A VIII-a legislatură a Parlamentului European (2014–2019)

RAPORT DE ACTIVITATE ANUL 2017

LAURENȚIU REBEGA

MEMBRU ÎN

PARLAMENTUL EUROPEAN

LAURENȚIU

REBEGA

– Membru în Parlamentul

European

– Vicepreședinte al Grupului

Europa Națiunilor și Libertății

PENTRU O ROMÂNIE MAI

BUNĂ,

ÎNTR-O EUROPĂ MAI

DREAPTĂ!

2014 – în prezent

MEMBRU ÎN:

o AGRI – Comisia pentru

agricultură și dezvoltare

rurală

o PETI – Comisia pentru

petiții

o D-TR – Delegația la Comisia

parlamentară mixtă UE-

Turcia

o AFET – Comisia pentru

afaceri externe

o ECON – Comisia pentru

afaceri economice și

monetare

o REGI – Comisia pentru

dezvoltare regională

„Cred cu tărie că binele unei națiuni nu trebuie să însemne răul alteia, fapt pentru care

convingerile patriotice și naționaliste vor fi prezente în fiecare dintre acțiunile mele politice.

Voi apăra idealurile naționale, istoria, tradițiile, religia creștină și obiceiurile moștenite,

participând activ la recunoașterea valorilor românești în planul civilizației europene

și universale. Sunt și voi rămâne un continuator al năzuințelor revoluțiilor române de la 1848,

un apărător al unității teritoriale, al spiritului de emancipare și afirmare a Națiunii Române

întru dreptate și concordie națională”. (http://www.laurentiurebega.ro)

CUPRINS:

1. INTRODUCERE

2. CURRICULUM VITAE

3. CARIERĂ POLITICĂ

4. LUĂRI DE CUVÂNT ȘI DECLARAȚII ÎN PLEN

5. RAPOARTE ÎN CALITATE DE RAPORTOR

ALTERNATIV

6. AMENDAMENTE DEPUSE

7. AVIZE ÎN CALITATE DE RAPORTOR PENTRU

AVIZ

8. ÎNTREBĂRI PARLAMENTARE

9. EXPLICAȚII DE VOT

10. ORGANIZARE EVENIMENTE ȘI CONFERINȚE

TEMATICE, PARTICIPAREA LA DELEGAȚII

PARLAMENTARE

11. REFLECTĂRI ALE ACTIVITĂȚII

EUROPARLAMENTARE ÎN MEDIA

1. INTRODUCERE

Pentru un om politic, mai mult decât pentru un om obișnuit, analiza activității este o necesitate.

În 2014, am fost ales deputat în Parlamentul European. Zi de zi, în activitatea mea, m-am

condus după imperativul de a apăra interesele celor care m-au ales, ale cetățenilor României. Ne

aflăm acum la jumătatea mandatului și este firesc să prezint alegătorilor și opiniei publice un

raport de etapă. În cele ce urmează, am sintetizat rapoartele și amendamentele la care am lucrat,

luările de cuvânt, pozițiile și declarațiile politice. Am primit, în toată această perioadă, laude și

critici, sugestii și încurajări. Mulțumită dumneavoastră, cetățenilor României, am simțit că

activitatea mea este utilă și că în ceea ce am făcut și în ceea ce am spus se regăsesc opiniile,

aspirațiile, dar și îndoielile sau nemulțumirile dumneavoastră.

M-ați ajutat să cresc din punct de vedere politic și să fiu mândru că sunt europarlamentar din

partea României. În ianuarie 2017, tocmai datorită acestui sprijin, am luat hotărârea de a

candida la președinția Parlamentului European. Am fost primul român care a candidat pentru

această funcție. Am avut bucuria să obțin mai multe voturi decât cele ale grupului politic din

care fac parte, ceea ce înseamnă că mesajul meu a avut ecou. Această candidatură a reprezentat

pentru mine o victorie a ideilor în care cred, o victorie a tuturor celor care m-au susținut. În

același timp, este un punct de plecare într-o nouă etapă. Îmi reînnoiesc promisiunea de a lupta

fără preget pentru o Românie mai bună într-o Europă mai dreaptă!

✓ 16 – 19 IANUARIE 2017 - am intrat în cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European

✓ (pe 15 decembrie 2016 – am hotărât să candidez pentru președinția Parlamentului European, din partea Grupului Europa Națiunilor și Libertății).

„Pentru o Românie mai bună, într-o Europă mai dreaptă! Am decis să candidez pentru președenția Parlamentului European, din partea Grupului

Europa Națiunilor și Libertății.

Cred în dialog, cred în democrație și cred în libertate!

Nu a fost o decizie ușoară și nu a fost o decizie individuală. Am fost sprijinit și încurajat de

foarte mulți colegi din grupul nostru și din alte grupuri politice. Mult mai mulți decât mi-aș fi

imaginat. Le mulțumesc și pe această cale!

Pentru mine, ca politician, această candidatură înseamnă, în primul rând, un proiect de

reformă profundă a Uniunii. Trebuie să depășim crizele de sistem și să construim un viitor

durabil și prosper pentru toate națiunile.

Ca politician, te poți înșela, dar nu ai dreptul să taci! Ca politician, nu te reprezinți pe tine, ci

mii sau milioane de oameni. Ca politician, porți răspunderea cu care te-au învestit aceștia. Am

datoria de a vorbi și de a dialoga cu toți ceilalți reprezentanți ai altor grupuri politice.

Europa nu poate aparține doar unor privilegiați. O Europă mai bună trebuie să fie o Europă

mai bună și mai dreaptă pentru toți.

Ca român, port o responsabilitate și mai mare, pentru că nu vorbesc numai în numele unor

alegători de azi, ci vorbesc și în numele istoriei noastre, a jertfelor, a umilințelor, a revoltelor

și durerii unui popor, prea multă vreme dat la o parte.

Nu vrem privilegii! Vrem să fim tratați pe măsura muncii și demnității noastre!

Parlamentul European reprezintă voința cetățenilor țărilor Europei. De aici trebuie să înceapă

reforma Uniunii!

Cred în dialog, cred în democrație și cred în libertate! Cred în România și cred într-o Europă

a Națiunilor Suverane, egale și unite în diversitate!” (Anunțul oficial al candidaturii la

președinția PE)

1

ÎNTREAGA MEA ACTIVITATE SUSȚINE IDEOLOGIC ȘI

PARTICIPATIV APĂRAREA LIBERTĂȚILOR INDIVIDUALE, A

SUVERANITĂȚII NAȚIONALE ȘI PROTEJAREA LIBERTĂȚII DE

EXPRIMARE ÎN TOATE FORMELE EI.

PRIN APARTENENȚA LA GRUPUL POLITIC ENL (DE ORIENTARE

NAȚIONALISTĂ), MI-AM EXPRIMAT ÎNCĂ O DATA PATRIOTISMUL

ȘI LOIALITATEA NECONDIȚIONATĂ PENTRU VALORILE

NAȚIUNII ROMÂNE ȘI PRINCIPIILE STATULUI UNITAR ROMÂN.

Website personal: http://www.laurentiurebega.ro/ (în limba română)

2. CURRICULUM VITAE

REBEGA LAURENȚIU CONSTANTIN Data nașterii: 20 februarie 1976

Locul nașterii: Vălenii de Munte (România)

– EXPERIENȚA PROFESIONALĂ:

✓ 17 ianuarie 2017 – „Primul român din istorie care a candidat la alegerile pentru funcția de președinte al unei instituții europene” (Wikipedia);

– Mai 2014 - prezent o Europarlamentar (Parlamentul European);

– 2012 – 2014 - Administrația Publică - Guvern o Vicepreședinte Consiliul Județean Prahova, România;

– Septembrie 2011 – Iunie 2012 o Director Departamentul Agricultură;

– Septembrie 2009 – Septembrie 2011 o Manager General;

– Septembrie 2007 – Septembrie 2009 o Director de producție;

– Mai 2007 – septembrie 2007 o Expert Logistică;

– Noiembrie 2006 – iunie 2007 o Suport Agro - economist;

– Septembrie 2004 - Octombrie 2005 o Inginer practicant, Danemarca;

– 2002 - 2003 o Consultant, România;

– EDUCAȚIE ȘI FORMARE:

– 2016-2017

o Master în Politică Internațională, CERIS (Centrul European de Studii

Internaționale și Strategice), Bruxelles, Belgia

2

– 2016 o curs „Expert informații pentru afaceri”

– 2013 – prezent o Doctorand: Economie, Academia de Studii Economice, Facultatea de

economie agroalimentară și a mediului, București, România.

– 2012 o Certificat: Politică externă și diplomație, Institutul Diplomatic Român,

București, România

– 2009 – 2011 o Master în managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională,

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, Academia de Studii Economice, București, România

– 2007 - 2009 o Master în Management și Dezvoltare Rurală, Facultatea de Management,

Inginerie în Agricultură și Dezvoltare Rurală – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București, România.

– 2008 o Certificat: Manager Proiect – Schultz Consulting

– 2004 - 2006 o Certificat: Junior Leader în Agricultural bussines Grindsted Agricultural

Academy Denmark, Danemarca; Competențe în: Realizarea de proiecte privind înființarea fermelor agricole; Analiza economică a activității

fermelor agricole; Asigurarea de consultanță fermierilor.

– 1999 - 2004 o Inginer Diplomat Licențiat în Zootehnie, Facultatea de Zootehnie

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, România

– 2004 o Evaluator și Auditor de Mediu, Universitatea Ecologică din București,

România

– 2003 o Certificat obținut în urma cursului „Young Farmers Course”; Competențe

în: Agronomie, Agricultură ecologică, Organizarea și planificarea muncii, Utilizarea datelor în planurile de afaceri,

o Cercetare privind fermele ecologice zootehnice Grindsted Agricultural College Denmark, Danemarca

– 2002 o Certificat de absolvire – Departamentul pentru Pregătirea Personalului

Didactic – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București, România.

– APTITUDINI ȘI COMPETENȚE PERSONALE:

Activități din care rezultă competențe și aptitudini organizatorice: o Președinte Liga Studentilor USAMVB, România o Președinte Asociația Sportivă Agronomia, România o Organizator al concursului național inter-universitar „Agronomiada”,

România o Director redacție ziarul „Impact Studențesc”

3

În urma alegerilor pentru Parlamentul European, am devenit, la vârsta de 38 de ani, unul dintre cei 32 de

europarlamentari ai României. Până în iunie 2015, am fost membru al Grupului S&D (Alianța Progresistă

a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European).

La începutul legislaturii 2014-2019 – am fost membru titular în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisia pentru Petiții (PETI), membru supleant în Comisia pentru Pescuit (PECH) și membru al Delegației la comitetele parlamentare de cooperare UE- Armenia și UE-Azerbaijan și la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Georgia.

- În ianuarie 2015 am demisionat din PC și am devenit europarlamentar independent. - În iunie 2015, m-am alăturat unui nou grup politic, Europa Națiunilor și Libertății (ENL/ENF –

Europe des Nations et Libertés/Europe of Nations and Freedoms), fiind, de altfel, și singurul deputat român din acest grup care numără, astăzi, 40 de europarlamentari din 9 state (Austria, Belgia, Germania, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, România și Marea Britanie).

- 2015 – 2017, activez ca membru titular în: Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală,

Comisia pentru petiții și în Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia, și membru supleant

în Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (2015 - noiembrie

2017), ECON – Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru dezvoltare

regională.

3. CARIERA POLITICĂ: – În 2010,

o mi-am început cariera politică în cadrul Partidului Conservator (PC), ulterior devenind și președinte al filialei județene a Partidului Conservator Prahova.

– În 2012,

o la alegerile locale, am obținut mandatul de consilier județean și am fost ales vicepreședinte al

Consiliului Județean Prahova.

– În 2014,

o am devenit vicepreședinte al Partidului Conservator la nivel național și coordonator

al Departamentului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

– În 2014,

o am candidat pe listele alianței PSD-PC-UNPR la alegerile europarlamentare și am obținut un

mandat de deputat în cadrul Parlamentului European.

– 17 ianuarie 2017 – „Primul român din istorie care a candidat la alegerile pentru funcția de

președinte al unei instituții europene” (Wikipedia); 4

ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Amendamente

depuse

142

Participare și

organizare

conferințe,

evenimente,

delegații

40

Întrebări

parlamentare

adresate

Comisiei

Europene

12

Rapoarte în

calitate de

raportor alternativ

4

Avize în calitate de

raportor alternativ

2

Luări de

cuvânt în plen

25

Voturi pe rapoarte, în plen

320

Explicații de

vot

13

Cărți publicate:

„Terorism și Contra-terorism în

UE. Lecții din trecut” Editura Mica Valahie, 2017

4. Luări de cuvânt și declarații în plen – 25

➢ Extinderea și consolidarea spațiului Schengen: Bulgaria, România și Croația

(dezbatere pe o temă de actualitate)

Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)12-13(18)

Dezbateri/Miercuri, 13 decembrie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega, în numele grupului ENF – „Domnule președinte, domnule comisar, dragi

colegi, aș vrea întâi să îi răspund doamnei Keller, care, în plenul Parlamentului European,

îndeamnă lumea la demonstrații de stradă, îndeamnă lumea din Parlamentul European să

dărâme guverne care au fost alese democratic – și vorbim de democrație.

Dragi colegi, democrația este respectarea votului.

În România, perspectiva aderării la spațiul Schengen a devenit un fel de discuție despre sexul

îngerilor – adică, pe cât de savantă, pe atât de inutilă. Toți politicienii promit în campania

electorală că îi vor convinge pe europeni să primească România în Schengen, dar nici cetățenii

și nici politicienii înșiși nu mai cred așa ceva.

Cu câteva luni în urmă, președintele Macron a venit la București și, de acolo, a plecat la Sofia,

pentru a ne convinge să sprijinim poziția Franței cu privire la Directiva privind detașarea

lucrătorilor.

Când a fost întrebat de spațiul Schengen, ne-a tăiat-o scurt: Schengen trebuie reformat și, abia

după aceea, vorbim de aderarea României și a Bulgariei.

Am înțeles foarte bine reținerea țărilor occidentale privind aderarea României și a Bulgariei la

Schengen în 2007. Am înțeles-o și în 2010. Am putut accepta acest lucru în 2012. În tot acest

timp, eforturile de securizare a frontierei au costat mulți, foarte mulți bani. În 2015 însă,

invazia refugiaților nu s-a făcut prin România și nici prin Bulgaria, dragi colegi.

Este clar că păstrarea acestor țări în afara Schengen are un alt motiv.

Pot înțelege și acest motiv: anume că unele țări sau unii politicieni din Occident consideră că

Uniunea trebuie să aibă două viteze. Îl pot înțelege și pe președintele Macron, care sugerează

că ar vrea renegocierea acordului Schengen. Ceea ce nu pot înțelege este ipocrizia și prietenii

falși.

Este ok ca națiunile să dorească să își controleze frontierele. Este ok să avem o Uniune cu două

sau mai multe viteze. Dar nu este ok ca țările mari sau puternice să împiedice țările mai mici

sau mai slabe să adopte aceleași măsuri protecționiste ca și cele mari.

Susțin din toate puterile competiția și sunt convins că egalitarismul inhibă dorința și

capacitatea de a progresa. Prin urmare, nu militez pentru omogenitatea Europei, dar vreau să

se asigure o egalitate de șanse și o independență reală a statelor membre.

Dacă statele mari și puternice vor să împiedice, prin piedici artificiale, țările mai mici să facă

progrese, atunci Uniunea Europeană va înceta să mai existe. Reformarea spațiului Schengen

poate fi un proiect interesant, dar aceasta presupune cu necesitate și începutul unei reforme

profunde a întregii Uniuni Europene.

Din 1957 până la Maastricht, Comunitatea Europeană s-a dezvoltat prin adăugiri succesive,

care au fost posibile pentru că numărul de state membre era mic. Acum însă, nu se mai poate cu

peticeala! Trebuie o reformă adevărată a Uniunii Europene, dragi colegi.”

➢ Modificări ale mai multor regulamente din domeniul agriculturii și dezvoltării

rurale (dezbatere)

Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)12-11(16)

Luni, 11 decembrie 2017 - Strasbourg

5

Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris . „– Salut și subscriu la „mică reformă a PAC”, care

prevede, în ansamblu, o politică pentru agricultori, mai simplă și mai echilibrată. Dar nu mă

pot abține să nu critic faptul că actuala PAC, la care am ajuns astăzi nu și-a a atins unul dintre

obiectivele cele mai importante: volatilitatea prețurilor. Acesta rămâne o consecință

catastrofică pentru țara mea. Toate prevederile din acest nou regulament deschid ușa către noi

acorduri cu țări terțe, cu care aș fi de acord, dacă agricultorii europeni și mai ales cei

dezavantajați nu ar fi folosiți ca valoare de schimb pentru alte politicii. Am afirmat de mai

multe ori, din 2014, ca nu ar fi o idea rea, crearea unei noi forme a PAC care pune accent pe un

protagonism național, dar am fost mereu acuzat că doresc o renaționalizare. Astăzi, citesc cu

surpriză, că unul din obiectivele acestui regulament este acela de a acorda un rol central

statelor membre.”

➢ Intervenții de un minut privind chestiuni politice importante

Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)11-29(24)

Dezbateri/Miercuri, 29 noiembrie 2017 - Bruxelles

Laurenţiu Rebega, în numele grupului ENF – „Domnule președinte, la 1 decembrie România

își va serba ziua națională. Așa cum amintea și colegul meu de la socialiști, România și

Bulgaria împlinesc zece ani anul acesta de când au aderat la Uniunea Europeană.

Aparent, ar trebui să fie un moment festiv, realitatea este însă mai sumbră.

Da, țările și cetățenii noștri au câștigat mult de pe urma statutului de stat membru. Da, există

mai multă prosperitate vizibilă în orașele și satele noastre. Da, foarte mulți români și bulgari se

simt europeni, iar sprijinul pentru Uniunea Europeană este încă la un nivel foarte ridicat. Dar

intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen este amânată sine die. MCV-ul este

prelungit continuu sub diverse pretexte. Diverse reglementări, de exemplu Directiva

lucrătorilor, ne dezavantajează net. Toate acestea adâncesc prăpastia dintre România și restul

Uniunii Europene. Și asta nu este singura fisură în Uniunea Europeană.Șansa de a depăși

această situație era o reformă profundă a Uniunii, așa cum sugera Carta Albă prezentată de

președintele Comisiei. Se pare că șansă a fost ratată, Uniunea a ales să nu schimbe nimic. Dacă

vrem o Europă democratică și prosperă și mai ales egală pentru toți, trebuie să facem această

reformă acum, cât mai curând, altfel, o explozie este iminentă.”

➢ Persecutarea creștinilor în lume (dezbatere) Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)11-13(17) Luni, 13 noiembrie 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF), în scris –„Am urmărit cu deosebit interes intervenția Înaltului

Reprezentant pentru Afaceri Externe referitoare la persecuția creștinilor în unele zone ale

lumii. Sunt întru totul de acord că aceste comunități persecutate trebuie sprijinite.

Aș vrea însă să atrag atenția asupra faptului că, de cele mai multe ori, persecuția unei

minorități e legată și de situația respectivului grup în țara sau zona lui de origine. Iar dacă se

poate spune că Europa a fost continentul creștinătății, putem să ne întrebăm cât de demn este

astăzi creștinismul în Europa. Desigur, Europa a separat în urmă cu mult timp, Biserica de

Stat. Ne-am obșnuit să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Dar îi dăm lui Dumnezeu ce este al

lui Dumnezeu? Ceea ce constatăm zi de zi este că noi, europenii, suntem primii care

persecutăm, indirect, creștinismul. În presă, pe stradă și chiar în instituții, valorile creștine

sunt considerate reacționare, vetuste, depășite. Dacă noi înșine tratăm astfel creștinismul, de ce

alții l-ar trata cu mai mult respect? Să învățăm să respectăm creștinismul și pe creștini aici, în

Europa! După aceea vom avea autoritatea morală de a îl apăra peste tot în lume!”

➢ Concluziile reuniunii Consiliului European din 19-20 octombrie 2017 și prezentarea

Agendei liderilor (Construirea viitorului nostru comun)

6

Referinţă : P8_CRE-PROV(2017)11-13(17)/Dezbateri/Joi, 24 noiembrie 2016 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF) – „Doamnă Președinte, domnilor Președinți, când a creat Uniunea

Europeană, Dumnezeu s-a gândit să dea celor trei instituții principale următoarele calități:

știință, putere și voință. Dar a venit diavolul și i-a spus: „Doamne, e prea mult.” Iar Dumnezeu

a spus: „Bine, atunci să aibă numai câte două din aceste calități.”Consiliul European are

putere și știință, dar, din nefericire, nu are voință. Lucrările de săptămâna trecută au

demonstrat acest lucru. În dosarul Europa digitală, da, s-au făcut câteva progrese. În privința

PESCO, s-au formulat numai intenții bune. În chestiunea refugiaților, ca și în cazul Brexit, se

vorbește despre progrese, dar se recunoaște că nu sunt semnificative. În privința reformei

Uniunii Europene nu avem, însă, nimic. Or, aceasta este principala noastră problemă. Înaintea

lucrărilor s-a vorbit despre un roadmap. Foarte bine, dar problema este că nu avem încă acest

road. Până nu vom decide cu toții: Consiliul, Parlamentul, Comisia Europeană, să construim

acest drum, Uniunea va bate pasul pe loc, iar drumul începe cu o reformă, oricât ar fi ea de

dură și de costisitoare.”

➢ Cooperare consolidată: Parchetul European (Dezbateri) Referinţă : P8_CRE-PROV(2017)10-04(17) Miercuri, 4 octombrie 2017 -

Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Urmărirea penală a infracțiunilor împotriva bugetului

european este de competența exclusivă a statelor membre și în acest domeniu nu există nicio

autoritate a Uniunii Europene. Prin acest regulament, statele membre își vor ceda suveranitatea

națională în domeniul cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor care aduc atingere

intereselor financiare ale Uniunii, în condițiile în care acestea sunt deja obligate prin tratat

(art. 325) să protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene în același mod ca și interesele

financiare naționale. Procurorul european va schimba modul de cooperare, până acum

orizontal, între autoritățile competente din statele membre, într-unul vertical, care implică

cedarea suveranității. Mă îndoiesc de contribuția unui astfel de organism (nou, complex, pe mai

multe niveluri) la eficiența investigației și sancționării infracțiunilor. În plus, costurile generate

de crearea acestei instituții depășesc eventualele beneficii. De altfel, există deja instituții cu

competențe în cooperarea judiciară la nivel european, iar crearea unei instituții noi (prea

complexă și prea costisitoare) va afecta instituțiile deja existente și lupta împotriva fraudei în

general. Consider că acest proiect, care se negociază de atâția ani, nu este decât o altă

încercare a Comisiei de invadare a competențelor statelor membre și de supranaționalizare.”

➢ Stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit (dezbatere)

Referință: P8_CRE-PROV(2017)10-03(3)/Dezbateri/Marţi, 3 octombrie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega (ENF ) – Domnule președinte, stimați colegi, Brexitul a creat un fenomen

de dependență. Nu există sesiune plenară fără o doză de dezbateri despre această chestiune.

Încerc să ies din logica grupurilor politice și să intru într-o logică normală. Prin activarea

articolului 50, politicul a vorbit deja. Acum să lăsăm echipele de negociatori să își facă treaba.

Dacă noi, Parlamentul, ne amestecăm în negocierile tehnice, Brexitul se va produce la

calendele grecești. Or, interesul ambelor părți este ca despărțirea să se producă rapid și lin,

fără să lăsăm schelete în dulap. Pe de altă parte, subliniez că Brexitul produce un precedent nu

numai prin ieșirea din Uniune, ci și prin faptul că, la un moment dat, orice stat poate să

dorească acest lucru. De asemenea, orice stat care a ieșit, după un anumit timp, poate dori să

se reintroducă. Europa nu poate urma Statele Unite. Avem nevoie de un alt model, mai modern

și mai dinamic. Uniunea Europeană va supraviețui și se va dezvolta numai dacă va înțelege că

între central și local trebuie să existe un echilibru dinamic. Or, este clar că acum viteza cu

care au loc schimbările depășește viteza procedurilor noastre, care sunt centralizate, greoaie

și ineficiente.”

7

➢ Promovarea conectivității la internet în comunitățile locale

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)09-12(3)

Dezbateri/ Marţi, 12 septembrie 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Așa cum am mai spus, susțin fără nicio rezervă ideea că

orice creștere a conectivității la internet este un pas înainte în direcția dezvoltării economice.

Ne aflăm în situația de a furniza cetățenilor europeni un serviciu gratuit. Un serviciu care

înseamnă, în primul rând, tehnologie. Ne place sau nu, smartphone-ul, tableta sau laptop-ul au

devenit accesorii indispensabile omului modern. Programul pentru care am votat astăzi duce

la o democratizare a accesului la infosferă și, prin aceasta, la o creștere a incluziunii sociale.

Dar există și aspecte criticabile. Desfășurarea acestui program sub umbrela centralizată a

Uniunii face ca această incluziune să se realizeze mai degrabă într-o lume virtuală, decât în

realitatea fizică a comunității în care trăiește un utilizator oarecare. S-ar putea ajunge, în

acest fel, la un clivaj profund. Unele zone vor avea acces la internet gratuit, rămânând în

același timp fără acces la apă potabilă sau canalizare. Aș dori, de aceea, să avertizez asupra

pericolului ca, pentru mulți cetățeni din zonele mai puțin dezvoltate, acest program să devină o

sursă de alienare și nu una de progres. De unul singur, acest program nu rezolvă problemele

comunităților defavorizate. Este nevoie, simultan, și de investiții în economia clasică.”

➢ Prezentarea programului de activități al Președinției estoniene a Consiliului Referinţă : P8_CRE-REV(2017)07-05(6) Dezbateri /Miercuri, 5 iulie 2017 - Strasbourg Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris ‒ „Concluziile Consiliului European se doresc a fi optimiste și ferme. Ele doresc să dea un impuls Uniunii, după ce Brexitul și nemulțumirile cetățenilor au pus în discuție legitimitatea politicilor duse de Bruxelles. Cu toate acestea, marile probleme au fost ocolite. După Brexit, bugetul Uniunii va fi cu circa 17 % mai mic. Asta înseamnă fie că proiectele UE vor fi mai modeste, fie că statele bogate vor da mai mulți bani. Germania a evitat să clarifice această dilemă. Tot de bani se leagă și celălalt obstacol de la Consiliu – relocarea refugiaților. Se spune că Polonia, Ungaria și Cehia trebuie pedepsite pentru că nu acceptă refugiați. Amenințarea directă este că aceste state nu vor mai primi fonduri de la UE. Șantajul este revoltător, întrucât nu aceste state au fost cele care au deschis granițele și i-au invitat pe refugiați în Europa. Oare, în 2004 și 2007, statele bogate din Vest au dorit ca Uniunea să se extindă cu membri egali sau au anexat, pur și simplu, niște teritorii ca să aibă surse de materii prime, forță de muncă ieftină și, la nevoie, o debara pentru indezirabili?”

➢ Comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind

impozitul pe profit

Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)11-22(9) Dezbateri/Marţi, 22 noiembrie 2016 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF) – „Domnule președinte, stimați colegi, ideea în sine de a solicita

marilor societăți multinaționale să facă un raport distinct pe fiecare țară în care realizează

venituri este binevenită. O asemenea măsură ar reprezenta o dovadă a suveranității

financiare a statelor membre. Sunt, totuși, două aspecte despre care nu sunt convins că ar fi în

interesul protejării intereselor financiare ale statelor membre: - primul aspect ar fi derogările

propuse. Să nu uităm că scopul acestora este de a sprijini companiile pentru a avea o

activitate sănătoasă și benefică în tot spațiul pieței unice. Odată acordate, aceste derogări

reprezintă o portiță care, foarte probabil, va fi folosită în mod abuziv, așa cum recenta istorie

a arătat-o. Cum vor putea preveni statele membre aceste abuzuri? Există prevederi în acest

sens? - iar al doilea aspect ar fi limita de raportare a veniturilor agregate. 750 de milioane

euro reprezintă o sumă suficient de mare chiar și pentru multinaționale, iar majoritatea nu

vor fi supuse acestei raportări. Nu sunt, astfel, de acord ca în urma tuturor acestor eforturi pe

care le facem în favoarea unui mediu economic sănătos și transparent să ne alegem la final cu

o legislație aplicabilă numai pentru 15 % dintre aceste entități.”

8

➢ Elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020 -

Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a

fondurilor structurale și de investiții europene - Măsuri specifice de acordare a

unei ajutor suplimentar statelor membre afectate de dezastre naturale

Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)10-26(6.8)

Dezbateri /Luni, 12 iunie 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris ‒ „Este indispensabil ca, după 2020, să existe bugetul

necesar pentru ca politica de coeziune să poată reduce disparitățile între regiuni la nivelul

Uniunii Europene, focusându-se în principal pe regiunile cel mai puțin dezvoltate. Trebuie să

remarc însă două aspecte, inacceptabile din punctul meu de vedere, la acest raport. În primul

rând, ideea de a finanța primirea și integrarea migranților din bugetul politicii de coeziune nu

corespunde scopului acestei politici, în condițiile în care în UE, potrivit statisticilor, 118,7

milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excludere socială (23,7 % din populație). În

al doilea rând, consider că este în beneficiul României ca produsul intern brut (PIB) pe cap de

locuitor pentru fiecare regiune și PIB-ul mediu al UE să rămână indicatorii de bază pentru

clasificarea regiunilor și stabilirea alocării fondurilor europene structurale și de investiții. În

viitor, politicii de coeziune trebuie să i se confere mai multă flexibilitate, fără însă ca această

flexibilitate să conducă la noi restricții sau la creșterea poverii administrative. Acest lucru

poate fi posibil printr-o reglementare minimă la nivel european, la nivel de principii,

complementată de prevederile naționale.”

➢ Digitalizarea industriei europene - Conectivitatea la internet pentru creștere,

competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și 5G

Referinţă: P8_CRE-REV(2017)05-31(20)

Dezbateri/Miercuri, 31 mai 2017 - Bruxelles

Laurențiu Rebega, în numele grupului ENF – „Îmi manifest rezerva pe care o am față de

tendința exagerată de a implica de pe acum instituții, guverne și alți stakeholderi într-un viitor

proiect 5G, atât timp cât implementarea actualului standard 4G, care se derulează în prezent,

nu este mulțumitoare. Cred că avem datoria de a duce mai întâi la bun sfârșit un proiect și

apoi de a ne implica într-unul nou, mai mare și mai costisitor.”

➢ Combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea

instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE - Perspectivele viitoare ale asistenței tehnice în cadrul politicii de coeziune (dezbatere)

Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)10-06(6.9)

Dezbateri /Joi, 18 mai 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Rolul cel mai important al politicii de coeziune este să

reducă decalajele între regiunile din Europa. Atunci când stabilim sursele de finanțare pentru

politica de coeziune și raportul dintre acestea, trebuie să nu pierdem din vedere acest

obiectiv. Creșterea proporției instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune nu

trebuie în niciun caz să înlocuiască sistemul actual de granturi, pentru că s-ar crea un

dezechilibru în politicile publice. Fiecare stat membru trebuie să poată să stabilească

proporția între instrumentele financiare și granturi, pentru că nu există o formulă universală

avantajoasă pentru toată lumea.

Nu se poate accepta ca Comisia să impună folosirea obligatorie a anumitor instrumente

financiare. Cu cât autoritățile naționale sunt mai mult implicate în procesul de luare a

deciziilor, cu atât mai bune vor fi rezultatele.Sunt state, cum este și România, care momentan

au mare nevoie de granturi și nu au capacitatea necesară pentru a le înlocui cu instrumente

financiare. Obligarea acestor state să utilizeze instrumentele financiare în cadrul politicii de

coeziune arată că, de fapt, Comisia pune interesele financiare ale anumitor instituții și

intermediari financiari mai presus decât politica de coeziune.”

9

➢ Situația din Turcia, în special în ceea ce privește referendumul constituțional

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)04-26(16)

Dezbateri /Miercuri, 26 aprilie 2017 - Bruxelles

Laurenţiu Rebega (ENF), – „Doamnă președintă, domnule comisar, de mai mulți ani a

apărut un fenomen pe care nu ezit să-l numesc „euroconformism”, adică aprobarea obedientă

a tuturor clișeelor emise de mainstream-ul politic european. Cel mai bine se vede acest

fenomen în relația cu Turcia. Referendumul desfășurat de curând, oricât de contestat ar fi de

diferite grupuri, a fost un exercițiu democratic, trebuie să recunoaștem acest lucru. Acuzațiile

de lipsă a democrației și de încălcare a drepturilor omului sunt, din păcate, marcate de

ipocrizie. Adevărul este că în Turcia contextul regional și istoric nu permite aplicarea

acelorași standarde ca în Occident. În consecință, în Europa nu s-a vrut niciodată cu adevărat

aderarea Turciei, iar turcii știu asta. Virulența președintelui Erdogan nu este cauza, ci

consecința atitudinii europenilor. Pe de altă parte, e evident că Uniunea Europeană a încetat

să mai fie o atracție pentru Turcia. Asta ar trebui să ne dea de gândit tuturor, iar acum

europenii sunt cei care au mai multă nevoie de Turcia. Dacă vom scoate capul din

euroconformism, vom vedea clar realitatea.”

➢ Instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada

2017­-2020

Referință: P8_CRE-REV(2017)04-26(17)

Dezbateri/Miercuri, 26 aprilie 2017 - Bruxelles

Laurenţiu Rebega (ENF), în scris – „Așa cum știm cu toții, politica de coeziune este foarte

importantă pentru reducerea decalajelor între regiunile europene, sprijinind crearea de

locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă

și îmbunătățirea calității vieții. Acest nou program de sprijin pentru reforme structurale

crește, de fapt, povara administrativă a statelor membre și ia resurse de la politica de

coeziune ca să le folosească pentru niște reforme structurale impuse de Comisia Europeană,

care nu au legătură cu coeziunea economică și socială. Cred că, în acest fel, prin știrbirea

bugetului politicii de coeziune, punem în pericol viitorul acesteia după 2020. Să nu uităm că

deja s-au realocat sume din fondurile europene structurale și de investiții pentru finanțarea

migranților. Mai mult, pericolul ascuns în această inițiativă este că, de fapt, Comisia

Europeană încearcă să forțeze statele membre să implementeze reformele structurale impuse

prin recomandările specifice de țară, reforme care nu întotdeauna sunt în interesul

cetățenilor statelor respective. Și atunci mă întreb: cum să mai aibă cetățenii încredere în

instituțiile europene când acestea nu mai lucrează în interesul lor?”

➢ Ziua Internațională a Romilor

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)04-06(3) Dezbateri/Joi, 6 aprilie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Salut Ziua internațională a romilor și urez acestui vechi

popor să-și regăsească demnitatea și mândria printre popoarele europene. Salut, de asemenea,

inițiativa colegilor europarlamentari de a adresa Comisiei și Consiliului trei întrebări referitoare la

măsurile luate la nivel european privind incluziunea romilor și combaterea discriminării la adresa

acestora. Dar, când vorbim de integrare, trebuie să subliniem că e nevoie de efortul ambelor părți.

Sunt convins că și majoritarii, și instituțiile statelor membre, și instituțiile europene pot și trebuie să

facă mai mult pentru integrarea romilor și combaterea discriminării. Dar, chiar dacă majoritarii și

instituțiile statelor ar deveni, peste noapte, ideale, condiția romilor nu va putea fi îmbunătățită fără

un efort susținut de responsabilizare și autoeducare din partea acestora.

Aș vrea să existe organizații rome mai multe, mai active, mai responsabile, care să se implice în

educația, în integrarea și în propășirea romilor. Aș vrea ca tot mai mulți dintre romi, și mai ales

dintre liderii acestora, să urmeze îndemnul lui John Fitzgerald Kennedy:

10

„Nu te gândi la ce poate face țara pentru tine, gândește-te la ce poți face tu pentru țară!” Egalitatea

sau nediscriminarea se afirmă prin legi, dar prestigiul și respectul se câștigă doar prin efortul

propriu.”

➢ Concluziile reuniunii Consiliului European din 9 şi 10 martie 2017, inclusiv

Declarația de la Roma Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-15(7)

Dezbateri/Miercuri, 15 martie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega (ENF) – „Domnule președinte, stimați colegi, nici nu a cântat de două ori

cocoșul după ce a fost publicată Carta albă asupra viitorului Uniunii și iată că Europa cu

mai multe viteze s-a văzut de trei ori. Am avut mai întâi patru lideri care au furat startul -

presa i-a numit „cei mari” și care s-au grăbit să exemplifice printr-o reuniune simbolică

faptul că deciziile importante să iau în cerc restrâns. A urmat blocajul dintre Consiliu și

Polonia. În fine, a fost decizia înființării Parchetului european lăsând în afară țările care au

rezerve față de acest proiect. Este evident că pentru cei mari Uniunea a devenit o butaforie.

Cetățenii văd gardul vopsit pe dinafară, dar înăuntru legea o fac numai unii. Cei numiți

„mari” transformă Uniunea într-o afacere personală și pe urmă îi arată cu degetul pe

eurosceptici. În acest moment, observ că Grupul Europa Națiunilor și Libertății este singurul

care a privit și privește cu seriozitate proiectul unei Europe, a unor națiuni egale în drepturi,

care cooperează în termeni de respect reciproc pentru prosperitate și pace. Este clar că, de

vineri, stelele de pe drapelul Uniunii nu mai sunt așezate în cerc.”

➢ Orientări pentru bugetul 2018 - Secțiunea III

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-14(14)

Dezbateri/Marţi, 14 martie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Consider că partea dedicată provocărilor interne este

tratată necorespunzător. Se precizează că, în ceea ce privește problema migrației în contextul

actual, încă se lasă așteptată o soluție viabilă și din punct de vedere bugetar. Până acum,

pentru această criză s-au făcut mari eforturi în detrimentul altor capitole bugetare, cum ar fi

PAC-ul. Ce ar trebui să înțelegem, că Europa are nevoie de bani ca să mențină în continuare

o problemă nerezolvată?

De aceea, propun pe această cale o primă soluție concretă, și anume returnarea

competențelor pe probleme migratorii și frontaliere către statele membre. În acest fel se va

câștiga în ambele sensuri, pe de o parte bugetul Uniunii va economisi, iar statele membre vor

avea un cuvânt mai greu de spus în ce privește suveranitatea frontierelor. În concluzie,

consider nerațională suplimentarea fondurilor și introducerea de noi taxe pentru cetățenii

europeni ca rezultat direct al unei situații încă incerte a crizei migranților.

Dezaprob faptul că statele membre sunt obligate să aplice și, pe deasupra, să mai și finanțeze

acele decizii centralizate ce contravin puternic interesului național.”

➢ Aplicarea programului „Europa pentru cetățeni”

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-02(3)

Dezbateri/Joi, 2 martie 2017 - Bruxelles

Laurențiu Rebega (ENF) – „Mulțumesc, domnule președinte, stimați colegi, programul

Europa pentru cetățeni este singurul program european care se adresează direct, prin cele

patru linii de finanțare, tuturor cetățenilor Europei. Aș face observația că domeniul culturii,

cel care trebuie să dezvolte unitatea în diversitate din deviza Uniunii, este poate cel mai

vitregit, dacă ne gândim la finanțare și, implicit, la importanța care i se acordă.

Raportul referitor la aplicarea programului Europa pentru cetățeni este pertinent și conform

realității. Poate singura observație este că raportul este prea puțin critic.

11

În România, în 2014 și 2015 a crescut foarte mult numărul de aplicații ajungându-se cam la

3 000 de proiecte depuse la fiecare termen limită. Din păcate, din cauza subfinanțării, din

acestea se finanțează mai puțin de 10% ceea ce, în mod evident, duce în prezent la o lipsă de

interes tot mai accentuată față de program. Lipsa de interes a operatorilor crește și mai mult

datorită finanțării reduse pe proiect. Astfel, maximul de finanțare este de 150 000 de mii EUR

pe proiect la două dintre liniile de finanțare, la celelalte mult mai puțin.

Din informațiile pe care le am, punctele naționale de contact doresc să le fie extinse atribuțiile

și după depunerea proiectelor pentru că le sunt solicitate informații și după acest moment și, în

plus, se creează relații cu aplicanții și nu dorim să-i dezamăgim. Punctele naționale de contact

doresc, de asemenea, să cunoască procedura de selecție, modul în care lucrează evaluatorii,

cum se acordă punctajele și, în general, doresc o mai mare transparență și cooperare.

În plus, Punctul Național de Contact din România dorește o altfel de relație cu Comisia

Europeană și Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură pe bază de

parteneriat, relația de acum este aproape umilitoare deoarece aceste puncte de contact sunt

veriga între instituțiile europene și aplicanți și datorită lor programul este promovat.

Uniunea Europeană cheltuie foarte multe resurse nu numai bani ci și timp sau resurse umane în

domenii care favorizează globalismul, uniformizarea și companiile multinaționale. Prin

contrast, cultura, educația și, mai ales, proiectele pentru cetățeni sunt un fel de cenușărese.”

➢ Opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-01(24)

Dezbateri/Miercuri, 1 martie 2017 - Bruxelles

Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Este regretabil faptul că numeroși cetățeni din statele

membre nu au acces la asistență medicală sau la medicamente și, mai mult, este extrem de

îngrijorător că se înregistrează mii de victime din cauza lipsei de tratamente eficiente

împotriva bolilor rare, precum și din cauza lipsei de acces la anumite tratamente sau a

costului astronomic al acestora.

Statele membre trebuie să sprijine cercetarea și dezvoltarea bazate pe nevoile medicale ale

cetățenilor, în scopul creării de medicamente inovatoare și producerii de medicamente

generice la prețuri accesibile pentru toți pacienții. De asemenea, este necesară o mai mare

transparență în ceea ce privește costurile investițiilor în cercetarea, dezvoltarea și inovarea

farmaceutică, astfel încât consumatorul să nu ajungă să plătească, în final, de două ori pentru

același produs.

Consider că statele membre trebuie să coopereze din proprie inițiativă, în special în ceea ce

privește prețurile, rambursările și schimbul de informații. Îndemn factorii publici de decizie să

ia măsuri proactive pentru ca medicamentele generice și biosimilare să devină disponibile în

timp util pentru a reduce în mod real costurile și cheltuielile totale pentru medicamente, ținând

seama întotdeauna de nevoia de a asigura aceleași efecte benefice și continuitatea îngrijirii

pacienților.”

➢ Consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele

externe Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-15(12

Dezbateri/Miercuri, 15 februarie 2017 - Strasbourg

Laurențiu Rebega (ENF), în numele grupului ENF – „Doamnă președintă, stimați colegi, pe

linia politică a grupului nostru, în fața amenințărilor majore pe care le prezintă migrația

ilegală și terorismul, apreciez ideea de a se întări controalele la frontieră. Am de făcut însă

trei observații:

12

Prima se referă la hipertrofierea documentelor și legislației comunitare în domeniu. Pe

măsură ce terorismul este mai rapid, mai direct și mai eficace, birocrația europeană despică

firul de păr în patru. Față de rapiditatea amenințărilor, reacțiile Uniunii sunt de dinozaur – și

știm cu toții ce s-a întâmplat cu dinozaurii.

A doua observație se referă la golirea de conținut a noțiunii de libertate de mișcare. Sub

justificarea securității se construiesc uriașe baze de date care scapă oricărui control

democratic. Încet-încet, libertatea de mișcare a cetățenilor este transformată în libertatea de

suspectare a cetățenilor de către instituțiile supranaționale.

În fine, a treia observație, mai punctuală de data aceasta, se referă la statele Uniunii care nu

sunt în Schengen. Acestea, conform raportului, nu au drepturile statelor Schengen, dar au

aceleași obligații ca statele Schengen. Cu alte cuvinte, discriminare pe față. Este incorect și

umilitor.”

➢ Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-13(19)

Dezbateri/Luni, 13 februarie 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF) ‒ „Doamnă președinte, după cum știți, în România situația socială

și politică este tensionată din cauza unor acte normative controversate pe care guvernul a vrut

să le adopte cu o grabă suspectă și a unor demonstrații de stradă generate de această situație.

Din păcate, nemulțumirea legitimă a cetățenilor a fost deturnată politic.

După abrogarea respectivei ordonanțe, demonstrațiile de stradă continuă exact în sensul

indicat explicit de Președintele României.

Subliniez că, în conformitate cu Constituția României, președintele trebuie să fie un mediator.

La numai două luni de la alegerile parlamentare libere și corecte, prelungirea demonstrațiilor,

dincolo de atingerea scopului inițial, este un risc la adresa democrației. Practic, s-a creat

precedentul ca orice minoritate activă și vocală în stradă să poată să blocheze nu doar o

măsură a unei instituții ci întreaga instituție. S-a trecut de la incriminarea unei fapte la

incriminarea unei alegeri politice.

Este îngrijorător faptul că demonstrațiile de la București sunt prezentate pe larg pe multe

canale media europene ca fiind un exemplu pe care România îl dă țărilor europene. Ceea ce

nu se reține în media occidentală este discursul urii în stradă, dincolo de conținutul corect

politic al bannerelor scrise în engleză, scandările democraților incită la violență fizică asupra

unor persoane sau asupra simpatizantului unei platforme politice.”

➢ Aspectele transfrontaliere ale adopțiilor

Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-02(4)

Dezbateri/Joi, 2 februarie 2017, Bruxelles

Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris . – „Țin să subliniez că domeniul dreptului familiei la nivel

național, deci și adopția, este de competența statelor membre. Atunci când persoanele decid să

se mute într-un alt stat membru al Uniunii, apar însă dificultăți legate de recunoașterea și

rezolvarea pe cale legală a situației juridice a acestor persoane. Totuși, nu înțeleg de ce este

nevoie să creăm o nouă legislație, să impunem noi reguli, în loc să utilizam pârghiile de care

dispunem deja, pentru a cointeresa statele membre să ajungă la o abordare uniformă în

domeniul adopțiilor. Pe de o parte, trebuie susținute instruirea funcționarilor și judecătorilor

naționali implicați în adopții, schimbul de experiență și îmbunătățirea cooperării între aceștia.

Pe de altă parte, statele membre trebuie încurajate să evite birocrația inutilă în domeniul

adopțiilor. Să nu uităm că ceea ce trebuie să primeze este interesul superior al copilului. În

fiecare din țările noastre sunt destui copii abandonați. Este important ca fiecare stat membru

să ușureze procedurile naționale, pentru ca acești copii să se poată bucura pe deplin de toate

drepturile, și, în primul rând, de dreptul de a avea o familie.”

13

➢ Scurte prezentări susținute de candidații la alegerile pentru funcția de Președinte

Referinţă: P8_CRE-REV(2017)01-17(2)

Dezbateri/Marţi, 17 ianuarie 2017 - Strasbourg

Laurenţiu Rebega (ENF ):

„Domnule Președinte, dragi colegi, aceste alegeri au loc în cel mai critic moment al existenței

Uniunii Europene. E bine, întrucât acum avem nevoie de o altă alternativă, mai bună pentru

Europa. După o lungă serie de crize politice, economice, de migrație și serioase probleme de

securitate, trebuie să recunoaștem că referendumul în favoarea Brexit-ului a însemnat o primă

atenționare gravă la adresa Uniunii. Uniunea se clatină pe marginea unui prăpastii. Marea

Britanie va pleca, susținută de președintele ales, Trump.

În zilele din urmă, și eu și ceilalți candidați am făcut publice o serie de documente în care ne-

am prezentat motivele pentru care candidăm, calitățile care ne recomandă, credințele pe care

le avem și viziunile pe care vrem să le transpunem în practică.

Există o obsesie a corectitudinii politice, care duce la o lipsă de curaj în a arăta cu claritate

atât cauzele reale, cât și soluțiile evidente pentru Parlament și pentru cetățenii țărilor noastre.

Dacă noi credem într-adevăr că Uniunea Europeană se află într-o criză profundă, atunci e

evident că o schimbare superficială nu va fi de ajuns. Nu, eu cred că nu este de ajuns și vă rog

să priviți mai atent și mai îndeaproape. Discursurile vechi și acțiunile de rutină nu mai

funcționează.

Grupul Europa Națiunilor și a Libertăților, pe care îl reprezint, cere mai multă democrație și

mai multă transparență în Parlamentul European. Cerem respect pentru milioanele de

contribuabili care au votat pentru candidații noștri, cerem respect pentru drepturile

deputaților noștri în comisii și delegații și cerem încetarea hărțuirii administrative la care sunt

supuși membrii staff-ului nostru politic.

Dacă aceasta este o instituție democratică, atunci de ce nu este permis un lucru atât de simplu,

ca acordarea unui loc în primul rând, al președintelui nostru?

Cer echilibru și corectitudine pentru toți deputații, pentru că democrația și respectul nu pot fi

doar apanajul grupurilor mari. Respingem orice afiliere, conexiune sau simpatie, prezentă sau

viitoare, cu orice regim autoritar sau totalitar.

Toți vrem ca Parlamentul să joace un rol mai important. Dar să ne întrebăm mai întâi cum a

funcționat în realitate relația cu Comisia Europeană, care a arătat în mod constant o lipsă de

respect față de Parlament. Noi, Grupul Europa Națiunilor și a Libertăților, ne opunem

oricărui transfer al suveranității naționale către orice instituție supranațională.

Dorim o Europă a cooperării, care să respecte interesele națiunilor noastre. Mai mult, eu

consider că puterea națiunilor stă în păstrarea și dezvoltarea specificităților lor. Și, nu în

ultimul rând, trebuie să apărăm în interiorul, dar și în exteriorul acestei Camere, libertatea

individuală, libertatea cuvântului și libertatea digitală.

Dar să revenim la întrebarea principală: ce fel de președinte ne dorim cu adevărat pentru

Parlamentul European? Unii spun că e nevoie de un președinte puternic, capabil să impună o

voință politică. Dar cât de corectă ar fi impunerea unei asemenea voințe? Alții consideră că

nu președintele trebuie să fie puternic, ci însuși Parlamentul. Dar mă întreb cum ar putea

acționa Parlamentul coerent și inovator dacă este dominat de grupuri politice care dictează o

agendă?

14

Chiar dacă nu împărtășim aceeași viziune, e nevoie de stabilitate. Avem nevoie de răbdare și

voința unui președinte care să asigure respectarea regulilor și a compromisurilor

parlamentare. Oricine ar fi, președintele trebuie să fie corect, răbdător în negocieri și puternic

în luarea deciziilor pentru apărarea stabilității și echității pentru toți deputații. În același timp,

va trebui să apere interesele Parlamentului față de toate celelalte instituții.Dragi colegi, vă

chem să votați pentru o schimbare reală, plecând de la o reformă transparentă și coerentă a

acestei Camere. Asta înainte de a ne gândi la orice altă formă a Uniunii. Oamenii vor o Europă

a națiunilor și a libertății, construită prin cooperare.

Trebuie să facem schimbarea în numele cetățenilor și al păcii. Vă chem să votați pentru

proiectul pe care susțin și pentru o democrație reală, extinsă și împărtășită de toate grupurile

politice și de toți membrii Parlamentului European. Schimbarea adevărată nu vine niciodată

din afară, ea trebuie să vină din interiorul fiecăruia. Și poate să înceapă în fiecare clipă. Fie ca

în această zi să înceapă schimbarea!”

15

5. Rapoarte în calitate de raportor alternativ – 4

➢ RAPORT referitor la raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (2017/2121(INI))

AFET - Comisia pentru afaceri externe/Raportor: David McAllister

Data: 13 noiembrie 2017

Referinţă: A8-0350/2017

Parlamentul European,

– având în vedere Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind

politica externă și de securitate comună,

– având în vedere articolele 21 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul

European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și

buna gestiune financiară,

– având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la responsabilitatea politică,

– având în vedere comunicarea din 2016 a Serviciului European de Acțiune Externă

(SEAE) privind strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și

comunicarea comună din 2017 a Comisiei și a SEAE intitulată „O abordare strategică privind

reziliența în cadrul acțiunii externe a UE”,

– având în vedere faptul că principiile-cheie consacrate în Strategia globală pentru

politica externă și de securitate a Uniunii Europene, în special cele referitoare la suveranitatea,

integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor statelor sunt respectate în mod egal de

toate statele participante;

– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 12 decembrie 2011

intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene -

către o abordare mai eficientă” (COM(2011)0886),

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru

bugete (A8-0350/2017),

Introducere

1. este convins că niciun stat membru nu este în măsură să soluționeze singur provocările

cu care ne confruntăm în prezent; evidențiază faptul că acțiunile comune ale UE constituie

modalitatea cea mai eficientă de protejare a intereselor Europei, de afirmare a valorilor sale, de

angajare într-o lume mai largă ca un actor unitar și influent la nivel global și de protejare a

cetățenilor și a statelor membre de amenințările sporite la adresa securității lor, inclusiv în sfera

digitală la nivel mondial; își exprimă îngrijorarea cu privire la arhitectura de securitate a UE,

care este în continuare fragilă și fragmentată în fața noilor provocări cotidiene care apar

neîncetat și în care „pacea hibridă” a devenit o realitate nesatisfăcătoare; îndeamnă statele

membre să acționeze pentru a îndeplini dorințele acelor cetățeni europeni care au subliniat în

mod repetat că o politică externă și de securitate a UE bazată pe valorile fundamentale și pe

drepturile omului este una dintre cele mai importante și mai necesare dintre toate politicile UE;

16

consideră că este momentul ca statele membre să pună în aplicare instrumentele și politicile

aferente politicii externe și de securitate comune (PESC) care să-i permită UE să reacționeze în

fața conflictelor și crizelor externe, să dezvolte capacitățile partenerilor și să protejeze Uniunea

Europeană;

2. reamintește angajamentul UE de a elabora o politică externă și de securitate comună

ghidată de valorile democrației, ale statului de drept, ale universalității și indivizibilității

drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, și în conformitate cu Carta ONU și cu dreptul

internațional; consideră că, pentru a se ridica la înălțimea acestui angajament și pentru a

contribui la promovarea drepturilor omului și a democrației în lume, UE și statele sale membre

trebuie să se exprime printr-o voce unică și să se asigure că mesajul lor este auzit;

3. consideră că, pentru ca UE să poată face față cu succes provocărilor cu care se

confruntă, în special amenințărilor în materie de securitate, aceasta trebuie să fie un actor global

eficient, credibil și ale cărui acțiuni sunt bazate pe valori, care are o capacitate de acțiune și de

dialog eficient cu alți actori globali, ceea ce presupune ca UE să se exprime cu o singură voce,

să acționeze împreună și să își concentreze resursele pe prioritățile strategice;

4. reamintește că este necesar ca politicile externe ale Uniunii să fie coerente, atât între ele,

cât și cu celelalte politici cu dimensiune externă, și să urmărească obiectivele definite la

articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

5. consideră că principalele etape de referință care ar trebui parcurse de Uniunea Europeană

pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor săi sunt:

– coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul

UE și o abordare comună a modului de rezolvare a acestora, luând în considerare în special

prevenirea radicalizării, care poate duce la recrutarea de către grupuri teroriste,

– consolidarea și aprofundarea proiectului european și a acțiunii sale externe, printre

altele, prin intermediul întăririi cooperării și capacităților UE în domeniul politicii sale externe

și de securitate comune, inclusiv în domeniul războiului informațional,

- cooperarea dintre statele membre, parteneri și organizațiile și instituțiile internaționale

care protejează pacea în condiții stabilite în mod clar și alese cu grijă, în vederea întăririi ordinii

politice și economice mondiale bazate pe norme, inclusiv protecția drepturilor omului, și

conlucrarea cu partenerii pentru a juca un rol de lider în procesul de reconciliere, de restabilire a

păcii și de menținere a acesteia și, acolo unde este nevoie, de asigurare a respectării sale;

Coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul

UE: confruntarea cu mediul politic și de securitate actual

6. subliniază faptul că garantarea securității cetățenilor UE și a integrității teritoriale a UE,

stabilizarea vecinătății, în special în Balcanii de Vest, punând accentul pe o mai mare vizibilitate

a UE în această regiune și pe promovarea unor reforme vizând menținerea unei ordini

internaționale economice și politice cu caracter cooperativ și întemeiată pe norme, soluționarea

pașnică a conflictelor și dialogul cu democrațiile pluraliste care s-au angajat să apere drepturile

omului, constituie condițiile esențiale pentru stabilitatea UE; solicită o diplomație publică mai

activă a UE și o mai mare vizibilitate pentru proiectele deja puse în aplicare de către UE;

7. este de părere că, într-un mediu internațional tot mai instabil și mai afectat de conflicte,

numai prin îmbinarea multilateralismului eficient, a puterii necoercitive și a puterii coercitive

convingătoare comune pot fi abordate provocările majore în materie de securitate, în special

proliferarea armelor de distrugere în masă, încălcarea ordinii în materie de securitate în

Europa, terorismul, conflictele din vecinătatea estică și din cea sudică, războaiele prin interpuși,

războiul hibrid și cel informațional, inclusiv agresiunile digitale și insecuritatea în materie de

energie; evidențiază faptul că aceste provocări includ, de asemenea, crizele refugiaților în

dimensiunea lor umanitară, comportamentul agresiv al Coreei de Nord, încălcarea de către

Rusia a dreptului internațional și puterea militară crescândă a Chinei, pentru care numai un

răspuns diplomatic puternic va fi suficient;

17

8. este de părere că o politică externă și de securitate comună mai eficace se bazează în

primul rând pe definirea unor priorități și a unor viziuni strategice comune; consideră că este

necesar să se soluționeze cauzele profunde ale instabilității, răspândită în mare măsură din cauza

unor state fragile sau aflate în stare de colaps, și ale migrației forțate și neregulamentare:

sărăcia, lipsa oportunităților economice și a accesului la educație, excluderea socială, conflictele

armate, guvernarea nedemocratică și ineficientă, corupția, schimbările climatice, creșterea

sectarismului, amenințarea radicalizării și răspândirea ideologiilor extremiste; reamintește

planul de acțiune adoptat la summitul de la Valletta, care solicită angajarea răspunderii comune

a țărilor de origine, a celor de tranzit și a celor de destinație; subliniază importanța ruperii

modelului economic al rețelelor care introduc ilegal persoane;

9. subliniază necesitatea de a combate tendințele autocratice și nepotismele, de a intensifica

sprijinul pentru forțele democratice și a lupta împotriva terorismului islamist în vecinătatea

sudică și printre vecinii și partenerii noștri, precum și de a viza grupurile care încearcă să

încurajeze cetățenii UE să lupte pentru cauza lor extremistă; reamintește că regiunea Sahel și

alte zone geografice conectate sunt regiuni prioritare pentru asigurarea securității Uniunii

Europene; reiterează necesitatea ca UE să depună eforturi diplomatice coordonate împreună cu

Statele Unite și cu alți parteneri internaționali, pentru a conlucra cu actorii din regiune precum

Turcia, statele din zona Golfului și Iranul cu privire la necesitatea unei poziționări clare

împotriva extremismului religios și a terorismului, precum și de a elabora o strategie comună

pentru a se confrunta cu această încercare globală, în conformitate cu angajamentul lor asumat

la nivelul ONU de a respecta dreptul internațional și valorile universale; consideră că aceste

eforturi diplomatice ar trebui să fie însoțite de o gamă largă de alte instrumente și mijloace

aflate la dispoziția UE, inclusiv cele destinate îmbunătățirii condițiilor politice, sociale și

economice care să ducă la instaurarea și la menținerea păcii;

10. consideră că contracararea extremismului violent ar trebui să meargă mână în mână cu

apărarea drepturilor universale ale omului; subliniază că UE trebuie să contracareze și să

condamne sponsorii statali ai radicalizării și ai terorismului, în special în cazul în care acest

sprijin se acordă entităților considerate de UE drept organizații teroriste; subliniază importanța

consolidării cooperării cu partenerii noștri în lupta împotriva terorismului;

11. subliniază că o soluție sustenabilă la criza siriană poate fi găsită numai în cadrul existent

convenit la nivelul ONU și că aceasta trebuie să se bazeze pe un acord politic care favorizează

includerea, condus de Siria, în care să fie implicate toate părțile interesate; continuă să îndemne

toate statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU să-și onoreze responsabilitățile în

legătură cu criza siriană; susține apelul lansat de trimisul special al Secretarului General al ONU

pentru Siria către statele garant ale încetării focului să depună eforturi urgente pentru a susține

regimul de încetare a focului;

12. salută strategia UE privind Siria adoptată în aprilie 2017, care include extinderea

sancțiunilor la persoanele implicate în dezvoltarea și utilizarea de arme chimice; încurajează

extinderea în continuare a sancțiunilor pentru cei responsabili pentru încălcări ale drepturilor

omului; subliniază că toți cei responsabili de încălcări ale dreptului internațional trebuie să fie

trași la răspundere. își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a analiza

împreună cu partenerii crearea unui tribunal pentru crime de război în Siria, până la deferirea cu

succes a acestora la TPI; subliniază necesitatea ca UE să-și manifeste angajamentul deplin

pentru sprijinirea reconstrucției Siriei după conflict;

13. invită toate părțile implicate, atât din Libia, cât și din afara Libiei, să sprijine Acordul

politic libian semnat la 17 decembrie 2015 și Consiliul prezidențial care a rezultat în urma

acestuia și care este singura autoritate recunoscută de comunitatea internațională și de ONU;

subliniază că soluționarea crizei din Libia este o condiție prealabilă pentru stabilitatea din zona

mediteraneeană; subliniază importanța vecinătății sudice și necesitatea realizării unui spațiu

euro-mediteraneean de pace, prosperitate, stabilitate și integrare;

18

subliniază sprijinul său ferm pentru o soluție bazată pe două state la conflictul israelo-

palestinian, cu un stat palestinian independent, democratic, viabil și adiacent, care să trăiască în

pace și securitate alături de statul securizat al Israelului; subliniază că este important să se

garanteze coerența politicii UE în situațiile de ocupație sau de anexare a unui teritoriu;

14. salută continuarea punerii în aplicare cu succes de către toate părțile a Planului comun de

acțiune cuprinzător (JCPOA), asupra căruia s-a convenit cu Iranul în cadrul UE3 + 3; subliniază

faptul că implementarea integrală continuă a acestui acord de către toate părțile este esențială

pentru eforturile de la nivel mondial privind neproliferarea și soluționarea conflictelor în

Orientul Mijlociu; subliniază că JCPOA este un acord multilateral care a fost aprobat printr-o

rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și nu poate fi modificat în mod unilateral;

subliniază riscul la adresa securității reprezentat de programul de rachete balistice al Iranului și

evidențiază necesitatea implementării depline a Rezoluției 2231 a Consiliului de Securitate al

ONU care solicită Iranului să nu întreprindă nicio activitate legată de rachete balistice concepute

pentru a putea servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei

rachetelor balistice;

15. ia act de faptul că Departamentul Trezoreriei al SUA și-a actualizat în mod oficial lista

resortisanților special desemnați (SDN) utilizată în combaterea terorismului, pentru a include

lista Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC);

16. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la catastrofa umanitară care are loc în prezent

în Yemen; subliniază încă o dată că nu poate exista o soluție militară pentru conflictul prelungit

din Yemen și sprijină eforturile depuse de UE și ONU pentru a obține încetarea focului și a

pune bazele negocierilor de pace; consideră că UE trebuie să acționeze în vederea asigurării

continuării existenței minorităților etnico-religioase din Orientul Mijlociu, în special din Irak și

Siria;

17. condamnă utilizarea repetată de către Rusia a dreptului său de veto în cadrul Consiliului

de Securitate al ONU și consideră că aceasta subminează eforturile internaționale de pace și de

rezolvare într-o mai mare măsură a conflictului din Siria și din sudul Europei;

18. recunoaște că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a face posibilă migrația

și mobilitatea în condiții legale, inclusiv la nivel bilateral, prin favorizarea mobilității bine

gestionate între continente și în interiorul acestora și prin încurajarea politicilor care

promovează căile legale de migrație, combătând în același timp rețelele ilegale care profită de

pe urma persoanelor vulnerabile; subliniază eforturile depuse de statele membre în această

privință și consideră că este esențial să se consolideze accesul legal și securizat la calea spre

Europa; regretă, în această privință, lipsa unei politici europene veritabile, echilibrate și

credibile privind migrația și azilul, după cum a demonstrat criza actuală din zona Mediteranei, și

invită Consiliul și statele membre să acționeze în consecință;

19. este ferm convins că este necesară o nouă abordare a relațiilor UE cu vecinii săi estici;

consideră că sprijinirea acelor țări care doresc să aibă legături mai strânse cu UE trebuie să fie o

prioritate majoră pentru politica externă a UE; consideră că prelungirea perioadei de aplicare a

sancțiunilor împotriva unor persoane și unor entități din Rusia reprezintă un rezultat inevitabil al

eșecului punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk și consideră în continuare că punerea în

aplicare a acestor acorduri de către toate părțile reprezintă baza unei soluții politice sustenabile a

conflictului din estul Ucrainei;

20.evidențiază că posibilitatea unei mai ample relații de cooperare cu Rusia este condiționată de

respectarea deplină de către Rusia a ordinii europene în materie de securitate și a dreptului

internațional; insistă asupra faptului că UE ar trebui să păstreze deschisă opțiunea impunerii

treptate, în continuare, a unor sancțiuni în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul

internațional; își reiterează angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea

teritorială a Ucrainei și a tuturor celorlalte țări ale Parteneriatului estic în cadrul granițelor

acestora recunoscute la nivel internațional; subliniază că decizia Rusiei din 21 martie 2014 de a

încorpora Crimeea în Federația Rusă rămâne ilegală în conformitate cu dreptul internațional și

regretă decizia subsecventă a autorităților ruse de a impune cu forța pașapoartele rusești tuturor

locuitorilor Crimeii;

19

solicită VP/ÎR și Consiliului să joace un rol mai activ și mai eficace în ceea ce privește

soluționarea conflictelor tergiversate și înghețate;

21. regretă multiplele încălcări ale dreptului internațional și războiul hibrid dus de Rusia;

recunoaște, cu toate acestea, posibilitatea unei colaborări și a unui dialog raționale și coerente în

domenii de interes comun, pentru a asigura asumarea răspunderii și respectarea dreptului

internațional; subliniază necesitatea de a menține și de a încuraja posibilitatea unei cooperări

viitoare cu privire la soluționarea crizelor globale în cazul în care există un interes direct sau

indirect al UE sau o oportunitate de a promova valorile UE;

22. consideră că sunt necesare relații normalizate, atât pentru UE, cât și pentru Rusia, și că

orice viitoare strategie UE-Rusia ar trebui să sublinieze angajamentul și sprijinul consolidate

față de partenerii estici ai UE; subliniază că UE ar trebui să păstreze ușa deschisă pentru

aprofundarea relațiilor politice și economice bilaterale cu Rusia, cu condiția ca aceasta să

respecte dreptul internațional și acordurile la care a aderat și să înceteze cu atitudinea sa din ce

în ce mai agresivă față de vecinii săi și față de Europa;

23. reiterează faptul că suveranitatea, independența și soluționarea pașnică a diferendelor

reprezintă principii fundamentale ale ordinii europene în materie de securitate, care se aplică

tuturor statelor; condamnă fără rezerve, prin urmare, agresiunea Rusiei în Ucraina, inclusiv

anexarea ilegală a Crimeii, precum și conflictul sprijinit de Rusia în estul Ucrainei; invită UE,

statele sale membre și comunitatea internațională să solicite Rusiei să stopeze agresiunea și să

elibereze toți prizonierii politici; solicită comunității internaționale să joace un rol mai activ și

mai eficace în soluționarea conflictului și să sprijine toate eforturile în direcția unei soluții

pașnice de durată, care să respecte unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în

special prin desfășurarea — cu consimțământul autorităților ucrainene — a unei misiuni de

menținere a păcii pe întregul teritoriu;

24. reiterează că este nevoie de o reorientare strategică asupra Balcanilor de Vest,

recunoscând necesitatea ca UE să nu renunțe la ambițiile sale în regiune, care să insufle un nou

avânt politicii de extindere a UE bazate pe criteriile de la Copenhaga și să consolideze statul de

drept și rezistența instituțiilor statului; consideră, de asemenea, că stabilitatea Balcanilor de Vest

trebuie să rămână în continuare o prioritate majoră; solicită mai multe eforturi în vederea

îmbunătățirii condițiilor socio-economice și politice din regiune; este convins că integrarea

europeană și reconcilierea regională sunt cele mai bune mijloace de a aborda pericolele care

decurg din amestecul și influențele străine, din finanțarea marilor rețele salafiste și wahhabiste,

din recrutarea luptătorilor străini, din criminalitatea organizată, din litigiile grave între state, din

dezinformare și din amenințările hibride; subliniază necesitatea de a păstra intenția de a se

dedica promovării unor societăți politice foarte eficace în regiune;

25. reiterează faptul că, odată ce toate aceste criterii au fost îndeplinite, porțile UE sunt

deschise pentru noi membri; salută recentele eforturi întreprinse în cadrul Procesului de la

Berlin și al summitului de la Triest pentru a da un impuls suplimentar creșterii convergenței

dintre țările din Balcanii de Vest pe calea spre aderarea la UE; reiterează faptul că ar trebui să se

acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a unor reforme instituționale și politice cruciale în

Balcanii de Vest și invită Comisia să reanalizeze posibilitatea alocării suplimentare a unor

resurse financiare pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), acesta fiind unul

dintre cele mai importante instrumente de sprijinire a procesului de punere în aplicare a acestor

reforme;

26. reamintește că reexaminarea politicii europene de vecinătate (PEV) necesită implicarea

unor țări terțe învecinate; solicită acordarea unui sprijin mai puternic vecinilor noștri, pe baza

unor valori și interese comune, pentru a soluționa problemele globale și a aborda provocările

comune; subliniază necesitatea de a promova capacitarea și protecția femeilor, a grupurilor

sociale vulnerabile și a minorităților, în special în Africa, unde este nevoie de o cooperare

strânsă între IMM-urile europene și locale, în parteneriat cu societatea civilă, de sprijin pentru

construirea de instituții democratice, transparente și eficace și de promovare a unei ordini

mondiale întemeiate pe norme;

20

27. consideră că cooperarea internațională și politicile de dezvoltare sunt instrumente

fundamentale pentru atingerea acestor obiective și îndeamnă la o alocare și o utilizare mai

transparentă, mai bună, mai eficientă și mai eficace a fondurilor UE, precum și la sinergii cu alte

organizații internaționale; subliniază necesitatea de a aborda amenințările majore la adresa

securității în Africa, cu scopul de a eradica amenințarea teroristă reprezentată de orice grup

terorist, de a garanta prevenirea recrutării persoanelor, de a combate ideologiile radicale și a

aborda problema securității energetice prin intermediul unor surse de energie sustenabile și

ecologice, promovând în același timp soluțiile neconectate;

28. condamnă cu fermitate orice încercare a președinților în funcție de a rămâne la putere

după încheierea mandatului prin încălcarea, eludarea sau modificarea ilegală a legilor electorale

în vigoare și, în special, a constituției; condamnă, de asemenea, orice strategie de abolire sau de

eludare a limitelor mandatelor; îndeamnă insistent toate guvernele să ia măsuri pentru a asigura

transparența și integritatea întregului proces electoral și să ia toate măsurile și precauțiile

necesare pentru a preveni săvârșirea de fraude sau orice practici ilegale; în acest sens, își

exprimă îngrijorarea față de crizele politice și violențele și încălcările asociate ale drepturilor

omului și ale libertăților fundamentale, în special în țările din regiunea Marilor Lacuri; își

reiterează încrederea în misiunile solide de observare a alegerilor și, acolo unde este necesar, în

sprijinul financiar, tehnic și logistic ca mijloc de asigurare a desfășurării unor procese electorale

corecte, credibile și democratice;

29. încurajează dezvoltarea unei strategii coerente și solide pentru regiunea Sahel, care să

vizeze îmbunătățirea guvernării, a responsabilității și a legitimității instituțiilor de stat și

regionale, intensificarea securității, combaterea radicalizării, a traficului de persoane, de arme și

de droguri și consolidarea politicilor economice și de dezvoltare;

30. reiterează nevoia adoptării unei strategii actualizate pentru relațiile UE-Asia; în acest

context, își exprimă sprijinul pentru o mai strânsă cooperare în cadrul Reuniunilor Asia-Europa,

inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa parlamentară; încurajează cooperarea regională mai

strânsă și luarea unor măsuri de consolidare a încrederii în Asia de Sud, pentru a detensiona

situația dintre India și Pakistan; recomandă să se sprijine în continuare medierea păcii de către

UE în procesul de pace condus și asumat de statul afgan; subliniază că menținerea păcii, a

stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific este de un interes major pentru UE și statele

sale membre; consideră esențială și foarte urgentă elaborarea unei strategii actualizate a UE

pentru regiunea Asiei de Nord-Est, având în vedere acumularea de forțe militare din Republica

Populară Democrată Coreeană (RPDC) și comportamentul agresiv și iresponsabil al acesteia;

condamnă testele și provocările RPDC și multiplele încălcări de către aceasta a rezoluțiilor

Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a obligațiilor sale internaționale;

îndeamnă să fie utilizată puterea diplomatică a UE pentru a aplica presiune asupra RPDC pentru

a-i convinge pe liderii acesteia să renunțe la armele de distrugere în masă; solicită mobilizarea

tuturor instrumentelor diplomatice, inclusiv a sancțiunilor, pentru a preveni o escaladare a

crizei; solicită denuclearizarea ireversibilă a peninsulei coreene prin mijloace pașnice și punerea

completă în aplicare a tuturor rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al Organizației

Națiunilor Unite;

31. subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific

prezintă un interes substanțial pentru UE și statele sale membre; invită toate părțile în cauză să

își soluționeze neînțelegerile prin mijloace pașnice și să se abțină să adopte măsuri unilaterale

pentru schimbarea statu-quoului, inclusiv în Marea Chinei de Est și de Sud și în Strâmtoarea

Taiwan, pentru a garanta securitatea regională; își reiterează angajamentul pentru sprijinirea

participării semnificative a Taiwanului la organizații și activități internaționale;

32. reamintește că America Latină împărtășește valorile comune, principiile și încrederea

UE în multilateralismul eficace și consideră că parteneriatul UE-America Latină este important

și ar trebui consolidat în vederea abordării în comun a provocărilor globale majore;

21

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la atacurile întreprinse împotriva unor membri ai

sistemului judiciar și împotriva opoziției alese în mod democratic și a liderilor societății civile

din Venezuela; subliniază că respectarea statului de drept, lupta împotriva corupției, progresul

către democrație, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezintă piatra

de temelie pentru aprofundarea integrării și a cooperării cu America Latină și zona Caraibilor

(ALC);

33. își reiterează sprijinul pentru procesul de pace din Columbia, care este esențial pentru

viitorul cetățenilor columbieni și pentru stabilizarea regiunii; solicită ca toate activele FARC,

inclusiv veniturile obținute din traficul de droguri, să fie utilizate pentru despăgubirea victimelor

conflictului;

Consolidarea și aprofundarea proiectului european prin consolidarea capacităților UE

34. îndeamnă Comisia, SEAE și statele membre să adopte o abordare cuprinzătoare a UE cu

orice ocazie în care acest lucru se justifică și consideră că în acțiunea externă a UE ar trebui să

se aplice, într-un mod coerent și organizat, luând în considerare și punând în aplicare obiectivele

de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiuni coerente și coordonate în toate

politicile UE, în special în domeniul ajutoarelor umanitare, agriculturii, dezvoltării, comerțului,

energiei, climei, științei, apărării și securității cibernetice, pentru a beneficia de forța colectivă a

UE; consideră că securitatea energetică, respectarea drepturilor omului și diplomația în

domeniul climei rămân aspecte complementare importante ale politicii externe și de securitate

comune a UE, care ar trebui să fie înțelese ca parte a unei abordări cuprinzătoare, și că uniunea

energetică ar trebui să fie promovată în continuare;

35. recunoaște că schimbările climatice ar putea avea un efect grav asupra stabilității

regionale și globale, întrucât încălzirea globală, conflictele în ceea ce privește teritoriul,

alimentele, apa și alte resurse slăbesc economiile, amenință securitatea regională și acționează

ca o sursă de fluxuri de migrație; încurajează UE și statele sale membre să analizeze cum se pot

include strategii de adaptare la schimbările climatice în planificarea militară la nivel național și

la nivelul UE și să definească capacitățile, prioritățile și reacțiile considerate adecvate;

36. subliniază că viitorul cooperării europene în domeniul apărării este afectată în mod

semnificativ de decizia Regatului Unit de a se retrage din UE, și solicită continuarea colaborării

dintre UE și Regatul Unit ca principali parteneri internaționali pentru a menține securitatea

europeană; subliniază că alegerile prezidențiale din Statele Unite au adus incertitudine în

parteneriatul transatlantic și evidențiază necesitatea unei contraponderi în ceea ce privește

apărarea UE și instituirea unei autonomii strategice;

37. consideră, în această privință, că pentru ca politica externă și de securitate comună să

devină mai fermă, mai eficientă și bazată pe valori, UE ar trebui să își îmbunătățească

securitatea energetică, reducând imediat dependența sa actuală de petrolul și gazele furnizate de

regimurile autoritare și eliminând-o pe termen mediu;

38. subliniază faptul că actualul proces decizional din cadrul politicii externe, bazat pe

unanimitate la nivelul Consiliului UE, reprezintă principalul obstacol în calea unei acțiuni

externe eficiente și în timp util a UE; este de părere că votul cu majoritate calificată ar trebui să

se aplice, de asemenea, PESC; consideră că instituțiile UE trebuie să își amelioreze capacitatea

de a anticipa conflicte și crize, inclusiv prin evaluarea impactului pe termen scurt și lung al

politicilor sale pentru a elimina cauzele fundamentale ale problemelor; consideră că UE trebuie

să fie în măsură să reacționeze mai rapid și mai eficace la crizele în curs de apariție și că ar

trebui să pună un accent mai mare pe prevenirea timpurie a conflictelor folosind în principal

instrumente civile; invită statele membre să pună în practică recomandările Parlamentului de a

adopta principiul responsabilității de a proteja; subliniază nevoia de a aprofunda cooperarea

dintre statele membre, țările partenere și organizațiile internaționale, și subliniază importanța

unui schimb eficient de informații și a unei coordonări a acțiunilor preventive;

22

39. invită VP/ÎR, Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a crește

capacitatea UE de a face față amenințărilor hibride și de natură cibernetică, să întărească în

continuare capacitatea UE și a țărilor sale partenere de combatere a știrilor false și a

dezinformării, să elaboreze criterii clare pentru a facilita depistarea unor știri false, să aloce mai

multe resurse și să transforme grupul operativ Stratcom într-o unitate de sine stătătoare în cadrul

SEAE; solicită, în acest sens, să se dezvolte capacități și metode comune de analiză amănunțită

a riscurilor și a vulnerabilității și să se consolideze reziliența și capacitățile strategice de

comunicare ale UE; subliniază rolul mass-mediei independente, atât online, cât și offline, în

promovarea diversității culturale și a competențelor interculturale, precum și necesitatea de a

întări aceste mijloace de informare ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările

din vecinătatea sa, și evidențiază că este nevoie ca stațiile de TV și canalele de radio comune ale

UE să fie îmbunătățite în continuare; invită Comisia, SEAE și statele membre să își coordoneze

mai bine acțiunile în acest domeniu;

40. este de părere că forța Europei constă în capacitatea acesteia de a întări o comunitate de

valori și respectul pentru diversitatea culturii care îi unește pe toți europenii; consideră, în acest

context, că UE joacă un rol principal de promotor al democrației, al libertății, al statului de

drept, al drepturilor omului și al egalității de șanse și ar trebui să continue să își promoveze

valorile în afara granițelor sale; reamintește că drepturile omului reprezintă o parte integrantă a

PESC și că ar trebui să reprezinte o condiție fundamentală a politicilor externe și că, în plus,

aceste politici trebuie să fie coerente și bazate pe principii; evidențiază faptul că diplomația

culturală ar trebui să devină o parte importantă a acțiunii externe a UE și îndeamnă Comisia să

extindă programul Erasmus+ și să promoveze dezvoltarea unei diplomații științifice ambițioase;

solicită o coordonare mai strânsă cu UNESCO și cu Comisia patrimoniului mondial, precum și

cu actori nestatali și organizații ale societății civile ca parteneri privilegiați ai UE;

41. reamintește că Rezoluția 1820(2008) din 19 iunie 2008 a Consiliului de Securitate al

Organizației Națiunilor Unite afirmă că violul și violențele sexuale pot constitui crime de război,

crime împotriva umanității sau un element constitutiv al genocidului și că femeile trebuie să

beneficieze de protecție umanitară în situații de conflicte armate;

42. consideră că dezvoltarea unei industrii puternice a apărării întărește independența

tehnologică a UE; solicită dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru

îmbunătățirea securității cibernetice, inclusiv prin promovarea unei piețe unice a produselor din

domeniul securității cibernetice; solicită să se pună la dispoziție resurse financiare și umane

semnificativ sporite în cadrul instituțiilor UE pentru a spori capacitatea UE de securitate

cibernetică și de apărare cibernetică; subliniază necesitatea de a integra apărarea cibernetică în

acțiunea externă și în politica externă și de securitate comună și evidențiază necesitatea

îmbunătățirii capacității de a depista criminalitatea cibernetică;

43. ia act de faptul că războiul informațional și cibernetic care vizează statele membre ale

UE și alte țări occidentale este o tentativă deliberată de a destabiliza și a discredita structurile

politice, economice și sociale; reamintește faptul că securitatea statelor membre ale UE care

sunt și membre ale NATO este garantată în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de

Nord; solicită o coordonare mai strânsă în domeniul apărării cibernetice între statele membre ale

UE, instituțiile UE, NATO, Statele Unite ale Americii și alți parteneri credibili;

44. subliniază rolul mass-mediei independente în promovarea diversității culturale și a

competențelor interculturale, precum și necesitatea de a consolida aceste mijloace de informare

ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările din vecinătatea sa, și de a întări și

mai mult capacitatea UE de a combate știrile false și dezinformarea; subliniază, în acest context,

că este necesar să se dezvolte o mai mare reziliență la nivelul UE împotriva unor asemenea

informații răspândite pe internet; invită Comisia și SEAE să își coordoneze mai bine acțiunile în

acest domeniu;

23

45. consideră că Europa ar trebui să întărească în continuare cooperarea în materie de

apărare comună, pentru a-și apăra valorile și principiile comune și autonomia strategică;

subliniază importanța legăturii dintre securitatea externă și cea internă, mai buna utilizare a

resurselor și controlul riscurilor în zona periferică a Europei; reamintește că legătura dintre

securitate și dezvoltare este un principiu de bază care stă la baza abordării Uniunii privind

crizele și conflictele externe; invită statele membre să elibereze într-un mod eficient întregul

potențial al Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește politica de securitate și apărare comună

(PSAC) și salută, în acest context, planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea;

încurajează o reexaminare a abordării UE față de misiunile PSAC civile, pentru a asigura faptul

că acestea sunt concepute, puse în aplicare și sprijinite în mod adecvat; consideră că capacitățile

Agenției Europene de Apărare (AEA), cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Grupurile

tactice de luptă ale UE ar trebui să fie utilizate la întregul lor potențial; îndeamnă statele

membre să asigure finanțare suplimentară în acest scop;

46. consideră că Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să elaboreze o politică

externă, de securitate și de apărare eficace și să conlucreze cu NATO și cu alți parteneri

internaționali, cu ONU, cu ONG-uri, cu apărătorii drepturilor omului și cu alții cu privire la

probleme de interes comun, în scopul promovării păcii, prosperității și stabilității în întreaga

lume; evidențiază că este important să fie intensificată sensibilizarea și angajamentul politic

pentru o punere în aplicare urgentă a unei PSAC ambițioase, eficiente și structurate; îndeamnă

Consiliul, Comisia și statele membre să remedieze problemele UE în materie de comunicare,

imprimând mai multă responsabilitate și mai multă vizibilitate acțiunii externe a UE; invită

statele membre și instituțiile UE să răspundă problemelor în materie de apărare urmând strategia

globală a UE și planurile Comisiei de îmbunătățire a cercetării în domeniul apărării și a

dezvoltării capabilităților UE;

47. invită Comisia să țină seama pe deplin de provocările din ce în ce mai importante în

materie de securitate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual (CFM);

consideră că atât dimensiunea, cât și flexibilitatea bugetului PESC trebuie să corespundă

așteptărilor cetățenilor UE cu privire la rolul UE în calitate de furnizor de securitate; insistă

asupra necesității de a avea o viziune globală pentru politica și instrumentele UE în materie de

securitate, inclusiv o coordonare fructuoasă cu Fondul european de apărare propus; invită statele

membre să vizeze obiectivul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare și să cheltuie 20 %

din bugetele lor de apărare pentru echipamente care au fost identificate ca necesare de către

AEA; reamintește, de asemenea, că orice politică nouă trebuie să fie susținută prin noi surse de

finanțare; constată că numeroase state membre întâmpină dificultăți în ceea ce privește

menținerea unei game variate de capacități complet operaționale în materie de apărare,

îndeosebi din cauza constrângerilor financiare; solicită, prin urmare, o mai bună cooperare și

coordonare cu privire la capacitățile care ar trebui menținute, astfel încât statele membre să se

poată specializa în domeniul anumitor capacități și să își cheltuiască resursele într-un mod mai

eficient; consideră că interoperabilitatea este esențială pentru ca forțele statelor membre să fie

mai compatibile și mai integrate; reamintește că creditele PESC au reprezentat 3,6 % din

angajamentele de la rubrica 4 în 2016 și 0,2 % din întregul buget al UE; regretă faptul că

dimensiunea și subutilizarea capitolului PESC și transferurile sistematice de la acesta pun în

evidență o lipsă persistentă de ambiție a UE de a acționa în calitate de actor global;

48. constată că blocajele din cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor

Unite împiedică acțiunea comunității internaționale și soluționarea crizelor; solicită încă o dată

statelor membre să susțină o reformă a componenței și a funcționării sale;

Cooperarea în cadrul coalițiilor și cu instituțiile care asigură securitatea

49. subliniază că este în interesul strategic al UE să își mențină și să își consolideze relațiile

transatlantice pe baza respectării valorilor comune, a dreptului internațional și a

multilateralismului; solicită UE să continue să își dezvolte autonomia strategică și să își creeze

capacități proprii care să permită o mai bună abordare a conflictelor regionale și internaționale

care afectează UE;

24

consideră că UE și SUA ar trebui să pună accentul pe adaptarea structurilor transatlantice la

încercările actuale, cum ar fi apărarea drepturilor omului, lupta împotriva schimbărilor

climatice, combaterea terorismului internațional și a corupției, prevenirea radicalizării și a

proliferării armelor de distrugere în masă și combaterea eforturilor țărilor terțe de a destabiliza

UE și NATO; subliniază, de asemenea, importanța continuării și întăririi cooperării dintre UE și

SUA la nivel bilateral și în cadrul NATO cu privire la chestiunile de interes comun; reamintește

că UE și SUA reprezintă, una pentru cealaltă, cel mai important partener și că acțiunile

unilaterale servesc doar la slăbirea parteneriatului transatlantic; consideră că Europa trebuie să

îmbunătățească și mai mult o „alianță virtuoasă” între sectorul public și cel privat și ar trebui să

întărească relația strategică cu SUA; invită Consiliul și SEAE să ridice în mod consecvent

problema sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA în dialogul lor cu guvernul Statelor Unite;

50. sprijină cu fermitate Declarația reuniunii la nivel înalt de la Varșovia din 2016, în special

privind cooperarea UE-NATO, și salută deciziile privind cooperarea mai strânsă dintre NATO

și UE în numeroase domenii, precum și desfășurarea forțelor SUA, ale Canadei și a altor forțe

multinaționale pe flancul estic al UE;

51. solicită intensificarea schimbului de informații între statele membre, amplificarea

schimbului de informații și a coordonării la nivel interinstituțional între UE, statele membre și

NATO, și insistă asupra faptului că acestea trebuie să continue să coopereze cât se poate de

strâns în mod complementar, respectând în același timp pe deplin valorile și normele

fundamentale europene; recunoaște că schimbul de informații și acțiunile coordonate între UE,

statele sale membre și NATO vor aduce rezultate în domenii cum ar fi răspunsul la terorism și la

amenințările hibride, conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, comunicările strategice,

securitatea cibernetică și consolidarea capacităților în raport cu partenerii UE; consideră că,

pentru o mai mare securitate în UE, este nevoie de o mai bună coordonare și de o cooperare mai

strânsă cu alte entități multilaterale existente, cum ar fi Eurocorps; reiterează faptul că o

revigorare a parteneriatelor strategice ar trebui să constituie o prioritate pentru UE;

52. subliniază rolul Parlamentului European în elaborarea unei veritabile politici externe

comune, în conformitate cu așteptările cetățenilor europeni; invită Consiliul să acționeze

împreună cu Parlamentul pe parcursul principalelor etape ale procesului decizional de politică

externă;

53. recunoaște activitatea VP/ÎR și îi solicită acesteia să se asigure și în continuare că

viitoarele rapoarte anuale vor fi mai concise și mai orientate spre viitor, axându-se pe cele mai

importante priorități pentru anul următor și pe o evaluare a măsurilor lansate în anul anterior,

inclusiv în ceea ce privește implicațiile lor financiare, pentru a oferi o imagine de ansamblu

cuprinzătoare a performanței UE în această privință;

54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și

politica de securitate și statelor membre.

➢ OPINIE MINORITARĂ

referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (PESC)

2016/2036(INI))/ Comisia pentru afaceri externe, raportor: David McAllister

Opinie minoritară depusă de deputații GUE/NGL Sabine Lösing, Takis Hadjigeorgiou, Miguel

Urban Crespo, Javier Couso Permuy

În raport se afirmă că UE este bazată pe valori, că se angajează să protejeze drepturile omului și

dorește să combată cauzele profunde ale instabilității, cum ar fi sărăcia, lipsa oportunităților

economice, excluderea socială, conflictele armate și migrația forțată, în timp ce se neglijează

faptul că PESC a UE poartă o mare parte din responsabilitate, UE fiind unul dintre cei mai mari

exportatori de arme din lume și întrucât aceasta duce o politică economică și comercială

agresivă. Raportul consideră că este esențial să se consolideze căi legale și sigure către Europa,

dar nu pomenește sprijinul (financiar) al UE pentru detenția refugiaților în Africa de Nord și

închiderea de facto a tuturor căilor către UE.

25

Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:

• menționează soluționarea pe cale pașnică și diplomatică a conflictelor, dar sprijină o

industrie a apărării puternică și solicită o finanțare sporită pentru capacitățile de apărare;

• solicită eliminarea principiului unanimității în cadrul Consiliului în ceea ce privește

PESC și promovează deciziile luate cu majoritate calificată;

• salută Planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea, susține cooperarea

structurată permanentă finanțată de UE și grupurile tactice de luptă ale UE;

• solicită, de asemenea, cooperarea între UE și NATO și sprijină fuzionarea securității

interne și externe.

Cerem următoarele:

- dezarmarea completă (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial;

- nicio finanțare militară de la bugetul UE, interpretarea strictă a articolului 41 alineatul

(2) din TUE care interzice utilizarea bugetului UE pentru cheltuielile operaționale aferente

operațiunilor cu implicații militare sau de apărare;

- dizolvarea NATO.

➢ AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE, 10.10.2017 - destinat Comisiei pentru

afaceri externe referitor la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii

externe și de securitate comune (2017/2121(INI)) - Raportor pentru aviz: Jean Arthuis

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond,

includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. remarcă faptul că, deși creditele bugetare adoptate în cadrul politicii externe și de

securitate comune (PESC) pentru 2016 s-au ridicat la 326,8 milioane EUR în angajamente și

298,1 milioane EUR în plăți, proporția transferurilor de la capitolul PESC a ajuns la valoarea

fără precedent de 124,4 milioane EUR în credite de angajament și 69 de milioane EUR în

credite de plată pentru 2016;

2. constată că, în urma aprobării transferului de credite nr. DEC 07/2017, în valoare de 85

de milioane EUR, de la capitolul PESC la Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia și ca

urmare a majorării consumului avut în vedere, PESC va înregistra un deficit estimat de 55,6

milioane EUR până la sfârșitul anului 2017, în cazul în care vor fi aprobate toate operațiunile

planificate;

3. reamintește că creditele PESC au reprezentat 3,6 % din angajamentele de la rubrica 4 în

2016 și 0,2 % din întregul buget al UE; regretă faptul că dimensiunea și subutilizarea capitolului

PESC și transferurile sistematice de la acesta pun în evidență o lipsă persistentă de ambiție a UE

de a acționa în calitate de actor global;

4. își reiterează apelul la utilizarea integrală a instrumentelor prevăzute în tratat pentru

mobilizarea de fonduri în cadrul PESC și al PSAC (politica de securitate și apărare comună), și

anume cooperarea structurată permanentă și fondul de lansare pentru faza inițială a misiunilor;

reiterează nevoia de sinergii pentru a îmbunătăți eficiența din perspectiva costurilor; consideră

că cooperarea UE în domeniul apărării trebuie să fie consolidată prin căutarea unor oportunități

suplimentare de achiziționare, mentenanță și întreținere în comun a forțelor și a materialelor,

deoarece acest lucru ar duce la creștereamijloacelor și capacităților UE și ar avea efecte

potențiale pozitive asupra cercetării în domeniul apărării și a chestiunilor legate de industrie;

constată că, din cauza constrângerilor financiare din statele membre, ar trebui să existe mai

multă coordonare și decizii mai clare cu privire la capacitățile care să fie menținute, astfel încât

statele membre să se poată specializa în anumite capacități; invită statele membre să

reexamineze și să extindă în mod semnificativ mecanismul de finanțare Athena și să profite pe

deplin de proiectele de cooperare propuse de Agenția Europeană de Apărare (AEA), cu condiția

ca acestea să prezinte o valoare adăugată pentru Europa;

26

5. invită Comisia să țină seama pe deplin de provocările din ce în ce mai importante în

materie de securitate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual; consideră că

atât dimensiunea, cât și flexibilitatea bugetului PESC trebuie să corespundă, printre altele,

așteptărilor cetățenilor UE cu privire la rolul UE în calitate de furnizor de securitate, precum și

cu privire la posibilele provocări și oportunități pentru poziția de actor strategic a UE în urma

Brexitului; insistă asupra necesității de a avea o viziune globală pentru politica și instrumentele

UE în materie de securitate, inclusiv o coordonare fructuoasă cu Fondul european de apărare

propus; invită statele membre să vizeze obiectivul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare

și să cheltuie 20 % din bugetele lor de apărare pentru echipamente care au fost identificate ca

necesare de către AEA; reamintește, de asemenea, că orice politică nouă trebuie să fie susținută

prin noi surse de finanțare;

6. constată că, în timp ce misiunea de monitorizare a UE în Georgia, EULEX KOSOVO și

EUPOL AFGANISTAN sunt singurele misiuni din istoria UE care au propriile lor linii

bugetare, misiuni mai importante din punct de vedere bugetar, cum ar fi EUCAP Somalia,

EUCAP Sahel Niger și EUAM Ucraina, se încadrează toate la linia generică; consideră că,

pentru a respecta principiile transparenței și specificității, creditele privind misiunile unice

majore ar trebui să fie introduse ca linii bugetare separate ale capitolului PESC.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 10.10.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

25

10

1

Membri titulari prezenți la votul

final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard

Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Manuel dos

Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial,

Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, John

Howarth, Bernd Kölmel, Siegfried Mureșan, Liadh Ní

Riada, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Pina Picierno, Răzvan

Popa, Paul Rübig, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios

Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere,

Monika Vana, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Stanisław

Żółtek

Membri supleanți prezenți la

votul final

Andrey Novakov, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți [articolul 200

alineatul (2)] prezenți la votul

final

Marie-Pierre Vieu, Auke Zijlstra

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25 +

ALDE Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Urmas Paet

PPE Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Ingeborg

Gräßle, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan

Olbrycht, Paul Rübig, Patricija Šulin, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský

S&D Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, John Howarth, Pina Picierno, Răzvan

Popa, Isabelle Thomas, Derek Vaughan, Daniele Viotti, Tiemo Wölken,

Manuel dos Santos

27

10 -

ECR Richard Ashworth, Bernd Kölmel

EFDD Jonathan Arnott

ENF Auke Zijlstra, Stanisław Żółtek,

GUE/NGL Liadh Ní Riada, Marie-Pierre Vieu

NI Eleftherios Synadinos

VERTS/ALE Jordi Solé, Monika Vana

1 0

VERTS/ALE Indrek Tarand

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Texte depuse :

A8-0350/2017

Dezbateri :

PV 12/12/2017 - 12

CRE 12/12/2017 - 12

Voturi :

PV 13/12/2017 - 13.5

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0493

➢ RAPORT referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului

European în 2016

Data: 23 octombrie 2017

Referinţă: A8-0328/2017(2017/2126(INI))

Comisia pentru petiții (PETI) /Raportoare: Marlene Mizzi

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016

(2017/2126(INI))

Parlamentul European,

–având în vedere raportul anual referitor la activitățile Ombudsmanului European în 2016,

–având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–având în vedere articolele 24 și 228 din TFUE,

–având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

28

–având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie

1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului ,

–având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat

de Parlamentul European la 6 septembrie 2001 ,

–având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și

Ombudsman la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–având în vedere articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0328/2017),

A.întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat

oficial Președintelui Parlamentului European la 17 mai 2017 și întrucât Ombudsmanul, Emily

O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 30 mai 2017 la Bruxelles;

B.întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit

să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor,

organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în

exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

C.întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „în scopul promovării unei bune guvernări și

asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii

acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „orice cetățean al

Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat

membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor

Uniunii”; întrucât, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor, este

esențial să se asigure furnizarea unor servicii de înaltă calitate către cetățenii UE, precum și

capacitatea administrației UE de a reacționa la nevoile și preocupările acestora;

D.întrucât articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice

persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial,

echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor

Uniunii”;

E.întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană

fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza

Ombudsmanul cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor,

organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în

exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

F.întrucât principala prioritate a Ombudsmanului European este de a se asigura că drepturile

cetățenilor sunt pe deplin respectate și că dreptul la o bună administrare din partea instituțiilor,

organelor, oficiilor sau agențiilor UE reflectă cele mai înalte standarde;

G.întrucât, în 2016, 15 797 de cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre

care 12 646 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-

ul de internet al Ombudsmanului, iar restul de 1 271 de cereri au fost transmise altor părți spre

informare și 1 880 au fost tratate ca plângeri de către Ombudsman;

H.întrucât din numărul total de 1 880 de plângeri analizate de Ombudsman în 2016, 711 s-au

înscris în sfera de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora;

I.întrucât, în 2016, Ombudsmanul a deschis 245 de anchete, dintre care 235 s-au bazat pe

plângeri, iar 10 au fost anchete din proprie inițiativă, închizând 291 de anchete (dintre care 278

bazate pe plângeri și 13 anchete din proprie inițiativă);

29

întrucât majoritatea anchetelor au vizat Comisia (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %),

Parlamentul (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %), Serviciul

European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

(0,8 %) și alte instituții (11,4 %).

J.întrucât, în fiecare an, Ombudsmanul primește un număr mare de plângeri din partea

persoanelor și a organizațiilor despre administrația UE și întrucât primele trei preocupări în

anchetele închise de Ombudsman în 2016 au fost: transparența și accesul public la informații și

la documente (29,6 %); buna gestionare a problemelor legate de personalul UE (28,2 %); și

cultura serviciului (25,1 %); întrucât alte preocupări vizează utilizarea adecvată a puterii

discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune

financiară a granturilor și a contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și

fundamentale; întrucât relevanța acestor aspecte evidențiază rolul central al Ombudsmanului de

a contribui la garantarea transparenței și a imparțialității depline a proceselor decizionale și a

administrației la nivelul UE, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a consolida încrederea lor

și a publicului;

K.întrucât, în cadrul activității sale strategice din 2016, Ombudsmanul a închis 5 anchete

strategice și a deschis 4 anchete strategice noi privind, printre alte subiecte, posibilele conflicte

de interese ale consilierilor speciali și întârzierile în ceea ce privește analizele chimice și, în

plus, a inițiat 10 inițiative strategice noi;

L.întrucât Ombudsmanul a demarat o anchetă strategică privind modul în care Comisia

realizează numirea și evaluarea conflictului de interese în cazul consilierilor săi speciali, care

adesea lucrează concomitent pentru clienți din sectorul privat și pentru UE;

M.întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă privind Codul de conduită pentru membrii

Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), constatând că acesta nu

prevede obligația de a prezenta o declarație de interese sau o declarație de interese financiare;

N.întrucât criza financiară a adus cu ea o criză economică și socială, subminând, astfel,

credibilitatea instituțiilor UE;

O.întrucât Ombudsmanul a constatat o administrare defectuoasă în cazul Comisiei deținătoare a

mandatului 2009-2014, care nu a anchetat încălcarea, de către un fost comisar, a Codului de

conduită al comisarilor și nu a investigat în mod corespunzător compatibilitatea contractului de

muncă al acestuia în sectorul privat cu obligațiile consfințite de tratatul UE; întrucât cazurile de

administrare defectuoasă legate de activitățile comisarilor ulterioare mandatului, inclusiv ale

Președintelui Comisiei, sporesc neîncrederea cetățenilor față de Comisie;

P.întrucât Ombudsmanul cooperează, de asemenea, cu alte organizații internaționale, precum

Organizația Națiunilor Unite, și face parte din cadrul UE supus Convenției Organizației

Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), menit să protejeze, să

promoveze și să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției la nivelul instituțiilor UE;

Q.întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru Flash privind cetățenia Uniunii Europene din

martie 2016, 9 din 10 cetățeni ai UE (87 %) sunt familiarizați cu statutul lor de cetățeni europeni

și cu dreptul lor de a depune o plângere la Parlament, Comisie sau Ombudsman,

1.aprobă raportul anual pentru 2016 prezentat de Ombudsmanul European și apreciază

prezentarea sa clară și ușor de citit, care expune cele mai importante fapte și cifre referitoare la

activitatea Ombudsmanului în 2016;

2.o felicită pe Emily O’Reilly pentru excelenta sa activitate în îmbunătățirea calității și

accesibilității serviciilor Ombudsmanului și pentru buna colaborare și dialogul constructiv cu

Parlamentul, în special cu Comisia pentru petiții, precum și cu celelalte instituții, organisme,

oficii și agenții; 30

3.recunoaște rolul anchetelor și inițiativelor strategice și le sprijină pe cele efectuate din proprie

inițiativă de Ombudsman care urmăresc teme cu importanță strategică și sunt în interesul public

al cetățenilor europeni; salută eforturile Ombudsmanului de a utiliza mai bine activitatea sa

strategică pentru a permite examinarea colectivă a cazurilor bazate pe plângeri cu conținut

similar;

4.salută hotărârea Ombudsmanului de a reacționa prompt și eficient la nevoile și preocupările

cetățenilor UE și sprijină noile metode de lucru și noua procedură raționalizată de examinare a

cazurilor introduse în 2016, care permit o mai mare flexibilitate și eficiență și un impact mai

important asupra unui număr crescut de cetățeni;

5.este de acord cu faptul că provocările actuale și fără precedent cu care se confruntă UE, cum

ar fi șomajul, inegalitățile economice și sociale, criza migrației și Brexitul, obligă toate

instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv Ombudsmanul, să depună eforturi

sporite, cu mai multă hotărâre, pentru garantarea celui mai înalt grad de justiție socială,

responsabilitate și transparență la nivelul UE;

6.subliniază necesitatea îmbunătățirii dialogului social;

7.subliniază că încrederea dintre cetățeni și instituții are o importanță covârșitoare în contextul

economic actual;

8.observă că Biroul Ombudsmanului a atins al doilea cel mai înalt nivel de până acum în ceea ce

privește respectarea deciziilor și/sau a recomandărilor sale; recomandă Ombudsmanului să își

păstreze vigilența, să identifice motivele pentru nerespectarea recomandărilor sale și să

informeze Parlamentul European cu privire la orice situație recurentă de nerespectare de către

administrația UE;

9.constată scăderea numărului de anchete privind instituțiile UE efectuate de Ombudsman

în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015); îndeamnă instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii

să răspundă și să reacționeze într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului

și să își îmbunătățească rata conformității cu recomandările și/sau deciziile Ombudsmanului;

10. constată că, în anul 2016, majoritatea cazurilor tratate de Ombudsman au fost închise în

termen de 12 luni, iar perioada medie necesară pentru închiderea unei anchete a fost de 10 luni,

numai 30 % din cazuri fiind închise după 12 sau mai multe luni; îndeamnă Ombudsmanul să

continue să își îmbunătățească metodele de lucru și să reducă perioada de tratare a plângerilor,

îndeosebi în cazurile deschise de peste 12 luni, fără a periclita eficiența activității sale;

11. constată că anchetele legate de transparență, în special privind probleme legate de

transparența proceselor decizionale, transparența activităților de lobby și accesul la documentele

UE, reprezintă din nou cea mai mare parte a cazurilor tratate de Ombudsman, care sunt urmate

de alte probleme referitoare la o serie de aspecte, de la încălcarea drepturilor fundamentale și

aspecte etice până la contractele și granturile UE;

12. subliniază rolul esențial al transparenței, al bunei administrări și al sistemului de ponderi și

contraponderi instituționale în activitatea instituțiilor UE; regretă faptul că investigațiile legate

de transparență și de accesul la informații și documente reprezintă în mod constant mai mult de

20 % din toate anchetele deschise de Ombudsman și au rămas o preocupare importantă în rândul

cetățenilor UE de-a lungul timpului; invită instituțiile UE să publice, în mod proactiv, informații

și documente, astfel încât să crească transparența și să reducă numărul cazurilor de administrare

defectuoasă;

13. consideră că un nivel maxim de transparență și de acces la documente deținute de

instituțiile UE trebuie să reprezinte norma; reamintește jurisprudența Curții de Justiție a UE

(CJUE) care prevede că cetățenii Uniunii au drept de acces public la documentele instituțiilor,

31

organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și că posibilele derogări și excepții de la acest drept ar

trebui mereu puse în balanță cu principiile transparenței și democrației, ca o condiție prealabilă

a exercitării drepturilor lor democratice; consideră că este necesară o revizuire a Regulamentului

(CE) nr. 1049/2001 cu scopul de a facilita activitatea Ombudsmanului în examinarea acordării

de acces la documentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

14. invită Comisia să îmbunătățească transparența și accesul la documente și informații în ceea

ce privește procedurile EU Pilot legate de petițiile primite, precum și de procedurile EU Pilot și

cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost închise deja; subliniază

importanța unei monitorizări periodice de către Comisie, împreună cu Parlamentul; încurajează

continuarea anchetei strategice a Ombudsmanului privind transparența în gestionarea de către

Comisie a plângerilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul procedurilor

EU Pilot și îndeamnă Ombudsmanul să fie hotărât și vigilent în continuarea investigării acestei

chestiuni în 2017;

15. felicită Ombudsmanul pentru hotărârea sa de a asigura cel mai înalt nivel de transparență în

procesul decizional al UE; subliniază necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a

recomandărilor Ombudsmanului privind transparența în cadrul trilogurilor; invită Consiliul și

Comisia să publice informații relevante privind deciziile adoptate în cadrul trilogurilor;

reiterează, de asemenea, necesitatea transparenței depline și consolidate în negocierile și

acordurile comerciale și invită Ombudsmanul să depună eforturi constante pentru a monitoriza

transparența în cadrul negocierilor pentru toate acordurile comerciale încheiate de UE cu țările

terțe, având în vedere, în același timp, că aceasta nu ar trebui să submineze poziția de negociere

a UE;

16. reamintește importanța transparenței din partea tuturor instituțiilor UE în negocierile dintre

UE și Regatul Unit privind retragerea acestuia din urmă din Uniune fără a periclita poziția de

negociere a părților; invită Ombudsmanul să monitorizeze respectarea transparenței pe parcursul

negocierilor privind retragerea;

17. solicită o mai mare transparență în procesul de luare a deciziilor economice și financiare ale

UE, în special în domeniul supravegherii bancare efectuate de Banca Centrală Europeană; în

plus, sprijină recomandările Ombudsmanului de îmbunătățire a transparenței BEI și a

Eurogrupului și de consolidare a normelor lor interne de etică și recunoaște, în același timp,

eforturile recente ale Ombudsmanului în acest sens, precum și faptul că Regulamentul (UE)

nr. 1049/2001 nu se aplică Eurogrupului, întrucât acesta nu este o instituție sau un organ în

sensul tratatelor; solicită respectarea recomandărilor Ombudsmanului referitoare la revizuirea

mecanismului BEI de tratare a plângerilor și subliniază importanța unui mecanism de tratare a

plângerilor independent; invită Ombudsmanul să își asume un rol mai activ în garantarea

faptului că noul mecanism al BEI de tratare a plângerilor rămâne credibil și eficient în timp ce

respectă principiile independenței operaționale, transparenței, accesibilității, promptitudinii și

caracterului adecvat al resurselor;

18. își exprimă sprijinul deplin pentru obiectivul final al Ombudsmanului, acela de a contribui

la consolidarea structurilor și instituțiilor răspunderii și transparenței la nivelul UE și de a

îmbunătăți calitatea democrației în Europa;

19. ia act de constatarea Ombudsmanului privind administrarea defectuoasă legată de Codul de

conduită al comisarilor; subliniază importanța unor standarde morale și etice înalte în cadrul

administrației UE și ia act de decizia Comisiei de a mări perioada de incompatibilitate la doi ani

pentru foștii comisari și la trei ani pentru foștii președinți ai Comisiei, dar crede ferm că trebuie

să se aplice norme etice mai stricte în rândul tuturor instituțiilor UE, inclusiv în cazul

32

politicienilor și personalului UE, cu scopul de a garanta respectarea obligației privind un

comportament integru și discret, total independent față de sectorul privat; invită Comisia să

garanteze publicarea proactivă și transparența deplină în ceea ce privește activitatea profesională

ulterioară mandatului a foștilor comisari; sprijină recomandările Ombudsmanului de revizuire în

continuare a codului în conformitate cu obligațiile prevăzute în tratat, făcând normele mai

explicite și mai ușor de pus în aplicare pentru a asigura credibilitatea, imparțialitatea și

inexistența conflictelor de interese în fiecare caz în parte; încurajează Ombudsmanul să continue

monitorizarea și evaluarea gradului de independență a Comitetului ad hoc pe probleme de etică

al Comisiei;

20. ia act de demersul Comisiei ca răspuns la recomandările Ombudsmanului cu privire la

modul în care au fost puse în aplicare normele din Statutul funcționarilor UE care reglementează

așa-numitul fenomen al „ușilor turnante” și așteaptă cu interes continuarea anchetei

Ombudsmanului pentru evaluarea modului în care funcționează noile norme în practică;

21. invită Ombudsmanul să își continue eforturile menite să contribuie la garantarea publicării

prompte a numelor tuturor funcționarilor UE implicați în cazuri specifice fenomenului „ușilor

turnante” și să garanteze transparența deplină a tuturor informațiilor referitoare la acestea;

22. sprijină angajamentul Ombudsmanului de a îmbunătăți transparența activităților de lobby

din UE și invită Comisia să respecte pe deplin sugestiile Ombudsmanului pentru îmbunătățirea

Registrului de transparență al UE și pentru ca acesta să devină o platformă centrală obligatorie

de transparență pentru toate instituțiile și agențiile UE; subliniază că ar trebui luate măsuri clare,

dezvoltând programe de lucru coerente și eficace în acest scop; subliniază importanța unei mai

mari transparențe, inclusiv a informațiilor privind finanțarea, grupurile de interese și interesele

financiare;

23. salută ancheta strategică a Ombudsmanului privind modul în care Comisia efectuează

evaluările legate de conflictele de interese pentru consilierii săi speciali; invită Comisia să pună

în aplicare pe deplin recomandările Ombudsmanului cu privire la procedura de numire a

consilierilor speciali, evaluând orice potențial conflict de interese înainte și după numirea

acestora și asigurând accesul public la documente și ședințe și informații cu privire la acestea;

24. sprijină ancheta strategică a Ombudsmanului privind grupurile de experți ale Comisiei;

îndeamnă Ombudsmanul să se asigure că, în noile reguli ale Comisiei, vor fi îmbunătățite

gestionarea conflictelor de interese și reprezentarea egală și echilibrată a tuturor părților

interesate, inclusiv a părților interesate din cadrul societății, precum și menționarea tuturor

experților în registrul de transparență al UE;

25. ia act de poziția Comisiei în ceea ce privește transparența reuniunilor sale cu lobbyiștii care

reprezintă industria tutunului și măsurile privind transparența puse în aplicare de către Direcția

Generală Sănătate a Comisiei; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și modifica practicile și

a-și face activitatea pe deplin transparentă prin publicarea pe internet de date referitoare la toate

reuniunile cu lobbyiști sau cu reprezentanții lor legali, precum și procesele-verbale ale acestor

reuniuni, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Convenției-cadru a ONU pentru

controlul tutunului (CCCT);

26. salută recomandările practice ale Ombudsmanului care vizează interacțiunea funcționarilor

cu lobbyiștii; îndeamnă Ombudsmanul să crească gradul de sensibilizare a personalului din toate

instituțiile UE față de aceste recomandări prin sesiuni de formare, seminare și măsuri conexe de

sprijin și invită toate instituțiile UE să pună în aplicare Codul European al Bunei Conduite

Administrative a Ombudsmanului și măsurile privind transparența prevăzute în Convenția-cadru

a ONU pentru controlul tutunului (CCCT);

33

27. apreciază ancheta strategică a Ombudsmanului privind accesul la documentele referitoare la

grupurile de pregătire ale Consiliului, inclusiv la comitetele acestuia, la grupurile de lucru și la

Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), în contextul dezbaterii proiectelor de acte

legislative ale UE; încurajează Ombudsmanul să solicite Consiliului să își sporească

transparența în ceea ce privește reuniunile cu părțile interesate și deciziile adoptate, să respecte

cerințele privind accesul la documente și să asigure acest acces în mod prompt și fără întârziere;

28. felicită Ombudsmanul pentru eforturile sale de abordare a unor teme de interes public

general precum drepturile fundamentale, siguranța și eficiența medicamentelor, protecția

mediului și a sănătății, precum și protecția împotriva riscurilor de mediu; invită Ombudsmanul

să monitorizeze aplicarea propunerilor sale adresate Agenției Europene pentru Produse

Chimice, privind măsurile de descurajare a testării pe animale la introducerea de noi produse

cosmetice pe piață, precum și a propunerilor adresate EPSO, privind aplicarea principiului forței

majore și al transparenței în cadrul procedurilor de selecție ale EPSO;

29. sprijină rolul Ombudsmanului de a contura o politică proactivă și transparentă în ceea ce

privește studiile clinice efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și

îndeosebi recomandările Ombudsmanului privind aprobarea Humira, unul dintre cele mai bine

vândute medicamente la nivel mondial, utilizat în tratarea bolii Crohn; îndeamnă Ombudsmanul

să monitorizeze în continuare EMA pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde de

transparență și acces la informații cu privire la studiile clinice, și anume standarde care sunt în

interesul public și de valoare pentru medici, pacienți și cercetători;

30. salută anchetele Ombudsmanului în urma reclamațiilor depuse de persoanele cu dizabilități

și încurajează activitatea sa ca participant activ în cadrul instituit de UE în temeiul Convenției

ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și contribuția sa la punerea în aplicare

a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap; reafirmă sprijinul său deplin pentru

punerea în aplicare integrală a convenției la nivelul UE;

31. invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia ține seama de propunerile și recomandările

Ombudsmanului cu privire la viitoarea revizuire a instrumentului inițiativei cetățenești europene

(ICE) cu scopul de a garanta faptul că procedurile și condițiile impuse ICE sunt cu adevărat

clare, simple, ușor de pus în aplicare și proporționale;

32. invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia va contribui la crearea unei infrastructuri ce

furnizează consiliere juridică privind inițiativele cetățenești europene și un cadru juridic care să-

i protejeze pe membrii ICE;

33. reamintește faptul că denunțătorii în interes public joacă un rol esențial în demascarea

cazurilor de administrare defectuoasă și sprijină măsurile luate pentru a încuraja efectiv

denunțarea neregulilor și a îmbunătăți protecția denunțătorilor împotriva represaliilor și invită

Ombudsmanul să evalueze în continuare punerea în aplicare, în instituțiile UE, a noilor norme

interne privind denunțarea în interes public; încurajează luarea de măsuri ca urmare a anchetelor

Ombudsmanului din anul 2015 referitoare la normele interne privind denunțarea în interes

public ale instituțiilor UE; salută normele proprii ale Ombudsmanului în acest domeniu și

încurajează alte instituții UE să le utilizeze drept model; solicită din nou o legislație UE

orizontală privind protejarea denunțătorilor în interes public, care să stabilească canalele și

procedurile corespunzătoare de raportare a tuturor formelor de administrare defectuoasă,

precum și garanții și măsuri de protecție juridică adecvate la toate nivelurile pentru toate

persoanele implicate;

34. salută inițiativa Ombudsmanului de a identifica cele mai bune practici din administrația UE

și de a le aduce în atenția publică prin premiul Ombudsmanului pentru buna administrare;

34

35. încurajează Ombudsmanul să își continue colaborarea cu omologii săi la nivel național prin

intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; sprijină ideea organizării conferinței anuale a

Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la Bruxelles în 2016 și angajamentul

Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua;

36. își exprimă deschiderea față de organizarea viitoare, la sediul Parlamentului, a unor

conferințe anuale ale Rețelei Europene a Ombudsmanilor, date fiind legăturile directe dintre

Comisia pentru petiții și Ombudsman;

37. reamintește faptul că Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor ar putea juca un rol important

în apărarea drepturilor cetățenilor UE în cadrul negocierilor privind retragerea Regatului Unit

din UE;

38. felicită Ombudsmanul pentru organizarea de reuniuni individuale cu omologii săi la nivel

național, precum și cu societatea civilă și organizațiile patronale; îndeamnă Ombudsmanul să

repete aceste reuniuni în toate statele membre și să sensibilizeze și mai mult cetățenii și

întreprinderile europene în legătură cu ceea ce poate face această instituție pentru ei;

39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul

Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și

parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor statelor membre sau organelor

competente similare.

EXPUNERE DE MOTIVE

Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat

Președintelui Antonio Tajani, în mod oficial, la 17 mai 2017. Dna Emily O’Reilly,

Ombudsmanul European, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții, la Bruxelles, la 30 mai

2017.

Temeiul juridic pentru mandatul Ombudsmanului European este asigurat de articolele 24 și 228

din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cetățenii europeni au dreptul să

prezinte petiții Ombudsmanului European, în conformitate cu articolul 24 din TFUE și articolul

43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a

Tratatului de la Lisabona, mandatul Ombudsmanului a fost extins, astfel încât să includă

eventualele cazuri de administrare defectuoasă în cadrul politicii externe și de securitate comune

(PESC), inclusiv al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Definiția dată de Ombudsman administrării defectuoase, însușită de Parlamentul European și de

Comisia Europeană, este următoarea: „Administrarea defectuoasă survine atunci când un

organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau principiu pe care este obligat să

le respecte”. Pentru instituții, aceasta implică respectarea statului de drept, a principiilor de bună

administrare și a drepturilor fundamentale. Carta drepturilor fundamentale include și dreptul la

bună administrare al cetățenilor UE (articolul 41), iar Carta are caracter obligatoriu pentru

administrațiile instituțiilor UE.

Raportoarea apreciază formatul ușor de citit al raportului anual al Ombudsmanului, la fel cum a

fost și în cazul raportului precedent din 2015, care abordează aspecte-cheie și se axează pe

furnizarea de informații detaliate cu privire la activitățile și lucrările efectuate de Ombudsman în

2016. Raportul este prezentat prin grafice informative clare și simple în aproape aceleași

domenii ca și anul trecut.

35

În 2016, 15 797 de cetățeni au primit asistență din partea Ombudsmanului și 12 646 de cetățeni

au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul internet al

Ombudsmanului; din restul cererilor, 1 880 de cazuri au fost tratate ca plângeri, iar 1 271 au fost

solicitări de informații și au primit răspuns din partea serviciilor Ombudsmanului European.

Din numărul total de 1 880 de plângeri tratate de Ombudsman în 2016, 711 s-au înscris în sfera

de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora. Numărul plângerilor care

nu s-au înscris în sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului a scăzut până la un nivel

record (1 169), datorită unei comunicări eficiente referitoare la activitatea Ombudsmanului și

ghidului interactiv de pe pagina sa de internet. Cele 470 de plângeri (57,5 %) care nu intră în

sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului au fost transferate către membrii rețelei,

dintre care 429 către un Ombudsman național sau regional, iar 41 către Comisia pentru petiții.

Alte plângeri au fost transferate către Comisie (116, reprezentând 14,2 % din numărul total al

plângerilor transferate) și alte instituții și organisme (407, 49,8 %).

În comparație cu anul anterior, numărul de plângeri a fost în ușoară scădere în 2016 (17 033 de

cetățeni și 2077 de plângeri în 2015). În ceea ce privește plângerile, au fost luate următoarele

măsuri: în 816 cazuri (43,4 %), s-a oferit consiliere sau plângerile au fost transferate unui alt

organism competent; în 788 de cazuri (41,9 %), reclamantul a fost informat că nu i se poate

oferi consiliere suplimentară; în 235 de cazuri (12,5 %), a fost inițiată o anchetă.

Ombudsmanul a deschis 245 de anchete în 2016, dintre care 235 s-au bazat pe plângeri și 10 din

proprie inițiativă, închizând totodată 291 de anchete (278 bazate pe plângeri și 13 anchete din

proprie inițiativă). Dintre cele 291 de anchete finalizate, în 148 de cazuri (50,9 %), a fost

convenită o soluție sau problema a fost soluționată de către instituție, în 89 de cazuri (30,6 %)

nu s-a constatat un caz administrare defectuoasă, în 52 de cazuri (17,9 %) nu s-a justificat

realizarea unor investigații suplimentare, iar în 20 de cazuri (6,9 %) s-a constatat administrarea

defectuoasă.

Raportoarea salută scăderea numărului de anchete privind instituțiile europene întreprinse de

Ombudsmanul European în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015). Cu toate acestea, în opinia

raportoarei, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE ar trebui să răspundă și să

reacționeze în continuare într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului și

trebuie să își amelioreze în continuare rata de conformitate cu recomandările și/sau deciziile

Ombudsmanului.

În ceea ce privește originea plângerilor în funcție de țară, Spania rămâne pe primul loc cu 308

de plângeri, urmată de Polonia (163), Belgia (150) și Regatul Unit (145).Fenomenul potrivit

căruia multe plângeri provin dintr-un anumit stat membru nu este echivalent cu un număr

proporțional de anchete deschise. De exemplu, astfel cum a prezentat Ombudsmanul în raportul

din 2016, în legătură cu cele 150 de plângeri provenind din Belgia au fost inițiate 50 de anchete,

în timp ce numai 28 de anchete au fost deschise în legătură cu cele 308 de plângeri provenind

din Spania.

În cuprinsul raportului, raportoarea subliniază, de asemenea, importanța chestiunilor legate de

transparență și accesul la informații și la documente ca obiect principal al anchetelor

Ombudsmanului (29,6 %), urmat de buna gestionare a aspectelor legate de personalul UE

(28,2 %) și cultura serviciului (25,1 %). Alte subiecte includ utilizarea adecvată de puterii

discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestionare

financiară a granturilor și contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și

fundamentale.

36

Pe baza unei noi proceduri raționalizate de tratare a cazurilor, cele bazate pe plângeri cu

conținut similar pot fi tratate în mod colectiv ca anchete strategice; 4 astfel de anchete au fost

deschise, iar 5 au fost închise în 2016. Anchetele strategice deschise în 2016 includ evaluări ale

conflictelor de interese pentru consilierii special ai Comisiei, programul pilot al Comisiei,

autorizarea pesticidelor pentru piața europeană, precum și întârzierile în ceea ce privește

autorizarea a 20 solicitări privind alimente și furaje modificate genetic.

Ombudsmanul a inițiat, de asemenea, 10 inițiative strategice în anul de referință privind așa-

numitul fenomen al „ușilor turnante”, lipsa de transparență a negocierilor dintre UE și SUA

privind TTIP, punerea în aplicare Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap,

transparența în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, Eurogrupului și BEI,

accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și transparența

procesului de supraveghere și evaluare a BCE. Raportoarea sprijină eforturile strategice depuse

de Ombudsman în 2016, care, în opinia sa, au servit interesului public, ajutând instituțiile UE să

îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le oferă.

În anchetele în care s-a constatat administrarea defectuoasă, în 9 cazuri (45 %) au fost adresate

observații critice unor instituții, iar în 11 cazuri (55 %), recomandarea formulată de

Ombudsman a fost acceptată integral sau parțial de instituție. O observație critică este formulată

atunci când nu mai este posibilă eliminarea situației de administrare defectuoasă de către

instituție, administrarea defectuoasă nu are implicații generale sau nu mai este necesară

monitorizarea în continuare de către Ombudsman. Ombudsmanul poate, de asemenea, formula o

observație critică atunci când consideră că un proiect de recomandare nu ar fi eficace sau în

cazurile în care instituția în cauză nu acceptă un proiect de recomandare, dar cazul de

administrare defectuoasă nu justifică întocmirea unui raport special pentru Parlament.

O observație critică are, cu toate acestea, rolul unei confirmări pentru petiționar că plângerea sa

a fost justificată și îi indică în mod clar instituției în cauză care a fost greșeala, pentru a evita în

viitor o astfel de acțiune. În 2015, Ombudsmanul a adresat observații critice unor instituții în 19

de cazuri.

În ceea ce privește instituțiile care fac obiectul anchetelor Ombudsmanului, Comisia Europeană

rămâne prima cu mai mult de jumătate din cazuri (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %),

Parlamentul European (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %),

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă

(OLAF) (0,8 %) și alte instituții (11,4 %). Comparativ cu 2015, „alte instituții”, o nouă

categorie, înregistrează al treilea cel mai mare număr de anchete, iar Parlamentul European a

trecut pe locul patru, depășind EPSO.

De asemenea, raportoarea salută inițiativa Ombudsmanului de a lansa, în octombrie 2016, o

cerere de candidaturi pentru premiul de bună administrare, în scopul de a identifica cele mai

bune practici în administrația UE și a le aduce în atenția publicului. Ombudsmanul a pregătit, de

asemenea, o listă cu ceea ce ar trebui să facă și ceea ce nu ar trebui să facă funcționarii care

interacționează cu lobbyiștii.

De asemenea, Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu omologii săi din statele

membre, prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor (REO). În anul 2016, REO a fost

reorganizată și a primit statutul de membru din oficiu al forumului consultativ al Biroului

European de Sprijin pentru Azil (EASO). Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor cuprinde în

prezent 96 de ombudsmani din 36 de țări europene și care oferă o platformă de cooperare între

Ombudsmanul European și omologii săi de la nivel național sau regional. Și Comisia pentru

petiții a Parlamentului European face parte din rețea.

37

Plângerile care nu se înscriu în mandatul Ombudsmanului pot, în multe cazuri, să fie soluționate

cel mai bine de un membru al rețelei, de exemplu de un ombudsman național sau regional.

Principalul eveniment al rețelei în 2016 a fost prima conferință anuală, organizată de către

Ombudsman și desfășurată la Bruxelles în perioada 19-20 iunie. Raportoarea sprijină ideea

organizării conferinței anuale a Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la

Bruxelles în 2016 și angajamentul Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua. Această

conferință cu grad ridicat de interactivitate a fost deschisă și celor care nu sunt membri ai rețelei

și a avut 250 de participanți care au lucrat pe teme de actualitate, printre care criza migrației în

Europa, promovarea transparenței în activitățile de lobby și provocările la adresa statului de

drept.

Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile

persoanelor cu handicap prevede instituirea unui cadru al UE însărcinat cu promovarea,

protejarea și monitorizarea punerii în aplicare a Convenției. Ombudsmanul European are sarcina

de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și de a se asigura că administrația UE își

cunoaște responsabilitățile legate de aceste drepturi. În mai 2016, Ombudsmanul European a

deschis o anchetă care este încă în curs de desfășurare, pentru a verifica dacă Sistemul comun de

asigurări de sănătate (SCAS) al UE respectă această convenție și a urmărit două inițiative

strategice, una privind accesibilitatea site-urilor web și a instrumentelor online gestionate de

Comisie și alta cu privire la modul în care Școlile Europene răspund chestiunilor ridicate de

către Comitetul Convenției în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției.

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune separată a bugetului UE. Bugetul pe 2016 al

Ombudsmanului s-a ridicat la 10 658 951 EUR, iar schema de personal a instituției cuprinde 75

de posturi.

• INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Rezultatul votului final 11.10.2017

Membri titulari prezenți la votul

final

+:

–:

0:

19

1

1

Membri supleanți prezenți la

votul final

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Eleonora Evi, Rikke Karlsson,

Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis

Marias, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß,

Laurenţiu Rebega, Virginie Rozière, Sofia Sakorafa,

Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Rezultatul votului final Demetris Papadakis, Julia Pitera, Igor Šoltes, Ángela

Vallina

Membri supleanți (articolul 200

alineatul (2)) prezenți la votul

final

Mircea Diaconu

38

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA COMPETENTĂ

19 +

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NLG

PPE

S&D

VERTS/ALE

Mircea Diaconu, Cecilia Wikström

Rikke Karlsson

Eleonora Evi

Sofia Sakorafa, Ángela Vallina

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Svetoslav Hristov Malinov, Roberta

Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa

Jude Kirton-Darling, Marlene Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele

Preuß, Virginie Rozière

Igor Šoltes, Tatjana Ždanoka

1 -

ECR Notis Marias

1 0

ENF Laurenţiu Rebega

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Stadii ale documentului : A8-0328/2017

Texte depuse :

A8-0328/2017

Dezbateri :

PV 15/11/2017 - 20

CRE 15/11/2017 - 20

Voturi :

PV 16/11/2017 - 7.8

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0449

➢ RAPORT referitor la relațiile politice ale UE cu ASEAN

Data: 28 iunie 2017

Referinţă: A8-0243/2017

AFET - Comisia pentru afaceri externe/Raportor: Reinhard Bütikofer

• PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN referitoare la

relațiile politice ale UE cu ASEAN (2017/2026(INI))

Parlamentul European,

–având în vedere fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) la 8 august

1967,

–având în vedere cadrul juridic principal pentru relațiile UE-ASEAN, respectiv Acordul de

cooperare ASEAN-CEE, semnat în martie 1980 ,

–având în vedere Carta ASEAN, semnată în noiembrie 2007, care conferă personalitate juridică

39

și instituie un cadru juridic și instituțional pentru ASEAN, incluzând crearea Comitetului

Reprezentanților Permanenți (CRP) pentru a sprijini și a coordona activitatea ASEAN,

–având în vedere Forumul regional al ASEAN (ARF) instituit în 1993 pentru a promova

dialogul și consultarea privind aspecte politice și de securitate și pentru a contribui la

consolidarea încrederii și la diplomația preventivă în regiunea Asia-Pacific,

–având în vedere diferitele cadre ASEAN în favoarea consolidării încrederii la nivel regional:

ARF, Reuniunea miniștrilor apărării din ASEAN (ADMM-Plus), Summitul Asiei de Est (EAS),

ASEAN plus trei (ASEAN plus China, Japonia și Coreea de Sud) și ASEAN plus șase (ASEAN

plus China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă),

–având în vedere acordurile comerciale existente încheiate de ASEAN cu Japonia, China,

Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă,

–având în vedere negocierile în desfășurare și/sau încheierea a șapte acorduri de parteneriat și

cooperare între Uniunea Europeană și anumite state membre ale ASEAN, respectiv Brunei

Darussalam, Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam,

–având în vedere negocierile privind acorduri de liber schimb (ALS) în curs de desfășurare cu

Indonezia și Filipine, negocieri privind ALS cu Malaysia și Thailanda, ambele fiind în prezent

suspendate, preconizata încheiere a unor ALS cu Singapore și Vietnam în următoarele luni,

precum și negocierile pentru un acord de investiții cu Myanmar;

–având în vedere întâlnirea dintre comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, și miniștrii de

finanțe ai ASEAN, care a avut loc la Manila la 10 martie 2017,

–având în vedere cea de a 9-a Reuniune a parteneriatului parlamentar Asia-Europa (ASEP9),

care a avut loc la Ulan Bator, Mongolia, la 21-22 aprilie 2016,

–având în vedere Declarația de la Nürnberg privind un parteneriat consolidat între UE și

ASEAN din martie 2007 și planul său de acțiune din noiembrie 2007,

–având în vedere planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan de îmbunătățire a parteneriatului

consolidat între UE și ASEAN (2013-2017), adoptat în Brunei Darussalam la 27 aprilie 2012,

–având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2015 adresată Parlamentului European și

Consiliului, intitulată „UE și ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic”

(JOIN(2015)0022),

–având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind relațiile UE-ASEAN din 22

iunie 2015,

–având în vedere Declarația de la Bangkok din 14 octombrie 2016 privind promovarea unui

parteneriat global între UE și ASEAN pentru Obiectivele strategice comune,

–având în vedere aderarea Uniunii Europene la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de

Sud-Est (TAC) la Phnom Penh la 12 iulie 2012 ,

–având în vedere cel de al 11-lea summit al Reuniunii Asia-Europa (ASEM11), care a avut loc

la Ulan Bator, Mongolia, la 15-16 iulie 2016,

–având în vedere Fundația Asia-Europa (ASEF), constituită în februarie 1997 pentru a asigura

un forum pentru dialogul neguvernamental,

–având în vedere Programul ASEAN-UE de sprijin pentru integrarea regională (APRIS),

Programul de sprijin pentru integrarea regională ASEAN (ARISE) și Instrumentul de dialog

regional UE-ASEAN (READI) de sprijin pentru armonizarea politicilor și a reglementărilor din

sectoarele aferente necomerciale,

–având în vedere planul privind comunitatea economică ASEAN aprobat în 2007,

–având în vedere cel de al 14-lea summit ASEAN organizat în 2009 și stabilirea unei foi de

parcurs pentru crearea unei comunități economice ASEAN (AEC) cu o piață unică, a unei

comunități ASEAN de politică și securitate (APSC) și a unei comunități ASEAN socioculturală

(ASCC),

–având în vedere cel de al 28-lea și cel de al 29-lea summit ASEAN, care au avut loc la

Vientiane, Laos, în perioada 6-7 septembrie 2016 și cel de al 30-lea summit ASEAN care a avut

loc la Manila, Filipine în perioada 26-29 aprilie 2017,

–având în vedere cea de a 24-a reuniune a Comitetului mixt de cooperare (CMC) între UE și

40

ASEAN, care a avut loc la Jakarta, Indonezia, la 2 martie 2017,

–având în vedere Viziunea Comunității ASEAN pentru 2025, adoptată în cadrul celui de al 27-

lea summit ASEAN, desfășurat la Kuala Lumpur, Malaysia, la 18-22 noiembrie 2015, și anunțul

privind înființarea, la 31 decembrie 2015, a Comunității Economice

ASEAN, cu scopul de a crea o piață internă pentru peste 600 de milioane de persoane,

–având în vedere cel de al 11-lea summit al Asiei de Est (EAS) organizat la Vientiane, Laos, la

8 septembrie 2016, care a reunit liderii a 18 țări – statele membre ale ASEAN, China, Japonia și

Coreea de Sud (ASEAN+3), India, Australia și Noua Zeelandă (ASEAN+6) și Rusia și SUA,

–având în vedere prima Declarație ASEAN a drepturilor omului din 18 noiembrie 2012 și

instituirea Comisiei interguvernamentale a ASEAN privind drepturile omului (AICHR) în 2009,

–având în vedere grupul de parlamentari ASEAN pentru drepturile omului (APHR), organism

înființat în 2013 cu obiectivul de a promova democrația și drepturile omului în toate statele

membre ale ASEAN,

–având în vedere Institutul ASEAN pentru Pace și Reconciliere (AIPR),

–având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția privind drepturile persoanelor cu

handicap, care au fost ratificate de toate statele membre ale ASEAN,

–având în vedere Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: aplicarea cadrului

de referință „protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, adoptat de

Consiliul pentru Drepturile Omului la 16 iunie 2011,

–având în vedere Convenția ASEAN împotriva traficului de persoane, în special de femei și de

copii, semnată de toate statele membre ASEAN în noiembrie 2015,

–având în vedere evaluările periodice universale (UPR) ale Consiliului ONU pentru Drepturile

Omului, la care au participat toate statele membre ale ASEAN,

–având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la ASEAN, în special cea din 15 ianuarie

2014 referitoare la viitorul relațiilor UE-ASEAN ,

–având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la statele membre ale ASEAN, în special

cea din 9 iunie 2016 referitoare la Vietnam , cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Acordul-

cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (rezoluție) , cea din 17 decembrie 2015

referitoare la Acordul-cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (procedura de

aprobare) , cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-

Filipine (procedura de aprobare) și cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de

parteneriat și cooperare UE-Filipine (rezoluție) ,

–având în vedere rezoluțiile sale recente de urgență privind drepturile omului referitoare la

statele membre ale ASEAN, în special cea din 6 octombrie 2016 referitoare la Thailanda, în

special la situația lui Andy Hall , cea din 9 iunie 2016 referitoare la Cambodgia , cea din 26

noiembrie 2015 referitoare la situația politică din Cambodgia , cea din 9 iulie 2015 referitoare la

proiectele legislative din Cambodgia privind ONG-urile și sindicatele , cea din 8 octombrie

2015 referitoare la situația din Thailanda , cea din 21 mai 2015 referitoare la situația critică a

refugiaților Rohingya, inclusiv la gropile comune din Thailanda , cea din 15 decembrie 2016

referitoare la etnicii rohingya din Myanmar/Birmania , cea din 7 iulie 2016 referitoare la

Myanmar, în special la situația populației Rohingya , cea din 17 decembrie 2015 referitoare la

Malaysia , cea din 19 ianuarie 2017 referitoare la Indonezia, în special cazul lui Hosea Yeimo și

Ismael Alua și cel al guvernatorului din Jakarta și cea din 15 septembrie 2016 și din 15 martie

2017 referitoare la Filipine,

–având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0243/2017),

A.întrucât anul acesta sărbătorim cea de-a 50-a aniversare a ASEAN, cea de-a 60-a aniversare a

Tratatelor de la Roma și aniversarea a 40 de ani de relații oficiale între UE și ASEAN;

B.întrucât regiunea ASEAN a devenit, la nivel mondial, una dintre cele mai dinamice regiuni și

una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere, în special în ceea ce privește economia,

tehnologia și cercetarea, are o poziție strategică din punct de vedere geopolitic și geoeconomic,

resurse abundente,

41

urmărește un obiectiv de integrare economică sporită și o agendă ambițioasă legată de

obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special în ceea ce privește educația, și este un

susținător fervent al multilateralismului; întrucât eliminarea deficitului de dezvoltare în cadrul

ASEAN va fi esențială pentru continuarea integrării și pentru asigurarea securității, stabilității și

protecției drepturilor sociale, economice și politice;

C.întrucât procesele de integrare ale UE și ASEAN sunt diferite, provenind din contexte diferite

și având viziuni și misiuni diferite; întrucât fiecare își urmează propria logică, dar cele două sunt

comparabile, întrucât ambele organizații au fost bazate pe norme, încurajând coexistența

pașnică, integrarea regională și cooperarea și dezvoltarea internațională, și au avut ca scop

consolidarea încrederii în rândul membrilor lor timp de mai multe decenii; ca atare, UE este un

tip unic de partener pentru ASEAN;

D.întrucât cele două regiuni au atins un nivel considerabil de interacțiune, iar relațiile UE-

ASEAN sunt cuprinzătoare și acoperă o gamă largă de sectoare, printre care comerțul și

investițiile, dezvoltarea, economia și afacerile politice; în timp ce ASEAN este cel de-al treilea

partener comercial al UE, iar UE al doilea partener comercial al ASEAN, în condițiile unui

comerț bilateral cu bunuri în valoare de peste 200 de miliarde EUR pe an, iar UE este primul

furnizor de investiții străine directe (ISD) în regiunea ASEAN; întrucât pentru întreprinderile

europene ASEAN reprezintă o cale de acces pentru întreaga regiune; întrucât, în perioada 2014-

2020, UE și statele sale membre sunt primul furnizor de asistență pentru dezvoltare în regiune,

iar UE s-a angajat să aloce peste 3 miliarde EUR pentru a reduce sărăcia și a aborda lacunele în

materie de dezvoltare în țările ASEAN cu venituri mici;

E.întrucât experiența UE a servit în trecut drept sursă de inspirație pentru alte procese de

integrare regională;

F.întrucât UE a sprijinit în mod constant activitatea ASEAN și în special a Secretariatului

ASEAN și a numit, în semn de recunoaștere a importanței ASEAN, un șef dedicat al Delegației

UE la ASEAN, care a intrat în funcție în 2015,

G.întrucât, la ora actuală, procesele de integrare din ambele regiuni se confruntă cu provocări,

dar în același timp deschid noi oportunități; întrucât UE se confruntă cu mai multe crize;

întrucât ASEAN, în pofida obiectivului de încurajare a centralității ASEAN, s-a confruntat cu

un declin al comerțului intra-ASEAN în 2016 și se confruntă cu probleme, inclusiv orientări

divergente ale politicii externe și efecte de contagiune care decurg din probleme interne legate

de amenințările la adresa democrației și a statului de drept, relațiile interreligioase, minoritățile

etnice, inegalitățile sociale și încălcările drepturilor omului, acestea având și implicații

transfrontaliere;

H.întrucât UE a stabilit că va plasa drepturile omului în centrul relațiilor sale cu țările terțe;

I.întrucât UE a acordat Republicii Filipine statutul SPG+ în decembrie 2014, Republica Filipine

fiind prima țară din ASEAN care beneficiază de astfel de preferințe comerciale; întrucât acest

lucru permite Republicii Filipine să exporte 66 % din produsele sale către UE fără a suporta

nicio constrângere tarifară;

J.întrucât retragerea SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP) poate da un nou impuls

negocierilor privind un parteneriat economic regional cuprinzător (RCEP); întrucât China dă

dovadă de hotărâre, lansând inițiative precum „O centură, un drum”, care constituie o provocare

pentru toate țările din vecinătatea sa și dincolo de aceasta;

K.întrucât tensiunile din Marea Chinei de Sud (MCS) constituie o amenințare și un risc pentru

securitatea și stabilitatea regiunii; întrucât cea mai îngrijorătoare tendință este militarizarea

MCS; întrucât dialogul ASEAN-China privind un cod de conduită rămâne principalul mecanism

al ASEAN pentru schimburile cu China referitoare la MCS; întrucât activitățile Chinei – de la

patrulele și exercițiile militare până la activitățile de construcție fără a ține seama de principiile

enunțate în Declarația privind conduita părților în Marea Chinei de Sud din 2002 – rămân un

motiv de îngrijorare,

1.felicită statele membre ale ASEAN cu ocazia celei de a 50-a aniversări a ASEAN și susține pe

deplin toate eforturile de integrare regională; își exprimă, de asemenea, aprecierea pentru cei 40

42

de ani de relații UE-ASEAN și își reiterează recomandarea ca relațiile să fie ridicate la rangul

de parteneriat strategic bazat pe acțiuni concrete, rezultate clare și o cooperare substanțială mai

solidă; subliniază interesul UE în consolidarea cooperării sale cu acest actor principal într-o

regiune de importanță strategică; subliniază faptul că parteneriatul strategic va oferi o ocazie

pentru UE de a-și consolida contribuția la punerea în aplicare de obiective comune în Indo-

Pacific;

2.evidențiază valoarea politică a relațiilor comerciale și de investiții puternice dintre UE și

ASEAN și îndeamnă ambii parteneri să își consolideze în continuare relațiile economice și

politice; subliniază faptul că există un potențial semnificativ pentru intensificarea relațiilor

comerciale UE-ASEAN; evidențiază faptul că UE este cel mai mare investitor străin din

ASEAN; evidențiază, de asemenea, posibilitățile de cooperare cu privire la punerea în aplicare a

ODD; solicită intensificarea cooperării în vederea eliminării deficitului de dezvoltare care există

în cadrul ASEAN; consideră că această cooperare și schimbul de bune practici ar putea fi

consolidate în diverse domenii, cum ar fi abordarea provocărilor globale, inclusiv schimbările

climatice, crima organizată transnațională și terorismul, gestionarea frontierelor, securitatea

maritimă, dezvoltarea sectorului financiar, transparența și politicile macroeconomice; pune

accent pe urmărirea unui nivel ridicat al cooperării UE-ASEAN în instituțiile multilaterale

precum ONU, dar și în cadrul OMC, cu referire la conservarea, consolidarea și dezvoltarea în

continuare a arhitecturii comerțului internațional multilateral și a relațiilor de comerț echitabil;

3.felicită VP/ÎR și Comisia pentru adoptarea unei comunicări comune, aprobate de statele

membre, care stabilește o foaie de parcurs pentru aprofundarea parteneriatului în domeniul

politic, economic și de securitate, precum și în materie de conectivitate, mediu, resurse naturale

și alte domenii, cum ar fi promovarea și protejarea drepturilor omului; subliniază importanța

consolidării dialogului politic între UE și ASEAN; reamintește că sprijinul activ al UE pentru

aprofundarea integrării ASEAN contribuie la reziliența sa, precum și la stabilitatea regiunii;

subliniază faptul că UE acordă asistență tehnică și asigură consolidarea capacităților în vederea

creării unei piețe interne;

4.salută numirea unui șef al Delegației UE la ASEAN și deschiderea unei misiuni a UE la

ASEAN în 2015, evoluție menită să recunoască importanța relațiilor dintre UE și ASEAN;

5.constată că, având în vedere că, de-a lungul anilor, Regatul Unit a jucat un rol important și

valoros în promovarea legăturilor UE-ASEAN, va fi nevoie și oportun ca ASEAN și UE și

statele sale membre să consolideze activ relațiile din perspectiva noii realități a Brexitului;

invită Regatul Unit să continue să coopereze îndeaproape cu parteneriatul UE-ASEAN; solicită

consolidarea angajamentului UE față de forurile existente aflate sub conducerea ASEAN;

consideră că UE ar trebui să își consolideze și intensifice eforturile diplomatice cu ASEAN

pentru a contribui la o stabilitate și o securitate mai mari în zonele de conflict cu tensiuni

reînnoite, în strânsă colaborare cu partenerii din regiune și cu respectarea dreptului

internațional;

6.își exprimă regretul cu privire la reacția târzie și limitată a UE la hotărârea UNCLOS

(Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării) în legătură cu litigiul privind Marea Chinei

de Sud și îndeamnă UE să promoveze respectarea și conformitatea cu dispozițiile UNCLOS;

reiterează faptul că UE sprijină soluțiile pașnice negociate aduse diferendelor internaționale;

insistă asupra libertății de navigație; invită China să accepte hotărârea tribunalului; încurajează

părțile să urmărească o soluționare pașnică a litigiilor bazată pe principiile dreptului

internațional în temeiul UNCLOS; sprijină eforturile depuse de statele membre ale ASEAN de a

acționa în direcția încheierii rapide a unui cod de conduită eficace (COC) în Marea Chinei de

Sud;

7.regretă acțiunile precum recuperarea extensivă a terenului și plasarea de instalații și arsenale

militare pe terenuri recuperate, care riscă să militarizeze conflictul; își exprimă profunda

îngrijorare cu privire la creșterea cheltuielilor în domeniul apărării în regiune și în vecinătatea sa

și cu privire la tendința accentuată de militarizare a conflictelor, în special în Marea Chinei de

Sud și în Marea Chinei de Est; remarcă necesitatea ca UE să continue să sprijine dezvoltarea

43

unor relații pașnice între China și vecinii săi din jurul Mării Chinei de Sud, prin intermediul

unor mecanisme multilaterale favorabile incluziunii; sprijină toate acțiunile care fac posibil ca

Marea Chinei de Sud să devină o „mare a păcii și cooperării”; solicită statelor membre să

respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme; insistă asupra

importanței neproliferării armelor de distrugere în masă, în special având în vedere cele mai

recente evoluții din RPDC;

8.sprijină parteneriatul de securitate dintre UE și ASEAN și schimbul de experiențe și bune

practici cu privire la o serie de aspecte în cea mai mare parte neconvenționale legate de

securitate, în vederea consolidării capabilităților regionale, în special în ceea ce privește dialogul

consolidat și cooperarea privind securitatea maritimă, pirateria, lupta împotriva crimei

organizate și sprijinirea cooperării între Europol și Poliția Inter-ASEAN (Aseanapol),

combaterea terorismului, securitatea cibernetică, securitatea climatică, măsuri de consolidare a

încrederii, diplomația preventivă și medierea, gestionarea crizelor, pregătirea pentru intervenție

în caz de dezastre și ajutor și asistența umanitară; sprijină o mai mare contribuție și implicare a

UE în cadrul ARF;

9.salută organizarea celui de al 3-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind

cooperarea în domeniul securității maritime în Thailanda, în perioada 15-16 septembrie 2016,

care a identificat și a propus domenii viitoare de cooperare concretă între ASEAN și UE în ceea

ce privește securitatea maritimă și diplomația preventivă; așteaptă cu interes convocarea celui de

al 4-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind cooperarea în domeniul securității

maritime, care va avea loc în 2017, în Filipine;

10. reafirmă sprijinul UE pentru rolul central al ASEAN și pentru rolul important al acesteia în

promovarea dialogului și a cooperării pentru pace, securitate, stabilitate și prosperitate, în

regiunea Asia-Pacific și în afara acesteia; solicită crearea unor mecanisme de soluționare a

litigiilor operaționale și eficiente, așa cum este prevăzut în capitolul 8 din Carta ASEAN și într-

un protocol din 2010 la Cartă, inclusiv măsuri și reglementări cu caracter obligatoriu; atrage

atenția asupra experiențelor care au fost acumulate în peste 40 de ani pe continentul european cu

o abordare a securității care, pe lângă o dimensiune politică și militară, vizează și dimensiunile

economice, de mediu și umane; își exprimă convingerea că această experiență poate fi

exploatată în cadrul eforturilor ASEAN vizând dezvoltarea pașnică a regiunii din care face

parte; subliniază interesul UE pentru continuarea angajamentului său în regiune prin intermediul

tuturor proceselor conduse de ASEAN;

11. subliniază experiența deosebită a UE în ceea ce privește consolidarea instituțională, piața

unică, convergența în materie de reglementare, gestionarea conflictelor și a crizelor, securitatea

maritimă, medierea, ajutorul umanitar și ajutorul în caz de dezastre, precum și recentele

progrese realizate în ceea ce privește integrarea în domeniul apărării și experiența sa de succes

în ceea ce privește instituirea de norme la nivel regional și arhitectura regională solidă în

domeniul drepturilor omului și al democrației și dorința UE de a împărtăși această experiență

atunci când este utilă; evidențiază negocierile privind Acordul cuprinzător privind transportul

aerian (CATA) dintre UE și ASEAN și agenda mai largă legată de conectivitate; remarcă faptul

că în perioada 2014-2020 UE alocă ASEAN jumătate din asistența sa financiară pentru a sprijini

conectivitatea ASEAN;

12. subliniază necesitatea de a colabora la nivel multilateral cu alte jurisdicții din regiune, cum

ar fi observatorii ASEAN Papua Noua Guinee și Timorul de Est, precum și China, Japonia și

Taiwan;

13. consideră că din punct de vedere geopolitic există motive întemeiate pentru a susține

relansarea negocierilor cu privire la un acord regional de liber schimb UE-ASEAN și salută

concluziile recentei reuniuni dintre comisarul UE pentru comerț, Cecilia Malmström și miniștrii

economiei din cadrul ASEAN referitoare la un studiu preliminar în acest sens, precum și

măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivului final privind un acord interregional;

încurajează la nivel strategic orice eforturi de a explora opțiunile pentru încheierea acordurilor

de liber schimb cu toate țările ASEAN; reamintește că ASEAN reprezintă, ca mărime, cel de-al

treilea partener comercial al UE din afara Europei, și că UE este al doilea partener comercial al

ASEAN; 44

14. solicită întreprinderilor naționale și străine care își desfășoară activitatea în țările ASEAN

să pună în aplicare principiile responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI); îndeamnă țările

ASEAN să se asigure că drepturile sociale, de mediu și ale lucrătorilor sunt pe deplin respectate;

solicită punerea în aplicare deplină și eficace a convențiilor OIM, precum și respectarea

standardelor fundamentale de muncă; invită ASEAN și statele sale membre să pună în aplicare

în mod eficace Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, pentru a

promova o protecție adecvată a muncii și accesul la condiții decente de muncă, precum și pentru

a stabili un mediu mai benefic în ceea ce privește dezvoltarea sindicatelor; invită Comisia și

SEAE să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a spori gradul de respectare a celor de

mai sus; subliniază, în continuare, necesitatea de a asigura eliminarea tuturor formelor de muncă

forțată sau obligatorie și de muncă a copiilor;

15. solicită întreprinderilor europene care investesc în regiunea ASEAN să se ridice la

înălțimea responsabilităților lor sociale și să respecte standardele europene privind drepturile

consumatorilor, drepturile de muncă și de mediu, precum și să apere drepturile populațiilor

indigene;

16. invită Comisia și statele membre să faciliteze un dialog social instituționalizat între forumul

popular Asia-Europa (AEPF) și structurile societății civile corespunzătoare din UE;

17. observă că ASEAN a declarat că prioritatea sa o reprezintă oamenii și că legitimitatea și

relevanța proceselor de integrare regională, atât în UE, cât și în ASEAN, depind de asocierea în

cadrul procesului a cât mai multor părți interesate posibil și de comunicarea realizărilor

acestuia; consideră contactele interumane, în special pentru tineri, drept un instrument foarte

important de schimburi culturale și solicită o extindere considerabilă a facilității Erasmus+

pentru ASEAN; subliniază numeroasele posibilități de formare profesională din țările ASEAN

și scoate în evidență perspectivele de cooperare în domeniul sistemului de formare duală utilizat

în anumite state membre ale UE; de asemenea, îndeamnă să se realizeze activități de diplomație

culturală, în conformitate cu Comunicarea privind o strategie a UE pentru relațiile culturale

internaționale din iunie 2016 și cu recentul raport al Parlamentului pe aceeași temă; subliniază

funcția importantă a Fundației Asia-Europa și consideră că sprijinul pentru activitatea acesteia

ar trebui extins;

18. subliniază ideea că schimburile structurate și cooperarea la nivelul regiunilor și al

localităților (înfrățiri între orașe) oferă un instrument interesant pentru îmbunătățirea experienței

reciproce practice și atrage atenția asupra inițiativelor concrete, cum ar fi Convenția primarilor

sau Under2 MOU, care ar trebui promovate în mod activ;

19. propune sărbătorirea în acest an a aniversării ASEAN-UE printr-o inițiativă a UE privind

un program de schimb pentru tineri lideri UE-ASEAN, care urmează să fie concretizat în cursul

președinției ASEAN deținute de Singapore în 2018; în cazul în care acesta va avea succes,

sugerează crearea unui forum anual pentru a le permite tinerilor lideri din UE și ASEAN să facă

schimb de idei și să stabilească legături pentru a sprijini relațiile UE-ASEAN în viitor; propune,

de asemenea, examinarea, împreună cu partenerii din ASEAN, a domeniului practic de aplicare

pentru finanțarea reciprocă a institutelor de cercetare sau a programelor universitare, al căror

scop ar fi să studieze procesele de integrare și experiența dobândită în urma acestor procese în

regiunile partenere respective;

20. subliniază necesitatea de a promova egalitatea de gen, precum și emanciparea femeilor și de

a îmbunătăți viața fetelor și a femeilor; evidențiază faptul că accesul la educație este, prin

urmare, esențial și ar putea conduce la o transformare socială și economică;

21. subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să intensifice dialogurile politice și cooperarea

privind aspecte precum drepturile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților etnice și

religioase și subiecte de interes comun, inclusiv statul de drept și securitatea, protejarea libertății

de exprimare și libera circulație a informațiilor, lupta împotriva criminalității transnaționale, a

corupției, a evaziunii fiscale, a spălării de bani, a traficului de persoane și de droguri,

combaterea terorismului, neproliferarea, dezarmarea, securitatea maritimă și securitatea

cibernetică;

45

22. salută organizarea primului dialog politic UE-ASEAN privind drepturile omului în

octombrie 2015 și așteaptă cu interes alte dialoguri de acest fel; își exprimă îngrijorarea

profundă cu privire la erodarea democrației și încălcarea drepturilor omului și ale minorităților

și represiunea și discriminarea continuă în anumite țări din regiune, precum și cu privire la

nealocarea unui spațiu suficient pentru refugiați și apatrizi sau pentru societatea civilă, îndeosebi

pentru activiștii de mediu, pentru drepturile de proprietate asupra terenurilor și pentru drepturile

lucrătorilor, pentru apărătorii drepturilor omului și pentru lucrătorii din mass-media; avertizează

că neabordarea problemelor legate de marginalizarea minorităților ar periclita sustenabilitatea și

succesul pe termen lung al ASEAN; regretă faptul că o atitudine represivă față de consumatorii

de droguri a dus la costuri umane ridicate și execuții extrajudiciare; subliniază necesitatea de a

capacita societatea civilă din cadrul ASEAN prin asigurarea unei consultări semnificative cu

ONG-urile și cu mișcările la nivel local în contextul elaborării politicilor regionale;

23. este preocupat de regresele înregistrate în ceea ce privește abolirea pedepsei cu moartea în

regiune și invită toate țările ASEAN să evite restaurarea pedepsei cu moartea și să-și respecte

obligațiile internaționale; salută eforturile depuse în combaterea traficului de ființe umane și a

muncii forțate și invită toate guvernele să intensifice protecția victimelor, precum și cooperarea

transnațională;

24. solicită ASEAN să aloce resurse adecvate Comisiei sale interguvernamentale privind

drepturile omului (AICHR); își exprimă speranța că se vor include ținte și măsuri specifice și

verificabile în planul de lucru pe cinci ani al AICHR și că mandatul său va fi consolidat astfel

încât să poată să monitorizeze activ, să ancheteze, să urmărească penal și să prevină încălcările

drepturilor omului; încurajează AICHR să analizeze și să poarte discuții cu privire la înființarea

unei Curți complementare a drepturilor omului a ASEAN, după un model similar celor existente

deja în alte regiuni ale lumii;

25. îndeamnă UE și statele sale membre să caute toate posibilitățile de cooperare cu țările

ASEAN în ceea ce privește consolidarea democrației; sprijină activitatea Biroului pentru

Instrumentul de dialog regional UE-ASEAN privind drepturile omului, care are scopul de a face

cunoscute publicului chestiunile și acțiunile legate de drepturile omului și de a spori gradul de

conștientizare cu privire la drepturile omului; îndeamnă toate statele membre ale ASEAN să

ratifice în continuare convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale

acestora, precum și Statutul Curții Penale Internaționale (CPI) și să sprijine inițiativele privind o

justiție tranzițională, reconcilierea și lupta împotriva impunității în întreaga regiune;

26. este preocupat de faptul că un milion de apatrizi locuiesc în state membre ale ASEAN; ia

act de faptul că populația Rohingya din Myanmar constituie cel mai mare grup de apatrizi din

lume, cu peste un milion de persoane, conform mandatului UNHCR privind apatridia, dar

comunități importante de apatrizi se găsesc și în Brunei, Vietnam, Filipine, Thailanda, Malaysia

și în alte părți; încurajează statele membre ale ASEAN să colaboreze și să facă schimb de

exemple și de eforturi pozitive pentru a pune capăt apatridiei în întreaga regiune;

27. recunoaște importanța rolului UE în progresele atinse până în prezent de către statele

ASEAN și îndeamnă UE să păstreze mereu deschis dialogul, cu scopul de a susține regiunea în

procesul de democratizare, dezvoltare și integrare;

28. este preocupat de faptul că schimbările climatice vor avea un impact major asupra ASEAN;

reamintește că regiunea ASEAN rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni în fața acestui

fenomen; îndeamnă statele membre ale ASEAN să accelereze tranziția către economii cu emisii

scăzute de carbon și să reducă rapid despăduririle, să reducă în mod eficace incendiile forestiere

și să adopte tehnologii mai ecologice pentru transport și clădiri; salută inițiativa UE privind un

dialog specific UE-ASEAN pe chestiuni de dezvoltare durabilă; ia act, în acest context, de

sprijinul acordat de UE în ceea ce privește sarcina de a distruge munițiile neexplodate din unele

țări din regiune; îndeamnă UE-ASEAN să coopereze în privința turismului sustenabil, a

securității alimentare, a protecției diversității biologice, în special a recifelor de corali și a

pădurilor de mangrove și să abordeze în mod eficace pescuitul excesiv din regiune; subliniază

necesitatea de a acorda asistență țărilor ASEAN pentru a spori protecția și utilizarea sustenabilă

a biodiversității, precum și reabilitarea sistematică a ecosistemelor forestiere;

46

îndeamnă statele membre ale ASEAN să depună eforturi pentru a-și consolida capacitatea de

răspuns rapid în caz de dezastre naturale în temeiul Acordului ASEAN privind gestionarea

dezastrelor și intervenția în situații de urgență (AADMER);

29. invită instituțiile UE și statele membre să acorde prioritate în mod adecvat sporirii

contactelor politice, în special la nivel ministerial, și să apeleze ori de câte ori este necesar la

statul membru al ASEAN responsabil pentru coordonarea relațiilor de dialog ale ASEAN cu UE

și președinția ASEAN; reamintește solicitările referitoare la o adunare parlamentară

interregională UE-ASEAN și îndeamnă la consolidarea diplomației publice parlamentare în

diferite domenii de politică; insistă, între timp, asupra consolidării cooperării cu Adunarea

Interparlamentară a ASEAN (AIPA) prin schimburi regulate și structurate; invită instituțiile și

statele membre ale UE să valorifice, de asemenea, posibilitățile pentru realizarea de schimburi

intense pe temele de interes regional prezentate în cadrul Forumului anual de dialog Shangri-La;

30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei,

Serviciului European de Acțiune Externă, Adunării Interparlamentare a ASEAN, Secretariatului

ASEAN și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale ASEAN.

• INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării 20.6.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

58

2

6

Membri titulari prezenți la votul

final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos

Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas

Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok,

James Carver, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Georgios

Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen

Freund, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Tunne Kelam,

Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Ilhan

Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler,

Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole

Mănescu, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon,

Clare Moody, Javier Nart, Demetris Papadakis, Ioan Mircea

Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Julia Pitera, Cristian Dan

Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jordi Solé, Jaromír

Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Miguel Urbán

Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden,

Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la

votul final

Laima Liucija Andrikienė, Reinhard Bütikofer, Luis de

Grandes Pascual, Neena Gill, María Teresa Giménez

Barbat, Ana Gomes, Marek Jurek, Patricia Lalonde, Javi

López, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Igor Šoltes,

Renate Sommer, Ernest Urtasun, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200

alineatul (2)] prezenți la votul

final

Pál Csáky, Dietmar Köster, Costas Mavrides, Alex Mayer

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

47

• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN

FOND

58 +

ALDE Petras Auštrevičius, María Teresa Giménez Barbat, Iveta Grigule, Ilhan

Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

ECR Bas Belder, Anna Elżbieta Fotyga, Marek Jurek, Ryszard Antoni

Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl

Vistisen

PPE Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė,

Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Pál Csáky, Arnaud Danjean, Sandra Kalniete,

Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Francisco José Millán Mon, Ramona

Nicole Mănescu, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio

Salafranca Sánchez-Neyra, Renate Sommer, Luis de Grandes Pascual,

Jaromír Štětina, Dubravka Šuica

S&D Nikos Androulakis, Francisco Assis, Victor Boștinaru, Knut

Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Ana Gomes, Dietmar Köster,

Javi López, Andrejs Mamikins, Costas Mavrides, Alex Mayer, Clare

Moody, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati

Piri, Elena Valenciano

Verts/ALE Reinhard Bütikofer, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Jordi Solé,

Ernest Urtasun, Igor Šoltes

2 -

EFDD James Carver

NI Georgios Epitideios

6 0

ENF Mario Borghezio

GUE/NGL Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine

Vergiat

NI Janusz Korwin-Mikke

Stadii ale documentului : A8-0243/2017

Texte depuse :

A8-0243/2017

Dezbateri :

PV 02/10/2017 - 18

CRE 02/10/2017 - 18

Voturi :

PV 03/10/2017 - 4.7

CRE 03/10/2017 - 4.7

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0367

48

➢ RAPORT referitor la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE:

cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri?

Data: 30 martie 2017

Referinţă: A8-0119/2017

AGRI - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportoare: Maria Noichl

- PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

- EXPUNERE DE MOTIVE

- INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN

FOND

- VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN

FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita

accesul agricultorilor la terenuri?(2016/2141(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015

intitulat „Acapararea terenurilor – o amenințare iminentă la adresa agriculturii familiale”,

– având în vedere Orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare,

a pescuitului și a pădurilor, emise de Comitetul pentru securitatea alimentară mondială (CSA) la

12 mai 2012,

– având în vedere Petiția nr. 187/2015 adresată Parlamentului European privind protecția și

administrarea terenurilor agricole europene ca avere comună: un apel al organizațiilor societății

civile pentru o politică sustenabilă și echitabilă a UE de exploatare a terenurilor,

– având în vedere studiul privind amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în

UE (Extent of Farmland Grabbing in the EU) realizat de Comisia pentru agricultură și

dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European(1),

– având în vedere procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia le-a

lansat sau intenționează să le lanseze împotriva statelor membre Bulgaria, Letonia, Lituania,

Polonia, Slovacia și Ungaria,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0119/2017),

A. întrucât în 2013, la nivelul UE-27, doar 3,1 % din exploatații dețineau controlul asupra 52,2

% din terenurile europene utilizate în scopuri agricole și, în schimb, în 2013, 76,2 % din

exploatații dețineau doar 11,2 % din terenurile agricole; întrucât această tendință este contrară

modelului european de agricultură sustenabilă, multifuncțională, în cadrul căruia întreprinderile

familiale reprezintă o caracteristică importantă;

B. întrucât astfel inegalitatea exploatării terenurilor în UE - cu un coeficient Gini de 0,82 - se

situează la același nivel cu cea din țări precum Brazilia, Columbia și Filipine(2);

C. întrucât această distribuție inegală a terenurilor agricole înseamnă o distribuție inegală a

subvențiilor PAC, deoarece plățile directe – care reprezintă o mare parte a cheltuielilor PAC –

se acordă în principal pe hectar;

D. întrucât distribuția efectivă a terenurilor și a subvențiilor s-ar putea să fie și mai inegală,

deoarece pe baza statisticilor disponibile nu se pot obține detalii cu privire la proprietatea și

controlul exploatațiilor;

49

E. întrucât accesul la teren și la proprietate sunt drepturi esențiale consacrate de dreptul național

al fiecărui stat membru;

F. întrucât accesul la teren este esențial pentru exercitarea mai multor drepturi ale omului și are

un impact asupra Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

G. întrucât solul este, pe de o parte, proprietate, însă, pe de altă parte, este un bun public și face

obiectul obligațiilor sociale;

H. întrucât nu există o competență exclusivă sau partajată a UE cu privire la terenuri, dat fiind

faptul că diverse politici ale UE dezvoltă aspecte politice, sociale, culturale și de mediu variate

ale gestionării terenurilor, creând, astfel, nevoia de a introduce o abordare mai globală a

guvernanței funciare la nivelul UE;

I. întrucât Curtea Constituțională a Germaniei a emis deja o hotărâre la 12 ianuarie 1967 (1

BvR 169/63, BVerfG 21, 73-87) potrivit căreia comerțul cu terenuri rurale nu ar trebui să fie la

fel de liber ca și comerțul cu alte forme de capital, deoarece terenurile și solul nu pot fi

multiplicate și sunt indispensabile, iar o ordine juridică și socială echitabilă impune să se țină

seama în mai mare măsură de interesul public în cazul solului decât în cazul oricăror alte

proprietăți(3);

J. întrucât solul reprezintă o resursă din ce în ce mai rară, care nu poate fi multiplicată, și stă la

baza dreptului omului la o alimentație sănătoasă și suficientă și furnizează numeroase servicii

ecosistemice esențiale pentru supraviețuire, astfel că acesta nu ar trebui considerat un bun

comercial obișnuit; întrucât solul este, totodată, expus unei duble amenințări, pe de o parte din

cauza pierderii de terenuri agricole ca urmare a impermeabilizării solului, a urbanizării, a

turismului, a proiectelor de infrastructură, a schimbării destinației și a împăduririi și a extinderii

deșertificării cauzate de schimbările climatice și, pe de altă parte, din cauza concentrării

terenurilor în mâna exploatațiilor agricole mari și a investitorilor din afara sectorului agricol;

întrucât, în același timp, este responsabilitatea autorităților să controleze și să limiteze pierderea

de terenuri agricole ca urmare a acestor activități;

K. întrucât resursele funciare sunt o sursă de conflicte nu doar în ceea ce privește utilizarea, ci

și ca urmare a rivalității dintre investitorii agricoli și cei neagricoli, precum și dintre generațiile

de agricultori, având în vedere că tinerii care doresc să desfășoare această activitate întâmpină

dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la terenuri din cauza costurilor, în special când

nu provin din familii de agricultori;

L. întrucât statele membre sunt responsabile de faptul că politica privind piața funciară și piața

terenurilor agricole sunt reglementate diferit în fiecare stat membru în parte și întrucât acest

lucru poate avea un impact semnificativ asupra competitivității exploatațiilor agricole pe piața

internă;

M. întrucât terenurile reprezintă un factor de producție care necesită o finanțare importantă;

întrucât acestea sunt legate de normele naționale de succesiune, care impun refinanțarea la

fiecare schimbare de generație; întrucât prețul terenurilor influențează concentrarea de terenuri;

și întrucât se poate întâmpla ca agricultorii care nu au familii, atunci când se află la sfârșitul

vieții active, să vândă exploatația celui care oferă cel mai mult, pentru a-și îmbunătăți pensia

modestă;

N. întrucât, în Raportul special nr. 25/2016, Curtea de Conturi a UE subliniază faptul că

sistemele folosite pentru cartografierea terenurilor agricole în vederea calculării eligibilității

pentru subvenții în funcție de suprafață necesită îmbunătățiri;

O. întrucât instrumentele statistice existente la nivelul UE, cum ar fi Rețeaua de informații

contabile agricole (RICA), ancheta Eurostat referitoare la structura exploatațiilor agricole,

precum și Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) colectează date cu privire la

diverse aspecte ale drepturilor cutumiare asupra terenului; întrucât, până în momentul de față,

nu există date cuprinzătoare, transparente, de actualitate și de calitate despre drepturile de

utilizare a terenurilor, structurile de proprietate și de arendare, evoluția prețurilor și a volumelor

pe piețele de terenuri, și nici date la nivel european despre indicatori sociali și indicatori de

mediu relevanți, iar datele colectate și publicate în unele state membre sunt incomplete;

50

P. întrucât, inclusiv în vederea unei distribuiri raționale a solului, este indispensabilă o

transparență suficientă a pieței și aceasta ar trebui să includă și activitățile instituțiilor active pe

piața funciară;

Q. întrucât vânzarea de terenuri investitorilor și holdingurilor neagricole este o problemă

stringentă în întreaga Uniune și, întrucât, în urma expirării moratoriilor care au interzis vânzarea

de terenuri persoanelor străine, în special statele membre noi sunt expuse unor presiuni deosebit

de mari pentru a-și adapta legislația, deoarece prețurile comparativ scăzute ale terenurilor

accelerează vânzarea suprafețelor agricole către mari investitori;

R. întrucât o dispersie largă a terenurilor agricole este un principiu fundamental esențial al

economiei sociale de piață și reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru coeziunea

socială, pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale, pentru o valoare adăugată ridicată a

agriculturii și pentru pacea socială;

S. întrucât terenurile utilizate pentru agricultura la scară mică au o semnificație deosebită

pentru gestionarea resurselor de apă și climă, bugetul carbonului și producția de alimente

sănătoase, dar și pentru biodiversitate, fertilitatea solului și conservarea peisajului; întrucât circa

20 % dintre terenurile agricole europene sunt deja afectate de schimbările climatice, eroziunea

solului din cauza acțiunii apei și a vântului și cultivarea necorespunzătoare; și întrucât, din

cauza încălzirii globale, anumite regiuni din UE, în special din sudul Europei, sunt deja afectate

de secetă și de alte fenomene meteorologice extreme, ceea ce va provoca deteriorarea solului și

limitarea accesului la terenuri de bună calitate și/sau terenuri adaptate utilizării agricole;

T. întrucât există un dezechilibru major în ceea ce privește distribuția terenurilor agricole de

înaltă calitate și întrucât aceste terenuri sunt decisive pentru calitatea produselor alimentare,

siguranța alimentară și bunăstarea oamenilor;

U. întrucât cererea de produse alimentare și de hrană pentru animale, de combustibili nefosili și

de materii prime regenerabile pentru industria combustibililor, chimică și textilă și bioeconomie

crește în permanență, ceea ce atrage după sine o creștere a prețurilor terenurilor;

V. întrucât exploatațiile agricole mici și mijlocii, o distribuție largă a proprietății sau arendarea

reglementată corespunzător și accesul la terenurile comunale reprezintă cea mai bună modalitate

de a asigura o atitudine responsabilă față de terenuri și o gestionare sustenabilă a acestora,

precum și de a promova identificarea și atașarea; întrucât aceste forme de proprietate

încurajează oamenii să rămână în regiunile rurale și le permite să lucreze acolo, ceea ce are un

impact pozitiv asupra infrastructurii socio-economice a regiunilor rurale, a securității

alimentare, a suveranității alimentare și a menținerii stilului de viață rural; întrucât distribuirea

inegală a terenurilor și a resurselor naturale și accesul inegal la acestea cresc riscul divizării

societății, al dezechilibrelor sociale, al scăderii calității muncii și vieții și al sărăciei; întrucât

nivelul înalt de concentrare al puterii în sectoarele din cadrul pieței alimentare a UE ar putea

avea un efect negativ asupra drepturilor consumatorilor și ar putea reduce veniturile

agricultorilor; întrucât agricultorilor care nu sunt proprietari ai terenurilor pe care le lucrează ar

trebui să li se asigure contracte de arendare suficient de solide și cu o durată suficientă pentru a

le garanta rentabilitatea investițiilor lor;

W. întrucât obiectivul politicii agricole europene este de a conserva modelul agricol european,

bazat pe o agricultură multifuncțională, caracterizată în primul rând de exploatații familiale și

cooperative la scară mică până la scară mijlocie, cu proprietate asupra terenului; întrucât o

distribuție amplă a proprietății, siguranță în privința drepturilor de utilizare a terenurilor și acces

la terenurile comunale, gestionate într-un mod sustenabil, garantează accesul echitabil la resurse

și o structură agricolă diversificată, legată de locul de reședință, cu tradiții, certitudine juridică și

responsabilitate față de societate; întrucât un astfel de model asigură menținerea produselor

tradiționale și suveranitatea alimentară și promovează inovarea, protejând totodată mediul și

garanțiile viitoare;

X. întrucât, pe lângă producția de alimente, exploatațiile agricole familiale îndeplinesc funcții

sociale și ecologice foarte importante, pe care modelul agricol industrial nu le poate îndeplini

întotdeauna; întrucât agricultura la scară mică și mijlocie practicată de familii de țărani singure

sau cu sprijinul consumatorilor reprezintă un model foarte promițător pentru viitor,

51

deoarece acest tip de exploatație este caracterizat adesea de un grad ridicat de diversificare

internă, fiind astfel rezistent, și contribuie la o valoare adăugată mare în mediul rural;

Y. întrucât concentrarea terenurilor agricole are un efect negativ asupra dezvoltării

comunităților rurale și a viabilității socio-economice a zonelor rurale și duce la pierderea de

locuri de muncă în agricultură, reducând astfel nivelul de trai al comunității agricole și

disponibilitatea alimentelor, conducând la apariția unor dezechilibre la nivelul dezvoltării

teritoriale și în sfera socială;

Z. întrucât viitorul sectorului agricol depinde de generația tânără și de disponibilitatea acesteia

de a inova și de a investi, lucru decisiv pentru viitorul mediului rural, aceasta fiind singura

modalitate de a pune capăt îmbătrânirii în sectorul agricol și de a garanta preluarea

exploatațiilor, fără de care contractul dintre generații își pierde valabilitatea; întrucât, pe de altă

parte, tinerii agricultori și antreprenorii începători se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce

privește accesul la terenuri și la credite, fapt care poate reduce atractivitatea sectorului;

AA. întrucât accesul la terenuri este condiția fundamentală pentru înființarea unei exploatații

agricole, care, la rândul său, va crea locuri de muncă și va stimula dezvoltarea socială și

economică;

AB. întrucât prețurile de achiziționare și de arendă ale terenurilor agricole au crescut în multe

regiuni la un nivel care încurajează speculațiile financiare, astfel că numeroase exploatații

agricole se află în imposibilitatea, din punct de vedere comercial, de a-și păstra terenurile luate

în arendă sau de a achiziționa noi terenuri pentru ca exploatațiile mici și mijlocii să rămână

viabile, pentru a nu mai vorbi de posibilitatea de a lansa noi exploatații, deoarece abia există

terenuri disponibile pe piață;

AC. întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește prețurile terenurilor agricole

agravează și mai mult procesele de concentrare și întrucât evoluția prețurilor terenurilor nu

urmează tendințele economice din alte sectoare;

AD. întrucât, în multe state membre, prețurile de vânzare și, în unele cazuri, arendele pentru

terenurile agricole nu se mai orientează după veniturile care pot fi obținute din producția de

alimente;

AE. întrucât arendele deseori nu se mai orientează după veniturile care pot fi obținute din

agricultură și, prin urmare, cerințele de capital sunt mult prea mari și riscante pentru a începe

activități agricole;

AF. întrucât cererea de produse alimentare și de hrană pentru animale este suplimentată de o

cerere tot mai mare de materii prime pentru „bioeconomie”, exemple în acest sens fiind

biocombustibilii și materiile prime pentru industria chimică și textilă, ceea ce declanșează

interesul unor noi actori față de achiziționarea de terenuri;

AG. întrucât, dat fiind faptul că unele state membre încă mai trebuie să stabilească politici

funciare eficace, politicile și subvențiile UE pot încuraja uneori procesele de concentrare,

deoarece plățile directe legate de suprafață ajung într-o măsură mai mare la exploatații mari și la

agricultori care sunt deja bine stabiliți și utilizarea acestor fonduri duce la majorarea prețurilor

terenurilor, ceea ce tinde să ducă la excluderea de pe piața funciară a tinerilor, a noilor operatori

în căutare de terenuri pentru a începe activități agricole și a exploatațiilor mici și mijlocii care

deseori au mijloace financiare mai reduse; întrucât, acest lucru înseamnă că fondurile agricole

europene, destinate inclusiv exploatațiilor mici și mijlocii, nu rareori ajung în mâinile greșite;

AH. întrucât concentrarea terenurilor în mâinile unui număr redus de producători conduce la

denaturarea proceselor pieței și de producție și riscă să aibă un efect contraproductiv asupra

agriculturii din statele membre și/sau din întreaga UE;

AI. întrucât politica agricolă comună (PAC), astfel cum a fost reformată în 2013, a permis, de

asemenea, limitarea acestor efecte prin introducerea unei plăți mai mari pentru primele hectare,

cu o reducere progresivă a sprijinului; întrucât, în plus, aceste plăți directe legate de suprafață

joacă un rol esențial în a asigura competitivitatea și sustenabilitatea exploatațiilor agricole

europene care respectă standarde de producție înalte;

AJ. întrucât achiziționarea de terenuri agricole este considerată o investiție sigură în multe state

membre, în special după criza financiară și economică din 2007;

52

întrucât terenurile agricole sunt cumpărate în proporție alarmantă de investitori neagricoli și de

speculanți financiari, precum fondurile de pensii, companiile de asigurări și întreprinderile

comerciale; și întrucât proprietatea funciară va rămâne o investiție sigură chiar și în cazul unei

viitoare inflații;

AK. întrucât un număr de state membre au adoptat măsuri de reglementare pentru a-și proteja

terenul arabil împotriva achiziționării de către investitori; întrucât au fost înregistrate cazuri de

fraudă în timpul cumpărării de terenuri, care implică utilizarea „contractelor de buzunar”, în

care data încheierii contractului este falsificată; întrucât, în același timp, cantități mari de

terenuri au fost achiziționate de investitori;

AL. întrucât apariția unor bule speculative pe piețele terenurilor agricole are consecințe grave

pentru agricultură și întrucât speculațiile cu materii prime pe bursa de futures determină o

creștere suplimentară a prețurilor terenurilor agricole;

AM. întrucât există diverși factori care contribuie la fenomenul de acaparare a terenurilor,

printre care globalizarea în expansiune, creșterea demografică, cererea din ce în ce mai mare de

alimente și de materii prime naturale, precum și efectele contraproductive ale politicii agricole;

AN. întrucât concentrarea necontrolată a terenurilor agricole conduce la crearea unor

exploatații mari, orientate spre obținerea unui profit cât mai mare de pe urma producției

agricole, provocând adesea daune semnificative și ireversibile mediului;

AO. întrucât una dintre consecințele concentrării proprietății asupra terenurilor agricole este

transferul profiturilor și plăților impozitelor din zonele rurale către sediile centrale ale

întreprinderilor mari;

AP. întrucât normele existente privind plafonarea plăților directe peste 150 000 de euro nu se

aplică dacă persoanele juridice dețin mai multe filiale agricole care primesc, fiecare în parte,

plăți directe sub 150 000 de euro;

AQ. întrucât societățile cu răspundere limitată pătrund în sectorul agricol cu o viteză alarmantă;

întrucât aceste societăți acționează deseori la nivel transfrontalier, iar modelul lor de afaceri se

bazează în multe cazuri mai degrabă pe interesul față de speculații cu terenuri decât pe producția

agricolă;

AR. întrucât problemele descrise mai sus nu afectează doar terenurile agricole, ci, la fel de acut,

și pădurile și pescăriile,

1. subliniază că terenurile, gestionarea lor și normele de urbanism țin de competența statelor

membre; invită, în consecință, statele membre, să țină seama mai bine, în cadrul politicilor lor

publice, de conservarea și de gestionarea terenurilor agricole și de transferurile de terenuri;

2. invită Comisia să înființeze un serviciu observator pentru colectarea de informații și date

privind nivelul de concentrare a terenurilor agricole și arende în toată Uniunea, menționând că

acesta ar trebui să aibă următoarele sarcini: înregistrarea prețurilor de achiziționare și a

arendelor, precum și a comportamentului de piață al proprietarilor și al arendașilor; observarea

pierderii de terenuri agricole în urma schimbării destinației terenurilor, a tendințelor în ceea ce

privește fertilitatea solului și eroziunea solului; emiterea de rapoarte periodice;

3. consideră că statele membre ar trebui să schimbe regulat între ele și cu Comisia informații

referitoare la legislația lor națională în ceea ce privește terenurile, schimbarea destinației

terenurilor și, în special, cazurile de achiziționare a terenurilor în scopul speculației;

4. invită Comisia să înființeze un grup operativ la nivel înalt în vederea analizării problemei

concentrării terenurilor agricole, să efectueze un studiu cu privire la impactul măsurilor politice

adoptate de UE și de statele membre asupra concentrării terenurilor și a producției agricole și să

analizeze totodată riscurile pe care concentrarea terenurilor le prezintă pentru securitatea

aprovizionării cu alimente, ocuparea forței de muncă, mediu, calitatea solurilor și dezvoltarea

rurală;

5. invită statele membre să își axeze politicile de exploatare a terenurilor pe utilizarea

instrumentelor disponibile – precum fiscalitatea, schemele de ajutoare și finanțarea acordată în

cadrul PAC – pentru a menține pe întreg teritoriul UE un model agricol bazat pe exploatațiile

agricole familiale;

53

6. invită Comisia și statele membre să colecteze, în mod regulat, în toate statele membre, date

de calitate comparabilă privind nivelul arendelor și prețurile terenurilor, inclusiv în cazul

achiziționării de terenuri prin achiziționarea de acțiuni, precum și în legătură cu tranzacțiile care

implică suprafețe mari de terenuri, pierderea sau încălcarea drepturilor de utilizare și creșterile

de preț speculative; invită Comisia să publice orientări privind armonizarea practicilor contabile

și să încurajeze împărtășirea celor mai bune practici din domeniul legislațiilor naționale pentru a

identifica măsuri de garantare a terenurilor agricole și a activităților agricole;

7. consideră că este necesar ca statele membre să creeze inventare armonizate ale terenurilor

agricole, în care să fie înregistrate cu precizie, la zi și comprehensibil toate drepturile de

proprietate și drepturile de utilizare legate de terenurile agricole – respectând pe deplin

drepturile în materie de protecție a datelor ale părților implicate – urmând ca aceste informații să

fie prezentate sub formă de statistici anonimizate, accesibile public;

8. invită Comisia ca, pornind de la această bază, să prezinte Consiliului și Parlamentului, la

intervale regulate, rapoarte referitoare la situația utilizării terenurilor și la structura, prețurile și

politicile și legile naționale legate de proprietatea și arendarea terenurilor agricole, precum și să

prezinte rapoarte Comitetului pentru securitatea alimentară mondială (CSA) referitoare la

punerea în aplicare de către UE a Orientărilor voluntare privind guvernanța responsabilă a

proprietății funciare, a locurilor de pescuit și a pădurilor în contextul securității alimentare la

nivel național (VGGT) emise de CSA;

9. ia act de faptul că programele de consolidare a parcelelor de teren fragmentate folosind

diferite proceduri în cadrul unui sistem integrat de gestionare a terenurilor care ține seama de

condițiile locale și regionale reprezintă un instrument indispensabil pentru îmbunătățirea

structurilor agricole și soluționarea conflictelor legate de utilizarea terenurilor; recomandă, în

acest sens, ca, atunci când consolidarea terenurilor este asigurată prin arendarea unui teren,

prețul arendei să depindă de capacitatea de producție și de profitabilitate, aceste elemente fiind

cele mai potrivite pentru economia agricolă și invită statele membre să își împărtășească

experiențele în domeniul gestionării terenurilor agricole;

10. este de opinie că o politică a pieței funciare bine gândită și coordonată, pusă în aplicare

împreună cu instrumentul pentru planificarea regională și locală a utilizării terenurilor, ar trebui

să contribuie la reducerea utilizării neagricole a terenurilor;

11. recunoaște că, deși politica funciară ține în esență de competența statelor membre, aceasta

poate fi afectată de PAC sau de domenii de politică relevante, cu un impact semnificativ asupra

competitivității exploatațiilor pe piața internă; consideră că politica funciară trebuie să

contribuie la asigurarea unei distribuții largi, juste și echitabile a proprietății asupra terenurilor și

a accesului la terenuri, precum și a statutului arendașilor într-un cadru adecvat, deoarece aceasta

influențează direct condițiile de viață și de muncă, precum și calitatea vieții; atrage atenția

asupra funcției sociale importante a deținerii terenurilor și a gestionării acestora de-a lungul

generațiilor, dat fiind faptul că pierderea de exploatații și de locuri de muncă duce la declinul

agriculturii europene țărănești, dar și al regiunilor rurale, determinând astfel schimbări

structurale nedorite la nivelul întregii societăți;

12. invită statele membre ca, în vederea atingerii obiectivelor PAC, să acorde prioritate la

achiziționarea sau arendarea de terenuri agricole producătorilor locali la scară mică și mijlocie,

noilor operatori și tinerilor agricultori – asigurând totodată accesul egal pe genuri, inclusiv

drepturi de preempțiune atunci când acestea există, deoarece în interesul unei dezvoltări sigure

și sustenabile a exploatațiilor agricole este avantajos pentru acestea să dețină o parte cât mai

mare a terenurilor pe care le exploatează, în special în contextul interesului tot mai mare al

actorilor din afara sectorului agricol față de achiziționarea de terenuri agricole, adesea doar în

scopul speculației; încurajează statele membre să promoveze exploatațiile familiale la scară

mică și metodele de producție sustenabile;

13. reamintește că costurile ridicate ale investițiilor împiedică achiziționarea și luarea în arendă

a terenurilor agricole și a zonelor împădurite de către exploatațiile familiale și cooperative la

scară mică până la scară mijlocie;

54

14. recunoaște importanța exploatațiilor familiale la scară mică pentru viața rurală, deoarece ele

joacă un rol activ în cadrul structurilor economice din zonele rurale prin conservarea

patrimoniului cultural și a vieții rurale, îmbunătățind viața socială și utilizând sustenabil

resursele naturale, pe lângă producerea unei cantități suficiente de alimente sănătoase și de

înaltă calitate, și garantând o distribuție largă a proprietății asupra terenurilor în zonele în cauză;

subliniază problemele care apar la transmiterea exploatațiilor de la o generație la alta, în special

în cazul transmiterii exploatațiilor în afara cercului familial și invită statele membre să colecteze

date cu privire la aceste fenomene și să creeze cadrul juridic necesar pentru soluționarea acestor

probleme;

15. reamintește sprijinul acordat tinerilor agricultori în cadrul PAC, al cărui obiectiv este

promovarea accesului lor la agricultură; solicită, de asemenea, o abordare cuprinzătoare, prin

intermediul căreia tinerii agricultori calificați, femeile și alții care doresc să desfășoare activități

agricole să aibă posibilitatea de a prelua sau înființa exploatații; remarcă, însă, că noii operatori

încă mai întâmpină obstacole legate de bariere structurale precum prețurile ridicate ale

terenurilor sau impozitarea ridicată în cazul succesiunii exploatației în afara familiei;

16. subliniază relevanța politicii structurale europene pentru promovarea zonelor rurale, de

exemplu în vederea asigurării, în ceea ce privește accesul la terenurile agricole, a unei asistențe

speciale destinate firmelor individuale și cooperativelor mici și mijlocii, tinerilor și în special

femeilor;

17. subliniază dificultățile legate de accesul la credite în scopul achiziționării sau arendării de

terenuri, în special în cazul noilor operatori și al tinerilor agricultori; invită Comisia să ofere

instrumente adecvate, în cadrul PAC și al politicilor conexe, care facilitează pătrunderea

acestora în sectorul agricol prin asigurarea accesului echitabil la credite sustenabile;

18. consideră că comunitățile locale ar trebui să fie implicate în deciziile privind utilizarea

terenurilor;

19. invită statele membre să prevadă stimulente pentru dezvoltarea agriculturii urbane și a altor

forme de agricultură participativă și de mecanisme de partajare a terenurilor, ținând seama, pe

de o parte, de accesul limitat la terenuri agricole în zonele rurale și, pe de altă parte, de interesul

tot mai mare față de agricultura urbană și peri-urbană;

20. încurajează statele membre să depună mai multe eforturi în domeniul transferului de

cunoștințe prin proiecte de cercetare și inovare pentru a îmbunătăți calitatea solului prin

aplicarea practicilor de agro-mediu, recunoscând faptul că terenul agricol stă la baza producției

alimentare, a unor ecosisteme durabile și a unor zone rurale prospere;

21. invită statele membre să își elaboreze politicile privind piața funciară astfel încât să permită

accesul la proprietate sau arendă în condiții financiare corespunzătoare activității agricole și să

monitorizeze prețurile și arendele terenurilor agricole; solicită, în plus, ca tranzacțiile care

implică terenuri agricole să fie supuse unei proceduri ex ante în cadrul căreia să se verifice

conformitatea în ceea ce privește legislația funciară națională, iar aceasta să se aplice și

fuziunilor, divizărilor și înființării de fundații; este de opinie că ar trebui să existe controale mai

stricte în ceea ce privește contractele de arendare, o cerință de raportare a neregulilor și

posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către

cumpărare; îndeamnă statele membre să se asigure că politica de arendare include cerința ca

arendașii să practice agricultura; este de opinie că politica privind piața funciară ar trebui să

contribuie la împiedicarea dobândirii unei poziții dominante pe piețele funciare;

22. încurajează toate statele membre să recurgă la instrumentele pentru reglementarea pieței

funciare care deja sunt utilizate cu succes în unele state membre, în conformitate cu dispozițiile

din tratatele UE, cum ar fi obligația de aprobare de către stat a vânzării și arendării terenurilor,

drepturile de preemțiune, obligația arendașilor de a practica agricultura, limitarea dreptului de

achiziționare de către persoane juridice, plafoanele pentru numărul de hectare ce poate fi

cumpărat, favorizarea agricultorilor, planificarea utilizării terenurilor, indexarea prețurilor în

funcție de veniturile exploatației etc.;

23. subliniază că sistemele judiciare naționale trebuie să protejeze drepturile tuturor părților în

contextul neregulilor din domeniul contractelor de arendă și că autoritățile naționale ar trebui să

55

ia măsuri pentru a elimina orice carențe din legislația națională existentă care fac posibile

abuzurile legate de contracte;

24. reamintește măsurile pozitive luate de unele state membre pentru a reglementa piețele lor

funciare în scopul evitării tranzacțiilor funciare speculative; reamintește statelor membre faptul

că prin legislația fiscală au la dispoziție o pârghie eficace de reglementare a pieței funciare;

25. invită statele membre să își elaboreze politicile de reglementare a pieței funciare astfel încât

să atenueze creșterea prețurilor de achiziție sau a arendei pentru terenurile agricole; solicită, de

asemenea, ca aceste prețuri să fie supuse unui proces de autorizare, care să se aplice și în cazul

fuziunilor, divizărilor și al înființării de fundații; este de opinie că ar trebui să existe controale

mai stricte în ceea ce privește contractele de arendare, o cerință de raportare a neregulilor și

posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către

cumpărare;

26. invită statele membre să sprijine sau să creeze instituții adecvate cu participarea statului și

supraveghere publică în domeniul gestionării terenurilor;

27. invită statele membre și Comisia să susțină toate măsurile inovatoare de partajare a

terenurilor favorabile instalării tinerilor agricultori, în special prin intermediul fondurilor de

investiții, pe baza principiului solidarității, care permit deponenților să își plaseze fondurile într-

un mod util societății pentru a sprijini tinerii care nu dispun de resurse suficiente să

achiziționeze terenuri și să demareze o activitate agricolă;

28. invită UE și statele sale membre ca, în interesul elaborării unor principii directoare clare ale

UE în ceea ce privește structura agricolă, să pună în aplicare VGGT, ratificate de toate statele

membre; invită, în special, statele membre să ia în considerare obiectivele sociale, economice și

de mediu mai ample și să evite impactul nedorit al speculației cu terenuri și al concentrării

terenurilor asupra comunităților locale atunci când iau măsuri privind utilizarea și controlarea

resurselor deținute de stat; invită statele membre să prezinte Comisiei rapoarte privind utilizarea

și aplicarea acestor orientări în cadrul politicilor lor de guvernanță funciară;

29. sugerează Comisiei, în această privință, să adopte recomandări privind guvernanța funciară

în UE, în concordanță cu VGGT și ținând seama de cadrele orizontale ale UE în domeniul

agriculturii, al mediului, al pieței interne și al coeziunii teritoriale;30. sugerează că plățile

directe ar prezenta un raport mai bun costuri-beneficii dacă ar putea fi plătite pe baza bunurilor

publice ambientale și socio-economice furnizate de o exploatație agricolă, și nu doar în funcție

de suprafața terenului pe care aceasta îl cuprinde;

31. scoate în evidență posibilitățile care stau la dispoziția statelor membre pentru a reduce acea

parte a plăților directe care depășește limita superioară de 150 000 de euro cu cel puțin 5 %,

astfel cum se prevede la articolul 11 din Regulamentul nr. 1307/2013 (Regulamentul privind

plățile directe);

32. consideră că, în cadrul PAC reformate, ar trebui să se introducă plafoane și să se ajusteze

sistemul de plăți

directe, în așa fel încât să se acorde o pondere mai mare primelor hectare, și să se ia măsuri

pentru a facilita investițiile și acordarea de ajutoare directe pentru micile exploatații agricole;

invită Comisia să introducă un sistem mai eficace de redistribuire a ajutoarelor, pentru a evita

concentrarea funciară;

33. încurajează statele membre să recurgă mai mult la posibilitățile de care dispun deja pentru

limitarea și redistribuirea fondurilor PAC, cum ar fi posibilitatea ca 30 % din plățile directe să

fie acordate pentru primul hectar, ca o modalitate de consolidare a agriculturii la scară mică și a

celei familiale, cu condiția ca, în același timp, să fie aplicate cerințele de la articolele 41 și 42

din Regulamentul privind plățile directe; propune ca tratamentul preferențial pentru primele

hectare să nu se determine în funcție de exploatație, ci la nivelul societății-mamă; invită, prin

urmare, Comisia să publice, respectând normele de protecție a datelor, nu doar informațiile

referitoare la proprietarii exploatațiilor care primesc subvenții din PAC, ci și cele referitoare la

beneficiari, cum ar fi proprietarii terenurilor / societățile-mamă;

34. subliniază importanța unei definiții distinctive la nivelul UE a conceptului de „fermier

activ”,

56

care să fie legată în mod clar de conceptul de muncă într-o exploatație agricolă și care să facă o

distincție precisă între terenurile eligibile și cele neeligibile (de exemplu, aeroporturile, zonele

industriale deschise, terenurile de golf); invită Comisia să se asigure că numai fermierii activi

beneficiază de sprijin direct;

35. invită Comisia să monitorizeze toate domeniile de politică relevante, precum agricultura,

energia, mediul, dezvoltarea rurală, mobilitatea, finanțele și investițiile, pentru a stabili dacă

acestea promovează sau împiedică concentrarea terenurilor agricole în UE și, cu implicarea

agricultorilor și a organizațiilor acestora, precum și a altor actori relevanți ai societății civile, să

lanseze o procedură de consultare pentru a evalua situația actuală a gestionării terenurilor

agricole în conformitate cu VGGT și cu mandatul adoptat de CSA;

36. recomandă statelor membre să efectueze o examinare specifică a punerii în aplicare a PAC

actuale la nivel național în vederea identificării eventualelor efecte indezirabile ale concentrării

terenurilor;

37. confirmă constatarea Comisiei că solul este o resursă finită, care deja este supusă unor

presiuni mari din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a exploatării excesive sau a

schimbării destinației sale și, prin urmare, sprijină măsurile eco-sociale pentru protecția solului,

subliniind totodată că solul ține de competența exclusivă a statelor membre;

38. solicită să se asigure o protecție specială terenurilor agricole pentru a permite statelor

membre ca, în coordonare cu autoritățile locale și organizațiile de fermieri, să reglementeze

vânzarea, exploatarea și arendarea terenurilor agricole în vederea garantării securității

alimentare în conformitate cu tratatele UE și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție privind

drepturile cutumiare asupra terenurilor și accesul la terenuri, precum și ținând seama de cele

patru libertăți fundamentale europene și de interesul public;

39. propune ca, în interesul transparenței interinstituționale, Comisia să îi ofere Parlamentului

un acces mai bun la documentele legate de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

din tratate și la procedurile preliminare legate de reglementarea pieței funciare de către statele

membre;

40. invită Comisia ca, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, să publice un

ansamblu de criterii clare și cuprinzătoare, incluzând tranzacțiile cu terenuri agricole pe piețele

de capital, care să asigure condiții de concurență echitabile și să le indice clar statelor membre

ce măsuri de reglementare a pieței funciare sunt permise, ținând seama de interesul public și de

cele patru libertăți ale Uniunii Europene, cu scopul de a asigura simplificarea achiziționării de

terenuri de către agricultori pentru activități agricole și silvicole; invită Comisia să analizeze

posibilitatea introducerii unui moratoriu asupra procedurilor în curs de desfășurare menite să

evalueze dacă legislațiile statelor membre privind comercializarea terenurilor agricole respectă

legislația UE până când vor fi publicate criteriile menționate mai sus;

41. invită Comisia să sensibilizeze statele membre cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a

corupției și a practicilor ilegale (cum ar fi „contractele de buzunar”) în contextul tranzacțiilor

funciare și să le sprijine în acest sens; atrage atenția asupra abuzurilor anchetate în prezent de

autoritățile judiciare din anumite state membre cu privire la procesul de achiziție a terenurilor

agricole;

42. salută propunerea de simplificare a PAC, în special măsurile care vizează reducerea

costurilor și a sarcinilor administrative pentru exploatațiile familiale, precum și pentru

microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale;

43. invită Comisia să mențină, în cursul elaborării proiectului PAC pentru perioada de după

2020, măsurile de combatere a concentrării terenurilor agricole și să dezvolte măsuri

suplimentare de sprijinire a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii;

44. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei,

precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Studiul „Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE” realizat de Comisia

pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European, pagina 24

(PE540.369).

57

(2)

ibid.

(3)

Landwirtschaftliche Bodenmarktpolitik: Allgemeine Situation und Handlungsoptionen (Politica

privind piața funciară a terenurilor agricole: situația generală și acțiuni posibile), raportul

grupului de lucru federal-regional pentru politica privind piața funciară, în conformitate cu

decizia șefilor departamentelor agricole ale landurilor din 16 ianuarie 2014 (martie 2015), p. 37.

EXPUNERE DE MOTIVE

➢ Concentrarea terenurilor – o temă europeană

Teme precum acapararea de terenuri și concentrarea terenurilor au fost multă vreme asociate cu

țările din sudul planetei. Însă la o privire mai atentă se poate observa că concentrarea terenurilor

agricole este de mai mulți ani o realitate și în Europa.

Concentrarea terenurilor se referă la situația în care comerțul cu terenuri agricole este

caracterizat de un ordin de mărime al achizițiilor de terenuri care nu este uzual în Europa.

Cifrele disponibile pentru 2010 indică faptul că, la nivelul UE-27, doar 3 % din exploatații

dețineau deja controlul asupra 50 % din terenurile europene utilizate în scopuri agricole și, în

schimb, în anul 2012, 80 % din exploatații aveau în uz doar 12 % din terenurile agricole.

Gradul de concentrare a terenurilor agricole în Europa este similar distribuției neuniforme a

proprietății funciare în țări precum Brazilia, Columbia și Filipine.

Terenurile agricole nu sunt bunuri comerciale obișnuite, deoarece solul nu poate fi multiplicat,

iar accesul la acesta face parte din drepturile omului. Concentrarea terenurilor agricole în

mâinile unui număr mic de actori este asociată cu efecte sociale, culturale, economice și politice

profunde în toate statele membre ale UE.

Asemenea concentrării de capital, o concentrare prea mare a terenurilor agricole divizează

societatea, destabilizează regiunile rurale, pune în pericol securitatea alimentară și, implicit,

obiectivele ecologice și sociale europene.

În general lipsesc datele cuprinzătoare, transparente, de actualitate, de calitate și unitare la nivel

european în legătură cu evoluția prețurilor și volumelor pe piața funciară europeană. Acest lucru

este valabil atât în cazul prețurilor de achiziționare a terenurilor și a arendelor, cât și în cazul

cotelor de participare în exploatații.

➢ Efectele asupra agriculturii în Europa

Prețurile de achiziționare și de arendă ale terenurilor agricole au crescut în multe regiuni din

Europa la un nivel din cauza căruia numeroase exploatații agricole se află în imposibilitatea de a

se proteja de pierderea terenurilor luate în arendă sau de a-și extinde terenurile prin

achiziționarea de terenuri, pentru ca exploatațiile lor să rămână viabile. Pe lângă faptul că nu

prea există terenuri pe piața funciară, prețurile de arendare nu se mai orientează după producția

agricolă care poate fi obținută. Astfel, cerințele de capital sunt mult prea mari și mult prea

riscante pentru agricultorii începători.

➢ Efectele asupra societății

Concentrarea terenurilor afectează în primul rând agricultorii și lucrătorii agricoli. Abia la o

privire mai atentă devin evidente efectele asupra societății în ansamblul său.

Proprietatea este condiția ideală pentru gestionarea responsabilă a solului și pentru o exploatare

sustenabilă a terenurilor. Aceasta promovează atașamentul și este un factor care încurajează

oamenii să rămână în regiunile rurale.

58

O dispersie largă a proprietății este un principiu fundamental esențial al economiei sociale de

piață și reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru coeziunea socială în cadrul unei

economii.

Terenurile utilizate în scopuri agricole nu sunt doar baza de neînlocuit pentru producția de

alimente și furaje de înaltă calitate, ci ele au și o semnificație deosebită pentru gestionarea

resurselor de apă, pentru biodiversitate și fertilitatea solului, deja afectate de schimbările

climatice și eroziunea solului.

Motivele concentrării terenurilor agricole în UE și provocările care rezultă din aceasta

Chiar dacă nivelul prețurilor terenurilor agricole din statele membre ale UE sunt diferite,

concentrarea terenurilor se intensifică în toată Europa și are astfel efecte negative asupra

agricultorilor.

Motivele concentrării terenurilor în UE sunt diverse. Astfel, achiziționarea de terenuri se

numără în prezent printre cele mai bune și mai sigure posibilități de investiție și de câștig pentru

investitorii din toată lumea, din cauza cererii crescânde de alimente și furaje, de materii prime

regenerabile pentru industria combustibililor, cea chimică și cea textilă, dar și de combustibili

nefosili.

Perioada persistentă de dobânzi scăzute declanșată de criza financiară este unul dintre motivele

„evadării către activele reale”, și anume proprietatea funciară. Drept consecință, și investitorii

din afara sectorului agricol sunt interesați de achiziționarea de terenuri.

Pe lângă concentrarea terenurilor, o altă amenințare vine din utilizarea terenurilor în alte scopuri

decât cel agricol, cum ar fi impermeabilizarea solului, urbanizarea, turismul și proiectele de

infrastructură.

În plus, multe domenii politice și subvenții ale UE sprijină eforturile de extindere ale

exploatațiilor agricole sau atrag investitori din afara sectorului agricol. Plățile directe legate de

suprafață, de exemplu, au drept rezultat acordarea de plăți disproporționat de mari exploatațiilor

mari.

Un efect similar au și programele de sprijin ale UE sau ale statelor membre care promovează, de

exemplu, combustibilii nefosili, generând prin aceasta o concurență între alimente, furaje și

combustibili.

Amploarea și viteza concentrării terenurilor sunt alarmante, în special în țări precum România,

Ungaria și Bulgaria. Însă chiar și în Germania, Italia și Spania aceste probleme nu sunt

necunoscute.

Multe state membre au recunoscut problema și încearcă să contracareze această tendință prin

legislație. Însă deseori apar conflicte cu una dintre cele patru libertăți fundamentale europene:

libera circulație a capitalului. Această libertate fundamentală, care se aplică în întreaga UE și

include o interdicție a discriminării cetățenilor din alte țări ale UE, întâmpină rezistență în

contextul vânzării de terenuri agricole.

➢ Accesul la terenuri agricole este esențial

Concentrarea terenurilor agricole în UE are diverse efecte asupra societății și asupra

agricultorilor activi. Viabilitatea sectorului agricol în viitor depinde în mod special de accesul

tinerilor la terenuri agricole. Disponibilitatea acestora de a inova și de a investi este decisivă

pentru viitorul regiunilor rurale. Doar în acest fel se poate pune capăt îmbătrânirii în sectorul

agricol și asigura preluarea exploatațiilor și realizarea obiectivului unei agriculturi

multifuncționale cu exploatații familiale și cooperative gestionate de proprietari.

59

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN

FOND

Data adoptării 21.3.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

34

2

6

Membri titulari prezenți la

votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric

Andrieu, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Michel

Dantin, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Diane Dodds,

Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan,

Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema,

Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Elisabeth Köstinger, Zbigniew

Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Nuno

Melo, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl,

Marijana Petir, Laurenţiu Rebega, Jens Rohde, Maria Lidia

Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam

Siekierski, Tibor Szanyi, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți

la votul final

Paul Brannen, Angélique Delahaye, Maria Heubuch, Karin

Kadenbach, Anthea McIntyre, Massimo Paolucci, John

Procter, Molly Scott Cato, Estefanía Torres Martínez,

Vladimir Urutchev

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

34 +

ALDE Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Jens Rohde

ECR Zbigniew Kuźmiuk

EFDD Marco Zullo

ENF Laurențiu Rebega

GUE/NGL Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez, Estefanía Torres

Martínez

NI Diane Dodds

PPE Daniel Buda, Michel Dantin, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther

Herranz García, Elisabeth Köstinger, Nuno Melo, Marijana Petir,

Czesław Adam Siekierski, Vladimir Urutchev

S&D Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Nicola

Caputo, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Massimo

Paolucci, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi

Verts/ALE José Bové, Martin Häusling, Molly Scott Cato

2 -

EFDD John Stuart Agnew

ENF Philippe Loiseau

6 0

ECR Anthea McIntyre, James Nicholson, John Procter

PPE Albert Deß, Peter Jahr, Mairead McGuinness

6. Amendamente depuse – 124

Comisie: PETI (Petiții)

Raport: Cecilia Wikström – Monitorizarea aplicării legislației UE 2015 (06/03/2017)

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: recunoaște rolul important al Comisiei pentru

petiții ca legătură între cetățenii UE, întreprinderi, organizațiile societății civile și

instituțiile UE, în special în această perioadă problematică pe care o traversează

Uniunea; ia act de contribuția importantă a acestei comisii şi subliniază necesitatea

îmbunătățirii conștientizării importanței dreptului de petiționare de către cetățenii

statelor membre;

➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: remarcă faptul că petițiile reprezintă o sursă de

informații directe nu numai cu privire la încălcările și deficiențele aplicării dreptului

UE în statele membre, ci și la posibilele lacune ale legislației; subliniază importanța

simplificării reglementărilor și a aplicării principiului subsidiarității, în scopul

facilitării transpunerii de către statele membre a directivelor Uniunii Europene; salută

faptul că aplicarea dreptului UE este considerată de Comisie o prioritate, astfel încât

cetățenii să poată beneficia de acesta în viața lor de zi cu zi;

➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: invită Comisia să coopereze cu statele membre

pentru a asigura aplicarea normelor privind libera circulație a persoanelor;

reamintește că, pe lângă faptul că este una dintre libertățile fundamentale ale UE, libera

circulație a persoanelor apare frecvent ca obiect al petițiilor;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: reamintește că, datorită fluxurilor de migrație

către Europa, UE se confruntă cu o provocare juridică, politică și umanitară fără

precedent;

➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: observă că numărul procedurilor EU Pilot

deschise în 2015 a fost cel mai scăzut din istoria proiectului, în schimb numărul

procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor este în continuare considerabil;

Comisie: PETI

Raport: Notis Marias, Raport privind deliberările Comisiei pentru petiții, articolul 216

alineatul (7), în cursul anului 2016 (24/10/2017)

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: N a. întrucât articolul 10 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene prevede că orice cetățean are dreptul de a participa la

viața democratică a Uniunii, iar deciziile la nivelul instituțiilor europene se iau în mod

cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean;

➢ Amendament 2, Laurențiu Rebega: întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE)

este un instrument important de consolidare a participării cetățenilor la procesul

61

decizional politic al UE, iar potențialul acesteia ar trebui pe deplin exploatat și

promovat în mod activ în rândul cetățenilor;

➢ Amendament 3, Laurențiu Rebega: subliniază rolul esențial pe care Comisia pentru

petiții îl are ca punct de contact unde cetățenii și rezidenții UE pot depune plângeri și

unde solicitările cetățenilor sunt examinate și soluționate într-un interval de timp

rezonabil;

➢ Amendamentul 4, Laurențiu Rebega: solicită Comisiei să dea curs în mod

corespunzător cererilor de asistență din partea Comisiei pentru petiții și să

îmbunătățească calitatea răspunsurilor, în esență, precum și în profunzime, pentru a

garanta faptul că preocupările cetățenilor europeni sunt abordate în mod

corespunzător; insistă ca Comisia să identifice mijloace pentru intensificarea

cooperării cu autoritățile statelor membre atunci când trebuie să se răspundă

solicitărilor de informații cu privire la punerea în aplicare și respectarea legislației

UE;

➢ Amendamentul 5, Laurențiu Rebega: subliniază sprijinul acordat de comisie pentru

inițiativa cetățenească europeană; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a

regulamentului; subliniază importanța acestui instrument pentru participarea

participare democratică a cetățenilor la procesul decizional; solicită Comisiei să

asigure deplină eficiență inițiativei cetățenești europene;

Comisie: PETI

Raport: Laurenţiu Rebega (PE609.302v01-00) Proiect de aviz - Raportul anual privind situația

drepturilor fundamentale în UE în 2016 (16/10/2017)

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega:

- 1. întrucât petițiile adresate Parlamentului European reprezintă unul dintre cele mai

importante mijloace prin care cetățenii pot atrage atenția asupra presupuselor încălcări

ale drepturilor fundamentale pe care le-au suferit, iar cetățenii trebuie să fie conștienți

de existența acestui instrument;

➢ Amendament 2, Laurențiu Rebega:

- 1 a. întrucât, în anul 2016, Parlamentul European a primit 245 de petiții cu privire la

posibile încălcări ale drepturilor fundamentale, reprezentând 16% din totalul petițiilor

primite în acel an;

Comisie: PETI

Raport: Jaroslaw Walesa (PE606.197v01-00) -Revizuirea Regulamentului (UE) 211/201 l

privind inițiativa cetățenilor (2017/2024 (INL))

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Reamintește că Tratatul privind

Uniunea Europeană prevede dreptul cetățenilor de a se implica în viața democratică a

Uniunii și că obiectivul ICE este de a permite cetățenilor să exercite acest drept; ia act

de forma excesiv de restrictivă și împovărătoare a regulamentului actual al ICE, ceea ce

face foarte dificilă utilizarea acestuia;

➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Invită Comisia să sporească

transparența procesului său de luare a deciziilor și să clarifice în mod formal criteriile

de admisibilitate ale CEI, oferind motive exhaustive de respingere a unei ICE; invită

Comisia să codifice hotărâri ale Curții de Justiție în cauze referitoare la inițiativele

"Minority Safepack" și "Stop TTIP" · solicită posibilitatea înregistrării unor părți ale

unei ICE care nu este admisibilă în ansamblu;

➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Solicită simplificarea colectării

semnăturilor on-line („OCS”) și a verificării și o abordare progresivă în combaterea

barierelor „ocs”. Invită Comisia să abordeze divergențele privind cerințele date în

sistemele naționale, în special în ceea ce privește naționalitatea și locul de reședință.

62

Salută propunerea Comisiei AFCO, conform căreia Comisia gestionează un sistem OCS

centralizat gratuit; sugerează că acest sistem utilizează tehnologiile existente și

demonstrate pe platforma on-line și permite sinergiile cu instrumentele de social media

pentru a genera o colecție de semnături mai răspândită "ia act de sondajul public al

Comisiei privind crearea unei" platforme ECI de colaborare "; invită Comisia să

prelungească perioada de colectare astfel încât ora pentru colectare să înceapă să

curgă de la data înregistrării ECI; solicită o mai mare transparență pentru stabilirea

finanțării ICE;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Sprijină propunerea AFCO de a

asigura urmărirea succesului ECI; îndeamnă Comisia să propună o propunere

legislativă concretă ca rezultat al unei ICE de succes, utilizând în același timp întregul

potențial al Parlamentului European în calitate de colegislator; solicită menținerea

sistemului actual de desemnare tematică a comitetelor principale în funcție de

competență, cu PETI ca comitet asociat; reamintește importanța audierilor publice în

ceea ce privește asigurarea adoptării unei abordări incluzive pentru creșterea

participării diferitelor părți interesate;

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

PROIECT DE PROPUNERE DE REZOLUȚIE - în urma întrebării cu solicitare de răspuns oral

B8 0000/2016 în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

privind implementarea cu întârziere a programelor operaționale ale fondurilor ESI - impactul

asupra politicii de coeziune și modul în care se desfășoară (2016/0000 (RSP)) - 31.01.2017

➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: Subliniază că introducerea mai multor cerințe

noi, cum ar fi concentrarea tematică și condiționalitățile ex-ante, a fost una dintre

principalele cauze ale întârzierilor în punerea în aplicare; atrage atenția asupra

faptului că ritmul actual de implementare ar putea duce la sume mari de dezangajări în

următorii ani;

➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: Consideră că, din cauza acestor întârzieri în

punerea în aplicare și utilizarea instrumentelor financiare în cadrul programelor

operaționale ale fondurilor ESI riscă să genereze: reducerea ratelor plăților, resursele

de capital - excesive, incapacitatea de a atrage un nivel satisfăcător al capitalului

privat, reducerea efectului de pârghie și probleme de evoluție;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: Invită, prin urmare, Comisia, în strânsă

cooperare cu statele membre, să prezinte un plan de acțiune de punere în aplicare în

primul trimestru al anului 2017 pentru a accelera progresul programelor operaționale

ale fondurilor ESI; consideră că măsurile adaptate pentru fiecare stat membru

reprezintă cea mai adecvată modalitate de a accelera punerea în aplicare a

programelor operaționale;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: Consideră că fiecare stat membru are propriile

specificități și nevoi naționale și că impunerea unor cerințe identice pentru a beneficia

de fondurile ESI nu răspunde acestor nevoi și, prin urmare, creează dificultăți și

întârzieri în punerea în aplicare.

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Proiect de aviz PE594.064 - 2016/2147 (INI) - 13/02/2017

Matthijs van Miltenburg, Evaluarea punerii în aplicare a programului „Orizont 2020” în vederea

evaluării sale intermediare și a propunerii privind programul-cadru 9

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: consideră că excelența și competitivitatea ar

trebui să rămână principii fundamentale ale Programului-cadru al UE pentru cercetare

și inovare, pe când fondurile ESI ar trebui să vizeze creșterea regională și coeziunea;

consideră importantă asigurarea de oportunități egale și evitarea oricărei discriminări

63

➢ în implementarea noului Program-cadru, precum și asigurarea dezvoltării echilibrate a

activităților de cercetare în Uniunea Europeană.

➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: constată nevoia de a crește sinergiile între

Programul-cadru și fondurile ESI; remarcă dificultățile datorate regulilor aplicabile

ajutorului de stat în funcție de gestiunea centralizată sau nu a finanțării europene și

recomandă ca aceleași reguli să fie aplicate finanțării europene pentru cercetare și

dezvoltare, indiferent de sursa de finanțare.

➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: consideră că eficiența investițiilor în cercetare și

inovare (C&I) efectuate din fondurile ESI depinde de existența condițiilor cadru

adecvate în statele membre;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: consideră că este necesar să se includă stimulente

mai puternice pentru a utiliza fondurile ESI pentru investițiile în C&I; propune, prin

urmare, crearea unei rezerve de performanță pentru statele membre atunci când acestea

investesc o proporție substanțială din veniturile lor din fondurile structurale în C&I;

➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: invită Comisia ca, în cadrul procesului de

pregătire a celui de-al nouălea program-cadru și a regulamentelor privind fondurile

ESI, să se asigure că condițiile-cadru sunt îmbunătățite, în special stabilirea de reguli

identice cu privire la eligibilitatea costurilor în domeniul C&I din fonduri structurale și

Programul-cadru, astfel încât să se stimuleze sinergiile și complementaritatea între

politicile sectoriale specifice în domeniul C&I, fondurile structurale și fondurile și

programele din domeniul C&I.

➢ Amendament 6, Laurenţiu Rebega: 7 a. consideră Horizon 2020 este încă prea

complex și că ar trebui introduse măsuri suplimentare pentru ca viitorul Program-cadru

să aibă a structură simplă, clară și accesibilă pentru toți participanții.

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Proiect de aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională dsetinat Comisiei pentru bugete referitor

la Raportul anual privind activitățile financiare ale Bancii Europene de Investiții

(2017/2071(INI)), Raportoare pentru aviz Ivana Maletic

➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: solicită BEI să prezinte în raportul său anual un

capitol special suplimentar consacrat activităților BEI care să vizeze punerea în

aplicare a politicii de coeziune în statele membre și să includă informații detaliate

privind utilizarea împrumuturilor în proiectele și programele din cadrul politicii de

coeziune;

➢ Amendment 2, Laurențiu Rebega: evidențiază faptul că BEI joacă un rol din ce în

ce mai important în cadrul politicii de coeziune, în special datorită creșterii

gradului de utilizare a instrumentelor financiare; subliniază importanța simplificării

procedurilor pentru a facilita recursul la instrumentele financiare;

➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: subliniază că creșterea proporției instrumentelor

financiare în cadrul politicii de coeziune nu trebuie în niciun caz să înlocuiască sistemul

actual de granturi; consideră că fiecare stat membru trebuie să poată să stabilească

proporția între instrumente financiare și granturi, pentru că nu exista o formulă

universală favorabilă tuturor;

➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: subliniază importanța unui nivel de informare și

vizibilitate adecvat cu privire la instrumentele financiare la nivelul statelor membre,

pentru a permite valorificarea la maxim a oportunităților oferite de acestea;

➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: salută faptul că, în 2016, peste 50% din numărul

total de împrumuturi aprobate au fost investite în transporturi, energie, industrie și în

sectoarele gospodaririi apei si gestionarii deseurilor; subliniaza ca proiectele care

sprijină revitalizarea zonelor rurale și a altor zone mai puțin populate, mai puțin

accesibile și subdezvoltate, ar trebui să aibă prioritate, în scopul reducerii disparităților

între regiuni; 64

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Implementarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru abordarea

schimbărilor demografice

Propunere de rezoluție PE604.887 - 2016/2245 (INI) 27/06/2017/ Raportor: Iratxe García Pérez

➢ Amendament 1, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: consideră că schimbările

demografice ar trebui să fie abordate într-o manieră coordonată; subliniază că, în

virtutea principiului subsidiarității, politicile naționale și locale trebuie să aibă cel mai

important rol în gestionarea schimbărilor demografice;

➢ Amendament 2, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: 2 a. Consideră că un rol esenţial în

gestionarea schimbărilor demografice îl are educaţia în spirit de comunitate;

➢ Amendament 3, Paragraf 4/ Laurențiu Rebega: 4. remarcă faptul că principalele

probleme legate de schimbările demografice cu care se confruntă multe regiuni din UE

sunt scăderea densității populației, îmbătrânirea populației din cauza modificărilor

structurale în perioada de vârstă, scăderea ratei de natalitate și depopularea treptată;

subliniază importanța elaborării unor politici naționale de încurajare a natalității și

susținere a familiilor;

➢ Amendament 5, Paragraf 11/ Laurențiu Rebega: 11. consideră că este necesară

consolidarea eficacității și complementarității fondurilor ESI pentru a răspunde

provocărilor demografice; consideră prioritar ca statele membre și regiunile să

răspundă provocărilor demografice prin elaborarea și punerea în aplicare a unor

acorduri de parteneriat și programe operaționale;

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Perspectivele viitoare privind asistența tehnică în politica de coeziune/ Raportor: Ruža Tomašić

Propunere de rezoluție PE597.486 - 2016/2303 (INI) - 24/03/2017

➢ Amendament 1, Paragraf 4/ Laurenţiu Rebega: 4 a. solicită Comisiei să includă în

viitoarele reglementări privind asistența tehnică posibilitatea folosirii sprijinului

acordat prin asistența tehnică înainte de începerea programelor operaționale

➢ Amendament 2, Paragraf 5/ Laurenţiu Rebega: 5. ia act de strategia de asistență

tehnică elaborată de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei;

consideră că, în vederea maximizării eficienței asistenței tehnice, aceasta trebuie

adaptată nevoilor specifice existe la nivel de program operațional, iar adoptarea unor

strategii generalizate de asistență tehnică nu corespunde acestui obiectiv;

➢ Amendament 3, Paragraf 11/ Laurenţiu Rebega: 11. este preocupat de faptul că, în

unele state membre, nu s-a putut asigura accesul eficient al autorităților regionale și

locale la resursele disponibile în cadrul asistenței tehnice; subliniază faptul că este

esențial să se stabilească canale de comunicare viabile între diferitele niveluri de

guvernanță pentru a putea pune în aplicare cu succes fondurile ESI;

➢ Amendament 1, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: 16. solicită ca, în viitor, sprijinul

acordat prin asistența tehnică să nu se concentreze la nivel central ci să ajungă și la

nivelul organismelor intermediare, dar mai ales la nivel de beneficiari, întrucât aceștia

sunt utilizatorii finali ai fondurilor;

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

PROIECT DE RAPORT referitor la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru

perioada de după 2020 (2016/2326(INI))

Raportoare pentru aviz: Kerstin Westphal

➢ Amendament 6 - Articol nou - 6a/ Laurențiu Rebega: Consideră că politicii de

coeziune trebuie să i se confere mai multă flexibilitate în următoarea perioadă de

programare, printr-o reglementare minimă la nivel european, complementată de

65

prevederile naționale, fără a impune noi restricții și fără a crește povara administrativă

a statelor membre;

➢ Amendament 7 - Articol nou - 7a/ Laurențiu Rebega: 7a. Consideră că fondurile ESI

destinate politicii de coeziune au drept scop reducerea decalajelor existente între

regiunile statelor membre, iar folosirea lor pentru finanțarea migranților clandestini ar

aduce o gravă atingere eficacității acestor fonduri și nu corespunde obiectivelor politicii

de coeziune;

➢ Amendament 15/ Laurențiu Rebega: consideră că indicatorul PIB pe cap de locuitor

pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și PIB-ul

mediu al UE 27 constituie indicatorii cei mai importanți pentru clasificarea regiunilor și

stabilirea alocării financiare; consideră că Comisia poate avea în vedere oportunitatea

utilizării și a altor indicatori statistici pentru alocarea financiară, pe lângă indicatorul

PIB, care rămâne metoda legitimă pentru alocarea echitabilă a fondurilor ESI; astfel de

indicatori alternativi pot include un indicator demografic sau indicatori dinamici bazați

pe aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă; subliniază, în plus, relevanța

indicatorilor de rezultat pentru consolidarea orientării spre rezultate și performanță a

politicii de coeziune;

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Rolul regiunilor și al orașelor UE în punerea în aplicare a Acordului COP 21 privind

schimbările climatice din Paris - 13/12/2017, Raportor: Angela Vallina

Propunere de rezoluție PE6 l 2.062 - 2017/20 "06 (1NI)

➢ Amendament 1, Paragraf 1, Laurențiu Rebega - cosemnatar: îndeamnă ca atenuarea

schimbărilor climatice să fie o urgentă prioritate în politicile de coeziune, prin

promovarea energiilor regenerabile și a eficienței energetice, fără a aduce atingere

acțiunilor de adaptare indispensabile;

➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 2. susține abordarea

privind schimbările climatice care rezultă din obiectivele privind dezvoltarea durabilă

(Organizația Națiunilor Unite);

➢ Amendament 4, Paragraf 7, Laurențiu Rebega - cosemnatar: subliniază faptul că

autoritățile locale și regionale au rol decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice;

➢ Amendament 5, Paragraf 8, Laurențiu Rebega - cosemnatar: reamintește că

schimbările climatice interacționează cu factori precum segregarea socială, migrația,

provocările demografice, urbanizarea, schimbările tehnologice și tranziția energetică;

➢ Amendament 6, Paragraf 12, Laurențiu Rebega - cosemnatar: subliniază contribuția

importantă a politicii de coeziune în lupta împotriva schimbărilor climatice; cu toate

acestea, aceasta nu ar trebui folosită ca un pretext pentru majorarea bugetului coeziune

pentru perioada post-2020;

➢ Amendament 7, Paragraf 13, Laurențiu Rebega - cosemnatar: consideră că politica

de coeziune trebuie să țină cont de atenuarea și adaptarea, diferențierea și definirea

obiectivelor clare și măsurabile în fiecare domeniu; consideră că aceste obiective

trebuie realizate prin investiții planificate și cu participarea orașelor și regiunilor, iar

această participare trebuie să includă și etapele de implementare și evaluare;

➢ Amendament 10, Paragraf 17, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 17a. reamintește că

politica urbană este o competență exclusivă a statelor membre și că Uniunea Europeană

nu trebuie să fie expusă schimbărilor climatice pentru a spori prerogativele sale în acest

domeniu de competență și pentru a încălca principiul subsidiarității;

66

➢ Amendament 11, Paragraf 19, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 19. recunoaște

diversitatea și specificitatea vulnerabilităților și potențialelor regionale și constată că

măsurile cele mai eficiente pot să difere în fiecare teritoriu;

➢ Amendament 13, Paragraf 21, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 21. reamintește că

primirea migranților mărește presiunea demografică în UE; mai ales în centrele urbane;

subliniază că această presiune demografică accentuează urbanizarea și, prin urmare, nu

promovează o politică de mediu solidă; prin urmare, îndeamnă Comisia Europeană să nu

ofere nicio finanțare specifică pentru primirea migranților în Uniunea Europeană;

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (07/03/2017), Raportor: Constanze

Krehl.

Propunere de regulament COM (2016) 0605- C8-0372 / 2016-2016 / 0282 (COD)

➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar:

Amendament 6, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar (Steeve Briois): Autoritatea de

management (sau comitetul de monitorizare pentru progranmele din cadrul obiectivului de

cooperare teritorială europeană) poate decide să nu aplice obligația prevăzută la articolul 67

alineatul (2a) pentru o perioadă de maximum /2 luni de la data intrarii în vigoare a

Regulamentului XXXIYYY; în cazul în care autoritatea de management (sau comisia de

monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială/europeană)

consideră că obligația prevăzută la articolul 67 alineatul (2a) creează o povară administrativă

disproporționată, poate decide sa extindă perioada menționată anterior până la închiderea

programului.

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

Implementarea strategiilor macroregionale ale UE (13/09/2017), Raportor: Andrea Cozzolino

Propunere de rezoluție PE604.868 - 2017/2040 (INI)

➢ Amendament 1, Paragraf 13, Laurențiu Rebega: 13. subliniază că este esențial să se

mențină un grad ridicat de sprijin politic, să se sporească resursele financiare, prin

implicarea sectorului privat, și să se consolideze capacitatea administrativă pentru a

putea gestiona implementarea și coordonarea strategiei;

➢ Amendament 2, Paragraf 6, nou, Laurențiu Rebega: subliniază că rolul strategiilor

macro-regionale trebuie consolidat în reglementările cadru pentru perioada post 2020;

➢ Amendament 3, Paragraf 6, nou, Laurențiu Rebega: consideră că noi strategii

macro-regionale cu o valoare adăugată pot fi avute în vedere, spre exemplu o strategie

macro-regională pentru regiunea Carpaților, pornind de la exemplul Strategiei UE

pentru regiunea alpină;

➢ Amendament 4, Paragraf 22, Laurențiu Rebega: 22. consideră că punerea în

aplicare a strategiei poate avea succes numai dacă se bazează pe structuri de cooperare

și coordonare eficiente și susținute prin finanțare adecvată; în această privință,

subliniază necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de coordonare naționale și a

creșterii implicării tuturor partenerilor economici și sociali și a societății civile, pentru

a asigura o valoare adăugată a SMR;

➢ Amendament 5, Paragraf 22, Laurențiu Rebega: 22 a. subliniază că este necesară

coordonarea resurselor financiare disponibile la diferite niveluri; consideră necesară

atât creșterea eforturilor de a implica sectorul privat, cât și utilizarea altor instrumente

financiare pentru finanțarea proiectelor în cadrul SMR;

67

Comisie: REGI (Dezvoltare regională)

PROIECT DE AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru bugete referitor la Raportul anual privind activitățile financiare ale

Băncii Europene de Investiții (2017/2071 (INI)), 20.9.2017 (final/activ)

Raportoare pentru aviz: Ivana Maletić

➢ Amendament 1, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: solicită BEI să prezinte în raportul

său anual un capitol special suplimentar consacrat activităților BEI care să vizeze

punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre, și să includă informații

detaliate privind utilizarea împrumuturilor în proiectele și programele din cadrul

politicii de coeziune;

➢ Amendament 2, Paragraf 4, Laurențiu Rebega: evidențiază faptul că BEI joacă un

rol din ce în ce mai important în cadrul politicii de coeziune, în special datorită creșterii

gradului de utilizare a instrumentelor financiare; subliniază importanța simplificării

procedurilor pentru a facilita recursul la instrumentele financiare;

➢ Amendament 3, Nou, Laurențiu Rebega: subliniază că creșterea proporției

instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune nu trebuie în niciun caz să

înlocuiască sistemul actual de granturi; consideră că fiecare stat membru trebuie să

poată să stabilească proporția între instrumente financiare și granturi, pentru că nu

există o formulă universală favorabilă tuturor;

➢ Amendament 4, Nou, Laurențiu Rebega: subliniază importanța unui nivel de

informare și vizibilitate adecvat cu privire la instrumentele financiare la nivelul statelor

membre, pentru a permite valorificarea la maxim a oportunităților oferite de acestea;

➢ Amendament 5, Paragraf 5, Laurențiu Rebega: salută faptul că, în 2016, peste 50%

din numărul total de împrumuturi aprobate au fost investite în transporturi , energie,

industrie și în sectoarele gospodăririi apei și gestionării deșeurilor; subliniază că

proiectele care sprijină revitalizarea zonelor rurale și a altor zone mai puțin populate,

mai puțin accesibile și subdezvoltate, ar trebui să aibă prioritate, în scopul reducerii

disparităților între regiuni;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii

Propunere de regulament COM (2016) 0605 - C8-0372 / 2016 - 2016/0282 (COD)

21/03/2017; Raportor/ Paolo De Castro

➢ Amendament 1, Paragraf 6, Laurențiu Rebega: 6 a. Articolul 29.1 se modifică după

cum urmează: Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de

suprafață agricolă, și, în cazuri justificate și pe unitate vită mare (UVM), fermierilor

sau grupurilor de fermieri care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină

practici și metode specifice agriculturii ecologice, astfel cum sunt definite în

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt fermieri activi în înțelesul articolului 9 din

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: (2) În cazul în care ajutorul este

acordat pe baza costurilor standard sau a costurilor suplimentare și a pierderilor de

venituri în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul

regulament și cu articolele 28-31, 33 și 34 din (UE) nr. 1305/2013, statele membre se

asigură că toate calculele relevante sunt adecvate, corecte și stabilite în prealabil pe

baza unei metode de calcul corecte, echitabile și verificabile. În acest scop, un organism

care este independent din punct de vedere funcțional față de autoritățile responsabile

pentru implementarea programului și dispune de expertiza corespunzătoare efectuează

calculele sau confirmă adecvarea și exactitatea calculelor. O declarație care confirmă

caracterul adecvat și exactitatea calculelor este inclusă în programul de dezvoltare

rurală. 68

➢ Amendament 3, Paragraf 1a, Laurențiu Rebega: (a) sumele care, în conformitate cu

articolele 40 și 51, în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA și în temeiul

articolelor 52 și 54, trebuie plătite la bugetul Uniunii, inclusiv dobânzile aferente;

➢ Amendament 5, Paragraf 4a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4 a. Din motive

justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu efectueze recuperarea.

O decizie în acest sens poate fi luată numai în următoarele cazuri: (a) în cazul în care

costurile deja efectuate și care ar putea fi efectuate în totalitate mai mult decât suma

care trebuie recuperată, această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă: (i) suma

care trebuie recuperată de la beneficiar în cadrul unei plăți individuale pentru o schemă

de ajutor sau o măsură de sprijin, care nu include dobânzile, nu depășește 250 EUR;

➢ Amendament 6, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: În cazul în care neconformitatea se

referă la normele naționale sau la cele ale Uniunii privind achizițiile publice, partea din

ajutor care nu trebuie plătită sau care urmează să fie retrasă se stabilește pe baza

gravității neconformității și în conformitate cu principiul proporționalității, luând în

considerare normele relevante bazate pe anumiți parametri sau praguri stabilite de

Comisie privind corecțiile financiare care trebuie efectuate pentru cheltuielile finanțate

de Uniune în cadrul implementării partajate pentru nerespectarea normelor privind

achizițiile publice. Legalitatea și regularitatea tranzacției vor fi afectate numai până la

nivelul părții din ajutor care nu trebuie făcută sau retrasă.

➢ Amendament 9, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: Pentru fiecare stat membru, suma

calculată în conformitate cu prezentul alineat primul paragraf poate fi majorată cu

maximum 5 % din plafonul național anual relevant stabilit în anexa II, după scăderea

sumei rezultate din aplicarea articolului 47 alineatul (1) pentru anul relevant. Atunci

când un stat membru aplică o astfel de majorare, aceasta este luată în considerare de

către Comisie la stabilirea plafonului național anual pentru schema de plată unică pe

suprafață în temeiul prezentului alineat primul paragraf.

➢ Amendament 10, Paragraf 1-4a, Laurențiu Rebega: 4 a. (6) Statele membre care nu

aplică articolul 36 calculează în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri

înmulțind numărul de drepturi pe care fermierul le-a activat în conformitate cu articolul

32 alineatul (1) cu o cifră care corespunde: (a) procentului de 50 % din valoarea medie

a drepturilor la plată în proprietate sau în arendă deținute de fermier, sau (b)

procentului de 50 % dintr-o sumă calculată prin împărțirea unui procent fix din plafonul

național pentru anul calendaristic 2019, astfel cum se prevede în anexa II, la numărul

tuturor hectarelor eligibile declarate în 2015 în conformitate cu articolul 33 alineatul

(1). Procentul fix respectiv este egal cu partea din plafonul național rămas pentru

schema de plată de bază în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) pentru 2015.

➢ Amendament 11, Paragraf 1-4b, Laurențiu Rebega: 4 b. (7) Statele membre care

aplică articolul 36 calculează în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri,

înmulțind o cifră care corespunde proporției de 50 % din plata unică pe suprafață,

calculată în conformitate cu articolul 36, cu numărul de hectare eligibile pe care

fermierul respectiv le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).

➢ Amendament 12, Paragraf 1-4c, Laurențiu Rebega: 4 c. (8) Prin derogare de la

alineatele (6) și (7), statele membre pot calcula în fiecare an cuantumul plății pentru

tinerii fermieri înmulțind o cifră care corespunde proporției de 50 % din plata medie pe

hectar la nivel național cu numărul de drepturi pe care fermierul respectiv le-a activat

în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) sau cu numărul de hectare eligibile pe care

fermierul respectiv le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).

69

➢ Amendament 13, Paragraf 1-4d, Laurențiu Rebega: 4 d. Statele membre pot stabili o

limită maximă unică aplicabilă numărului de drepturi la plată activate de fermier sau

numărului de hectare eligibile declarate de fermier. Statele membre respectă limita

respectivă la aplicarea alineatelor (6), (7) și (8).

➢ Amendament 14, Paragraf 1-4e, Laurențiu Rebega: 4 e. În locul aplicării alineatelor

(6) - (9), statele membre pot aloca o sumă forfetară anuală pe fermier calculată prin

înmulțirea unui număr fix de hectare cu un număr care corespunde unui procent de 50 %

din plata medie națională pe hectar stabilită în conformitate cu alineatul (8).

➢ Amendament 15, Paragraf 1-6a , Laurențiu Rebega: 6 a. Sprijinul cuplat poate fi

acordat în următoarele sectoare și producții: cereale, plante oleaginoase, culturi

proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof

pentru feculă, ouă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de

vită și mânzat, carne de porc, carne de pui,ulei de măsline, viermi de mătase, furaje

uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii

forestiere cu ciclu scurt de producție.

➢ Amendament 16, Paragraf 1-6b, Laurențiu Rebega: 6 b. (3) Sprijinul cuplat poate fi

acordat în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite

tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din

motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăți.

➢ Amendament 17, Paragraf 1-6c, Laurențiu Rebega: 6 c. (5) Sprijinul cuplat poate fi

acordat pentru crearea unui stimulent în vederea menținerii nivelurilor actuale de

producție în sectoarele sau regiunile în cauză.

➢ Amendament 18, Paragraf 1-6d, Laurențiu Rebega: 6 d. Cu exceptia sectorului de

culture proteice, sprijinul cuplat poate fi acordat numai in masura in care este necesar

pentru crearea unui stimulent în vederea mentinerii nivelurilor actuale de producție în

sectoarele sau regiunile în cauză.

➢ Amendament 19, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: (1) În regiunile statelor membre în

care gradul de organizare a producătorilor din sectorul fructelor și legumelor este

deosebit de scăzut sub media UE,statele membre pot acorda organizațiilor de

producători asistență financiară națională egală cu maximum 80% din contribuțiile

financiare menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (a) și de până la [...] 10% din

valoarea producției comercializate a oricărei astfel de organizații de producători.

Această asistență este suplimentară fondului operațional.

➢ Amendament 20, Paragraf 1 punct 2, Laurențiu Rebega: 2) Gradul de organizare a

producătorilor dintr-o regiune a unui stat membru este considerat deosebit de scăzut

atunci când gradul mediu de organizare a fost mai mic de 20% timp de trei ani

consecutivi care precedă data cererii de asistență financiară națională. Acest grad de

organizare se calculează ca fiind valoarea producției de fructe și legume obținută în

regiunea în cauză și comercializată de organizațiile de producători, asociațiile de

organizații de producători și de grupuri de producători împărțită la valoarea totală a

producției de fructe și legume care a fost obținute în regiunea respectivă.Comisia

adoptă acte de punere în aplicare care definesc gradul mediu de organizare în Uniune

și, de asemenea, gradul de organizare în statele membre și în regiuni. de stabilire a

unor norme detaliate suplimentare privind calcularea gradului de organizare.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de

examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

01/09/2017 Proiect de aviz, Raportor: James Nicholson (ECR)

Titlu Recomandare privind mandatul de negociere pentru negocierile comerciale ale UE cu

Noua Zeelandă / Propunere de regulament -COM (0000)0000 - C8-0000 / 0000 - 0000/0000

(COD))

70

➢ Amendament 1, considerentul 1-4a, Laurențiu Rebega: 4a (nou) dorește să atragă

atenția asupra naturii extrem de sensibile a anumitor sectoare ale industriei agricole

europene, cum ar fi carnea de oaie și produsele lactate; consideră că o mai mare

deschidere a pieței în aceste sectoare ar putea avea consecințe dezastruoase pentru

producătorii europeni;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE – Propunere de rezoluție PE607.976 -

2017/2115 (INI)- 08/09/2017– Raportor: Norbert Erdős

➢ Amendament 1, considerentul c-a, Laurențiu Rebega: C a. întrucât preocupările

majore ale industriei apicole sunt mortalitatea la albine care a ajuns în unele state

membre la peste 50%;

➢ Amendament 1, considerentul 2, Laurențiu Rebega:

➢ Amendament 2, considerentul d-a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: D a.întrucât

apicultura urbană a crescut în ultimii ani, se demonstrează interesul crescut față de

acest sector, de aceea se necesită concomitent și creșterea gradului de conștientizare în

rândul cetățenilor, cu privire la avantajele consumului de miere în regimul alimentar

zilnic;

➢ Amendament 3, considerentul E -a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: E a. întrucât

sectorul apicol implică activități suplimentare, cum ar fi producția stupilor din lemn,

menținând și continuând dezvoltarea economiilor rurale;

➢ Amendament 4, considerentul J, Laurențiu Rebega, cosemnatar: J. deși statisticile

arată că s-au realizat progrese în sectorul apicol al UE, înregistrându-se o creștere a

numărului de apicultori și o creștere a numărului de colonii de albine și a producției de

miere în ultimii 15 de ani, aceasta din urmă nu este relevantă, deoarece pe timpul iernii

și datorită bolilor, pierderile continuă să fie semnificative;

➢ Amendament 5, considerentul L, Laurențiu Rebega, cosemnatar: L. întrucât

producția de miere este grav afectata de pierderile de colonii de albine la iernare,

creând pierderi care se pot ridica la peste 50 % în unele state membre;

➢ Amendament 6, considerentul O, Laurențiu Rebega, cosemnatar: O. întrucât UE

importă 25 % din mierea pe care o utilizează (60 % din importurile sale anuale) în

fiecare an din țări precum China, Ucraina, Mexic si Argentina, motiv pentru care

apicultorii din Europa se află într-o situație critică;

➢ Amendament 7, considerentul R, Laurențiu Rebega, cosemnatar: R. întrucât 100

000 de tone de miere importată sosesc anual în UE din China - o cantitate dublă față de

2002 -, chiar dacă numărul de colonii de albine a scăzut în alte părți ale lumii si ținând

seama că nu toate statele membre au posibilitatea de a efectua analize pentru a detecta

neregulile existente în mierea importată;

➢ Amendament 8, considerentul U, Laurențiu Rebega, cosemnatar: U. întrucât, abia în

decembrie 2015, Comisia a dispus testarea centralizată a mierii;

➢ Amendament 9, considerentul Z.a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: Z a. întrucât

titulatura din eticheta "din Europa" induce în eroare consumatorul, dat fiind ca

procentul real de miere din Europa este de cele mai multe ori într-o cantitate minimă și

amestecat cu miere din țări terțe;

➢ Amendament 10, considerentul AF, Laurențiu Rebega: AF. întrucât alte produse

apicole, precum polenul, propolisul, ceara de albine și lăptișorul de matcă, deși

contribuie în mod semnificativ la bunăstarea oamenilor și joacă un rol important în

industria cosmetică și cea medicală, nu sunt definite în mod adecvat si reglementate la

nivelul UE, facilitând fraudele.

Amendament 11, considerentul AF a, nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: întrucât

activitatea apicolă este strâns legată de producția agricolă vegetală prin culturile de

importanță apicolă care reprezintă, în unele zone și perioade ale anului, unica sursă de

hrană pentru albine constând în nectar și polen;

71

➢ Amendament 12, considerentul AFb, nou, Laurențiu Rebega: AF b. întrucât

modernizarea inerentă a agriculturii, mai ales în noile state membre se face prin

utilizarea de noi soiuri și hibrizi pentru principalele culturi agricole melifere,

caracterizate prin potențial nectarifer și polinic redus și perioade mai scurte de

înflorire;

➢ Amendament 13, considerentul AFc, nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: AF c.

întrucât reglementările privind măsurile de înverzire nu reușesc să elimine în mod

eficient carența nutrițională pentru coloniile de albine în condițiile practicării pe

suprafețe tot mai mari a monoculturilor;

➢ Amendament 14, considerentul AFd, nou, Laurențiu Rebega: AF d.întrucât

apicultorii suferă anual pierderi semnificative prin depopularea și chiar moartea prin

intoxicarea cu pesticide a coloniilor de albine;

➢ Amendament 15, Paragraf 3, Laurențiu Rebega: 3. consideră că finanțarea acordată

apiculturii trebuie să fie suplimentată considerabil în viitoarea politică agricolă;

➢ Amendament 16, Paragraful 5, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5. solicită Comisiei

să includă un nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza numărului de

colonii, în propunerile sale pentru politica agricolă comună pentru perioada de după

2020, programele naționale apicole urmând să asigure sprijin financiar pentru

activitatea organizațiilor apicultorilor, cercetare și achiziție de medicamente pentru

combaterea bolilor și a dăunătorilor, în special a virozei, cooperarea dintre

organizațiile apicultorilor și fermierilor din sectorul vegetal;

➢ Amendament 17, Paragraf 8, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 8. ar trebui să se

acorde apicultorilor scutiri fiscale în fiecare stat membru, având în vedere importanța

activității lor pentru agricultură și mediu;

➢ Amendament 18, Paragraful 13 a -nou , Laurențiu Rebega: 13 a. invita Comisia si

statele să conducă negocieri între apicultori și fermieri care să includă specialiști în

domeniul mediului care să evalueze avantajelor introducerii de noilor tehnologii în

agricultură și care să nu dăuneze albinelor;

➢ Amendament 19, Paragraful 14 a- nou, Laurențiu Rebega: 14 a. solicită Comisiei să

asigure aplicarea consecventă a interdicției folosirii pesticidelor care se dovedesc

periculoase pentru albine și alte insecte polenizatoare în toate statele membre, limitând

posibilitatea acordării de derogări de la aceste restricții exclusiv la situații de urgență,

corect justificate, fără posibilitatea repetării lor în lipsa întreprinderii de acțiuni

consistente de rezolvare a situațiilor de urgență invocate;

➢ Amendament 20, Paragraf 14 b-nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 14 b. invită

statele membre să încurajeze prin politici adecvate culturile agricole și măsurile de

înverzire care pot avea un efect benefic pentru asigurarea surselor de hrană pentru

albine și alți polenizatori.

➢ Amendament 21, Paragraf 14 c-nou, Laurențiu Rebega: 14 c. solicită implementarea

unui sistem de despăgubiri acordate pentru mortalități la familii în caz de calamități

naturale sau de boli;

➢ Amendament 22, Paragraf 15, Laurențiu Rebega: 15.cere ca statele membre și

Comisia să oblige producătorii de miere din țările terțe care utilizează metode neloiale

și ambalatorii și comercianții din UE care amestecă cu bună știință miere contrafăcută

și importată cu miere europeană de înaltă calitate să respecte legislația UE;

➢ Amendament 23, Paragraf 19 a-nou, Laurențiu Rebega: 19 a. este necesar să fie

conceput un sistem de trasabilitate în mod clar pentru a identifica originea mierii în

butoaie sau în vrac dar care să nu devină o povară administrativă excesivă pentru

apicultori.

➢ Amendament 24, Paragraf 19 b-nou, Laurențiu Rebega: 19 b. este necesară

monitorizarea originii geografice a mierii pentru a evita ca mierea importată să fie

vândută sub o denumire în etichetă de miere locală. Supermarketurile ar trebui vizate în

72

mod special.

➢ Amendament 25, Paragraf 20 a-nou, Laurențiu Rebega: Se solicită furnizarea unor

definiții legale pentru toate produsele obținute prin apicultură și includerea acestora în

cadrul legislației UE, deoarece există o lacună în acest sens la nivel UE.

➢ Amendament 26, Paragraf 25 a-nou, Laurențiu Rebega: 25 a. Se recomandă

instituirea unui sistem pentru detectarea fraudei la punctele de trecere a frontierei UE.

➢ Amendament 27, Paragraf 30, Laurențiu Rebega: 30. invită Comisia să prezinte o

propunere pentru a crește sprijinul acordat de UE pentru aceste programe cu 50 % pe

an pentru a permite programelor școlare să funcționeze în mod efectiv, pentru a

organiza concursuri preșcolare apicole și includerea deplină a produselor locale, cum

ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline;

➢ Amendament 28, subpunct 6, Laurențiu Rebega, cosemnatar: Încurajarea

consumului de miere și promovare a mierii; Încurajarea cooperării dintre apicultori și

fermieri.

➢ Amendament 29, Paragraf 32, nou, Laurențiu Rebega: 32 a. invită Comisia să

solicite statelor membre organizarea de degustări de miere UE în locuri publice cu

prezența apicultorilor europeni, concomitent în aceeași perioada a anului;

➢ Amendament 30 , Paragraf 33 a-nou, Laurențiu Rebega: 33 a. invită Comisia să

sprijine programe comune ale organizațiilor apicultorilor și fermierilor pentru găsirea

unor soluții eficiente de asigurare a sursei de hrană pentru albine și alți polenizatori

prin încurajarea culturilor agricole, a practicilor și tehnologiilor agricole avantajoase

sub acest aspect;

➢ Amendament 31, Paragraf 33 b, nou, Laurențiu Rebega: 33 b. invită Comisia să

sprijine colaborarea dintre apicultori și fermieri pentru reducerea impactului

pesticidelor asupra albinelor;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)

Propunere de directivă COM (2016) 0767 - C8-0500 / 2016 - 2016/0382 (COD)

19/07/2017 - Raportor: Marijana Petir

➢ Amendament 1, Considerentul 6 a, Laurențiu Rebega: (6 a) Energia regenerabilă ar

trebui să fie considerată ca și un bun comun european, care este în serviciul cetățenilor,

gospodăriilor sau a comunităților și, prin urmare, atât Uniunea, cât și statele membre

ar trebui să introducă un cadru de reglementare și măsuri specifice privind sursele

regenerabile în acest sens.

➢ Amendament 2, Considerentul 11 a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (11 a)

Costurile legate de proiectele care sunt realizate de un stat pe teritoriul altui stat ar

trebui să fie susținute în întregime de către statul care beneficiază de aceste acțiuni,

inclusiv cheltuielile legate de consolidarea rețelelor, transportul energiei la punctul de

consum, stocarea energiei și a susținerilor de back-up, precum și cheltuielile legate de

posibilele congestii în rețea.

➢ Amendament 3, Considerentul 15, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (15) Schemele de

sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o

modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă

și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv

ar trebui acordat într-o formă orientată să ajute în primul rând consumatorii autonomi

de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile,

precum și să abordeze sărăcia energetică a gospodăriilor cu venituri scăzute, pe cât

posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un

număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul

este acordat în plus față de veniturile de pe piață.

73

➢ Amendament 4, Considerentul 16, Laurențiu Rebega: (16) Producerea de energie

electrică din surse regenerabile trebuie implementată la costul cel mai mic posibil

pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și

când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a

costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile

de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe

termen lung al tehnologiilor.

➢ Amendament 5, Considerentul 17, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (17) Deschiderea

schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră limitează impacturile negative

asupra pieței interne a energiei și, în anumite condiții, poate ajuta statele membre să

îndeplinească în mod mai rentabil obiectivul Uniunii. Participarea transfrontalieră este,

de asemenea, corolarul natural la dezvoltarea politicii Uniunii privind sursele

regenerabile de energie, obiectivele naționale obligatorii fiind înlocuite de un obiectiv

obligatoriu la nivelul Uniunii. Prin urmare, este oportun să se impună statelor membre

să își deschidă treptat și parțial schemele de sprijin către proiecte situate în alte state

membre și să definească mai multe modalități prin care poate fi implementată o astfel

de deschidere treptată, asigurând respectarea dispozițiilor Tratatului privind

funcționarea Uniunii Europene, inclusiv a articolelor 30, 34 și 110.

Justificare: Cerem ca obligațiile sectoriale să devină indicative și să nu fie stabilite în

mod uniform pentru toate statele membre, având în vedere faptul că unele state membre

și-au îndeplinit până acum obligațiile.

➢ Amendament 6, Considerentul 20, Laurențiu Rebega: (20) Este necesar să se

stabilească norme transparente și neechivoce pentru calcularea ponderii energiei din

surse regenerabile și pentru definirea acestor surse.Pentru a reduce emisiile de gaze cu

efect de seră în cadrul UE, precum și dependența de aceasta din urmă în ceea ce

privește importurile de energie, ar trebui să existe o legătură strânsă între dezvoltarea

energiei din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice.

➢ Amendament 7, Considerentul 20 a-nou, Laurențiu Rebega: (20 a) Folosirea

materialelor din agricultură, cum ar fi gunoiul de grajd și alte deșeuri de origine

animală sau organică pentru producerea de biogaz are în vedere un important potențial

în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând beneficii semnificative asupra

mediului, atât în ceea ce privește producția de energie electrică și termică, cât și în ceea

ce privește producția de biocombustibil. Datorită naturii lor descentralizate și a

structurii regionale de investiții, instalațiile de biogaz pot contribui în mod decisiv la

dezvoltarea durabilă în zonele rurale și pot oferi agricultorilor noi posibilități de

venituri.

➢ Amendament 8, articolul 4, paragraf 1- Laurențiu Rebeg, cosemnatar: Sub rezerva

normelor privind ajutoarele de stat, pentru a atinge obiectivul Uniunii stabilit la

articolul 3 alineatul (1), statele membre pot aplica scheme de sprijin. Schemele de

sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să

ajute consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de

energie din surse regenerabile și pentru a aborda sărăcia energetică a gospodăriilor cu

venituri scăzute, și în același timp să evite denaturarea inutilă a piețelor energiei

electrice și să se asigure faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de

energie electrică, precum și de posibilele constrângeri la nivelul rețelei.

Justificare: Schemele de sprijin ar trebui să fie îndreptate în primul rând către

consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile, comunitățile de energie din

surse regenerabile și gospodăriile cu venituri scăzute expuse riscului de sărăcie

energetică, în special în lumina externalităților sociale și de mediu pozitive care rezultă

din producția descentralizată de energie din surse regenerabile;

74

➢ Amendament 9, Articolul 4, Paragraf 2, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (2)

Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile trebuie conceput pentru a ajuta

consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din

surse regenerabile, pentru a aborda sărăcia energetică a gospodăriilor cu venituri

scăzute și pentru a integra energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei

electrice. Acesta trebuie să asigure faptul că producătorii de energie din surse

regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe

piață.

➢ Amendament 10, Articolul 21, Paragraf 1,subparagraf a, Laurențiu Rebega,

cosemnatar: (a)sunt îndreptățiți să auto-consume și să vândă, inclusiv prin contracte de

achiziție de energie electrică, producția lor excedentară de energie electrică din surse

regenerabile, fără a face obiectul impozitării, al unor proceduri administrative

disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;

Justificare: Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de beneficiile care rezultă din

producția descentralizată de energie regenerabilă.

➢ Amendament 11, Articolul 23, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: (1) Pentru a facilita

pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat

membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile

furnizate pentru încălzire și răcire. Justificare: Recunoscând obiectivul comun de 27%

de energia regenerabilă la nivelul UE din consumul energiei finale în 2030, considerăm

că obligația de a crește cu 1% pe an nivelul de energia regenerabilă pentru încălzire și

răcire ar afecta dreptul fiecărui stat membru de a-și alege cea mai bună strategie pentru

a contribui la realizarea obiectivului comun.

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Recomandare privind mandatul de negociere pentru negocierile comerciale ale UE cu Noua

Zeelandă – Proiect de aviz – PE 608.080v01-0001/09/2017

➢ Amendament 1, Paragraf 4, Laurențiu Rebega: 4a (nou) dorește să atragă atenția

asupra naturii extrem de sensibile a anumitor sectoare ale industriei agricole europene,

cum ar fi carnea de oaie și produsele lactate; consideră că o mai mare deschidere a

pieței în aceste sectoare ar putea avea consecințe dezastruoase pentru producătorii

europeni;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Reducerea obligatorie a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în

perioada 2021-2030 pentru o Uniune energetică rezistentă și pentru îndeplinirea angajamentelor

asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului nr. 525/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului privind mecanismul de monitorizare și raportare a

emisiilor de gaze cu efect de seră și alte informații relevante pentru schimbările climatice

(06/03/2017) - Propunere de regulament COM (2016) 0482 - C8-0331 / 2016 - 2016/0231

(COD), Raportor: Nicola Caputo

➢ Amendamentul 1, Considerentul 6, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (6) Prezentul

regulament reglementează emisiile din categoriile de produse energetice, industriale,

produse și deșeuri ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice

(IPCC), astfel cum este stabilit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului17, cu excepția emisiilor rezultate din

activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87 / CE a Parlamentului European și

a Consiliului18. Activitățile reglementate de Regulamentul [...] [privind luarea în

considerare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a eliminărilor rezultate din utilizarea

75

terenurilor, terestru și silvicultură în cadrul politicii privind clima și energia din 2030]

nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

➢ Amendamentul 2, Articolul 2 - alineatul (1), Laurențiu Rebega, cosemnatar: (1)

Prezentul regulament se aplică emisiilor de gaze cu efect de seră din categoriile de

surse de energie, procesele industriale și utilizarea produselor și a deșeurilor IPCC,

stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013, la excluderea emisiilor rezultate din

activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87 / CE.

➢ Amendamentul 3, Articolul 2 - alineatul 2a (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar 2

bis. Prezentul regulament nu se aplică gazelor cu efect de seră produse de sectorul

agricol, având în vedere contribuția ecologică a acestuia din urmă prin absorbția și

stocarea CO2 de către biosferă.

➢ Amendamentul 4, Articolul 3 - alineatul 1 - punctul 1, Laurențiu Rebega,

cosemnatar: „emisii de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de dioxid de carbon

(CO2), oxid de azot (N2O), hidrocarburi fluorurate (HFC), perfluorocarburi, exprimate

în tone echivalente de CO2, (PFC) și hexafluorura de sulf (SF6) determinată în

conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și care intră în domeniul de aplicare

al prezentului regulament.

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Proiect de aviz referitor la regiunile rămase în urmă din UE – (2017/2208(INI)) –

13.11.2017; Raportor: Viorica Dăncilă

➢ Amendament 26, Paragraf 2, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 1. consideră că

agricultura poate avea o contribuție importantă la stimularea creșterii durabile, la

crearea de locuri de muncă mai ales în rândul tinerilor și la creșterea nivelului de venit

în regiunile rămase în urmă, contribuind, în același timp, la conservarea spațiului rural

și la combaterea depopulării zonelor rurale;

➢ Amendamentul 60, Punctul 4, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4. reiterează

importanța digitalizării și a îmbunătățirii infrastructurii, creând astfel un mediu pozitiv

și o bună bază pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii în

regiunile rămase în urmă; reamintește că o bună infrastructură, în special asigurarea

unor conexiuni internet de mare viteză, contribuie la menținerea populației în zonele

rurale și poate contribui la atragerea unei forțe de muncă tinere și calificate, necesare

pentru asigurarea creșterii în aceste regiuni;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Proiect de aviz referitor la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale

UE: punerea în aplicare a articolului 349 din TFUE – Raportor: Ricardo Serrão Santos

(PE599.568v01-00)(2016/2250(INI))

➢ Amendament 14, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: 2. subliniază importanța activității

agricole pentru dinamizarea economiei în regiunile ultraperiferice, pentru menținerea

coeziunii economice și sociale a acestor teritorii, precum și pentru protecția mediului și

a biodiversității;

➢ Amendamentul 29, Punctul 4, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4. afirmă că

eliminarea instrumentelor de gestionare a pieței laptelui, pierderea unor oportunități

comerciale odată cu instituirea embargoului asupra Rusiei, ca urmare a sancțiunilor

economice impuse de Uniunea Europeană, volatilitatea din ce în ce mai mare a prețurilor sau

76

stagnarea lor la un nivel scăzut și contextul crizei actuale pun în pericol sustenabilitatea

producției de lapte, aceasta fiind unul dintre principalele motoare ale structurii socioeconomice

în unele dintre aceste regiuni; subliniază, prin urmare, necesitatea adoptării de măsuri însoțite

de resurse adecvate, pentru a contribui la continuitatea producției de lapte în aceste regiuni și

a atenua efectele dereglementării și ale dificultății în ceea ce privește comercializarea

producției;

➢ Amendamentul 46, Punctul 5, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5. avertizează cu

privire la impactul dovedit al acordurilor de liber schimb asupra produselor

tradiționale din regiunile ultraperiferice (printre altele, lapte, carne, zahăr, banane) și

solicită Comisiei să își îndeplinească angajamentul, în temeiul Regulamentului POSEI,

de a analiza impactul negocierilor comerciale privind problemele de interes pentru

regiunile ultraperiferice și de a implica aceste regiuni în procesul de negociere și a le

informa cu privire la acesta; reiterează, în acest context, importanța mecanismelor de

susținere a diferitelor sectoare agricole, precum sectorul bananelor și al zahărului,

precum și a excluderii tipurilor speciale de zahăr din negocierile comerciale;

➢ Amendamentul 50, Punctul 5 a (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5a. își

exprimă regretul în privința eliminării cotelor de zahăr, măsură care va intra în vigoare

la 1 octombrie 2017; constată că acest sistem proteja accesul anumitor regiuni

ultraperiferice (printre care se numără și departamentele de peste mări) la piața

europeană și că eliminarea acestuia va determina o concurență directă între

producătorii de zahăr din trestie și cei care produc sfeclă pe teritoriul european la nivel

industrial și care au capacități de producție mult mai AM\1118979RO.docxx 31/36

PE601.021v01-00 RO mari;

➢ Amendamentul 53, Punctul 5 b (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5b. se teme

că liberalizarea pieței zahărului va crea un decalaj în ceea ce privește competitivitatea

producătorilor din regiunile ultraperiferice, al cărui impact este estimat la 41,5

milioane de euro anual1 a; regretă faptul că ajutorul pe care Franța îl va plăti cu

acordul Comisiei pentru industria zahărului din regiunile de peste mări, în cuantum de

38 de milioane de euro pe an, nu permite compensarea pierderilor de piață menționate

anterior;

➢ Amendamentul 55, Punctul 5 c (nou), Laurențiu Rebega cosemnatar: 5c. observă că

denumirile de origine protejate (DOP) și indicațiile geografice protejate (IGP) nu sunt

incluse în mod obligatoriu în acordurile de liber schimb, așa cum este cazul acordului

CETA ratificat recent de Parlamentul European; reamintește că DOP și IGP constituie

o parte importantă a produselor provenite din regiunile ultraperiferice, din cadrul mai

multor sectoare agricole (fructe, băuturi spirtoase ...), și că încheierea unor astfel de

acorduri va determina în mod automat devalorizarea acestor denumiri protejate,

precum și o pierdere semnificativă de piață pentru sectoarele respective;

Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)

Proiect de aviz (PE595.439v01–00 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind introducerea de măsuri comerciale autonome temporare

pentru Ucraina, care completează concesiile comerciale disponibile în temeiul

Acordului de asociere – (COM(2016)631 – C8-0392/2016 – 2016/0308(COD)) – Raportor:

Czesław Adam Siekierski

Amendamentul 11, Considerentul 2, Laurențiu Rebega: (2) Având în vedere eforturile de

reformă economică depuse de Ucraina și pentru a sprijini dezvoltarea unor relații economice

mai strânse cu Uniunea Europeană, este posibil să se sporească fluxurile comerciale aferente

77

importului anumitor produse agricole și să acorde concesii sub forma unor măsuri

comerciale autonome în cazul anumitor produse industriale, cu condiția efectuării unei

evaluări prealabile a impactului acestor demersuri pe piața agricolă europeană.

➢ Amendamentul 15, Considerentul 3, Laurențiu Rebega: Măsurile comerciale

autonome ar fi acordate sub formă de cote tarifare pentru produsele incluse în anexele I

și II, în plus față de contingentele tarifare preferențiale prevăzute în acord, precum și

sub forma eliminării parțiale sau integrale a taxelor la import pentru produsele

industriale incluse în anexa III;

➢ Amendamentul 16, Considerentul 4, Laurențiu Rebega: (4) În scopul prevenirii

oricărui risc de fraudă, dreptul de a beneficia de cote tarifare suplimentare ar trebui să

fie condiționat de respectarea de către Ucraina a regulilor de origine a produselor

relevante și a procedurilor aferente, precum și de implicarea în cooperarea

administrativă strânsă cu Uniunea Europeană, astfel cum se prevede în acord;

➢ Amendamentul 32, Alineatul 1, Laurențiu Rebega: 1. Dacă un produs originar din

Ucraina este importat în condiții care cauzează sau pot cauza dificultăți grave unui

producător comunitar de produse similare sau aflate în concurență directă, taxele din

Tariful Vamal Comun aferente unui astfel de produs pot fi reintroduse oricând de către

Consiliu, hotărând cu majoritate simplă în baza unei propuneri a Comisiei sau la

cererea unui stat membru.

Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Propunere de regulament COM (2016) 0270 - C8-0173 / 2016 - 2016/0133 (COD)

Stabilirea criteriilor și a mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de

examinarea unei cereri de protecție internațională depusă într-unul din statele membre de către

un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid (reformare) – 03/03/2017

Raportor:Ramona Nicole Mănescu

➢ Amendamentul 135, Alineatul 1, Laurențiu Rebega: Atunci când se stabilește, pe

baza probelor sau a dovezilor circumstanțiale astfel cum sunt descrise în cele două liste

menționate la articolul 25 alineatul (4) din prezentul regulament, inclusiv datele la care

face referire Regulamentul [Propunere de regulament de reformare a Regulamentului

(UE) nr. 603/2013] că un solicitant a trecut neregulamentar frontiera într-un stat

membru pe uscat, pe mare sau pe calea aerului venind dintr-o țară terță, statul membru

în care s-a intrat astfel este responsabil de examinarea cererii de protecție

internațională. Această responsabilitate este valabilă pentru o durata de 6 luni după

data trecerii ilegale a frontierei.

Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Proiect de raport referitor la relațiile politice ale UE cu ASEAN (PE602.807v01-00)

(2017/2026(INI)) – din 5.5.2017 – Raportor: Reinhard Bütikofer

➢ Amendamentul 31, Considerentul D, Laurențiu Rebega: D. întrucât ASEAN este cel

de-al treilea partener comercial al UE, iar UE al doilea partener comercial și

principala sursă de dezvoltare al ASEAN;

➢ Amendamentul 103, Punctul 6, Laurențiu Rebega: 6. sprijină UE și ASEAN spre o

mai bună cooperare în domeniul securității și salută inițiativa UE de a-și spori

angajamentul în acest sens prin implementarea unor măsuri prin instrumente ale

diplomației preventive;

➢ Amendamentul 152, Punctul 12 – paragraful 1 (nou), Laurențiu Rebega:

78

➢ Amendamentul 11, Considerentul 2, Laurențiu Rebega: își exprimă preocuparea cu

privire la încălcarea drepturilor omului în anumite țări din regiune și subliniază că

datorită acestor încălcări relațiile dintre UE și ASEAN ar putea avea de suferit;

Comisia pentru afaceri externe (AFET)

Raportul anual al lui Michael Gahler privind punerea în aplicare a politicii de securitate și

apărare comune (11/09/2017)

Propunere de rezoluție PE609.294 - 2017/2123 (INI)

➢ Amendamentul 1, Paragraful 2, Laurențiu Rebega: 2. este alarmat de faptul că

organizațiile teroristeși criminale proliferează, iar instabilitatea este în creștere în sud,

pe măsură ce state fragile și aflate în proces de dezintegrare dau naștere unor spații

largi neguvernate; subliniază că, în est, conflictul din Ucraina continuă, precum și

anexarea ilegală a Crimeii; este profund îngrijorat de faptul că tacticile hibride,

inclusiv terorismul cibernetic și războiul informațional, sunt surse de destabilizare a

multor țări, și au drept țintă democrațiile occidentale și creșterea tensiunilor în cadrul

acestora; își exprimă îngrijorarea față de faptul că mediul de securitate care înconjoară

UE va rămâne foarte volatil mulți ani de acum încolo;

79

7. Avize în calitate de raportor alternativ pentru aviz – 2

➢ AVIZ referitor la revizuirea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa

cetățenească (2017/2024(INL))

Data: 22-11-2016

Referinţă: PETI_AD(2017)606197

AVIZ al Comisiei pentru petiții destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

Raportor pentru aviz: Jarosław Wałęsa (Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de

procedură).

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie

competentă:

– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important al

democrației directe și participative, care le permite cetățenilor să se implice în mod activ în

elaborarea politicilor și a legislației europene; consideră că ar trebui luate măsuri pentru a

asigura atât transparența, cât și eficacitatea ICE; reafirmă importanța cetățeniei active și a

participării ca indicatori ai existenței unei democrații funcționale și a unei dezbateri politice mai

incluzive în cadrul Uniunii, în special având în vedere consecințele crizelor economice și

financiare din ultimii ani și impactul acestora asupra modului în care Uniunea este percepută de

cetățeni;

2. consideră că este necesar să se revizuiască în timp util Regulamentul (UE) nr. 211/2011

privind inițiativa cetățenească europeană (ICE) , cu scopul de a găsi soluții pentru toate

deficiențele sale, propunându-se soluții eficiente pentru a asigura faptul că procedurile și

condițiile necesare pentru ICE sunt cu adevărat clare, simple, ușor de aplicat și proporționale;

3. reamintește că Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) consacră dreptul cetățenilor

de a se implica în viața democratică a Uniunii și că obiectivul inițiativei cetățenești europene

(ICE) este de a le permite cetățenilor să-și exercite acest drept; ia act de caracterul excesiv de

restrictiv și împovărător al actualului Regulament privind ICE, ceea ce face ca acesta să fie

foarte greu de utilizat;

4. reamintește faptul că, dintre cele 66 de ICE prezentate, Comisia a înregistrat doar 47,

dintre care numai trei au colectat numărul necesar de 1 milion de semnături, niciuna dintre

acestea nefiind însă utilizată în scopul elaborării unei noi propuneri legislative;

5. consideră că dificultățile întâmpinate de organizatorii ICE și impactul legislativ limitat

al inițiativelor de succes au subminat credibilitatea ICE, conducând la o scădere a numărului de

inițiative înregistrate;

6. regretă faptul că, în ciuda cererii oficiale formulate de Parlament în Rezoluția sa din 28

octombrie 2015 privind inițiativa cetățenească europeană , Comisia nu a inclus, în cadrul

programelor sale de lucru pentru 2016 și 2017, nicio referire la revizuirea Regulamentului (UE)

nr. 211/2011;

7. consideră că o mare pare din potențialul ICE este în continuare nevalorificat și că, prin

acest potențial, ICE ar putea aduce, în numele cetățenilor Uniunii, o contribuție la îmbunătățirea

funcționării acesteia; solicită revizuirea aprofundată și simplificarea ICE, cu scopul de a depăși

barierele și obstacolele birocratice existente, astfel încât aceasta să devină mai ușor de utilizat și

mai accesibilă pentru cetățeni;

8. subliniază faptul că ICE completează dreptul cetățenilor de a prezenta petiții

Parlamentului European și de a se adresa Ombudsmanului European; invită Comisia să țină

80

seama de recomandările Ombudsmanului European și ale Comisiei pentru petiții (PETI) cu

privire la îmbunătățirea funcționării ICE;

9. subliniază rolul Parlamentului European în promovarea participării democratice a

cetățenilor Uniunii Europene; subliniază nevoia de a consolida acțiunile întreprinse de

Parlamentul European în legătură cu ICE și accesibilitatea ICE;

10. invită Comisia să îmbunătățească transparența procesului său de luare a deciziilor și să

clarifice în mod oficial criteriile de admisibilitate a inițiativelor cetățenești europene (ICE),

justificând în mod exhaustiv motivele pentru aprobarea/respingerea ICE în toate deciziile

Comisiei publicate în registrul ICE; invită Comisia ca, în vederea garantării certitudinii juridice,

să codifice hotărârile Curții de Justiție și ale Tribunalului în cauzele Anagnostakis împotriva

Comisiei Europene , Costantini împotriva Comisiei Europene și Izsák și Dabis împotriva

Comisiei Europene , precum și în cauzele care privesc inițiativele cetățenești „Minority

SafePack” , „Ethics for Animals and Kids” și „Stop TTIP!” , printre altele; salută schimbarea

practicii Comisiei pentru a permite înregistrarea parțială a ICE; încurajează Comisia ca, înainte

de colectarea declarațiilor de susținere din partea semnatarilor, să se asigure că propunerile de

ICE nu sunt în contradicție cu valorile Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din

TUE, și nici cu principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii; încurajează

Comisia să adopte o abordare mai flexibilă privind procesul de înregistrare parțială și invită,

totodată, Comisia să furnizeze răspunsuri detaliate și posibile soluții în situațiile în care

inițiativele cetățenești sunt declarate inadmisibile, astfel încât cetățenii să le poată modifica și

prezenta din nou;

11. subliniază că, în hotărârea sa referitoare la inițiativa „Stop TTIP!”, Tribunalul a

menționat faptul că principiul democrației și obiectivul care fundamentează ICE se asociază cu

o interpretare a noțiunii de act juridic care include acte juridice cum sunt, de exemplu, deciziile

de deschidere a negocierilor în vederea încheierii unui acord internațional, având drept obiectiv

evident modificarea ordinii juridice a Uniunii, cum este cazul acordurilor TTIP și CETA;

12. solicită simplificarea procedurilor pentru strângerea și verificarea semnăturilor online

prin utilizarea programului informatic pentru strângerea semnăturilor online („OCS”), precum

și o abordare progresivă în vederea depășirii barierelor tehnologice din calea strângerii

semnăturilor online; invită Comisia să abordeze diferențele în ceea ce privește cerințele în

materie de date prevăzute de sistemele naționale, în special în ceea ce privește naționalitatea și

locul de reședință, astfel încât să încurajeze o mai mare accesibilitate și participare

transfrontalieră în rândul cetățenilor din diferite state membre; propune ca Comisia să

gestioneze un sistem gratuit, multilingv, centralizat și permanent de strângere a semnăturilor

online, care să fie accesibil și persoanelor cu dizabilități; sugerează ca acest sistem să

folosească tehnologiile existente și verificate pentru platformele online și să permită sinergii cu

platformele sociale relevante, cu instrumentele digitale și cu aplicațiile mobile, pentru a stimula

strângerea la scară mai largă a semnăturilor, asigurând totodată aplicarea măsurilor

corespunzătoare de control pentru a preveni eventuala utilizare ilegală a acestor tehnologii și

instrumente; salută sondajul public al Comisiei privind crearea unei „platforme de colaborare

pentru ICE”; sugerează ca Comisia să simplifice formularele utilizate pentru strângerea

semnăturilor pe hârtie, pentru ca acestea să devină mai ușor de înțeles și de utilizat; solicită

Comisiei să clarifice dacă în toate statele membre ale UE pot fi folosite formulare aferente

declarațiilor de susținere redactate în toate limbile oficiale ale Uniunii; invită Comisia să

prelungească perioada de strângere a semnăturilor până la 18 luni și să le permită comitetelor

cetățenești să stabilească în mod liber data de începere a perioadei de strângere a semnăturilor,

fără a depăși însă un interval de două luni de la înregistrarea inițiativei; reamintește poziția

adoptată de Comisia PETI, de a încuraja participarea civică a tinerei generații prin reducerea

uniformă, la 16 ani, a limitei de vârstă la care este permisă sprijinirea ICE și participarea la

acestea;

13. îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să pună în aplicare norme mai simple și

uniforme de colectare a semnăturilor, online și offline, în conformitate cu legislația și

standardele Uniunii privind protecția datelor;

81

invită Comisia să examineze în continuare posibilitatea creării unui registru online simplificat al

Uniunii, care să poată fi accesat pe bază voluntară și care să le permită cetățenilor să semneze

ICE;

14. subliniază faptul că, în cazul inițiativelor cetățenești încheiate cu succes, este necesar ca

toate părțile implicate să asigure accelerarea procedurilor și respectarea unui calendar

corespunzător;

15. solicită măsuri mai transparente pentru stabilirea finanțării ICE și asigurarea accesului

direct al publicului la aceste informații pe internet; invită Comisia să finanțeze inițiativele

cetățenești europene de succes (adică pe cele care au întrunit 1 milion de semnături); sugerează

ca finanțarea să se efectueze printr-un sistem de rambursare a costurilor deja suportate de

organizatorii ICE/comitetele cetățenești și înregistrate anterior în registrul ICE; îndeamnă

Comisia să analizeze, ca posibile surse de finanțare, atât liniile bugetare existente dedicate

finanțării ICE, cum ar fi cele subordonate programului „Europa pentru cetățeni”, cât și orice alt

program viitor de finanțare a ICE, indiferent dacă acesta își are originea în cadrul Comisiei sau

a Parlamentului European;

16. invită Comisia să abordeze necesitatea reală de a soluționa problema sarcinilor

economice care trebuie suportate pentru organizarea ICE, cu scopul de a garanta egalitatea de

șanse în rândul cetățenilor; invită Comisia să reducă costurile și birocrația și să furnizeze sprijin

financiar, dacă este cazul;

17. solicită Comisiei, celorlalte instituții europene și statelor membre să promoveze ICE

prin campanii continue de informare și prin alte inițiative menite să sporească gradul de

participare a cetățenilor la viața publică a Uniunii; subliniază necesitatea de a aborda barierele

lingvistice și de altă natură care pot fi întâlnite în desfășurarea campaniilor transfrontaliere în

vederea mobilizării sprijinului pentru ICE; invită Comisia să creeze un „ghișeu unic” fizic și

online, care să funcționeze în mod independent, pentru diseminarea informațiilor privind ICE și

pentru a oferi cetățenilor servicii de consultanță, utilizând resursele existente, cum ar fi cele

puse la dispoziție de centrele de contact Europe Direct, în special cu scopul de a acorda

asistență pentru definirea unui temei juridic adecvat pentru o inițiativă; solicită să se includă în

noul regulament o dispoziție referitoare la activitățile de comunicare ale ICE la nivelul Uniunii;

îndeamnă Comisia să coreleze aceste eforturi cu principiile stabilite în Planul de acțiune al

Uniunii privind guvernarea electronică 2016-2020 ;

18. îndeamnă Comisia să asigure continuarea acțiunii legate de Ziua Inițiativei Cetățenești

Europene, care este organizată în fiecare an pentru a evalua stadiul punerii în aplicare și

eficacitatea ICE, prin instituirea unei platforme interinstituționale de dezbatere privind

îmbunătățirea ICE, cu implicarea tuturor părților interesate relevante;

19. îndeamnă Comisia să asigure urmărirea ICE încheiate cu succes, elaborând propuneri

legislative concrete sau furnizând justificări corespunzătoare în cazul neprezentării unor astfel

de propuneri și solicită ca, în acest demers, să se utilizeze întregul potențial de colegiuitor al

Parlamentului European; solicită menținerea sistemului

actual, prin care se desemnează comisiile competente pe criterii tematice și de competență,

comisia PETI fiind comisie asociată; reamintește faptul că este important să se organizeze

audieri publice echilibrate și să asigure adoptarea unei abordări favorabile incluziunii pentru a

crește gradul de participare a diferitelor părți interesate; propune să se organizeze o dezbatere în

cadrul Parlamentului European privind toate ICE încheiate cu succes care îndeplinesc criteriile

enumerate în regulament și să se adopte, la finalul acestei dezbateri, o propunere de rezoluție;

subliniază importanța rambursării cheltuielilor de călătorie, atunci când este posibil, atât pentru

organizatorii ICE, cât și pentru experți;

20. invită Comisia să soluționeze conflictul de interese inerent în ceea ce privește rolurile

sale actuale concurente în materie de evaluare a admisibilității ICE, decizii cu privire la

înregistrare și competență exclusivă de a hotărî în privința oricăror măsuri legislative bazate pe

ICE; remarcă rolul important al Ombudsmanului European în anchetarea gestionării de către

Comisia Europeană a cererilor de înregistrare a ICE și, în special, a cazurilor de refuz al

înregistrării unei ICE;

82

invită Comisia să instituie o procedură de consultare care să oficializeze implicarea

Parlamentului European în etapa de înregistrare a ICE;

21. solicită Comisiei să asigure realizarea periodică a unor îmbunătățiri legislative ale ICE,

inclusiv prin intermediul procedurii de revizuire periodică obligatorie a punerii în aplicare a

ICE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 7.9.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

16

2

5

Membri titulari prezenți la votul

final

Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Eleonora

Evi, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling,

Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Roberta Metsola,

Marlene Mizzi, Gabriele Preuß, Virginie Rozière, Sofia

Sakorafa, Jarosław Wałęsa, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la

votul final

Anne-Marie Mineur, Demetris Papadakis, Julia Pitera,

Rainer Wieland

Membri supleanți (articolul 200

alineatul (2)) prezenți la votul

final

Frank Engel, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Monika

Hohlmeier, Maria Lidia Senra Rodríguez

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16 +

ALDE Group

ECR Group

PPE Group

S&D Group

Beatriz Becerra Basterrechea

Rikke Karlsson

Frank Engel, Monika Hohlmeier, Peter Jahr, Svetoslav Hristov Malinov,

Roberta Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa, Rainer Wieland

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jude Kirton-Darling, Marlene

Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele Preuß, Virginie Rozière

2 -

ECR Group

EFDD Group

Notis Marias

Eleonora Evi

5 0

GUE/NGL

Group

Verts/ALE

Group

Anne-Marie Mineur, Sofia Sakorafa, Maria Lidia Senra Rodríguez

Margrete Auken, Tatjana Ždanoka

83

➢ AVIZ referitor la interpretarea și aplicarea Acordului interinstituțional privind o

mai bună legiferare (2016/2018(INI))

Data: 25-01-2017

Referinţă: PETI_AD(2017)582235

AVIZ al Comisiei pentru petiții destinat Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei

pentru afaceri constituționale

Raportor pentru aviz: Notis Marias

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri

constituționale, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție

ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de obiectivul stabilit de Comisie de a legifera mai bine, ca prioritate pentru

mandatul actual, și afirmă necesitatea de a elabora acte legislative ale UE clare, simple, eficace

și echilibrate, care să garanteze un înalt grad de protecție la nivel social și la nivelul mediului și

al ocupării forței de muncă, care să fie mai ușor de transpus și de pus în aplicare;

2. observă că îmbunătățirea procedurilor legislative la nivelul UE, cu o cooperare

interinstituțională mai aprofundată și la momentul oportun, poate duce la o aplicare mai

consecventă și armonizată a legislației UE;

3. consideră că îmbunătățirea în continuare a transparenței procesului de negociere, în

special în ceea ce privește Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și

Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), precum și a procesului legislativ, și o

verificare mai strictă a legislației actuale trebuie să fie principiile directoare pentru punerea în

aplicare a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare;

4. subliniază că negocierile referitoare la un acord de retragere, în conformitate cu

articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, se desfășoară la nivel interinstituțional;

reamintește că articolul 50 oferă clarificări doar în ceea ce privește participarea membrilor

Consiliului European sau ai Consiliului; subliniază că deputaților în Parlamentul European

provenind dintr-o țară care dorește să se retragă nu li se interzice să participe la dezbaterile și

procedurile de vot la nivelul Parlamentului și al comisiilor; subliniază necesitatea de a mări

transparența în ceea ce privește negocierile de retragere, atât la nivelul Parlamentului, cât și la

nivel interinstituțional;

5. subliniază importanța de a dezvolta și de a promova mai mult rolul Parlamentului în

calitate de colegislator și de a asigura egalitatea în ceea ce privește Consiliul, precum și de a

consolida rolul său de organism de supraveghere a tuturor instituțiilor UE;

6. subliniază că, atunci când este aplicată, o legislație eficientă a UE trebuie să aibă

obiectivul de a asigura faptul că procedurile pe care le stabilește sunt în concordanță cu

obiectivul fundamental al actului legislativ în sine și, în special, cu obiectivul final de protecție

a mediului, atunci când este vorba despre asigurarea unui înalt grad de protecție a mediului;

7. reamintește numeroasele petiții primite privind criza economică și socială din Uniunea

Europeană și consideră că ar trebui să se acorde prioritate inițiativelor legislative cu scopul de a

relansa economia, a combate șomajul, locurile de muncă precare, inegalitățile sociale și sărăcia;

8. recunoaște importanța muncii efectuate de Comisia pentru petiții pentru evaluarea

calității legiferării în UE, în ceea ce privește punerea efectivă în aplicare a legislației și ca bază

a îmbunătățirii textelor și procedurilor legislative; observă, în acest sens, importanța unei

cooperări interinstituționale autentice cu Comisia, pentru a se asigura că petițiile sunt analizate

în mod adecvat;

84

9. încurajează elaborarea unor acte legislative eficiente, orientate spre dezvoltarea

protecției locurilor de muncă și a competitivității europene, cu accent special pe întreprinderile

mici și mijlocii, în toate sectoarele economiei;

10. se opune oricărei inițiative legislative sau oricărui cadru juridic stabilit cu participarea

oricărei instituții a UE, care poate avea ca efect o precaritate efectivă a pieței muncii, care riscă

să ducă la situarea unui număr mai mare de persoane sub pragul sărăciei sau care subminează

drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

11. afirmă că evaluările de impact ale noilor propuneri legislative ar trebui să ia în mod

sistematic în calcul efectele reale, inclusiv pe termen scurt, asupra obiectivelor, printre care se

numără protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, un grad mai mare de incluziune

socială, costul non-Europei și locuri de muncă unde drepturile sociale și salariale ale cetățenilor

sunt asigurate pe deplin, precum și protecția adecvată a mediului; consideră că acestea trebuie

să includă, de asemenea, un test pentru IMM-uri; este ferm convins de faptul că UE trebuie să

adopte o legislație care să urmărească asigurarea nivelului cel mai ridicat de justiție socială;

consideră, prin urmare, esențial ca toate măsurile și instrumentele utilizate la nivelul UE să fie

concepute și puse în aplicare astfel încât să combată inegalitatea, locurile de muncă precare și

excluziunea socială în mod consecvent și eficient;

12. solicită o consultare mai intensă a partenerilor sociali într-o etapă timpurie și o

implicare mai mare a Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor,

precum și să se țină seama în mod corespunzător de preocupările acestora;

13. ia act de faptul că realizarea unor evaluări sistematice ale impactului nu trebuie să ducă

la o depolitizare a procesului legislativ, afectând astfel rolul principal al Parlamentului pentru

funcționarea în mod democratic a Uniunii, acela de reprezentant real al voinței directe și a

diversității cetățenilor UE, și nici să slăbească competențele sale legislative, reducând substanța

dezbaterilor sau golindu-le de conținut și înlocuind deciziile politice luate în cadrul acestora;

14. subliniază că, având în vedere obiectivul de a se asigura transparența completă a

procesului decizional și cel mai înalt nivel de justiție socială, consultările și evaluările de

impact trebuie să vizeze în primul rând implicarea deplină și prioritară a cetățenilor și a

organizațiilor societății civile și trebuie să favorizeze adoptarea unei legislații care să garanteze

protecția integrală a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a mediului; consideră că studiile

de impact și consultările trebuie să facă parte dintr-un proces de democratizare mai larg care să

aibă drept rezultat participarea directă a cetățenilor la toate etapele procesului decizional al UE;

15. consideră că independența Comitetului de analiză a reglementării al Comisiei (RSB) ar

trebui consolidată și că rolul acestuia ar trebui să fie mai bine definit și propune înființarea unui

organism comun pentru cele trei instituții, de exemplu, a unui organism consultativ pentru o

mai bună legiferare;

16. salută participarea experților PE la reuniunile Comitetului de analiză a reglementării al

Comisiei și publicarea sistematică a unor proiecte de acte delegate sau de măsuri de punere în

aplicare, precum și crearea unui registru de acte delegate;

17. solicită ca Parlamentul să fie invitat să participe la grupul de lucru al Consiliului și la

reuniunile Coreper și insistă ca ordinile de zi să fie transmise Parlamentului în mod structurat.

85

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării 24.1.2017

Rezultatul votului final +:

–:

0:

15

1

3

Membri titulari prezenți la votul

final

Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra

Basterrechea, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora

Evi, Peter Jahr, Notis Marias, Roberta Metsola, Julia Pitera,

Virginie Rozière, Josep-Maria Terricabras, Jarosław

Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la

votul final

Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina, Rainer Wieland

Membri supleanți (articolul 200

alineatul (2)) prezenți la votul

final

Edouard Martin

86

8. Întrebări parlamentare – 12

➢ Drepturile consumatorilor

Data: 8 noiembrie 2017

Referinţă: E-006889-17

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale prevede că

politicile Uniunii trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

În ultima perioadă, Comisia pentru Petiții din Parlamentul European a primit numeroase

petiții cu privire la aspecte legate de drepturile consumatorilor, în special referitor la clauzele

și condițiile abuzive din contractele de ipotecă. Ținând cont de Directiva 93/13/CEE a

Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu

consumatorii, de jurisprudența conexă acesteia și de faptul că consumatorii, în general, se află

într-o situație de inferioritate față de instituțiile bancare, ce măsuri intenționează să adopte, în

viitor, Comisia pentru a proteja mai bine consumatorii de clauzele abuzive/ilegale din

contracte?”

➢ Problema migranților introduși ilegal pe Marea Neagră

Data: 2 octombrie 2017

Referinţă: E-006158-17

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Într-o declarație făcută de Frontex la 20 septembrie 2017,

agenția a menționat că din ce în ce mai mulți migranți încearcă să între ilegal pe teritoriul

Uniunii Europene prin sectorul român și bulgar al Mării Negre. Agenția a raportat că, în

cursul acestui an, au fost identificați 572 de migranți în timp ce încercau să traverseze ilegal

Marea Neagră. Acest număr este cu mult mai mare decât în cei doi ani anteriori (68 în 2015 și

1 în 2016). Deși Frontex și organismele de control al frontierei sunt, cu siguranță, active,

infracțiunile neidentificate sau neraportate constituie în continuare o problemă. Problema

migranților introduși ilegal pe Marea Neagră nu este doar o problemă legată de securitate la

frontieră, ci și o problemă care privește securitatea migranților, care adesea traversează

marea în condiții cu risc ridicat: de exemplu, fără apă sau mâncare, în ambarcațiuni de lemn,

pe vreme proastă etc.

Ce măsuri specifice va lua Comisia pentru a preveni și combate introducere ilegală de

persoane pe Marea Neagră?”

➢ Dreptul de a călători fără vize în SUA

Data: 7 septembrie 2017

Referinţă: E-005580-17

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Faptul că Washingtonul nu acordă tuturor statelor membre ale

UE dreptul de a călători fără vize pe teritoriul său rămâne încă un subiect nerezolvat, în

defavoarea cetățenilor din România, Bulgaria, Croația, Cipru și Polonia.

87

Astfel, principiul reciprocității vizelor dintre UE și SUA nu este respectat pe deplin. Conform

mecanismului de reciprocitate a vizelor, o țară care primește notificarea de nereciprocitate

trebuie să-și revizuiască politica de circulație a cetățenilor în termen de 24 de luni de la

primirea notificării. La implicarea Comisiei, din cele 5 țări notificate încă din 2014 și care

nu-și îndepliniseră obligațiile ce reies din politica de reciprocitate a vizelor, respectiv Statele

Unite, Australia, Brunei, Canada și Japonia, doar SUA a mai rămas să facă acest lucru. În

prezent, cetățenii din România, Bulgaria, Polonia, Croația și Cipru nu sunt incluși în

programul Visa Waiver de relaxare a regimului de vize pentru acces pe teritoriul SUA, de

care beneficiază cetățenii celorlalte țări membre ale UE. Având în vedere că România este

stat membru al UE de 10 ani, credem că ar fi trebuit să beneficiem de acest drept încă de la

început. În consecință, ce va face Comisia Europeană în vederea remedierii cât mai rapide a

acestei situații?”

➢ Schimbări demografice

Data: 26 iunie 2017

Referinţă: E-004238-17

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Europa se confruntă în prezent cu importante schimbări

demografice, care influențează puternic dezvoltarea locală. Conform statisticilor EUROSTAT,

declinul demografic al populației din UE se va traduce printr-o diminuare a cotei procentuale

a populației Uniunii Europene în raport cu populația lumii de la 6,9 %, în 2015, la 5,1 %, în

2060. Aceste schimbări demografice îmbracă diferite forme la nivel european, de la

densitatea scăzută, la îmbătrânirea populației, scăderea ratelor de natalitate și depopulare.

În plus, nu toate regiunile sunt afectate în mod uniform, majoritatea zonelor urbane

cunoscând o creștere a populației, în timp ce în majoritatea zonelor rurale și îndepărtate are

loc un declin.

Studiile arată că îmbătrânirea demografică se va accentua în Europa; pentru România, spre

exemplu, se prevede o creștere a ponderii populației peste 65 ani la 35 % în orizontul anului

2060.Fondurile structurale și de investiții din cadrul politicii de coeziune pot să contribuie la

abordarea provocărilor generate de schimbările demografice din Uniunea Europeană.

În acest context, cum intenționează Comisia Europeană să includă schimbările demografice

ca obiectiv în viitoarea politică de coeziune?”

➢ Programul „Garanția UE pentru tineret”

Data: 9 iunie 2017

Referinţă: O-000051/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Curtea de Conturi Europeană (CCE) a subliniat recent că

programul „Garanția UE pentru tineret”, care viza reducerea șomajului în rândul tinerilor,

nu a răspuns așteptărilor.

În perioada 2014-2020, programului i-a fost alocată o sumă de 6,4 miliarde EUR, dar un

raport al CCE estimează că ar fi nevoie de un buget de 21 miliarde EUR pentru a ajuta toți

șomerii din Europa cu vârsta sub 25 de ani. Comisia subliniază faptul că șomajul în rândul

tinerilor a înregistrat o ușoară scădere, dar realitatea dură este că șomajul pe termen lung în

rândul tinerilor este în creștere. Stagiile care nu duc nicăieri și contractele temporare au

produs cifre ale șomajului în rândul tinerilor care maschează veritabila amploare a

problemei. Având în vedere cele de mai sus, Comisia intenționează:

88

– să majoreze finanțarea programului „Garanția UE pentru tineret” cu asistență financiară

suplimentară de la bugetul UE și Fondul social european (FSE)?

– să clarifice definiția unei oferte de loc de muncă „de înaltă calitate”, pentru a se asigura

că întreprinderile nu profită de program pentru a utiliza tinerii ca sursă de mână de lucru

ieftină?

– să îmbunătățească sistemul de colectare, monitorizare și raportare a datelor pentru

program, efectuând o evaluare a impactului care să precizeze costurile și beneficiile scontate

ale acestuia?”

➢ Șomajul în rândul tinerilor

Data: 6 iunie 2017

Referinţă: E-003744-17

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată CE/Art. 130 din Regulamentul de procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Șomajul în rândul tinerilor afectează multe state membre ale

UE. În februarie 2017, în Europa, 4 milioane de tineri nu erau angajați, din care 2,72

milioane în zona euro. Cel mai ridicat nivel al șomajului se află în Grecia (45,2%, decembrie

2016), Spania (41,5%) și Italia (35,2%).

Pentru a sprijini financiar regiunile și persoanele afectate de șomajul și inactivitatea

tinerilor, Consiliul Europei a creat „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor”, cu un buget de 6,4 miliarde de euro.

Curtea Europeană de Conturi a publicat Raportul special nr. 5/2017: „Șomajul în rândul

tinerilor — au reușit politicile UE să schimbe situația?”, în care se spune că: „situația

actuală (…) nu se ridică la înălțimea așteptărilor inițiale”.

De exemplu, în România, șomajul este mic, dar asta pentru că tinerii migrează în Occident,

unde lucrează pe salarii mai mici decât lucrătorii autohtoni. Este evident că o soluție

durabilă pentru șomajul în rândul tinerilor trebuie să aibă în vedere și fenomenele

migratorii.

Având în vedere Raportul critic al Curții de Conturi, precum și considerațiile de mai sus, ce

măsuri intenționează să ia Comisia Europeană?– să clarifice definiția unei oferte de loc de

muncă „de înaltă calitate”, pentru a se asigura că întreprinderile nu profită de program

pentru a utiliza tinerii ca sursă de mână de lucru ieftină?

– să îmbunătățească sistemul de colectare, monitorizare și raportare a datelor pentru

program, efectuând o evaluare a impactului care să precizeze costurile și beneficiile scontate

ale acestuia?”

➢ Transportatorii români supuși unor practici anti-concurențiale

Data: 4 mai 2017

Referinţă: P-003136/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Luna aceasta, Comisia Europeană va lansa Noul Pachet

Rutier.

Acuzând practici protecționiste, anti-concurențiale și discriminatorii, în special în Germania

și Franța, transportatorii rutieri români au adresat Comisiei Europene și Parlamentului

European o scrisoare deschisă, semnată de 400 de companii de transport din România.

Deși unul dintre principiile fundamentale ale pieței comune europene este libera circulație a

bunurilor și serviciilor, unele state membre ale UE interpretează diferit acest lucru. Vorbim

89

de Germania și Franța. Invocând lupta împotriva dumpingului social și protecția angajaților,

statul francez impune conducătorilor auto care operează pe teritoriul acestei țări, chiar și

câteva zile, să fie plătiți cu salariul minim pe economie din Franța. Toți angajatorii trebuie

să ofere șoferilor condiții sociale demne, iar nerespectarea acestei obligații este amendată cu

30 000 de euro și un an de închisoare.

Transportatorii din România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia (toată Europa de

Est), statele baltice — Letonia, Estonia și Lituania, Spania și Portugalia sau cei din afara

spațiului comunitar, precum Turcia, Ucraina și Republica Moldova se simt nedreptățiți.

Comisia Europeană recunoaște practicile ca anti-concurențiale, notifică și deschide, în luna

mai 2015, procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei, dar

acțiunile acestea nu produc efecte.

Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a rezolva problema?”

➢ Îmbunătățirea asistenței tehnice

Data: 11 aprilie 2017

Referinţă: E-002643/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Asistența tehnică acordată statelor membre are un rol foarte

important în implementarea eficientă a politicii de coeziune. Așa cum s-a văzut în perioada

de programare anterioară, în anumite state membre, cum este și cazul României,

autorităților locale și naționale le lipsește capacitatea necesară pentru a gestiona eficient

fondurile europene, fenomen la care contribuie și dificultatea de a păstra personalul

calificat.

Pe de altă parte, între statele membre și între regiuni există diferențe importante în ceea ce

privește capacitatea administrativă, ceea ce ar impune adoptarea unor soluții adaptate

nevoilor individuale, în locul unor soluții sistemice.

În acest context, cum intenționează Comisia să utilizeze experiența actualei perioade de

programare și a celei trecute pentru a maximiza eficiența asistenței tehnice (de exemplu, să

extindă categoria de beneficiari ai asistenței tehnice sau să introducă posibilitatea utilizării

asistenței tehnice înainte de începerea programelor operaționale)?”

➢ România și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)

Data: 29 martie 2017

Referinţă: P-002223/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este un

instrument conceput pentru a contribui la reducerea decalajelor în materie de investiții prin

mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice în Uniunea Europeană. FEIS, prin

intermediul Băncii Europene de Investiții, oferă garanții publice pentru proiecte de investiții

private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice (de ex.: infrastructura de transport și

telecomunicații, eficiența energetică, cercetare și inovare) și oferă împrumuturi pentru

întreprinderi mici și mijlocii (IMM).

La aproape doi ani de la lansarea FEIS, în România au fost aprobate numai 4 proiecte de

infrastructură și inovare și numai 3 acorduri cu intermediari financiari pentru finanțarea

IMM‐urilor, în condițiile în care România are mare nevoie de finanțare în domeniile vizate.

90

Acest lucru denotă o lipsă de informare a potențialilor investitori privați, precum și a

intermediarilor financiari cu privire la oportunitățile de finanțare pe care le oferă FEIS.

Cum poate interveni suplimentar Comisia Europeană, la nivel de informare, vizibilitate și

asistență tehnică, pentru a sprijini statele membre cu piețe financiare naționale mai puțin

dezvoltate, cum este cazul României, astfel încât acestea să poată valorifica oportunitățile

oferite de FEIS?”

➢ Scoaterea din Dunăre a navelor scufundate

Data: 21 martie 2017

Referinţă: O-000021/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Dunărea, care traversează 10 țări, este al doilea cel mai

mare fluviu din Europa. Din punctul de vedere al intereselor de pe scena europeană și al

obiectivelor politice, este unul dintre coridoarele paneuropene.

Pe cursul Dunării din Serbia, România, Bulgaria și Slovacia, nivelul apei este adeseori

scăzut din cauza secetelor, navele fiind obligate să navigheze printre epave scufundate.

Ranfluarea epavelor din Dunăre este o operațiune foarte costisitoare. Conform experților,

epavele scufundate conțin cantități importate de carburant și de alte substanțe care poluează

în mod constant apele, în vreme ce ruginirea metalului din nave provoacă o poluare

permanentă, care are consecințe grave.

Epavele scufundate din Dunăre și cele eșuate în Delta Dunării au reprezentat întotdeauna o

problemă nu doar pentru autoritățile din domeniul mediului, ci și pentru ministerele din

domeniul transporturilor.

Este Comisia dispusă să aloce fonduri pentru scoaterea din Dunăre a navelor scufundate, în

condițiile în care țările pe care aceasta le traversează nu dispun de suficiente fonduri pentru

aceste operațiuni costisitoare și ținând seama de faptul că intensificarea navigației pe acest

fluviu și dezvoltarea transportului fluvial în cadrul pieței interne ar putea stimula dezvoltarea

regională?”

➢ Perturbatorii endocrini

Data: 22 februarie 2017

Referinţă: E-001193/2017

Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de

procedură

Laurenţiu Rebega (ENF): – „Peste 1 300 de studii au descoperit legături între

expunerea la perturbatorii endocrini și probleme grave de sănătate precum

infertilitatea, diabetul, obezitatea, cancerele cauzate de dereglări hormonale și

tulburările neurologice. Cea mai recentă propunere a Comisiei nu aduce îmbunătățiri

față de propunerile precedente. Aceasta cere un nivel foarte ridicat, nerealist, de dovezi

științifice privind perturbatorii endocrini și excepții pentru anumite substanțe chimice

care ignoră capacitatea acestor substanțe de a modifica funcționarea sistemului

endocrin direct sau indirect, limitând astfel serios posibilitatea de a identifica și

reglementa perturbatorii endocrini. Ne opunem ferm acestei propuneri, deoarece

include excepții ample care ignoră capacitatea unei substanțe chimice de a perturba

sistemul endocrin. Pentru a identifica perturbatorii endocrini într-o manieră eficace și

coerentă cu evoluțiile științifice, sprijinim crearea unor categorii multiple bazate pe

volumul dovezilor existente care indică în ce mod anumite substanțe chimice

91

funcționează ca perturbatori endocrini. Această abordare ar fi similară cu sistemul de

clasificare utilizat pentru substanțele cancerigene. Recurgerea la un sistem de categorii ar

permite stabilirea de priorități în ceea ce privește substanțele chimice în vederea evaluării și

reglementării acestora și ar permite includerea de noi date pe măsură ce se publică noi

studii.

În lumina celor de mai sus, poate Comisia să spună dacă intenționează să includă categorii

pentru identificarea perturbatorilor endocrini?”

9. Explicații scrise ale votului – 13

➢ Mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea măsurilor bugetare

imediate în scopul de a aborda provocările actuale privind migrația, fluxurile de

refugiați și amenințările la adresa securității (A8-0370/2017 - Siegfried Mureşan)

Data : 30-11-2017

Referinţă:

„M-am poziționat împotriva acestui raport, întrucât dincolo de semnificația

politică, și-anume dacă Uniunea este în măsură să gestioneze problema migrației, reiese încă

o data faptul că se insistă să se ceară tot mai mulți bani cu toate că nu există o consecvență

clară privind modul în care acești bani ajută la diminuarea problemei per se.”

➢ Statul de drept în Malta (B8-0596/2017, B8-0597/2017)

Data: 15-11-2017

Referinţă: „Am acordat un vot pozitiv acstei rezoluții întrucât consider imperios începutul

unei anchete interanționale, care să investigheze detaliile morții jurnalistei Daphne Caruana

Galizia. Faptele de corupție și presiunea exercitată asupra mass-mediei malteze,subliniază

faptul că libertatea presei, independența poliției și a sistemului judiciar nu este garantată.”

➢ Dispoziţii ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind

vizele în Bulgaria şi în România (A8-0286/2017 - Agustín Díaz de Mera García

Consuegra)

Data: 04-10-2017

Referinţă:

„Am votat pentru acest proiect de rezoluție care aprobă decizia Consiliului de a permite

României și Bulgariei să aibă acces la datele din Sistemul de informații privind vizele (VIS).

În acest fel, până la eliminarea controalelor la frontiere și participarea deplină a României la

acquis-ul Schengen, autoritățile competente din România vor putea consulta datele înscrise în

VIS, ceea ce va fi util în procesul de acordare a vizelor la nivel național. În același timp,

accesul la VIS va contribui la prevenirea fraudelor în materie de vize Schengen, la facilitarea

controalelor la punctele de trecere a frontierei și la identificarea persoanelor care ar putea

să nu îndeplinească condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul României.

Desigur, accesul României la acest sistem nu înlocuiește apartenența la Schengen, dar țara

noastră trebuie să aibă o atitudine proactivă și să continue să militeze pentru ca cele patru

libertăți din Tratatul de la Maastricht, să se aplice ca atare tuturor statelor membre.”

92

➢ Raportul privind Turcia pe 2016 (A8-0234/2017 - Kati Piri)

Data: 06-07-2017

Referinţă:

„La votul în plen din 6 iulie 2017, de la Strasbourg, Parlamentul European a decis ca

negocierile de aderare UE-Turcia să fie suspendate dacă Ankara pune în aplicare reforma

constituțională aprobată în referendumul din 16 aprilie 2017.

Am votat pentru la toate articolele și amendamentele care se referă la derapajele privind

statul de drept și drepturile fundamentale din Turcia, dar m-am abținut în ceea ce privește

încetarea definitivă a negocierilor de aderare.

Este evident că Turcia traversează o perioadă foarte dificilă, dar consider că ușa dialogului

trebuie să rămână deschisă.”

➢ Combaterea antisemitismului (B8-0383/2017, B8-0388/2017)

Data: 01-06-2017

Referinţă:

„Antisemitismul este o ideologie pe cât de malefică, pe atât de absurdă. Antisemitismul, ca

și alte ideologii înrudite, care propagă ura față de oameni până la exterminarea acestora,

trebuie combătut cu perseverență, iar aceasta se realizează prin educație. De aceea, am

votat pentru rezoluție.”

➢ Situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita

accesul agricultorilor la terenuri? (A8-0119/2017 - Maria Noichl)

Data: 27-04-2017

Referinţă:

„Concentrarea terenurilor agricole este o problemă resimțită îndeosebi în țările din estul

Europei, inclusiv în România. Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că

trebuie luate măsurile necesare pentru a ușura accesul agricultorilor la terenurile

agricole.”

➢ Abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE (A8-

0045/2017 - Elena Valenciano, Agustín Díaz de Mera García Consuegra)

Data: 05-04-2017

Referinţă:

„M-am poziționat împotriva acestui raport întrucât consider că în lumea de astăzi există

grupuri organizate care profită material, direct sau indirect, de apariția sau intensificarea

mișcărilor migratorii și de strămutările forțate de populații, au tendința de a stimula

artificial sau incită mișcările migratorii.”

➢ Deșeurile (A8-0034/2017 - Simona Bonafè)

Data: 14-03-2017

Referinţă: „Măsurile propuse prin acest proiect vizează obiective foarte ambițioase pentru

orizontul anului 2030, respectiv 70 % reciclare și maximum 5 % depozitare la gropile de

gunoi.

Aparent, aceste măsuri ar trebui să asigure un mediu înconjurător mai curat pentru

cetățenii statelor membre. Problema se ascunde însă în detaliile reglementării. Această

propunere de directivă pare elaborată pe măsura economiilor statelor avansate din Uniune.

Am votat împotriva acestui proiect, care prevede, printre altele, externalizarea serviciilor

de colectare selectivă către companii private, deoarece consider că, în unele țări care sunt

încă mult în urmă cu alinierea la standardele europene privind deșeurile, așa cum este și

România, se va genera mai degrabă corupție decât progres. Bineînțeles că îmi doresc o

țară curată, dar cred că mai întâi trebuie să ne rezolvăm restanțele și abia apoi să ne

concentrăm pe noi obiective.”

93

➢ Obligații în domeniul reciprocității vizelor (B8-0173/2017)

Data: 02-03-2017

Referinţă: „Am susținut întotdeauna, chiar cu vehemență, principiul reciprocității în

relațiile internaționale. Am votat și pe acest raport, în același sens. România este, în

continuare, discriminată față de celelalte state membre ale Uniunii, în privința regimului de

vize cu statele terțe. Prin urmare, nu sunt de acord ca cetățenii unor state terțe să circule in

UE fără vize, atât timp cât cetățeni din unele state membre ale UE (adică din România) au

nevoie de viză ca să călătorească în acele state terțe.”

➢ Aplicarea programului „Europa pentru cetățeni” (A8-0017/2017 - María Teresa

Giménez Barbat)

Data: 02-03-2017

Referinţă: „Programul „Europa pentru cetățeni” este singurul program care se adresează

direct tuturor cetățenilor UE. Proiectele care se finanțează prin acest program sunt

culturale și educaționale, capitole la care, în România, finanțarea din resurse interne este

cu totul insuficientă. Chiar dacă programul are și criterii mai puțin inspirate, raportul de

astăzi solicită o creștere a finanțării și o mai mare atenție acordată țărilor excentrice. Fiind

în favoarea intereselor României, am votat pentru acest raport.”

➢ Posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene

(A8-0390/2016 - Guy Verhofstadt)

Data: 16-02-2017

Referinţă: „Raportul Verhofstadt are un mare merit: este primul document oficial în care

se recunoaște că Uniunea se află într-o criză profundă și că este necesară o reformă

fundamentală a Uniunii! Din păcate, soluția preconizată este tocmai politica greșită care

ne-a adus în acest punct! Anume, aceea a transformării Uniunii într-un super-stat în care

națiunile componente să rămână, eventual, simple diviziuni administrative. Obsesia pentru

centralizare, uniformizare și deznaționalizare nu poate avea ca efect decât un nou

experiment utopic, cu nimic mai puțin dezumanizant decât fascismul sau comunismul. Iată

de ce am votat categoric împotriva raportului Verhofstadt.”

➢ Încheierea CETA UE-Canada (B8-0141/2017, B8-0142/2017, B8-0143/2017, B8-

0144/2017, B8-0145/2017, B8-0146/2017)

Data: 15-02-2017

Referinţă: „Am votat împotriva încheierii acestui acord deoarece majoritatea prevederilor

au consecințe care nu pot fi prognozate, nici măcar cu aproximație, pe termen mediu și

lung. Acordul a fost negociat netransparent, iar faptul că textul adoptat nu mai poate fi

modificat (o condiție „take it or leave it”) ridică legitime suspiciuni. Acordul va distruge

cea mai mare parte din industriile și firmele mici din Europa, în special în zona produselor

tradiționale și ecologice, ducând la creșterea șomajului și la sărăcirea unor segmente deja

defavorizate. Serviciile publice sunt în situația de a fi privatizate în totalitate, ceea ce va

distruge ideea europeană de stat social. În fine, standardele de protecție a consumatorilor

și a naturii vor fi puse în pericol. În plus, Acordul nu asigură, așa cum ar fi fost normal, un

tratament egal al cetățenilor din România și Bulgaria, pentru care ridicarea vizelor este

condiționată.”

94

Conferințe tematice

Conferințe de presă și interviuri

Grupuri de vizitatori din România

95

10.1 PARTICIPAREA LA EVENIMENTE ȘI DELEGAȚII

PARLAMENTARE

DELEGAȚII PARLAMENTARE:

✓ 14-15.12.2017, ARMENIA – întâlnire cu domnul Sergey Minasyan, Ambasadorul

desemnat al Armeniei în România;

✓ 07-09.12.2017, SUA – Cea de-a zecea ediție a Forumului „Parliamentary Intelligence

Security”;

✓ 18-20 septembrie 2017, Cluj, România - vizita delegației Comisiei pentru Dezvoltare

Regională (REGI) din Parlamentul European în România;

✓ 14 -16 septembrie 2017, Skopje, Macedonia – „The VII-th International Symposium of

Livestock Production”;

✓ 19 iunie 2017, Riga, Letonia – Forumul „Parliamentary Intelligence Security”,

organizat de Parlamentul Letoniei împreună cu Congresul Statelor Unite;

✓ 21 martie 2017, Riga, Letonia – Forumul „Parliamentary Intelligence Security”;

✓ 1-2 aprilie 2017, Freiberg, Germania – „Conferința Cooperare în Europa - organizator

Filiala Saxonia a Partidului „Alternativa pentru Germania”;

✓ 28 martie 2017 – Forumul pentru Viitorul Agriculturii: Timp pentru soluții (FFA

2017);

✓ 28 martie 2017, Bruxelles, Belgia - Reuniune Grupul de Prietenie P.E. – Judea &

Samaria;

✓ 22-25 februarie 2017, Washington, SUA, – Conferința Acțiunii Politice Conservatoare

cu participarea președintelui SUA, Donald Trump;

✓ 21 ianuarie 2017, Koblenz, Germania – întâlnirea Grupului ENF la „Conferința

partidelor patriotice din Europa” .

10.2 ORGANIZARE EVENIMENTE și CONFERINȚE TEMATICE:

➢ 27 decembrie 2017 – Lansarea cărții „Terorism și Contra-terorism în UE. Lecții din

trecut”, editura Mica Valahie, în cadrul evenimentului intitulat ”Locul României în

Uniunea Europeană”, care face parte din ciclul de conferințe pe care le organizez în

diverse orașe ale României pe teme de promovare a valorilor românești în cadrul

Europei.

✓ 05 decembrie 2017 – Colinde românești la Parlamentul European;

✓ 08 noiembrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – organizarea și moderarea

conferinței tematice: „ Evitarea unor noi crize în Balcani”;

✓ 18 octombrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – vizita delegației decanilor

Facultăților de Teologie Ortodoxă din România;

✓ 26 septembrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – vizita reprezentanților Uniunii

Sindicale SANITAS - BUCUREȘTI;

Evenimente din ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”:

✓ 31 august 2017, Ploiești – ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”;

96

✓ 04 august 2017, București – Camera de Comerț și Industrie a României - ciclul de

conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”;

✓ 28 iulie 2017, Târgu-Jiu – ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea

Europeană”;

✓ 29 iunie 2017, București, Patriarhia Română – Conferința „Contribuția Iiei românești

la patrimoniul cultural european”;

✓ 24-25 iunie 2017, Dunavățu de Jos, România - Conferința Importanța Deltei Dunării în

ecosistemul european”;

✓ 15 martie 2017, Parlamentul European, Strasbourg – Concert matinal susținut de

soprana Ioana Mitu;

✓ 19 februarie 2017, Palatul Patriarhiei, București – Conferința „ Tradiții și obiceiuri

românești în Europa”;

10.3 PARTICIPARE LA ALTE EVENIMENTE și CONFERINȚE

TEMATICE:

✓ 24 noiembrie 2017, Balș/Olt - dezbatere „ Păstrarea identității naționale a României în

contextul Uniunii Europene” – în cadrul proiectului „Școli Ambasador ale PE”;

✓ 25 mai 2017, Brașov, România – „Meat & Milk – 2017”;

✓ 23 mai 2017, Bruxelles, Belgia – schimb de opinii cu Dr. Ted Malloch, nominalizat

pentru postul de Ambasador al SUA la UE;

✓ 10-11 mai 2017, București, România – „Produsul românesc - realități și perspective în

2017”;

✓ 7 aprilie 2017, Pitești, România – discuții cu elevii de la Liceul Tehnologic Astra -

Pitești;

✓ 26 aprilie 2017, Lille, Franța – Miting electoral

✓ 12 ianuarie 2017, Parlamentul European, Bruxelles, Belgia,

„Lansarea oficială a candidaturii

europarlamentarului Laurenţiu

Rebega la funcţia de preşedinte al

Parlamentului European”,

candidatură susţinută de Grupul

ENF.

97

➢ REFLECTĂRI ALE ACTIVITĂȚII

EUROPARLAMENTARE ÎN MEDIA

➢ ADEVĂRUL.RO „Marţi seară, la Strasbourg, grupurile politice din Parlamentul European au început să-şi anunţe candidaţii în competiţia pentru ocuparea locului de preşedinte al acestei instituţii, lăsat liber după plecarea socialistului Martin Schulz care, în această dimineaţă, va pronunţa discursul său de la revedere. (...) Interesant este că un europarlamentar român, Laurenţiu Rebega, vicepreşedinte al grupului Naţiunilor şi Libertăţilor, a fost propus de ai săi pentru a intra în această competiţie. Interesant, spun, deoarece orice semnal venit acum din partea acestui grup coprezidat de Marine Le Pen şi Marcel de Graff este urmărit cu o atenţie deosebită, mai ales în perspectiva viitoarelor mari competiţii electorale care vor marca anul 2017.

➢ Interviu, în exclusivitate pentru Adevărul (fragment):

- Ce teme veţi aborda în campania pe care dvs şi grupul pe care-l reprezentaţi o veţi

demara în susţinerea acestei candidaturi?

Campania noastră va avea câteva puncte bine precizate:

• Un Parlament mai democratic, mai larg deschis către toţi deputaţii europeni.

• Un echilibru mai bun între majoritate şi grupurile minoritare.

• Un acces echitabil al tuturor deputaţilor europeni în stabilirea agendelor de

dezbatere.

• O transparenţă mai mare, în scopul de a suprima orice aranjamente de culise.

• Creşterea influenţei deciziilor deputaţilor asupra celorlalte instituţii europene.

Aceste teme au în fundal preocuparea constantă de a face auzită în Parlament, cât

mai puternic, vocile cetăţenilor. Parlamentul trebuie să fie mai atent la problemele

şi opiniile tuturor cetăţenilor europeni.

- În campania dvs pentru postul de Preşedinte PE veţi aborda şi teme legate de

situaţia din Romania? Dacă da, care?

Sunt convins că, din poziţia de candidat, pot să fac ceva şi pentru ţara noastră.

După cum v-am spus, unul dintre punctele cheie ale candidaturii este accesul

echitabil al tuturor deputaţilor europeni în stabilirea agendelor. Or, vedem cu toţii

că, deşi în teorie suntem egali, România, dar şi alte ţări din Est sunt, ca să zic aşa,

mai puţin egale decât alte state membre. Chestiunea cu Spaţiul Schengen este cea

mai notorie, dar nu singura.

Fireşte că problemele României nu se pot rezolva în campania pentru preşedinţia

PE, dar pun şi eu o cărămidă la temelia interesului naţional. Şi sper să fiu sprijinit

şi de ceilalţi europarlamentari români. (Strasbourg, decembrie 2016) 98

➢ DCNEWS.RO

„Primul român care candidează la președinția Parlamentului European, europarlamentarul

Laurențiu Rebega, a acordat un scurt interviu pentru DCNews:

➢ ȘTIRI TVR.RO:

CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES VIDEO

„Laurenţiu Rebega, candidat la preşedinţia

Parlamentului European din partea grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii

Săptămâna viitoare, parlamentarii europeni îşi aleg un nou preşedinte, după vacantarea postului

de către Martin Schulz. Dacă până acum postul era negociat între familiile politice dominante şi

ocupat prin rotaţie, de această dată, în premieră, în competiţie s-au înscris nu mai puţin de 7

candidaţi. Printre aceştia, şi un român. O corespondenţă de la Lucian Pîrvoiu:

http://stiri.tvr.ro/laurentiu-rebega--candidat-la-presedintia-parlamentului-european-din-partea-

grupului-europa-natiunilor-si-a-libertatii_813456.html#view .”

99

„Care sunt șansele pe care considerați că le aveți?

Laurențiu Rebega: Nu cred că trebuie să punem în

față problema șanselor. Democrația înseamnă, în

primul rând, dezbaterea mai multor puncte de

vedere. Alegerea președintelui PE înseamnă,

bineînțeles, și negocieri politice, dar înseamnă și o

discuție pe proiecte. Cum proiectăm viitorul

Parlamentului și cum proiectăm, la modul general,

viitorul Uniunii? Cel puțin din acest punct de

vedere, dacă voi reuși să aduc în discuție pozițiile

grupului nostru politic, atunci este un câștig pentru

noi toți.

Care sunt argumentele care să susțină candidatura

dvs?

Laurențiu Rebega: Sunt un politician tânăr și, cred

eu, echilibrat. Programul pe care l-am conceput

pentru această candidatură vizează exact acele

deficiențe pentru care Parlamentul primește critici

– atât din interior, cât și din partea opiniei publice

europene. Programul meu vizează o creștere a

democrației interne, o mai bună reprezentare a

grupurilor politice mici, o debirocratizare și o

creștere a influenței activității PE asupra

celorlalte instituții europene.”(fragment din

interviul acordat DC.NEWS.RO - redactor:Roxana

Neagu / 15 dec 2016 / 11:25)

LAURENȚIU

REBEGA opinion@freewestmedia.com

➢ AGERPRES.RO:

100

„This year I attended for the second time the Conservative

political Action Conference (CPAC), this time following

the presidential elections and the victory of Donald G.

Trump. Therefore, in this context, the significance of

CPAC for the entire world has become even more

important than before. European politicians and

particularly those coming from Eastern Europe are less

familiar with the American way of doing politics outside

their electoral campaigns. Perhaps, their most outstanding

element is the way they engage with the citizens.

CPAC is actually an open meeting in which supporters of

the current conservative trend in the Republican Party

debate and expose their ideas and projects in front of

media and, implicitly, in front of the citizens. Definitely,

the most awaited moment of the conference was the

speech made by the newly elected President of the United

States of America, Donald G. Trump. His speech did not

disappoint and it showed that Donald Trump understands

not only the challenges of his mandate, but also the

practical imperatives that he has to face at the White

House. President Trump talked about nationalism and

particularly about economic nationalism, refugees and the

need for reforms in a way that revealed determination,

focus and the comprehension of all approaches and

arguments.

However, what I also wanted to stress is the importance of

other speeches and debates that happened during CPAC.

A very important lesson for me was that the US politics

do neither begin, nor end with the President. Their

political starting point is the citizen, from there it goes up

to the Congress and the President and then, it comes back

to the citizen. Never and in no other place had I felt the

impact of how an ordinary citizen has the power to shape

the political decision!

At CPAC, there were not only top-notch political leaders.

There were governors, congressmen and congresswomen,

scholars, journalists and ordinary militants. Each of them

was presenting problems, was listening to arguments and

was bringing up counter-arguments in an organized

debate. Moreover, CPAC was neither a festive gathering,

nor an elitist one, organized by convenience.

Two hundred years ago, Alexis de Tocqueville wrote a

book that decisively influenced the way we do politics

nowadays – “About Democracy in America”. I truly

believe that this model of mindful and responsible

involvement is the best one for our societies. Donald

Trump and his election at the White House are a sign that

pinpoints the fact that the whole world must reconsider its

position and its understanding of global affairs.”

RETHINKING AMERICA IS

RETHINKING

THE WORLD

PENTRU O ROMÂNIE MAI BUNĂ, ÎNTR-O

EUROPĂ MAI DREAPTĂ!

„ PENTRU MINE, CA

POLITICIAN, ACEASTĂ

CANDIDATURĂ ÎNSEAMNĂ,

ÎN PRIMUL RÂND, UN

PROIECT DE REFORMĂ

PROFUNDĂ A UNIUNII.

TREBUIE SĂ DEPĂȘIM

CRIZELE DE SISTEM ȘI SĂ

CONSTRUIM UN VIITOR DURABIL ȘI PROSPER

PENTRU TOATE NAȚIUNILE.

CA POLITICIAN, TE POȚI

ÎNȘELA, DAR NU AI

DREPTUL SĂ TACI! CA

POLITICIAN, NU TE

REPREZINȚI PE TINE, CI MII

SAU MILIOANE DE OAMENI.

CA POLITICIAN, PORȚI

RĂSPUNDEREA CU CARE TE-

AU ÎNVESTIT ACEȘTIA. AM

DATORIA DE A VORBI ȘI DE

A DIALOGA CU TOȚI

CEILALȚI REPREZENTANȚI

AI ALTOR GRUPURI

POLITICE. EUROPA NU

POATE APARȚINE DOAR

UNOR PRIVILEGIAȚI. O

EUROPĂ MAI BUNĂ TREBUIE

SĂ FIE O EUROPĂ MAI BUNĂ

ȘI MAI DREAPTĂ PENTRU

TOȚI. CRED ÎN ROMÂNIA ȘI CRED

ÎNTR-O EUROPĂ A

NAȚIUNILOR SUVERANE,

EGALE ȘI UNITE ÎN

DIVERSITATE!”

101

WWW. POLITICO.EU

THE 8 MEPS FIGHTING TO BECOME

EUROPEAN PARLIAMENT PRESIDENT

„The race to replace Martin Schulz as head of the European

Parliament has now entered its final days. Eight candidates from

four European countries — four Italians, two Belgians, one Brit

and one Romanian — have thrown themselves into the fray.”

Laurențiu Regeba: „The EP is the most legitimate institution of

the EU. The future of the union will be decided through the

parliament. We are not looking to abolish the EU, but we cannot

accept to lose out identity.”

102

WWW. POLITICO.EU

➢ SINGURUL ROMÂN INVITAT ÎN SUA LA CONFERINȚA DESPRE

TERORISM

EPITEȘTI.RO:

Europarlamentarul Laurențiu

Rebega este singurul politician

român prezent la Forumul

Parlamentar din Washington DC

care abordează teme de securitate

și informații, evenimentul fiind

organizat de grupul de lucru pe

terorism și război neconvențional

din Congresul Statelor Unite ale

Americii.

Gazda evenimentului, care a avut loc în Biblioteca Congresului SUA, a fost chiar

președintele acestui „Congressional Taskforce”, congressmanul republican Robert

Pittenger (foto), el fiind și cel care l-a invitat pe europarlamentarul român să participe.

Cu această ocazie, Rebega a avut discuții și cu Thomas E. Moore, asistentul

secretarului Apărării din SUA.

Printre invitați s-au numărat mai mulți ambasadori, membri ai Congresului SUA și

specialiști în activități de intelligence, contraterorism și combaterea spălării banilor din

SUA, dar și din alte țări.

Laurențiu Rebega este invitat pentru a doua oară la acest gen de eveniment organizat de

Congresul SUA, intitulat „Parliamentary Intelligence Security Forum”.

Prima sa participare a avut loc tot în

acest an, pe 19 iunie, în Riga (Letonia),

la invitația aceluiași congressman

Robert Pittenger.

( epitesti.ro, 07 Dec. 2017, ora 17:48)

„La invitația congresmenului Robert

Pittenger, Laurențiu Rebega a participat, la Riga, în Letonia, la o conferință despre

securitate(...) Și mai important, de la Riga, Laurențiu Rebega s-a deplasat la Londra pe

20 iunie pentru a avea o întâlnire privată cu emisarul lui Trump în Europa, Ted

Malloch, viitorul ambasador al SUA la UE. Ted Malloch i-a arătat o atenție specială lui

Rebega în cursul vizitelor sale la Bruxelles, afișându-se cu acesta ostentativ în timpul

unei conferințe despre viitorul Europei, lucru care a atras atenția presei străine

prezente la eveniment care a speculat că emisarul lui Trump își caută parteneri noi în

Europa și care a observat că europarlamentarul român are o relație specială cu Ted

Malloch.”

103

EPITEȘTI.RO

➢ CONFERINȚA „Contribuția Iei

românești la patrimoniul cultural

european”

➢ www.basilica.ro:

„Palatul Patriarhiei din București a găzduit în data

de 29 iunie 2017 conferința intitulată: Contribuția

Iei românești la patrimoniul cultural european.”

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

„Cuvântul de deschidere a aparținut

europarlamentarului român Rebega Laurenţiu. În

continuare, au rostit cuvântări: Părintele Profesor

Mihai Săsăujan și Andreea Răduț.

La finalul evenimentului a avut loc un moment muzical

prezentat de Miruna Ionescu. Au interpretat piese:

Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române, Grupul

de copii de la Catedrala din Voluntari, Grupul de copii

Mlădițe Ilfovene și Corul bărbătesc Cantus Domini.”

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

104

Laurențiu Rebega și dr. Ted Malloch,

conferință despre Balcani – la Parlamentul

European Europarlamentarul Laurențiu Rebega

a organizat, la Bruxelles, o conferință

intitulată „Evitarea unor noi crize în

Balcani”. Invitatul său principal a

fost dr. Theodore Roosevelt Malloch,

profesor, autor și realizator de

emisiuni tv din Statele Unite, despre

care presa din SUA și din Occident a

speculat că va fi viitorul Ambasador

al SUA la Bruxelles. Un alt speaker

în cadrul conferinței a fost jurnalistul

român Roland Cătălin Pena.

În discursul său despre rolul

României în Balcani, Laurențiu

Rebega a arătat ”rolul pozitiv pe care

îl poate juca România și capacitatea

țării noastre de a se implica pentru

întărirea încrederii între statele și

comunitățile din zonă, în așa fel încât

regiunea noastră să nu mai fie

asociată cu un focar de tensiuni și

conflicte inexplicabile pentru

civilizația secolului XXI”.

Potrivit lui Rebega, singura soluție

realistă de perspectivă pentru o pace

durabilă în Balcani rămâne abordarea

curajoasă a disputelor și deschiderea

unui dialog sincer între toate părțile

interesate.

WWW.STIRIPESURSE.RO:

➢ ZIARUL FĂCLIA.RO

Conferinţa Smart Regional

Development, organizată de Agenţia de

Dezvoltare Regională Nord-Vest, în 18

septembrie 2017, adună cei mai

relevanţi vorbitori de la nivel european

şi naţional pe teme ca dezvoltarea

regională, concepte ca mobilitate

urbană, smart city şi dezvoltarea

urbană inteligentă. Totodată, în cursul zilei de 19 septembrie, oficialii europeni vor purta

discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, regionale şi naţionale pe tema rolului fondurilor

europene în dezvoltarea capacităţii administrative.

Printre oficialii europeni care se vor afla în aceste zile la Cluj-Napoca se numără comisarul

Corina Creţu, europarlamentarul Joachim Zeller, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare

Regională(REGI), Lambert van Nistelroou, membru al Comisiei REGI, Fernando Ruas, membru

al Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Contanze Krehl, membru al

Grupului Socialiştilor, Kerstiu Westphal, membru REGI, Matthijs Miltenburg, membru REGI şi

Monika Vana, membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European. Totodată, din delegaţie

fac parte şi europarlamentarii români Laurenţiu Rebega, Daniel Buda, Victor Boştinaru,

Viorica Dăncilă şi Dan Nica.”

ZIARUL LUMINA.RO:

Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din

Palatul Patriarhiei a găzduit ieri, 19

februarie, conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri

româneşti în Europa”.

Manifestarea a avut scopul de a evidenţia

importanţa legăturii spirituale ce se transmite

între generaţii prin intermediul tradiţiilor,

obiceiurilor şi datinilor româneşti, întrucât

„credinţa şi spiritualitatea au fost dintotdeauna

elemente definitorii ale neamului românesc şi

acestea continuă să facă parte din fiinţa

românilor de pretutindeni, atât a celor din

România, cât şi a celor ce se află, statornic sau

nu, dincolo de hotarele de astăzi ale ţării”(...

105

DESANT CU OFICIALI

EUROPENI

LA CLUJ-NAPOCA

„O numeroasă delegaţie formată din

oficiali ai Parlamentului European,

Comisiei Europene şi Direcţiilor Generale

ale Uniunii Europene se află în perioada

18-20 septembrie la Cluj-Napoca pentru a

dezbate modul în care proiectele de

investiţii finanţate prin REGIO au asigurat

prosperitate la nivelul comunităţii

regionale şi locale din acestă parte a

României. Oficialii europeni vor lua parte

la Conferinţa Smart Regional

Development, care are ca teme

dezvoltarea regională, conceptul de smart

city şi dezvoltarea urbană inteligentă.

CONFERINŢA „TRADIŢII ŞI

OBICEIURI ROMÂNEŞTI ÎN

EUROPA”.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Evenimentul a

cuprins în

program o sesiune

de alocuţiuni, un

concurs de

prezentare a

costumelor

populare specifice

fiecărei zone a

ţării şi un

spectacol

folcloric. Alocuţiunea din partea Patriarhiei Române a fost rostită de Preasfinţitul Părinte

Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a transmis

binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri

româneşti în Europa” a fost organizată de Laurenţiu Rebega, europarlamentar, împreună

cu Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL).”

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

➢ www.laurentiurebega.ro:

Conferința „Importanța Deltei

Dunării în ecosistemul european”

(24-25 iunie 2017, Dunavățu de

Jos, Tulcea, România) este dedicată

Dunării, element de legătură și

apropiere între națiunile europene,

vector economic și, totodată,

cultural.

De la izvoare, din Pădurea Neagră a

Germaniei și până în Delta prin care

se varsă în Marea Neagră, Dunărea susține nu doar un ansamblu de ecosisteme naturale,

ci și o suită de sisteme economico-sociale, politice și culturale. Acestea trebuie tratate, în

perspectivă după un model analog cu cel ecologic pentru o dezvoltare durabilă și pentru

prezervarea în echilibru a identităților și culturilor țărilor pe care le străbate. Delta

Dunării, „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră” – (Grigore

Antipa) – se află în patrimoniul mondial al UNESCO, de mai bine de 25 de ani, și este

clasificată ca rezervație a biosferei.

În deschiderea reuniunii, le-am vorbit invitaților despre perspectivelor statelor dunărene

în cadrul Uniunii Europene și a cooperării acestora prin Strategia Dunării. Cred că este

extrem de important să ne unim în jurul unor proiecte care să asigure protejarea,

conservarea și dezvoltarea acestei zone unice și plină de potențial.

106

––––––––––––––––––––––––––––––––––

➢ Știri pe surse.ro

„(...) A fost o vizită consistentă, dar

destinsă, marcată de discuții extrem de

interesante, cu o deschidere maximă către

rolul social și pastoral al Bisericii

Ortodoxe. O Europă unită se construiește

pe valori și trebuie să includă toate forțele

pozitive ale societății”, a adăugat europarlamentarul pe pagina sa de facebook.

Evenimentul a prilejuit și o întâlnire la nivel înalt cu reprezentanții oficiali ai altor

Biserici Ortodoxe: Pr. Aimilianous Bogiannou, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice de

Constantinopol, Pr. Philip Ryabikh, reprezentantul Patriarhiei Moscovei, Prea Sfinția

Sa Porfyrios de Neapolis, reprezentantul Bisericii Ciprului, Înalt Prea Sfinția Sa

Athanasios de Achaia, reprezentantul Bisericii Greciei, Pr. Nektarios Ioannou,

secretarul Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă UE. La discuții a

participat și reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituțiile europene,

Pr. George Vâlcu.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Coaliția pentru Familie, sprijin

din SUA și de la Bruxelles

https://www.stiripesurse.ro (10/12/2017)

Congresmanul american Steve King s-a

întâlnit în SUA în biroul său din Congres

cu europarlamentarul român Laurențiu

Rebega. „Una din cele mai importante

întâlniri pe care le-am avut în SUA a fost

cea cu congresmanul republican Steve

King, un lider de vârf al luptei pentru păstrarea tradițiilor și a valorilor familiei, cu care

am avut o discuție aprofundată în biroul său din Congres. Am convenit cu domnia sa ca

anul viitor să viziteze România ca să ne dea un mesaj de susținere al efortului de

promovare a valorilor familiei. De asemenea, împreună cu Steve King doresc să inițiez

în Parlamentul României un grup pro life. Am mai discutat despre schimbarea rutei

migrației și despre felul în care România este afectată de acest fenomen, precum și

despre modalitatea în care am putea să colaborăm pentru apărarea adevăratelor valori

creștine, atât de amenințate astăzi”, a precizat Rebega pe pagina sa de socializare.

107

ORTODOXIA, PROMOVATĂ ÎN

PARLAMENTUL EUROPEAN

La invitația europarlamentarului

Laurențiu Rebega, o delegație a

decanilor Facultăților de Teologie

Ortodoxă din România a efectuat o

vizită de două zile la Bruxelles.

Laurențiu Rebega a scris pe pagina sa

de socializare că le-a prezentat

oaspeților „istoria, structura și

activitatea instituțiilor europene, cu un

accent în plus, bineînțeles, pe

atribuțiile și funcționarea

Parlamentului”– (19.10.2017).

www.epitesti.ro

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

➢ ȘTIRI PE SURSE.RO

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

„Europarlamentarul Laurențiu Rebega a

invitat, la cabinetul său de la Parlamentul

European, o delegație de reprezentanți ai

crescătorilor de animale din România.

”Chestiunea cea mai sensibilă - de mulți ani! -

este legată de terenurile pentru pășunat.

Oamenii sunt nemulțumiți, și pe bună

dreptate! Evident că o soluție durabilă nu vine

de pe o zi pe alta, dar suntem hotărâți să

mergem înainte!”, a scris Rebega pe pagina sa

de socializare.

Cei trei crescători de oi care au mers cu jalba la Parlamentul European sunt celebrul

Ghiță Ciobanul sau Gheorghe Dănulețiu, Dan Petrescu și Ionică Sterp. Aceștia au

reclamat la Bruxelles fraudele în distribuirea subvențiilor pentru oierit care ajung, pe

baza unor certificate false de origine pentru animale, la niște „băieți deștepți” care de

fapt au pus mâna pe pășunile României nu ca să crească animale, ci doar pentru a

încasa banii de pe subvenții, distrugându-i astfel pe adevărații oieri.” –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

108

COLINDE

ROMÂNEȘTI ÎN

PARLAMENTUL EUROPEAN

https://www.stiripesurse.ro

„Europarlamentarul Laurențiu

Rebega a avut astăzi ca invitați la

Parlamentul European mai mulți

interpreți de muzică populară,

prieteni buni din aproape toate

toate regiunile țării, care au cântat

colinde în fața instituției.

”După un scurt tur prin

Parlament, pe esplanada din fața

clădirii centrale, am cântat

împreună colinde strămoșești, spre

bucuria trecătorilor și a colegilor

deputați”, a scris Rebega pe

pagina sa de facebook.

Laurențiu Rebega a întreprins, de

când este europarlamentar, mai

multe acțiuni de promovare a

valorilor românești la Bruxelles,

iar în România el este

organizatorul seriei de conferințe

”Locul României în Uniunea

Europeană” prin care militează

pentru respectarea și păstrarea

tradițiilor naționale.”

––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––

109

„Terorism și Contra-terorism în UE. Lecții din trecut”

LANSARE DE CARTE