UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ŞI ECONOMICE EUROPENE „C. STERE”

RAPORT

cu privire la

STAGIUL DE PRACTICĂ

Chişinău – 2014

APROBAT Şef Catedră _____________________la şedinţa Catedrei

din „____”______________________ 1. OBIECTIVELE GENERALE ALE PRACTICII

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

identificarea domeniului de activitate al organelor de drept;

cunoaşterea conceptelor, aparatului categorial şi conţinutului aplicate în activitatea organelor

de drept;

determinarea actelor normative care prevăd statutul juridic al organelor de drept;

să determine obiectul de studiu, obiectivele şi conţinutul sistemului jurisdicţional al

Republicii Moldova;

să realizeze o prezentare calitativă a principiilor de funcţionare a jurisdicţiilor naţionale

să stabilească particularităţile activităţii organelor de drept;

să identifice şi să definească noţiunile juridice referitoare la activitatea organelor de drept în

care se efectuează practica;

să determine modalităţile de soluţionare a problemelor practice din activitatea organelor

respective.

La nivel de aplicare:

să identifice importanţa activităţii organelor de drept;

să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară;

să aplice metode eficiente de auto instruire juridică;

să ilustreze problemele actuale ale justiţiei naţionale;

să clasifice normele de drept aplicate pentru soluţionarea litigiilor;

să clasifice datele după posibilităţile de prelucrare statistică;

să studieze şi să utilizeze Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie.

La nivel de integrare:

să stabilească corelaţia între doctrina şi practica ramurilor de drept studiate;

să argumenteze necesitatea recurgerii la recursul individual şi cel interstatal reglementat de

CEDO;

să construiască diferite tipuri de soluţii la principalele probleme de încălcare a dreptului

naţional;

să dezvolte tehnici şi deprinderi de aplicare şi executare a actului jurisdicţional;

să propună modificări în legislaţia Republicii Moldova pentru o mai bună asigurare a

respectării tratatelor internaţionale;

să propună un sistem permanent şi eficient de remediere a încălcărilor denunţate de persoane

particulare;

2

să formuleze propuneri de lege ferenda în contextul aproximării legislaţiei interne la

standardele internaţionale;

să elaboreze noi concepţii referitoare la statutul juridic al jurisdicţiilor naţionale în dreptul

naţional;

să formuleze iniţiative în domeniul perfecţionării procedurii de drept naţional;

să determine priorităţile cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi complexitatea

problemelor ce ţin de domeniul justiţiei naţionale;

să accepte necesitatea unei reforme continue în vederea îmbunătăţirii mecanismului de

soluţionare jurisdicţională a litigiilor;

să-şi asume responsabilitatea faţă de consecinţele erorilor determinate de aplicarea incorectă

a legii;

să-şi perfecţioneze continuu capacitatea de a lua decizii legale în situaţii concrete.

2. CONŢINUTUL PRACTICII

Modulul 1. Studierii actelor normative naţionale şi internaţionale în vigoare în ramurile

Dreptului.

Modulul 2. Studierea actelor normative care stabilesc statutul juridic al organelor de drept.

Modulul 3. Analiza critică şi comparativă a practicii judiciare.

Modulul 4. Analiza şi formularea propunerilor de lege ferenda în contextul aproximării

legislaţiei interne la standardele Uniunii Europene.

Scoaterea în relief a rolului judecătorului naţional în aplicarea dreptului comunitar şi

formularea propunerilor pentru acesta în vederea aplicării uniforme şi omogene a dreptului

comunitar, în perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul efectuării stagiilor de practică studentul-stagiar examinează următoarele întrebări:

statutul şi organigrama a instituţiei/organizaţiei;

caracteristica departamentelor/subdiviziunilor şi locul lor în cadrul instituţiei/organizaţiei;

scurt istoric şi regimul de activitate al instituţiei/organizaţiei;

personalul şi impactul acestuia în cadrul instituţiei/organizaţiei;

material empiric pentru elaborarea referatelor ştiinţifice şi tezelor studenţeşti.

3. DESCRIEREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

A). OBIECTIVELE ALE STAGIULUI DE PRACTICĂ

- depistarea şi studierea direcţiilor de bază ale activităţii instituţiilor/organizaţiilor, unde îşi petrece practica nemijlocit stagiarul (organigrama, competenţele şi funcţiile, volumul de lucru, drepturile şi obligaţiile), precum şi anumite particularităţi în activitatea instituţiei sau organizaţiei date;

3

- aplicarea în practică a cunoştinţelor academice, abilităţilor şi capacităţior formate în cadrul activităţilor didactice în sala de curs;

- utilizarea acqui-ul Convenţiei europene a drepturilor omului din diferite puncte de vedere şi articularea lor în scopul de a propune soluţii rezonabile în cazuri concrete;

- operarea cu procesul îndeplinirii hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în ordinea juridică internă;

- analiza sistemului organelor de stat cu competenţe de protecţie a drepturilor consumatorului;- utilizarea în practică a cunoştinţelor teoretice obţinute în cadrul studiilor la Facultatea de

Drept din domeniul diferitelor ramuri ale dreptului (ex: dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul muncii, dreptul internaţional, dreptul proprietăţii intelectuale, dreptul procesual civil, dreptul procesual penal, etc.);

- stabilirea principiilor de organizare şi activitate ale instituţiilor şi organizaţiilor în cadrul cărora stagiarul îşi petrece stagiul de practică;

- selectarea materialului necesar pentru studierea cursurilor de profil şi petrecerea orelor practice (date statistice, scheme, modele de documente ş.a.);

- analiza datelor practicii judiciare în scopul utilizării lor în raportul de practică;- estimarea locului cunoştinţelor şi abilităţilor, deprinderilor obţinute în cadrul stagiului de

practică;- analiza diferitor controverse legate de aplicare a legislaţiei în justiţia naţională;- propunerea deciziilor orientate spre perfecţionarea sistemului de drept naţional prin elaborarea

reglementărilor de prevenire a încălcării normelor juridice;- argumentarea formării unei culturi bazate pe necesitatea protecţiei normelor de drept.

B).Produsele activităţii stagiarului

RAPORTUL DE PRACTICĂ

Cerinţe pentru elaborarea RAPORTULUI DE PRACTICĂ:

- Raportul de practică trebuie să fie întocmit conform rigorilor stabilite;- Raportul de practică trebuie să fie însoţit de diverse acte normative, procedurale, de

interpretare sau aplicare a normelor de drept şi să conţină referinţe la:1) cursul teoretic studiat;2) literatura de specialitate studiată suplimentar în perioada stagiului de practică;3) discuţiile cu îndrumătorii stagiului de practică;4) propriile observaţii efectuate pe parcursul realizării sarcinilor de producţie în cadrul stagiului de practică.

Grila de evaluare:Criterii de evaluare Foarte bine

(10-9)Bine (8-7)

Satisfăcător (6-5)

Criteriul 1. Conţinutul raportului.

-Completarea tuturor compartimentelor este corectă;- Complexitatea datelor prezentate;-Acurateţea întocmirii portofoliului;-În raport se conţin cel puţin 10 acte procedurale, extrase din acte normative, extrase din acte de interpretare sau

-Se conţin greşeli nesemnificative;-Datele sunt incomplete parţial;- În raport se conţin cel puţin 7 acte procedurale, extrase din acte normative, extrase din acte de interpretare sau aplicare a normelor de drept.

-Completarea raportului este cu greşeli esenţiale, neîngrijit, incomplet;- În raport se conţin cel puţin 5 acte procedurale, extrase din acte normative, extrase din acte de interpretare sau aplicare a normelor de drept.

4

aplicare a normelor de drept.

Criteriul 2. Corectitudinea şi raţionalitatea planului de activitate realizat de stagiar.

-Planul de activitate elaborat corespunde pe deplin obiectivelor stagiului de practică;-Planul de activitate este elaborat corect şi în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează activitatea organului de drept sau instituţiei unde stagiarul îşi desfăşoară stagiul de practică.

-Planul de activitate elaborat nu corespunde pe deplin obiectivelor stagiului de practică;-Planul de activitate este elaborat cu unele greşeli, dar în cea mai mare parte în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează activitatea organului de drept sau instituţiei unde stagiarul îşi desfăşoară stagiul de practică.

-Planul de activitate elaborat nu corespunde în cea mai mare parte obiectivelor stagiului de practică;-Planul de activitate a fost elaborat fără a ţine cont de prevederileactelor normative care reglementează activitatea organului de drept sau instituţiei unde stagiarul îşi desfăşoară stagiul de practică.

Criterul 3. Diversitatea activităţilor în care a fost implicat.

A îndeplinit cel puţin 3 activităţi.

A îndeplinit cel puţin 2 activităţi.

A îndeplinit cel puţin o activitate.

Criteriul 4. Gradul de implicare a stagiarului în activitatea organului sau instituţiei în care îşi desfăşoară stagiul de practică.

-A participat activ alături de tutorele (conducător) de practică;-A descris clar şi pe deplin activităţile în care a fost implicat.

-A participat activ, dar cu abateri neesenţiale;-A descris cu unele ezităţi activităţile desfăşurate.

A fost mai puţin activ şi a descris activităţile în care a fost implicat foarte succint şi neclar.

Criteriul 5. Răspunsul la întrebările conducătorului stagiului de practică.

A răspuns corect la toate întrebările puse de coordonatorului de practică.

A greşit la cel mult 2 întrebări.

A greşit la cel mult 5 întrebări.

Criteriul 6.Realizarea scopului şi obiectivelor stagiului de practică.

Scopul şi obiectivele stagiului de practică au fost realizate pe deplin.

Scopul şi obiectivele stagiului de practică nu au fost realizate pe deplin.

Scopul şi obiectivele stagiului de practică în cea mai mare parte nu au fost realizate.

4. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI PRIVIND REZULTATELE PRACTICII

4.1. Indicaţii generale

Întocmirea raportului privind realizarea programului practicii se efectuează în decursul procesului de desfăşurare a practicii pe fiecare compartiment în parte.

La sfârşitul perioadei de realizare a practicii, se va elabora un raport complex, privind desfăşurarea practicii, fiind verificat ulterior de către coordonatorului practicii de la instituţia de profil respectivă.

5

Raportul privind activitatea practicii elaborat de practicant trebuie să conţină toate compartimentele practicii conform programei pentru instituţia de profil respectivă, inclusiv:

material informativ şi practic conform tuturor capitolelor practicii; materialul informativ şi practic trebuie să fie însoţit de tabele, scheme şi

alte documente; specimenele de documente anexate la raport necesită a fi completate; în mod obligatoriu practicantul executând practica şi prezentând raportul

practicii în procesul susţinerii va face referiri la materialul utilizat al obiectului practicii (acte normative şi legislative, hotărâri, regulamente, instrucţiuni, etc.).

Raportul privind desfăşurarea practicii este întocmit independent de către fiecare practicant în baza materialelor acumulate în perioada realizării stagilui. În cazul în care în cadrul aceleiaşi unităţi îşi desfăşoară practica mai mulţi studenţi, fiecare stagiar întocmeşte desinestătător raportul său.

Raportul întocmit individual de către fiecare practicant în baza materialelor acumulate în perioada practicii trebuie să conţină:

- copia ordinului privind înmatricularea la practică;- planul tematico-calendaristic cu notă privind realizarea lui;- partea textuală;- agenda privind realizarea programei practicii;- avizul semnat de persoana cu funcţie administrativă din cadrul

instituţiei de profil şi cu amprenta ştampilei.

4.2. Conţinutul raportului

Raportul privind activitatea practicii elaborat de student trebuie să conţină toate compartimentele practicii, conform programului pentru instituţia de profil respectivă. Raportul de practică va fi conceput ca un document integru, constituit în aşa mod ca să reprezinte legăturile cauzale în cadrul managementului unităţii.

Partea textuală a raportului trebuie să conţină următoarele componente:Notă introductivă, în care se expune succint conţinutul raportului,

principiile întocmirii lui şi alte aspecte generale.Conţinutul de bază trebue să cuprindă atât la compartimentele generale cât şi

la compartimentul corelat domeniului de cercetare a practicantului, informaţia care reflectă în mod sigur sarcina pusă în faţa stagiarului.

În aşa mod compartimentele generale se vor reduce la materialele care oglindesc etapele ce anticipează activitatea cercetată în domeniul de interes al practicantului.

În compartimentul corelat domeniului de cercetare a practicantului se vor include, în fincţie de sarcina plasată de coordonator, modele, cercetări a studiilor de caz, care vor permite formularea unor concluzii.

Astfel raportul de practică este privit ca caiet de lucru, care conţine partea tehnică de studiu a problemelor stabilite ca domeniu de cercetare şi va conţine doar anexe cu informaţia brută.

Concluzii, în care se expun sugestiile practicantului referitor la cele studiate.

6

În raportul privind activitatea practicii elaborat individual de student este interzisă expunerea monografiilor de specialitate. Materialele normative vor fi utilizate în măsura necesităţii reflectării studiului executat.

După verificarea conţinutului raportului de către coordonatorul practicii de la catedră practicantul este admis pentru a susţine raportul întocmit în baza rezultatelor practicii.

4.3. Cerinţe privind perfectarea raportului

Textul raportului întocmit în baza materialelor acumulate pe perioada desfăşurării practicii, după redactarea minuţioasă, trebuie dactilografiat pe foi de hârtie formatul A4. Dactilografierea textului se efectuează în baza următorilor parametri: câmpurile din stânga – 30 mm, dreapta – 15 mm, sus – 25 mm şi jos – 25 mm. Toate paginile trebuie să fie numerotate. Foaia de titlu este considerată drept prima pagină şi nu se numerotează, la fel şi pagina următoare ce conţine introducerea cititorului în esenţa raportului. Numerotarea se face cu cifre arabe şi începe la foaia a treia, inclusiv paginile ce conţin anexe.

Raportul se va prezenta într-o mapă. Toate citatele şi informaţia exprimată în cifre expuse în text trebuie să fie adnotate cu referirile la sursă. Sursele trebuie să fie indicate în corespundere cu cerinţele standardelor în vigoare. Adnotările bibliografice la sursă se indică în paranteze pătrate indicând numărul sursei, sub care ea este indicată în bibliografia selectivă şi pagina respectivă.

Structura raportului trebuie să fie constituită din următoarele componente:1. Foaia de titlu;2. Cuprinsul;3. Textul raportului;4. Încheiere (concluzii);5. Bibliografie selectivă;6. Anexe.Masivele de date trebuie să fie prelucrate şi incluse în tabele, diagrame,

scheme. Tabelul, ca parte integrală a textului urmează a fi analizat expunându-se concluziile corespunzătoare. Fiecare tabel va conţine: în partea dreaptă – numărul tabelului, mai jos la mijlocul paginii denumirea tabelului, ce reflectă conţinutul materialului ilustrat, indicându-se instituţia la care se referă, perioadă, etc. Dacă unităţile de măsură (ani, procente, u.c.) sunt indicate pentru toţi indicii, ele se indică deasupra tabelului, iar dacă sunt diferite, atunci în tabel se introduce elementul “unitatea de măsură”. Denumirile grafilor din tabel trebuie să fie numerotate, denumirile laconice şi clare, exact şi complect să reflecte conţinutul tuturor elementelor tabelului. Dacă lipsesc careva date, în pătrăţelul respectiv se scrie “nu sunt date”. Diagramele şi schemele trebuie să aibă denumiri scurte care reflectă conţinutul datelor ilustrate. Sub denumire (în paranteze) se indică unităţile de măsură, iar sub diagramă – descifrarea semnelor convenţionale şi scara.

În caz de necesitate unele tabele, scheme, diagrame pot fi incluse în raport sub formă de anexe după bibliografie.

7

Bibliografia selectivă se va indica la sfârşitul raportului şi va include lista literaturii folosite, actelor normative şi altor surse. Fiecare sursă este citată în bibliografie conform ordinii prestabilite.

Bibliografia se va aranja în următoarea ordine:

1. Acte juridice, Hotărâri ale Guvernului (în ordinea cronologică).2. Acte normative, materiale statistice (în ordinea cronologică).3. Lucrări de specialitate (în ordine alfabetică după numele autorilor).4. Surse ale datelor iniţiale (în ordinea ierarhică a instituţiilor).

La sfârşit, după concluzie, textul se semnează de autor şi se indică data.

4.4. Susţinerea raportului

Susţinerea raportului practicii are loc la catedra de specialitate. În acest scop se formează comisia în care sunt incluşi cadrele didactice ale catedrei.

Aprecierea răspunsurilor practicantului ţine de următoarele criterii:

calitatea susţinerii raportului; calitatea perfectării raportului; îndeplinirea sarcinii individuale; respectarea disciplinei de muncă şi existenţa aprecierii dată de

conducătorul practicii; cunoaşterea actelor normative şi legislative, hotărârilor, regulamentelor,

instrucţiunilor, etc.

În cazul în care comisia a apreciat negativ prezentarea raportului practicii de către student, se decide de a repeta executarea practicii.

8