2 – Utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.

D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de activități ale sectorului terțiar – turism și dotări publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcțiuni pentru a creste importanța turismului în economia județeană.

M 4.3.1 – Amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social.

M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi, care va străbate teritoriul jud. Harghita, care să atenționeze asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ.

Page 146: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

146

O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional

D 5.1 - Amplificarea funcțiilor centrelor cu rol supra teritorial, municipiile Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.

M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjudețeană, prin funcțiile centrelor cu rol regional (municipiile Harghita și Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic, arii naturale, IMM, zone turistice.

M 5.1.2 - Dezvoltarea relațiilor celor două municipii cu orașele din spațiul regional, în scopul creării unor sisteme urbane policentrice.

M 5.1.3 - Acțiuni urbanistice menite să îmbunătățească caracterul și eficiența funcțiilor celor două municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.

D 5.2 - Realizarea infrastructurilor majore în concordanță cu traseele coridoarelor de transport: interregionale și interjudețene; naționale și internaționale;

M 5.2.1 - Realizarea relațiilor între centre pe infrastructurile majore de căi de transport, de nivel național și interregional:

M 5.2.2 - Crearea și întreținerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor și protecției împotriva riscurilor naturale.

M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice și gazelor naturale, precum și de telecomunicații.

Page 147: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

147

4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului

Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județean

Harghita

Evaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar

pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere

atât efectele directe cât și cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ținut cont de

durata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea contă în

acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ)

identificată, utilizând următoarea scală:

- + 2: impact pozitiv semnificativ;

- + 1: impact pozitiv nesemnificativ;

- 0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ;

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ-ul

propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate

atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere

sau compensare cât și pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin

plan.

Principalele obiective din PATJ Harghita asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu o

analiza detaliată sunt:

- Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri

naturale și antropice);

- Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

județean a serviciilor și locurilor de muncă;

- Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu

necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;

- O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene,

ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural;

- Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în

contextul național și internațional;

Page 148: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

148

4.3 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Județean Harghita

O1. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și

antropice);

Factori de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

Îmbunătățirea calității aerului

+2

Impact major datorită: - modernizarea și adaptarea de

tehnologii nepoluante la toți agenții economici

- reducerea emisiilor de poluanți ca urmare a traficului rutier

Diminuarea emisiilor de GES

Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane +2

Impact pozitiv major datorită: - creării, extinderii și reabilitării

rețelelor de canalizare și amenajare sau modernizare a stațiilor de epurare

- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici

- gestionarea ecologică în cadrul fermelor zootehnice a surselor de impurificare a apelor subterane și managementul ecologic pentru utilizarea îngrășămintelor natural și sintetice

Sol Îmbunătățirea calității

solului +2

Impact major datorită - utilizării corecte a îngrășămintelor și

produselor de uz fitosanitar - dezvoltarea sistemului de monitorizare

a calității solului - extinderea serviciilor de salubritate la

nivelul comunităților - închiderii etapizate a tuturor

depozitelor de deșeuri existente neconforme și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea

Sănătatea populației Îmbunătățirea calității

vieții creșterea confortului

+2

Impact major datorită - prevenirea și diminuarea efectelor

inundațiilor - îmbunătățirea regimului de scurgere

a apei pe suprafața versanților - stabilizarea și valorificarea

terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare și renaturare

- lucrări de terasament consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluvial, gabioane, drenuri, rigole

Page 149: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

149

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea și îmbunătățirea

condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării antropice,

fragmentării habitatului și defrișării

+2

Impact pozitiv major datorită: - identificării tuturor bunurilor

patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție

- menținerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică

- asigurării măsurilor special de protecție ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural

- constituirii, organizării și extinderii rețelei de arii natural protejate

Mediul social și economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră

și utilități +1

Efect pozitiv datorită - modernizării și extinderii sistemului

de alimentare cu apă și canalizare

Total 13

O2. Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

județean a serviciilor și locurilor de muncă;

Factori de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

Îmbunătățirea calității aerului

+1

Impact pozitiv prin: - implementarea unor tipuri de

transport ecologice în zonele de trafic intens

- promovarea sistemelor de transport alternative (drumuri pentru bicicliști)

Diminuarea emisiilor GES

Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane -1

Impact negative prin - Amplificarea dinamicii economice

Sol Îmbunătățirea calității

solului -1

Impact negativ prin: - Amplificarea dinamicii ecologice - Creșterea presiunii antropice asupra

solului

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Impact pozitiv prin

- Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare

Riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea

efectelor alunecărilor de teren/inundații

0

Nici un efect

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor

ecosistemelor terestre și acvatice împotriva

degradării antropice, fragmentării habitatului și

defrișării

0

Nici un efect

Page 150: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

150

Mediul economic și social

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și

utilități

+2

Impact pozitiv major datorită: - promovării specializării și diversificării

funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor;

- distribuției echilibrate a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile

- creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene

Conservarea resurselor

Total 2

O3. Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu

necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;

Factori de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

Îmbunătățirea calității aerului +1

Impact pozitiv prin: - crearea unor rețele de transport

moderne; Diminuarea emisiilor GES

Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane +2

Impact pozitiv major datorită: - retehnologizării și extinderii

sistemului de alimentare cu apă potabilă a sistemului de canalizare și epurarea apelor uzate;

Sol Îmbunătățirea calității

solului +1

Impact pozitiv prin: - închiderea depozitelor de deșeuri

menajere și industriale; - amenajarea de depozite

ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;

- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;

Sănătatea populației Îmbunătățirea calității

vieții, creșterea confortului

+2

Impact pozitiv major prin: - extinderea și modernizarea

rețelelor de transport rutier, energie electrică, termică și telecomunicații;

- închiderea depozitelor de deșeuri menajere și industriale;

- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;

- înființarea de stații de transfer care

- deservesc depozitele ecologice zonale;

Page 151: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

151

Riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea

efectelor alunecărilor de teren/inundații

+1

Impact pozitiv prin: - amenajarea bazinelor

hidrografice;

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor

terestre și acvatice împotriva degradării

antropice, fragmentării habitatului și defrișării

0

Nici un efect

Mediul economic și social

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și

utilități +2

Impact pozitiv major datorită: - modernizării rețelelor de

infrastructuri tehnice; - asigurare a resurselor de apă

pentru consum prin acumulări, aducțiuni și derivații;

Conservarea resurselor

Total 9

O4. O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;

Factori de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

Îmbunătățirea calității aerului 0

Nici un efect

Diminuarea emisiilor GES

Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane -1

Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar

agricultură piscicultură, industriei extractive;

Sol Îmbunătățirea calității

solului +2

Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar

agricultură piscicultură, industriei extractive;

- extinderea suprafețelor silvice;

Sănătatea populației Îmbunătățirea calității

vieții, creșterea confortului

0 Nici un efect

Riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea

efectelor alunecărilor de teren/inundații

+2

Impact pozitiv major prin: - în zona de deal, terenurile

aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul

- lucrări antierozionale;

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea și îmbunătățirea condițiilor

0 Nici un efect

Page 152: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

152

și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice

împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării

Mediul economic și social

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și

utilități

+2

Impact pozitiv major prin: - reconversia activităților

neperformante prin înființarea de activități secundare capabile să creeze noi locuri de muncă;

- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică;

- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social;

Conservarea resurselor

total 5

O5. Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional;

Factori de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

Îmbunătățirea calității aerului +1

Impact pozitiv datorat: - modernizării infrastructurilor

majore de transport; Diminuarea emisiilor GES

Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane +1

Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor

hidrografice a râurilor ….. și ……….

Sol Îmbunătățirea calității

solului 0

Nici un efect

Sănătatea populației Îmbunătățirea calității

vieții, creșterea confortului

0 Nici un efect

Riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea

efectelor alunecărilor de teren/inundații

+1

Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor

hidrografice a râurilor ………… și …….

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor

terestre și acvatice împotriva degradării

antropice, fragmentării habitatului și defrișării

+1

Impact pozitiv datorat: - promovării proiectelor de

colaborare în zone de arii naturale;

Mediul economic și social

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și

utilități

+2

Impact pozitiv major prin: - coordonarea proiectelor de

investiție la nivel județean - întărirea rolului regional al

celor două muncii prin acțiuni urbanistice și dezvoltarea infrastructurilor majore;

Conservarea resurselor

Page 153: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

153

Total 6

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Harghita s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective

principale

stabilite prin PATJ

Îmbunătățirea calității

aerului

Îmbunătățirea calității apelor de suprafață

și subterane

Îmbunătățirea

calității

solului

Îmbunătățirea

calității vieții,

creșterea confortul

ui

Protecția populației prin diminuarea/eli

minarea efectelor

alunecărilor de

teren/inundații

Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și

funcțiilor ecosistemelor

terestre și acvatice

împotriva degradării antropice,

fragmentării habitatului și

defrișării

Dezvoltarea sistemului

de infrastructură rutieră și

utilități Total

Diminuarea emisiilor GES

Conservarea resurselor

O1 2 2 2 2 2 2 1 13

O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2

O3 2 1 1 2 1 0 2 9

O4 -1 2 2 0 2 0 2 7

O5 1 0 0 0 1 1 2 5

total 3 4 4 5 6 3 9 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita asupra obiectivelor de mediu relevante

Diagramă privind distribuția obiectivelor funcție de valoarea impactului

Page 154: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

154

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Harghita rezultă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de

mediu.

Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului Județean Harghita pe termen mediu și

lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislație

pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată

în figura de mai sus.

4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidență faptul că implementarea planului de amenajare a

teritoriului județean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de mediu relevante

care au înregistrat și impacturi negative au fost: îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane și îmbunătățirea calității solului.

Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că în urma aplicării PATJ doar 8% reprezintă

obiective cu impact negative asupra mediului. Analiza globală a impactului generat de

implementarea PATJ Harghita permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție de

punctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea PATJ va contribui în principal

la limitarea poluării apelor de suprafață și subterane și la îmbunătățirea calității solului. În

același obiectivele relevate de mediu cu contribuțiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea și

îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării

antropogene, fragmentării habitatului și defrișării și îmbunătățirea calității apelor de suprafață

și subterane. Îmbunătățirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri

suplimentare pentru compensarea problemelor identificate în plan.

Page 155: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

155

Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context

transfrontier.

Nu este cazul

5. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice

efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului

Județean Harghita

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean

Harghita rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri

preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea respective

sustenabilitatea efectelor pozitive.

a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra

factorului de mediu aer.

- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea unor

tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice;

- Reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului

rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante și a

benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice, crearea și

restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcții existente în

mediul urban;

- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în suspensie

și creșterea calității aerului;

Page 156: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

156

- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din surse

mobile;

- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb” și/sau

montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Județean. Elementele

utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului (prevăzute în

măsurile PATJ), dar și de restricții de circulație și crearea culoarelor pentru bicicliști;

- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport contribuie nu

doar la reducerea poluării fonice, ci și la reducerea poluării atmosferice și la absorbția și

retenția gazelor cu efect de sera;

b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra

factorului de mediu apă

- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate

evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali și/sau în rețelele de

canalizare a localităților;

- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcționare

superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de epurare din

localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Toplița, Cristuru

Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici: SC

GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie

2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC

GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ și CANALIZARE Toplița, SC

AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.

- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau

modernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie echipate

cu stații de epurare)

- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor

lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată, execuția de rețele de

canalizare, stații de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, în cadrul fermelor

zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;

- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de

apărare împotriva inundațiilor, dar și a celor cu folosințe complexe, care includ și

atenuarea viiturilor.

- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;

- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundațiilor: controlul utilizării

albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de reducere a riscului

la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se suprapun

Page 157: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

157

județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine care pot afecta teritoriul județului

etc.;

- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea

dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;

- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de

colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.

c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu sol

- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de Acțiune

pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile preconizate în scopul

reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și

datorită depozitării deșeurilor.

Dintre acestea se menționează următoarele:

- instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor privind

reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate efectele pe

mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor

de uz fitosanitar;

- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;

- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;

- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale și

asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din

mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de

acestea dar și a depozitelor ad-hoc;

- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deșeurilor

municipale);

- stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu

amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția antierozională și

stabilizarea versanților;

- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;

- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;

- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,

direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari de apă

de ploaie, pot provoca alunecări de teren;

- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;

Page 158: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

158

- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;

- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate

selectiv provenite de la populație și agenți economici;

- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;

- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în

raport cu zonarea potențialului agricol;

d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra

factorului de mediu patrimoniu

- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special

de protecție;

- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a

speciilor din flora și fauna sălbatică;

- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor

patrimoniului natural;

- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;

- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice și

ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări

specifice în documentațiile PUG;

- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în lista

anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnarea

de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de

patrimoniu;

- cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al

localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de

interes local;

- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau

arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru conservare și

valorificare în context local;

- previzionarea modului de intervenție, conservare și mai ales valorificare a

obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării și dezvoltării

fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de

patrimoniu;

- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și

rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor și de

mărimea concentrărilor de populație;

- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și ansambluri

de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu

Page 159: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

159

itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare

a rețelelor cultural din județ;

- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul rețelelor

culturale este o activitate care trebuie să însoțească proiectele de restaurare,

conservare și valorificare a patrimoniului construi;

- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere,

modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;

- promovarea dezvoltării și protecției peisajelor rurale valoroase, pornind de la

tipologia morfologică, în relație cu protecția și cu valorificarea patrimoniului

construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficiențe

majore sau într-o stare avansată de degradare;

- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea

acestora în circuitul economic;

- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu

deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acțiuni în direcția de

dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;

- lucrările necesare reabilitării și conservării monumentelor propuse în această

categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția față de

factorii distructivi, naturali și antropici;

e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu antropic

- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale

(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;

- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu

relații de complementaritate;

- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și

pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;

- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi rutiere;

- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;

- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr-

o rețea de distribuție modernă și fiabilă;

- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât

mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;

- organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea

piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă

comunitară;

Page 160: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

160

- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să atenționeze asupra

principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;

- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de

pășuni și fânețe;

- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;

- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic

și social.

f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului biodiversitate

Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări referitoare la

„conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea elementelor naturale în

perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din punct de vedere structural

(componente naturale) și funcțional (fără intervenție umana). Este valabil și pentru conceptul

de „conservare a diversității biologice”. Nu se conservă diversitatea actuală, ci se asigură

dinamica naturală a acestui parametru prin eliminarea/diminuarea activităților antropice cu

impact;

• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare durabilă a

bunurilor din patrimoniul natural”.

6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere

a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrarea

informațiilor cerute

Elaborarea PATJ Harghita a reprezentat un proces de durata, având în vedere participarea

tuturor instituțiilor implicate. În formularea obiectivelor/direcțiilor de dezvoltare și măsurilor

propuse s-a ținut cont de:

- tendințele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

- opțiunile și limitările privind potențialul de dezvoltare al județului

- decalajul dintre situația existentă la nivelul județului și cea care se dorește a fi

implementată;

- nevoile și opțiunile populației județului;

- Cerințele planurilor și programelor județene/regionale/naționale.

Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor și ulterior a direcțiilor de

dezvoltare și a măsurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari și slabe la nivelul

județului.

Page 161: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

161

PATJ nu poate prezenta alternative zonale, și nu prezintă alternative privitoare la măsurile

pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru a

răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menținându-se un nivel redus de

detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluțiilor de

implementare.

Singura alternativă descrisă și detaliată este alternativa privind „Evoluția factorilor de mediu în

situația neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita”

6.1 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita

HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri și programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât

mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luării

măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de

indicatori care să permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești

indicatori trebuie să fie astfel stabiliți încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de

implementarea planului.

Page 162: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

162

1 Îmbunătățirea calității aerului Poluanți atmosferici:

pulberi, GES, miros etc. Anual

Ord. 462/1993 privind aprobarea condițiilor de protecție a

atmosferei și Normele metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare

Consiliul Județean Harghita (pe baza informațiilor obținute de

la APM Harghita)

2 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și

subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai

apei potabile

semestrial/după caz

HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată

în receptori naturali – NTPA 001/2002. HG nr. 974/2004 pentru

aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară

și monitorizare a calității apei potabile

Consiliul Județean Harghita

3 Îmbunătățirea calității solului Suprafețe de teren

reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean

4 Îmbunătățirea calității vieții, creșterea

confortului

Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării

factorilor de mediu anual -

Consiliul Județean Harghita DSP Harghita

5 Protecția populației prin

diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundații

Suprafață teren stabilizat;

anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita

6

Protecția și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice

împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării

Suprafețe de teren împădurite

anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita

Romsilva

7 Dezvoltarea sistemului de infrastructură

rutieră și utilități – conservarea resurselor

Suprafețe modernizate/construite

/reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita

Page 163: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

163

Efectele potențiale semnificative asupra mediului și măsurile propuse pentru a preveni, reduce

și compensa efectele adverse

În cadrul acestui capitol sunt propuse măsurile care după caz trebuiesc incluse în PATJ care ar

putea genera efecte asupra mediului precum și măsurile de reducere a acestora conform

normativului de conținut al raportului de Mediu (Anexa 2 la HG 1076/2004).

Prin stabilirea acestora ne permite o înțelegere mai ușoară a raporturilor dintre efecte și

măsurile de contracarare a acestora

7.Bilanțul utilizării terenului

Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean presupune modificări în structura

teritoriului. Ele constau în principal în creșterea suprafețelor construibile (respective a

intravilanului) în dauna altor categorii de terenuri în special cel agricol.

Mărimea intravilanului este o necesitate determinată de presiunea demografică și cea

economic care induce implicit creșterea nivelului de trai. Presiunea demografică constă în

principal în creșterea gradului de confort a populației și mai puțin în creșterea numărului de

locuitori care, conform prognozelor statistice expuse în PATJ Harghita va avea o tendință ușor

descrescătoare. Tendința este deci una de reducere a densității demografice, acest lucru

constituie o cerință obiectivă iar implementarea Planului are rolul de a te duce impactul asupra

mediului, inclusive prin măsuri de zonificare a terenului.

Concret creșterea intravilanului se va face mai mult în dauna ponderii terenurilor agricole și mai

puțin prin reducerea suprafețelor forestiere. În același timp planul propune o creștere ușoară a

terenurilor forestiere și a apelor de suprafață, ca o compensație la creșterea suprafețelor

construite.

Suprafețele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor funcțiuni:

- Terenuri pentru construcția de locuințe și spații complementare destinate locuirii

- Terenuri pentru activități economice (agricole sau industriale)

- Terenuri destinate extinderii funcțiunii turistice, sport, agreement, obiective cultural

- Terenuri destinate ridicării nivelului tehnico-edilitar

În concluzie propunerea de zonificare a terenului răspunde cerinței de protejare a cadrului

natural având în vedere valoarea superioară a fondului forestier față de fondul agricol, din

punct de vedere al protecției mediului

Page 164: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

164

7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime

7.1.1 Zone rezidențiale – măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe

folosință optimă a zonelor rezidențiale sunt:

- Delimitarea zonelor rezidențiale (ZR) în care circulația autoturismelor este permisă

doar cu 30 km/h

- Reglementări locale pentru asigurarea de facilități aferente ZR – platforme

gospodărești, spații verzi, zone de joacă, parcări, spații de cult, centre de interes cu

spații comunitare, servicii, piață agroalimentară, spații de socializare, locuri de

destinație și sport

- Programe și proiecte pentru construirea de săli de sport, piscine, fântâni etc.

- Realizarea de parcări 1loc/unitate de locuit

- Realizarea de facilități fiscal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit

multietajate

- Realizarea de densități rezonabile

- Distribuția spațiilor în zonele rezidențiale: circulație cca. 20%, spații verzi cca 7%,

facilități sociale și culturale cca 5%, educație cca 5% pe locuitor, sport cca 1

mp/locuitor

- Piste de biciclete și zone pietonale

Astfel ținându-se cont de propunerile de mai sus planurile de urbanism și cu planurile de

amenajare a teritoriului județului sunt în concordanță cu legislația de mediu la nivel

comunitar și național.

7.1.2 Zonele industriale:

Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor

industrial la nivelul județului Harghita se referă la promovarea și susținerea clusterelor

economice (așa cum se stipulează și în strategia de dezvoltare economic a județului orientat

spre atragerea de fonduri comunitare):

Analiza competitivă la nivel de firme a economiei aglomerărilor urbane, pe sectoare identificate

în strategia mai sus amintită cât și în studiile efectuate prin proiectul SEE – FIDIBE care-și

propune realizarea de parcuri industriale, agroindustriale și inovative, cu scopul confirmării

prezenței unor clustere economice emergente și potențiale conform metodologiei COPM

(cluster inițiative Project model). Astfel sectoarele care se pretează cel mai bine la organizarea

de clustere sunt:

Industrie de fabricație și confecții metalice (OEM - în zona Odorheiu Secuiesc)

Page 165: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

165

Exploatarea și Prelucrarea lemnului

Intermedieri financiare și activități auxiliare

Servicii profesionale

Energii regenerabile

Turism

Recuperarea deșeurilor

Fabricarea de produse manufacturiere

Astfel activitatea de susținere a formării de clustere, prin natura ei și prin faptul că majoritatea

companiilor participante vor fi OMM - uri susține cel puțin trei priorități importante: susținerea

activității IMM-urilor și promovarea utilizării tehnologiilor IT dar și eficientizarea activităților pe

ramuri de activitate ceea ce presupune scăderea presiunii factorilor de producție asupra

mediului natural. Experiența comunitară ne arată că funcționarea clusterelor duce și la

recuperarea deșeurilor provenite în cadrul producției și reutilizarea acestora.

7.1.3 Zone forestiere

Planul prevede creșterea suprafețelor forestiere sau cu vegetație forestieră, pe raza județului

Harghita. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu planurile de gestiune a

fondului forestier administrate de Direcțiile Silvice și composesorate.

7.1.4 Zone Agricole

În plan trebuie să-și facă șoc propunerea de reducere a suprafețelor agricole în detrimentul

zonelor forestiere și mai ales a extinderii intravilanului.

În urma reducerii suprafețelor agricole se propune o exploatare intensivă a fondului existent

prin instituirea unor zone rurale agricole mai ales în depresiuni. Suprafețele respective

trebuiesc irigate, fertilizate corespunzător pentru producția cartofului dar și altor specii de

plante agricole.

Prin formarea de clustere agricole modernizarea și exploatarea rațională a terenurilor agricole

scad în bună măsura cantitatea de pesticide și îngrășăminte chimice la ha.

7.1.5 Spații verzi zone de agreement

Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor cu

spații verzi și zone de agreement la nivelul județului Harghita se referă la extinderea

suprafețelor și amenajarea celor existente.

Page 166: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

166

Astfel în urma analizei direcțiilor strategice de dezvoltare ale Consiliului Județean Harghita

pentru acest punct se urmărește:

- Reamenajarea elementelor natural valoroase

- Inventarierea spațiilor verzi și a elementelor valoroase existente

- Clasificarea situației juridice a spațiilor verzi existente și propuse

- Întocmirea cadastrului verde

- Crearea de facilități financiare pentru cei care vor realiza spații verzi și terenuri de

joacă

7.1.6 Reabilitarea urbană

Măsurile propuse în PATJ în scopul refacerii și reabilitării urbane se corelează cu propunerile

privind clasarea, protecția și integrarea valorilor urbanistice și arhitecturale ale județului

Harghita.

PATJ conține lista cu obiectivele protejate inclusive propuneri de clasare sau declasare a unor

monumente. Prin PPUG și PAT - uri zonale sunt definite cartografic zonele protejate sau zonele

de protecție ale monumentelor clasate.

7.2 Efecte și măsuri

7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului

PATJ propune măsuri și acțiuni în vederea controlului poluării aerului la nivelul județului

Harghita care pot fi grupate pe următoarele categorii:

- Măsuri tehnice la nivelul agenților economici cu efecte directe asupra reducerii

emisarilor:

Utilizarea proceselor tehnologice puțin poluante

Introducerea de sisteme de purificare a emisiilor de gaze

Evacuarea gazelor în condiții ca să-I permit dispersia și difuzia

Măsuri tehnice de reducere a emisiilor difuze și fugitive

Folosirea de sisteme de combustie cu randamente mari

Utilizarea unor combustibili mai puțin poluanți (preferabil combustibili

gazoși sau lichizi cu conținut scăzut de sulf)

Folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puțin poluante și

reglarea cât mai corectă a acestora pentru reducerea poluanților emiși

- Măsuri de amenajare a teritoriului cu efecte indirect asupra calității aerului

Page 167: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

167

Realizarea de spații verzi în jurul întreprinderilor industrial care poluează

atmosfera, a căror dimensiune se stabilește în funcție de concentrație

poluanților în aer

Amplasarea într-o zonă central a unui punct de prelevare și electronic a

nivelului de poluare datorat transportului

Realizarea de perdele forestiere în jurul depozitelor de deșeuri, a haldelor

de steril

Realizarea de piste de bicicliști

Realizarea de delimitări ale zonelor rezidențiale în care traficul de tranzit

este interzis

Realizarea de aliniamente stradale cu arbori pentru străzile nou create

Eliminarea traficului greu din localități

Măsurile din prima categorie nu pot fi impuse direct prin Planul de Amenajare a teritoriului, ele

fiind gestionate în principal de autoritățile de mediu; autoritățile publice locale pot să sprijine

aceste activități prin organizarea de programe și proiecte comune. În același timp efectele

implementării planului depind și de respectarea și realizarea măsurilor respective.

În schimb măsurile din cea de-a doua categorie fac parte integrantă din PATJ și au ca efect o

diminuare a impactului poluării asupra sănătății populației, poluare transmisă prin vectorul aer.

Dacă stabilim în cadru mai concret obiectivele de reducere a poluării aerului, corelate cu

prevederile PATJ pentru județul Harghita intervențiile mai trebuiesc focusate și asupra:

- Reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria de exploatare a materialelor

de construcții în exploatații miniere la suprafață

- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică

- Introducerea unor sisteme de monitorizare a emisiilor atât în industria extractivă și

siderurgică

- Reducerea emisiilor de pulberi în industria termoenergetică

- Reducerea emisiilor rezultate din deșeuri Bio-degradabile din haldele menajere

- Diminuarea emisiilor din haldele inactive

- Împiedicarea fenomenului de deflație în industria extractivă sau de preparare a SMU

- Reducerea emisiilor de pulberi de la instalațiile de măcinare și concasare a SMU

precum și stațiile de aeraj

- Reducerea emisiilor de GES

- Implementarea Directivei privind incinerarea deșeurilor

- Extinderea și îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare a aerului ambiental

- Furnizarea informațiilor necesare procesului decizional privind calitatea aerului

Page 168: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

168

- Crearea unui sistem stimulativ pentru agenții economici poluatori prin sprijinirea

acestora în vederea accesării de fonduri comunitare în vederea scăderii emisarilor

din aer.

7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei

Impactul implementării PATJ asupra apelor de suprafață și subterane se manifestă pe două căi:

Măsuri de protecție și amenajare a corpurilor de apă de suprafață

- Implicarea administrațiilor publice locale în vederea igienizării și protejării cursurilor

de apă și a albiilor

- Decolmatarea și recalibrarea cursurilor de apă neamenajate

- Realizarea de diguri

- Elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile din județul

Harghita

- Întreținerea canalelor de desecări și de irigații

- Monitorizarea calității apelor de suprafață

- Extinderea canalizării în zonele urbane și periurbane

- Obligativitatea ca, în toate extinderile de zone rezidențiale, imobile să fie racordate

la canalizare centralizată

- Canalizarea apelor pluvial din extinderile rezidențiale în bazine de retenție – ochiuri

de apă special amenajate.

Aceste măsuri trebuiesc corelate cu măsurile planurile și programele de gospodărire a apelor și

de apărare împotriva inundațiilor implementate la nivelul AN Apele Române pentru toate

bazinele hidrografice din județul Harghita

7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali

- Reducerea gradului de încărcare cu suspensii solide a apelor reziduale evacuate la

cca. 50mg/l

- Reducerea deversărilor de ape acide și cu un conținut ridicat de ioni de metale grele

(de ex fosta exploatare minieră Bălan)

- Reducerea conținutului de hidrocarburi din apele reziduale deversate în emisari la

cca. 5 mg/l

- Implementarea tehnologiilor modern care reclamă consum redus de apă industrial

- Diminuarea cu cel puțin 10% a numărului de surse mici de poluare

Page 169: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

169

- Sporirea cantităților de ape reziduale industrial tratate din stațiile de epurare

orășenești cu cca. 5%/an

- Epurarea corespunzătoare a apelor menajere în conformitate cu legislația în vigoare

- Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare existente

- Identificarea și protejarea tuturor surselor de alimentare cu apă potabilă

- Reducerea consumului de apă prin diminuarea pierderilor din sistemele de

alimentare

- Controlul individual al surselor de apă (suprafață și subterane)

- Asigurarea securității rezervelor de apă potabilă pentru populație

- Reducerea gradului de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza acviferă

datorită agriculturii

- Refacerea sistemelor acvifere

Canalizare și stații de epurare orășenești - pentru canalizarea apelor uzate și menajere precum

și epurarea lor se propun următoarele măsuri

- Reabilitarea rețelelor de canalizare a județului Harghita

- Extinderea rețelelor de canalizare

- După cum se specifică în PATJ prin introducerea în intravilan a unei mari suprafețe

de teren, coeficienții de scurgere vor crește foarte mult și implicit vor crește și

debitele de ape meteorice care trebuiesc canalizate. În acest sens trebuiesc studiate

și variantele canalizării separate a apelor meteorice colectate din aglomerațiile

urbane în special prin dirijarea la un emisar natural după retenția suspensiilor pe o

cale mai scurtă evitându-se tranzitarea zonelor urbane cu debite foarte mari de ape

meteorice. La intrare în stațiile de retenție se va amenaja și un bazin preaplin.

Măsurile se corelează cu programele de modernizare a stațiilor de epurare și reabilitare –

extindere a rețelelor de canalizare, aflate în curs de implementare la nivelul operatorilor de

servicii apă-canal din județul Harghita.

7.2.4 Impactul managementului de deșeuri

Măsurile propuse în planul de amenajare teritorială a județului sunt pe deplin corelate cu planul

județean de gestionare a deșeurilor. Ca urmare, obiectivele concrete sunt:

- Inițierea de activități specific pentru minimalizarea cantității de deșeuri la

producători și alți generator de deșeuri

- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban

- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul rural

Page 170: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

170

- Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport a

deșeurilor

- Constituirea stațiilor de transfer conform planului de gestiune a deșeurilor

- Creșterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban și rural a

deșeurilor

- Separarea deșeurilor biodegradabile din deșeuri municipal colectate

- Realizarea stațiilor de compost în vederea valorificării deșeurilor biodegradabile

- Reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate

- Construirea unor stații de tratare Bio-mecanică, incinerare și compostare avansată,

dacă acest lucru se impune prin studii de specialitate și obținerea de energie

- Valorificarea material sau energetic a potențialului de ambalaje din deșeuri

municipal

- Recuperarea materialelor reutilizabile

- Utilizarea nămolului stațiilor de epurare în agricultură ca fertilizant agricol cu

respectarea prevederilor prevăzute de OM 344/708/2005Crearea de culturi

energetice (salcie energetică) în vederea fito-extracției metalelor grele din nămolul

stațiilor de epurare înainte de utilizarea acestora în agricultură

- Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate

- Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la stațiile de epurare în cazul

în care nu se pot executa metode mai ecologice (ex fitoremedierea)

- Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin organizarea unor

centre de colectare ala nivel local

- Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB

- Închiderea etapizată și ecologizarea depozitelor urbane neconforme existente

- Sistarea depozitării în locații neautorizate în mediul rural sau și urban

Prin introducerea tuturor acestor prevederi în planul de amenajare a teritoriului județului

Harghita va determina scăderea impactului acestora asupra stării mediului și populației.

Efecte asupra nivelului poluării fonice

Poluarea fonică pe teritoriul analizat este cauzată de două surse importante

- Surse industriale

Problema încadrării nivelelor de zgomot în limitele admise se pun zonele sensibile reprezentate

în primul rând de zonele rezidențiale. Sursele mari generatoare de zgomot sunt amplasate în

principal pe platforme industriale separate de aceste zone rezidențiale.

Page 171: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

171

Controlul poluării fonice este realizat de autoritățile de mediu prin programe de conformare

impuse.

O altă sursă de zgomot poate fi dată de industria extractivă a materialelor de construcție. Se

constată în ultima perioadă că s-au deschis exploatații miniere în cariera foarte aproape de

localități.

Prin Planul de Amenajare teritorială trebuie prevăzute delimitări clare între zonele industriale și

cele cu alte funcțiuni, care constituie premiza pentru reducerea impactului asupra receptorilor

sensibili.

- Transportul – rutier și feroviar

Traficul rutier în primul rând dar și cel feroviar constituie cele mai importante surse de poluare

fonică în intravilanul localităților

Măsurile și acțiunile propuse în scopul reducerii impactului poluării sonore asupra populației

trebuie să fie:

Reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc

localitățile și prin impunerea restricțiilor de viteză

Interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecțiunilor ivite în

cazul mijloacelor de transport în comun și al celor de mărfuri: autobuze, camioane

grele, tractoare

Întreținerea rețelei stradale

Dat fiind faptul că transportul rutier și feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonoră, se

impune implementarea de management al traficului prin:

Respectarea distanțelor de interdicție de construire și protecție pentru căi ferate

de la 20 – 100 m.

Plantarea perdelelor forestiere

Măsurile de reducere a poluării fonice se regăsesc în Planurile de Urbanism și Amenajare a

Teritoriului.

7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural

În scopul protejării și conservării patrimoniului natural la nivelul județului Harghita – planul de

Amenajare a Teritoriului propune următoarele măsuri:

Page 172: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

172

- Corelarea programelor de gestionare economic și de amenajare a teritoriului cu

planurile de Management ale ariilor protejate (acolo unde există) în scopul

conservării și recuperării echilibrului natural

- Delimitarea zonelor protejate

- Construirea unei bănci de date centralizate referitoare la zonele rezervate în vederea

introducerii de date de referință a acestora

- Intensificarea programelor de educație ecologică a locuitorilor prin realizarea de

emisiuni, rubrici mass media, includerea și susținerea educației ecologice în scoli.

- Organizarea de acțiuni concrete de protejare și refacere a patrimoniului natural și

includerea organizațiilor non profit

- Identificarea și găsirea administratorilor care să poată elabora proiecte de restaurare

pentru obținerea de fonduri europene

- Elaborarea de proiecte de revitalizare a zonelor istorice

- Elaborarea de proiecte de reabilitarea a monumentelor istorice

- Elaborarea de proiecte de restaurare a patrimoniului tehnico-industrial

- Elaborarea unei strategii de introducere a acestui patrimoniu în circuitul turistic

European, euroregional, național și regional

- Elaborarea unor regulamente locale prin PUG - urile de generația a III-a, prin care să

se încurajeze revitalizarea patrimoniului valoros existent

- Elaborarea de expertize tehnice (structuri de rezistență)

- Elaborarea unor facilități fiscale locale sau județene

- Actualizarea periodic a listei monumentelor din patrimonial național

- Încurajarea de pregătire profesională pentru restauratori (meserii specializate)

8. Rezumat netehnic

În România, reglementările privind amenajarea teritoriului și urbanismului sunt stabilite de

legea nr. 350/2001, modificată în 2004 și 2006. Conform acestei legi, amenajarea teritoriului

trebuie să se desfășoare pe baza principiului autonomiei locale, pe baza principiului

parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în

procesul de luare a deciziei precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației

prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la

existență și dezvoltare proprie.

Prezentul raport de mediu s-a elaborate pentru lucrarea Planul de Amenajare a teritoriului

județean – PATJ Harghita.

Acesta este un document director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare

socio-economică a județului Harghita

Page 173: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

173

Acest plan are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unităților

administrative component cu următoarele obiective:

- Creșterea gradului de atractivitate a județului prin dezvoltarea infrastructurii și

consolidarea relațiilor de cooperare teritorială

- Dezvoltarea diversificarea activităților economice din județ prin novare și atragere

de investiții strategice și dezvoltarea mediului de afaceri, în condițiile respectării

normelor comunitare privind factorii de mediu

- Creșterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunități egale pentru

toate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai a populației

- Diminuarea disparităților interregionale prin dezvoltarea urbană policentrică și

sprijinirea zonelor rurale

- Îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării

dezvoltării durabile și promovării turismului la nivel regional

Baza legală a Raportului de Mediu o constituie Directiva SEA 2001/42/EC transpusă în legislația

Românească prin HG 1076/2004.

9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ

Harghita

Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediului din teritoriul

analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de monitorizate

desfășurate de autoritatea locală de mediu dar și de alte entități cu sarcini în domeniul

gestionării resurselor natural.

De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat precum și

zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protecție.

Pe baza datelor existente, a evoluției în ultimii ani s-au făcut estimări privind tendințele de

evoluție în situația neimplementării planului propus.

Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau

planurile de management sectoriale.

Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformități în județul Harghita sunt

aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un impact negative

asupra mediului.

Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare a

efectelor asupra mediului.

Page 174: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

174

Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport

de mediu Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de

implementare a PATJ și respectării prevederilor acestora.

Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale

teritoriului analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.

Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ,

conduc în raport de 92% la efecte pozitive asupra calității mediului și a stării de

calitate și confort a populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe

sau indirect care să necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem

introducerea unor măsuri adiacente propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea

eficientizării și sustenabilității pe termen lung a protecției mediului. Prezentul raport

va putea fi îmbunătățit cu elemente noi rezultate din dezbaterea publică!

Elaborat

Dipl - Ing. Cristof Labancz

SC INTERGEO SRL

Page 175: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

175

Anexa nr. 1

Completări RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a

Teritoriului Județului Harghita prin actualizarea la modificările legislative survenite

până în anul 2017

1. Introducere

1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

proiecte, planuri și programe

o Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

o Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea I –

Rețele de transport

o Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea II – Apa

o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea III – Zone

protejate

o Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV –

Rețeaua de localități

o Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone

de risc

o Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului

o Legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare –

Legea 247 / 2005)

o Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului

Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare.

o Legea nr. 49 din 7 aprilie 2011 privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei

sălbatice

Page 176: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

176

o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea convenției europene a

peisajului

o HG nr.2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone

o HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone Ramsar (1971) – Convenția asupra

zonelor umede de importanță internațională – Legea 5/1991

o OUG nr.21/2006 privind regimul concesionarii monumentelor

istorice, aprobata prin Legea nr.21/2006

o OUG nr. 57 /2007, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

o Ordonanta Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din

O.G.nr.43/2000 privin protectia patrimoniului arheologic si

declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.

o Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de

intocmire a obligatiei privind folosinta monumentului istoric si a

continutului acesteia

o HG. nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei,

parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea

administrațiilor acestora.

o Ordin nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor

naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității

de conservare a diversității biologice

o Ordin nr. 850/2003, privind procedura de încredințarea a

administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

o Ordin al nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexele nr. 2,3,4,5 la

OUG nr 236/2000.

o Comunicat de presă privind înființarea Secretariatului Convenției

Ramsar și desemnarea unor noi situri Ramsar.

o Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice:

« Metodologie de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de

urbanism pentru zone construite protejate ».

Page 177: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

177

« Metodologie de delimitare si de instituire a zonelor protejate de interes

national pentru monumente si situri arheologice situate in extravilan »-

MLPTL 2003.

o -« Metodologie de identificare si de evaluare a peisajului »- MDLPL,

2008.

o Ordin privind definirea și caracterizarea spațiului rural MAPDR

Nr.143 și MAI Nr.610 –2005

o Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și

natural – Paris, 1972 ( Decretul 187/1990)

o Carta europeana a patrimoniului arhitectural, Amsterdam, 1975

o Convenția privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Bonn

1979 ( Legea 13/1998)

o Conventia pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europe,

Granada, 3 octombrie1985

o Convenția privind diversitatea biologică – Rio, 1992 – (Legea

58/1994)

o Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor

naturale din Europa - Berna, 1979 (Legea 13/1993)

o Convenție privind comerțul internațional cu specii sălbatice de

faună și floră pe cale de dispariție –Washington (1973( Legea

69/1994)

o Conventia europeana pt. Protectia patrimoniului arheologic

(revizuita) -La Valetta, 16 ianuarie 1992- (Legea 150/1997)

o Carta revizuita a turismului cultural(1999)

o Carta patrimoniului construit vernacular(1999)

o Carta asupra principiilor conservarii si restaurarii patrimoniului

construit- Cracovia, 2000

o Carta pentru interpretarea si prezentarea siturilor culturale

patrimoniale(2007)

o Carta ICOMOS a itinerariilor culturale(2008)

o Declaratia ICOMOS pentru salvarea spiritului locului (Quebec, 2008)

o „RIMETEA DOCUMENT” on the protection of the built vernacular

heritage in multicultural environment)-Tusnad 2009

o ICOMOS CIAV,Romania,Hungary,Germany

Page 178: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

178

o Recomandarea referitoare la promovarea meseriilor legate de

conservarea patrimoniului R(86)15

o Recomandarea referitoare la protectia patrimoniului rural R(89)6

o Recomandarea referitoare la conservrea integrata a ariilor culturale

R (95)9

o Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării – Paris

1994

o Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată

prin Legea nr. 24/1994

o Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane uzate;

o Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului

uman.

o European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ),

Council of Europe - Strasbourg, 1983

o European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 )

o Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du

Continent European, CEMAT, ( Hanovra 2000 )

o Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o

Europă mai competitivă și durabilă cu regiuni diverse- Leipzig,

25mai 2007

o Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030-INCD

URBANPROIECT2007- 2008

o Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.

o Planul Național Strategic 2007-2013

o Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru 2007-2013

o Planul Strategic al MCCPN- (2009-2013).

o Programele Operaționale Sectoriale (POS) 2007-2013,

o Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013,

o Programul Operațional Sectorial de Transport

o Strategia Națională de Protecția Mediului – 2004-2025

o Programul Național de Dezvoltare Rurală, 2007-2013- Guvernul

României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

o Planul Național de Îmbunătățiri funciare 2004

o Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații” (H.G.

1854/2005),

Page 179: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

179

o Planul de Dezvoltare pe termen Mediu al Județului Harghita –

Societatea de Utilitate Publică de Consultanță și de Servicii

Proprofesione, Budapesta

o Strategia de Dezvoltare a Turismului în jud Harghita – Consiliul

Județean Harghita, Aquaprofit Consulting SRL – 2009

o Raportul Prefectului asupra stării generale economice, sociale și

administrative în județul Harghita

o Ghidul investitorului în județul Harghita – sit-ul Consiliului Județean

Harghita

o Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul profesional și

tehnic (PRAI) 2007 -2013

o Planificarea strategică – către coeziune teritorială, Jan Vogelij, Ex-

președinte al Consiliului European al Specialiștilor în Planificare

Teritorială (CESPT - ECSP), 2008

o Dezvoltarea rurală în România. Carta Verde, 1998. Ministerul

Agriculturii și Alimentației, PHARE RO 9505-04-03, București

o Sandu, D., 2007, Dezvoltarea spațială – teme și metode sociologice,

suport curs pentru masterul de Amenajarea teritoriului și

dezvoltare regională, UAUIM

o Sora, V., Hristache, I., Mihaiescu, C., (1996), Demografie și statistică

socială, Editura economică, București

o Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord), 1993, Dicționar de sociologie,

Editura Babel, București.

o Dicționarul de sărăcie,

http://www.iccv.ro/romana/dictionar/dictionar.htm

o CASPIS, 2004, Harta sărăciei în România

o Urbanproiect, 2002, Conținutul cadru al documentațiilor de

amenajarea teritoriului în concordanță cu prevederile legii nr.

350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

o ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor

consumatoare de combustibili gazoși”.

o Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al

elementelor de construcție ale clădirilor, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performanța energetică a

clădirilor.

Page 180: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

180

o Ordinului nr. 4/2007 al președintelui A.N.R.E. pentru aprobarea

Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de

siguranță aferente capacităților energetice, distanța de siguranță

aferentă instalațiilor eoliene față de clădiri locuite

o Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime admise

pentru conductele subterane de distribuție de presiune redusă

o Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea și

executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

o ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor

consumatoare de combustibili gazoși”

o Normelor tehnice pentru proiectarea și executarea conductelor de

alimentare din amonte și de transport gaze naturale, aprobate prin

Decizia președintelui ANRGN nr. 1220/2006 și publicate în MO 960

bis / 29.11.2006,

o Anuarul Statistic al României, CNS 1991, 1995

o Anuarul Statistic al României, INS

o Fișa localității, 2002 – 2008, INS

o Recensământul populație și al locuințelor, 7 ianuarie 1992, vol. 1 -

Populație, structură demografică - , INS, București.

o Recensământul populație și al locuințelor,2002, vol. 1 - Populație,

structură demografică - , INS, București

o Recensământul General Agricol, INS, 2004

o Baza de date „Tempo On-Line”, INS, 2010

2. Analiza situației existente

Lucrarea este prezentată etapizat având următoarele faze de proiectare:

Faza I — Studii de fundamentare, Analiza și diagnoza

Prin studiile de fundamentare și analiza-diagnoza se urmărește identificarea

elementelor care condiționează dezvoltarea teritoriului și se efectuează pe

componentele cantitative și calitative ale caracteristicilor economico-sociale și de

mediu, grupate pe domenii–țintă, cu evidențierea disfuncționalităților și problemelor

specifice.

Alt scop al acestei faze este și formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării

teritoriale a județului, structurat pe domeniile-țintă și componentele acestora, pe

baza problemelor și disfuncționalităților identificate în faza anterioară, cât și a

Page 181: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

181

tendințelor majore care se manifestă în teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv se

urmărește investigarea și estimarea condițiilor viitoare ale fenomenelor și proceselor

aparținând domeniilor diagnosticate, pentru evidențierea problemelor și

oportunităților legate de desfășurarea acestora. Problemele, respectiv

oportunitățile, vor fi raportate la necesitățile și obiectivele colectivităților.

Faza II - Strategia de dezvoltare spațială a județului și programul de măsuri

Strategia cuprinde obiectivele generale și specifice care vizează dezvoltarea

teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial și asigură orientarea

spre dezvoltare a teritoriului județean și coerența strategiilor sectoriale și teritoriale

de nivel inferior, prin însușirea și coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic

și democratic în vederea utilizării cât mai eficiente a potențialului teritoriului

județean și a inițiativelor locale.

Obiectul Fazei a II-a îl constituie elaborarea Strategiei de amenajare a teritoriului

județean și cuprinde un set de obiective strategice generale care vizează dezvoltarea

județului în plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2035. Caracterul

obiectivelor este principial și asigură orientarea spre o dezvoltare optimă a

teritoriului județean.

Strategia are ca repere în timp o perioada scurtă, de 5 ani care urmărește corelarea

până în anul 2020 cu programele naționale finanțate prin fonduri comunitare, o

perioada medie și lungă (10 ani) până în anul 2030 și de perspectivă, pentru care s-au

realizat și prognozele de populație, respectiv 2035.

Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pe domeniile țintă

specifice planului de amenajare a teritoriului și pentru care s-au efectuat analize și

diagnoze în prima fază.

Obiectivele pentru domeniile-țintă și pentru componentele acestora urmăresc să

soluționeze problemele și disfuncționalitățile identificate anterior și să se încadreze

în obiectivele strategice generale, precum și în obiectivele de protecție a mediului

stabilite în legislația privind protecția mediului și în documentele programatice și de

acțiune elaborate de autoritățile pentru protecția mediului.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi

puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura

teritoriului reprezintă dispunerea spațială generală a elementelor cadrului fizic,

natural și construit, în raport cu un sistemele spațiale de referință local, zonal,

regional, național.

Page 182: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

182

Setul de obiective generale este încadrat într-un obiectiv fundamental, ce constituie

viziunea de dezvoltare spațială a județului pentru perioada de timp 2035.

Pentru fiecare domeniu și subdomeniu au fost evidențiate principalele direcții de

acțiune și măsuri care concură la implementarea obiectivelor specifice, precum și

etapa de realizare a acestora.

În acest sens au fost luate în considerare trei etape: etapa I – termen scurt (5 ani),

etapa a II-a – termen mediu și lung (10 ani) și etapa a III-a - de perspectivă (an 2035).

La întocmirea strategiei s-au avut în vedere o serie de documente cu relevanță în

plan spațial. Strategia se încadrează în secțiunile Planului de Amenajare a

Teritoriului Național aprobate până în prezent și Conceptul Strategic de Dezvoltare

Teritorială România 2030.

De asemenea, la elaborarea strategie s-au preluat toate strategiile sectoriale din

domeniile cu impact asupra dezvoltării teritoriale în măsura în care au fost puse la

dispoziție de instituțiile solicitate.

Faza III— Documentaţii pentru obţinerea avizelor

Documentaţiile pentru obţinerea avizelor reprezintă sinteze menite să prezinte

autorităţilor competente prevederile planului de amenajare a teritoriului în vederea

obţineri acordurilor şi avizelor, care să ducă în final la aprobarea PATJ şi la punerea

sa în aplicare.

In vederea facilitării parcurgeri documentaţiilor de către avizatori, acestea au fost

tipizate, prin gruparea capitolelor privitoare la un anumit domeniu, rezultând astfel

şase tipuri de documentaţii adresate instituţiilor cu responsabilităţi în următoarele

domenii:

- Mediu;

- Patrimoniu construit;

- Socio - demografie;

- Activităţi economice;

- Infrastructuri tehnice teritoriale;

- Reţeaua de localităţi.

Documentaţiile pentru obţinerea avizelor au o structură care urmăreşte etapele de

elaborare a planului:

- analiza şi diagnoza, care face o succintă trecere în revistă a principalelor probleme

şi disfuncţii semnalate în teritoriu cu privire la domeniului prezentat

- o analiză de tip SWOT a teritoriului judeţului

- strategia de dezvoltare spaţială,

Page 183: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

183

- programul de măsuri aferent domeniului respectiv- sau unde este nevoie pentru

corelare cu celelalte domenii, întregul document.

Etapa de elaborare a documentaţiei pentru obţinerea avizelor finalizează

introducerea observaţiilor primite pe parcursul elaborării fazelor anterioare şi

introduce observaţiile primite de la avizatori.

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în

situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita

3.1 Calitatea Apei

AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE

Obiective specifice Direcţii de acţiune

Valorificarea resurselor de apă existente pe teritoriul judeţului, conform Programului de guvernare pe 2008

Implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene în domeniul apei.

Elaborarea programelor de gospodărire a apelor şi a sintezelor bazinale privind folosirea şi protecţia resurselor de apă.

Îmbunătăţirea managementului apei potabile.

Îmbunătăţirea calităţii surselor de apă şi monitorizarea calităţii apei potabile.

Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare realizării/reabilitării sistemelor de alimentare cu apă potabilă

Reducerea impactului asupra apelor subterane generat de activităţile agricole

Realizarea / modernizarea staţiilor de epurare ape uzate

Îmbunătăţirea sistemelor de fertilizare în agricultură

Amenajarea Bazinelor Hidrografice

Realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor

Strategia are la bază principiile conceptului de dezvoltare durabilă, şi anume:

a) abordarea într-un tot unitar a diferitelor categorii de probleme ce privesc

apa. Aprovizionarea cu apă, calitatea apei, apărarea împotriva inundaţiilor,

hidroenergia, transporturile ş.a. nu mai sunt soluţionate separat, sectorial,

iar problemele privind resursele de apă se întrepătrund cu problemele

sociale şi de mediu;

b) managementul integrat al apelor, potrivit căruia apa are un caracter dual.

În acest context, apa este parte integrantă a ecosistemelor şi în acelaşi

timp constituie un bun cu valoare socială şi economică. În consecinţă,

Page 184: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

184

folosinţele de apă trebuiesc privite nu numai sub aspectul cantitativ al

cerinţelor de apă, ci şi ca surse de poluare. Relaţia dintre utilizatorii de apă

şi administratorul acesteia afectează atât starea mediului înconjurător, cât

şi mediul social în care se desfăşoară această relaţie. Starea mediului

înconjurător şi a celui social ca rezultat al relaţiei cerere - ofertă

condiţionează politica în domeniul apei, planurile şi strategia de

gospodărire a apelor.

Scopul gestionării integrate a resurselor de apă este acela al realizării echilibrului

dintre disponibilul de apă la surse şi cerinţele de apă ale folosinţelor.

Echilibrul cerere-ofertă se realizează prin implementarea unor măsuri de

creştere a debitului disponibil la surse, precum şi prin măsuri administrativ

– financiare pentru a influenţa folosinţele de apă spre a-şi reduce

cerinţele. În acelaşi timp, relaţia dintre disponibil şi cerinţă afectează şi

este afectată de starea mediului înconjurător şi a mediului social în care se

desfăşoară şi pe care-l deserveşte. Starea mediului înconjurător şi celui

social influenţează în mod direct strategiile, planurile şi metodele de

gestionare a resurselor de apă.

Conform prevederilor legale din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor)

instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic

este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului

Hidrografic, care stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea

durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a

ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor

umede.

Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema

directoare a unui bazinului hidrogragic sunt:

• asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi

subterane;

• valorificarea potenţialului apelor;

• apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.

Schema directoare cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)

şi Planul de Management al Bazinului Hirografic (PMBH). Finalizarea

acestora a fost prevăzută la 22 decembrie 2009 şi vor fi actualizate.

Page 185: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

185

Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face

gestionarea cantitativă a resurselor de apă, şi are ca scop fundamentarea

măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:

• realizarea şi menţinerea echilibrului între cerinţa de apă a folosinţelor şi

disponibilul la sursele de apă;

• diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape

(inundaţii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieţii,

bunurilor şi activităţilor socio-economice;

• utilizarea potenţialului apelor: producere de energie hidroelectrică şi

hidromecanică, navigaţie, extragere materiale de construcţie, acvacultură,

turism etc;

• determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă.

Principalele obiective ale acestui plan sunt:

• inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi

subterane;

• determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;

• identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de

apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;

• determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind

resursele de apă;

• identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre

disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;

• evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;

• identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru

atingerea scopului pe care-l are schema directoare;

• identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de

rezolvare;

• analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi

lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare

calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:

• atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;

• identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor

umane asupra stării apelor de suprafaţă;

• diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;

Page 186: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

186

• determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.

3.2 Solul

În Județul Harghita, s-au identificat siturile posibil contaminate și siturile contaminate

conform prevederilor Hotaririi de Guvern HG nr. 1408/19.11.2007 privind

modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului.

Lista siturilor posibil contaminate din Județul Harghita conform prevederilor HG nr.

1408/19.11.2007 (sursa datelor adresa APM HARGHITA 8969/19.09.2011 către

ARPM Sibiu):

Situri posibil contaminate:

• APMHR00001 SALINA PRAID

• APMHR00002 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE ORAȘUL BĂLAN

• APMHR00003 GALERIA 2BIS PRIMATAR COMUNA CORBU

• APMHR00004 CARIERA SÂNDOMINIC

• APMHR00005 CARIERA SUSENI

• APMHR00006 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. GHEORGHENI

• APMHR00007 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. ODORHEIU SECUIESC

• APMHR00008 TEREN AFERENT CENTRALA TERMICĂ REMETEA

• APMHR00009 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. TOPLIȚA

• APMHR000010 TEREN AFERENT REZERVOARE PĂCURĂ REMETEA

• APMHR000011 TEREN AFERENT DEPOZIT DE MOTORINĂ REMETEA

• APMHR000012 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE CRISTURU SECUIESC

• APMHR000013 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE MUN. MIERCUREA CIUC

• APMHR000014 DEPOZIT DE CARBURANȚI MIERCUREA CIUC

• APMHR000015 DEPOZIT DE CARBURANȚI ODORHEIU SECUIESC

• APMHR000016 DEPOZIT DE CARBURANȚI GHEORGHENI

• APMHR000017 FOSTA FABRICĂ DE SPIRT AMIDON SÎNSIMION

• APMHR000018 DEPOZIT DE NISIP ARS GHEORGHENI

• APMHR000019 HALDA DE STERIL GAL.16.BĂLAN

• APMHR000020 HALDA DE STERIL GAL.11/A.BĂLAN

• APMHR000021 HALDA DE STERIL PUȚ NR.2.FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000022 HALDA DE STERIL PUȚ NR.5.FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000023 DEPOZIT DE CARBURANȚI INCINTA PRINCIPALĂ BĂLAN

• APMHR000024 IAZ DE DECANTARE NR.4.FAGUL CETĂȚII BĂLAN

Page 187: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

187

• APMHR000025 IAZ DE DECANTARE NR.3.3A FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000026 IAZ DE DECANTARE NR.2. FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000027 IAZ DE DECANTARE NR.1. FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000028 HALDA DE STERIL PUȚ NR.1. FAGUL CETĂȚII BĂLAN

• APMHR000029 DEPOZITUL DE CONCENTRAT DE PIRITĂ GARA IZVORUL OLT

• APMHR000031 DEPOZIT DEȘEURI MENAJERE HOGHIA

Situri contaminate:

• APMHR000030 UNITATEA FITOSANITARĂ MIERCUREA CIUC

• APMHR000032 SERVICIUL PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR ODORHEIU

SECUIESC

AGENȚIA DE PROTECȚIA MEDIULUI HARGHITA, ca urmare a raportului geologic final

de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic împreună cu evaluarea de risc

în baza HG nr. 1408/2007 a decis necesitatea refacerii mediului geologic pe

amplasamentele sus amintite. Au fost emise deciziile:

Decizia de refacere a mediului nr.8337/ 20.08.2010 pentru amplasamentul SERVICIUL

PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR din Mun. ODORHEIU SECUIESC

Decizia de refacere a mediului nr. 8768/ 06.09.2011 pentru amplasamentul UNITATEA

FITOSANITARĂ MIERCUREA CIUC

Deciziile au fost emise în scopul realizării proiectelor finațate prin POR pentru

SERVICIUL PUBLIC DE PROTECȚIA PLANTELOR din Mun. ODORHEIU SECUIESC și prin

finanțare a Consiliului Județean Harghita pentru UNITATEA FITOSANITARĂ

MIERCUREA CIUC.

În baza proiectelor cele două amplasamente au fost ecologizate.

Amplasamentele depozitelor de deşeuri din oraşele Bălan şi Cristuru Secuiesc au fost

ecologizate prin relocarea deşeurilor menajere, iar depozitele de deşeuri menajere

din Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Topliţa şi Miercurea Ciuc au fost ecologizate in

situ prin realizarea proiectului SMID finanţat parţial din surse de finanţare europene.

Reconstructia ecologică a siturilor este în curs de desfășurare. Pentru o serie de situri

s-a emis autorizatie/acord de mediu cu conditia restrîngerii activităților si ecologizării

siturilor cu probleme de contaminare. Este cazul unitătilor:

- S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea- are Autorizaţia de Mediu nr.

55/01.03.2007 cu Program de Conformare

Page 188: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

188

- M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi a primit

Acord de Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea şi ecologizarea

incintei Sântimbru.

Închiderea şi ecologizarea iazului de decantare din Sântimbru a fost realizată.

- C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obţinut acord de mediu nr.

482/11.11.1998, revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului

minier Fagul Cetăţii

- S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de

Spirt – Amidon s-a eliberat Fişa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii

Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu- Autorizaţia de mediu nr.

52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program de conformare. 3.3

Inventarul siturilor contaminate

3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și

pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Protecţia şi ameliorarea calităţii solurilor presupune derularea următoarelor acţiuni:

• Tehnica agricolă ameliorativă este o componentă esenţială a programului de

îmbunătăţiri funciare, care asigură înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea

soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, ameliorarea solurilor slab

productive şi prevenirea degradării care contribuie la accentuarea secetei solului.

• Monitorizarea este sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a informaţiilor

privitoare la resursele naturale de apă, inclusiv, din rezerve freatice;

• Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor

de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor

umede;

• Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.

Pentru perioada 2014-2020 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la

sectorul agricol se înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală,

pentru a oferi agricultorilor posibilitatea accesului la sprijin financiar.

Direcţiile de acţiune :

• încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;

• susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;

• promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului

(agricultură ecologică);

Page 189: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

189

• încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de

diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent

un profil ocupaţional mixt;

• susţinerea serviciilor de extensie agricolă;

• asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte

viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la

modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;

• identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby

pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către

persoanele tinere;

• susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni

privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;

• măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare a solurilor.

3.5 Calitatea Aerului

Reducerea impactului negativ cauzat de arderea combustibililor fosili

Reducerea emisiilor de pulberi în suspensie PM 10 provenite de la siturile

contaminate – halde de steril, iazuri de decantare aflate în conservare

Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2).

Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzătoare a

deşeurilor menajere

Limitarea poluării cu noxe provenite din procese agricole

Limitarea poluării cu noxe provenite din aprinderea necontrolată a

zăcămintelor de turbă

Reducerea poluării aerului datorată emisiilor (de SO2, CO, pulberi şi compuşi

organici volatili) de la staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor la sursă; Aplicarea BAT

– IPPC (cele mai bune tehnologii disponibile) pentru activităţile industriale

care se încadrează în criteriile stabilite de directiva IPPC;

Modernizarea sau realizarea sistemelor de monitorizare a

calităţii aerului la nivelul localităţilor urbane şi la sursele de emisie;

Îmbunătăţirea calitătii aerului prin reducerea impactului negativ generat de

reţeaua de transport rutier prin măsuri de optimizare a traficului şi realizarea

de şosele de centură.

Page 190: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

190

Includerea în PUG-uri şi PAT-uri a unor inele verzi ale localităţilor şi

posibilitatea conectării acestora la spaţile verzi din oraşe într-un sistem de

spaţii verzi.

3.6 Calitatea precipitațiilor

- Precipitaţiile abundente de primavară suprapuse peste topirea zăpezii, determină

inundaţii puternice.

3.7 Poluare acustică

3.8 Activitatea stației de radioactivitate

- Nu sunt înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare pentru nivelul

radioactivităţii mediului

3.9 Conservarea naturii și a biodiversității, biosecuritatea

3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita

3.9.2 Habitatele naturale. Flora și fauna sălbatică

3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici

La nivel judeţean s-au făcut propuneri fundamentate de extindere a ariile naturale

protejate. O propunere sustinuta si prin acesta documentatie este infiintarea unui nou

parc natural (propunere Program GEF):

Parcul Natural Ciomad - Balvanyos – Bodoc- cu o suprafata de 11688 ha.

Din categoria II UICN, parcuri nationale sunt cuprinse partial în județ:

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş- în Gheorgheni și Sândominic

Parcul Naţional Călimani- în Toplița și Bilbor.

Rezervaţii Naturale de interes judeţean şi local

Denumirea ariei protejate

Localizare Categorie

IUCN Tip

Suprafață (ha)

Avenul Licaș Lacu Roșu III geologic 5

Cheile Bicazului și Lacul Roșu

Gheorgheni IV mixt 2.126,53

Page 191: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

191

Denumirea ariei protejate

Localizare Categorie

IUCN Tip

Suprafață (ha)

Cascada de apă termală Toplița

Toplița IV peisagistic 0,50

Cheile Vârghișului[2] Merești IV mixt 800

Dealul Firtuș Corund IV forestier și

floristic 40

Dealul Melcului (Firtuș)

Corund IV geologic 8

Lacul Dracului Cârța IV botanic 20

Lacul Rat Porumbeni IV floristic și faunistic

10

Lacul Sfânta Ana Lăzărești IV mixt 240

Masivul Hășmașu Mare - Piatra Singuratică

Sândominic IV mixt 800

Mlaștina Büdös - Sântimbru

Sântimbru IV floristic și faunistic

3

Mlaștina După Luncă Voșlăbeni IV floristic și faunistic

40

Mlaștina cea Mare Remetea IV floristic și faunistic

4

Mlaștina Csemő - Vrabia

Vrabia IV floristic 5

Mlaștina Dumbrava Harghitei

Lueta IV floristic și faunistic

2

Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni

Sâncrăieni IV floristic și faunistic

1

Mlaștina Valea de Mijloc

Tușnadu Nou IV floristic și faunistic

4

Mlaștina Nyirkert Tușnadu Nou IV floristic și faunistic

4

Mlaștina Beneș Vrabia IV floristic și faunistic

4

Mlaștina Nádaș Tușnadu Nou IV floristic și faunistic

4

Page 192: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

192

Denumirea ariei protejate

Localizare Categorie

IUCN Tip

Suprafață (ha)

Muntele de sare Praid Praid III geologic 60

Parcul Național Călimani

Toplița II mixt 322[3]

Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș

Gheorgheni II mixt 3.575[4]

Pârâul Dobreanului Bilbor IV mixt 4

Poiana narciselor de la Vlăhița

Vlăhița IV floristic 20

Pietrele Roșii Tulgheș IV floristic și geologic

14

Piatra Șoimilor Băile Tușnad IV geologic 1

Piemontul Nyíres de la Borzont

Joseni IV botanic 20

Popasul păsărilor de la Sânpaul

Mărtiniș IV ornitologic 10

Peștera Șugău Suseni III speologic 17

Rezervația botanică Borsec

Borsec IV botanic 2

Rezervația geologică de la Sâncrăieni

Sâncrăieni III geologic 10

Rezervația Lacul Iezer din Călimani

Toplița IV mixt 322

Scaunul Rotund Borsec IV floristic și geologic

40

Tinovul Luci Sâncrăieni IV forestier și

floristic 273

Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos

Plăieșii de Jos IV forestier și

floristic 15

Tinovul Mohoș Lăzărești IV floristic și faunistic

240

Vulcanii noroioși de la Filiaș

Cristuru Secuiesc

III floristic și geologic

1

Page 193: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

193

Ariile de protecţie avifaunistică ( situri pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice)

conform Anexei nr.1 la HG 971/2011pentru modificarea și completarea HG

nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Denumire

Apartenenţa administrativă

5. ROSPA0018 Cheile Bicazului-

Hășmaș

Gheorgheni (10%), Sândominic (9%),

Tulgheș(<1%)

6. ROSPA0027 Dealurile

Homoroadelor

Lueta (4%), Mărtiniş (38%), Mereşti (55%),

Ocland (70%)

7. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-

Valea Nirajului

Atid (47%), Corund (10%), Lupeni (3%), Praid

(10%), Săcel (25%)

8.

ROSPA0033 Depresiunea și Munții

Giurgeului

Borsec(<1%),Cârţa (12%), Ciumani (86%),

Corbu(<1%), Ditrău(66%), Dănești(<1%),

Gheorgheni(46%), Joseni (68%), Lăzarea

(64%), Praid (5%), Remetea (55%),

Subcetate(<1%), Suseni (64%),

Sândominic(4%), Sărmaș(18%),

Tulgheș(<1%), Voşlăbeni (68%), Vărșag(<1%)

9.

ROSPA0034 Depresiunea şi Munţii

Ciucului

Ciceu(72%), Cârţa (3%), Ciucsângeorgiu

(10%), Cozmeni(1%), Căpâlnița(17%),

Dănești(<1%), Frumoasa (32%), Leliceni

(60%), Lunca de Sus (<1%), Miercurea Ciuc

(34%), Mihăileni (65%), Mădăraș(63%),

Păuleni-Ciuc (59%), Racu (87%), Sâncrăieni

Page 194: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

194

(49%), Siculeni(83%), Sânmartin(8%),

Sânsimion(67%), Sântimbru(42%),

Tușnad(28%), Vlăhița(10%), Zetea(12%)

10. ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt Cozmeni (1%)

11. ROSPA0133 Munții Călimani Bilbor(4%), Toplița(5%)

12. ROSPA0169 Tinovul Apa Lina -

Honcsok

Plaieșii de Jos

Siturile de importanță comunitară aflate pe teritoriul judeţului Harghita, (conform

Anexelor nr.1-4 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr.2387/2011 pentru

modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind

instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de importanță comunitară, ca

parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 România) sunt următoarele:

Denumire Apartenenţa administrativă

1. ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc(<1%),, Sâncrăieni(4%),

Sânsimion(19%), Sântimbru(6%),

Tuşnad(11%)

2. ROSCI0019 Călimani-Gurghiu Bilbor(3%), Joseni(5%), Praid(2%),

Remetea(<1%), Subcetate(<1%), Toplita(4%)

3. ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheogheni(10%), Sândominic(9%),

Tulgeş(<1%)

4. ROSCI0036 Cheile Vârghişului Mereşti (6%)

5. ROSCI0037 Ciomad- Balvanyos Băile Tușnad (<1%), Cozmei (<1%), Plăieșii

de Jos(<1%), Tușnad(<1%)

6. ROSCI0090 Harghita Mădăraş Căpâlniţa(27%), Cârţa(2%), Dăneşti(34%),

Mădăraş(46%), Racu(15%), Siculeni(5%),

Page 195: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

195

Suseni(6%), Vlăhiţa(8%), Zetea(17%)

7. ROSCI0091 Herculian Mereşti (<1%), Miercurea Ciuc(<1%),

Sâncrăieni (<1%), Sânsimion (<1%),

Sântimbru (<1%), Tuşnad (<1%),

8. ROSCI0113 Mlaştina după Luncă Suseni(<1%),Voşlăbeni(3%),

9. ROSCI0189 Pârâul Barlangos Suseni(<1%)

10. ROSCI0227 Sighişoara – Târnava

Mare

Cristuru Secuiesc(<1%), Darjiu

11. ROSCI0241 Tinovul Apa Lină –

Honcsok

Plăieşii de Jos(18%)

12. ROSCI0243 Tinovul de la Dealul

Albinelor

Joseni(<1%)

13. ROSCI0244 Tinovul de la Fântâna

Brazilor

Corund(<1%)

14. ROSCI0279 Borzont Joseni (1%)

15. ROSCI0297 Dealurile Tărnavei Mici-

Bicheș

Atid (26%), Praid (6%)

16. ROSCI0246 Tinovul Luci Miercurea Ciuc(<1%),, Sâncrăieni(3%)

17. ROSCI0248 Tinovul Mohoş – Lacul Sf.

Ana

Cozmeni(6%)

18. ROSCI0252 Topliţa – Scaunul Rotund

Borsec

Borsec(19%), Sărmaş(20%), Topliţa(7%)

19. ROSCI0323 Munții Ciucului Ciceu(3%), Ciucsângiorgiu (31%), Cârța(3%),

Dănești(<1%), Frumoasa(81%),

Page 196: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

196

Leliceni(63%), Lunca de Jos(80%), Lunca de

Sus(88%), Miercurea Ciuc(13%),

Mihăileni(83%), Mădăraș(<1%), Păuleni-

Ciuc(83%), Racu(7%), Sâncrăieni (<1%),

Sândominic(7%),Tomești(22%)

20. ROSCI0327 Nemira- Lapoș Ciucsângiorgiu (6%), Plăieşii de Jos(11%)

21. ROSCI0357 Porumbeni Cristuru Secuiesc(14%), Dârjiu(11%),

Feliceni(4%), Mugeni(21%),

Porumbeni(47%), Șimonești(14%)

22. ROSCI0383 Râul Târnava Mare între

Odorheiu Secuiesc și Vânători

Cristuru Secuiesc(3%), Feliceni(<1%),

Mugeni(<1%), Odorheiu Secuiesc(<1%),

Porumbeni(<1%), Secuieni(3%)

23. ROSCI0439 Valea Chiuruților Gheorgheni55% Lăzarea 45%

Administratori/custozi desemnaţi:

Nr. Sit Natura 2000/Arii naturale

protejate de interes naţional Cod Custode/Administrator

1 Piatra Şoimilor RONPA0501 Organizaţia Geoecologică Accent

2 Poiana Narciselor de la Vlăhiţa RONPA0485 AVPS Târnava Mare

3 Vulcanii Noroioşi de la Filiaş RONPA0479 AVPS Târnava Mare

4. Pietrele Roşii RONPA0487 RNP Romsilva

5. Dumbrava Harghitei RONPA0494 A.P.M. Harghita

6 T inovul Mohos-Sf Ana ROSCI0248 SC ECOS CLUB SRL Cozmeni

7 Lacul Rat RONPA0477 Asociaţia Coridorul Verde

8 Dealul Melcului RONPA0478 Asociaţia Microregională Sóvidék

9 Muntele de Sare Praid RONPA0475 Asociaţia Microregională Sóvidék

10 Tinovul de la Fântâna Brazilor ROSCI0244 Asociaţia Microregională Sóvidék

11 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc

şi Vânători

ROSCI0383 AVPS Târnava Mare

Page 197: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

197

12 Porumbeni ROSCI0357 Asociaţia Coridorul Verde

13 Cheile Bicazului Hăşmaş ROSCI0027 Administraţia Parcului National Cheile

Bicazului Hăşmaş

14 Cheile Vărghişului ROSCI0036 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia

Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii

"Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark

Perşani

15 Harghita Mădăraş ROSCI0090 Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea

16 Topliţa-Scaunul Rotund Borsec ROSCI0252 Romaqua Group Borsec

17 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007 Organizaţia Geoecologică Accent

18 Munţii Călimani ROSPA0133 RNP Romsilva

19 Cheile Bicazului Hăşmaş ROSPA0018 Administraţia Parcului National Cheile

Bicazului Hăşmaş

20 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului ROSPA0028 Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului

în parteneriat cu Asociaţia

Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-

Sovata şi Asociaţia "Grupul Milvus"

21 Depresiunea şi Munţii Ciucului ROSPA0034 Asociaţia Microregională Pogány Havas

22 Munţii Ciucului ROSCI0323 Asociaţia Microregională Pogány Havas

23 Dealurile Homoroadelor ROSPA0027 Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia

Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii

"Lumea Pierdută", Asociaţia Geopark

Perşani Rezervaţia de importanţă locală Băile Jigodin – Dealul Cetăţii, cu o suprafaţă de 253 ha,

de tip mixt, a fost declarată ca rezervaţie de interes judeţean prin HCJ nr. 162/2005.

3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate

3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate

3.10 Managementul Deșeurilor

3.10.1 Cadrul legislativ

3.10.2 Tipuri de deșeuri

3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

3.10. 4 Depozitarea deșeurilor

3.10.5 Generarea deșeurilor

3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor

Page 198: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

198

3.10.7 Valorificarea și tratarea deșeurilor municipale

3.10.8 Eliminarea deșeurilor

3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.

3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.

3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale

3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești și

industriale

3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)

3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări

3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura

3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deșeurilor

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este în curs de elaborare.

POS Mediu - Axa prioritară 2, Sector managementul deşeurilor / reabilitarea

terenurilor poluate istoric. Investiţiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme

integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea

depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare,

transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de

reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene

în domeniu. Alte investiţii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a

terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverşi poluanţi şi care afectează negativ

mediul şi sănătatea umană.

În iunie 2010 s-a semnat contractul privind proiectarea Sistemului integrat de

management al deşeurilor din judeţul Harghita în cadrul Axei prioritare 2 a POS

Mediu 2007-2013.

Proiectul completează şi modifică prevederile Planul Judeţean de Gestionare

a Deşeurilor – Judeţul Harghita 2008-2013. In Programul de măsuri propus în

actualul PATJ sunt preluate propunerile din acest acest ultim document, respectiv

localizarea centrului integrat al deşeurilor cu depozit ecologic în comuna Remetea,

care va deservi întregul judeţ. De asemenea au fost propuse staţii de transfer la

Miercurea Ciuc şi Corund, realizate parţial.

Conform ultimelor modificări survenite în propunerile de management al

deşeurilor la nivel judeţean (an 2016), la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale se

prevăd următoarele:

Comuna Remetea:

Page 199: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

199

- centru judeţean de management al deşeurilor, care să servească întreg

judeţul - finanţare prin POS Mediu, Axa prioritară 2 .

Municipiul Miercurea Ciuc:

- staţie de transfer – parţial realizat

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme – realizat.

Comuna Corund:

- staţie de transfer – nerealizat.

- centru de colectare selectivă – nerealizat.

Municipiul Gheorgheni:

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme – realizat.

Municipiul Topliţa:

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme realizat

Oraşul Bălan:

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme – realizat.

Oraşul Borsec

- închidere depozite neconforme – realizat.

Oraş Cristuru Secuiesc

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme – realizat.

Oraşul Băile Tuşnad:

- închidere depozite neconforme – realizat.

Oraşul Vlăhiţa

- centru de colectare selectivă– parţial realizat

- închidere depozite neconforme – realizat.

3.11 Rețeaua de transport și comunicație

3.11.1 Rețeaua de transport

3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita

3.11.3 Rețeaua rutieră

3.11.4 Rețeaua feroviară

3.13.5 Probleme și disfuncționalități ale rețelei de transport

Page 200: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

200

Conform documentului elaborat de MDLPL Conceptul strategic de dezvoltare teritorială

România 2030 liniile directoare ale politicii naţionale, în contextul integrării europene

sunt:

1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială, prin:

Desăvârşirea racordării României la coridoarele de transport

Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu anticiparea ariilor cu funcţiuni metropolitane

Constituirea unuor sisteme policentrice echilibrate

Structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea reţelei policentrice echilibrate la nivel teritorial.

2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi prin:

Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară naţională şi regională ca armătură a dezvoltării echilibrate

Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive

Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în 2030 a unei ponderi de cca 70% populaţie urbană, în sistem areal (aglomeraţii urbane mari şi mijlocii), vectorial (de-a lungul principalelor drumuri naţionale şi europene) şi punctual (noi centre urbane în zone profund rurale)

3. Afirmarea solidarităţii urban- rural adecvată diferitelor categorii de teritorii, prin:

Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă pentru toate cele patru categorii de teritorii rurale: arii incluse în interiorul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor, arii rurale incluse în zone urbanizate, arii rurale interstiţiale situate între culoarele urbanizate, arii rurale izolate

Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi formele de asociere a comunelor

4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături intraregionale bazată pe:

Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor

Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean, naţional şi regional

Echilibrarea şanselor regiunilor de atragere a activităţilor competitive

Page 201: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

201

Întărirea cooperării transregionale în zona Carpaţilor

5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin:

Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.

Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.

Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.

Dezvoltarea reţelei de localităţi este o sarcină continuă a administraţiilor publice locale,

care se bazează pe două componente complementare:

O dezvoltare echilibrată a localităţilor şi o distribuţie a populaţiei în teritoriul judeţean, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor judeţului, respectiv asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, confort al locuirii şi accesibilitate a serviciilor. Orice dezechilibrare între grupuri de localităţi determină: o accentuare a disparităţilor teritoriale, creşterea forţei de polarizare dominatoare a localităţilor mari din judeţ, o posibilă depopulare a zonelor sărace/ periferice, şi o sarcină în plus pentru zonele polarizate de a susţine dezvoltarea teritoriului.

Complexitatea reţelei ca rezultat al ierarhizării localităţilor, diferenţierea gradului de echipare şi dotare conform rolului teritorial al fiecărei localităţi. Gradul de echipare şi dotare al localităţilor s-a diferenţiat în timp şi spaţiu, făcând ca aşezările să aibe mărimi şi importanţe variate.

Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei localităţilor şi existenţa unor funcţiuni obligatorii: industriale, turistice, de transport, de educaţie, administrative şi decizionale (ESPON).

Dezvoltare echilibrată a localităţilor se înfăptuieşte prin politici de creare a unor condiţii

de viaţă echivalente în toate aşezările judeţului, adică prin realizarea comfortului al

locuirii, dotării cu servicii de bază şi accesibilităţii locurilor de muncă pentru toţi

locuitorii.

Politicile de diferenţiere se întemeiază pe diversificarea locuirii, dotării şi crearea de

activităţi economice complexe în centrele importante, care, aplicate pe termen lung, pot

duce la o optimizarea a dezvoltării economice şi sociale a teritoriului.

Page 202: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

202

Principalele elemente ale reţelei judeţene sunt polii şi axele de dezvoltare pe care au

loc relaţiile din teritoriu, fiind determinante volumul şi intensitatea cu care acestea se

manifestă.

Echilibrarea reţelei de localităţi implică dezvoltare unitară (policentrică) a localităţilor,

concomitent cu crearea condiţiilor de cooperare/dependenţă între toate aşezările din

judeţ. Acest proces are loc prin externalizarea unor funcţii, de către centrele mai

importante, în localităţi aflate în aria acestora de influenţă

Principalele centre de dezvoltare au fost determinate prin analiza din faza I a

proiectului, acestea fiind: Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa şi

Cristuru Secuiesc

Polii de dezvoltare sunt constituiţi din localităţile urbane în releţie cu localităţi rurale

mari şi dinamice din zona lor de influenţă. Rolul teritorial al localităţilor rurale fiind de

obicei redus, constituirea relaţiilor policentrice necesitând colaborarea comunelor într-

un parteneriat de urban –rural sau rural – rural.

Structura ierarhică propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea

351/2001 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a IV –

a – Reţeaua de localităţi. Conform acestui document de amenajarea teritoriului

localităţile din judeţul Harghita se înscriu în rangurile de la II la V.

Acestea sunt după cum urmează:

Rang II municipiile: Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Topliţa;

Rang III oraşele: Bălan, Băile Tuşnad şi Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa;

Rang IV sunt cuprinse toate satele reşedinţe de comună;

Rang V se înscriu satele componente ale comunelor şi satele aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Propunerile PATN Secţiunea I Reţele de transport Legea 363/ 2006 cu privire la

magistralele de transport rutier, feroviar, aerian crează oportunitatea structurării şi

racordării teritoriul judeţului la spaţiul extern, antrenând dezvoltarea localităţilor din

aria de influenţă a acestora, prin accesibilitatea sporită.

Traseele reţelei de transport se constituie în axe de dezvoltare diferenţiate pentru

reţeaua de localităţi asigurând conexiunea între polii de dezvoltare propuşi.

Page 203: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

203

În acest sens se propune dezvoltarea unor axe ierarhizate de conexiune a localităţilor

având ca structură reţelele de transport :

Axe principale de dezvoltare:

- axă de dezvoltare de importanţă internaţională/ naţională/regională : E 578 - Sărăţel-

Reghin-Topliţa-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiş;

- axe de dezvoltare de importanţă regională/ judeţeană : pe traseul DN 13 A- Miercurea

Ciuc Vlăhiţa, Odorheiu Secuiesc, Corund, Praid (spre Tg. Mureş) şi DN 13 B- Praid,

Gheorgheni (spre Piatra Neamţ) .

Axe de dezvoltare locală:

- axe de dezvoltare locală de importanţă judeţeană – ce asigură legătura între localităţile

din judeţ şi judeţele vecine: DN 11B, DN 12A Miercurea Ciuc spre J.Bacău), DN 12C

(Gheorgheni spre J. Neamţ), DN 13B Gheorgheni spre J. Mureş), DN 13C (Odorheiu

Secuiesc, Cristuru Secuiesc spre Sighişoara), DJ 131 (Odorheiu Secuiesc spre J. Covasna),

DN 15 (Topliţa spre J. Neamţ);

- axe de de dezvoltare locală cu rol de legătură - 40 trasee de drumuri judeţene. Dintre

acestea cele mai importante sunt cele care leagă localităţile din zonele montane cu

potenţial turistic cum sunt Munţii Giugeului şi Munţii Ciucului sau Munţii Gurghiului şi

Munţii Harghitei.

Direcţii de acţiune:

Crearea relaţiilor de cooperare/dependenţă între aşezările cu şanse de dezvoltare policentrică, prin externalizarea unor funcţii ale centrelor mai importante către localităţi din aria acestora de influenţă

Constituirea sistemului urban Miercurea Ciuc – Odorheiu Sercuiesc, bazat pe şansele egale de dezvoltare ale ambelor localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;

Constituirea unei reţele de poli şi axe de dezvoltare, bazate pe accentuarea ierarhiei polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a potenţa alte eşaloane de localităţi şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;

Page 204: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

204

Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi accentuării relaţiilor dintre localităţi;

Delimitarea zonelor de influenţă a localităţilor urbane realizată în etapele anterioare de

analiză, a condus la următoarele zone cu grupări de localităţi: Miercurea Ciuc, Odorheiul

Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa, Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Borsec, Băile Tuşnad.

3.14 Alimentarea cu energie electrică

În ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire a echipamentelor primare şi

secundare din staţiile electrice şi posturile electrice de transformare, în paralel

dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere şi telecomunicaţii

specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică. Se modernizează, în paralel, şi

sistemele de gestiune a energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată

respectivelor sisteme de transport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie.

Aceste activităţi trebuie realizate continuu la cele 15 staţii electrice de transformare din

judeţ (cu prioritate la ST Gheorgheni), creând astfel posibilitatea tehnică a adaptării

infrastructurii de alimentare cu energie electrică existentă la noile tipuri de

consumatori, la noile amplasamente şi, de asemenea, la repartiţia dispersată în teritoriu

a consumatorilor.

Trecerea la tensiunea de lucru de 400 kV a liniei electrice aeriene CTE Fântânele –

Gheorgheni – CHE Stejaru (Bicaz) va permite mǎrirea capacitǎţii de transport, în

avantajul utilizatorilor finali din judeţul Harghita.

Continuarea acţiunii de înlocuire a reţelelor şi echipamentelor care funcţionează la

tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele funcţionând la tensiunea de 20 kV va permite o

flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiţie de medie tensiune, precum şi utilizarea

unor materiale moderne, fiabile şi performante, contribuind astfel la reducerea

pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la o exploatare mai economică.

De asemenea, mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400

kVA) de 20/0,4 kV, dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici va conduce la

reducerea volumului de reţele de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a

reţelelor şi eliminarea amplasării aeriene, precum şi montarea unor cabluri cu secţiune

corespunzătoare noilor consumuri, asigurându-se astfel inclusiv condiţiile de stabilitate

la scurtcircuit.

Page 205: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

205

Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de

munte, constituie o operaţiune în curs de desfăşurare, fiind importantă la consumatorii

importanţi sau la cei grupaţi studierea posibilităţii de implementare a surselor

alternative cu utilizare localǎ (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice,

amplasarea de microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde

aceasta este posibil).

Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A.- Sucursala Harghita are ca perpuneri de

dezvoltare a rţelelor electrice în următorii 10 ani următoarele:

- electrificare satelor Liban- Sicasău prin construcţia de LEA 20kV între Chileni- suseni şi Subcetate (com. Zetea);

- electrificare staţiunea Harghita –Mădăraş;

- electrificare sat Borzonţ (ieşirea spre Pasul Bucin);

- electrificare Pasul Bucin prin construcţia LEA 20kV între Joseni- Borzonţ şi Praid.

3.15 Rețele de telecomunicații 3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)

3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale

3.13.3 Resurse regenerabile de energie

UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Având în vedere resursele de biomasǎ de origine forestierǎ ale judeţului Harghita, este

necesarǎ studierea posibilitǎţilor de utilizare a acesteia, cu accentul pe deşeurile

rezultate de la tǎierea şi fasonarea primarǎ a materialului lemnos.

Cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului prezintă o serie de

avantaje faţă de arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind :

Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore.

Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei.

Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp

Page 206: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

206

pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie în situaţia opririi alimentării cu energie electrică

Existenţa la unele modele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire

Randament până la circa 85%.

Cazanele care funcţioneazǎ cu utilizarea peleţilor de lemn se fabricǎ pentru puterea

termicǎ de 10...60 kW şi folosesc drept combustibil peleţi (pelete) din rumeguş de brad,

fag, stejar sinterizat (compactat fǎrǎ substanţe de adaos), cu diametrul 6...8 mm).

În judeţul Harghita existǎ, de asemenea, posibilitatea montǎrii de microhidrocentralele

(cu puterea instalată mai mică de 100 kW) şi minihidrocentralele (cu puterea instalată

de ordinul kilowattilor) care se instalează în general pe firul apei funcţionând fără

acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept dezavantaj o producţie fluctuantă de

energie de-a lungul anului.

MICROHIDROCENTRALE EXISTENTE SUNT:

amenajare hidroenergetică pe pârâul Vârghiş şl afluenţii săi

amenajare hidroenergetică pe pârâul Uz

construire microhidrocentrale de mică putere pe pârâul Mădăraş

CELE PLANIFICATE A FI REALIZATE SUNT:

amenajare microhidrocentrală Mesteacănul

amenajare hidroenergetica pe raul Tarnava Mica

amenajare hidroenergetică pe râul Casin

amenajare hidroenergetică pe râul Ciobănaşul

amenajare hidroenergetică pe râul Olt

construcţie 3 buc microhidrocentrale pe râul Putna

construcţie de microhidrocentrale (9 buc) pe râul Bistricioara Astfel de lucrări necesită o serie de investiţii care pot fi însă asociate cu lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic, piscicol, peisagistic. Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV) , soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale, în special în zonele montane, izolate, alimentarea cu energie

Page 207: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

207

electricǎ (chiar limitatǎ) contribuind esenţial la ridicarea nivelului de locuire şi informare a locuitorilor din aceste zone. Parcurile fotovoltaice existente sunt: - Cele propuse a fi realizate sunt: -Parcuri fotovoltaice Lazarea, Cristuru Secuiesc, Plaieşii de Jos, Ciucsângeorgiu, Ciceu, Căpâlnita.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în

concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale

acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale

zonei. Trebuie, de asemenea, ţinut seama de faptul că, pentru funcţionarea la vârful

de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu

surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru

evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi a accidentelor.

4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului

4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de

vedere al protecției mediului

4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului

4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Județean Harghita

4.5 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita

5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice

efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului

Județean Harghita

a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu aer.

- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea

unor tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe

atmosferice;

- Reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a

traficului rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive

antipoluante și a benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor

silvice, crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de

construcții existente în mediul urban;

Page 208: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

208

- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în

suspensie și creșterea calității aerului;

- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din

surse mobile;

- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb”

şi/sau montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Judeţean.

Elementele utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului

(prevăzute în măsurile PATJ), dar şi de restricții de circulație şi crearea culoarelor

pentru bicicliști;

- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport

contribuie nu doar la reducerea poluării fonice, ci şi la reducerea poluării

atmosferice şi la absorbția şi retenția gazelor cu efect de sera;

b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu apă

- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul

Harghita, prin încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori

din apele uzate evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali

și/sau în rețelele de canalizare a localităților;

- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcționare

superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de

epurare din localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni,

Topliţa, Cristuru Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale

agenților economici: SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ

Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu

Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de

ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Topliţa, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru

Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.

- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare și amenajarea sau

modernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie

echipate cu stații de epurare)

- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a

reziduurilor lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată,

execuția de rețele de canalizare, stații de epurare în zona rurală, gestionarea

ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor

subterane;

Page 209: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

209

- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor

hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, dar și a celor cu folosințe

complexe, care includ și atenuarea viiturilor.

- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;

- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundațiilor: controlul

utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de

reducere a riscului la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor

hidrografice care se suprapun județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine

care pot afecta teritoriul județului etc.;

- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile,

adaptarea dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;

- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin

lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.

c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu sol

- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de

Acțiune pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile

preconizate în scopul reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și

pesticidelor în agricultură și datorită depozitării deșeurilor.

Dintre acestea se menționează următoarele:

- instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor privind

reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate

efectele pe mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a

îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;

- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;

- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;

- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerințelor actuale

și asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât

din mediul urban cât și din cel rural și reconstrucția ecologică a terenurilor

ocupate de acestea dar și a depozitelor ad-hoc;

- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării

deșeurilor municipale);

Page 210: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

210

- stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu

amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția

antierozională și stabilizarea versanților;

- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;

- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;

- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor

afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari

de apă de ploaie, pot provoca alunecări de teren;

- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;

- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;

- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate

selectiv provenite de la populație și agenți economici;

- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;

- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al

solurilor în raport cu zonarea potențialului agricol;

d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu patrimoniu

- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim

special de protecție;

- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor

și a speciilor din flora și fauna sălbatică;

- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor

patrimoniului natural;

- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;

- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone

istorice și ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea

de reglementări specifice în documentațiile PUG;

- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepțională cuprinse în

lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru

desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu

valoare de patrimoniu;

Page 211: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

211

- cercetarea zonelor și construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al

localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu

de interes local;

- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau

arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru

conservare și valorificare în context local;

- previzionarea modului de intervenție, conservare și mai ales valorificare a

obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării și

dezvoltării fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu

din listele de patrimoniu;

- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul

urban și rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a

zonelor și de mărimea concentrărilor de populație;

- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente și

ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a

acestora în corelarea cu itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și

a personalului de administrare a rețelelor cultural din județ;

- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul

rețelelor culturale este o activitate care trebuie să însoțească proiectele de

restaurare, conservare și valorificare a patrimoniului construi;

- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acțiuni de refacere,

modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;

- promovarea dezvoltării și protecției peisajelor rurale valoroase, pornind de la

tipologia morfologică, în relație cu protecția și cu valorificarea patrimoniului

construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu

deficiențe majore sau într-o stare avansată de degradare;

- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin

introducerea acestora în circuitul economic;

- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu

deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acțiuni în direcția de

dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;

- lucrările necesare reabilitării și conservării monumentelor propuse în această

categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția

față de factorii distructivi, naturali și antropici;

Page 212: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

212

e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu antropic

- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele

intercomunale (măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării

acestor trasee;

- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același

rang cu relații de complementaritate;

- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens

și pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;

- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi

rutiere;

- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;

- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ

printr-o rețea de distribuție modernă și fiabilă;

- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui

număr cât mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;

- organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea

piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica

agricolă comunitară;

- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să atenționeze

asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;

- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante

suprafețe de pășuni și fânețe;

- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;

- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului

geografic și social.

f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers

asupra factorului biodiversitate

Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări

referitoare la „conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea

elementelor naturale în perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din

punct de vedere structural (componente naturale) şi funcțional (fără intervenție

umana). Este valabil şi pentru conceptul de „conservare a diversității biologice”. Nu se

Page 213: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

213

conservă diversitatea actuală, ci se asigură dinamica naturală a acestui parametru prin

eliminarea/diminuarea activităților antropice cu impact;

• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare

durabilă a bunurilor din patrimoniul natural”.

6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (5 ani), mediu şi lung (10 ani) şi de perspectivă (15 ani).

Teritoriul de referinţă al documentaţiei este Judeţul Harghita.

Judeţul face parte din Regiunea Centru, împreună cu judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Mureş şi Sibiu; aflându-se la marginea de est a Ardealului. Judeţele vecine sunt: judeţul Suceava la Nord; Neamţ şi Bacău la Est; Covasna şi Braşov la Sud; Mureş la Vest.

Pentru analiza teritoriului şi strategia de dezvoltare spaţială a Judeţul Harghita se va

avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru, cu

programele operationale sectoriale şi cu documentele europene care privesc

România ca ţară membra UE.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean aprobat devin obligatorii

pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior şi a celor

de urbanism.

Lucrarea constă într-un ansamblu de piese scrise şi desenate întocmite conform

„Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I.,

Cap. IX secţiunea 2 şi se va elabora în concordanţă cu prevederile legii nr. 350/2001

privind amenajarea teritorilui şi urbanismul”. Redactarea pieselor desenate este

realizată în sistem Sistem Informaţional Geografic (GIS ARC View) coordonate Stereo

70.

7.Bilanțul utilizării terenului

7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime

7.1.1 Zone rezidențiale

7.1.2 Zonele industriale

7.1.3 Zone forestiere

7.1.4 Zone Agricole

Page 214: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

214

7.1.5 Spații verzi zone de agreement

7.1.6 Reabilitarea urbană

7.2 Efecte și măsuri

7.2.6 Efecte potențiale ale calității aerului

7.2.7 Efecte potențiale asupra calității apei

7.2.8 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali

7.2.9 Impactul managementului de deșeuri

7.2.10 Efecte asupra patrimoniului natural

8.Rezumat netehnic

Prezentul Raport de Mediu vizează:

• stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

Planului de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;

• analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;

• identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;

• identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de

mediu stabilite prin PATJ;

• propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;

• asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate și publicul

interesat, inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;

• informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ și posibilele impacturi

ale acestuia;

• notifică autoritățile implicate și publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ

și motivele adoptării acestuia.

Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.

• creșterea competitivității teritoriului administrativ județean în cadrul economiei

naționale;

• echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului

populației, a stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile

economice locale;

• valorificarea superioară a potențialului natural, în special al celui majoritar

prezent pe teritoriului județului;

• ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare

a fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale

terenurilor;

Page 215: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

215

• ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-

socială a teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de

particularitățile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populație și

activități economice în principal în jurul municipiilor și orașelor precum și

depopulări în zone agricole sau periferice;

• protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin

promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din

circuitul economic în favoarea zonelor construite ale localităților;

• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea rețelei

generale de localități, într-o concepție unitară, îmbinându-se necesitățile de

perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiții de viață cât mai

bune în cadrul localităților.

PATJ asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie

adoptate pentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă a întregului județ. Lipsa acestui

document ar putea avea ca efect:

• Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele şi localitățile

județului;

• O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza

unor decizii luate la nivele locale;

• Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.

• Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea şi promovarea

PATJ Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publica asupra

opțiunilor privind dezvoltarea județului.

Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ

Harghita. Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:

• PATJ Harghita are caracter director şi reprezintă expresia spațiala a programului de

dezvoltare socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu

scutește autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea

cu normele şi bunele practici de protecție a mediului.

Page 216: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

216

Aer

În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului

auto şi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor

poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a

poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita,

dar şi în celelalte zone urbane ale județului).

Aer

Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în

apele de suprafața din industrie.

În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor

de colectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de

poluanți în apele freatice.

Sol

Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de

îmbunătăţire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri,

realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea

cantităților de chimicale utilizate în agricultura şi reducerea presiunii exercitate de

activitățile industriale.

Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe

construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierde

oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea

suprafețelor construite în actualele extravilane.

Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca

urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.

Modificări

climatice

Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi

menținerea activității industriale fără implementarea de masuri privind

reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se

mențină la nivelul actual sau să crească.

În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea

suprafețelor împădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată

de biomasă, se va menţine capacitatea actuală redusă de absorbţie şi

retenţie a GES.

Page 217: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

217

Biodiversitate,

patrimoniu

cultural

Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea

activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea

acestora afectând diversitatea biologica şi funcționalitatea acestor

sisteme.

În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale,

braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să

contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar

dispariția unor specii de flora şi fauna.

Sănătatea

populaţiei

Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de

sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere

a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra

sănătăţii umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul

poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața) ce vor continua să

afecteze populația rezidentă.

Riscuri naturale

Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe

asupra producerii şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale

precum alunecările de teren sau inundațiile.

În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua

tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.

Conservarea/utilizarea

eficienta a resurselor

naturale

Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent

din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi

conservarea energiei şi utilizarea resurselor regenerabile va face ca

presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program

de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de

foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor

forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților

va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de

suprafața.

Page 218: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

218

Peisajul şi moștenirea

culturală

Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua

degradare a peisajului urban şi a zonelor de interes cultural,

peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole,

defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării. Exista riscul

menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii

non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de

reconstrucţie ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor

afectate.

Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea

obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va

împiedica dezvoltarea potențialului

de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de

degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor

din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce

includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului

contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi în zonele de

protecție ale monumentelor).

Mediul economic

și social

În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de

reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa

unui cadru organizat de analiza, planificare şi decizie ar putea face ca

aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra

componentelor de mediu valoroase.

Nu vor exista oportunităţi de promovare a mijloacelor de transport

ecologic (culoare pentru bicicliști).

Turism

Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite

valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita.

Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul

depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.

Page 219: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

219

Creșterea

gradului de

conștientizare

asupra

problemelor de

mediu

Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în

continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor

legate de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune

asupra mediului înconjurător.

Dacă transpunem cele enunţate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea

situaţie:

Indicator

mediu

Obiectivele identificate în urma nerealizării

planului

Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer

În lipsa unor investiții în infrastructura

rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului

auto şi a activităților industriale se pot

înregistra tendințe de creștere a emisiilor

poluanților caracteristici gazelor de

eșapament, a particulelor în suspensie şi a

poluanților generați de activitățile

economice (în principal în Municipiile

Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc,

Gheorgheni şi Topliţa, dar şi în celelalte zone

urbane ale județului).

0

Se va menţine starea

actuală a mediului cu

depăşiri ale

parametrilor

monitorizaţi în

aglomeraţiile urbane

Aer

Se va menține tendința de creștere a

debitelor masice de poluanți evacuați în

apele de suprafața din industrie.

În lipsa corelării proiectelor de alimentare

cu apa cu cele de realizare a sistemelor de

colectare şi epurare a apelor uzate exista

riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în

apele freatice.

0

Se va menţine

cantitatea de poluanţi în

aer

Page 220: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

220

Sol

Sub aspectul poluării solului există

premisele continuării tendințelor de

îmbunătăţire a situației prin:

închiderea depozitelor neconforme de

deșeuri, realizarea de sisteme de

canalizare în special în mediul rural,

reducerea cantităților de chimicale

utilizate în agricultura şi reducerea

presiunii exercitate de activitățile

industriale.

Îngrijorătoare este tendința de

transformare a terenurilor agricole în

suprafețe construite. Apreciem ca în

lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase

se pierde oportunitatea utilizării

eficiente a terenurilor intravilane cu

extinderea suprafețelor construite în

actualele extravilane.

Exista premisele menținerii sau

creșterii suprafețelor de teren

degradate ca urmare a abandonului

agricol, fenomenelor de eroziune şi a

alunecărilor de teren.

+1

Legislaţia comunitară şi

naţională impune

programe naţionale

regionale şi locale în

vederea reducerii

presiunilor asupra solului

şi chiar prin

neimplementarea

planului prin perioada de

înjumătăţire a

materialelor

contaminante se va

ajunge la o îmbunătăţire

a calităţii solului

Modificări

climatice

Lipsa unor soluții alternative de asigurare

a încălzirii locuitelor, precum şi

menținerea activității industriale fără

implementarea de masuri privind

reducerea poluării vor face ca emisiile de

gaze cu efect de sera să se mențină la

nivelul actual sau să crească.

-1

Prin neluarea unor măsuri

suplimentare de reducere

a RES va creşte cantitatea

de gaze cu efect de seră

mai ales în zonele cu

inversiune termică şi

microclimă

Page 221: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

221

În lipsa aplicării unei viziuni unitare la

nivelul județului pentru mărirea

suprafețelor împădurite şi realizarea de

spatii verzi cu producție ridicată de

biomasă, se va menţine capacitatea

actuală redusă de absorbţie şi retenţie a

GES.

Biodiversitate,

patrimoniu

cultural

Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu

va permite extinderea activităților

antropice în zonele naturale valoroase

sau în vecinătatea acestora afectând

diversitatea biologica şi funcționalitatea

acestor sisteme.

În condițiile neimplementării măsurilor

propuse, defrișările ilegale, braconajul,

pășunatul intensiv, turismul neorganizat

vor continua să contribuie la degradarea

ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi

chiar dispariția unor specii de flora şi

fauna.

-1

Se vor reduce arealele

naturale protejate iar cele

care vor rămâne neatinse

de influenţa antropică vor

suferi modificări în urma

lipsei unei administrări

corespunzătoare

Sănătatea

populaţiei

Menținerea eforturilor actuale de dotare

edilitară a localităților, de sistare a

activităților neconforme de gestiune a

deșeurilor şi de reducere a poluării din

industrie va permite o reducere lentă a

riscurilor asupra sănătăţii umane. Se vor

menține însa perimetrele critice sub

aspectul poluării aerului sau a apei

(subterane şi de suprafața) ce vor continua

să afecteze populația rezidentă.

0

Prin

neimplementarea

planului

dezvoltarea

economică va fi

lentă modificările

de mediu nu vor

fi de anvergură

iar în aceste

condiţii nivelul de

sănătate a

populaţiei va

rămâne constant

Page 222: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

222

Riscuri naturale

Se va menține tendința de scădere a

împăduririlor cu efecte directe asupra

producerii şi nivelului de manifestare a

unor riscuri naturale precum alunecările de

teren sau inundațiile.

În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de

risc natural va continua tendința de

extindere a suprafețelor locuite în

interiorul acestora.

-1

În lipsa unei bune

cunoașteri a

zonelor de risc

natural va

continua tendința

de extindere a

suprafețelor

locuite în

interiorul

acestora iar riscul

apariţiei

catastrofelor

naturale va

creşte

Sănătatea

populaţiei

Menținerea eforturilor actuale de

dotare edilitară a localităților, de

sistare a activităților neconforme de

gestiune a deșeurilor şi de reducere a

poluării din industrie va permite o

reducere lentă a riscurilor asupra

sănătăţii umane. Se vor menține însa

perimetrele critice sub aspectul

poluării aerului sau a apei (subterane şi

de suprafața) ce vor continua să

afecteze populația rezidentă.

0

Prin neimplementarea

planului dezvoltarea

economică va fi lentă

modificările de mediu

nu vor fi de anvergură

iar în aceste condiţii

nivelul de sănătate a

populaţiei va rămâne

constant

Riscuri naturale

Se va menține tendința de scădere a

împăduririlor cu efecte directe asupra

producerii şi nivelului de manifestare a

unor riscuri naturale precum

alunecările de teren sau inundațiile.

În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor

de risc natural va continua tendința de

extindere a suprafețelor locuite în

-1

În lipsa unei bune

cunoașteri a zonelor de

risc natural va continua

tendința de extindere a

suprafețelor locuite în

interiorul acestora iar

riscul apariţiei

catastrofelor naturale va

Page 223: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

223

interiorul acestora. creşte

Conservarea/utilizarea

eficienta a resurselor

naturale

Asigurarea surselor energetice va

continua să se facă preponderent din

resurse neregenerabile. Lipsa

politicilor privind economisirea şi

conservarea energiei şi utilizarea

resurselor regenerabile va face ca

presiunea asupra resurselor naturale

să crească. Lipsa unui program de

împăduriri în scopuri energetice va

face ca cerința pentru lemn de foc să

genereze un impact negativ

semnificativ asupra ecosistemelor

forestiere valoroase. Gradul scăzut de

dotare edilitara a localităților va duce

la menținerea unor zone de risc a

apelor freatice şi de suprafața.

0

• Utilizarea sursele

regenerabile vor

creşte dar nu în

ritmul în care ar

creşte prin

implementarea

planului

• Lipsa unui

program de

împăduriri în

scopuri

energetice va

face ca cerința

pentru lemn de

foc să genereze

un impact negativ

semnificativ

asupra

ecosistemelor

forestiere

valoroase.

• Gradul scăzut de

dotare edilitară a

localităților va

duce la

menținerea unor

Page 224: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

224

zone de risc a

apelor freatice şi

de suprafața.

Peisajul şi

moștenirea

culturală

Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare

va contribui la continua degradare a

peisajului urban şi a zonelor de interes

cultural, peisagistic sau de agrement, la

abandonarea terenurilor agricole,

defrișări necontrolate şi extinderea

urbanizării. Exista riscul menținerii unui

efort scăzut de împădurire. Vor fi

preferate specii non-native datorita

randamentului de creștere. Lucrările de

reconstrucţie ecologica se vor limita la

înierbarea suprafețelor afectate.

Lipsa unei viziuni integrate privind

identificarea şi ierarhizarea obiectivelor

de patrimoniu cultural ce necesita

reabilitare va împiedica dezvoltarea

potențialului

de valorificare turistica a acestora. Se vor

menține tendințele de degradare a

monumentelor istorice cauzate de lipsa

reglementarilor din documentații de

urbanism pentru majoritatea localităților

ce includ monumente istorice clasate (prin

nerespectarea regimului contracțiilor şi al

0

Nu are un impact

semnificat asupra

calităţii mediului.

Rezultatele

neimplementării vor fi

în general indirecte

asupra parametrilor de

mediu

Page 225: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

225

utilizării terenului pe amplasamentul şi în

zonele de protecție ale monumentelor).

Peisajul şi

moștenirea culturală

Lipsa unei viziuni strategice de

dezvoltare va contribui la continua

degradare a peisajului urban şi a

zonelor de interes cultural,

peisagistic sau de agrement, la

abandonarea terenurilor agricole,

defrișări necontrolate şi extinderea

urbanizării. Exista riscul menținerii

unui efort scăzut de împădurire. Vor

fi preferate specii non-native

datorita randamentului de creștere.

Lucrările de reconstrucţie ecologica

se vor limita la înierbarea

suprafețelor afectate.

Lipsa unei viziuni integrate privind

identificarea şi ierarhizarea

obiectivelor de patrimoniu cultural

ce necesita reabilitare va împiedica

dezvoltarea potențialului

de valorificare turistica a acestora.

0

Nu are un impact

semnificat asupra

calităţii mediului.

Rezultatele

neimplementării vor fi

în general indirecte

asupra parametrilor de

mediu

Page 226: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

226

Se vor menține tendințele de

degradare a monumentelor istorice

cauzate de lipsa reglementarilor din

documentații de urbanism pentru

majoritatea localităților ce includ

monumente istorice clasate (prin

nerespectarea regimului

contracțiilor şi al utilizării terenului

pe amplasamentul şi în zonele de

protecție ale monumentelor).

Mediul

economic și

social

În anii următori se vor realiza mai multe

proiecte de reabilitare/extindere/realizare

a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa

unui cadru organizat de analiza, planificare

şi decizie ar putea face ca aceste proiecte să

genereze un impact semnificativ asupra

componentelor de mediu valoroase.

Nu vor exista oportunităţi de promovare a

mijloacelor de transport ecologic (culoare

pentru bicicliști).

+1

Investiţiile se vor opera

şi fără implementarea

planului ce va duce la

creşterea nivelului dar

neimplementarea unor

măsuri de remediere a

mediului parametrii de

mediu vor rămâne

constanţi

Turism

Lipsa/insuficienta investițiilor în

infrastructura de turism nu va permite

valorificarea durabila a potențialului

turistic din județul Harghita. Investițiile se

vor concentra în punctele de mare atracție,

existând riscul depășirii capacitații de

suport a componentelor ecologice din zona.

-1

Creşterea presiunii pe

zonele deja

suprasolicitate de

turişti.

Page 227: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

227

Creșterea

gradului de

conștientizare

asupra

problemelor de

mediu

Lipsa programelor de informare şi

sensibilizare a populației va face în

continuare ca aceasta să fie în egală măsură

expusă direct riscurilor legate de poluare,

dar şi să reprezinte un factor important de

presiune asupra mediului înconjurător.

-1 Creşterea presiunii

asupra mediului

9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita

Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediului din

teritoriul analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de

monitorizate desfășurate de autoritatea locală de mediu dar și de alte entități cu sarcini

în domeniul gestionării resurselor natural.

De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat

precum și zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protecție.

Pe baza datelor existente, a evoluției în ultimii ani s-au făcut estimări privind tendințele

de evoluție în situația neimplementării planului propus.

Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau

planurile de management sectoriale.

Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformități în județul Harghita

sunt aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un

impact negative asupra mediului.

Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare

a efectelor asupra mediului.

Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport

de mediu Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de

implementare a PATJ și respectării prevederilor acestora.

Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale

teritoriului analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.

Page 228: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...hargitamegye.ro/upload/public/RapMediuPATJHR2017.pdf · solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri

228

Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ,

conduc în raport de 92% la efecte pozitive asupra calității mediului și a stării de

calitate și confort a populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe

sau indirect care să necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem

introducerea unor măsuri adiacente propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea

eficientizării și sustenabilității pe termen lung a protecției mediului.

Elaborat

Dipl - Ing. Cristof Labancz

SC INTERGEO SRL