RAPORT DE CERCETARE

I. TEMA: REUSITA SCOLARA IN JUDETUL HUNEDOARA.

II. CONSIDERETII TEORETICE

In anul 2006, un grup de cercetatori din cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei, sub cooronarea d.nei Elisabeta Negreanu si a d.nei Mihaela Ionescu a realizat un studiu pe un esantion de 64 unitati scolare preuniversitare, in urma caruia au publicat un raport intitulat: Educatia in familie.Repere si practici actuale.

Pornind de la ideea ca personalitatea individului, sansele reusitei scolare si ale afirmarii ulterioare sunt influentate de calitatea educatiei in familie, studiul isi propune sa masoare influenta contextului sociocultural al familiei asupra educatiei copilului.

Concluziile studiului releva existenta unei relatii de dependenta intre reusita/esecul scolar pe de o parte si stilul educativ al familiei, disfunctiile familiale si participarea familiei la viata scolara a copilului pe de alta parte.

Pornind de la aceste afirmatii care au fost validate stiintific de studiul mai sus amintit, ne-am propus sa studiem problema reusitei scolare respectiv a esecului scolar si a factorilor care le influenteaza la nivelul judetului Hunedoara in incercarea de a furniza un pachet de informatii, care sa stea la baza elaborarii unei strategii judetene in vederea prevenirii abandonului, un fenomen din ce in ce mai actual.

III. OBIECTIVE:1) Identificarea factorilor care influenteaza reusita/esecul scolar la nivelul elevilor

din judetul Hunedoara

IV. OPERATIONALIZARE CONCEPTE. VARIABILE. INDICATORI.

1. REUSITA SCOLARA Participarea copilului la viata scolara Conduita scolara a elevului Rezultatele la invatatura

2. STILUL EDUCATIV

EXIGENTEo Nivelul de asteptare al parintelui in raport cu copilulo Pretentii privind participarea la viata de familieo Pretentii privind respectarea normelor la nivelul familieio Nivelul de fermitate in relatia cu copilulo Comportamente recompensate o Modaliati de recompensare o Comportamente sanctionateo Modalitati de sanctionare

RECEPTIVITATEo Afectivitatea in relatia cu copilulo Nivelul de intelegere a problemelor copiluluio Flexibilitatea in relatia cu copilulo Continutul comunicarii in relatia cu copilul

3. DISFUNCTIILE FAMILIALE

CONFLICTE INTERPARENTALEo Frecventa conflictelor o Modul de manifestare a conflicteloro Cauzele principale ale conflictelor

CONFLICTE PARINTE COPILo Frecventa conflictelor o Modul de manifestare a conflicteloro Cauzele principale ale conflictelor

4. PARTICIPAREA PARINTILOR LA VIATA SCOLARA

RELATIA PARINTE – COPIL Opinia cu privire la rezultatele scolare ale copilului Aspiratii privind reusita scolara a copilului Controlul temelor Controlul rezultatelor scolare Ajutor acordat in rezolvarea temelor Suportul moral al activitatii scolare Suportul material al activitatii scolare Sfatuirea copilului cu parintii in probleme scolare

RELATIA PARINTE – SCOALA Controlul frecventei Participare la sedinte si serbari Existenta contactelor individuale cu profesorii Gradul de cunoastere a profesorilor Gradul de cunoastere a colegilor

5. STATUTUL SOCIAL AL FAMILIEI forma familiei nr copii tipul familiei statutul profesional al parintilor conditii de locuit dotarea locuintei nivelul de educare al parintilor virsta parintilor nivelul veniturilor

V. IPOTEZE

In raport cu Statutul social al familiei s-au emis urmatoarele ipoteze1. Reusita scolara este mai slaba la copiii proveniti din familie monoparentala2. Reusita scolara este mai buna la copiii proveniti din familii cu mai putini copii 3. Reusita scolara este mai buna la copiii care locuiesc impreuna cu familia largita4. Reusita scolara este mai slaba la copiii proveniti din familii in care ambii parinti lucreaza5. Cu cit conditiile de locuit sunt mai bune cu atit reusita scolara este mai buna6. Cu cit dotarea locuintei este mai buna cu atit reusita scolara este mai buna7. Cu cit creste nivelul de educare al parintilor cu atit creste nivelul reusitei scolare a copilului 8. Reusita scolara este mai buna la copiii ai caror parinti au virsta medie cuprinsa intre 30-50

ani9. Reusita scolara creste cu cit nivelul veniturilor familiei creste10. Reusita scolara este mai mare la copiii proveniti din mediul de urban

In raport cu Stilul educativ al familiei s-au emis urmatoarele ipoteze1. Reusita scolara a copilului creste in masura in care cresc exigentele familiei in raport cu

copilul. 2. Reusita scolara a copilului creste in masura in care creste receptivitatea familiei la

problemele copilului.

In raport cu disfunctiile familiale s-au emis urmatoarele ipoteze1. Cu cit conflictele interparentale cresc cu atit scade reusita scolara a copilului.2. Cu cit conflictele parinte-copil cresc cu atit scade reusita scolara a copilului.

In raport cu participarea scolara a familiei s-au emis urmatoarele ipoteze1. Cu cit relatia copil –parinte in raport cu scoala este mai puternica cu atit reusita scolara a

copilului creste2. cu cit relatia parintelui cu scoala este mai intensa cu atit creste reusita scolara a copilului

VI. UNIVERSUL CERCETARII. POPULATIA STUDIATA.Cercetarea a avut în vedere populatia din judeţul Hunedoara. S-a urmarit intervievarea

familiilor care au in intretinere cel putin un copil de virsta scolara.

S-a optat pentru selectia unui esantion de 1068 subiecti, ceea ce asigura un nivel de incredere de 95% a rezultatelor cercetarii, cu o marja de eroare de +/- 3%

In vederea selectiei esantionului s-a optat pentru o metoda de selectie semialeatoare. In acest sens, pe baza datelor statistice furnizate de recensamintul populatiei din anul 2002, a fost calculata ponderea populatiei urban/rural in totalul populatiei judetului si ponderea fiecarei localitati in totalul mediului de rezidenta. Ulterior, structura ponderilor de la nivelul populatiei totale a fost transferata la nivelul populatiei esantionului. Suplimentar, la nivelul localitatilor urbane, avind in vedere a aria de raspindire a locuintelor este mai mare s-a divizat esantionul pe trei zone interne: central, semicentral, periferic.

In cadrul zonelor astfel delimitate s-a procedat la esantionarea aleatoare utilizind pasul p=10 pentru blocuri, respectiv 5 pentru case, conform instructiunilor de esantionare. (vezi anexa – instructiuni de completare a chestionarelor)

ESANTION

URBAN COD

ZONALOCALITATEA NR

SUBIECTIDin care

central semicentral periferic1 DEVA 153 51 51 512 HUNEDOARA 158 52 53 533 PETROSANI 102 34 34 344 ANINOASA 11 3 4 45 BRAD 37 12 12 136 CALAN 29 9 10 107 HATEG 23 7 8 88 LUPENI 64 21 21 229 ORASTIE 47 15 16 1610 PETRILA 57 19 19 1911 SIMERIA 27 9 9 912 URICANI 25 8 8 913 VULCAN 66 22 22 22

TOTAL 799

RURALCOD

ZONALOCALITATEA NR

SUBIECTI14 GURASADA 14

15 CERTEJ 2716 RAPOLT 1517 VATA 3418 BUCES 2019 LAPUGIU 1320 VALISOARA 1121 BERIU 2422 GHELARI 22

23 BRETEA ROMANA 2424 RIU DE MORI 3125 BARU 2326 LUNCA CERNII 11

TOTAL 269

V. Colectarea Şi Centralizarea DatelorDatele studiului au fost colectate in intervalul 1-15 iulie 2009 , folosindu-se ca instrument de

lucru chestionarul aplicat prin operator de teren. Chestionarul a fost aplicat unui numar de 1068 subiecti.

Centralizarea rezultatelor – a presupus elaborarea structurii bazei de date, verificarea modului de completare a chestionarelor, codificarea răspunsurilor, introducerea informaţiilor în baza de date şi extragerea rapoartelor statistice

VI. Analiza Si Interpretare

In urma prelucrarii primare a informatiilor ( realizarea repartitiilor univariante si bivariante in raport cu statutul social al familiei) au fost validate urmatoarele ipoteze ce vor constitui punct de plecare in analiza de profunzime a fenomenului in scopul elaborarii strategiei in domeniul prevenirii abandonului:

Ipoteza: Reusita scolara este mai slaba la copiii proveniti din familie monoparentalaRezultate:

o prezenta la scoala este mai redusa la copiii apartinind familiilor monoparentaleo copiii apartinatori famililor reorganizate au rezultate mai slabe la invatatura o copiii proveniti din familii reorganizate au la scoala comportament corespunzator intr-o mai

mica masuraConcluzie: Ipoteza infirmata. Reusita scolara este mai slaba la copiii proveniti din familie

reorganizata

Ipoteza: Reusita scolara este mai buna la copiii proveniti din familii cu mai putini copii Rezultate:

o prezenta la scoala scade odata cu cresterea numarului de copii in familieo copii proveniti din familii cu multi copii au rezultate mai slabe la invataturao comportamentul scolar corespunzator scade la copiii proveniti din familii cu mai multi

copiiConcluzie: Ipoteza confirmata

Ipoteza: Reusita scolara este mai buna la copiii care locuiesc impreuna cu familia largitaRezultate:

o nu exista legatura intre preferinta la scoala si tipul familiei (extinsa sau nucleara)o nu exista legatura intre rezultatele scolare ale copilului si locuirea cu familia extinsa sau

nucleara

o nu exista legatura intre comportamentul la scoala al copilului si tipul familiei de apartenenta (nucleara sau extinsa)

Concluzie: Ipoteza infirmata. Nu au fost identificate legaturi cauzale

Ipoteza: Reusita scolara este mai slaba la copiii proveniti din familii in care ambii parinti lucreazaRezultate:

o prezenta la scoala este mai slaba la copiii proveniti din familii in care ambii parinti nu lucreaza

o copiii care provin din familiile in care nici un parinte nu are loc de munca au rezultate scolare mai slabe

o comportamentul corespunzator este mai rar intalnit la elevii proveniti din familiile in care nici un parinte nu are loc de munca

Concluzie: Ipoteza infirmata. Reusita scolara este mai mare la elevii proveniti din familii in care ambii parinti lucreaza

Ipoteza: Cu cit conditiile de locuit sunt mai bune cu atit reusita scolara este mai bunaRezultate:

o prezenta la scoala este mai buna la copiii care au locuinta stabila cu camera de lucruo cu cat conditiile de locuit sunt mai bune cu atat rezultatele scolare sunt mai buneo prezenta comportamentului corespunzator creste la copiii care au locuinta stabila

Concluzie: Ipoteza confirmata

Ipoteza: Cu cit dotarea locuintei este mai buna cu atit reusita scolara este mai bunaRezultate:

o nu exista o legatura semnificativa intre dotarea locuintei si prezenta la scoalao nu exista o legatura intre dotarea locuintei si rezultatele la scoalao nu exista o legatura intre dotarea locuintei si comportamentul copilului la scoala

Concluzie: Ipoteza infirmata

Ipoteza: Cu cit creste nivelul de educare al parintilor cu atit creste nivelul reusitei scolare a copilului Rezultate:

o participarea scolara a copilului creste odata cu nivelul de educatie al parintiloro cu cat nivelul de educatie al parintilor este mai mare, cu atat rezultatele copilului sunt mai

buneo comportamentul corespunzator creste la copiii ai caror parinti au un nivel de studii mai

ridicatConcluzie: Ipoteza confirmata

Ipoteza: Reusita scolara este mai buna la copiii ai caror parinti au virsta medie cuprinsa intre 30-50 ani

Rezultate: o prezenta la scoala este mai mare la copiii proveniti din familii de varsta medie (30 – 50 ani)o rezulatatele scolare sunt mai bune cu atat mai mult cu cat familia este mai tanarao comportamentul corespunzator este mai prezent la copiii cu parinti tineri

Concluzie: Ipoteza infirmata.

Ipoteza: Reusita scolara creste cu cit nivelul veniturilor familiei cresteRezultate:

o prezenta scolara creste odata cu veniturile familieio rezultatele scolare cresc odata cu veniturile familieio comportamentul corespunzator este mai prezent la copiii proveniti din familii cu venituri

mai mariConcluzie: Ipoteza confirmata

Ipoteza: Reusita scolara este mai mare la copiii proveniti din mediul de urbanRezultate:

o nu exista o legatura intre mediul de rezidenta si participarea scolarao nu exista o legatura intre mediul de rezidenta si rezultatele elevului

Concluzie: Ipoteza infirmata.

Etapa a doua a analizei datelor colectate se va realiza in functie de necesitatile echipei de specialisti responsabili cu elaborarea strategiei, pe masura ce acestia inainteaza in analiza datelor puse la dispozitie prin prezentul raport.

VII. ANEXEa. Instrument de colectare a datelor + fisa de raspunsurib. Instructiuni de identificare a esantionului c. Tabele univariante.d. Tabele bivariante