raport de autoevaluare geo

20
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA DIRECŢIA ÎNVĂȚĂMÎNT ȘOLDĂNEȘTI GIMNAZIUL ALCEDAR RAPORT DE AUTOEVALUARE pentru confirmarea gradului didactic I Șveț Aurelia, profesor de geografie, grad didactic I. Anul de învățămînt 2013-2014

Upload: alcedarscoala

Post on 19-Jan-2016

3.161 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Raport de Autoevaluare GEO

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA ÎNVĂȚĂMÎNT ȘOLDĂNEȘTI

GIMNAZIUL ALCEDAR

RAPORT DE AUTOEVALUARE

pentru confirmarea gradului didactic I

Șveț Aurelia,

profesor de geografie,

grad didactic I.

Anul de învățămînt 2013-2014

Page 2: Raport de Autoevaluare GEO

2

Se recomandă pentru confirmarea gradului didactic întâi,

proces-verbal nr. 16 al ședinței Consiliului Profesoral din 27.02.14

Directorul gimnaziului Alcedar

________________________

Sumar

1. Date generale 1

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute. 2

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor. 2

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională. 2

2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi

desfăşurarea demersului didactic. 5

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt. 8

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de

învăţământ. 8

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. 9

4. Direcţii de perspectivă. 10

Bibliografie. 10

Anexe. 11

Page 3: Raport de Autoevaluare GEO

3

1. Date generale

• NUME, PRENUME: Șveț Aurelia

• STUDII: Institutul Pedagogic de Stat ,,T. G. Șevcenko” din Tiraspol, facultatea de geografie,

specialitatea – învățător de geografie și biologie, absolvit în anul 1989;

• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

- 1989 – învățător de geografie la școala medie Ofatinți, raionul Rîbnița;

- 24 ani de activitate pedagogică – profesor de geografie și biologie;

• EVOLUŢIE PROFESIONALĂ

- 1991 – transferată ca învățător de biologie la școala medie Alcedar (actualmente gimnaziul

Alcedar), unde activez și în prezent;

- 2004 – conferirea gradului didactic II la specialitatea geografie;

- 2009 – conferirea gradului didactic I la specialitatea geografie;

- din 2006 dețin și funcția de organizator al lucrului educativ în gimnaziu;

- 24.11.2003 – 13.12.2003 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- 16.02.2008 – 01.03.2008 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- iulie 2010 , august 2011 – participarea în calitate de formator local la seminarele republicane

privind implementarea Curriculum-ului modernizat la geografie;

- 30.08.2013 – 27.09.2013 – cursuri de perfecționare la geografieie, IFC;

- Membru al Consiliului de Administrație al gimnaziului;

- Membru al Consiliului Metodic al gimnaziului;

- Membru al Comisiei Multidisciplinare;

- șeful întrunirii metodice raionale a profesorilor de geografie;

- Președintele CLPDC;

• PUBLICAŢII

- S. Caisîn, N. Halaim, A. Șveț ,,Surse de Energie Regenerabilă”, Ghidul profesorului, Chișinău

2012;

- 22 de materiale în format electronic pe site-ul http://www.didactic.ro/pagina-

mea/strekoza/materiale (în perioada 2010 - 2014 – 12 materiale);

Page 4: Raport de Autoevaluare GEO

4

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute.

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor.

Evaluarea rezultatelor elevilor este o etapă importantă a procesului educațional, de care

depinde etapa ulterioară și parcursul eficient al predării-învățării. Aplicarea diverselor tipuri și

forme de evaluare mă ajută să orientez procesul educațional în conformitate cu standardele

educaționale și obiectivele preconizate pentru formarea competențelor curriculare.

La începutul fiecărui curs realizez evaluarea inițială, care îmi formează o imagine despre

competențele, pe care le posedă elevii și îmi permite să proiectez activitatea în planul conținuturilor

curriculare.

Evaluarea formativă asigură elevilor posibilitatea de a recupera erorile, lacunele, astfel, ca la

final de modul majoritatea elevilor să însușească suficient pentru a putea susține testul de evaluare

sumativă. [12]

Pe parcursul perioadei de atestare am constatat o evoluție calitativă a competențelor elevilor,

care pot fi apreciate, raportîndu-le la competențele curriculare: Elevii pot:

- explica termenii geografici și îi utilizează în descrierile geografice coerente;

- examina, citi și interpreta hărțile la descrierea componentelor naturii, prin descifrarea

semnelor convenționale ale hărții;

- determina și aprecia poziția geografică a obiectelor pe hartă;

- explica relațiile cauzale prin completarea organizatorilor grafici;

- realiza observații asupra componentelor naturii din localitate;

- să manifeste a atitudine grijulie pentru calitatea mediului natural;

- sistematiza informația selectată în urma observațiilor și din surse de literatură și electronice,

prin elaborarea de postere, prezentări, eseuri etc;

Am tendința permanentă de a forma la elevi competența de autoformare: elevii au învațat să

scrie proiecte simple de mediu, pe care le implementăm în localitate, să sistematizeze materialele

elaborate în portofolii, însă la acest capitol mai există rezerve.

De asemenea elevii învață să soluționeze diferite situații-problemă, care asigură formarea

competenței de a gîndi corect în diverse situații cotidiene, prin analiză și sinteză, generalizare și

aplicare a cunoștințelor dobîndite în activitățile de toate zilele.

În anul școlar 2012-2013 elevul clasei a IX-a Bumbac Vasile a ocupat locul II la olimpiada

raională de geografie. La faza locală în fiecare an am o participare de 18-20 elevi din 150 elevi total

în gimnaziu.

În anexa 1 am prezentat evoluția rezultatelor școlare la geografie pe exemplul unei clase de elevi pe

parcursul unei perioade de trei ani (fig.1), precum și evoluția unor elevi din clasa a IX-a (fig 2.a) și

a VIII-a (fig 2.b)

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională.

,,În secolul XXI analfabeți nu vor fi acei, care

nu vor ști să scrie și să citească, ci acei, care

nu vor fi capabili să învețe continuu.”

A. Tofler

Reforma educațională care a demarat în Republica Moldova presupune ca cadrele didactice să

posede un nivel înalt al măiestriei profesionale. Menţinerea şi dezvoltarea competenţelor

profesionale este asigurată de o formare continuă, care reprezintă educația pe parcursul întregii

vieți. Activînd ca profesor, conștientizez, că există o necesitate permanentă de aplicare eficientă a

Page 5: Raport de Autoevaluare GEO

5

rezultatelor cercetărilor din domeniul educației, deaceea am tendința de a-mi construi un traseu de

formare continuă. Conform noului Regulament de atestare a cadrelor didactice, aceasta a devenit

posibil prin completarea sistematică a Registrului dezvoltării profesionale. Astfel am obținut și o

creștere a responsabilității personale pentru reușita carierei didactice, participarea activă la procesul

de perfecționare și autoperfecționare devenindu-mi un principiu fundamental al formării continue.

Tema de cercetare pedagogică este o continuitate a direcției de activitate a gimnaziului, fiind

orientată spre asigurarea calității în educație. Calitatea și eficiența demersului educațional o obțin

prin studierea sistematică a grupurilor de elevi cu scopul identificării celor mai adecvate strategii

didactice centrate pe elev. Particularitățile individuale ale elevilor, dar și abordarea educației

incluzive, imi impun crearea de condiții metodologice și psihopedagogice, care ar asigura accesul,

relevanța și calitatea educației pentru fiecare copil. Reieșind din acest context, am orientat domeniul

propriu de cercetare științifico-practică spre ,,Aplicarea strategiilor didactice interactive pentru

asigurarea unui demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie”. Subiectul

propus pentru cercetare este, de fapt, o continuitate a celor anterioare, dar implementarea

curriculum-ului bazat pe competențe m-a determinat să formulez pentru realizarea lui așa obiective:

- Selectarea strategiilor didactice, orientate spre dezvoltarea creativității, gîndirii critice la elevi;

- Formarea competențelor de activitate individuală și sistematică la elevi;

- Formarea deprinderilor de aplicare a cunoștințelor în practică;

- Aplicarea metodelor de instruire diferențiată în cadrul lecțiilor;

Consider că realizarea obiectivelor propuse poate asigura formarea unui cetățean activ,

pregătit pentru a se integra în societate.

Fiind una dintre științele ce studiază natura, geografia are tangențe directe cu problemele de

mediu, deaceea ,,Educația ecologică prin prisma problemelor de mediu globale și ale localității

natale” constituie un alt domeniu de cercetare în activitatea mea. Obiectivul principal al activității

în acest domeniu este: Formarea conștiinței ecologice la elevi prin studierea diverselor metode de

conservare a resurselor și energiei.

Realizarea acestui obiectiv are loc atît la orele de geografie și biologie, cît și la activitățile

extracurriculare, dar și în cadrul cursului opțional ,,Surse de energie regenerabile”.

Formarea profesională continuă o realizez la nivel de gimnaziu, la nivel raional, precum și

prin intermediul cursurilor și stagiilor la nivel republican. Consider că forma principală de instruire

postuniversitară a profesorilor este formarea continuă la nivel de unitate școlară.

Studierea literaturii din lista bibliografică anexată, precum și a multor articole din revistele de

specialitate îmi asigură autoformarea și autoperfecționarea, totodată fiind și o îndrumare în

problemele dezvoltării creativității și gîndirii critice la elevi, în identificarea metodelor de

eficientizare a comunicării didactice.

Formarea competenței digitale mă obligă să utilizez calculatorul în procesul de predare-

învățare. În primul rînd am învățat să utilizez calculatorul pentru a culege și a sistematiza

informația selectată, precum și și să prelucrez informația prin utilizarea programelor Microsoft

Word, PowerPoint; Publisher, Excel, Prezi, Movie Maker, Camtasia Studio, creîndu-mi astfel

materiale video necesare pentru anumite subiecte. Lucrez asupra elaborării prezentărilor Prezi

pentru fiecare lecție pentru cursul opțional ,,Surse de energie regenerabilă”. Informația poate fi

vizualizată pe http://prezi.com/your/. Pentru ca calculatorul să devină parte integrantă a unui proses

interactiv de predare-învățare-evaluare, pun și în fața elevilor sarcini, realizarea cărora necesită

utilizarea lui.

O problemă, care mă preocupă la etapa actuală este eficientizarea comunicării didactice și

îmbunătățirea relației profesor-elev, cauzată atît de reformele din educație, dar și de aspectele vieții

Page 6: Raport de Autoevaluare GEO

6

sociale (migrația părinților, educația incluzivă etc.).

Un modul foarte important în dezvoltarea profesională continuă îl constituie instruirea

diferențiată. În acest scop studiez Teoria inteligențelor multiple a psihologului american Howard

Gardner.

Conștientizînd faptul, că implementarea curriculum-ului modernizat bazat pe competențe și

centrat pe elev presupune dezvoltarea gîndirii critice și a creativității la elevi, am cercetat un șir de

susre metodice și am selectat metode și tehnici adecvate dezvoltării creativității și gîndirii critice la

elevi. (Exemple de metode și tehnici utilizate - p. 2.3)

Schimbul de experiență cu colegii este de asemenea o modalitate de formare continuă. În

acest scop am participat la ședințele catedrelor didactice, la orele publice ale colegilor, la activitățile

extradidactice, dezbaterile tematice, organizate în cadrul catedrelor, am prezentat personal 5 ore

publice la geografie și 6 la biologie, precum și mai multe activități extracurriculare. Majoritatea

scenariilor didactice ale orelor publice, activităților extracurriculare, precum și proiecte de lungă

durată le-am publicat pe site-ul comunității online a cadrelor didactice –

http://www.didactic.ro/pagina-mea

În cadrul școlii am participat la:

a) ateliere de lucru din cadrul catedrei cu tematica:

- ,,Structura lecției – eficiență și performanță”, gim. Alcedar, 04.01.2010

- ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă”, gim. Alcedar, 05.11.2010

- ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă și scurtă durată”,

gim. Alcedar, 22 august 2013;

b) seminare metodice la nivel de instituţie de învăţămînt:

- ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare”, gim.Alcedar, 04.11.11;

- ,,Activități de valorificare a creativității elevilor în cadrul orelor – schimb de experiență”,

gim. Alcedar, 05.01.2012;

Activînd în calitate de organizator al lucrului educativ în gimnaziu, am avut posibilitatea să

particip și la un șir de seminare raionale, unde am acumulat experiență referitor la parteneriatul

școală-familie, metode de activitate în educația incluzivă etc.

La nivel raional am participat la:

a) seminarele metodice cu tema:

- ,,Promovarea parteneriatului educațional dintre școală, familie, comunitate” – gim. Chipeșca,

25.02.2011;

- ,,Parteneriat școală-familie – repere pentru educația incluzivă” – gim. ,,A. Grosu”, Dobrușa,

06.04.2012

- ,,Copilul, cartea, televiziunea/Internetul – confluențe și contradicții” – gim.Glingeni,

30.11.2012.

- ,,Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor

de geografie” - seminar raional al profesorilor de geografie – 10.12.13, gim. Alcedar;

b) Participarea la reuniunile metodice raionale din august a profesorilor de geografie - în

fiecare an.

Am prezentat comunicări în cadrul reuniunilor metodice raionale:

- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2010

- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2011

- ,,Taxonomia competențelor curriculare la geografie” , februarie 2012.

Page 7: Raport de Autoevaluare GEO

7

Activez în proiectul SPARE (Program școlar privind utilizarea resurselor și energiei) din anul

2006. Obiectivele principale ale programului sunt: instruirea elevilor și sporirea eficienței practice a

utilizării energiei la școală și acasă; familiarizarea copiilor și maturilor cu ideile și metodele de

conservare a energiei. Activitatea în cadrul proiectului prin participarea la seminare, concursuri,

conferințe, tabere de vară îmi permite schimbul de experiență în vederea educației ecologice a

elevilor cu profesorii din întreaga republică.

O experiență bogată privind educația ecologică a elevilor am acumulat și în rezultatul

colaborării cu IFC în cadrul proiectului ,,Energie și biomasă”, implementat de PNUD în Republica

Moldova. În cadrul componentei educative a proiectului, coordonată de IFC și CRCT ,,Gutta-Club”,

au fost elaborate suportul didactic pentru elevi și ghidul profesorului la cursul opțional ,,Surse de

energie regenerabilă”, la care am colaborat, ca autor. (Anexa electronică 1) În cadrul acestui proiect

am participat la două școli de vară. (Anexa el. 2) Cunoștințele și competențele acumulate în

rezultatul acestei experiențe le utilizez la lecțiile de geografie și biologie în scopul educației

ecologice la subiectele legate de protecția mediului.

La nivel republican și internațional am participat la:

a) seminare metodice cu tema:

- ,,Activitatea în cadrul proiectului SPARE: Sarcini de perspectivă pentru anul 2009-2010 –

seminar metodico-informativ pentru profesorii din Republica Moldova, Chișinău, CRCT

,,Gutta-Club”, 07-08.11.2009;

- ,,Surse regenerabile de energie, conservarea energiei în gospodăria țărănească A.Port –

seminar teoretico-practic, s. Popeasca, r. Ștefan-Vodă, 07.04.2010

- ,,Proiectul SPARE: Metodologii informaționale și sarcini de perspectivă pentru anul 2010-

2011” – seminar metodico-informativ pentru profesorii din RepublicaMoldova, Chișinău,

CRCT ,,Gutta-Club”, 04-05.11.2010

- ,,Instruirea ca mijloc de includere a elevilor la activități de conservare a energiei” – Seminar

Internațional – Kiev, 13-15.11.2012;

b) două stagii de formare ca formator local privind implementarea Curriculum-ului școlar

modernizat la disciplina ,,Geografia” - iulie 2010, august 2011;

c) Am promovat cursurile de perfecționare la disciplina Geografia – 30.08– 27.09.13, IFC,

Chișinău. În cadrul cursurilor am valorificat modulele: Psihopedagogia învățămîntului formativ,

Didactica geografiei, Curriculum centrat pe competențe și Aplicarea TIC la lecție.

d) Am activat ca membru al echipei de organizatori la două școli de vară în cadrul proiectului

,,Energie și biomasă”.

2.3 Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi

desfăşurarea demersului didactic.

Activitatea de formare continuă și autodezvoltare se reflectă permanent în desfășurarea

demersului didactic. Participarea la atelierul de lucru ,,Structura lecției – eficiență și performanță a

finalizat cu perfecționarea modelului de proiectare a lecției.[11] Demersul didactic îl structurez

după modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extensie (ERRE). În acest mod învățarea

devine un tot integru, formarea competențelor bazîndu-se atît pe cunoștințele noi, cît și pe cele

anterioare. Aceasta îmi permite centrarea procesului educaţional pe opţiunile şi capacităţile elevului,

precum și motivarea eficientă a lor prin metode și tehnici adecvate.

Însă la acest capitol mai există oportunități: în primul rînd parteneriatul activ părinți –

profesori, profesori – elevi, precum și atragerea la procesul educațional a tuturor actorilor

comunitari: consilieri, asistent social, medic de familie, bibliotecar, lucrători de cultură, preot etc.

Page 8: Raport de Autoevaluare GEO

8

Atelierul de lucru ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă” a avut ca

finalitate însușirea elaborării unei matrici de specificații pentru o evaluare sumativă la un

capitol/unitate de învățare pentru clasele gimnaziale. În final am reușit elaborarea unui model de

matrice, care să includă competențele specifice și subcompetențele, ce urmează a fi evaluate. Din

acestea rezultă obiectivele de evaluare, iar itemii se elaborează conform diferitor domenii cognitive,

ținîndu-se cont de nivelul pregătirii clasei de elevi, astfel încît, lucrarea de evaluare să includă

diferiți itemi după gradul de dificultate și să fie posibilă promovarea ei de către majoritatea elevilor.

(un model de lucrare în anexa 2)

În cadrul atelierului ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă

și scurtă durată” am prezentat modelul proiectării de lungă durată la geografie, elaborat în contextul

formării de competențe. În acest sens am îmbunătățit proiectul cu precizarea clară a corelației dintre

subcompetențe – conținuturi – activități de învățare – evaluare și am elaborat un model constructiv

de proiectare la disciplina predată.

Toate proiectele didactice, atît de lungă durată, cît și de scurtă durată sunt elaborate în variantă

electronică. (Anexa el. 3)

În cadrul seminarului ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare” am făcut o

prezentare despre importanța formării competenței digitale la profesori și elevi și unele modalități

de utilizare a calculatorului la lecțiile de geografie, reieșind din condițiile concrete ale școlii. Astfel,

luînd în considerație și propunerile metodice, mi-am creat un model propriu al proiectului de scurtă

și de lungă durată, am învățat să elaborez prezentări PowerPoint, Prezi care le utilizez, atît la lecții,

cît și în cadrul seminarelor; am învățat să prelucrez materialele audio și video în anumite programe,

pentru a putea utiliza la lecție numai fragmentul necesar, învăț să elaborez lecții video, pentru a

facilita accesul la instruire a copiilor cu anumite dizabilități. (Anexa el. 4)

În timpul lecțiilor utilizez fragmente video, imagini sau prezentări. De asemenea învăț cu

elevii să elaboreze singuri prezentări la calculator.

Calculatorul mă ajută și la elaborarea fișelor cu teste individuale pentru fiecare elev.

La 10 decembrie 2013 în gimnaziul Alcedar s-a desfășurat seminarul raional al profesorilor de

geografie „Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul

orelor de geografie”. La seminar am prezentat ora publică în clasa a VIII-a cu subiectul „Apele de

suprafață ale Republicii Moldova. Rîurile”. În cadrul seminarului am moderat training-ul „Metode

și tehnici interactive utilizate la lecțiile de geografie”. S-a realizat un schimb de experiență între

cadrele didactice din raion. (Anexa el. 5)

Am elaborat curricula la decizia școlii pentru cursuri opționale: ,,Educație pentru dezvoltarea

comunității” – pentru clasa a IX-a și ,,Prin țări și continente” – pentru clasa a VII-a, aprobate la

ședința catedrei din 01.09.2011.

În cadrul cursurilor de perfecționare am discutat și despre avantajele și dezavantajele

computerizării vieții. Ghidul de utilizare a Internetului, pe care l-am primit la cursuri, mă ajută să

mă protejez de diverse forme de abuz pe Internet și să-i învăț acest lucru și pe elevii mei.

Implementarea metodelor interactive îmi asigură soluționarea problemelor enumerate

anterior. Pentru eficientizarea comunicării la lecții aplic metoda discuției. În scopul descătușării

elevilor am stabilit la început regulule discuției în grup, creăm un mediu psihologic, bazat pe

atitudine corectă, respect reciproc și încredere.

Discuția [16] o utilizez la diferite etape ale lecției. Exemplu: Geografia, clasa a VIII-a,

subiectul ,,Protecția aerului atmosferic”. La etapa de evocare le-am propus elevilor pentru vizionare

un fragment video: http://www.youtube.com/watch?v=UUlsIlUSwgk, în baza căruia s-a inițiat o

discuție-dialog despre impactul și consecințele schimbărilor climatice.

Page 9: Raport de Autoevaluare GEO

9

O discuție mai constructivă, u1tilizînd metoda FRISCO [19] am organizat la geografie în

clasa a IX-a, subiectul ,,Industria energetică”. La etapa de reflecție am împărțit elevii în 4 grupuri

pentru o discuție colectivă. Grupul I – Conservatorii – au enunțat idei pentru utilizarea surselor

tradiționale de energie, ținînd cont și de metode de conservare a ei;

Grupul II – Exuberanții – au propus idei noi de utilizare a surselor alternative de energie;

Grupul III – Pesimiștii – au analizat toate ideile propuse, provocînd temeri pentru inovații;

Grupul IV – Optimiștii – au analizat ideile propuse dintr-o perspectivă pozitivă.

Această metodă asigură nu numai formarea de competențe de comunicare, dar și creativitate,

și gîndire critică. Copiii învață să judece logic, să analizeze faptele, să formuleze concluzii.

La acest subiect am aplicat de asemenea și metoda Pălăriilor gînditoare. [19] (Anexa 3)

Instruirea diferențiată o realizez prin folosirea sarcinilor diferite în grupuri mici omogene,

într-o clasa de elevi, în funcţie de particularităţile individuale. Dacă ofer aceeași sarcină, optez

pentru indicatori de performanţă diferiţi. (Anexa 4) Pentru a motiva activitatea elevilor formulez

sarcini diferite după modul de acțiune, dar care se realizează în baza aceluiași subiect, aplicînd

Teoria Inteligențelor Multiple [6].

Exemplu de aplicare a metodei: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul „Asociațiile vegetale.

Vegetația de pădure” (Anexa 5)

Educația ecologică la lecțiile de geografie este unul dintre obiectivele prioritare în activitatea

mea. Pentru realizarea lui aplic metode interactive, care de asemenea au rol și în dezvoltarea

creativității, a gîndirii critice și a competenței de comunicare.

De exemplu, în clasa a VIII-a, la subiectul „Vegetația de pădure” am aplicat tehnica RAFT

[16]. (Anexa 6) Consider, tehnica utilă pentru elevi deoarece ei au învățat să facă o solicitare în

scris sau să informeze pe cineva despre un fapt real. Pentru reuşita activităţii, am ales personaje şi

probleme reale, identificate de către elevi în mediul în care trăiesc. Astfel am obținut ca elevii să

învețe să observe şi să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăţi de valoare, să caute

soluţii şi să ia atitudine față de aceste probleme.

Tehnica Gîndește-perechi-prezintă (GPP) [18] o combin cu alte tehnici de învățare și de

prezentare a soluțiilor, de exemplu cu brainstorming-ul [11] în perechi. Această tehnică îmi

permite să includ în discuție toți elevii, ei învață să-și formeze atitudini față de anumite probleme.

Pentru formarea de competențe practice selectez subiecte concrete, legate de localitatea natală, de

probleme reale ale comunității. (Anexa 7)

Activitatea în cadrul proiectelor ecologice îmi crează suport didactic pentru desfășurarea

orelor de cerc ecologic sau opționale. Cercul ecologic a activat în baza manualului Conservarea

energiei, iar cursul opțional „Surse de energie regenerabilă” are ca suport materialele didactice

elaborate în cadrul proiectului „Energie și biomasă”.

Activitățile extradidactice, desfășurate sistematic în cadrul decadei de geografie și a

bilunarului ecologic au ca obiective principale educația ecologică: implementarea practică a

proiectelor elaborate, acțiunile practice pe teren, salubrizarea teritoriilor, lichidarea gunoiștilor

neautorizate, amenajarea terenurilor. De asemenea desfășor și serate geografice concursuri, la care

copiii participă cu interes.

Pentru a asigura succesul orelor de geografie, utilizez și diverse materiale didactice: manualul

școlar, caietul elevului (anul curent lucrez cu caiete cu elevii claselor a 7-a și a 8-a), atlase școlare,

hărți de perete, hărți-contur, planșe (în special la studierea zonelor naturale), fișe individuale cu

teste de evaluare, mijloace audio-video și desigur, calculatorul.

Page 10: Raport de Autoevaluare GEO

10

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.

• Roluri asumate:

- participare activă în activitatea Consiliului Profesoral.

- membru al Consiliului de Administrație din instutuție (pr.verbal nr.1 din 03.09.13);

- membru al Consiliului Metodic (proces verbal nr.12 din 03.09.13 );

- Membru al Comisiei multidisciplinare (Ord nr 21 din 03.04.13)

- elaborarea cărții de vizită a școlii (varianta electronică)

- dețin funcția de organizator al lucrului educativ

• Activităţi extracurriculare şi extraşcolare:

- Conducător de cerc;

- Organizarea sărbătorii tradiționale „Toamna de aur”; „E vremea colindelor”

- Am organizat o activitate în comunitate cu caracter ecologic „Un sat mai curat”;

• Parteneriate

- Coordonator local în cadrul proiectului SPARE (Program școlar privind conservarea

resurselor și energiei);

- Mentor la practica pedagogică pentru studentul Chetrari Mihail (noiembrie 2011);

- Șef de catedră Științe reale;

- Dezvolt relaţiile de parteneriat cu părinţii, desfăşor activităţi de pedagogizare a lor;

- Colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate (sînt președintele Consiliului

Local pentru Protecția Drepturilor Copilului).

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de

învăţământ.

Pentru promovarea imaginii favorabile a gimnaziului pe parcursul celor 5 ani de activitate

profesională am realizat un şir de acţiuni:

• Am participat la concursul “Pedagogul anului”, etapa raională în anul 2010 și 2014.

• Evaluarea manualului: Geografia continentelor și a oceanelor, manual pentru clasa a VII-a,

Chișinău, 2007;

• Membru al Juriului Concursului ,,Dezvoltarea Durabilă și problemele contemporanietății” –

Chișinău, 08-09.01.2010;

• Membru al Comisiei raionale de evaluare a Rapoartelor de autoevaluare a cadrelor

didactice, Geografia – 08.05.2013;

• Evaluarea testelor la simularea examenelor de bacalaureat, ord. nr.23 din 10.03.2010,

Chișinău, 19.03.2010;

• Comisia de verificare la olimpiada raională de geografie (în fiecare an);

• Prezentare la reuniunea metodică raională a profesorilor de geografie ,,Taxonomia

competențelor” februarie 2012; (Anexa el. 6)

• Comisia Raională de Concurs ,,Pedagogul Anului”, ediția 2013 – (ord. nr. 86 din 06.03.13);

• Organizarea seminarului raional al profesorilor de geografie ,,Utilizarea manualului școlar la

formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor de geografie”, gim. Alcedar,

10.12.13;

• Participarea la proiecte naționale (internaționale) educaționale – în fiecare an;

• Formator în cadrul seminarului raional din raionul Rîșcani: ,,Proiectul SPARE: metode și

exemple” 31.10.12 (dovadă – Scrisoarea pe numele directorului gimnaziului din 25.10.12);

• Membru al grupului organizatoric al școlii ecologice de vară în cadrul Proiectului PNUD

,,Energie și biomasă în Moldova”, ediția 2012 și 2013;

Page 11: Raport de Autoevaluare GEO

11

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. [2], [20]

Indicatorul

de

performan-

ță

Obiectiv Acțiuni întreprinse Rezultate acumulate Dovezi Concluzii

1. Competența de specialitate

Utilizarea

strategiilor

didactice

interactive

- Aplicarea în

cadrul lecțiilor a

celor mai adecvate

metode și tehnici

interactive;

- Identificarea

strategiilor

didactice

interactive, ce pot

fi aplicate la lecții;

- Analiza literaturii de

specialitate și a surselor

din Internet;

- Asistențe reciproce cu

colegii de lucru;

- Implementarea la ore a

metodelor și tehnicilor

adecvate;

- Am realizat un

portofoliu cu metode

și tehnici interactive;

- A sporit motivația

elevilor pentru

studierea geografiei;

- Fotografia

panoului

,,Învață-te să

înveți”

(Anexa 8 )

- Rezultatele

elevilor

(Anexa 1)

Utilizarea

metodelor și

tehnicilor

interactive

sporesc

eficiența

procesului

instructiv-

educativ

2. Competenţa psihopedagogică

Proiectarea

activităților

educaționa-

le,

corespunză-

tor

particulari-

tăților

individuale

ale elevilor

- Studierea

sistematică a

nivelului de

dezvoltare al

elevilor;

- Pregătirea

elevilor pentru

autoinstruire;

- Studierea metodologiei

de elaborare a PEI;

- Elaborarea fișelor de

lucru pentru elevii cu

CES;

- Studierea Teoriei

Inteligențelor Multiple;

- Am revizuit

proiectele didactice

conform

particularităților

individuale ale

elevilor;

- Proiecte

didactice;

(Anexa 9)

- Fișe de

lucru;

(Anexa 4)

Într-un grup

școlar

trebuie să

ofer șanse

egale tuturor

copiilor

3.Competenţa psihosocială [20]

Realizarea

unui climat

adecvat de

colaborare

- Identificarea

metodelor de

comunicare

eficientă atît cu

grupul, cît și cu

elevii separat;

- Adoptarea unui

comportament

adecvat în relații;

- Participarea la seminare

privind parteneriatul

educațional;

- Studierea literaturii de

specialitate cu referință la

relațiile în clasa de elevi;

- Ne implicăm în

acțiuni comunitare;

- Am organizat

sărbători tradiționale:

„Toamna de aur”, „E

vremea colindelor”,

Ziua Bunicuței, Ziua

Păcii, Două inimi

gemene etc.

- Fotografii

din cadrul

acțiunilor

comunitare,

sărbătorilor

tradiționale;

(Anexa

electronică

7)

Realizarea

proiectelor

comunitare

au un impact

pozitiv în

formarea

relațiilor.

4. Competenţa tehnică şi tehnologică

Utilizarea

computeru-

lui în

procesul

instructiv-

educativ

- Utilizarea tehnicilor

și tehnologiilor

informaționale

pentru eficientizarea

activității și

asigurarea calității în

educație;

- Elaborarea

lucrărilor multimedia

pentru a prezenta

informația într-un

mod creativ;

- Studierea programelor și

aplicațiilor utilizate pentru

crearea lucrărilor

multimedia;

- Frecventarea orelor

privind elaborarea lecțiilor

multimedia;

- Elaborarea materiale

video pentru lecții și

activități extracurriculare;

- Am elaborat

produse multimedia

proprii pentru lecții;

- Prezentări

ppt și Prezi

pentru lecții;

- Lecții video

pentru clasa a

V-a; (Anexa

electronică 4)

Utilizarea

calculatoru-

lui la lecții

eficientizea-

ză procesul

instructiv-

educativ

Page 12: Raport de Autoevaluare GEO

12

4. Direcţii de perspectivă.

Pentru perioada următoare îmi propun:

Să continuu valorificarea potențialului de strategii didactice interactive pentru asigurarea unui

demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie;

Să contribui la formarea conștiinței ecologice a elevilor;

Să valorific potențialului elevilor talentați cu sopul pregătirii pentru diverse concursuri;

Să selectez informații pentru crearea paginii WEB a gimnaziului;

Să particip la seminare metodice locale, raionale și republicane referitor la problemele:

- dezvoltării competenţei de comunicare didactică;

- dezvoltarea parteneriatului școală-părinți-comunitate;

- soluţionarea conflictelor elev-elev, prevenirea cazurilor de abuz și violență printre copii;

- consilierea elevilor cu părinți migranți;

- lucrul cu elevii cu CES, elaborarea PEI;

Să desfășor un studiu privind impactul instruirii diferențiate asupra prevenirii și înlăturării

eșecului școlar;

Să promovez stagii de formare la capitolul ,, Elaborarea produselor multimedia pentru lecție”;

Să continuu activitatea în cadrul proiectelor ecologice;

Să mă implic în proiecte comunitare, inclusiv de finanțare cu scopul atragerii de investiții

pentru ameliorarea bazei tehnico-materiale a gimnaziului;

Referințe bibliografice și resurse internet 1. Achiri I. Evaluarea standardelor educaţionale. Chişinău, 2009;

2. Andrițchi V. Sugestii cu privire la Structura Raportului de autoevaluare pentru confirmarea gradului

didactic doi, întîi, IȘE

3. Cara Angela, Guţu Vladimir, Gremalschi Anatol, Solovei Rodica, Baciu Sergiu Standarde de

formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul secundar general, Chișinău, 2007;

4. Curriculum pentru învățămîntul gimnazial, Geografie cl.V-IX, Lyceum, Chișinău, 2010;

5. Curriculum pentru clasele X –XII, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2010;

6. Cerghit I. Metode de învăţămînt, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;

7. Codreanu I., Roșcovan S, Axînti S., Ghid de implementare a curriculumului modernizat

pentru treapta liceală, Geografie, Cartier, 2010;

8. Dulama E., Roşcovan S.. Didactica geografiei, Chişinău: Editura Bons Offices, 2007;

9. Lungu C., Roșcovan S., Axînti S, Beregoi E., Ghid de implementare a curriculumului

modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2011;

10. Marin M. Profesorul de succes, Mini-ghid cu sugestii pentru structura raportului de

autoevaluare, Chișinău, 2012

11. Misachevici Adriana, Managementul orelor de geografie pe baza învăţării interactive,

Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006

12. Mîndruț O. Didactica geografiei, București, 2007;

13. Mândruţ, O. Competenţele în învăţarea Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2010.

14. Odoleanu N., Cara A., Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învățămîntul

liceal, Geografie, Știința, 2007;

15. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova, Caiet pentru elevi, clasa

a 8-a, Editura ARC, 2013;

16. Scheau Ioan, Gîndirea critică – metode active de predare –învățare, Editura Dacia, Cluj

Napoca, 2004;

17. Stoica A. Creativitatea elevilor. Bucureşti: E.D.P., 1983;

18. Temple, Ch., Steele, J- L., Meredith, K-S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii

critice, ghidul IV, Chișinău, 2003;

19. http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdf – manual de didactică

20. http://pshihopedagogie.blogspot.com/

21. http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdf

22. http://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.php

Page 13: Raport de Autoevaluare GEO

13

Anexe

Anexa 1.

Fig. 1 Evoluția rezultatelor școlare pe exemplul unei clase de elevi

Fig 2.a Fig. 2.b

0

10

20

30

40

50

60

70

2011-2012 anuală 2012-2013 anuală 2013-2014 sem.I

6,8 7,2 7,3

38,8

33,3

38,8

44,4

55,5

66,6

nota medie calitate eficiență

6

8

7

8 8

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Stepanov Ghenadii Muraș Sergiu

clasa VII anuală clasa VIII anuală clasa IX sem I

8

7

9

8

9 9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Baidan Tatiana Trelea Tatianaclasa VI anuală clasa VII anuală clasa VIII sem I

Page 14: Raport de Autoevaluare GEO

14

Anexa 2

Test de evaluare la geografie în clasa a V-a, modului Terra – planeta noastră.

Competenţe specifice Subcompetenţe Obiective de evaluare Itemi

1. Utilizarea termenilor specifici în

prezentarea şi explicarea informaţiei

geografice;

2. Formarea abilităţilor de

comunicare corectă, constructivă în

limba maternă;

5. Identificarea relaţiilor dintre

componente, fenomene şi procese

naturale. Formarea

comportamentului în raport cu

natura pe baza cunoaşterii relaţiei

cauză – efect;

1.Comunicarea

corectă în limba

maternă cu

utilizarea adecvată

a termenilor

geografici

2. Aprecierea

importanţei

proprietăţilor

specifice ale Terrei

Să explice termenii şi fenomenele

specifice Pămîntului, completînd

un text lacunar

Să compare fenomene şi procese

naturale, conform anumitor

criterii, completînd un tabel

Să identifice relaţii cauzale între

procese şi fenomene naturale

Item 1

Item 2

Item 3

7. Raportarea conţinuturilor

geografice la un suport cartografic

şi grafic. Citirea şi interpretarea

hărţii geografice;

3. Citirea globului

geografic, a hărţii

fizice a lumii.

Să determine direcţiile de la un

punct dat, utilizînd harta fizică a

lumii

Item4

6. Aplicarea unor elemente din

matematică, ştiinţe, tehnologie în

studierea mediilor locale, regionale

şi globale, în rezolvarea unor

probleme şi situaţii din cotidian;

4. Orientarea

geografică

Să argumenteze semne locale de

orientare în spaţiu, în baza

observaţiilor în natură

Item 5

1. 1. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele corespunzătoare: 10p

Forma reală a pămîntului este ______________, proprie numai planetei noastre.

Din cauza sfericităţii Pămîntului razele solare cad pe suprafaţa lui sub unghiuri __________, ce duce la încălzirea

______ a planetei şi formarea zonelor termice. Soarele nu luminează în acelaşi timp toată suprafaţa Pămîntului, deci

se formează ________şi ____________.

Ecuatorul este_______________ care împarte Pămîntul în două __________ : de _______ şi de _________.

Cercurile imaginare, trasate paralel cu ecuatorul se numesc ______________. Paralelele de 23o 30

1 se numesc

_________, iar cele de 66o 30

1 - ___________________

Meridianele sînt ___________________________________________________. Cercul meridian, format de

meridianele 0o şi 180

o împarte Pămîntul în emisferele __________ şi ______________.

2. 2. Înscrieţi în tabelul de mai jos trei deosebiri dintre mişcarea de rotaţie şi cea de revoluţie, conform criteriilor

indicate. 6p

Mişcarea de rotaţie Criterii Mişcarea de revoluţie

În jurul cui se roteşte

Direcţia de rotaţie

Timpul de rotaţie

3 3. Înscrieţi pe linia din col. A cifra din col. B, care corespunde concecinţei tipului de mişcare respectiv 8p Coloana A Coloana B

1. Succesiunea zilelor şi a nopţilor

_____ Mişcarea de rotaţie 2. Variaţia temperaturii de la zi la noapte

3. Variaţia temperaturii în decursul anului

4. Succesiunea anotimpurilor.

_____ Mişcarea de revoluţie 5. Durata inegală a zilelor şi nopţilor

6. Turtirea Pămîntului la poli

7. Variaţia orei pe glob

8. Formarea zonelor de caldura

4 Analizează harta fizică a lumii şi identifică în ce direcţie de la oraşul Chişinău se află oraşele:

a) Kiev

b) Paris

c) Sofia

Page 15: Raport de Autoevaluare GEO

15

d) Karaganda?

5 5. Enumeră 3-4 semne loc ale de orientare în orizontul local: 4p

a) ______________________________________________________________

b) ______________________________________________________________

c)________________________________________________________________

d) _______________________________________________________________

Barem de convertire a punctelor în note:

Analiza probei de evaluare:

Anexa 3 Exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile gînditoare la geografie în clasa a IX-a, subiectul

,,Energetica Republicii Moldova”

Pălăria albă Explică/descifrează informația furnizată;

Face deducții în baza analizei surselor de informare;

Pălăria roşie Identifică dezavantaje ale diferitor surse de energie;

Pălăria neagră Identifică momente de impact negativ asupra mediului în urma utilizării

energiei;

Pălăria galbenă Identifică avantajele surselor de energie regenerabilă;

Prezintă argumente în favoarea unor surse regenerabile de energie;

Pălăria verde Identifică căi de alternativă, privind utilizarea surselor de energie

Pălăria albastră Formulează întrebări referitor la sursele de energie ale Republicii

Moldova: sursele neregenerabile și regenerabile;

Clarifică momentele dificile;

Propune pentru studiere unele surse de informare; Notă: rolul Pălăriei Albastre în discuția de la lecție poate fi preluat de către profesor, în cazul, cînd nu este un

elev suficient pregătit.

Anexa 4 - Exemple de sarcini diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

Subiectul: Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei

Fișă de evaluare individuală

a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului

b) Înscrie denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv

Sarcina didactică 1

Desenează diagrama Compoziția atmosferei.

Utilizează desenul din manual

Relieful Pămîntului Depresiunile

oceanice

Page 16: Raport de Autoevaluare GEO

16

Sarcina didactică 2

Completează textul:

Cel mai mult gaz în atmosferă este ___________. Cel mai important gaz în atmosferă este _____________.

Oxigenul are importanță pentru __________________________. El este produs în atmosferă de către

_________________. Circa 0,03% din atmosferă constituie gazul numit __________________________.

El este produs în urma ________________________, _______________și

____________________________.

_________________________ consumă dioxid de carbon la fotosinteză.

Sarcina didactică 3

Înscrie pe desenul de mai jos straturile atmosferei. Utilizează desenul din manual.

78%

21%

1%

Compoziția atmosferei

Page 17: Raport de Autoevaluare GEO

17

Anexa 5 – Exemplu de aplicare a Teoriei Inteligențelor multiple

Pentru studierea vegetației de pădure se formulează următoarele sarcini, conform tipurilor de

inteligență:

Inteligența verbal-lingvistică: Descrieți vegetația de pădure, elaborînd mici texte, poezii,

ghicitori.

Inteligența logico-matematică: Caracterizați vegetația de pădure prin prisma cifrelor:

dinamica suprafeței, frecvența specifică de arbori raportat la suprafața totală, cel mai bătrîn arbore,

cel mai înalt arbore etc. (utilizați diagrama din fig 64) [14]

Inteligența vizual-spațială: Comparați cele trei specii de stejar analizînd imaginile și

descrierea din tabelul 13 din caiet. Descrieți, utilizînd harta și tabelul 9 din manual repartizarea

teritorială a speciilor de arbori din păduri. (ex. 3 din caiet) [14]

Inteligența intrapersonală: Descrie răspîndirea diferitor specii de plante ierboase din pădurile

noastre, studiind diferite surse. (ex. 5 din caiet) [14]

Inteligența naturalistă: Apreciază importanța pentru sănătatea omului a unor specii de arbuști

din pădurile Republicii Moldova (ex. 4 din caiet) [14]

Inteligența interpersonală: Formulați întrebări pentru a realiza o discuție-dialog la tema

,,Vegetația de pădure”.

Inteligența corporal-chinestezică: Imaginați-vă că sunteți la pădure. Ce ocupație ați practica?

Mimați acțiunile voastre. /Se poate realiza un joc de relaxare.

Inteligența mizical-ritmică: Interpretați un cîntec despre pădure (De exemplu, Codrii mei

bătrîni)

Inteligența existențială: (Tema pentru acasă) Relatați despre Importanța pădurilor din

Republica Moldova și necesitatea protecției lor. – ex 6 din caiet[14].

Anexa 6 Exemplu: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul ,,Vegetația de pădure” - Tehnica RAFT

1. Le propun elevilor o infomație pentru studiere:

În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea climei, dar și

de activitatea umană. În localitatea natală suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an, avînd și

consecințe evidente. Deaceea se impun măsuri adecvate privind extinderea terenurilor împădurite,

valorificarea cât mai rațională și protecția judicioasă a acestora. La implementarea lor e necesar să

se încadreze întreaga comunitate.

2. Activitate frontală.

Scopul acestei etape îl reprezintă identificarea momentelor-cheie: Problema vizată, cauzele

apariției problemei, consecințele, personajele implicate în prezentare? Care este rolul vostru?

3. Activitate individuală / în perechi / în grupuri:

Elevii își asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Avînd acest rol, timp de

șapte-zece minute, scriu o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete: primarului

localității/comunității locale/colegilor etc. prin care le sugereze cum anume să soluționeze problema

abordată, argumentînd cu exemple concrete impactul defrișărilor asupra naturii și activității umane

din localitate.

4. Activitate frontală.

Fiecare elev/pereche/grup citeşte scrisoarea în faţa auditoriului.

La îndeplinirea sarcinilor de acasă, elevii îşi pot asuma alte roluri şi vor efectua alte sarcini

corespunzătoare acestuia. În funcţie de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea o

anumită formă (srisoscare deschisă, articol publicitar, etc.). Mesajul scris se referă la o anumită

temă şi are un conţinut adecvat.

Page 18: Raport de Autoevaluare GEO

18

Anexa 7 Tehnica Gîndește-perech-prezintă: Exemplu de utilizare la geografie în clasa a VIII-a,

subiectul ,,Protecția apelor”.

Elevii sînt împărțiți în perechi.

Le propun elevilor să mediteze timp de 3-5 la întrebarea Care sînt sursele de poluare a apelor

în localitatea natală? Elevii, în perechi, elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rînd,

fiecare pereche enumeră cîte o sursă de poluare a apelor. Ceilalți elevi completează lista proprie cu

ideile colegilor, iar profesorul înscrie ideile perechilor pe tablă.

După ce se enunță toate ideile, adresez o altă întrebare: Care sînt consecințele poluării

apelor?

Elevii lucrează după aceeași tehnică, ca și la etapa precedentă.

În final înaintez întrebarea: Ce măsuri de prevenire a poluării apelor ați realizat împreună cu

familia?

Elevii, mai întîi individual, enumeră acțiunile de protecție a apelor, apoi își prezintă reciproc

ideile, formulează o alocuțiune comună, care este prezentată întregii clase.

Anexa 8 Panoul „Învață-te să înveți”

Page 19: Raport de Autoevaluare GEO

19

Anexa 9

PROIECT DIDACTIC

Disciplina Geografie Data: 17.02.14 Clasa V Profesor A. Şveţ

Subiectul lecţiei : Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei

Tipul de lecţie: De dobîndire a noilor cunoștințe și de formare a competențelor

Subcompetențe : 1.Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici

7. Caracterizarea componentelor atmosferei Perceperea şi explicarea relaţiilor cauză – efect;

Obiective operaţionale : la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

1. Să evidențieze particularitățile principale ale atmosferei, în baza unui asalt de idei/

studierii fragmentului de text / desenelor

2. Să descrie compoziția și structura atmosferei, în baza analizei desenului și a textului din manual

3. Să argumenteze cu exemple concrete importanța atmosferei pentru Pămînt, în baza soluționării

unor situații de problemă/studii de caz.

Strategii didactice: a) activităţi de învăţare: Conversația euristică, brainstorming, studierea fragmentului

de text, analiza desenelor, vizionare videofragment, problematizarea

b) mijloace de învăţare : Manual, planșe: Învelișurile Pămîntului, Structura atmosferei, calculator, proiector

d) tehnici de evaluare: conversația de verificare, evaluare diferențiată/individuală

c) forme de instruire: Frontal, individual, perechi

Bibliografie.

1. Codreanu, I. et all. Curriculum de geografie. Clasa a 5-a-a 9-a. Chişinău, Lyceum, 2010.

2. Rîmbu. N., et all. Geografie. Manual. Clasa a 5-a. Chişinău, editura Lumina, 2010.

3. Surse Internet: http://www.youtube.com/watch?v=k1gPish0sEI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=i-Wbd1IlZyU&feature=related

http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-

shw3991390017/

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei

Evenimentel

e lecţiei Situaţii şi sarcini de învăţare Activitatea profesorului/ Activitatea elevilor

Evaluare Sarcini

diferențiate

Moment

organizatoric

Evocare Captarea

atenţiei şi

enunţarea

obiectivelor

Verificarea temei de acasă: Chestionare orală: - Formele principale de relief ale pămîntului; - Formele de relief ale uscatului; - Explicarea noțiunilor: munți, cîmpii, podișuri, dealuri - Clasificarea munților, cîmpiilor. - Localizarea pe hartă a unităților de relief Verificarea individuală a completării hărţilor-contur Identificarea învelișurilor externe ale Pămîntului după planță Captarea atenţiei: O ghicitoare despre aer Anunțarea subiectului și a obiectivelor lecţiei

fișe de lucru

individual

(A.1)

Realizarea

sensului Predarea

învăţarea /

Dirijarea

învăţării

Atmosfera Arborele ideilor: Aerul atmosferic Studierea fragmentului de text Atmosfera și completarea cu

cunoștințele nou-acumulate Analiza desenului, fig. 51 – răspuns la întrebări problemă

din manual. Compoziția atmosferei SD - analizaţi diagrama Compoziția atmosferei şi

identificaţi gazele care alcătuiesc atmosfera SD - studiaţi fragmentul de text p.46 Compoziţia

atmosferei și identifică rolul fiecărui gaz din atmosferă.

Completaţi în caiete un tabel. - Tabelul conceptelor

SD- desenați

diagrama

Compoziția

atmosferei

(A. 2)

SD –

Completarea

textului

lacunar

Page 20: Raport de Autoevaluare GEO

20

Evaluare formativă. – Răspuns la întrebările-problemă din

text. Structura atmosferei SD - Analizaţi desenul, fig 53 şi identificaţi structura

atmosferei SD - Studiaţi fragmentul de text Structura atmosferei şi

caracterizaţi fiecare strat al atmosferei. Completaţi un tabel

în caiete - Tabelul caracteristicilor. Întrebare-problemă: Cum credeți ce s-ar întîmpla dacă ar lipsi atmosfera?

Întrebare -problemă Elevii deduc importanța atmosferei – se completează un

păianjen

(A. 3)

SD –

Completează

desenul

Structura

atmosferei

(A. 4)

Reflecția Conexiune inversă Concluzii finale/ Generalizare

Profesorul inițiază o discuție despre poluarea atmosferei și

necesitatea ocrotirii ei.

Elevii identifică surse de poluare a atmosferei – dialog,

profesorul înscrie pe tablă sursele de poluare a atmosferei

Ce putem face pentru a proteja atmosfera – brainstorming

(elevii propun măsuri de protecție, reieșind din sursele de

poluare)

De ce nu

trebuie să

ardem

frunzele

căzute?

Extensia Bilanţul

lecţiei/

Tema pentru

acasă

Aprecierea activitatea elevilor la lecție De colectat informaţie despre efectul de seră ăi

incălzirea globală.

Elaborarea unor materiale demonstrative la tema dată. Pentru acasă: Compoziția și structura atmosferei

Cum se

încălzește o

seră?