raport de audit al performanŢei cu privire la … tabere.pdf · patrimoniul taberelor şcolare a...

R O M Â N I A

C U R T E A D E C O N T U R I

CURTEA DE CONTURI

Strada Lev Tolstoi nr. 22 sector 1 cod 011948 Bucureşti

Telefon: 021.307.87.08. Fax 021.307.87.90

DEPARTAMENTUL IX

Direcţia 2

SINTEZA

RAPORT DE AUDIT AL PERFORMANŢEI

cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor

şcolare

BUCUREŞTI 2014

1

Abrevieri utilizate:

ANT - Autoritatea Naţională pentru Tineret

ANST - Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret

ATS – Administraţia Taberelor Şcolare

ANTTS - Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar

ATTS – Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar

CA – Centrul de Agrement

DJST – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret

DSTMB - Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti

DTMB – Direcţia de Tineret a Municipiului Bucureşti

HG – Hotărârea Guvernului

INS – Institutul Naţional de Statistică

ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

MEC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării

MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale

MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MFP – Ministerul Finanţelor Publice

MTS - Ministerul Tineretului şi Sportului

OG – Ordonanţa Guvernului

ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite

OUG – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

UAT – Unitatea Administrativă Teritorială

2

CUPRINS Pag.

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A MISIUNII DE AUDIT.

OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ……………………………….3

Prezentarea entităţilor şi activităţilor care au făcut obiectul misiunii de audit…………3

Obiectivele misiunii de audit al performanţei…………………………………… ……….4

Ţintele auditului………………………………………………………………….…….........6

Metodologiile şi procedurile de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi

interpretarea probelor de audit ……………………………………………………………7

CAPITOLUL II. SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII………8

CAPITOLUL III. DETALIEREA PRINCIPALELOR VULNERABILITĂŢI ŞI

CONSTATĂRI REZULTATE ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL

PERFORMANŢEI…………………………………………………………………….............12

1. Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990 …………………………12

2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare

(centrelor de agrement) în perioada 1990-2013……………………………………………..15

3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013………………….........27

4. Evidenţa în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al

statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement ………………………………….…29

5. Analiza situaţiei şi cauzelor nefuncţionalităţii unor centre de agrement ………….…….29

6. Analiza modului de fundamentare, repartizare şi utilizare a fondurilor destinate

întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010 -

30.06.2013)………………………………………………………………………………………30

7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere şcolare

desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi

(pentru perioada 2010 – 30.06.2013)………………………………... ………………………38

8. Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement în

perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale,

excursii, etc.)……………………………………………………………………………............53

CAPITOLUL IV : RECOMANDĂRILE FORMULATE DE AUDITORII

PUBLICI EXTERNI ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANŢEI….……55

3

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A MISIUNII DE AUDIT. OBIECTIVUL GENERAL ŞI

OBIECTIVELE SPECIFICE

Prezentarea entităţilor şi activităţilor care au făcut obiectul misiunii de audit

În Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a

Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, s-a stabilit că unul din drepturile copilului

este „dreptul la odihnă şi la vacanţă, dreptul de a practica activităţi recreative proprii vârstei

sale, de a participa liber la viaţa culturală şi artistică”. România ca membră ONU, s-a angajat să ia toate măsurile legislative, administrative şi

de orice altă natură, necesare pentru punerea în aplicare a dreptului recunoscut în convenţia

menţionată şi să încurajeze punerea la dispoziţia copiilor a mijloacelor adecvate de petrecere a

timpului liber şi de desfăşurare a activităţilor recreative, artistice şi culturale.

În acest context, în perioada 1990-2013, instituţiile publice cu atribuţii referitoare la

organizarea de activităţi extraşcolare, de vacanţă şi de timp liber pentru copii şi la administrarea

bazei materiale în care se realizau acestea au fost următoarele:

Perioada 1990 – 19.07.1995

Conform prevederilor art. 176 al Legii nr. 28/1978 a educaţiei şi învăţământului, în

subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, pe lângă inspectoratele şcolare funcţionau

consiliile educaţiei şi învăţământului judeţean şi al municipiului Bucureşti, care aveau ca

atribuţie „organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacanţelor şi timpului liber

al preşcolarilor şi elevilor.”

Perioada 20.07.1995- 17.02.1999

Conform prevederilor HG nr. 491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor,

expediţiilor şcolare şi a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi,

activităţile de vacanţă şi de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi erau organizate de

Ministerul Învăţământului, împreună cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ,

cluburile copiilor şi elevilor şi Palatul Naţional al Copiilor.

Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al

municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, care aveau

ca atribuţie organizarea, în perioada vacanţelor şcolare şi în timpul liber de tabere de odihnă

pentru preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de

învăţământ sau în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire

sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-

artistice, tehnico-ştiinţifice, sportiv-turistice şi de educaţie civică.

Perioada 18.02.1999 – 10.05.2005

În temeiul HG nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi

Turismului Şcolar din România s-a creat Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar

(ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei

Naţionale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui judeţ s-au înfiinţat agenţii

teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, prin reorganizarea administraţiilor permanente ale

taberelor şcolare judeţene şi a Municipiului Bucureşti.

Conform prevederilor HG nr. 2.137/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar şi a agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului

4

şcolar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorităţii Naţionale

pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Cancelariei Primului - Ministru.

Perioada 11.05.2005 – 12.01.2009

Conform art. 1 alin. 5 din HG nr. 384/2005 privind organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ANTTS s-a desfiinţat, iar personalul şi atribuţiile acesteia au

fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În temeiul

aceluiaşi act normativ, prin reorganizarea şi preluarea activităţii, a personalului şi a bugetului

agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar şi a compartimentelor de tineret, care s-au

desfiinţat, s-au înfiinţat direcţiile judeţene pentru tineret, ordonatori terţiari de credite în

subordinea ANT.

Perioada 13.01.2009 – 08.02.2010 Conform prevederilor HG nr. 1.721/2008 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Tineretului şi Sportului, atribuţiile şi personalul ANT au fost preluate de Ministerul

Tineretului şi Sportului (MTS).

Direcţiile judeţene pentru tineret îndeplineau la nivel teritorial atribuţiile în domeniul

taberelor şcolare.

Perioada 09.02.2010 – 18.01.2013

Conform prevederilor HG nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), atribuţiile în domeniul taberelor şcolare

au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST).

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate

ale ANST, prin preluarea activităţii şi patrimoniului direcţiilor judeţene pentru tineret şi a

direcţiilor judeţene pentru sport, asigurau implementarea la nivel judeţean şi la nivelul

municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.

Perioada 19.01.2013 – în prezent

Atribuţiile în domeniul taberelor şcolare au fost preluate de MTS, conform prevederilor

HG nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuţiile în

domeniul taberelor şcolare.

Obiectivele misiunii de audit al performanţei

Obiectivul general al acţiunii de auditul performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia

patrimoniului taberelor şcolare, îl constituie economicitatea, eficienţa şi eficacitatea

administrării patrimoniului şi a utilizării resurselor alocate pentru funcţionarea taberelor

şcolare.

În acest sens, echipa de auditori publici externi a urmărit obţinerea de informaţii pentru a

se putea răspunde la următoarele întrebări:

1. Care a fost situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public al

statului destinat activităţilor de tabără şcolară? Au fost respectate principiile eficienţei,

eficacităţii şi economicităţii în administrarea acestui patrimoniu?

5

2. Fondurile publice alocate funcţionării centrelor de agrement şi organizării şi

desfăşurării activităţilor de tabără şcolară au fost utilizate în deplină legalitate şi cu respectarea

principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii?

Obiectivele specifice auditului performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului

taberelor şcolare, stabilite de auditorii publici externi, au fost următoarele:

1. Identificarea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990.

2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare (centrelor

de agrement) în perioada 1990-2013.

2.1. Evaluarea bunurilor aparţinând taberelor şcolare (centrelor de agrement)

neevaluate în expresie bănească şi care au fost înregistrate în evidenţa tehnico – operativă,

în unităţi naturale sau natural convenţionale.

2.2. Reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement.

2.3. Analiza investiţiilor efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale,

modernizări, obiective noi).

2.4. Analiza transferurilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement efectuate către

unităţile administrativ teritoriale.

2.5 Analiza scoaterilor din funcţiune şi a casărilor de bunuri aparţinând centrelor de

agrement.

2.6. Analiza retrocedărilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement.

3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013.

4. Evidenţierea bunurilor aparţinând centrelor de agrement în Inventarul

centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

5. Analiza funcţionalităţii sau nefuncţionalităţii centrelor de agrement (după caz).


întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010-30.06.2013).

6.1. Analiza modului de fundamentare a sumelor de la bugetul de stat necesare

funcţionării centrelor de agrement.

6.2. Analiza modului de fundamentare şi realizare a veniturilor proprii ale centrelor

de agrement.

6.3. Analiza modului de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat pentru

funcţionarea centrelor de agrement.

6.4. Analiza modului de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor alocate de

la bugetul de stat şi din venituri proprii aferente funcţionării centrelor de agrement.

7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere

şcolare desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici

acreditaţi (pentru perioada 2010-30.06.2013).

7.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabere şcolare. Identificarea

problemelor existente privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără

în centrele de agrement proprii.

7.2. Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în

bazele agenţilor economici respectivi.

7.3. Modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în centrele

de agrement şi evoluţia acestora. Analiza privind modul de stabilire a cheltuielilor pentru

hrana copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ.

7.4. Finanţarea activităţilor de tabere şcolare organizate şi desfăşurate în centrele de

agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi.

6

8. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement

în perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii

etc).

8.1. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement

cu activităţi de tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare.

8.2. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement

cu activităţi desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.).

8.3. Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu

inspectoratele şcolare judeţene privind promovarea activităţilor de tabără organizate în

perioada vacanţelor şcolare.

9. Identificarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune pentru eficientizarea domeniului

auditat.

10. Carenţele, inadvertenţele, imperfecţiunile sau interpretările diferite ale cadrului

legislativ în vigoare. Propuneri de îmbunătăţire a acestuia.

Ţintele auditului

Misiunea de audit al performanţei a urmărit găsirea unor răspunsuri la următoarele

întrebări:

1. Patrimoniul taberelor şcolare a fost corect evidenţiat în contabilitatea entităţilor care-l

administrează?

2. Modificările apărute în inventarul bunurilor aparţinând centrelor de agrement au

respectat cadrul legal în vigoare şi au fost evidenţiate corect în contabilitatea entităţilor care-l

administrează?

3. Stabilirea valorii bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a făcut cu respectarea

legislaţiei în domeniu?

4. S-a efectuat reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement ?

5. Alocarea sumelor pentru investiţii s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în

vigoare şi reflectă necesităţile reale ale centrelor de agrement?

6. Restituirea bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a realizat cu respectarea

prevederilor legale în vigoare referitoare la termenele până la care se puteau depune cererile de

restituire?

7. Care a fost politica instituţiei în ce priveşte transferarea centrelor de agrement către

unităţile administrativ teritoriale?

8. Au fost respectate prevederile legale referitoare la trecerea bunurilor din domeniul

public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale?

9. A fost respectată destinaţia bunurilor transferate unităţilor administrativ teritoriale?

10. Scoaterile din funcţiune a bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a realizat cu

respectarea prevederilor legale în vigoare?

11. Bunurile aparţinând centrelor de agrement aflate în proprietatea publică a statului au

fost înregistrate în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului?

12. Care au fost cauzele care au dus la nefuncţionalitatea unor centre de agrement?

Conducerile entităţilor cu atribuţii în administrarea centrelor de agrement au luat toate măsurile

necesare pentru funcţionarea acestora?

7

13. Care este politica instituţiei care deţine în administrare centre de agrement

nefuncţionale referitor la repunerea lor în funcţiune ?

14. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru funcţionare centrelor de agrement au fost

corect dimensionate şi suficiente?

15. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi de

tabără şcolară au fost corect dimensionate funcţie de solicitările reale ale elevilor?

16. Au fost întreprinse măsuri de maximizare a veniturilor proprii ale centrelor de

agrement şi în consecinţă de diminuare a efortului bugetului de stat de susţinere a centrelor de

agrement? Care este politica instituţiei în acest sens?

17. Repartizarea sumelor alocate din bugetul de stat pentru funcţionarea şi modernizarea

centrelor de agrement s-a realizat în baza solicitărilor acestora?

18. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea, funcţionarea şi modernizarea

centrelor de agrement şi pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabără şcolară au fost

angajate şi plătite cu respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii?

19. Ce acţiuni au fost întreprinse de entitate pentru promovarea activităţilor de tabără

organizate şi desfăşurate în centrele de agrement proprii?

20. Care a fost gradul de ocupare în centrele de agrement proprii ale ministerului?

21. Conducerile instituţiilor care au avut atribuţii în domeniul tineretului au luat măsuri

pentru creşterea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei utilizării patrimoniului taberelor şcolare ?

22. Ce influenţă au avut neconcordanţele legislative asupra activităţii entităţilor care au

avut atribuţii în domeniul centrelor de agrement/taberelor şcolare?

Metodologiile şi procedurile de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea

probelor de audit

Echipa de audit a utilizat ca proceduri de audit: examinarea documentelor, interviurile

nestructurate, chestionare, machete, lista de verificare.

Probele de audit au fost sintetizate şi interpretate pe măsură ce au fost obţinute şi s-a

analizat dacă acestea sunt sau nu convingătoare în vederea obţinerii de probe suplimentare care

să fie colectate din surse diferite.

Tehnici de obţinere a probelor de audit. consultarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului

public al statului şi organizarea activităţilor de tabere şcolare;

solicitarea şi completarea chestionarelor în formă scrisă;

examinarea documentelor care se referă la obiectivele auditate;

folosirea interviurilor ca procedură directă de investigare.

Probe de audit chestionarele adresate reprezentanţilor entităţilor auditate;

machetele completate de către reprezentanţii entităţilor auditate;

documente care se referă la obiectivele auditate.

8

CAPITOLUL II

SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII

Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990

În anul 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în

administrarea inspectoratelor şcolare judeţene. La nivelul actualelor structuri ale MTS nu s-au

găsit documente contabile din care să poată fi stabilit distinct şi integral patrimoniul acestor

tabere.

Evaluarea şi reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement.

Din verificarea efectuată la nivelul a patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret,

respectiv la 28 de tabere şcolare (la DJST Vâlcea, DJST Constanţa, DJST Braşov şi DJST Buzău)

s-a constatat că în 1990 nu erau evaluate şi înregistrate în evidenţele contabile ale entităţilor ce le

aveau în administrare un număr de 40 de active.

În anul 1990, terenurile aferente centrelor de agrement erau înregistrate cel mult în unităţi

naturale (mp) în evidenţele tehnico-operative ale entităţilor care le administrau, înregistrarea

valorică în evidenţele contabile începând abia după anul 2003, când s-a realizat evaluarea

acestora.

Reevaluarea activelor din patrimoniul centrelor de agrement nu s-a efectuat de către

persoane autorizate, ci de către comisii din cadrul entităţii, prin aplicarea indicilor de inflaţie,

neluându-se în calcul mai multe elemente, respectiv utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul

pieţei. Folosirea unor metode de evaluare eronate a influenţat corectitudinea valorilor juste ale

activelor stabilite prin reevaluare, în raport cu utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei,

generând diferenţe semnificative între valoarea contabilă şi valoarea justă.

Investiţii efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale, modernizări, obiective

noi).

În perioada 2010 – 2013, nu a fost stabilit un plan de reabilitare şi extindere a centrelor de

agrement, iar la analiza oportunităţii şi a prioritizării lucrărilor de investiţii nu s-au avut în vedere

criterii clare, care să asigure cheltuirea banilor publici în condiţii de eficienţă şi eficacitate.

Din verificările efectuate la nivelul celor patru direcţii judeţene de sport şi tineret

auditate, referitor la fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii în centrele

de agrement s-a constatat că, în perioada 2010-2013, acestea au asigurat doar menţinerea stării de

funcţionare, fără să fie modernizate centrele de agrement la nivelul standardelor europene.

Având în vedere numărul relativ mare de tabere şcolare aflate în imposibilitatea de a

putea fi utilizate la capacitate maximă, precum şi tendinţa descrescătoare a alocaţiilor bugetare,

la iniţiativa ANTTS, în perioada 2003-2004, au fost încheiate 15 contracte de colaborare cu

societăţi comerciale, având ca obiect reabilitarea/modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazelor

materiale ale unor tabere şcolare. În prezent sunt încă în vigoare 3 astfel de contracte.

Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-a realizat fără respectarea

principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, astfel:

a) atribuirea contractelor s-a realizat în mod direct, fără aplicarea unor proceduri

care să asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr.

213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, potrivit cărora bunurile din

domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, nu pot fi înstrăinate, ele putând

fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate prin licitaţie publică;

9

b) în cuprinsul a 13 din cele 15 contracte de colaborare nu au fost incluse clauzele

privind repartizarea veniturilor în forma prevăzută în contractul cadru aprobat de ANTTS,

respectiv nu au fost incluse prevederi care să asigure repartizarea în totalitate către ANTTS a

veniturilor proprii, precum şi a unei sume fixe sau procentuale din veniturile comune realizate de

societatea parteneră din activităţile desfăşurate în baza materială a instituţiei contractante;

c) nu s-au realizat în totalitate, la termenele şi în cuantumurile stabilite, programele

de investiţii asumate de către investitori; aceasta s-a datorat, în special, nestabilirii/neincluderii în

contractele de colaborare a unor penalităţi explicite pentru nerealizarea investiţiilor asumate;

d) decontarea de către direcţiile teritoriale de tineret a contravalorii lucrărilor de

investiţii executate de investitori, în sumă totală de peste 3.477 mii lei, urmare rezilierii

contractelor de colaborare, s-a realizat la valori actualizate cu indici de inflaţie, superioare celor

din evidenţele contabile. Direcţiile teritoriale de tineret nu au solicitat ajustarea acestor valori în

funcţie de despăgubirile care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea de către investitori a

obligaţiilor contractuale;

e) în prezent mai sunt în vigoare 3 contracte de colaborare, ale căror prevederi/

clauze contractuale nu asigură realizarea de venituri sau alte beneficii economice de către ANTTS

în condiţiile stabilite prin notele de fundamentare aprobate de autorităţile tutelare.

În multe cazuri, din lipsa fondurilor necesare efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor,

imobilele transferate unităţilor administrativ-teritoriale nu sunt în stare de utilitate şi, în

consecinţă, obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale de a „moderniza şi de

a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele de calitate privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora” nu a fost respectată.

Transferurile de bunuri aparţinând centrelor de agrement către unităţile administrativ

teritoriale.

Prin 16 hotărâri ale Guvernului, emise în anii 2011-2012, a fost transmis patrimoniul unui

număr de 26 centre de agrement către autorităţile administraţiei publice locale, din care 9 se aflau

în stare de funcţionare, deşi în Programul de Guvernare era înscris ca obiectiv predarea

taberelor închise sau/şi nefuncţionale.

În actele normative este prevăzută obligaţia ANST de a verifica periodic modul de

folosire a imobilelor transferate, în condiţiile în care primitorul are obligaţia menţinerii

destinaţiei imobilelor preluate în administrare, respectiv de centre de agrement în care să se

desfăşoare activităţi recreative. Cu toate acestea, s-a constatat că ANST nu a realizat controale în

acest sens.

Unele din centrele de agrement transferate nu mai există efectiv, deşi conform actelor

normative prin care s-a realizat transferul, unităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia

menţinerii destinaţiei imobilelor transmise în administrare.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ-

teritoriale unde au fost transferate imobilele, s-a constatat faptul că, din lipsa fondurilor necesare

efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor, multe imobile transferate nu sunt funcţionale. Prin urmare,

nu a fost respectată obligaţia prevăzută în actele normative de a „moderniza şi de a întreţine

imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele de calitate privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii specifice acestora”.

Scoateri din funcţiune şi casări de bunuri aparţinând centrelor de agrement

Din verificarea efectuată la nivelul a patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret

(Braşov, Buzău, Constanţa, Vâlcea), s-a constatat că legislaţi în acest domeniu a fost respectată.

10

Retrocedările de imobile aparţinând centrelor de agrement

În perioada 1990-2013, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/08.02.2001 privind regimul

juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,

au fost retrocedate imobile aparţinând centrelor de agreement în valoare de 12.419,7 mii lei.

Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013

Sintetic, în perioada auditată, intrările şi iesirile din patrimoniu se prezintă astfel:

- total intrări - 990.519,0 mii lei, din care:

- investiţii (reparaţii capitale, consolidări) - 276.508,3 mii lei;

- evaluări, reevaluări – 714.010,7 mii lei.

- total ieşiri - 589.940,2 mii lei, din care:

- retrocedări - 12.419,7 mii lei

- casări – 1.986,5 mii lei

- imobile transmise unităţilor administrativ teritoriale – 574.753,0 mii lei.

Se constată că peste 72% din valoarea intrărilor o reprezintă evaluarea terenurilor şi

reevaluarea activelor ca urmare inflaţiei, iar la ieşiri, peste 97% din valoare este aferentă celor 26

centre de agrement transferate către autorităţile administraţiei publice locale. La 30.06.2013,

valoarea patrimoniului public al centrelor de agrement era de 456.482.073 lei.

Din totalul de 207 tabere şcolare aflate în proprietatea publică a statului la nivelul anului

1990, la data de 30.06.2013 mai exista un număr de 147, din care 66 (45 %) erau funcţionale.

Înregistrarea în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul

public al statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement

Din examinarea modificărilor intervenite în situaţia patrimoniului taberelor şcolare şi a

modului de operare a acestora în evidenţa contabilă, s-au constatat cazuri în care modificările nu

au fost operate în contabilitate la data producerii lor.

Modificările intervenite în patrimoniul centrelor de agrement nu au fost operate, conform

legislaţiei în vigoare, în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Fundamentarea sumelor de la bugetul de stat, necesare funcţionării centrelor de

agrement.

În perioada 2010 – 2013, elaborarea şi fundamentarea veniturilor şi a cheltuielilor

aferente activităţii de organizare şi funcţionare a centrelor de agrement s-au realizat în baza

prevederilor şi solicitărilor cuprinse în scrisorile cadru transmise de MFP.

La nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură formalizată care să

stabilească modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice privind

fundamentarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea centrelor de agrement şi

a activităţii desfăşurate de acestea.

Fundamentarea şi realizarea veniturilor proprii ale centrelor de agrement şi

identificarea de surse alternative de finanţare

La nivelul direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret nu au fost identificate surse noi de

venituri proprii şi nici soluţii de menţinere sau creştere a veniturilor din sursele deja existente.

Modul de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat pentru funcţionarea centrelor

de agrement

Nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru formalizată, care să stabilească

modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de repartizare a

11

sumelor de la buget, reprezentând finanţarea organizării şi funcţionării centrelor de agrement şi

activităţilor educaţionale şi recreative desfăşurate în cadrul acestora.

Modul de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor alocate de la bugetul de stat

şi din venituri proprii, aferente funcţionării centrelor de agrement

În perioada 2010 – 2013, eficienţa activităţii centrelor de agrement a înregistrat o evoluţie

pozitivă în primii 3 ani, pe fondul unei scăderi uşoare a veniturilor proprii, compensată de

diminuarea drastică a alocaţiilor pentru investiţii.

Pe fondul reducerii alocaţiilor bugetare pentru investiţii, veniturile proprii au înregistrat

un trend descrescător, deoarece la nivelul direcţiilor teritoriale nu au fost identificate surse noi de

venituri proprii şi nici soluţii de menţinere sau creştere a veniturilor din sursele deja existente.

Identificarea problemelor existente privind modul de organizare şi desfăşurare a

activităţilor de tabără în centrele de agrement proprii

Din documentele puse la dispoziţie, auditorii au constatat că în anii 2010 şi 2011 taberele

sociale au fost organizate numai în locaţii private, pe litoral.

Deşi normele metodologice de organizare a diferitelor tipuri de tabere trebuie aprobate cu

cel puţin o lună înainte de începerea vacanţelor, în anul 2012 normele metodologice de

organizare a taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap s-au aprobat cu întârziere.

Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în bazele

agenţilor economici respectivi

Actualul cadru legal nu reglementează obligativitatea acreditării de către MTS a tuturor

persoanelor care organizează tabere pentru elevi şi studenţi, astfel că nu pot fi controlate şi

aplicate sancţiuni, pentru eventuale nereguli, locaţiilor neacreditate. Desfăşurarea activităţilor de

tabără în locaţii neacreditate poate avea repercusiuni asupra gradului de confort, precum şi

asupra siguranţei participanţilor, astfel că se impune identificarea soluţiilor legale care să

prevadă obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se desfăşoară astfel de activităţi.

La nivelul instituţiei, lipsa fondurilor necesare efectuării cheltuielilor de acreditare, care

presupun cheltuieli de transport, diurnă şi cazare aferente deplasării membrilor comisiei de

acreditare la locaţiile agenţilor economici solicitanţi, a generat situaţii în care aceştia nu au

putut fi evaluaţi în vederea acreditării.

Referitor la modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în

centrele de agrement şi evoluţia acestora. Analiza modului de stabilire a cheltuielilor pentru

hrana copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ

Deşi prin ordin al Preşedintelui ANST au fost stabilite limite minime şi maxime ale

costurilor medii orientative pentru o zi de tabără, s-au constatat situaţii în care acestea nu au fost

respectate.

Finanţarea activităţilor specifice taberelor şcolare organizate şi desfăşurate în centrele

de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi

Numărul de participanţi în cazul celor două categorii de tabere desfăşurate în locaţiile

private acreditate, respectiv tabere pentru persoane cu handicap şi tabere sociale, este superior

numărului de participanţi din taberele organizate în centrele proprii. Astfel, ponderea

participanţilor la taberele sociale desfăşurate în perioada 2010 – 2012 în locaţiile private

acreditate reprezintă 74% în totalul participanţilor la tabere sociale, iar în cazul taberelor şcolare

pentru persoanele cu handicap reprezintă 56,5%.

12

Din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de entitate, se constată că fondurile

alocate în vederea desfăşurării taberelor pentru persoanele cu handicap sunt insuficiente.

În perioada 2010 – 30.06.2013 nu au mai fost organizate activităţi de tabără ale românilor

din diaspora, subvenţionate de la bugetul de stat.

Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu activităţi de

tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare

Există centre de agrement ce prezintă un nivel foarte scăzut al gradului de ocupare,

cuprins între 0% şi 50 %, acestea fiind dezavantajate nu numai de potenţialul turistic scăzut şi

facilităţi reduse privind căile de acces, dar şi de alţi factori precum:

- confort scăzut, datorită condiţiilor modeste de cazare, masă şi agrement;

- nu s-a făcut promovarea centrului de agrement şi popularizarea ofertei. Multe direcţii

judeţene nu au pagină „Web” proprie, pentru a aduce ofertele la cunoştinţa elevilor şi părinţilor;

- lipsa unui marketing adecvat, dar şi a fondurilor necesare pentru tipărirea unor pliante sau

a realizării unor materiale promoţionale;

- recomandările şi feedback-urile participanţilor;

- neorganizarea de tabere naţionale şi tematice.

Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu activităţi

desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.)

Caracterul ocazional al activităţilor desfăşurate în extrasezon, precum şi o serie de factori

menţionaţi mai sus, au influenţat gradul de ocupare, astfel că în multe centre de agrement în care

în sezon (perioada vacanţelor şcolare) s-a realizat un grad mediu de ocupare de peste 80%, în

extrasezon acesta a fost sub 20%.

Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu

inspectoratele şcolare judeţene pentru promovarea activităţilor de tabără organizate în

perioada vacanţelor şcolare

Pentru perioada 2010-2013 nu există documente oficiale de colaborare încheiate între

ANST/MTS şi MECTS/MEN, în ceea ce priveşte organizarea taberelor şcolare. Totodată, în

perioada menţionată nu au fost alocate sume pentru finanţarea unor acţiuni de publicitate privind

promovarea ofertelor de tabere şi activităţilor din centrele de agrement, astfel că nu a fost

posibilă participarea la târguri naţionale/internaţionale de turism.

CAPITOLUL III DETALIEREA PRINCIPALELOR VULNERABILITĂŢI ŞI

CONSTATĂRI REZULTATE ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL PREFORMANŢEI

1. Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990

La nivelul anului 1990, în România existau un număr de 207 tabere şcolare aflate în

proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene.

În perioada vacantelor şcolare şi de timp liber se organizau tabere de odihnă pentru

preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de învăţământ sau

în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de

vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-artistice, tehnico-

13

ştiinţifice, sportiv-turistice şi de educaţie civică, În perioada cursurilor şcolare se organizau

activităţi de odihnă şi recreere la sfârşit de săptămână, manifestări ştiinţifice, culturale, sportive,

tehnico-aplicative şi de educaţie civică, precum şi stagii de formare şi perfecţionare a cadrelor.

Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al

municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, unităţi de

învăţământ şi educaţie, cu personalitate juridică.

Distribuţia taberelor şcolare pe unităţi administrativ teritoriale, în anul 1990, era

următoarea:

Aşa cum se poate observa, cea mai mare concentrare de centre de agrement se afla în

zona centrală şi de vest a României, zone cu potenţial turistic ridicat.

Aceste centre de agrement, la nivelul anului 1990, conform informaţiilor furnizate de

INS, aveau o capacitate de cazare de 53.900 locuri, în care au fost cazaţi 324 mii elevi.

În perioada dinainte de anul 1990, numărul taberelor şcolare, numărul serviciilor,

precum şi numărul beneficiarilor a crescut constant, în schimb, după anul 1990 numărul acestora

a fost într-o continuă descreştere, ca urmare atât a retrocedărilor, dar şi a degradării continue a

taberelor şcolare care au rămas în patrimoniul statului.

Nu s-a putut stabili cu exactitate de către actualele direcţii judeţene de sport şi tineret

valoarea patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990, motivat de lipsa documentelor

contabile, ca urmare faptului că entităţile care administrau patrimoniul taberelor şcolare au trecut

printr-o serie de organizări şi reorganizări, care au presupus transferul arhivelor de la o entitate

la alta.

14

2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare (centrelor de agrement)

în perioada 1990-2013

În perioada 1990-2013 s-au înregistrat operaţiuni privind intrările/ieşirile de active din

patrimoniul taberelor şcolare care au condus la modificări în structura şi valoarea patrimoniului.

Între operaţiunile relevante menţionăm:

Intrări: evaluări şi reevaluări de active, investiţii, achiziţii de active;

Ieşiri: casări de active, retrocedări de active, transmiterea dreptului de administrare către

unităţi administrativ-teritoriale sau către alte entităţi.

2.1. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement

La nivelul anului 1990 activele care formau patrimoniul taberelor şcolare nu erau

evaluate şi înregistrate, în totalitate, în contabilitatea entităţilor care le administrau.

În foarte puţine cazuri, terenurile aferente centrelor de agrement erau înregistrate în

evidenţele tehnico-operative ale entităţilor care le administrau în unităţi naturale (mp).

Înregistrarea valorică în evidenţele contabile s-a efectuat abia după anul 2003, când s-a realizat

evaluarea acestora.

În acest sens, prezentăm în continuare câteva constatări rezultate din verificarea efectuată

la nivelul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret Braşov, Buzău, Constanţa şi Vâlcea.

În contabilitatea ATS Buzău, era înregistrat (numai în unităţi naturale) doar terenul

aparţinând CA Monteoru, în suprafaţă de 35.000 m.p. Această situaţie a fost remediată abia în

cursul anului 2012, în baza Deciziei nr. 44/06.12.2011 a Camerei de Conturi Buzău, când au fost

înregistrate în contabilitate terenuri aferente taberelor şcolare în valoare de 4.711.043 lei.

În contabilitatea ATS Vâlcea, la nivelul anului 1990 valoarea contabilă a terenurilor

centrelor de agrement aflate în administrare era zero, fiind evaluate în cursul anului 2009 la

valoarea totală de 9.648.660 lei.

Terenurile aferente centrelor de agrement din administrarea ATS Constanţa, în suprafaţă

totală de 67.787,30 mp, nu au fost înregistrate în evidenţele contabile nici până la data

prezentului audit. Ordonatorului de credite i s-a formulat recomandarea ca până la data de

31.12.2013 să ia măsurile legale în vederea evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă a valorii

terenurilor aflate în administrarea entităţii şi a intabulării şi înscrierii lor în cartea funciară.

Din verificările efectuate la nivelul celor 4 direcţii judeţene pentru sport şi tineret, a

rezultat că nu au fost luate măsuri pentru efectuarea lucrărilor de reevaluare a tuturor

activelor corporale în vederea reflectării acestora în situaţiile financiare anuale la valoarea

justă, astfel că există bunuri cu valori precum:

- la nivelul DJST Braşov:

- rezervor apă structură metalică - 0,06 lei;

- grup sanitar exterior - 0,2 lei

- castel apă structura metalică - 0,96lei;

- instalaţie apă potabilă - 1,81 lei.

- la nivelul DJST Buzău:

- clădire dată în folosinţă în anul 1988, fost sediu DJT Buzău (str. Col. Buzoianu,

nr.109) în suprafaţă construită de 208 mp, cu o valoare de inventar de 0 lei;

- CA Arbănaşi: două barăci dormitor şi o magazie de alimente în suprafaţă construită

de 166 mp, cu o valoare de inventar de 8 lei;

15

- CA Poiana Pinului: un şopron/magazie în suprafaţă construită de 15 mp, cu o

valoare de inventar de 1 leu.

- la nivelul DJST Constanţa - construcţii aferente centrelor de agrement, respectiv:

clădirea - depozit carburanţi din Centrul „New Paradise” Eforie Sud şi cabină portar din Baza

turistică „2 Mai” nu au fost evaluate şi figurează cu valoare de inventar „0”.

Referitor la modalitatea de reevaluare a activelor din patrimoniul centrelor de agrement,

s-a constatat că s-a efectuat prin aplicarea indicilor de inflaţie comunicaţi de INS, de către

comisii din cadrul entităţii şi nu de către persoane autorizate. Nu s-au luat în considerare şi alte

elemente, respectiv inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. Folosirea unor

metode de evaluare inadecvate poate determina diferenţe semnificative între valoarea contabilă şi

valoarea justă, evaluată în raport cu utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.

Faţă de cele arătate, se pot sintetiza următoarele concluzii:

- în perioada 1990-2013 o parte a patrimoniului taberelor şcolare a fost reevaluat, valoarea

rezultată ca urmare reevaluărilor efectuate, de 714.010.670 lei, fiind înregistrată în evidenţele

contabile ale entităţilor care le administrează;

- de regulă, reevaluarea activelor s-a realizat aplicându-se indicii bunurilor de consum

comunicaţi de INS, fără luarea în considerare a altor elemente, astfel că există diferenţe

semnificative între valoarea contabilă şi valoarea justă a bunurilor reevaluate;

- la data efectuării misiunii de audit existau încă active neevaluate sau nereevaluate,

astfel încât, pe ansamblu, valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă a acestora.

2.2. Analiza investiţiilor efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale,

modernizări, obiective noi)

Creşterea calităţii serviciilor oferite în centrele de agrement, dar şi înlăturarea factorilor

care ar afecta securitatea şi siguranţa participanţilor la tabere şcolare se poate asigura prin

realizarea de investiţii, respectiv prin reabilitarea şi extinderea centrelor de agrement.

În acest sens, în Programul de Guvernare pentru perioada 2009-2012, în domeniul

tineretului a fost stabilită ca direcţie de acţiune: „reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor

la standardele UE”, iar în Programul de Guvernare pentru perioada 2013 – 2016 s-a stabilit

ca direcţie de acţiune „refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi”.

Referitor la investiţiile efectuate în centrele de agrement, în cadrul prezentului audit al

performanţei au fost analizate:

1. Fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii;

2. Contractele de colaborare încheiate în perioada 2003 - 2005 cu diverse persoane juridice

private, având ca obiect „construirea, modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazei materiale a

unor tabere şcolare”;

3. Modul în care a fost respectată, de către unităţile administraţiei publice locale, obligaţia

„de a moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele

de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora”.

2.2.1. Analiza fondurilor alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii

Din verificarea efectuată, s-a constatat că în perioada 2010 – 2013 nu a fost stabilit un

plan de reabilitare şi extindere a centrelor de agrement.

16

Sumele din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii în centrele de agrement au fost

alocate în baza fundamentărilor transmise de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret solicitante,

iar oportunitatea executării investiţiilor şi/sau lucrărilor de reparaţii capitale a fost stabilită de

către o comisie numită prin ordin al ministrului. Atribuţiile acestei comisii ministeriale au fost:

- analiza solicitărilor primite de la unităţile din subordine,

- stabilirea oportunităţii finanţării obiectivelor de investiţii în continuare sau noi propuse,

- stabilirea oportunităţii şi prioritizării lucrărilor de reparaţii capitale.

În perioada 2010-30.06.2013, a fost propus de către direcţiile judeţene pentru sport şi

tineret un volum de investiţii în centrele de agrement de 102.234.581 lei, aprobându-se o sumă

cumulată de 19.816.972 lei, aşa cum rezultă din tabelul următor:

Anul Valoare obiective propuse

(lei)

Valoare obiective aprobate

(lei) %

0 1 2 3=2/1

2010 55.853.433 14.437.357 25

2011 25.254.685 2.148.504 8

2012 13.951.446 1.785.594 12

2013 7.175.017 1.445.517 20

Total 102.234.581 19.816.972 19,3

Analizând, prin comparaţie, situaţia investiţiilor propuse de direcţiile judeţene pentru sport

şi tineret şi investiţiile aprobate şi pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în

perioada 2010-2013, s-au constatat următoarele:

- sumele alocate din bugetul de stat pentru investiţii au fost într-o continuă scădere:

- sumele aprobate pentru investiţii au fost mult sub cele stabilite de către direcţiile judeţene

pentru sport şi tineret ca fiind necesare pentru repararea şi modernizarea centrelor de agrement.

- o bună parte a sumelor alocate pentru investiţii au fost utilizate la centre de agrement

care, apoi, au fost transmise apoi în administrarea autorităţilor publice locale. Exemplificăm, în

acest sens, cazul centrelor de agrement Cerbul, Stejarul, Vânătorul şi Căprioara în care au fost

efectuate, în anul 2010, investiţii în valoare totală de 1.640.890 lei, reprezentând lucrări de

reabilitare şi dotări care, în anul 2011, au fost transmise în administrarea Consiliului Judeţean

Dâmboviţa.

Ca urmare, se poate concluziona că fondurile alocate din bugetul de stat pentru investiţii

în centrele de agrement, în perioada 2010-2013, au fost insuficiente pentru realizarea

modernizării acestora la nivelul standardelor europene.

2.2.2. Analiza contractelor de colaborare încheiate în perioada 2003 - 2005 cu

persoane juridice private, având ca obiect „construirea, modernizarea, întreţinerea şi

utilizarea bazei materiale a unor tabere şcolare”;

Având în vedere numărul mare de tabere şcolare aflate în imposibilitatea de a fi utilizate

la capacitate maximă, precum şi tendinţa descrescătoare a alocaţiilor bugetare, ANTTS, prin

agenţiile teritoriale, a încheiat în perioada 2003 – 2004 contracte de colaborare cu agenţi

economici privaţi, având ca obiect realizarea unor colaborări pentru construirea, modernizarea,

întreţinerea şi utilizarea bazei materiale a unor tabere şcolare.

Încheierea acestor contracte s-a realizat după modelul contractului cadru agreat de

conducerea MEC în baza Notei nr. 1178/02.06.2003 şi, ulterior, de conducerea ANT, în baza

Notei de fundamentare nr. 758/26.03.2004.

17

În perioada 2003 – 2004, agenţiile teritoriale au încheiat 15 contracte de colaborare, de

acest tip, astfel:

ATTS Bucureşti:

- contractul de colaborare nr. 108/2003 încheiat cu SC ALIN AMBIENT SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberelor Pustnicu I şi Pustnicu II;

ATTS Prahova:

- contractul de colaborare nr. 1843/2004 încheiat cu SC PORA SRL, având ca obiect

modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Păuleşti;

- contractul de colaborare nr. 1812/2004 încheiat cu SC Pact Confort SRL, având ca obiect

modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Voila;

- contractul de colaborare nr. 114/2004 încheiat cu SC Opogete Impex SRL, având ca

obiect modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Sinaia;


obiect utilizarea şi exploatarea, în condiţii reciproc avantajoase, a suprafeţei de 400 mp

proprietate publică a statului situată în Sinaia;


modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cheia;


modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Telega;

ATTS Constanţa:


obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Costineşti;

- contractul de colaborare nr.1647/2004 încheiat cu SC Vanimar SRL, având ca obiect

modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Luminiţa Eforie Nord;

ATTS Vâlcea:

- contractul de colaborare nr. 541/2004 încheiat cu SC Extrem Turism SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cozia;

ATTS Sibiu:

- contractul de colaborare nr. 1367/2004 încheiat cu SC Gerocon SRL, având ca obiect

modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Ocna Sibiului;

- contractul de colaborare nr. 909/2004 încheiat cu SC Sobis Solutions SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cisnădioara;

- contractul de colaborare nr. 2848/2004 încheiat cu SC Sobis Solutions SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Păltiniş;

- contractul de colaborare nr. 2723/2004 încheiat cu SC Agrosiro Serv SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Noul Săsesc;

ATTS Braşov:

- contractul de colaborare nr. 350/2004 încheiat cu SC Euroturism Serv SRL, având ca

obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberelor Dâmbu Morii şi Timişul de Jos.

Din analiza datelor şi a documentelor referitoare la încheierea şi derularea contractelor de

colaborare, s-au constatat următoarele:

a) Atribuirea contractelor de colaborare s-a realizat în mod direct, fără

respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al

acesteia, potrivit cărora bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi

18

imprescriptibile, nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau

închiriate prin licitaţie publică.

b) Nu s-au respectat principiile de economicitate şi eficienţă, atribuirea

contractelor făcându-se fără aplicarea unor proceduri concurenţiale transparente, care să

asigure selecţia celor mai avantajoase oferte înaintate de potenţialii parteneri interesaţi să

investească şi să utilizeze imobilele aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea

ANTTS (atât din punct de vedere al veniturilor care urmau a fi obţinute de ANTTS, cât şi al

programului investiţional asumat).

c) Faţă de prevederile menţionate în contractul de colaborare cadru, referitoare la

repartizarea veniturilor şi modalităţile de plată, s-a constatat că, în cuprinsul a 13 din cele 15

contracte de colaborare încheiate, nu au fost incluse clauze şi prevederi care să asigure

reţinerea în totalitate de către agenţie a veniturilor proprii realizate şi a unei părţi din

veniturile comune obţinute de societate din activităţile desfăşurate cu folosirea bazei materiale,

după cum urmează:

venituri proprii: în cuprinsul a 7 contracte de colaborare încheiate la nivelul ANTTS

Constanţa şi ANTTS Prahova, s-a prevăzut că veniturile obţinute din cazarea grupurilor

organizate de Agenţie se numesc venituri proprii şi aparţin Agenţiei doar în limita unui

număr fix de locuri de cazare stabilit prin contract şi nu în totalitate. Din cuprinsul

prevederilor contractului nr. 2122/2004, încheiat între ANTTS Prahova şi SC Opogete Impex

SRL, rezultă că veniturile proprii obţinute revin în totalitate investitorului;

venituri comune: în cuprinsul a 7 contracte nu s-a specificat modul de repartizare a

veniturilor comune, respectiv a veniturilor obţinute de societate din activităţile desfăşurate cu

folosirea bazei materiale ce face obiectul contractului de colaborare şi, implicit, nu a fost

prevăzută obligaţia investitorilor de a plăti către ATTS o sumă de bani fixă lunară sau

procentuală din veniturile comune.

d) Nerealizarea în totalitate, în termenele şi în cuantumurile stabilite, a

programelor de investiţii asumate de către investitori, în cazul a 12 din cele 15 contracte de

colaborare. Din analiza modului de îndeplinire a programelor de investiţii cuprinse în cele 15

contracte de colaborare, a rezultat că, pe ansamblu, acestea au fost realizate în proporţie de

cca. 29%, iar în cazul a patru contracte nu au fost demarate niciun fel de lucrări. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a planului de investiţii, ANTTS a

prevăzut în contractul cadru numai posibilitatea încetării contractului la iniţiativa sa şi/sau

posibilitatea solicitării de despăgubiri şi/sau daune, fără a se preciza, însă, şi modul concret de

cuantificare a acestora. Ca urmare, printre cauzele care au favorizat eşecul programelor

investiţionale prin asociere, este şi neincluderea în contractele de colaborare a unor

penalităţi explicite pentru nerealizarea în termenele şi cuantumurile stabilite a investiţiilor

asumate.

Pentru nerealizarea în totalitate a programelor investiţionale, direcţiile teritoriale de tineret

au solicitat rezilierea contractelor de colaborare, însă nu au solicitat daune/despăgubiri pentru

neexecutarea obligaţiilor contractuale şi/sau nerealizarea veniturilor ca urmare nerespectării

acestor obligaţii.

Menţionăm situaţia din contractul nr. 2122/2004, în care nu s-a prevăzut o valoare

explicită a programului investiţional şi nici termene concrete de realizare, fapt pentru care în

perioada 2003 – 2013 nu au fost demarate niciun fel de lucrări de investiţii. Cu toate acestea,

contractul este încă în vigoare, întrucât instanţele de judecată au respins solicitarea DJT

Prahova de reziliere ca urmare a neexecutării de către investitor a obligaţiilor contractuale.

19

e) În baza Ordinului preşedintelui ANST nr. 939/2006, s-a solicitat DJT Constanţa, DJT

Prahova, DJT Braşov, DJT Sibiu, DJT Vâlcea şi DTM Bucureşti anularea/rezilierea contractelor

de colaborare „deoarece nu a fost respectată procedura legală privind atribuirea contractelor cu

privire la patrimoniul unei instituţii publice, conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind

proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia” şi/sau „pentru neîndeplinirea obligaţiilor

contractuale”. Urmare demersurilor efectuate de direcţiile teritoriale menţionate, s-au reziliat 12

din cele 15 contracte de colaborare, după cum urmează:

- pentru 6 contracte de colaborare instanţele de judecată au dispus rezilierea ca urmare a

atribuirii acestora cu încălcarea prevederilor Legii nr. 213/1998;

- 1 contract a fost reziliat de instanţa de judecată pentru nerealizarea programului

investiţional;

- 2 contracte au fost reziliate prin înţelegere/convenţie judiciară;

- 3 contracte au fost reziliate prin acordul părţilor.

f) Urmare rezilierii contractelor, conform hotărârilor instanţelor de judecată, s-a efectuat

decontarea de către direcţiile teritoriale de tineret a contravalorii lucrărilor de investiţii

executate de investitori. Astfel, până în prezent, pentru 7 din cele 12 contracte reziliate,

direcţiile teritoriale au decontat suma totală de 3.477 mii lei. Decontarea s-a realizat la valori

actualizate cu indicii de inflaţie stabiliţi prin expertize judiciare sau extrajudiciare, uneori

la valori mult superioare celor recepţionate şi înregistrate în evidenţele contabile. Direcţiile

teritoriale de tineret nu au solicitat, la rândul lor, ajustarea acestor valori în funcţie de

despăgubirile care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale de către

investitori şi/sau nerealizarea veniturilor ca urmare a nerespectării acestor obligaţii, precum şi în

funcţie de beneficiile obţinute de investitori pe parcursul derulării efective a contractelor.

g) În cuprinsul Notei de fundamentare nr. 1178/02.06.2003 aprobată de MEC, s-a stabilit

că „în funcţie de valoarea investiţiilor, investitorul va achita şi o sumă de bani lunară, fixă sau

procentuală”. Astfel, în situaţia în care la încheierea contractelor de colaborare s-a procedat la

stabilirea veniturilor ATTS în funcţie de valoarea programului investiţional, au existat cazuri în

care pentru ATTS s-au prevăzut venituri în proporţii de sub 15%, iar pentru investitori de peste

85%. Ulterior, investitorii au încasat în totalitate veniturile în cauză, deşi nu şi-au onorat

promisiunile contractuale în baza cărora au obţinut veniturile, respectiv nu au realizat în

totalitate programele investiţionale, iar contravaloarea investiţiilor efectuate le-a fost

restituită la rezilierea contractelor. În acest sens menţionăm două situaţii:

1) în cazul contractului nr. 909/2004, având ca obiect modernizarea întreţinerea şi

utilizarea taberei Cisnădioara (Sibiu), derulat efectiv pe o perioadă de 3 ani, investitorului SC

SOBIS SOLUTIONS SRL, în condiţiile în care deşi s-a angajat să realizeze un program

investiţional în valoare de 265.000 euro nu a efectuat nici o lucrare de investiţii, i-au revenit

conform prevederilor contractuale 85% din veniturile proprii ale ATTS (care în conformitate

cu contractul cadru trebuiau să revină în totalitate ATTS) şi integral veniturile comune realizate

de societate cu utilizarea bazei materiale ce face obiectul contractului;

2) există cazuri în care investitorii au realizat venituri din utilizarea bazelor materiale

în perioada cât s-au derulat efectiv contractele, iar ulterior, urmare rezilierii contactului de

colaborare, li s-a decontat integral contravaloarea lucrărilor de investiţii realizate

(actualizată cu indici de inflaţie), fără a se solicita, de către ATTS, ajustarea acestor valori cu

veniturile deja realizate. S-a ajuns, astfel, în situaţia în care investitorii au obţinut venituri

net superioare celor obţinute de ATTS din utilizarea unor baze materiale modernizate, în

20

fapt, din fondurile obţinute din activităţi desfăşurate şi organizate de ATTS. În acest sens

menţionăm:

- contractul nr. 2848/2004, având ca obiect modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei

Păltiniş derulat efectiv pe o perioadă de 3 ani, urmare căruia investitorului SC SOBIS

SOLUTIONS SRL i-au revenit conform prevederilor contractuale 85% din veniturile proprii ale

ATTS (care în conformitate cu contractul cadru trebuiau să revină în totalitate ATTS) şi integral

veniturile comune realizate de societate cu utilizarea bazei materiale ce face obiectul

contractului, în condiţiile în care i s-a restituit contravaloarea actualizată a lucrărilor de

investiţii efectuate, în sumă totală de 1.109.433 lei.

- contractul nr. 1843/2004 încheiat cu SC PORA SRL, având ca obiect modernizarea,

întreţinerea şi utilizarea taberei Păuleşti. Urmare rezilierii dispuse de Curtea de Apel Ploieşti,

DJT Prahova a fost obligată la plata contravalorii investiţiei în sumă de 625.497 lei rezultată

din expertiza tehnică solicitată de instanţă, valoare mult superioară celei de 115.402 lei

rezultată din evidenţele contabile şi consemnată în expertiza contabilă. De asemenea, din

Procesul verbal nr. 1565/12.12.2012, întocmit pentru preluarea investiţiilor efectuate, reiese

faptul că activele preluate sunt incomplete şi/sau degradate/deteriorate în proporţii de 50%, astfel

că situaţia constatată cu ocazia preluării este semnificativ diferită de cea constatată prin

expertiza tehnică efectuată în dosarul din instanţă;

- contractul nr. 541/2004 încheiat între ATTS Vâlcea şi SC Extrem Turism SRL.

Decontarea investiţiilor efectuate la Tabăra Cozia, în sumă de 341.562 lei a fost însoţită şi de

cheltuieli neeconomicoase, în sumă de 313.824 lei, reprezentând penalităţi de întârziere plus

cheltuieli de executare. Valoarea mare a penalităţilor se datorează numărului mare de zile de

întârziere a plăţilor şi, în mod special, cuantumului neobişnuit de ridicat al penalităţilor stabilite

şi acceptate de DJT Vâlcea prin tranzacţia judiciară încheiată la 16.12.2008, respectiv de 0,5%

pentru fiecare zi de întârziere în situaţia în care dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a

fost la acea dată de 10,25% pe an (0,028%/zi). h) În ceea ce priveşte contractele aflate în prezent în derulare, s-a constatat că direcţiile

judeţene pentru sport şi tineret nu au efectuat demersurile necesare în vederea rezilierii

acestora, după cum urmează:

Contractul nr. 108/2003 încheiat între ATTS Bucureşti (ulterior DTMB) şi SC

ALIN AMBIENT SRL La data de 15.02.2007, DTMB a solicitat Tribunalului Bucureşti constatarea nulităţii

contractului, ca urmare nerespectării procedurii prevăzute de Legea 219/2008 privind regimul

concesiunilor raportată la Legea nr. 213/1998. La această cerere, SC ALIN AMBIENT SRL a

depus atât întâmpinare, cât şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat ca, în ipoteza anulării

contractului de colaborare, să i se restituie investiţiile efectuate pentru modernizarea taberelor

Pustnicu I şi Pustnicu II.

Prin sentinţa comercială nr. 6979/08.05.2009, Tribunalul Bucureşti a dispus:

- respingerea cererii principale de anulare a contractului de colaborare, instanţa

constatând că acesta are însuşirile unui contract de asociere în participaţiune;

- admiterea cererii reconvenţionale şi obligarea DTMB la plata sumei de

796.383,39 lei, reprezentând contravaloarea investiţiilor şi modernizărilor realizate la

Taberele Pustnicu I şi II, deşi ALIN AMBIENT a cerut să i se înapoieze investiţiile realizate în

baza contractului de colaborare, numai în ipoteza admiterii cererii principale formulate de DTMB

în sensul anulării contractului de colaborare.

21

Astfel, instanţa, deşi a respins cererea principală, a admis, în mod inexplicabil, cererea

reconvenţională formulată în subsidiar, în condiţiile în care, conform clauzelor contractului de

colaborare rămas în vigoare, DTMB nu avea obligaţia decontării către partenerul contractual a

investiţiilor efectuate de acesta.

DTMB a introdus apel în termenul legal împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti nr.

6979/08.05.2009. Cu ocazia judecării apelului, la data de 20 noiembrie 2009, părţile au prezentat

o „tranzacţie judiciară”, prin care au convenit prelungirea duratei contractului cu încă 10 ani,

până la 10.07.2023 şi stingerea oricărei pretenţii materiale, astfel:

- investitorul, SC ALIN AMBIENT SRL a renunţat la pretenţiile materiale privind

investiţiile efectuate în baza contractului de colaborare, în valoare de 796.383,39 lei şi, totodată,

s-a angajat să efectueze investiţii în următorii 3 ani;

- DTMB, a renunţat la orice pretenţie asupra creanţei în sumă de 188.189,82 lei, rezultată

din derularea contractului de colaborare.

Ulterior, în perioada 2009–2013, SC ALIEN AMBIENT SRL nu a efectuat investiţiile la

care s-a angajat conform tranzacţiei judiciare.

Urmare acţiunii de audit financiar şi de regularitate a situaţiilor financiare pe anul 2009

efectuată la DTMB, Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti a constatat că prin neîncasarea,

pe parcursul derulării contractului, de la SC ALIN AMBIENT SRL a sumei de 188.190 lei

reprezentând debite şi penalităţi de întârziere şi prin renunţarea la aceste creanţe consfinţite

printr-o sentinţă a instanţei de judecată, au fost încălcate prevederile art. 22 alin. (2) lit. b) şi d)

din Legea 500/2002 privind finanţele publice, precum şi prevederile din contractul de colaborare

nr. 108/2004. Astfel, prin Decizia nr. 47/2010, directorul Camerei de Conturi a Municipiului

Bucureşti a dispus înregistrarea creanţei şi recuperarea sumei totale de 188.190 lei.

Conducerea DTMB a contestat decizia Camerei de Conturi la Tribunalului Bucureşti. Prin

Sentinţa civilă nr. 1986/11.04.2013 s-a respins acţiunea DTMB ca neîntemeiată. Împotriva

sentinţei, la data de 19.07.2013, Dobrescu Tudor (fost director al DTMB) a formulat recurs la

Curtea de Apel Bucureşti, dosarul fiind în curs de judecată.

Contractul nr. 114/02.02.2004 încheiat între ATTS Prahova şi SC Opogete

Impex SRL DJT Prahova a solicitat instanţei să dispună rezilierea contractului de colaborare pentru

neexecutarea obligaţiei contractuale privind realizarea investiţiilor, însă nu şi pentru atribuirea

contractului cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 213/1998.

Prin sentinţa nr. 87/14.01.2008, Tribunalul Prahova a respins acţiunea DJT Prahova ca

neîntemeiată, constatând că SC Opogete Impex SRL a respectat clauzele contractuale şi

obligaţiile asumate prin contract. SC Opogete Impex SRL avea de realizat un program

investiţional de 1.000.000 lei, iar conform raportului de evaluare întocmit la 31.12.2011, au fost

realizate investiţii în sumă totală de 1.093.928 lei.

Urmare acestei colaborări, DJST Prahova nu obţine venituri, întrucât în contractul de

colaborare nu au fost preluate din contractul cadru clauzele minime care să asigure obţinerea

acestora.

Contractul nr. 2122/25.11.2004 încheiat între ATTS Prahova şi SC Opogete

Impex SRL

DJT Prahova a solicitat instanţei să dispună rezilierea contractului de colaborare pentru

neexecutarea obligaţiei contractuale privind realizarea investiţiilor, însă nu şi pentru atribuirea

contractului cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 213/1998.

22

În acest sens, s-a menţionat că, prin contractul de colaborare, DJT Prahova a pus la

dispoziţia SC Opogete Impex SRL o suprafaţă de teren de 400 mp situată în Sinaia pentru a

construi o bază materială, însă până la momentul introducerii acţiunii nu s-a început executarea

lucrărilor de construcţii.

Prin sentinţa nr. 432/28.03.2007, Tribunalul Prahova a hotărât respingerea acţiunii,

constatând că DJT Prahova este cea care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, în sensul că

suprafaţa de teren nu a fost pusă la dispoziţia SC Opogete Impex SRL cu utilităţile necesare,

întrucât aceasta era ocupată de un alt agent economic (SC SĂNIUŢA DE ARGINT SRL), care

avea un punct de lucru situat pe această suprafaţă de teren.

Concluzii cu privire la contractele de colaborare

Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-a realizat fără respectarea

principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, după cum urmează:

a) atribuirea contractelor s-a realizat, în mod direct, fără aplicarea unor proceduri care să

asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998;

b) nu au fost incluse, în cuprinsul a 13 din cele 15 contracte, clauzele privind repartizarea

veniturilor în forma prevăzută în contractul cadru aprobat de ANTTS, care să asigure repartizarea

către ANTTS a veniturilor proprii în totalitate, precum şi a unei sume fixe sau procentuale din

veniturile comune realizate de societate din activităţile desfăşurate cu folosirea bazei materiale;

c) nu s-au realizat în totalitate, în termenele şi în cuantumurile stabilite, programele de

investiţii asumate de către investitori, iar pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare

a obligaţiilor contractuale privind realizarea programului investiţional nu au fost prevăzute şi

aplicate penalităţi;

d) direcţiile teritoriale de tineret au decontat contravaloarea lucrărilor de investiţii executate

de investitori în sumă totală de 3.477 mii lei, actualizată cu indici de inflaţie, la valori mult

superioare celor din evidenţele contabile, ca o consecinţă a rezilierii contractelor de colaborare.

Direcţiile teritoriale de tineret nu au solicitat ajustarea acestor valori în funcţie de despăgubirile

care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea de către investitori a obligaţiilor contractuale, astfel că

investitorii au realizat venituri net superioare celor realizate de ANTTS din utilizarea bazelor

materiale din patrimoniul ANTTS şi modernizate, în fapt, tot pe cheltuiala ANTTS;

e) în prezent mai sunt în vigoare 3 contracte de colaborare ale căror prevederi/clauze

contractuale nu asigură realizarea de venituri sau alte beneficii economice de către instituţiile

statului.

2.2.3. Analiza modului în care a fost respectată de către unităţile administraţiei

publice locale obligaţia „de a moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi

să respecte standardele de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice”

Conform actelor normative prin care s-au realizat, după anul 2010, transferurile către

unităţile administrativ teritoriale, acestora le revenea obligaţia de a întreţine şi de a moderniza

centrele de agrement preluate.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ

teritoriale unde au fost transferate imobilele, s-a constatat că, în multe cazuri imobilele

transferate sunt nefuncţionale, din lipsa fondurilor necesare efectuării reparaţiilor şi

reabilitărilor. Nu a fost respectată obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ-

teritoriale de a „moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte

standardele de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora”.

Exemplificăm în acest sens:

23

referitor la imobilele din centrele de agrement Bucşoaia şi Balada, transferate în

administrarea Consiliului Local al Oraşului Frasin, respectiv a Consiliului Local al Oraşului

Gura Humorului, primarii localităţilor în cauză susţin că acestea nu erau funcţionale la

momentul preluării, stare care fie s-a menţinut până în prezent (în cazul centrului de

agrement Balada), fie a fost uşor îmbunătăţită, dar fără a se ajunge la parametrii necesari

desfăşurării activităţilor specifice de tabere şcolare (în cazul centrului de agrement Bucşoaia);

aceeaşi situaţie este şi în cazul centrului de agrement Bididia, transferat Consiliului

Local al Municipiului Tulcea în stare de nefuncţionare, iar din răspunsul formulat de

conducerea Direcţiei Întreţinere şi Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local Tulcea

rezultă că „reabilitarea taberei Bididia” şi „construcţia unui parc de distracţii (…) în zona

Taberei Bididia” sunt domenii prioritare înscrise în Strategia de Dezvoltare a Municipiului

Tulcea pentru perioada 2014-2020;

din inspecţia pe teren efectuată de auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Vâlcea

s-a constatat faptul că, în proporţie de 75%, imobilele – construcţii transferate în administrarea

Consiliului Local al Oraşului Ocnele Mari se află într-o stare tehnică bună. Cu toate acestea, ele

nu pot fi utilizate din lipsa dotării cu bunuri necesare funcţionării, în perioada de la

preluare până în prezent nefiind alocate fonduri pentru întreţinerea şi modernizarea

centrului de agrement.

2.3 Analiza transferurilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement

efectuate către unităţile administrativ teritoriale

Printre obiectivele şi direcţiile de acţiune ale Capitolului 10 „Tineret şi Sport” din

Programul de Guvernare 2009-2012, s-a numărat şi „predarea taberelor şcolare şi de tineret

închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform

funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE

prin parteneriate public-private.” Pentru atingerea obiectivului înscris în Programul de Guvernare, MECTS a elaborat

Regulamentul privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret, aprobat prin HG nr.

563/2009: „Actele normative prin care se vor transfera către autorităţile administraţiei publice

locale (…) centrele de agrement aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea

Ministerului Tineretului şi Sportului vor trebui să cuprindă cel puţin următoarele condiţii de

transfer:

a) menţinerea destinaţiei imobilelor respective; (…)

c) asigurarea întreţinerii şi modernizării bazelor sportive şi centrelor de agrement

transferate”.

Prevederile HG nr. 563/2009 au fost abrogate începând cu data de 01.09.2010, în temeiul

prevederilor art. 3 al HG nr. 886/2010 privind aprobarea Strategiei de descentralizare a

activităţilor din domeniul tineretului.

Conform noului act normativ, obiectivul general al descentralizării a fost: „Adaptarea

ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la cererea, nevoile şi specificul fiecărei

comunităţii locale, astfel încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt

furnizate şi utilizate aceste servicii”. Totodată, pentru realizarea descentralizării se impunea

atingerea următoarelor obiectivele specifice:

- elaborarea actelor normative de transfer al competenţelor şi resurselor către autorităţile

administraţiei publice locale:

- modificarea şi adaptarea legislaţiei specifice, conexe, în domeniul tineretului;

24

- dezvoltarea şi implementarea unor modalităţi eficiente de control privind respectarea

legislaţiei în domeniul tineretului.

În Strategia aprobată prin HG nr. 886/2010, sunt nominalizate următoarele riscuri ale

descentralizării:

riscul ca autorităţile administraţiei publice locale să nu reabiliteze taberele preluate,

acestea rămânând în continuare închise şi în aceeaşi stare de degradare;

varietatea redusă a serviciilor oferite de autorităţile administraţiei publice locale;

riscul unor capacităţi de control şi monitorizare care să conducă la scăderea accesului

sau calităţii ofertei de servicii oferite de unităţile administraţiei publice locale.

Pentru diminuarea efectelor riscurilor identificate sau chiar eliminarea acestora, au fost

identificate la nivelul Strategiei măsuri de prevenire sau contracarare, respectiv:

informarea autorităţilor publice locale cu privire la posibilitatea atragerii de fonduri

europene pentru reabilitarea şi/sau modernizarea centrelor de agrement;

elaborarea standardelor de cost şi de calitate;

oferirea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul

activităţilor şi serviciilor de tineret;

crearea unui cadru instituţional şi metodologic de exercitare la toate nivelurile ale unui

control eficient.

Măsurile de prevenire şi contracarare a riscurilor descentralizării nu s-au materializat în

acţiuni concrete şi nu au avut efectele scontate în Strategie. Mai mult, unităţile administraţiei

publice locale, în majoritatea situaţiilor, nu au alocat fonduri pentru reabilitarea centrelor de

agrement, astfel încât acestea se află, în continuare, în aceeaşi stare de degradare.

Referitor la modul de punere în aplicare a Strategiei de descentralizare a activităţilor de

tineret, s-au constatat următoarele:

- în patrimoniul ANST, la data de 13.08.2010, existau un număr de 184 centre de

agrement din care numai 77 (41% din total) erau funcţionale;

- au fost transferate către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 26 centre de

agrement, dar nu s-a prevăzut şi un transfer al resurselor (umane şi financiare), aferente;

- legislaţia specifică aplicabilă în domeniul centrelor de agrement, la momentul elaborării

Strategiei, nu a fost modificată, nefiind identificate (aşa cum fusese stabilit ca obiectiv)

modalităţi eficiente de control privind respectarea legislaţiei în domeniul centrelor de

agrement.

În perioada 2011-2012 au fost iniţiate, elaborate şi aprobate un număr de 16 hotărâri ale

Guvernului, prin care a fost transmis patrimoniul aferent unui număr de 26 centre de agrement,

din domeniul public al statului şi din administrarea ANST, în administrarea şi în domeniul public

al unităţilor administrativ teritoriale (în 15 cazuri) şi în administrarea Inspectoratului Şcolar

Judeţean Maramureş (în cazul Bazei turistice Cuarţ din municipiul Baia Mare).

Din analiza conţinutului actelor normative prin care s-a realizat transferul imobilelor din

patrimoniul centrelor de agrement s-au constatat următoarele:

Prin cele 16 hotărâri ale Guvernului a fost transmis patrimoniul unui număr de 26

centre de agrement, din care 9 se aflau în stare de funcţionare, deşi în Programul de

Guvernare era înscris ca obiectiv predarea taberelor închise sau/şi nefuncţionale. Astfel, au

fost transferate centrele de agrement Moneasa, Leghia, Căprioara, Stejarul, Baza turistică

25

Cuarţ, considerate centre de agrement cu randament ridicat şi centrele de agrement Căsoaia,

Zăbala, Vânătorul şi Cerbul, considerate centre de agrement funcţionale cu randament redus.

Mai mult, s-a constatat faptul că pentru modernizarea centrelor de agrement Căprioara,

Cerbul, Vânătorul şi Stejarul din judeţul Dâmboviţa, în anii 2010 şi 2011 (anterior transferului) a

fost alocată suma de 1.640.890 lei pentru realizarea de investiţii, astfel:

- în cursul anului 2010 – CA Căprioara – 350.830 lei, CA Cerbul – 876.440 lei, CA

Vânătorul – 71.800 lei şi CA Stejaru – 207.060 lei;

- în cursul anului 2011 – CA Cerbul – 134.760 lei.

După realizarea transferului imobilelor din aceste centre, Serviciul Public Judeţean de

Turism Dâmboviţa nu a mai efectuat modernizări. În anul 2013, urmare inspecţiei efectuate la

faţa locului de către comisia instituită la nivelul ministerului, în vederea acordării acreditării, s-a

constatat că în majoritatea situaţiilor nu sunt îndeplinite condiţiile de cazare, masă şi agrement.

Deşi în conţinutul actelor normative este prevăzută obligaţia ANST de a

verifica şi controla periodic modul de folosire a imobilelor transmise, în condiţiile în care

primitorul are obligaţia menţinerii destinaţiei imobilelor preluate în administrare, s-a

constatat că ANST/MTS nu a realizat controale în acest sens, motivându-se că această

activitate nu este reglementată în actele normative referitoare la organizarea şi

funcţionarea ministerului.

Neefectuarea acestor verificări de către reprezentanţii ANST/MTS a condus la apariţia unor

situaţii de natura celor prezentate în continuare:

1. Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ

teritoriale cărora li s-au transferat imobilele, s-a constatat faptul că, din lipsa fondurilor

necesare efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor, majoritatea imobilelor transferate nu sunt

în stare de utilitate.

În consecinţă obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ teritoriale de a întreţine

şi moderniza imobilele preluate în administrare şi de a respecta standardele de calitate privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora nu a fost respectată. Cu toate acestea,

imobilele nu au revenit în administrarea ANST.

2. În multe din centrele de agrement nu se mai desfăşoară activităţi de tabere şcolare.

Exemple edificatoare în acest sens sunt centrele de agrement Crasna, Comandău, Ozunca

Băii şi Zăbala, transferate prin HG nr. 1198/2011 în domeniul public al judeţului Covasna şi în

administrarea Consiliului Judeţean Covasna. Din informaţiile furnizate de către conducerea

DJST Covasna şi urmare documentării realizate de Camera de Conturi Covasna, cu privire la

două centre de agrement au rezultat următoarele:

CA Zăbala era funcţional la momentul predării. În luna februarie 2012, imobilele

din patrimoniul centrului de agrement s-au reîntors în administrarea DJST Covasna, în

temeiul unui contract de administrare încheiat cu Consiliul Judeţean Covasna. În cursul

anului 2013 nu s-au desfăşurat activităţi de tabără, întrucât nu au existat solicitări în acest sens.

CA Comandău era nefuncţional la momentul predării. În prezent, dreptul de

administrare asupra imobilelor din patrimoniul centrului de agrement revine Şcolii Populare de

Artă şi Meserii Sfântu Gheorghe, conform contractului de administrare încheiat pe perioadă

nelimitată între aceasta şi Consiliul Judeţean Covasna. În contract nu a mai fost prevăzută

obligaţia menţinerii destinaţiei iniţiale a imobilelor, respectiv de a desfăşura activităţi de

vacanţă şi/sau recreative pentru elevi.

26

3. Unele din centrele de agrement au fost desfiinţate, deşi conform actelor normative

prin care s-a realizat transferul, unităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia

menţinerii destinaţiei imobilelor transmise în administrare. Pentru exemplificare, prezentăm

următoarele situaţii:

prin HG nr. 435/2011 s-a aprobat transmiterea imobilelor din patrimoniul

centrului de agrement „Baza turistică Costineşti” în domeniul public al comunei Costineşti şi în

administrarea Consiliului Local al Comunei Costineşti. La data de 31.12.2011, prin hotărâre a

consiliului local, toate obiectele de inventar şi mijloacele fixe din patrimoniul centrului de

agrement au fost casate iar imobilele construcţii au fost scoase din evidenţele contabile, fiind

propuse pentru demolare. Astfel, în baza Autorizaţiei de demolare emisă de Primăria comunei

Costineşti, s-a procedat la demolarea clădirilor aferente centrului de agrement Costineşti.

La finele anului 2012, pentru terenul liber de construcţii (urmare demolărilor efectuate) a

fost emisă o autorizaţie de construcţie pentru executarea „lucrărilor de amenajare terenuri de

sport provizorii”. În cursul anului 2013, a fost încheiat un contract de lucrări de pietruire şi

asfaltare a perimetrului taberei, pentru realizarea unui parc pentru copii, ceea ce nu corespunde

cu obiectivul asumat de realizare a unor terenuri de sport.

Din inspecţia pe teren, efectuată de auditorii publici externi din cadrul Camerei de

Conturi Constanţa, s-au constatat următoarele:

- imobilele bazei turistice nu mai există;

- în perimetru a fost construită o clădire aferentă terenurilor de sport;

- pe suprafaţa de teren destinată taberei mai sunt amenajate două terenuri de fotbal

şi de tenis de câmp, restul terenului fiind pietruit şi asfaltat;

prin HG nr. 307/2011 s-a aprobat transmiterea imobilelor din patrimoniul

centrului de agrement „Baza turistică Tuzla” (pavilion central demisol, club, bloc alimentar,

spălătorie şi grup sanitar, magazie şi 14 căsuţe de lemn) în domeniul public al comunei Tuzla şi

în administrarea Consiliului Local al Comunei Tuzla.

În cursul anului 2012, în baza hotărârii consiliului local, obiectele de inventar,

mijloacele aferente centrului de agrement şi cele 14 căsuţe de lemn au fost casate/demolate. Celelalte imobile/construcţii se află într-un grad accentuat de degradare, aşa cum s-a

constatat din inspecţia efectuată pe teren de echipa de auditori ai Camerei de Conturi Constanţa.

În concluzie, în lipsa unei strategii de descentralizare a activităţii în domeniul taberelor

şcolare care să conţină acţiuni concrete şi coerente, au fost transferate către unităţi ale

administraţiei publice locale o serie de centre de agrement funcţionale, fără ca MTS, ca autoritate

centrală în domeniu, să controleze modul în care a fost respectată obligaţia de a menţine

destinaţia imobilelor predate şi de a desfăşura activităţi de tabere şcolare.

În consecinţă, deşi în actele normative prin care s-au realizat transferurile se prevedea că

”Dacă se constată că imobilele ….. nu sunt folosite în conformitate cu destinaţia actuală,

acestea vor reveni în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret” există, aşa

cum s-a exemplificat mai sus, centre de agrement în administrarea unităţilor administrative

teritoriale în care nu se mai desfăşoară nici un fel de activităţi de tabere şcolare.

27

2.4. Analiza scoaterilor din funcţiune şi a casărilor de bunuri aparţinând centrelor

de agrement

În perioada 1990-2013, conform actelor normative în vigoare, la propunerea entităţilor

care administrau tabere şcolare, a fost aprobată casarea unor active din patrimoniul acestora, în

valoare totală de 1.986.486 lei.

Din verificarea efectuată la nivelul celora patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret, s-

au constatat următoarele:

- toate casările efectuate au fost aprobate de ordonatorul de credite ierarhic superior;

- mijloacele fixe propuse la casare şi casate aveau durata normală de funcţionare

îndeplinită;

- materialele refolosibile rezultate în urma casării au fost înregistrate în contabilitatea

entităţii.

2.5. Analiza retrocedărilor de imobile aparţinând centrelor de agrement În baza prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in

mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, s-au înregistrat o serie de solicitări

de restituire în natură a unor imobile aparţinând centrelor de agreement. Valoarea activelor din

patrimoniul taberelor şcolare retrocedate proprietarilor de drept este, conform informaţiilor

furnizate de către direcţiile judeţene de sport şi tineret, de 12.419.736 lei.

Imobilele în cauză au fost restituite în temeiul unor dispoziţii ale instanţelor, sau prin

dispoziţia motivată a organelor de conducere ale instituţiei deţinătoare, conform prevederilor art.

21 din Legea nr. 10/2001.

3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013

Sintetic, în perioada auditată, intrările şi iesirile din patrimoniu se prezintă astfel:

- total intrări - 990.518.958 lei, din care:

- investiţii (reparaţii capitale, consolidări) - 276.508.288 lei

- evaluări, reevaluări – 714.010.670 lei

- total iesiri - 589.940.165 lei, din care:

- retrocedări - 12.419.736 lei

- casări – 1.986.486 lei

- imobile transmise unităţilor administrativ teritoriale – 574.753.001 lei.

Se constată că peste 72% din valoarea intrărilor o reprezintă evaluarea terenurilor şi

reevaluarea activelor ca urmare inflaţiei, iar la ieşiri, peste 97% din valoare este aferentă celor 26

centre de agrement transferate către autorităţile administraţiei publice locale. La 30.06.2013,

valoarea patrimoniului public al centrelor de agrement era de 456.482.073 lei.

Din totalul de 207 tabere şcolare aflate în proprietatea publică a statului la nivelul

anului 1990, la data de 30.06.2013 mai existau un număr de 147 tabere şcolare.

Distribuţia în teritoriu a centrelor de agrement, la nivelul anului 2013, este prezentată în

harta de mai jos.

Din totalul centrelor de agrement existente la data de 30.06.2013 funcţionale erau 66

(45%), distribuite în teritoriu conform celor prezentate în harta de mai jos.

28

Se poate observa faptul că se menţine aceeaşi concentrare a centrelor de agrement în zona

centrală, de vest şi pe litoralul Mării Negre.

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret care administrează cele mai multe centre de

agrement funcţionale sunt în zonă montană (Sibiu, Vâlcea) sau pe litoralul Mării Negre

(Constanţa), zone atractive din punct de vedere turistic.

4. Evidenţa în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul

public al statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement

Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că între valoarea bunurilor proprietate

publică înregistrate în evidenţele contabile ale direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret la

30.06.2013, respectiv 456.482.073 lei şi valoarea evidenţiată în inventarul centralizat al

bunurilor din domeniul public al statului, respectiv 1.087.835.071 lei există o diferenţă de

631.352.998 lei. Aceasta se datorează faptului că unele modificări intervenite în patrimoniul

taberelor şcolare nu au fost operate corect în contabilitatea instituţiilor în cauză şi nici în

Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Astfel, s-a constatat că:

- valorile bunurilor din patrimoniul centrelor de agrement înscrise în Inventarul centralizat

al bunurilor din domeniul public al statului nu au fost actualizate urmare reevaluărilor efectuate

în perioada 2003-2013;

- bunuri din patrimoniul taberelor şcolare în valoare totală de 8.472.580 lei, care au fost

retrocedate proprietarilor de drept în baza Legii nr. 10/2001, sunt încă înregistrate în Inventarul

centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

- în unele situaţii valoarea imobilelor retrocedate nu a fost scoasă din evidenţa contabilă a

entităţilor care le administrau anterior retrocedării. De exemplu, la DJST Braşov nu au fost

29

scăzute din evidenţele contabile bunuri în valoare de 800.871 lei, care au fost restituite

proprietarilor de drept;

- unele investiţii efectuate la bunurile din patrimoniul centrelor de agrement nu au fost

înregistrate în totalitate în evidenţele contabile şi nu au mărit valoarea activelor înscrise în

Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Spre exemplu, investiţii în

sumă de 175.781 lei efectuate la activele din patrimoniul centrelor de agrement din administrarea

DJST Buzău nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale entităţii, iar la nivelul DJST

Constanţa nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă bunuri de natura investiţiilor finalizate la

Centrul de agrement Eforie Nord – Luminiţa în sumă totală de 1.006.711 lei;

- bunuri din patrimoniul centrelor de agrement în valoare de 1.362.042 lei, care au fost

transferate unităţilor administraţiei publice locale, sunt încă înregistrate în Inventarul centralizat

al bunurilor din domeniul public al statului;

5. Analiza situaţiei şi cauzelor nefuncţionalităţii unor centre de agrement

Aşa cum s-a menţionat anterior, din totalul centrelor de agrement existente la data de

30.06.2013 funcţionale erau 66 (reprezentând 45 %) restul de 81 fiind nefuncţionale.

Din informaţiile primite de la conducerea DJST Vâlcea au rezultat următoarele:

- Centrul de agrement Lotru este închis din anul 2000;

- Centrul de agrement Arutela este închis din anul 2004.;

Închiderea centrelor de agrement s-a datorat lipsei de fonduri pentru renovarea şi

modernizarea acestora în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare.

Urmare inspecţiei în teren a rezultat o degradare de până la 75% a construcţiilor din cadrul

centrelor de agrement Lotru şi Arutela.

DJST Buzău are în administrare un singur centru de agrement nefuncţional,

respectiv CA Fisici, care a funcţionat până în anul 1990 ca bază de tratament, în administrarea

Primăriei Bozioru. In anul 1999, baza de tratament Fisici a fost preluată de I.S.J. Buzău în baza

HG nr. 178/1998 şi dată în administrarea D.J.T. Buzău. Prin Protocolul de predare primire s-au

preluat clădirea aflată într-un stadiu avansat de degradare şi terenul aferent, în suprafaţă de 1.000

m.p., fără dotări (mijloace fixe si obiecte de inventar).

De la data preluării (16.11.1999) şi până în prezent, CA Fisici nu a funcţionat, ca urmare

faptului că fondurile alocate (359.500 lei) au fost insuficiente pentru transformarea bazei de

tratament în centru de agrement funcţional (reconsolidare si recompartimentare clădire, refacere

instalaţii sanitare si electrice, refacere bloc alimentar si spaţiu cazare, dotări etc.).

In anul 2009, pentru punerea in funcţiune a CA Fisici, DJST Buzău a solicitat credite in

valoare de 1.200.000 lei, conform proiectului de reabilitare, însă MTS a aprobat doar suma de

600.000 lei, din care a retras pe parcursul anului suma de 275.296 lei, astfel că majoritatea

investiţiilor începute au fost abandonate.

La DJST Braşov, din şapte centre de agrement existente, doar unul (Tabăra

Predeal) este funcţional. Situaţia se datorează stării avansate de degradare a imobilelor din

celelalte centre de agrement, corelate cu insuficienţa fondurilor alocate pentru reabilitarea

acestora şi cu lipsa unei strategii realiste pentru aducerea acestor imobile în stare de utilitate.

30


întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010-30.06.2013)

6.1. Analiza modului de fundamentare a sumelor de la bugetul de stat

necesare funcţionării centrelor de agrement

La nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru care să stabilească

modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de

fundamentare şi întocmire a bugetului instituţiei.

În perioada 2011 – 2013, fundamentarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru

finanţarea centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate în cadrul acestora s-a realizat de

către direcţiile teritoriale, de regulă, în luna octombrie a anului anterior, în baza prevederilor

scrisorii cadru transmise de MFP, luându-se în considerare următoarele criterii:

- dimensionarea cheltuielilor de personal în funcţie de numărul de posturi din ştatul de

funcţii şi sentinţele judecătoreşti care au avut ca obiect plata unor drepturi salariale;

- dimensionarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii în funcţie de baza materială aflată în

administrare;

- dimensionarea alocaţiilor privind fondurile externe în funcţie de necesităţile privind

derularea în condiţii normale a proiectelor aflate în derulare şi/sau a proiectelor noi admise la

finanţare;

- dimensionarea cheltuielilor de capital în funcţie de necesităţile stringente şi ţinându-se

cont de investiţiile începute şi nefinalizate;

- fundamentarea cheltuielilor aferente activităţilor de sport şi tineret în funcţie de

calendarul de acţiuni propuse a se desfăşura;

- scăderea sumelor alocate de la bugetul de stat şi creşterea veniturilor proprii, prin

identificarea de surse noi de venituri şi creşterea încasărilor din sursele deja existente.

În anii 2011 şi 2012, între sumele rezultate în urma fundamentării reprezentând

finanţarea centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate de acestea şi sumele aprobate prin

legile bugetare au existat diferenţe semnificative. Acestea s-au datorat, pe de o parte, estimării

supradimensionate a veniturilor proprii în raport cu potenţialul din teren şi, pe de altă parte,

alocării de fonduri insuficiente pentru modernizarea bazei materiale existente, astfel încât să

poată fi asigurate condiţiile optime de cazare şi masă.

6.2. Analiza modului de fundamentare şi de realizare a veniturilor proprii ale

centrelor de agrement. Identificarea de surse alternative de finanţare

Principalele categorii de venituri realizate în centrele de agrement sunt:

- venituri din închirieri spaţii nefolosite;

- organizarea de mese festive;

- organizarea de tabere de odihnă;

- organizarea excursiilor şcolare;

- cazări ocazionale;

La fundamentarea veniturilor proprii prevăzute a se realiza, aferente centrelor de agrement,

au fost avute în vedere:

- analiza veniturilor proprii realizate în ultimii 3 ani;

- existenţa spaţiilor de cazare şi a restaurantelor pentru deservire;

31

- starea centrului de agrement (funcţional sau în conservare);

- numărul estimat al beneficiarilor;

- capacitatea de cazare existentă;

- numărul de zile de funcţionare a centrelor de agrement;

- gradul de ocupare şi solicitările anterioare;

- execuţia bugetară a anilor precedenţi;

Din analiza situaţiei veniturilor şi cheltuielilor aferente centrelor de agrement în perioada

2010 – 2013, a rezultat că 27 de centre de agrement situate în 20 de judeţe, au reuşit să-şi

acopere în diverse intervale de timp, integral, cheltuielile de organizare şi funcţionare din

veniturile proprii realizate, după cum urmează:

- în anul 2010, un număr de 22 de centre de agrement din 15 judeţe, reprezentând cca. 17%

din totalul centrelor de agrement analizate, au realizat venituri proprii suficiente pentru a-şi

acoperi cheltuielile de organizare şi funcţionare;

- în anul 2011, ponderea centrelor de agrement care au reuşit să-şi acopere (aproape)

integral cheltuielile de organizare şi funcţionare a crescut la cca. 18,5%, respectiv 24 de centre de

agrement situate în 18 judeţe;

- în anul 2012 ponderea centrelor de agrement care si-au acoperit cheltuielile de organizare

şi funcţionare din venituri proprii a scăzut la 10%, respectiv la 13 centre de agrement situate în

10 judeţe;

- în anul 2013 ponderea centrelor de agrement care si-au acoperit cheltuielile de organizare

şi funcţionare din venituri proprii a scăzut la 3,85%, respectiv la 5 centre de agrement situate în 4

judeţe;

- doar 3(trei) centre de agrement, respectiv Tabăra Codrii de Aramă Agafton jud. Botoşani,

Tabăra Youth Hostel Griffon Craiova jud. Dolj şi Tabăra Cisnădioara jud. Sibiu, au reuşit să

obţină venituri proprii astfel încât să-şi acopere integral cheltuielile de organizare şi funcţionare

în fiecare an din perioada 2010 – 2013analizată.

Evoluţia numărului de centre de agrement care şi-au acoperit integral cheltuielile de

organizare şi funcţionare din venituri proprii

22 24

13

5

0

5

10

15

20

25

30

2010 2011 2012 2013 (30.06 )

Nr.

ce

ntr

e a

gre

me

nt

ani

32

Totalul veniturilor realizate de centrele de agrement în perioada 2010-2013 se prezintă

conform situaţiei din tabelul următor:

Pentru perioada 2010-2012 se poate constata o reducere de peste 42% a veniturilor totale

ale centrelor de agrement, în condiţiile în care veniturile proprii s-au redus cu numai 13%.

Această situaţie s-a înregistrat în contextul în care au fost transferate către autorităţile

publice locale 26 centre de agrement, din care 9 erau funcţionale, iar unele reuşeau chiar să-şi

acopere cheltuielile din venituri proprii. Exemplificăm cazul taberelor Moneasa şi Căsoaia,

transferate în administrarea Consiliului Judeţean Arad, care în anii 2010 şi 2011 îşi acoperiseră

integral cheltuielile din venituri proprii.

Totodată, importante venituri proprii se obţineau şi din exploatarea unor centre

nefuncţionale. Este cazul DJST Braşov, care a încheiat cu UAT Predeal mai multe contracte de

închiriere a vilelor din taberele nefuncţionale, pentru „cazarea temporară a unor persoane aflate

în evidenţa serviciului social al primăriei”. Totuşi, s-a constatat că aceste clădiri s-au închiriat

fără a se respecta prevederile legale referitoare la procedura de închiriere. Contractele de

închiriere a imobilelor s-au încheiat prin atribuire directă, fără să se întocmească documentaţia de

închiriere şi fără avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Nu există o fundamentare a

preţului contractelor încheiate, pentru fiecare imobil în parte, iar din procesul verbal de predare-

primire (acolo unde există) nu reiese starea clădirilor şi gradul lor de folosinţă.

6.3. Analiza modului de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat

pentru funcţionarea centrelor de agrement

În anii 2010-2013, bugetele direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret s-au stabilit în baza

solicitărilor transmise în luna octombrie a anului anterior. Întrucât fondurile aprobate au fost, de

regulă, sub nivelul estimat ca fiind necesar, prin ordin al conducătorului instituţiei (ANST/MTS)

au fost constituite comisii de analiză şi evaluare a solicitărilor de finanţare, în vederea stabilirii

prevederilor bugetelor direcţiilor teritoriale în raport cu necesarul solicitat şi cu prevederile

bugetare repartizate la nivelul întregii instituţii.

În stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli al direcţiei judeţene, s-a avut în vedere şi

repartizarea de fonduri pentru activităţile aferente organizării şi funcţionării centrelor de

agrement.

Principalele criterii care au stat la baza dimensionării fondurilor alocate pentru finanţarea

centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate de acestea în anii 2010 – 2013 au fost:

- prevederile bugetare anuale repartizate pentru finanţarea direcţiilor judeţene pentru

sport şi tineret;

- solicitările de fonduri transmise de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret;

An Venituri (mii lei)

Total, din care:

Venituri proprii

2010 29.444,91 11.804,75

2011 17.871,95 10.031,03

2012 16.857,52 10.260,73

30.06. 2013 5.062,63 2.278,58

TOTAL 69.237,01 34.375,09

33

- oportunitatea sumelor solicitate;

- funcţionalitatea centrelor de agrement;

- execuţia bugetară a anilor precedenţi;

- necesitatea şi oportunitatea realizării lucrărilor de investiţii;

- situaţia arieratelor;

- cazuri de forţă majoră în care s-au făcut repartizări de sume pentru repararea şi

diminuarea pagubelor provocate de zăpezi, furtuni, etc.;

- plata unor sume pe bază de sentinţe judecătoreşti.

În concluzie, deşi la nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru

formalizată, care să stabilească sarcinile, competenţele şi criteriile specifice activităţii de

repartizare a sumelor de la buget, reprezentând finanţarea organizării şi funcţionării centrelor de

agrement, totuşi s-a urmărit alocarea de fonduri, în limitele bugetului aprobat, pentru asigurarea

funcţionării centrelor de agrement şi a desfăşurării în cadrul acestora a unor activităţi

educaţionale şi recreative conforme cu destinaţia acestor centre.

6.4. Analiza modului de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor

alocate de la bugetul de stat şi din venituri proprii aferente funcţionării centrelor de

agrement.

6.4.1. Centre de agrement funcţionale

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor de organizare, funcţionare şi modernizare, în perioada

2010-2013, este prezentată în tabelul următor:

Din analiza situaţiei veniturilor şi cheltuielilor de organizare şi funcţionare aferente unui

eşantion de 56 de centre de agrement funcţionale, s-au constatat următoarele:

- în perioada 2010 – iunie 2013, veniturile totale aferente centrelor de agrement au

fost asigurate din venituri proprii (50,03%) şi subvenţii (49,97%). Pe parcursul acestei perioade,

An

Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei) Eficienţa

(2) / (4) Total,

din care:

Venituri

proprii Subvenţii

Total,

din care: Personal

Bunuri şi

servicii Investiţii

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

2010 29.444,91 11.804,75 17.639,16 25.788,25 3.187,81 10.405,81 12.194,70 0,4578

2011 17.431,95 10.031,03 7.400,92 15.300,45 2.203,85 10.875,61 2.220,80 0,6556

2012 16.857,52 10.260,73 6.596,79 14.206,95 2.428,14 11.434,11 344,70 0,7222

30.06.

2013 5.062,63 2.278,58 2.784,05 4.837,33 1.375,54 3.143,67 318,12 0,4711

TOTAL 68.796,01 34.375,09 34.420,92 60.132,98 9.195,34 35.859,20 15.078.32 0,5717

34

ponderea veniturilor proprii a înregistrat o creştere semnificativă, de la 40% în 2010 la

60,86% în 2012 (anul 2013 nu poate fi comparat, deoarece cuprinde numai primul semestru, iar

structura veniturilor şi cheltuielilor în cele două semestre nu este identică);

- în perioada 2010 – 2013, cheltuielile totale de organizare şi funcţionare au fost formate

din cheltuieli de personal (15,29%), bunuri şi servicii (59,64%) şi cheltuieli de investiţii

(25,07%);

- în anul 2012, comparativ cu anul 2010, veniturile totale au înregistrat o scădere de cca.

43%, datorită atât reducerii subvenţiilor de la bugetul de stat cu 62,6 %, cât şi scăderii cu cca.

13% a veniturilor proprii; scăderea veniturilor proprii, înregistrată în perioada analizată, s-a

datorat neidentificării de noi surse de venituri proprii sau de modalităţi de creştere a încasărilor

din sursele deja existente;

50,03% 49,97%

Venituri totale

Venituri proprii

Subvenții

15,29%

56,64%

25,07%

Cheltuieli de organizare, funcționare și modernizare

Personal

Bunuri și servicii

Investiții

35

- cheltuielile totale aferente activităţii de organizare, funcţionare şi modernizare în

perioada 2010 – 2013 au fost acoperite în proporţie de cca. 57,17% din veniturile proprii obţinute

din activităţile desfăşurate în centrele de agrement, restul de 42,83% fiind suportate din subvenţii

de la bugetul de stat;

- în perioada 2010 – 2012, cheltuielile totale aferente activităţii de organizare şi

funcţionare au înregistrat o diminuare cu cca. 43%, ca urmare reducerii drastice a fondurilor

aferente realizării lucrărilor de investiţii cu cca. 81% în 2011 şi 97% în 2012, precum şi

menţinerii unui nivel relativ constant al cheltuielilor de organizare şi funcţionare; astfel, se poate

Venituri proprii Subvenție

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2010 2011 2012 2013

11804,75 10365,03 10145,35

2278,58

17639,16

7604,92 6596,79

2784,05

Venituri proprii

Subvenție

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

2010 2011

2012 2013

11.804,75

10.031,03 10.260,73

2.278,58

25.788,25

15.300,45 14.206,95

4.837,33

Venituri proprii

Cheltuieli organizare și funcționare

36

concluziona că în perioada 2010 – 2013, cheltuielile totale au scăzut cu 62,5% ca urmare a

diminuării cu cca. 95% a fondurilor destinate realizării lucrărilor de investiţii;

- în perioada 2010 – 2013, din totalul de 34.420.920 lei subvenţii acordate, suma de

15.078.320 lei (reprezentând cca. 43,8%), a fost alocată pentru realizarea de lucrări de

investiţii în scopul creşterii capacităţilor şi a îmbunătăţirii condiţiilor de cazare.

Alocarea subvenţiilor pentru realizarea lucrărilor de investiţii s-a realizat în lipsa unui

plan de reabilitare şi extindere a centrelor de agrement sau a oricărei alte modalităţi de

prioritizare şi/sau planificare a unor astfel de lucrări.

Reducerea cheltuielilor totale în 2012 faţă de 2010 cu suma de 11.042.370 lei s-a realizat,

în fapt, prin tăierea fondurilor destinate lucrărilor de investiţii cu suma de 11.842.000 lei. Astfel,

fără realizarea unor investiţii de modernizare/extindere a capacităţilor de cazare care să creeze

premisele creşterii gradului de ocupare al centrelor de agrement, veniturile proprii au înregistrat

în perioada 2010 - 2012 o scădere relativ uşoară, de cca. 13%.

Principiul eficienţei presupune realizarea celui mai bun raport dintre rezultatele obţinute şi

resursele utilizate pentru obţinerea acestora. Pentru a evalua eficienţa utilizării resurselor proprii

în perioada de referinţă, s-a analizat evoluţia raportului dintre veniturile proprii şi cheltuielile

totale de organizare şi funcţionare. Astfel, analizând eficienţa activităţii desfăşurate la nivelul

centrelor de agrement, s-a observat o evoluţie pozitivă a acesteia în perioada 2010 – 2012, pe

fondul unei scăderi uşoare a veniturilor proprii dar compensată de diminuarea drastică a

alocaţiilor pentru investiţii cu până la 95% şi marcată de o descreştere semnificativă în prima

jumătate a anului 2013. Dar, situaţia din anul 2013 se poate modifica în semestrul II, pe fondul

unei creşteri a veniturilor proprii.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2010 2011 2012 2013

Organizare și funcționare

Investiții

37

6.4.2. Centre de agrement nefuncţionale

La data de 30.06.2013 din totalul de 147 de centre de agrement existente, 82 erau

nefuncţionale. Din analiza cheltuielilor de organizare, funcţionare şi modernizare aferente unui

eşantion de 23 de centre de agrement nefuncţionale, s-au constatat următoarele:

mii lei

0,46

0,66 0,72

0,47

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

2010 2011 2012 2013

Evoluția eficienței activității centrelor de agrement în perioada 2010-2013

Eficiența activității centrelor de agrement

An Total, din

care: Personal

Bunuri şi

servicii Investiţii

(0) (1) (2) (3) (4)

2010 3.613,84 350,41

(9,70%)

282,11

(7,80%)

2.980,82

(82,50%)

2011 1.344,50 259,94

(19,35%)

322,48

(23,98%)

761,87

(56,67%)

2012 355,59 230,49

(64,85%)

117,41

(33 %)

7,68

(2,15%)

2013 167,7 121,36

(72,37%)

46,34

(27,63%) 0.00

Total

perioadă 5.480,52 962,2

(17,55%)

768,34

(14,02%)

3750,37

(68,43%)

38

- în perioada 2010 – iunie 2013, cheltuielile totale efectuate au fost constituite din

cheltuieli de funcţionare personal reprezentând 17,55%, bunuri şi servicii în proporţie de 14,02%

şi cheltuieli de investiţii 68,43%;

- în perioada 2010 – 2012, cheltuielile totale au înregistrat o diminuare cu cca. 90%, ca

urmare a reducerii drastice a fondurilor aferente realizării lucrărilor de investiţii cu cca. 74% în

2011 şi cca. 99 % în 2012. În prima jumătate a anului anul 2013 nu au fost alocate fonduri pentru

lucrări de investiţii. Pe fondul reducerii cheltuielilor de investiţii, nici un centru de agrement

nefuncţional nu a îndeplinit condiţiile de deveni, în această perioadă, funcţional.

7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere

şcolare desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici

acreditaţi (pentru perioada 2010 – 30.06.2013)

7.1 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabere şcolare. Identificarea problemelor

existente privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără în centrele

de agrement proprii

În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale în domeniul activităţii de tineret, o atribuţie

importantă a MTS este aceea de a organiza direct sau prin unităţile din subordine activităţi

de agrement, tabere naţionale, tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru

copii, studenţi şi tineri, precum şi tabere pentru persoane cu handicap şi tabere pentru

olimpici. În cadrul MTS funcţionează Direcţia Tabere şi Agrement, care are obligaţia să urmărească

şi să contribuie la realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare specifice domeniului său

de activitate şi să coordoneze întreaga activitate a centrelor de agrement şi a bazelor turistice

pentru tineri din sistemul ministerului.

Activităţile de tabără se desfăşoară prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv

DSTMB, care organizează activitatea de primire şi trimitere a copiilor şi tinerilor în centrele de

agrement din reţeaua naţională şi în locaţiile avizate deţinute de agenţi economici privaţi,

acreditaţi de minister.

Aceste activităţi sunt organizate în baza unor norme metodologice distincte pentru

fiecare categorie de tabără, aprobate în fiecare an prin ordin al preşedintelui ANST/ministrului

MTS. Potrivit normelor respective, pentru fiecare categorie de tabără sunt stabilite condiţiile de

participare, perioada de desfăşurare, modalitatea de înscriere, criterii de aprobare a finanţării,

precum şi alte elemente care privesc modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără.

Taberele sociale sunt minivacanţe (6 zile, 5 pensiuni complete), care se pot

desfăşura atât în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cât şi în locaţiile agenţilor

economici privaţi acreditaţi, care au ca scop integrarea în societate a elevilor care beneficiază de

o măsură de protecţie socială, urmărind socializarea şi relaţionarea grupului.

În perioada 2010 – 2012 beneficiarii taberelor sociale au fost copiii şi tinerii proveniţi din

familii al căror venit mediu lunar pe membru de familie a fost de până la 50% din salariul minim

brut pe economie, beneficiarii de burse sociale, orfanii care nu sunt încredinţaţi prin hotărâre

judecătorească spre creştere şi educare, precum şi cei proveniţi din forme instituţionalizate de

ocrotire.

Cererile privind acordarea unui loc de tabără gratuit, însoţite de documente care atestă

veniturile familiei din care provine petentul şi adeverinţele de la şcoală care atestă calitatea de

elev în învăţământul de stat, precum şi media generală din ultimul an şcolar, se centralizează de

39

către primăriile din judeţ sau inspectoratele şcolare judeţene şi se transmit spre aprobare

direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret. Acestea, în urma centralizării datelor şi verificării

documentaţiei ataşate, aprobă desfăşurarea taberelor în limita bugetului disponibil.

Începând cu anul 2013, potrivit Ordinului ministrului tineretului şi sportului nr.

376/11.07.2013, beneficiarii taberelor sociale pot fi doar copiii şi tinerii care beneficiază de o

măsură de protecţie specială, instituită conform Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi

promovarea drepturilor copilului. În funcţie de numărul copiilor plasaţi la familii/persoane,

asistenţi maternali sau servicii de tip rezidenţial din fiecare judeţ, respectiv din Bucureşti,

ministerul finanţează direcţiile teritoriale pentru sport şi tineret, în vederea organizării de tabere

sociale. În situaţia în care numărul elevilor care pot participa la tabere este mai mare decât

numărul locurilor aprobate, elevii vor fi selectaţi în ordinea descrescătoare a mediilor generale

din ultimul an şcolar încheiat.

Locaţiile în care se desfăşoară taberele sociale sunt centrele de agrement aflate în

administrarea ANST/MTS, în funcţie de zonele solicitate. În cazul în care există mai multe

solicitări pentru o anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele din

administrarea ANST/MTS este insuficient, direcţiile teritoriale au posibilitatea să trimită copiii în

locaţiile private, avizate de ANST/MTS. Totodată, direcţiile teritoriale au obligaţia să studieze

piaţa şi să aleagă ofertele cele mai avantajoase, în limita unui tarif maxim, care a fost de 70

lei/zi/persoană în anii 2010-2012 şi cu încadrarea în costul estimativ aprobat prin ordin al

ministrului, respectiv între 55 – 76 lei/zi/persoană, pentru anul 2013.

Direcţia Tabere şi Agrement din MTS centralizează situaţiile primite din teritoriu,

referitoare la numărul de elevi care pot beneficia de tabără socială, şi transmite centralizatorul

Direcţiei Politici Economice.

Direcţia Politici Economice asigură decontarea cheltuielilor cu transportul, cazarea şi masa

elevilor beneficiari de tabere sociale, conform solicitărilor direcţiilor teritoriale. Cu ocazia

efectuării acţiunii de audit al performanţei, au fost constatate unele nereguli referitoare la

aplicarea Normelor metodologice privind organizarea taberelor cu caracter social pentru elevi.

Astfel, din verificarea documentelor pentru un eşantion de 170 de elevi trimişi în

taberele sociale, la DJST Vâlcea, s-a constatat că pentru 148 dintre aceştia nu reieşea că

aveau dreptul la tabără socială, întrucât:

- din unele dosare personale lipsea adeverinţa de venit pentru unul dintre părinţi (fără a

exista documente din care să reiasă că elevul face parte din familie monoparentală);

- lipseau adeverinţe de la şcolile pe care elevii le frecventau (din care să reiasă media

generală şi media la purtare).

- au fost trimise în tabere sociale 10 persoane pentru care nu exista nici un document,

(nici măcar cererea pentru acordarea unui loc în tabără); - deşi numărul elevilor din judeţul Vâlcea care ar putea beneficia de tabere sociale este

foarte mare, rata şomajului fiind ridicată, s-a constatat că din numărul total de 320 de elevi

beneficiari de locuri gratuite în taberele sociale, 24 elevi au fost trimişi de căte două ori, în

cursul aceluiaşi an;

- au fost trimişi în tabere sociale şi elevi care, conform adeverinţelor de venit, nu

respectau condiţia ca venitul mediu lunar pe membru de familie să fie de până la 50% din

salariul minim brut pe economie.

Totodată, s-a constatat că în anii 2010 şi 2011 taberele sociale s-au desfăşurat în totalitate

în locaţii private, pe litoral, deşi în Normele metodologice privind organizarea taberelor cu

caracter social pentru elevi se prevede că: „locaţiile în care se vor desfăşura taberele sociale

40

vor fi cu prioritate centrele de agrement aflate în administrarea ANST, în funcţie de zonele

solicitate”.

Taberele pentru persoane cu handicap sunt minivacanţe (6 zile, 5 pensiuni

complete) care se pot desfăşura atât în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cât şi în

locaţiile agenţilor economici privaţi acreditaţi de ANST/MTS, şi care au ca scop socializarea,

relaţionarea şi integrarea în societate a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor ce necesită măsuri de

protecţie în sprijinul recuperării şi incluziunii sociale.

Beneficiarii taberelor respective sunt preşcolarii, elevii şi studenţii cu handicap, împreună

cu asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti, conform Legii nr. 448/2006 privind

protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Cererea privind acordarea unui loc de tabără gratuit, însoţită de o copie după documentul

care atestă gradul de handicap şi o adeverinţă emisă de unitatea de învăţământ, care să ateste

încadrarea într-o formă de învăţământ, se depune la sediul DJST/DSTMB. Acestea centralizează

datele, verifică documentaţiile ataşate şi aprobă desfăşurarea taberelor, în limita bugetului

disponibil.

Asemănător taberelor sociale, în cazul în care vor exista mai multe solicitări într-o

anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele administrate de ANST/MTS este

insuficient, direcţiile teritoriale au posibilitatea să trimită copiii în locaţiile private avizate de

ANST/MTS, cu respectarea încadrării în tarifele stabilite prin norme metodologice, respectiv de

maxim 70 lei/zi/persoană pentru anii 2010 - 2012 şi încadrarea în costul estimativ aprobat prin

ordin al ministrului, stabilit între 55 – 76 lei/zi/persoană, pentru anul 2013.

Centralizarea şi decontarea la nivelul ministerului este similară cu cazul taberelor sociale.

Taberele naţionale sunt minivacanţe (7 zile, 6 pensiuni complete) care se

desfăşoară în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS şi în care elevii beneficiază de

programe de educaţie nonformală, pe o anumită temă, în vederea dezvoltării unor abilităţi şi

competenţe complementare celor oferite în cadrul sistemului de învăţământ.

Aceste tabere se adresează elevilor din învăţământul primar, gimnazial şi preuniversitar.

Beneficiarii locurilor în taberele naţionale, în perioada vacanţelor şi în limita locurilor

repartizate, sunt copiii şi tinerii care îndeplinesc condiţiile din metodologia de selecţie stabilită la

nivelul fiecărei direcţii teritoriale. Astfel de condiţii se referă la aptitudini dovedite până la

momentul organizării taberei, în domeniul vizat de activitatea respectivă, elaborarea unui eseu pe

tema pe care urmează să se desfăşoare tabăra, clasarea pe locurile I-III la faza naţională a

olimpiadelor şcolare, etc. Evaluarea candidaţilor care doresc să participe la taberele naţionale se

face de către o comisie constituită la direcţia teritorială.

Propunerile de organizare a taberelor naţionale, însoţite de cererile de finanţare, sunt

transmise de direcţiile teritoriale la Direcţia pentru Tineret – Serviciul Tabere din MTS, unde

sunt evaluate de o comisie, în funcţie de o serie de criterii, dintre care menţionăm:

- justificarea, cu precizarea nevoilor tinerilor din punct de vedere al educaţiei nonformale,

scopul şi soluţia propusă,

- continuitatea iniţiativei/soluţiei propuse, care presupune desfăşurarea unei alte acţiuni

anterioare cu rezultate evidenţiabile,

- detalierea activităţilor,

- indicatori cantitativi şi calitativi (numărul beneficiarilor, numărul participanţilor, servicii

oferite),

- indicatori financiari (cheltuieli medii pe beneficiar) etc.

41

Comisia de evaluare întocmeşte un referat cu cererile de finanţare selectate şi un

Calendar al Taberelor Naţionale, pe care le supune spre aprobare conducerii ANST/MTS. În

urma aprobării calendarului, se transmit înştiinţări către direcţiile teritoriale, pentru a organiza

tabere naţionale cuprinse în calendar, conform proiectelor depuse şi aprobate.

Costul privind cazarea şi masa persoanelor beneficiare, precum şi serviciile şi

materialele folosite sunt decontate de ANST/MTS. Suma decontată este formată din preţul din

oferta de vară şi maxim 10 lei/zi/persoană beneficiară pentru serviciile şi materialele recreative.

Taberele tematice se organizează şi se desfăşoară în mod similar taberelor

naţionale. Deosebirea constă în faptul că, la aceste tabere costul privind serviciile educaţionale

nonformale şi materialele necesare acţiunilor desfăşurate pentru persoanele beneficiare la tabere

tematice este suportat de ANST/MTS, iar serviciile de cazare şi masă se suportă de către

părinţii sau susţinătorii legali ai copiilor şi tinerilor.

Taberele de odihnă sunt minivacanţe (7 zile, 6 pensiuni complete) care se

desfăşoară în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS/DJST, care au ca scop recreerea,

socializarea şi relaţionarea, prin îmbinarea activităţilor artistice cu cele practice şi cu aventura.

Se adresează elevilor din învăţământul primar, gimnazial şi preuniversitar. Aceştia vor suporta

contravaloarea serviciilor de cazare şi masă (afişate pe site-ul MTS) şi transportul.

Pentru desfăşurarea taberelor sunt absolut necesare următoarele condiţii:

- recomandarea directorului şcolii pentru cadrul didactic însoţitor,

- aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru desfăşurarea taberei. Vor fi aprobate

doar taberele care îşi vor desfăşura activitatea în centrele de agrement administrate de minister şi

în locaţiile avizate de către acesta, în funcţie de opţiunea solicitanţilor;

- respectarea tarifelor din ofertele postate pe site.

Organizarea şi desfăşurarea taberelor de odihnă presupune parcurgerea unor proceduri şi

etape specifice, stabilite prin norme aprobate de preşedintele ANST/ministrul MTS, care prevăd

inclusiv costul estimativ/persoană/zi de tabără, atribuţiile conducătorului de grup, drepturile

cadrelor didactice însoţitoare ş.a.

Urmare verificărilor efectuate la DJST Vâlcea, au fost constatate mai multe încălcări ale

prevederilor normative, în sensul că în perioada 2010 – 2012, au beneficiat de gratuitate la

serviciile de cazare şi masă, în tabere de odihnă, persoane care nu aveau dreptul legal la

gratuităţi.

S-a constatat că în anul 2012 au fost aprobate cu întârziere normele metodologice de

organizare a taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap. Acest fapt a întârziat cu

aproape trei săptămâni desfăşurarea taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap, având

drept consecinţe:

- întârzierea rezervărilor la mijloacele de transport şi chiar lipsa disponibilităţii

transportatorilor în perioadele solicitate, precum şi imposibilitatea transmiterii în avans a sumelor

necesare pentru transport;

- întârzierea contractărilor serviciilor de cazare şi masă;

- aglomerarea desfăşurării taberelor respective în ultimele două săptămâni de vacanţă.

7.2. Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în

bazele agenţilor economici respectivi

42

Competenţa de acreditare a locaţiilor private este stabilită prin art.3, alin.1, lit. t) şi ţ) din

HG nr. 11/2013, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului:

„(1) În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale în domeniul activităţii de tineret, Ministerul

Tineretului şi Sportului are următoarele atribuţii specifice: (…)

t) organizează direct sau prin unităţile din subordine activităţi de agrement, tabere

naţionale, tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru copii, studenţi şi tineri,

precum şi tabere pentru persoane cu handicap şi tabere pentru olimpici;

ţ) acreditează în vederea colaborării persoanele juridice sau fizice pentru organizarea

activităţilor prevăzute la lit. t)”. Acreditarea persoanelor fizice şi juridice în vederea desfăşurării de activităţi de tabără

pentru copii, studenţi şi tineri se desfăşoară pe baza normelor metodologice aprobate de

preşedintele ANST/ministrul MTS. Potrivit normelor respective, agenţii economici, asociaţiile,

persoanele fizice autorizate şi alte persoane care solicită acreditare depun la Serviciul Tabere

dosarul de acreditare, care trebuie să conţină, pe lângă oferta de preţ pentru vacanţă/zi/persoană,

copii după o serie de documente care atestă capacitatea persoanei de a organiza tabăra în condiţii

de deplină siguranţă.

La nivelul ANST/MTS se constituie o comisie de acreditare, care verifică faptic, la faţa

locului, starea construcţiei, numărul locurilor în cameră (în conformitate cu „fişa privind

încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri de camere”), starea

cazarmamentului, a mobilierului, grupurilor sanitare şi a sălilor de mese, precum şi facilităţile

oferite (club de vacanţă, teren de agrement, animatori de vacanţă). În cadrul verificării faptice a

locaţiei, fiecare membru al comisiei efectuează individual evaluarea, conform unei fişe de

evaluare. Cele constatate se consemnează într-un proces verbal încheiat la faţa locului, în

prezenţa tuturor membrilor comisiei de avizare precum şi a reprezentantului agentului economic.

Avizarea se face în baza punctajului acordat de către toţi membrii comisiei.

După verificarea faptică a locaţiilor, ANST/MTS notifică agenţii economici care au

obţinut punctajul necesar privind acreditarea şi semnează cu aceştia protocolul de colaborare. În

urma semnării protocolului, Serviciul Tabere publică pe site – ul ANST/MTS oferta acestora,

specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare, în conformitate cu avizul acordat.

Dacă, în urma verificărilor efectuate pe parcursul desfăşurării activităţilor de tabără, se

constată că s-au oferit servicii de cazare şi masă în alte spaţii sau condiţii decât cele avizate,

certificatul de avizare emis de ANST/MTS se anulează.

Cu ocazia verificării efectuate, auditorii publici externi au constatat că în unele centre de

agrement transferate către administraţiile publice locale, au fost organizate programe de tabără

fără a se solicita acreditarea MTS (ex.: CA Moneasa şi CA Căsoaia, transferate la Consiliul

Judeţean Arad). Pentru altele s-a solicitat acreditare, însă urmare verificării de către comisia de

acreditare s-a constatat că acestea nu îndeplineau condiţii corespunzătoare de cazare, masă şi

agrement, astfel că nu s-a acordat acreditarea în vederea desfăşurării programelor de tabără

pentru elevi şi studenţi. Aceasta este situaţia centrelor de agrement Vânătorul, Cerbul, Căprioara

şi Stejarul, transferate la Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Dar, din consultarea site-ului Serviciului

Public Judeţean de Turism Dâmboviţa, se constată că respectivele centre de agrement sunt

promovate pentru desfăşurarea de tabere de odihnă pentru elevi. Această situaţie este urmare a

faptului că MTS, ca autoritate care reglementează activităţile de tabere pentru elevi şi

studenţi, nu a instituit obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se desfăşoară

astfel de activităţi (atât locaţiile agenţilor economici privaţi cât şi centrele de agrement care au

fost în patrimoniul ANST/MTS şi au fost transferate unităţilor administraţiei locale) şi nici nu a

43

creat cadrul legal şi organizatoric de efectuare a unor controale în locaţiile în care se

desfăşoară activităţi de tabără şi de sancţionare a celor care nu respectă normele privind

desfăşurarea acestui gen de activităţi.

Desfăşurarea activităţilor de tabără în locaţii neacreditate poate avea repercusiuni asupra

gradului de confort, precum şi asupra siguranţei participanţilor, astfel că se impune cu prioritate,

identificarea soluţiilor legale care să prevadă obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în

care se desfăşoară astfel de activităţi.

În perioada 2010 – 2013 au fost acreditaţi să desfăşoare activităţi de tabără, un

număr de 253 agenţi economici, dar au existat şi situaţii de neacreditare a unor agenţi

economici care au solicitat viză, ca urmare neîndeplinirii tuturor condiţiilor obligatorii/cerute.

La nivelul instituţiei, lipsa fondurilor, necesare cheltuielilor de acreditare, care

presupun cheltuieli de transport, diurnă şi cazare aferente deplasării membrilor comisiei

de acreditare la locaţiile agenţilor economici solicitanţi, a generat situaţii în care aceştia nu

au putut fi evaluaţi în vederea acreditării.

7.3 Modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în centrele de

agrement şi evoluţia acestora. Analiza modului de stabilire a cheltuielilor pentru hrana

copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ

Costurile medii orientative se stabilesc şi se aprobă anual prin ordin al ministrului

tineretului şi sportului, având la bază propunerile şi fundamentările direcţiilor teritoriale privind

costul estimativ. Sunt considerate eligibile următoarele tipuri de cheltuieli, care formează totalul

costurilor de tabără: a) Cheltuieli privind hrana,

b) Cheltuieli privind cazarea, întreţinerea şi funcţionarea CA,

c) Cheltuieli specifice privind taberele (asigurarea asistenţei medicale, asigurarea

serviciilor educativ – recreative).

În urma aprobării „costurilor orientative pentru o zi de tabără”, conducerea direcţiilor

teritoriale organizatoare stabileşte preţurile efective ale activităţilor de agrement şi recreere,

precum şi a celor de tabără pentru fiecare centru de agrement, pe baza principiului subsidiarităţii,

în limitele prevăzute în cost şi în funcţie de sezon, cheltuieli previzionate, servicii oferite şi alte

criterii obiective.

În baza preţurilor stabilite de direcţiile teritoriale organizatoare, la nivelul ministerului, se

realizează oferta naţională de tabără, care se postează pe site – ul ministerului, spre a fi

accesată de persoanele interesate.

În perioada 2010 – 2013 costurile estimative/persoană/o zi de tabără au avut următoarea

evoluţie (tabel şi grafic):

Nr.

crt. PERIOADA Preţ/zi/persoană

Min.(lei) Max.(lei)

1 Vacanţa 19.12.2009-30.01.2010 şi 30.01.2010-07.02.2010 52 60

2 Vacanţa 03.04.2010-11.04.2010 şi 12.06.2010-12.09.2010 52 62

3 Vacanţa 22.12.2010-04.01.2011 57 67

4 Perioada 01.06.2011-01.12.2011 :

44

- în sezon 57 67

- în extrasezon 52 58

5 Vacanţa de iarnă 2011-2012 :

- în sezon 59 74


6 Vacanţe 2012 :

- în sezon 55 74


7 Vacanţe 2013 :

- în sezon 55 76


Ordinele Preşedintelui ANST prin care au fost stabilite limite maxime ale costurilor medii

orientative pentru o zi de tabără, nu au fost respectate în toate cazurile verificate.

Astfel, la DJST Constanţa, pentru asigurarea hranei în CA Eforie Sud –New Paradise, s-au

externalizat serviciile de preparare şi servire a hranei. Pentru anii 2011 şi 2012 au fost încheiate

cu agenţi economici contracte de servicii de cantină, având drept obiect „asigurarea preparării

şi servirii a trei mese pe zi”. În preţul plătit agentului economic, de 28 lei/zi/persoană în anul

2011 şi de 32 lei/zi/persoană în anul 2012, au fost incluse atât cheltuielile cu alimentele,

cheltuielile cu personalul care a asigurat prepararea şi servirea hranei, cât şi o cotă de profit

estimată la 5% (echivalent cu 1,5 lei/zi/pers).

Includerea unor elemente de cost suplimentare a influenţat principiul eficacităţii, în sensul

asigurării alocaţiei de hrană la un nivel inferior, (22 lei/zi/persoană) celui stabilit prin ordin

al Preşedintelui ANST, care a fost de 31/lei/zi/pers la nivelul anului 2011 şi de 32 lei/zi/persoană

pentru anul 2012. Totodată, scăderea calităţii serviciilor creşte probabilitatea ca solicitanţii să

se reorienteze către centrele de agrement private.

Vacanța

2009-2010

Vacanța

vară 2010

Vacanța

2010-2011

Vacanță

vară 2011

Vacanța

2011-2012

Vacanțe

2012

Vacanțe

2013

52 52 57 57 59

55 55 60 62

67 67 74 74 76

Evoluția COSTULUI ESTIMAT/persoană/o zi de tabără

Preț/zi/persoană Min.(lei) Preț/zi/persoană Max.(lei)

45

7.4. Finanţarea activităţilor de taberele şcolare organizate şi desfăşurate în centrele de

agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi

Sintetizat pe ani şi pe categorii de tabără, bugetele totale alocate centrelor de agrement au

fost următoarele:

- lei -

Nr.

crt. Perioada

Tabăra socială Tabăra ptr. pers. cu

handicap Tabără naţională Tabără tematică

Buget alocat Plăţi

efectuate

Buget

alocat

Plăţi

efectuate

Buget

alocat

Plăţi

efectuate

Buget

alocat

Plăţi

efectuate

1 2010 4.143.780 4.035.593 1.160.792 1.131.356 531.926 531.926 285.300 269.300

2 2011 3.121.693 2.948.381 852.600 746.248 417.288 416.859 192.150 131.664

3 2012 2.209.253 2.148.564 575.345 562.775 471.684 467.159 83.690 72.530

4 2013 2.592.364 X 587.670 X 1.278.804 X 174.302 X

TOTAL 12.067.090 9.132.538 3.176.407 2.440.379 2.699.702 1.415.944 735.442 473.494

În anul 2013, până la 30.06.2013 nu au fost efectuate plăţi către agenţii economici privaţi

acreditaţi, întrucât taberele sociale şi pentru persoanele cu handicap sunt prevăzute să-şi

desfăşoare activitatea numai în semestrul II.

Analizând sumele repartizate pe categorii de tabără, se constată faptul că ponderea, în

totalul bugetelor alocate, o deţin taberele sociale reprezentând 64,60%, în timp ce taberele

tematice reprezintă numai 3,93%, astfel :

- lei -

Nr.

crt. Perioada

TOTAL

Buget

alocat

Tabăra

socială

Tabără pt.

pers. cu

handicap

Tabără

naţională

Tabără

tematică

1 2010 6.121.798 4.143.780 1.160.792 531.926 285.300

2 2011 4.583.731 3.121.693 852.600 417.288 192.150

3 2012 3.339.972 2.209.253 575.345 471.684 83.690

4 2013 4.633.140 2.592.364 587.670 1.278.804 174.302

TOTAL 18.678.641 12.067.090 3.176.407 2.699.702 735.442

Grafic, ponderea bugetelor alocate pe categorii de tabără în perioada 2010 - 2013, se

prezintă după cum urmează:

46

Din bugetele totale, sumele virate agenţilor economici privaţi acreditaţi de ANST/MTS

pentru desfăşurarea taberelor sociale şi taberelor pentru copii, studenţi şi tineri cu handicap, în

perioada 2010 – 2012 au fost următoarele:

pentru taberele sociale

- lei –

Nr.total

de

participa

nţi

Plăţi

efectuate

Tabere sociale în

centrele proprii

Tabere sociale în locaţii

private acreditate Plăţi

efectuate

pentru

transport Nr.

participanţi

Plăţi

efectuate

pt.cazare+

masă

Nr.

participanţi

Plăţi

efectuate

pt.cazare+

masă

1=3+5 2=4+6+7 3 4 5 6 7

7.760 4.035.593 1.945 801.340 5.815 2.639.722 594.531

6.020 2.948.381 1.386 555.786 4.634 2.025.005 367.590

4.718 2.148.564 1.494 515.844 3.224 1.210.040 422.680

18.498 9.132.538 4.825 1.872.970 13.673 5.874.767 1.384.801

pentru taberele şcolare ale persoanelor cu handicap

- lei -

Anul Nr. total de

participanţi

Plăţi

efectuate

Tabere pt. pers. cu

handicap în centrele

proprii

Tabere pt. pers. cu

handicap în locaţiile

private acreditate

Nr.

participanţi

Plăţi

efectuate

Nr.

participanţi

Plăţi

efectuate

0 1=3+5 2=4+6 3 4 5 6

2010 2.776 1.131.356 1.140 429.841 1.636 701.515

2011 2.030 746.248 855 258.400 1.175 487.848

2012 1.658 562.775 818 270.225 840 292.550

Total 6.464 2.440.379 2.813 958.466 3.651 1.481.913

65% 17%

14% 4%

Pondere buetelor pe categorii de tabără în totalul bugetelor alocate

Tabăra socială Tabără pt. pers. cu handicap

Tabără naţională Tabără tematică

47

Aşa cum se poate observa, numărul de participanţi în cazul celor două categorii de

tabăre desfăşurate în locaţiile private acreditate este superior numărului de participanţi

din taberele organizate în centrele proprii. Astfel, ponderea participanţilor la taberele sociale

desfăşurate în perioada 2010 – 2012 în locaţiile private acreditate reprezintă 74% în totalul

participanţilor la tabere sociale, iar în cazul taberelor şcolare pentru persoanele cu handicap

reprezintă 56,5%.

Totodată din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de entitate, se constată o

insuficienţă a fondurilor alocate în vederea desfăşurării taberelor pentru persoanele cu handicap.

Astfel, din numărul total de 2.972 solicitări, pentru care ar fi fost necesar un buget de 1.129.360

lei, numărul de locuri aprobate în anul 2013 a fost de 1500, cu un buget de 587.670 lei. În aceste

condiţii, cererea a fost onorată în proporţie de numai 50,5 %.

Grafic, ponderea participanţilor la taberele sociale şi ale persoanelor cu handicap în

centre proprii şi în locaţiile private se prezintă astfel:

Motivele care au determinat unii beneficiari ai taberelor sociale şi ai celor pentru

persoanele cu handicap să se orienteze către locaţiile agenţilor economici privaţi, în detrimentul

celor aflate în subordinea ANST/MTS, ar putea fi :

dorinţa elevilor proveniţi din medii şi familii defavorizate, beneficiari de tabere sociale,

de a merge în locaţii pe litoral, în condiţiile în care majoritatea acestora nu au văzut niciodată

marea;

condiţiile de cazare cu grad de confort ridicat în unele locaţii private acreditate, în

majoritatea situaţiilor, peste nivelul celor din centrele de agrement proprii;

lipsa centrelor de agrement proprii, în staţiuni de interes turistic pentru tineri;

lipsa plajei amenajate lângă centrul de agrement New Paradise – Eforie Sud – centru de

agrement aflat în administrarea DJST Constanţa;

locaţiile private sunt mai bine poziţionate geografic având modalităţi variate de acces;

agenţii economici privaţi au disponibilitatea negocierii tarifului în funcţie de perioada şi

numărul de participanţi;

în centre proprii

44% în locații private

56%

Ponderea participanților la

taberele școlare ale persoanelor

cu handicap în perioada 2010 -

2012 în centre proprii

26%

în locații private

74%

Ponderea participanților la

taberele sociale în perioada

2010 - 2012

48

locaţiile agenţilor economici privaţi, în cea mai mare parte, dispun de mai multe facilităţi

destinate persoanelor cu handicap, precum: rampă, grupuri sanitare proprii, camere cu 2 locuri,

existând chiar locaţii dotate cu echipamente de recuperare pentru persoane cu handicap

locomotor.

Totuşi, deşi nu în toate centrele de agrement proprii se poate asigura participanţilor la

program un grad de confort ridicat, există şi unele avantaje privind organizarea taberelor în

centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cum sunt gradul mai ridicat de siguranţă a

participanţilor şi experienţa mai mare a personalului, în organizarea de tabere.

Costurile activităţilor de agrement şi recreere organizate în centrele de agrement,

suportate din alocaţii bugetare se prezintă astfel:

a) pentru taberele sociale: costul integral al preţului (cazare, masă şi transport)

pentru copii şi tinerii proveniţi din forme instituţionalizate de ocrotire). Se acordă pentru

taberele organizate în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, dar şi locaţiilor private

autorizate, în cazul în care există mai multe solicitări într-o anumită zonă a ţării, iar numărul de

locuri disponibile în taberele din administrarea ANST/MTS este insuficient.

În perioada 2010 – 2013, numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru

desfăşurarea taberelor sociale au fost următoarele:

AN Nr. elevi

beneficiari Buget alocat (lei)

2010 7.760 4.143.780

2011 6.020 2.914.611

2012 4.718 2.209.523

2013 4.859 2.592.364

Evoluţia grafică a bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea

taberelor sociale se prezintă astfel:

Din graficul prezentat mai sus, se desprinde constatarea că în perioada 2010 - 2012

bugetele alocate au un trend descendent, mai accentuat în prima parte a intervalului, trend care se

poate observa şi în cazul numărului de elevi beneficiari ai taberelor sociale, a cărui evoluţie

în perioada 2010 – 2013, este prezentată grafic mai jos:

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

1 2 3 4

AN 2010 2011 2012 2013

Buget alocat (lei) 4.143.780 2.914.611 2.209.523 2.592.364

Bugetul alocat pentru taberele sociale

49

b) referitor la taberele pentru persoane cu handicap: din alocaţiile bugetare se suportă

costul privind masa şi cazarea persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor acestora, iar costul cu

transportul până la centrul de agrement se suportă de beneficiar. Costurile respective sunt

acordate cu prioritate pentru taberele organizate în centrele de agrement din subordinea

ANST/MTS, dar şi pentru locaţiile private avizate, în situaţia în care există mai multe solicitări

într-o anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele din administrarea

ANST/MTS, pentru zona respectivă, este insuficient.

În perioada 2010 – 2013 numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru desfăşurarea

taberelor pentru persoanele cu handicap au fost următoarele:


taberelor persoanelor cu handicap se prezintă astfel:

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

2010 2011 2012 2013

7760

6020

4718 4859

Evoluţia numărului de beneficiari participanți la taberele sociale în

perioada 2010 - 2013

AN Nr.

beneficiari Buget alocat (lei)

2010 2.772 1.164.240

2011 2.030 746.248

2012 1.658 575.345

2013 1.500 587.670

50

Se poate observa acelaşi trend descendent al nivelului alocaţiilor bugetare destinate

organizării şi desfăşurării activităţii taberelor pentru persoane cu handicap, ca şi în cazul

taberelor sociale, trend înregistrat şi la numărul de beneficiari ai acestui gen de tabără. Grafic,

aceste evoluţii se prezintă astfel:

c) pentru taberele naţionale: din alocaţiile bugetare se suportă costul integral al preţului şi

costurile privitoare la instruire, exclusiv pentru tabere organizate în centrele de agrement

din subordinea ANST/MTS în limita bugetului disponibil.


desfăşurarea taberelor naţionale au fost următoarele:

AN Nr. beneficiari Buget alocat (lei)

2010 1.500 540.000

2011 1.086 416.859

2012 1.065 471.684

2013 2.803 1.278.804


taberelor naţionale se prezintă astfel:

1 2

3 4

2010 2011 2012

2013

1.164.240 746.248 575.345 587.670

Bugetul alocat taberelor pt.persoane cu handicap

AN Buget alocat (lei)

2010; 2772

2011; 2030

2012; 1658 2013; 1500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Evoluția nr.de beneficiari ai taberelor persoanelor cu handicap

Nr.beneficiari

51

Evoluţia grafică a numărului de elevi beneficiari ai taberelor naţionale, în perioada

2010 – 2013 se prezintă astfel:

d) pentru taberele tematice: doar costurile privitoare la activităţile de instruire.

Costurile pentru cazare, masă şi transport sunt suportate de către beneficiari, respectiv părinţi,

tutori, instituţii de ocrotire sau alte entităţi interesate.


desfăşurarea taberelor tematice au fost următoarele:

AN Nr. beneficiari Buget alocat (lei)

2010 2.700 243.000

2011 2.726 131.664

2012 920 83.690

2013 1.776 174.301

Grafic, evoluţia bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea taberelor

tematice se prezintă astfel:

1 2 3 4

2010 2011 2012 2013 540.000 416.859 471.684

1.278.804

Bugetul alocat taberelor naționale

AN Buget alocat (lei)

2010 2011 2012 2013

1.500 1.086 1.065 2.803

1 2 3 4

Evoluția nr.de beneficiari ai taberelor națioale

AN Nr. beneficiari

52

Evoluţia grafică a numărului de elevi beneficiari ai taberelor tematice, în perioada

2010 – 2013 se prezintă astfel:

e) pentru taberele olimpice: costul integral al preţului pentru elevii clasaţi pe locurile I –

III la faza naţională şi I – VI la fazele internaţionale ale olimpiadelor şcolare, pe discipline de

învăţământ. În perioada 01-15.09.2013, MTS a organizat în premieră, în staţiunea Costineşti,

Tabăra Tinerelor Talente şi Tabăra Olimpicilor. La cele două proiecte au participat tineri din

toată ţara, din care 160 de tineri cu talente artistice deosebite şi 200 de olimpici medaliaţi la

olimpiade naţionale şi internaţionale.

Potrivit Calendarului de Proiecte acţiuni proprii şi/sau în parteneriat al Direcţiei Tabere

şi Agrement pe anul 2013 bugetul estimat la nivelul anului 2013 pentru Tabăra tinerilor

talente a fost de 150.000 lei, iar pentru Tabăra olimpicilor de 200.000 lei.

f) pentru taberele sportivilor laureaţi: costul integral al preţului pentru sportivii clasaţi

pe locurile I – III la campionatele oficiale naţionale sau la competiţiile internaţionale. În perioada

2010 – 30.06.2013 nu s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru această categorie de tabere.

1

2

3

4

2010

2011

2012

2013

243.000

131.664

83.690

174.301

Bugetul alocat taberelor tematice

Buget alocat (lei) AN

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

2010 2011 2012 2013

2700 2726

920

1776

Evoluţia grafică a numărului de beneficiari participanți la taberele

tematice în perioada 2010 – 2013

53

g) pentru taberele românilor din diaspora: costul ocazionat de cheltuielile legate de

cazare, masă şi alte cheltuieli de organizare (activităţi educative şi recreative, excursii,

concursuri, etc.) pentru copii şi tinerii etnici români proveniţi din diaspora, participanţi la

taberele internaţionale organizate de ANST/MTS. În intervalul 2010 – 30.06.2013 nu au fost

organizate activităţi de tabără pentru românii din diaspora, subvenţionate de la bugetul de stat.

8. Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement în

perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente, cazări ocazionale, excursii etc.)

8.1 Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu

activităţi de tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare

Potrivit datelor deţinute de MTS, în anul 2013 capacitatea maximă de cazare, pe serie

de vară, în centrele de agrement acreditate a fost de 5.508 locuri, faţă de 53.900 locuri în anul

1990. În aceste centre, în anul 2013 au fost cazaţi 30.316 participanţi.

Din analiza datelor furnizate de direcţiile teritoriale, referitor la gradul de ocupare a

centrelor de agrement în perioada 2010 – 2013, s-a constatat că există discrepanţe mari atât între

centre de agrement, cât şi între perioadele în care se desfăşoară taberele. Astfel, centrele de

agrement care se află în zone cu potenţial turistic ridicat şi cu facilităţi privind căile de acces,

prezintă un grad de ocupare ridicat (de peste 80%). Dintre acestea exemplificăm:

CA Râul Sadului (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2009/2010 cu grad de ocupare 93,75%,

vacanţa de iarnă 2012/2013 cu grad de ocupare 91,66%,

CA Cisnădioara (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2012/2013 cu grad de ocupare 93,75%,

CA Sălişte (Sibiu) – vacanţa de vară 2011 – grad de ocupare 83,95%,

CA Sovata I şi II (Mureş) – vacanţa de Paşte 2011 – grad de ocupare 100%,

CA Sulina (Tulcea) – vacanţa de vară 2010 – grad de ocupare 93,64%, vacanţa de vară

2011 cu 88,02%,

CA Arieşeni (Alba) – vacanţa de vară 2010 - 83%, vacanţa de vară 2011 – 81,2%,

vacanţa de vară 2012 – 72,3%.

La polul opus se află centre de agrement ce prezintă un nivel foarte scăzut al gradului

de ocupare, cuprins între 0% şi 50 %, acestea fiind dezavantajate nu numai de potenţialul

turistic scăzut al zonei şi facilităţi reduse privind căile de acces, dar şi de alţi factori precum:

- confort scăzut, condiţiile sărăcăcioase de cazare, masă şi agrement;

- promovarea insuficientă a centrului de agrement şi a ofertei; multe direcţii teritoriale nu

au o pagină „Web” proprie, pentru a aduce ofertele la cunoştinţa elevilor şi părinţilor;

- lipsa unui marketing adecvat, dar şi a fondurilor necesare pentru tipărirea de pliante sau

pentru realizarea unor materiale promoţionale;

- recomandările şi feedback-urile pozitive/negative ale participanţilor;

- neorganizarea de tabere naţionale şi tematice.

Dintre acestea, menţionăm :

CA Predeal (Braşov) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 20%, vacanţa de Paşte 2010 – 0%,

vacanţa de vară 2010 – 21,11%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 6,67%, vacanţa de iarnă 2011 –

2012 – 20%;

CA Sângeorz-Băi (Bistriţa Năsăud) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 11,51%, vacanţa de

Paşte 2010 – 3,70%, vacanţa de vară 2010 – 37,74%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 2,05%,

vacanţa de Paşte 2011 – 0%.

54

Totodată, gradul de ocupare scăzut este motivat şi de personalul insuficient şi necalificat,

fapt ce determină necesitatea introducerii mai multor zile libere între seriile de tabără, în vederea

efectuării curăţeniei generale şi a pregătirii centrului de agrement pentru următorul grup.

8.2 Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu

activităţi desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.)

Activităţile de tabără pentru tineret sunt activităţi recreativ – educative care se desfăşoară

cu precădere, aşa cum s-a menţionat, în perioada vacanţelor şcolare. În restul anului, în centrele

de agrement au loc diferite evenimente, cazări ocazionale, excursii de week-end, etc. Caracterul

ocazional al acestora precum şi o serie de factori menţionaţi la pct. 8.1. au influenţat gradul

de ocupare, astfel că unele centre de agrement care în sezon (perioada vacanţelor şcolare) au

realizat un grad mediu de ocupare peste 80%, în extrasezon acesta a fost sub 20%. Exemplificăm

dintre acestea:

CA Arieşeni, judeţul Alba, a realizat în sezon (vacanţa de vară 2010) un grad de ocupare

de 83%, în timp ce în extrasezon gradul de ocupare a fost cuprins între 2,4% şi 6,5%;

CA Amara Pavilioane, judeţul Ialomiţa, a fost ocupat în sezon în proporţie 93%, iar în

extrasezon gradul de ocupare a fost 0 (zero);

CA Poiana Pinului, judeţul Buzău, în sezon a avut un grad de ocupare de 65%, iar în

extrasezon între 1,89% şi 7,9%.

8.3 Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu

Inspectoratele Şcolare Judeţene privind promovarea activităţilor de tabără organizate în

perioada vacanţelor şcolare

Urmare întocmirii şi aprobării Calendarului Taberelor Naţionale şi Tematice, precum şi

semnării protocolului de colaborare cu agenţii economici care au obţinut punctajul necesar

privind acreditarea, Serviciul Tabere publică pe site – ul ANST/MTS ofertele de tabere şcolare,

specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare.

Totodată, ofertele şi calendarele de acţiuni sunt transmise direcţiilor judeţene pentru sport

şi tineret, spre a fi popularizate prin participarea salariaţilor direcţiilor cu atribuţii în domeniu la

anumite întruniri, şedinţe, etc. organizate la sediul inspectoratelor şcolare judeţene.

Urmare verificărilor efectuate, s-a constatat că în perioada 2010 -2013 nu există

documente care să ateste colaborarea între ANST/MTS şi MECTS/actualmente MEN, în ceea

ce priveşte organizarea taberelor şcolare. Totodată, în perioada menţionată nu au fost

alocate sume pentru finanţarea unor acţiuni de publicitate privind promovarea ofertelor de

tabere şi activităţilor din centrele de agrement, astfel că nu a fost posibilă participarea la

târguri naţionale/internaţionale de turism.

CAPITOLUL IV

RECOMANDĂRILE FORMULATE DE AUDITORII PUBLICI EXTERNI ÎN URMA

MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANŢEI.

Ordonatorii de credite (atât ordonatorul principal de credite cât şi ordonatorii terţiari de

credite, respectiv conducătorii direcţiilor teritoriale) vor lua măsurile legale ce se impun pentru

reevaluarea bunurilor din patrimoniu, conform normelor legale specifice în vigoare, cât şi

pentru reflectarea rezultatelor reevaluărilor în situaţiile financiare ale instituţiilor în cauză.

55

Elaborarea, conform prevederilor legale în vigoare, a unui plan de reabilitare şi

extindere a centrelor de agrement, astfel încât să se asigure creşterea calităţii serviciilor oferite

beneficiarilor (elevi şi tineri), iar oferta de activităţi desfăşurate în acestea să devină din ce în ce

mai atractivă.

Analiza, din punct de vedere al necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii, a

derulării tuturor contractelor de colaborare încheiate în perioada 2003-2004 pentru

reabilitarea/modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazelor materiale ale unor tabere şcolare şi, în

funcţie de rezultatele analizei, dispunerea măsurilor legale în vederea recuperării

eventualelor sume constând în venituri/penalităţi/daune cuvenite direcţiilor judeţene

pentru sport şi tineret, sau în sume decontate necuvenit de către direcţiile judeţene.

Analiza modului de derulare a celor trei contracte de colaborare nereziliate, din punct de

vedere al oportunităţii menţinerii acestora şi, acolo unde este cazul, dispunerea măsurilor

legale care se impun pentru obţinerea veniturilor cuvenite din utilizarea bazelor materiale

care fac obiectul acestor contracte, sau efectuarea demersurilor necesare pentru rezilierea

contractelor, fără consecinţe nefavorabile.

Luarea măsurilor corespunzătoare pentru crearea cadrului organizatoric necesar

desfăşurării activităţilor de control a modului în care se respectă obligaţia unităţilor

administrativ-teritoriale de a menţine destinaţia de centre de agrement a imobilelor

transferate în patrimoniul şi administrarea acestora şi, în funcţie de constatări, aplicarea

măsurilor prevăzute în actele normative.

Se va dispune directorilor executivi ai direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret şi se va

urmări ca aceştia să ia toate măsurile necesare pentru efectuarea corecţiilor ce se impun în

contabilitatea instituţiilor care administrează centrele de agrement, ca urmare a retrocedărilor,

transferurilor, reevaluărilor sau efectuării de investiţii la imobile, cât şi pentru actualizarea

Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Elaborarea şi aprobarea unei proceduri formalizate, care să stabilească modul concret,

sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de elaborare şi fundamentare a

bugetului de venituri şi cheltuieli al direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, inclusiv evaluarea

riguroasă a sumelor necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea centrelor de agrement.

Cuprinderea în Planul de audit, cât şi efectuarea de către auditorii interni şi de către

Corpul de control al ministrului de acţiuni de verificare la direcţiile teritoriale pentru sport şi

tineret, care să vizeze respectarea prevederilor legale cu privire la modul de organizare şi

desfăşurare a taberelor de odihnă, cât şi la efectuarea şi suportarea cheltuielilor aferente.

Respectarea termenelor de elaborare şi aprobare a Normelor metodologice privind

organizarea diferitelor tipuri de tabere, astfel încât să se asigure desfăşurarea acestora pe întreaga

perioadă a vacanţelor şcolare.

Prelucrarea corespunzătoare a Normelor metodologice privind organizarea taberelor cu

caracter social pentru elevi cu reprezentanţii autorizaţi ai direcţiilor teritoriale pentru sport şi

tineret, în vederea asigurării respectării întocmai a acestora, cât şi stabilirea unui program de

control care să includă şi verificarea modului de aplicare a acestor norme.

Efectuarea demersurilor necesare pentru crearea cadrului legal care să prevadă

obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se organizează tabere naţionale, tabere

de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru copii, studenţi şi tineri, precum şi tabere

pentru persoane cu handicap şi tabere pentru olimpici, cât şi obligativitatea plăţii unei taxe

de acreditare de către persoanele solicitante, din a cărei colectare să se asigure fondurile

necesare desfăşurării întregii proceduri de acreditare.

56

Stabilirea modalităţilor concrete de cooperare cu MEN şi cu inspectoratele şcolare

judeţene, pentru asigurarea unei organizări şi funcţionări cât mai eficiente a taberelor şcolare şi

efectuarea demersurilor în acest sens, încheindu-se, dacă este cazul, protocoale de colaborare în

acest scop.

Pentru implementarea de către MTS a recomandărilor menţionate, Curtea de Conturi a

emis o decizie prin care se dispun măsurile care pot fi luate în vederea relansării activităţilor

desfăşurate în taberele şcolare din România. În baza procedurilor legale specifice pentru

activitatea Curţii de Conturi, MTS are obligaţia de a implementa măsurile dispuse şi de a

comunica, la termenele stabilite prin decizie, acţiunile întreprinse pentru remedierea deficienţelor

constatate şi crearea bazelor în vederea creşterii performanţelor în acest domeniu.

raport de audit al performanŢei cu privire la … tabere.pdf · patrimoniul taberelor şcolare a...

Documents