raport de activitate - justportal.just.ro/258/documents/interes_public/bilant 2013.pdfraport de...

RAPORT DE ACTIVITATE JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC – ANUL 2013

1

RAPORT DE ACTIVITATE

JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC

ANUL 2013


2

PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

Judecătoria Miercurea Ciuc funcţionează într-o clădire situată în municipiul Miercurea Ciuc, str. Szasz Endre, nr. 6, jud. Harghita, în imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Tribunalul Harghita, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Harghita şi Baroul Harghita. Spaţiile alocate Judecătoriei Miercurea Ciuc constau într-un număr de 18 încăperi în care îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi personalul auxiliar, fără o departajare în funcţie de specialitate, respectiv civil sau penal (fiind incluse aici birourile preşedintelui, birourile judecătorilor, grefa instanţei, birourile grefierilor, arhiva şi compartimentul executări penale).

Activitatea de judecată se desfăşoară în două săli de judecată, ambele săli fiind dotată cu echipament de înregistrare a şedinţelor de judecată.

Activitatea de judecată a cauzelor civile şi penale se desfăşoară în primele cinci zile ale săptămânii de către complete de judecată constituite conform legii, dintr-un judecător, grefier, cu participarea în cauzele penale şi în unele cauze civile a procurorului.

Aceasta activitate de judecată este susţinută şi de activitatea desfăşurată în compartimentele auxiliare ale Judecătoriei :

- Grefa; - Compartiment arhivă – registratură; - Compartiment executări penale; - Compartiment executări civile: executări silite şi executări

contravenţionale; - Birou de informare şi relaţii publice.

La nivelul instanţei mai este organizată şi activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice precum şi activitatea de acordare a personalităţii juridice a asociaţiilor de proprietari sau privind modificările la statutul ori actul constitutiv.

Fiecare compartiment auxiliar are atribuţii specifice ce sunt aduse la îndeplinire de personalul auxiliar al instanţei sub coordonarea, supravegherea şi controlul judecătorilor delegaţi şi a preşedintelui potrivit ordonanţelor de sarcini stabilite de preşedintele Judecătoriei Miercurea Ciuc cu avizul colegiului de conducere. Compartimentele care funcţionează distinct sunt arhiva-registratura, compartimentul executări penale şi compartimentul executări civile şi contravenţionale.

Judecătoria Miercurea Ciuc este operator de date cu caracter personal cu numărul 2987, iar numărul de identificare al instanţei în aplicaţia ECRIS este 258.

De asemenea, Judecătoria Miercurea Ciuc nu are în componenţa sa compartimente administrative, economico-financiare etc., în privinţa aspectelor menţionate fiind arondată Tribunalului Harghita.


3

CAPITOLUL I

STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013

SECŢIUNEA 1 - ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

1.1. Aspecte generale cu privire la volumul de activitate al instanţei Prezentarea generală a unei instanţe nu poate fi concepută fără a evidenţia activitatea

desfăşurată, prin prisma calităţii şi volumului acesteia, fiind important de remarcat şi trendul crescător sau descrescător în ceea de priveşte volumul, în condiţiile în care previziunea este una din funcţiile esenţiale ale managementului.

Anul Stoc anterior

Intrate în cursul anului

Total Soluţionate Suspendate Stoc la sfârşit de an

Operativitat

e

2009 1364 5343 6707 4358 285 2349 67,86 %

2010 2349 6980 9329 6462 483 2867 73,04 %

2011 2867 6391 9258 7160 495 2098 81,70 %

2012 2098 7013 9111 7393 223 1718 83,17 %

2013 1718 8175 9893 8192 199 1502 84,51%


4

La Judecătoria Miercurea Ciuc au fost înregistrate în cursul anului 2013 un număr de 8175 dosare, în creştere cu 1162 dosare faţă de anul 2012, când s-au înregistrat un număr de 7013 dosare.

Pe materii, situaţia cauzelor înregistrate se prezintă astfel: 6398 cauze civile, mai mult cu 387 faţă de anul 2012, 2758 cauze penale, mai mult cu 623 faţă de anul 2012 şi 538 cauze de minori şi familie, mai puţin cu 204 faţă de anul 2012.

Volumul de activitate real obţinut prin adăugarea stocului a fost de 9893 dosare la nivelul anului 2013, de 9111 dosare la nivelul anului 2012 şi 9258 dosare la nivelul anului 2011.

Datele statistice relevă faptul că la Judecătoria Miercurea Ciuc activitatea de

judecată este în continuă creştere, înregistrându-se de la an la an un număr tot mai mare de dosare, atât ca volum real cât şi prin prisma cauzelor soluţionate.

1.2 Încărcătura pe judecător

Nr. Crt.

Numele şi prenumele

judecătorului Nr. şedinţe Dosare

rulate Hotărâri

Pronunţate

Perioada lucrată în anul 2012

1. Aura-Mădălina Tudor 24 963 800 sentinţe civile,

56 sentinţe penale 1 an

2. Adrian-Doru Russu 35 1260 838 sentinţe penale,

34 sentinţe civile 1 an

3. Berekmeri Erdely Beata 40 2720 2532 Sentinţe Civile,

40 Sentinţe Penale

1 an

4. Peter Antal Levente 41 1004

785 Sentinţe Civile, 46 Sentinţe Penale,

1 an

5. Manoli Lucian 35 913 743 Sentinţe Civile,

53 Sentinţe Penale

1 an

6. Dobriţoiu Bogdan 42 1295 999 Sentinţe penale,

9 Sentinţe civile

1 an

7. Butaru Ciprian Gabriel 15 456 216 Sentinţe civile

37 Sentinţe penale

Numit la data de 21 mai 2013.

8. Simionescu Gabriel Adrian 24 307 269 Sentinţe civile

10 sentinţe penale 1 an


5

9. Săvescu Gabriela Victoriţa 14 297 210 Sentinţe civile

8 sentinţe penale

Numită la data de 01 iulie 2013.

10. Gheorghiu Anca 18 345 281 Sentinţe civile 4 Sentinţe penale

Până la data de 15 iunie

2013, când a fost

transferată la Judecătoria

Braşov.

11 Vidaeff Adriana Rodica 14 333 214 Sentinţe civile

22 Sentinţe penale

Până la data de 01 mai

2013, când a fost

transferată la judecătoria

Braşov

1.3.Operativitatea la nivelul instanţei

Indicele general de operativitate al instanţei.

Nr. Crt.

Volum activitate 2013 (stoc + înregistrate 2013 –cauze

suspendate)

Hotărâri pronunţate

Indice de operativitate

1. 9694 8192 84,50%

Operativitate pe materii

Volum de activitate pe materii Hotărâri pronunţate Indice de operativitate

Nr. Crt. Civil Penal Minori şi

Familie Civil Penal Minori şi familie Civil Penal

Minori şi

Familie 1. 6368 2788 538 5651 2113 428 88,74% 75,78% 79,55%


6

Volumul de cauze intrate, nr. hotărârilor pronunţate şi operativitate pe judecător

Nr.


judecătorului

Stoc la 01. ian. 2013

Intrate 2013 Suspendate Total

cauze Total

soluţionate Operativitate

%

1. Aura-Mădălina Tudor 167 796 34 963 856 92,14%

2. Adrian-Doru Russu 228 1032 2 1260 872 69,31%

3 Berekmeri Erdely Beata 203 2517 16 2720 2572 95,11%

4 Peter Antal Levente 196 808 28 1004 831 85,14%

5 Manoli Lucian 181 732 18 913 796 88,93%

6 Dobriţoiu Bogdan 217 1078 6 1295 1008 78,20%

7 Butaru Ciprian 456 45 456 253 61,55%

8 Simionescu Gabriel Adrian 135 172 - 307 269 87,62%

9 Săvescu Gabriela Victoriţa

- 297 28 297 218 81,04%

10 Gheorghiu Anca 159 186 17 345 281 85,67%

11 Vidaeff Adriana Rodica 232 101 - 333 236 70,87%

La sfârşitul anului 2013, Judecătoria Miercurea Ciuc are un stoc real de 1502

dosare, dintre care : - Tudor Aura Mădălina - 107 dosare, din care 34 suspendate; - Russu Adrian Doru - 388 dosare, din care 2 suspendate; - Berekmeri Erdela Beata – 148 dosare, din care 16 suspendate; - Peter Antal Levente – 173 dosare, din care 28 suspendate; - Manoli Lucian – 117 dosare, din care 19 suspendate; - Dobriţoiu Bogdan – 287 dosare, din care 6 suspendate; - Săvescu Gabriela Victoriţa- 79 dosare, din care 28 suspendate; - Butaru Ciprian- 203 dosare, din care 45 de dosare suspendate.


7

Sub acest aspect, se poate remarca că, atât numărul dosarelor rămase la sfârşitul anului 2013, cât şi numărul dosarelor suspendate este în scădere, deşi numărul dosarelor intrate în cursul anului 2013 este în creştere. Astfel, la sfârşitul anului 2013 figurează un număr de 199 dosare suspendate dintr-un total de 1701 dosare, spre deosebire de 223 dosare suspendate la sfârşitul anului 2012 dintr-un număr total de 1718.

Incărcătura pe judecător

În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător, se poate constata că pe parcursul anului 2012, au fost rulate 8888 cauze, de un număr de 9 judecători (media), încărcătura medie fiind de 988 cauze rulate, iar pe parcursul anului 2013, au fost rulate 9694 cauze, de un număr de 9 judecători (media), încărcătura medie fiind de 1077 cauze rulate.

1.4. Managementul resurselor umane În ceea ce priveşte calitatea managementului instanţei, instanţele ierarhic superioare ar putea analiza acest aspect. A existat o implicare permanentă a conducerii instanţei în organizarea eficientă a acesteia, iar transparenţa decizională s-a realizat prin activitatea colegiului de conducere. S-a încercat permanent ca atribuţiile stabilite personalului instanţei prin legi şi regulamente să fie exercitate în măsura cerinţelor impuse de reforma sistemului judiciar. De asemenea, s-a urmărit crearea unui climat favorabil în colectiv şi eliminarea apariţiei situaţiilor conflictuale.

Atribuţiile specifice funcţiilor de conducere dintr-o instanţă sunt cuprinse în legile care reglementează activitatea judiciară şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Aceasta nu înseamnă însă că rolul managerului (preşedinte de instanţă) trebuie să se rezume la îndeplinirea ad literam a acestor atribuţii, pentru că nu am fi în prezenţa unui leader, ci a unui birocrat.

Chiar şi din perspectiva unei persoane care nu a studiat ştiinţa managementului, este evident că de la un manager se aşteaptă mai mult decât îndeplinirea seacă şi lineară a unor atribuţii, stabilite la modul general, în legi şi regulamente.

Un manager trebuie să aibă o viziune şi să reuşească să antreneze toate resursele de care dispune (umane, materiale, financiare, informaţionale) pentru punerea în practică a aceste viziuni.

Managementul care urmează să fie practicat la instanţele de judecată prezintă însă anumite particularităţi.

Preşedintele instanţei nu poate sub nici o formă să influenţeze activitatea judecată desfăşurată de judecători. Fiecare judecător este la rândul său un manager, pentru că îşi planifică şi organizează şedinţa de judecată, dispune amânarea unor cauze după criterii determinate, administrează probele, urmăreşte şi controlează activitatea grefierului, corectează deficienţele constatate.


8

Colegiul de conducere împreună cu preşedintele instanţei pot trasa doar liniile administrative în sensul realizării sarcinilor de serviciu, urmărirea muncii desfăşurate, controlul şi corecţia ţinând de managementul judiciar.

O atenţie deosebită va trebui acordată, din prisma preşedintelui instanţei, comunicării cu grefierul şef, care prin atribuţiile pe care le are, îndeplineşte funcţii manageriale raportat la personalul auxiliar.

Raportat la numărul de judecători care funcţionează la Judecătoria Miercurea Ciuc la care se adaugă personalul auxiliar de specialitate, precum şi raportat la volumul de activitate, se poate spune că aceasta se înscrie în categoria instanţelor cu volum de activitate mediu.

Situaţia judecătorilor

Din anul 2013, schema de personal a Judecătoriei Miercurea Ciuc cuprinde un număr de 11 de posturi de judecători. Începând cu anul 2006, niciodată schema de personal nu a fost ocupată integral, în cele mai favorabile momente şi pentru scurte perioade, numărul judecătorilor care-şi desfăşurau efectiv activitatea ajungând la 7-8, incluzând aici şi judecătorii stagiari.

Fluctuaţia judecătorilor cauzată de promovări şi transferuri transferurilor a afectat negativ activitatea Judecătoriei Miercurea Ciuc, conducând la desfiinţarea frecventă a unor complete de judecată urmată de repartizarea cauzelor pe completele existente, cu consecinţa supraîncărcării acestora din urmă, care oricum aveau un volum de cauze extrem de ridicat.

Această situaţia a fost stabilizată cu ajutorul Consiliului Superior al Magistraturii, ce a răspuns favorabil solicitărilor noastre şi a procedat la rezervarea unor posturi din schema Judecătoriei Miercurea Ciuc pentru concursurile de admitere în magistratură ce s-au organizat în condiţiile art. 33 alin 1 din Legea nr. 303/2004, măsură ce a asigurat o bună desfăşurare a activităţii de judecată pentru perioada în care persoanele numite în aceste condiţii se aflau sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 33 din Legea nr. 303/2004.

Această stabilitate s-a resimţit şi sub aspectul indicatorilor statistici relevanţi pentru activitatea instanţei, cum ar fi operativitatea sau durata medie de soluţionare a cauzelor.

Chiar dacă la data întocmirii prezentului raport de activitate sunt ocupate toate posturile existente în schema de personal a Judecătoriei Miercurea Ciuc, consider că se impun în continuare a fi luate măsuri pentru a nu se ajunge din nou la situaţia înregistrată în anii 2008-2009, când în instanţă funcţionau doar 5 judecători.


9

3.4.2 Situaţia personalului auxiliar Schema de personal a Judecătoriei Miercurea Ciuc prevede, un număr de 21 de

posturi, din care 15 grefieri (12 cu studii superioare), 3 grefieri arhivari, 2 aprozi şi 1 şofer. Toate aceste posturi sunt ocupate.

Sub acest aspect, formularea de solicitări către Curtea de Apel şi către Ministerul Justiţiei pentru deblocarea posturilor şi organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de grefier, cât şi încetarea delegările şi detaşărilor persoanelor care îndeplineau atribuţii de grefieri la alte instanţe de pe raza Tribunalului Harghita, au avut ca urmare, atât ocuparea a tuturor posturilor vacante, cât şi îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei în mod efectiv la instituţia unde persoanele au ocupat postul.

Ca atare, în acest moment se pot asigura cu grefieri titulari toate completele de judecată, lucru util în materie civilă, unde etapa scrisă este asigurată de către grefierul de şedinţă, acelaşi ce are şi atribuţii de judecată.

SECŢIUNEA A 2-A INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI

GESTIONAREA RESURSELOR UMANE

2.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2013 Pe parcursul anului 2013, nu ne-am putut bucura de o stabilitate a personalului, însă răspunsul favorabil primit solicitărilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii şi Curţii de Apel Târgu Mureş a dus la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de judecată în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc. Din totalul de 11 posturi existente în statul de funcţii al instanţei, în anul 2013, au fost ocupate 11 - doi fiind judecători stagiari –. Din judecătorii definitivi, 2 au fost numiţi doar la sfârşitul acestui an, la data de 20.12.2013, odată cu numirea ca judecători în cadrul acestei instanţe a domnului Daniel Viorel Guţic şi doamnei Csorya Ildiko-Margit.

S-a înregistrat însă o fluctuaţie a judecătorilor. Astfel începând cu data de 01.05.2013, respectiv 15.06.2013, doamnele judecător Rodica Adriana Vidaeff şi Anca Gheorghiu au fost transferate la Judecătoria Braşov.

Cu data de 01.07.2013, respectiv 21.05.2013, au fost numiţi ca judecători la această instanţă Gabriela Victoriţa Săvescu şi Ciprian Gabriel Butaru.

În urma opţiunilor formulate de către judecătorii şi procurorii ce şi-au susţinut examenul de capacitate în anul 2013, urmează să fie numită în calitate de judecător la această instanţă doamna Cristina Păcurar

Pe parcursul anului 2013, au funcţionat 4 complete specializate în materia fondului funciar (CF), 5 complete specializate în soluţionarea cauzelor de minori şi familie (CMF) şi 2 complete ce soluţionează infracţiuni de corupţie (CC).


10

Compunerea completelor, s-a prezentat astfel:

C1, C1U, CF1, CMF1 – judecător Vidaeff Rodica Adriana - miercuri, ora 8,30, sala 124- până la data de 08.04.2013; de la data de 27.05.2013, aceste complete au fost preluate de către domnul judecător Ciprian Gabriel Butaru.

C2, C2U, CMF7 – judecător Manoli Lucian - luni, ora 8,30, sala 124- pe parcursul întregului an 2013-.

C8, C8U, CF2, CMF2 – judecător Gheorghiu Anca - luni, ora 8,30, sala 100 – până la data de 15.06.2013, de la această dată completele C8U şi C8 au fost desfiinţate, fiind repartizate ciclic între judecătorii ce judecau în materia respectivă. În ceea ce priveşte completul CF2 a fost preluat de către doamna judecător Berekmeri Erdely Beata, iar completul CMF2 de către domnul judecător Peter Antal Levente-.

C3, C3U, CMF3, C4 I – judecător Berekmeri Erdely Beata - marţi, ora 8,30, sala 124 - pe parcursul întregului an 2013 -.

C6I – judecător Tudor Aura Mădălina – marţi - până la data de 15.02.2013-. C4, C4U, CC2 – judecător Russu Adrian Doru - marţi, ora 8,30, sala 100 - pe

parcursul întregului an 2013 -. C9, C9U, CC1 – judecător Dobriţoiu Bogdan - miercuri, ora 8,30, sala 100 -pe parcursul întregului an 2013 -.;

C6, C6U, CF4, CMF6 – judecător Tudor Aura Mădălina - joi, ora 8,30, sala 120; pe parcursul întregului an 2013.

C10, C10U, CF3 – judecător Peter Antal Levente - vineri, ora 8,30, sala 100; pe parcursul întregului an 2013-.

C7 şi C7U – judecător stagiar Simionescu Gabriel Adrian - vineri, ora 8,30, sala 124 – până de la data de 01 august 2013, dată de la care aceste complete au fost compuse cu doamna judecător Gabriela Voichiţa Săvescu.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, s-a înregistrat de asemenea o fluctuaţie, însă la sfârşitul anului 2013 au fost ocupate toate posturile vacante.

Situaţia personalului auxiliar a fost următoarea: 1. CHIRIAC MIHAELA – grefier şef până la data de 01 iunie 2013,

data promovării la Tribunalul Harghita 2. LUCACIU FLORENTINA – grefier delegat la biroul de executări

penale 3. CSISZER CSONGOR – grefier delegat la biroul de executări civile 4. GHENCI ALINA – grefier de şedinţă; începând cu data de 01 iulie

2013 a fost numită grefier şef 5. NICA IRINA – grefier de şedinţă 6. GHERGHELAH LAURA – grefier de şedinţă


11

7. LASZLO EDITH – grefier de şedinţă 8. CĂTINEAN MARIANA – grefier de şedinţă 9. ANTAL VIRAG EVA - grefier de şedinţă 10. CONSTANTINESCU LAURENŢIU – grefier de şedinţă 11. SABĂU MIHAELA – grefier de şedinţă 12. DANIEL LAURA BLANKA - grefier de şedinţă 13. KOPACZ ILDIKO - grefier de şedinţă 14. IMECS EDIT – grefier (arhivă) 15. OLTYAN MARIA ELISABETA – grefier arhivar 16. LUCACI RAMONA – grefier arhivar până la data de 28

octombrie, data promovării la Tribunalul Harghita 17. ŞOIMU LUMINIŢA – grefier de şedinţă 18. BOTH KATALIN- numită ca grefier de şedinţă cu data de 01

octombrie 2013 19. IOANA LUMINIŢA BRAVARENCO- numită ca grefier de şedinţă

cu data de 01 octombrie 2013 20. CLAUDIA VÎGĂ - numită ca grefier de şedinţă cu data de 01

octombrie 2013 21. FERENCZ MARIA- numită ca grefier arhivar începând cu data 01

iulie 2013 22. SIMONA TRUŢĂ TEODORA– numită ca grefier arhivar începând

cu data 06 ianuarie 2014

Sub acest aspect, se impune a se preciza că de-a lungul timpului activitatea Judecătoriei Miercurea Ciuc a fost îngreunată din cauza fluctuaţiei de personal în condiţiile unei creşteri constante a numărului de cauze înregistrate pe rolul instanţei. În acest sens apare ca necesară adoptarea unor măsuri în special la nivelul organelor cu atribuţii de decizie având ca finalitate stabilizarea personalului.

Analiza acestor măsuri, cât măsurilor ce se impun a fi luate pentru dimensionarea resurselor umane la nivelul activităţii judecătoriei, vor fi reluate în ultimul capitol al prezentului raport de activitate.

2.2.Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2013

În ceea ce priveşte sediul instanţei, putem să precizăm că pe întreg parcursul

anului 2013 au fost asigurate condiţii optime de muncă. Întregul personal a fost dotat cu echipament informatizat, ce a fost pus la

dispoziţie în cursul anului 2006. Judecătoria Miercurea Ciuc este dotată cu computere care sunt legate în reţeaua

internă, cu imprimante, cu servere şi alte echipamente de tehnică de calcul, are acces la Internet.


12

Informatizarea instanţei are un rol deosebit de important, în principal în repartizarea aleatorie automată a cauzelor.

Instanţa beneficiază de un program legislativ, hotărârile sunt redactate în sistem computerizat, personalul are cunoştinţe informatice.

La judecătoria Miercurea Ciuc este operaţională aplicaţia ECRIS. Repartizarea cauzelor este efectuată pe complete constituite la începutul fiecărui

an de către persoanele desemnate cu responsabilităţi în repartizarea aleatorie a cauzelor, în baza hotărârilor luate de colegiile de conducere ale instanţelor.

Utilizarea tehnologiei informatice a îmbunătăţit, în mod substanţial, activitatea instanţei prin uniformizarea repartizării aleatorii, accesarea rapidă şi de actualitate a legislaţiei, accesarea practicii instanţelor judecătoreşti, posibilitatea informării asupra măsurilor dispuse în dosar prin intermediul site-ului „portalul instanţelor”.

Prin distribuirea aleatorie a dosarelor în sistem informatizat se previne posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor şi se asigură aplicarea efectivă a principiului continuităţii completului de judecată în soluţionarea acestora, inclusiv în situaţiile de incidente procedurale, constituind şi un factor de prevenire a corupţiei în sistemul instanţelor judecătoreşti.

Sub aspectul resurselor materiale, având în vedere gradul de ocupare al schemei

de personal coroborată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, ce va fi urmată în anul 2014 de intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, se impune asigurarea a 5 birouri suplimentare echipate corespunzător funcţionării ca birouri - 3 dintre acestea - şi camere de şedinţă - 2 dintre acestea -.

SECŢIUNEA A 3-A ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

Calitatea actului de justiţie trebuie să reprezinte o preocupare permanentă nu

numai pentru factorii de conducere ci şi pentru fiecare judecător în parte. Acest obiectiv se atinge prin creşterea pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar din cadrul instanţei. Conform regulamentului de ordine interioară, acesta este un atribut al preşedintelui, care răspunde de organizarea învăţământului profesional.

O prioritate, în contextul aderării României la uniunea europeană, o reprezintă cunoaşterea legislaţiei comunitare, o aplicabilitate deosebită urmând să aibă instituţia recursului prejudicial sau recursul în interpretare în urma căruia judecătorul naţional suspendă procesul pendinte (când se pune problema interpretării unei norme comunitare, competenţa de interpretare nu revine judecătorului naţional ci Curţii de Justiţie). Deoarece este imposibil ca toţi judecătorii să beneficieze de cursuri organizate de INM într-un interval scurt de timp, este necesar ca instituţiile de bază ale dreptului comunitar


13

să fie cuprinse în mod obligatoriu în şedinţele de învăţământ profesional, alături de jurisprudenţa CEDO.

Şedinţele de învăţământ profesional urmează de asemenea să vizeze discutarea modificărilor legislative intervenite, pentru aprofundarea acestora şi stabilirea unei practici unitare în aplicarea elementelor de noutate intervenite în actele normative.

La capitolul dedicat calităţii actului de justiţie şi propunerilor de îmbunătăţire, se impune a fi analizată calitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate, nu numai din punctul de vedere al aplicării corecte a dispoziţiilor legale, ci şi prin prisma accesibilităţii ei. Astfel, nu trebuie ignorat faptul că hotărârile judecătoreşti nu sunt adresate exclusiv specialiştilor sau instanţelor de control judiciar, ci ele reprezintă rezolvarea unei probleme concrete a justiţiabilului. Chiar dacă folosire termenilor juridici este inevitabilă, aceasta nu trebuie să fie excesivă pentru ca hotărârea să fie înţeleasă de destinatarii ei (de altfel folosirea unui limbaj accesibil şi nu preponderent tehnic trebuie avută în vedere şi la desfăşurarea şedinţei de judecată, pentru ca şi părţile care nu beneficiază de asistenţă juridică de specialitate să înţeleagă dispoziţiile instanţei). Aspectele subliniate anterior contribuie în mod direct şi esenţial la formarea percepţiei publicului asupra actului de justiţie şi trebuie avute în vedere de toţi judecătorii.

3.1.Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie. Pe parcursul anului 2013, s-a asigurat asistenţă gratuită în materie civilă prin avocaţi delegaţi de la Baroul Harghita, s-au acordat reduceri ale taxelor judiciare de timbru şi eşalonări la plata acestor taxe, cât şi ajutor public judiciar în materie civilă prin înlesniri sau scutiri de la plata onorariului de expert. Statistic au fost înregistrate un număr de 33 de cereri privind ajutorul public judiciar dintre care 30 au fost admise şi 3 au fost respinse. De asemenea, ţinând cont de specificul zonei, în situaţia în care justiţiabilii au dorit să se exprime în limba maternă, s-a asigurat traducerea prin traducător autorizat, în conformitate cu art.128 C.pr.penală sau prin persoane de încredere, situaţie permisă de dispoziţiile art.142 C.pr.civilă, respectiv art. 18 din Noul Cod de Procedură Civilă.

În acele zone ale ţări unde există o puternică minoritate naţională, cum este şi judeţul Harghita, prezenţa interpreţilor este necesară într-un număr foarte mare de cauze.

Din analiza dosarelor mai vechi de un an aflate pe rolul instanţei rezultă că, în mod frecvent, lipsa interpreţilor determină amânarea cauzei. Problema interpreţilor trebuie analizată însă într-un context mai larg, pentru a identifica cauzele reale pentru care aceştia nu se prezintă la solicitarea instanţei.

În primul rând onorariile fixate (pe oră), chiar dacă nu de mult au fost actualizate, tot nu sunt suficiente pentru a-i motiva pe interpreţi în condiţiile în care efectuarea unor lucrări de traducere pentru privaţi se plăteşte mult mai bine. Numărul mare de cauze face imposibilă fixarea unor ore de strigare sau dacă se fixează acestea nu pot fi întotdeauna respectate, astfel încât se ajunge la situaţia în care interpreţi ajung să piardă o zi întreagă


14

în instanţă, în condiţiile în care nu toţi sunt liber-profesionişti, unii având locuri de muncă cu program fix – profesori, interpreţi angajaţi ai unor firme sau instituţii – de unde nu pot lipsi decât un număr limitat de ore. Este adevărat că la nivelul instanţei, există lista traducătorilor autorizaţi, însă aceştia predomină în domeniul lor doar în traduceri scrise, astfel că interpretarea o pot asigura anevoios. Se impune, ca la nivelul Tribunalului Harghita să se analizeze posibilitatea recrutării unui translator, ce permanent să se găsească în instanţă, în vederea asigurării traducerii, celor doresc să se exprime în limba maternă. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr.544/2001 şi ale Legii nr.677/2001

La nivelul Judecătoriei Miercurea Ciuc funcţionează Biroul de Informare şi Relaţii Publice, care asigură legătura instanţei cu publicul, cu societatea civilă şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea realizării transparenţei activităţii judiciare.

Prin decizie a preşedintelui instanţei, cu acordul colegiului de conducere, a fost desemnat un judecător care să coordoneze activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice, respectiv domnul judecător Lucian Manoli, acesta răspunzând cu promptitudine solicitărilor reprezentanţilor mass-media.

În cadrul acestui birou de informare şi relaţii publice a fost desemnat un grefier pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 81 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Nu au fost înregistrate cazuri şi cauze, care să uzeze exercitarea de către persoane a drepturilor recunoscute de Legea nr.677/2001. Nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea nr.677/2001, iar instanţa nu a fost supusă procedurii de investigare exercitată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ca urmare a unor plângeri sau sesizări. În desfăşurarea activităţii prevăzute de Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 17 cereri. De asemenea, au fost înregistrate un număr de 3 reclamaţii administrative din care una a fost soluţionată favorabil şi 2 au fost respinse.

3.2. Ponderea atacabilităţii hotărârilor; Indicele de desfiinţare Pe parcursul anului 2012, au fost formulate 87 cereri de apel şi 937 cereri de

recurs împotriva hotărârilor pronunţate, rezultând un total 1024 de cereri. Pe parcursul anului 2013 au fost atacate cu apel un număr de 163 de dosare şi 655

de dosare cu recurs, rezultând un total de 818 de dosare atacate. Ţinând seamă de cele 7393 hotărâri pronunţate de Judecătoria Miercurea Ciuc

în cursul anului 2012, ponderea atacabilităţii hotărârilor, este de 13,85 %, iar din cele


15

8192 hotărâri pronunţate în cursul anului 2013, ponderea atacabilităţii hotărârilor, este de 9,98%.

În anul 2012 au fost înregistrate în Registrul practicii de casare un număr de 689 dosare, din care un număr de 163 hotărâri ale Judecătoriei Miercurea Ciuc au fost schimbate, iar în anul 2013 au fost înregistrate un număr de 862 dosare, primite, atât de la Tribunalul Harghita, cât şi de la Curtea de Apel Târgu Mureş, din care un număr de 165 hotărâri au fost schimbate de către instanţele superioare.

Situaţia pe judecători a hotărârilor schimbate este următoarea:

Nr. Crt.


Judecătorului


Hotărâri atacate Schimbate Menţinute Indice de

casare

1. Aura-Mădălina Tudor 856 64 11 53 1,28%

2. Adrian-Doru Russu 872 148 31 117 3,55%

3. Berekmery Erdely Beata 2572 81 21 60 0,81%

4. Peter Antal Levente 831 110 21 89 2,52 %

5. Manoli Lucian 796 93 18 75 2,26%

6. Dobriţoiu Bogdan 1008 122 21 101 2,08%

7 Butaru Ciprian 253 2 - 2 8 Simionescu

Gabriel Adrian 269 53 6 47 2,23%

9 Săvescu Gabriela Victoriţa

218 - - - -

10 Gheorghiu Anca 281 106 21 85 7,47% 11 Vidaeff Adriana

Rodica 236 83 15 68 6,35%

Total 8192 862 165 697 2,014%


16

Având în vedere cele 8192 hotărâri judecătoreşti pronunţate în cursul anului 2013 şi cele 165 hotărâri schimbate în căile de atac, rezultă la nivelul instanţei un indice de casare de 2,014 %. Având în vedere că 163 de hotărâri judecătoreşti au fost schimbate din cele 862, ce au fost atacate, rezultă la nivelul instanţei un indice de menţinere a hotărârilor în căile de atac de 97,96 %.

În ceea ce priveşte indicele de casare rezultat pentru fiecare judecător, se va reţine împrejurarea că doamna judecător Vidaeff Adriana Rodica a desfăşurat activitatea de judecată doar 4 luni, iar doamna Gheorghiu Anca dosar 5 luni şi jumătate.

Cauzele întâlnite în practică care duc la desfiinţarea şi casarea hotărârilor judecătoreşti ale Judecătoriei Miercurea Ciuc sunt următoarele:

1.) – Neteminicia hotărârii de fond cauzată de aprecierea greşită a probelor; 2.) – Neteminicia hotărârii de fond provocată de lipsa de diligenţă a părţii în

administrarea cauzei (ignorarea obligaţiilor procedurale, nepropunerea sau nefurnizarea mijloacelor de probă pertinente);

3.) – Neteminicia hotărârii de fond datorată administării în calea de atac a unor probe noi, neavute în vedere la fond, fără culpa judecătorului;

4.) – Nerespectarea unor dispoziţii ale codului de procedură penală privind măsurile preventive;

5.) - Reindividualizarea judiciară a pedepselor, cât şi modalitatea de executare a acestora;

6.) - Dovada cheltuielilor de judecată sau a achitării taxei de timbru judiciar în căile de atac.

3.3 Durata de soluţionare a cauzelor La sfârşitul anului 2013, în evidenţa instanţei existau 13 cauze penale mai vechi

de 1 (un) an şi 40 de cauze civile mai vechi de 1 (un) an, situaţia la sfârşitul anului 2012 fiind de 7 cauze penale şi 67 de cauze civile mai vechi de un an.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este una din cauzele care afectează în mod negativ percepţia publicului asupra actului de justiţie. Acest subiect, deoarece interferează în mod direct cu modul de soluţionare a cauzei de către judecător (probele pe care înţelege să le administreze, ordinea administrării mijloacelor de probă etc.), trebuie astfel tratat încât să nu se constituie într-o ingerinţă sau presiune asupra activităţii de judecată.

În mod evident, motivele care împiedică soluţionarea cu celeritate a unor dosare, sunt multiple, unele fiind obiective (volumul de activitate, complexitatea dosarelor), altele depinzând de însăşi conduita părţilor sau a unor auxiliari cum sunt avocaţii, interpreţii, experţii. În acest caz însă tergiversarea cauzei se poate datora şi modului în care judecătorul înţelege să administreze şedinţa de judecată


17

Deşi nu dorim a se considera o justificare obiectivă a situaţiei cauzelor mai vechi, totuşi arătăm că motivele ce au determinat această situaţie în anul 2013 sunt următoarele:

- neasigurarea continuităţii completelor de judecată – situaţia judecătorilor Ciprian Gabriel Butaru, Gabriela Victoriţa Săvescu, Berekmeri Erdely Beata şi Peter Antal Levente, ce au preluat completele menţionate mai sus, cât şi preluarea de către judecătorii ce judecau în materia respectivă a cauzelor repartizate ciclic aparţinând completelor C8 şi C8U desfiinţate ca urmare a transferului doamnei judecător Anca Ghoerghiu;

- comportamentul procesual al părţilor; - acţiuni ce nu îndeplinesc condiţiile de fond şi formă; - neasigurarea substituirii de către apărător, în situaţia în

care se găseşte în imposibilitate de a se prezenta în cauză;

- complexitatea unor cauze;

3.4. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei Practica neunitară reprezintă o altă problemă care are impact negativ asupra

actului de justiţie. Deşi în sistemul juridic din ţara noastră precedentul judiciar nu constituie izvor de

drept, trebuie să se asigure totuşi o anumită previzibilitate în activitatea de judecată, pentru că soluţiile contrare date aceleiaşi probleme juridice deduse judecăţii sau unor speţe similare generează nemulţumiri şi în cele din urmă neîncredere şi suspiciune cu privire la însăşi corectitudinea actului de justiţie sau cu privire la imparţialitatea şi obiectivitate magistratului.

Unificarea practicii judiciare este una dintre cele mai importante direcţii de acţiune în strategia de reformă a sistemului judiciar. Recâştigarea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, eliminarea suspiciunilor de corupţie ar putea să fie atinse printr-o practică previzibilă a instanţelor de judecată. În realizarea acestui deziderat, se impun următoarele:

a) facilitarea în continuare a accesului judecătorilor la diverse publicaţii şi reviste de specialitate („Buletinul jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei”, „Dreptul”, „Buletinul jurisprudenţei curţilor de apel”, „Pandectele Române”, „Revista română de drept comunitar”etc.) în care sunt publicate decizii ale instanţelor române şi europene, precum şi studii de caz, decizii pronunţate de Curtea Constituţională;

b) asigurarea accesului personalului instanţei la o bază informatizată de legislaţie şi jurisprudenţă actualizată, va constitui o prioritate pentru activitatea preşedintelui;

c) organizare de întruniri ale judecătorilor unde se dezbat aspecte legate de practica neunitară de la nivelul instanţei şi modul cum aceasta este percepută şi


18

interpretată de instanţele ierarhic superioare cu ocazia soluţionării cauzelor în căile de atac; şedinţele de învăţământ profesional urmează de asemenea să vizeze discutarea modificărilor legislative intervenite, pentru aprofundarea acestora şi stabilirea unei practici unitare în aplicarea elementelor de noutate intervenite în actele normative.

La acest capitol, la nivelul Judecătoriei Miercurea Ciuc au existat rar situaţii de

practică neunitară, cel mai des întâlnită în materie contravenţională. În situaţia în care s-au constatat situaţii de practică neunitară s-a încercat

rezolvarea situaţiilor existente prin întruniri cu întregul colectiv, în unele cazuri au avut efect, alteori nu, deoarece opiniile judecătorilor au fost diferite, însă argumentate în drept.

3.5. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară În ceea ce priveşte creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară, pe

parcursul anului 2013, ţinând seamă că instanţa a funcţionat cu o medie de 9 magistraţi, s-au constituit 6 complete civile, 2 complete penale şi 1 complet de stagiar. De asemenea, pe parcursul anului 2013 au funcţionat 4 complete specializate în materia fondului funciar, 5 complete specializate în soluţionarea cauzelor de minori şi familie şi 2 complete ce soluţionează infracţiuni de corupţie.

În cursul anului 2013, în ceea ce priveşte activitatea judecătorilor stagiari numiţi în temeiul dispoziţiilor art.22 din Legea nr.303/2004, modificată, aceasta a fost coordonată de preşedintele instanţei. Cu privire la activitatea de pregătire profesională a judecătorilor de la această instanţă, pe parcursul anului 2013, aceştia au participat la învăţământul profesional organizat de Tribunalul Harghita, la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, cât şi în cadrul programului de formare continuă organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii, iar în cadrul instanţei ori de câte ori a fost necesar au fost dezbătute probleme de drept ce au generat o practică neunitară.

Referitor la pregătirea profesională a personalului auxiliar, menţionăm că a fost delegat un magistrat pentru coordonarea activităţii acestora, a fost stabilit programul anual de pregătire, însă cel mai benefic, a fost dialogul deschis creat între aceştia şi magistraţi, fiind rezolvate o serie de nereguli constatate în activitatea profesională.

În cursul anului 2013, doamnele judecător: Tudor Aura Mădălina, Berekmeri Erdely Beata, Gheorghiu Anca, Săvescu Gabriela Victoriţa şi domnii judecători: Dobriţoiu Bogdan, Peter Antal Levente, Manoli Lucian şi Russu Adrian Doru au participat la seminarii destinate pregătirii profesionale a magistraţilor.

Domnul judecător Butaru Ciprian Gabriel, a participat în 2013 la cursuri de formare profesională destinat magistraţilor numiţi în profesie în urma concursului de admitere în magistratură din ianuarie 2013, în perioada 3-26 iunie 2013 Centrul de


19

pregătire a magistraţilor de la Giroc (Timişoara) şi în perioada 01-26 iulie 2013 la sediul Institutului Naţional al Magistraturii Bucureşti. De asemenea, pe parcursul anului 2013, doamnele grefier Nica Irina, Daniel Laura Blanka, Gherghelah Laura, Lucaciu Florentina, Chiriac Mihaela, Lucaci Ramona Florina au participat la cursurile de pregătire profesională organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2013

Punerea în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă adoptat de Parlamentul

României şi a măsurilor de ordin legislativ pe care l-a implicat, trebuie analizate în strânsă legătură cu resursele ce se impuneau a fi alocate în vederea punerii acestuia în aplicare.

Aceste resurse sunt împărţite pe următoarele componente: 1. buget (asigurarea bugetului necesar, în limitele impuse de noua

reglementare); 2. resurse umane (suplimentarea numărului de judecători şi personal

auxiliar); 3. infrastructură (birouri pentru magistraţii şi personalul auxiliar nou

încadrat, camere de consiliu suplimentare, spaţii pentru arhivă).

Noul Cod de Procedură Civilă a avut ca obiectiv fundamental crearea în materie procesual-civilă a unui cadru legislativ urmărind simplificarea şi accelerarea procedurilor.

Astfel, în scopul creşterii eficienţei activităţii de judecată şi reducerii duratei procesului civil, au fost resistematizate etapele procesului civil: etapa scrisă şi cercetarea procesului, dezbaterea în fond a procesului.

Judecătorul trebuie să estimeze, la primul termen de judecată, durata necesară pentru cercetarea procesului, în scopul de a limita la maxim durata acestuia. De asemenea, tot potrivit noii reglementări, instanţa este obligată să fixeze termene procedurale, scurte, chiar de la o zi la alta, situaţie reglementată şi în cadrul de procedură actual, însă imposibil de aplicat.

Resistematizarea etapelor procesului civil – combinată cu îndatoririle judecătorului de a estima durata cercetării procesului şi de a stabili termene procedurale scurte – are ca scop asigurarea caracterului previzibil al procesului civil şi reprezintă, de fapt, una dintre măsurile legislative cu impactul cel mai mare în sensul diminuării duratei de soluţionare a cauzelor civile aflate pe rolul instanţelor.


20

Aceste măsuri care, coroborate cu restul reglementărilor din cuprinsul Noului Cod de procedură civilă, au ca scop eficientizarea procesului civil, trebuie, însă, aplicate într-un sistem care să asigure şi resursele necesare pentru desfăşurarea sa în condiţii optime.

În caz contrar, noua abordare a organizării procesului civil va avea drept efect menţinerea situaţiei actuale, cu dificultăţile cunoscute, reprezentate de: spaţiile insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură IT uzată moral, toate subsumate unei finanţări insuficiente a sistemului judiciar.

De aceea, faţă de situaţia actuală cu privire la volumul de activitate al instanţei, gradul de încărcare pe judecător, resursele umane şi de infrastructură existente, obiectivul codului, şi anume acela al scurtării duratei proceselor poate fi realizat numai prin alocarea:

1. unui număr suficient de săli (de şedinţă şi, în principal, de consiliu), care să permită, în cadrul fiecărei instanţe, organizarea, în condiţii optime, a etapei cercetării judecătoreşti, dar şi a celorlalte faze procesuale;

2. celorlalte elemente de infrastructură (birouri pentru magistraţi şi personalul auxiliar nou încadrat, spaţii pentru arhivă);

3. resurselor umane corespunzătoare punerii în aplicare a noilor dispoziţii legale.

CAPITOLUL III IDENPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNERE, INTEGRITATE ŞI TRASPARENŢĂ

SECŢIUNEA 1 – INDEPENDENŢA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI ÎN

CURSUL ANULUI 2013

În contextul în care independenţa justiţiei semnifică că, atât justiţia ca instituţie, ca sistem, cât şi judecătorii individuali care decid în cazuri specifice, trebuie să fie capabili să-şi exercite responsabilităţile profesionale fără a fi influenţaţi de puterea executivă, puterea legislativă sau de grupuri economice sau de interese, în activitatea instanţei s-a avut în vedere necesitatea punerii în aplicare a principiilor generale specifice materiei de referinţă, constituind priorităţi următoarele:

- asigurarea premiselor pentru garantarea independenţei efective a judecătorilor, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi legale;

- neadoptarea unor măsuri care să fie susceptibile de a pune în pericol independenţa judecătorilor, astfel încât judecătorii să pronunţe deciziile în deplină independenţă şi să poată acţiona fără restricţii şi fără să fie obiectul influenţelor, presiunilor, ameninţărilor sau intervenţiilor directe, sau indirecte, din partea oricui, sau pentru orice motiv;

- repartizarea cauzelor între judecători fără a fi influenţată de factori externi subiectivi;


21

- cauzele cu soluţionarea cărora au fost învestiţi judecătorii să nu fie luate de la aceştia fără un motiv obiectiv întemeiat. S-a avut în vedere în permanenţă necesitatea asigurării punerii în aplicare a

regulilor instituite prin instrumentele juridice şi programatice menite să asigure premisele independenţei judecătorilor, astfel: - Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; - Principiile de Bază ale Independenţei Justiţiei; - Cartea Europeană privind Statutul Judecătorilor; - Carta Uniunii Europene privind Drepturile Fundamentale; - Carta Europeană a Judecătorilor; - Statutul Universal al Judecătorilor; - Standardele Minime de Independenţă a Justiţiei; - Proiectul Declaraţiei Universale asupra Independenţei Justiţiei; - Principiile de la Bangalore asupra Deontologiei Judiciar.

S-a dat, totodată, relevanţă caracterului primordial al independenţei personale a judecătorilor, întrucât justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, alcătuite din judecători, fiind respectate normele în vigoare incidente materiei de referinţă şi principiile internaţionale care statuează în mod explicit că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi obiectul unor influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii nelegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv.

Asigurarea publicităţii şedinţelor de judecată, în condiţiile legii, a consitutit, de asemenea, o garanţie a corectitudinii şi imparţialităţii judecătorilor, precum şi a independenţei acestora.

SECŢIUNEA A 2-A - ASPECTE PRIVIND RĂSPUNDEREA PERSONALULUI INSTANŢEI

Activitatea instanţei s-a desfăşurat cu luarea în considerare a principiului conform

căruia, în cazul în care judecătorii sau personalul auxiliar nu îşi îndeplinesc funcţiile în mod adecvat şi eficient sau în cazul abaterilor disciplinare, trebuie luate toate măsurile legale.

În acest domeniu, activitatea s-a desfăşurat cu luarea în considerare a prevederilor specifice cuprinse în actele normative în vigoare care reglementează răspunderea civilă, disciplinară şi penală a judecătorilor, stabilind cazurile în care această răspundere operează, procedura ce trebuie urmată şi garanţiile procedurale pentru a evita afectarea independenţei acestora, după cum urmează: Art. 52 din Constituţia României; Art. 94 -101 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Art. 504 - 507 din Codul de procedură penală;


22

Art. 42 şi art. 44-50 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Nu au fost înregistrate la nivelul instanţei situaţii în care să fie angajată în vreun fel răspunderea judecătorilor.

De asemenea, la nivelul instanţei s-a avut în vedere că exigenţele impuse de realizarea unui act de justiţie de calitate se regăsesc nu numai în activitatea de judecată propriu-zisă, ci şi în activitatea personalului auxiliar de specialitate care, în considerarea atribuţiilor specifice, trebuie să contribuie prin conduită, seriozitate şi pregătire profesională la îndeplinirea acestui obiectiv.

În considerarea acestui principiu, conducerea instanţei a avut ca prioritate în anul 2013 evaluarea acitivităţii personalului auxiliar şi verificarea continuă a modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.

Nu s-au conturat indicii de săvârşire a vreunei abateri disciplinare şi a fost evaluată activitatea personalului auxiliar de specialitate, calificativele acordate fiind preponderent situate la nivelul de “foarte bine”.

SECŢIUNEA a 3-a – ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA PERSONALULUI ŞI ASIGURAREA TRANSPARENŢEI LA NIVELUL INSTANŢEI

Judecătorii instanţei au avut în vedere permanent faptul că încrederea publicului

în sistemul de justiţie, în autoritatea morală şi în integritatea lor este de maximă importanţă, încrederea publicului în independenţa instanţei şi în eficienţa procedurilor fiind cea care susţine desfăşurarea în parametri normali a activităţii instanţei.

S-a conştientizat, permanent, de către angajaţii instanţei, că încrederea publicului în integritatea şi independenţa judecătorului depinde de păstrarea de către judecător a unui standard înalt de conduită în instanţă, acţionându-se în sensul câştigării şi menţinerii acestei încrederi, după cum urmează: - judecătorii s-au străduit să adopte o conduită care să reducă la minimum numărul situaţiilor de recuzare; - judecătorii s-au străduit să reducă numărul situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi; - judecătorii s-au abţinut de la orice comentariu în legătură cu o cauză aflată în curs de judecare sau care le-ar putea fi dedusă spre judecare, despre care s-ar putea crede în mod rezonabil că ar afecta soluţia sau ar putea dăuna aparenţei de echitate a procesului; - judecătorii s-au abţinut să facă comentarii în public sau în alt mod, care ar putea afecta caracterul echitabil al procesului faţă de orice persoană sau chestiune; - judecătorii s-au abţinut să soluţioneze dosarele pe care au constatat că nu le pot judeca imparţial.

Întrucât integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, fiecare dintre judecătorii instanţei a încercat să acţioneze astfel încât să se asigure că în ochii justiţiabililor conduita lor este ireproşabilă.


23

TRANSPARENŢĂ

S-a avut în vedere că transparenţa activităţii instanţei constituie pilonul fără de

care nu se poate concepe niciun demers având ca obiectiv schimbarea opiniei publice în sensul creşterii gradului de încredere a publicului în instanţă.

În acest sens, una dintre direcţiile abordate de conducerea instanţei în anul 2013 a fost aceea de a afişa şi a menţine o deschidere către public, asupra aspectelor de interes în legătură cu sistemul judiciar în ansamblu şi cu activitatea instanţei în particular.

În acest sens, în domeniul de informare şi relaţii cu publicul au fost rezolvate cu celeritate chestiunile specifice acestei materii, iar personalul auxiliar din cadrul compartimentelor care lucrează efectiv cu publicul a fost încurajat în sensul abordării unei atitudini deschise prin oferirea informaţiilor solicitate în limitele permise de regulament.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere că asigurarea transparenţei activităţii instanţei presupune şi o respecatera a normelor care vin în sprijinul unei informări corecte şi la timp a justiţiabililor cu privire la activitatea instanţei.

În acest sens, prin intermediul site-ului instanţei au fost aduse la cunoştinţă publicului modificările intervenite în organizarea instanţei.

De asemenea, la nivelul instanţei au fost respectate prevederile referitoare la informarea cu privire la durata suspendării şedinţelor de judecată şi înregistarea şedinţelor de judecată, în măsura în care dotările tehnice au permis acest lucru.

Totodată, pentru a veni în sprijinul ideii de creştere a gradului de transparenţă a activităţii instanţei, conducerea instanţei nu a refuzat nicio întrevedere cu persoanele care au solicitat audienţe în legătură cu chestiuni aflate în competenţa judecătoriei.

De asemenea, aplicarea Legii nr.544/2001 s-a făcut cu respectarea principiului transparenţei, iar Judecătoria Miercurea Ciuc şi-a adus la îndeplinire obligaţia de a-şi desfăşura activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la informaţie să constituie excepţia în condiţiile legii.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul judecătoriei este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr.544/2001 şi O.G. nr.27/2002.

S-au asigurat legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

Au fost înregistrate diverse petiţii, privind diferite domenii de interes: studierea dosarelor aflate în arhiva instanţei, nemulţumiri vizând derularea proceselor de judecată, eliberarea de copii după diferite acte aflate în arhiva instanţei. Toate petiţiile au fost înregistrate, analizate şi s-a dispus cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, în termenul prevăzut de lege.

Sub acest aspect, se mai poate menţiona că la judecătoria Miercurea Ciuc este operaţională aplicaţia ECRIS.


24

Repartizarea cauzelor este efectuată pe complete constituite la începutul fiecărui an de către persoanele desemnate cu responsabilităţi în repartizarea aleatorie a cauzelor în baza hotărârilor luate de colegiul de conducere al instanţei pentru care s-a asigurat publicarea pe site-ul instanţei.

La Judecătoria Miercurea Ciuc completele sunt specializate, atât în materie civilă, cât şi materie penală.

În anul 2013, majoritatea cauzelor au fost repartizate în sistem informatizat, cu excepţia aplicării art. 99 alin 11 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 ca urmare a situaţiilor ivite la sfârşitul vacanţei judecătoreşti, când cele 7 complete de vacanţă au fost desfiinţate la data de 06.09.2013 şi ca urmare a desfiinţării completelor C8 şi C8U. De asemenea, a fost desemnată persoana ce a efectuat repartizarea aleatorie a cauzelor, iar schimbarea cauzei de la un complet la altul, a fost evidenţiată într-un registru special.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc cu privire la materia de referinţă este circumscris conţinutului concret al Tratatului de la Lisabona care doreşte să consolideze realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace şi care împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii:

politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie; cooperarea judiciară în materie civilă; cooperarea judiciară în materie penală; cooperarea poliţienească.

În domeniul de competenţă al instanţei, precocupările sunt legate de domeniul privind cooperarea judiciară în materie civilă şi cooperarea judiciară în materie penală, fiind avute în vedere următoarele deziderate exprimate prin tratat, respectiv prin actele şi documentele programatice subsecvente:

punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;

accesul efectiv la justiţie; formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie;


25

dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală (domeniu în care instituţiile europene pot să legifereze);

cooperare între instanţele judiciare; asigurarea celerităţii în soluţionarea proceselor, sporirea şi modernizarea mijloacelor

procesuale de realizare a drepturilor deduse judecăţii, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor procesuale ale părţilor, sancţionarea corespunzătoare a abuzului de drept şi a tendinţelor de tergiversare a judecăţii.

Cu privire la domeniul de referinţă sunt avute în vedere în activitatea instanţei obiectivele vizate în sens larg prin Strategia de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public 2010-2014.

Astfel, se are în vedere necesitatea subsumării activităţii concrete desfăşurate la nivelul instanţei următoarelor principii: - consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii; - respectarea drepturilor omului; - adoptarea celor mai bune practici în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar; - asigurarea transparenţei actului de justiţie; - optimizarea cooperării judiciare în spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.

Activitatea instanţei este orientată către generarea unui act de justiţie corect, transparent şi desfăşurat în termen rezonabil, fiind avută în vedere necesitatea îndeplinirii obiectivelor generale stabilite la nivel naţional, după cum urmează: - punerea în aplicare a noilor coduri; - participare activă la materializarea dezideratului referitor la perfecţionarea legislaţiei cadru aplicabilă în sistemul judiciar prin ajustarea cadrului legislativ fundamental; - unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea performanţelor individuale ale magistraţilor; - consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale; - creşterea nivelului de implicare pentru consolidarea cooperării judiciare internaţionale; - creşterea nivelului de educaţie juridică a cetăţenilor; - creşterea eficienţei instanţei şi a calităţii actului de justiţie, orientarea accentuată înspre obiective şi scopuri legate de accesul la justiţie, echitate, celeritate, eficienţă, ca valori menite a da substanţă valenţelor de serviciu public ale justiţiei într-o societate democratică.

De asemenea, se are în vedere asigurarea punerii în aplicare a documentelor relevante existente la nivel European. Cu titlu exemplificativ amintim: REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 1347/2000 din 29 mai 2000 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia responsabilităţii parentale faţă de copiii comuni; REGULAMENTUL COMISIEI (CE) nr. 1185/2002 din 1 iulie 2002 de modificare a listei instanţelor competente din anexa I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1347/2000 din 29 mai 2000 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia responsabilităţii parentale faţă de copiii comuni; REGULAMENTUL CONSILIULUI CE nr. 1348/2000 din 29 mai 2000 privind notificarea şi comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi


26

extrajudiciare în materie civilă şi comercială; REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială; REGULAMENTUL COMISIEI (CE) nr. 1496/2002 din 21 august 2002 de modificare a anexei I [normele de competenţă naţională prevăzute în art. 3 alin. (2) şi art. 4 alin. (2)] şi a anexei II (lista instanţelor judecătoreşti şi a autorităţilor competente) la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea si executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială.

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei.

Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în anul 2013, au fost emise un nr. de 7 mandate de arestare europene. De asemenea, s-a făcut aplicarea Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială ce urmăreşte îmbunătăţirea, simplificarea şi accelerarea cooperării dintre instanţe privind obţinerea de probe, Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor), prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr.1348/2000 al Consiliului, ce vizează îmbunătăţirea şi accelerarea procedurii de transmitere între statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială şi, de asemenea, aplicarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel cum a fost modificată şi completată.

Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel cum sunt interpretate în jurisprudenţa C.E.D.O., de către judecători În cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc s-a pus problema aplicării dispoziţiilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 6 din Convenţie în ceea ce priveşte comunicarea întâmpinării către partea reclamantă absentă de la judecata cauzei, pentru a i se asigura acesteia o deplină respectare a garanţiilor dreptului la apărare, precum şi pentru a se da eficienţă dreptului părţilor la un proces echitabil. De asemenea, în anumite cauze repartizate completelor de minori şi familie, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţie vizavi de imperativul respectării dreptului la viaţă privată şi de familie. Avându-se în vedere considerentele Curţii


27

Europene a Drepturilor Omului, făcute cu precădere în cauza Ignaccolo-Zenide contra României, Judecătoria, ţinând cont şi de principiul ocrotirii interesului superior al copilului, a stabilit posibilitatea vizitării acestuia de către oricare dintre părinţi, instituind în acest sens programe de vizitare, atât în cazul în care părinţii erau separaţi în fapt, dar nedivorţaţi, cât şi în situaţia în care s-a pronunţat o hotărâre de divorţ. Cu acest scop, instanţa a avut în vedere, de regulă, necesitatea ca ambii părinţi să păstreze legătura cu propriul copil, decizând în sens contrar doar atunci când probele administrate conduceau la concluzia că această soluţie ar fi dăunătoare. În materia fondului funciar s-a mai făcut trimitere la hotărârile pronunţate în cauzele Ioan c. României şi Amurăriţei c. României, în cauza Ichim c. României, reţinându-se că îndreptarea eventualelor greşeli ale autorităţilor nu trebuie să afecteze particularii interesaţi în cauză şi care au fost de bună credinţă, în condiţiile în care comisiile administrative au obligaţia de verifica îndeplinirea condiţiilor legale înainte de a elibera titluri de proprietate, pentru a se preveni constituirea unui drept de proprietate contrar legii. Judecătoria Miercurea Ciuc s-a mai pronunţat în anumite cauze în sensul că dispoziţiile art. 3 din Convenţie, ce protejează fiinţa umană împotriva torturii, tratamentelor inumane sau degradante, nu au fost încălcate în cazurile concrete. Efectuarea unui control rutier amănunţit şi chestionarea conducătorului auto în legătură cu actele personale sau ale vehiculului, precum şi testarea acestuia pentru un posibil consum de băuturi alcoolice, nu poate fi sub nicio formă apreciat ca un tratament degradant şi cu atât mai puţin ca un tratament inuman.

C A P I T O L U L V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Tribunalul Harghita au contribuit la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de judecată în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, prin rezervarea unor posturi din schema Judecătoriei Miercurea Ciuc pentru concursul de admitere în magistratură ce s-au organizat în condiţiile art. 33 alin 1 din Legea nr. 303/2004, prin organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante aferente personalului auxiliar şi prin asigurarea resurselor materiale.

Considerăm că relaţiile cu celelalte instanţe din judeţ, pe parcursul anului 2013, au fost foarte bune.

De asemenea s-ar impune găsirea de soluţii în ce priveşte stabilirea legăturilor cu instanţe din afara judeţului, chiar şi cu instanţe din străinătate, cu atât mai mult cu cât angajamentele internaţionale ale României asumate în ultima perioadă au deschis profesiei de magistrat perspective şi responsabilităţi noi.


28

În ceea ce priveşte raportul instanţei cu Parchetul şi Baroul, putem arăta că nu au existat probleme ce să genereze conflicte.

S-a reuşit în mare parte crearea unui dialog deschis cu aceste instituţii. Pe parcursul anului 2013, relaţia cu mass-media a fost bună, neexistând comentarii nefavorabile ale presei privitoare la înfăptuirea actului de justiţie la nivelul instanţei.

C A P I T O L U L VI

C O N C L U Z I I PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU

PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA Vulnerabilităţi identificate în activitatea instanţei şi măsuri de remediere

- Instabilitate legislativă ; - Număr mare de cauze; - Neasigurarea continuităţii completelor de judecată; - Lipsa timpului necesar pregătirii profesionale

individuale; - Lipsa dimensionării resurselor umane la nivelul

activităţii instanţei

De-a lungul timpului, activitatea Judecătoriei Miercurea Ciuc a fost îngreunată de fluctuaţia de personal în condiţiile unei creşteri constante a numărului de cauze înregistrate pe rolul instanţei.

Sub acest aspect, se poate constata că la nivelul anului 2013, volumul de activitate real obţinut prin adăugarea stocului a fost de 9893 dosare, de 9111 dosare la nivelul anului 2012 şi 9258 dosare la nivelul anului 2011, iar pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc în cursul anului 2013 au fost înregistrate 8175 dosare, în creştere cu 1162 dosare faţă de anul 2012, când s-au înregistrat 7013 dosare.

În anul 2013, prin numirea la data de 21.05.2013 a domnului judecător Butaru Ciprian Gabriel şi a doamnei judecător stagiar Săvescu Gabriela Victoriţa la data de 01.07.2013, a fost asigurată desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de judecată în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc.

În schimb, la data de 01.05.2013 d-na judecător Vidaeff Adriana Rodica a fost transferată la Judecătoria Braşov, iar la data de 15 iunie 2013 d-na judecător Gheorghiu Anca a fost transferată la aceeaşi instanţă.

Totodată, la data de 21 decembrie 2013 au fost numiţi la Judecătoria Miercurea Ciuc domnul judecător Guţic Daniel Viorel şi doamna judecător Csorya Ildiko Margit.

Având în vedere că fluctuaţia judecătorilor conduce la desfiinţarea frecventă a unor complete de judecată urmată de repartizarea cauzelor pe completele existente şi


29

supraîncărcarea acestora din urmă, este necesară adoptarea unor măsuri în special la nivelul organelor cu atribuţii de decizie pentru stabilizarea personalului, cel puţin sub aspectul previzibilităţii pe un termen rezonabil a eventualelor intenţii de transfer ale magistraţilor la numirea acestora pe post.

De asemenea, asigurarea resurselor umane la nivelul dimensiunilor activităţii

judecătoriei este esenţială pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor, ce interesează judecata şi a activităţilor conexe.

Problematica dimensionării schemelor de personal şi, implicit, a normării muncii a fost menţionată şi în Raportul interimar al Comisiei Europene din 2008 privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, în care se menţionează „elaborarea şi punerea în aplicare în sistemul judiciar a unor scheme de personal raţionale şi realiste, pe baza unei evaluări continue a necesităţilor” ca despre un obiectiv de referinţă în domeniul justiţiei.

Supraîncărcarea activităţii tuturor categoriilor de personal din instanţă duce la uzură fizică, accentuare a disconfortului la locul de muncă, împrejurări ce reduc nivelul de motivare şi eficienţă în activitate.

O nouă adecvare a numărului posturilor de judecător la volumul de activitate al instanţei ar crea premisele unui interval suficient de timp pentru studierea dosarelor şi pregătirea şedinţelor de judecată.

S-ar putea asigura un timp sporit pentru judecători de a se documenta în ceea ce priveşte doctrina relevantă în fiecare cauză, pentru a identifica jurisprudenţa europeană incidentă în materie.

Evaluarea necesarului de resurse umane implică identificarea deficitului de personal, operaţiune ce presupune, la rândul său: stabilirea volumului optim de activitate pe judecători luând în considerare gradul de complexitate al cauzelor şi întocmirea fişelor de măsurare a timpilor de lucru pe tipuri de cauze; estimarea nevoilor de personal şi realizarea de previziuni în legătură cu fluctuaţia tuturor categoriilor de personal generată de transferuri, promovări, detaşări, pensionări, evoluţia legislativă.

Asigurarea necesarului de resurse umane reclamă observarea nivelului sarcinilor şi a timpilor de realizare, ceea ce implică prevederea nu numai a activităţilor de judecată, dar şi atribuţii exterioare activităţii de judecată propriu-zise.

Statistic, în ultimii 5 ani, numărul dosarelor înregistrate la această instanţă a crescut cu 65 %. Întradevăr şi schema acestei instanţe a fost suplimentată cu un post de judecător; insuficient însă raportat la volumul de activitate şi în condiţiile în care posturile de personal auxiliar nu au fost suplimentate.

Un alt aspect legat de asigurarea resurselor umane la nivelul dimensiunilor

activităţii acestei instanţe o constituie faptul că atribuţiile de judecător şi grefier


30

delegat cu executarea pedepselor sunt asigurate de către personalul acestei judecătorii, în anul 2013 fiind pronunţate 825 de încheieri de către judecătorul delegat.

Faţă de aceasta apreciem că se impune suplimentarea şi includerea, în mod distinct, în schema de personal a instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, respectiv a Judecătoriei Miercurea Ciuc, a unui post de judecător, respectiv de grefier, cu atribuţii exclusive în materia executării pedepselor privative de libertate.

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintă o condiţie necesară pentru afirmarea în concret a principiului separaţiei puterilor în stat, principiu consacrat de Constituţia României. O Justiţie imparţială este realizată prin profesionalismul judecătorilor şi al celorlalte profesii juridice care conlucrează pentru ca instanţa de judecată să poată delibera liber de orice influenţe, altele decât cele legale şi constituţionale. Funcţionarea optimă a sistemului judiciar este condiţionată de educaţia juridică adecvată, precum şi pe existenţa unor profesii juridice interesate să promoveze spiritul moral al legilor. Realizarea unui sistem judiciar modern presupune respectarea următoarelor principii: consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii, asigurarea unei reale separaţii a puterilor în stat, prin consolidarea independenţei puterii judecătoreşti, respectarea drepturilor omului, asigurarea deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare europene, asigurarea premiselor cooperării judiciare pentru integrarea în spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie, adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar, asigurarea transparenţei actului de justiţie cât şi implicarea tuturor părţilor interesate în reforma sistemului judiciar şi consolidarea dialogului cu societatea civilă.

Considerăm, că activitatea Judecătoriei Miercurea Ciuc în anul 2013 a stat sub semnul îmbunătăţirii activităţii manageriale, atât prin prisma preşedintelui de Judecătorie, cât şi prin cea a preşedintelui de complet şi a avut în vedere înlăturarea deficienţelor din activitate, astfel încât să contribuie la realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient, bazat pe respectarea principiilor de drept şi separaţia puterilor în stat.

PREŞEDINTE, Aura Mădălina Tudor

Adunarea generală din 24.01.2014


31

ANEXA NR. 1 1.3.Operativitatea la nivelul instanţei

Indicele general de operativitate al instanţei.

Nr. Crt.

Volum activitate 2012 (stoc + înregistrate 2012 –cauze

suspendate)


Indice de operativitate

1. 9694 8192 84,50%

Operativitate pe materii

Volum de activitate pe materii Hotărâri pronunţate Indice de operativitate

Nr. Crt. Civil Penal Minori şi

Familie Civil Penal Minori şi familie Civil Penal

Minori şi

Familie 1. 6368 2788 538 5651 2113 428 88,74% 75,78% 79,55%


32

ANEXA NR. 2

JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC

1718 1

Stoc cauze la finele anului 2012 / stoc de pornire pentru anul 2013

8175 2

Cauze înregistrate în 2013

8192 3

Cauze soluţionate în 2013

1701 4

Total din care :

199 5

Cauze suspendate

53 6

Cauze mai vechi de 1 an în sistemul judiciar

Stoc rămas la 31.12.2013

9694 7

Volum de activitate pe instanţă în 2013

84,51% 8

Procent de soluţionare în 2013

81,20% 9

Indice privind celeritatea soluţionării cauzelor în 2013

1077 10 Încărcătura judecător 2013

910 11

Nr. mediu de hotărâri pronunţate şi redactate pe judecător în 2013

9,98% 12 Ponderea atacabilităţii hotărârilor pronunţate

2,014 % 13

Indicator de casare /modificare în 2013


33

raport de activitate - justportal.just.ro/258/documents/interes_public/bilant 2013.pdfraport de...

Documents