raport bi vega 93 srl - anpmapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/arpm galati... ·...

Raport la Bilanţul de mediu de nivel I

„Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galati”

SC VEGA 93 SRL, Sat Şerbeştii Vechi, Comuna Şedreni, Judeţul Galaţi

1

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I

SC VEGA 93 SRL

„Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”

Autori: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediu lui, RM, RIM, BM, EA, poz. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, RS, poz. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Glavan – Caranghel Teodor Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

2012




2

CUPRINS

1. Introducere ____________________________________________________________________3

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea ___________________________________________4

2.1. Localizare şi topografie _________________________________________________________5

2.2. Geologie şi hidrologie ___________________________________________________________6

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare ________________________________________31

3.1. Istoricul amplasamentului _______________________________________________________31

3.2. Dezvoltări viitoare _____________________________________________________________31

4. Activităţi deşfăşurate în cadrul obiectivului ___________________________________________32

4.1. Generalităţi - angajaţi /schimb; procese tehnologice __________________________________32

4.2. Materiale de construcţii ________________________________________________________35

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane __________________35

4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă ______________35

4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale ________________________________________________________________________37

4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor ______________________________________________40

4.7. Alimentarea cu energie electrică _________________________________________________41

4.8. Protecţia şi igiena muncii _______________________________________________________41

4.9. Măsuri de pază împotriva incendiilor ______________________________________________43

4.10. Zgomotul şi vibraţiile__________________________________________________________43

4.11. Securitatea zonei ____________________________________________________________44

4.12. Administraţie _______________________________________________________________44

5. Calitatea solului ________________________________________________________________44

6. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi conservarea naturii _____________________________45

7. Concluzii şi recomandări _________________________________________________________52

7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare ____________54

7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert ___________________________________________________________54

7.3. Recomandări privind studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert ____________________________________________54

Anexe _________________________________________________________________________54

Glosar de termeni ________________________________________________________________55

Bibliografie _____________________________________________________________________56




3

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I

SC VEGA 93 SRL „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în

perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”

1. Introducere Raportul la Bilanţul de mediu nivel I a fost solicitat de ARPM Galaţi, prin Adresa nr. 3441/23.04.2012, ca urmare a depunerii solicitării de revizuire a Autorizaţiei de mediu nr. 99/11.08.2010 pentru desfăşurarea activităţilor cod CAEN rev. 2 - 0812 (cod CAEN rev. 1 - 1421) – Extracţia pietrişului şi nisipului din albia minoră a râului Siret, localitatea Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galaţi. Structura Raportului la Bilanţul de mediu nivel I este în conformitate cu Anexa A.2 din Ordinul MAPM nr. 184/1997, privind cuantificarea impactului generat de activitatea desfăşurată în perimetrul de exploatare Serbeştii Vechi asupra ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Autorii Bilanţului de mediu de nivel I: SC DANIAS SRL, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; www.asrm.ro; Glăvan Teodor PFA – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Documentele prezentate de beneficiar: Fişa de prezentare şi declaraţie întocmită de SC VEGA 93 SRL; Certificat constatator; Certificat de înregistrare eliberat în baza declaraţiei pe proprie răspundere; Certificat de atestare emis de ANRM conform căruia SC Vega 93 SRL îndeplineşte condiţiile şi criteriile prevăzute în Metodologia de atestare şi are competenţa tehnică şi profesională de a executa exploatarea şi valorificarea resurselor minerale – roci utile; Planul de situaţie şi Planul de încadrare în zonă a obiectivului; Adresa nr. 3441/23.04.2012 prin care ARPM Galaţi solicită obligativitatea efectuării Bilanţului de mediu, cu elementele de îndrumar; Documentaţie tehnică pentru obţinerea Permisului de exploatare a nisipului şi pietrişului din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi – Memoriu tehnic; Permisul de exploatare nr. 14589 din 30.08.2011 (valabil până la data de 30.08.2012); Documentaţie tehnică pentru obţinerea Avizului de gospodărire a apelor pentru folosinţă: exploatare agragate naturale (nisipuri şi pietrişuri), albia minoră a râului Siret, mal stang in perimetrul Serbestii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galati – Elaborator SC Cominsant Proiect SRL Buzău – Ing. Rinciog Nicolae; Aviz de gospodărire a apelor nr. 115 din 01.07.2011 eliberat de Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad;

http://www.mmediu.ro/




4

Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 198 din 21 septembrie 2011 privind „ Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi” eliberată de Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (valabilă până la data de 30.08.2012); Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I va identifica dacă activitatea generează un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu şi siturilor Natura 2000, luând în considerare obiectivele de conservare ale acesteia, precum şi măsurile compensatorii, după, caz. 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA 2.1. Denumirea societăţii SC VEGA 93 SRL 2.2. Sediul social Municipiul Galaţi, Strada Siderurgiştilor, Nr. 7, Bloc PS1B, Tronson IV, Incinta „Vega Holding”, Judeţul Galaţi, J17/134/1993, RO3118800, telefon: 0236.473.105, fax: 0236.473.087; e-mail: [email protected]; Persoana de contact: Director general: Chiper Doru; 2.3. Amplasament/punct de lucru Perimetrul de exploatare se află în albia minoră a râu lui Siret, pe malul stâng, la cca 4km în amonte faţă de podul rutier, ce supratraversează râul Siret de pe DN 2B Galaţi-Brăila-Buzău. Din punct de vedere administrativ perimetrul de exploatare se află în extravilanul localităţii Şerbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi. Terenul de pe care urmează a se face extragerea agregatelor minerale este neproductiv, fără vegetaţie sau cu vegetaţie spontană. Punctele amonte şi aval care delimitează perimetrul de exploatare Serbeştii Vechi, în sisitem de proiecţie STEREO 70, conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 198/21.09.2011 (valabilă până la 30.08.2012) şi a Permisului de exploatare nr. 14.589/30.08.2011 (valabil până la 30.08.2012), au următoarele coordonate:

Tabel nr. 1 – Coordonate STEREO 70

Nr. punct X Y

Amonte

5 439393 725770

4 439332 725745

3 439430 725937

Aval

6 439556 725997

1 439583 726117

2 439507 726041

Menţionăm că Permisul de exploatare nr. 14.589/30.08.2011 a fost depus în copie la A.R.P.M. Galaţi cu Adresă de înaintare nr. 30.699/13.12.2011. 2.4. Accesul în perimetrul de exploatare Accesul rutier în perimetrul de exploatare se face din DN25 Tecuci – Galaţi, până în localitatea Şerbeştii Vechi, după care se parcurg cca 500m pe un drum de exploatare până la perimetrul de exploatare, care traversează linia CF Galaţi – Tecuci; 2.5. Profil de activitate:

mailto:[email protected]




5

Societatea desfăşoară în punctul de lucru următoarele activităţi clasificate conform Ordinului nr. 337/2007 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN rev. 2: 0812 ( cod CAEN rev. 1 - 1421) - Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului, activităţi înscrise în Declaraţia pe propria răspundere înregistrată la Of iciul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu nr. 53297 din 25.11.2009, conform căreia firma îndeplineşte condiţiile de funcţionare specifice pentru fiecare autoritate publică. Activitatea clasificată cu codul CAEN rev. 2 - 0812 (cod CAEN rev. 1 – 1421) se regăseşte în Anexa 1 – Lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului din Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările ulterioare. 2.6. Forma de proprietate Societate cu răspundere limitată, capital integral privat. 2.7. Regimul de lucru 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 160 zile/an, nr angajaţi: 4. 2.1. Localizare şi topografie 2.1.1. Descrierea generală a amplasamentului Comuna Şendreni este situată în partea de sud-vest a judeţului Galaţi, fiind limitrofă

Municipiului Galaţi. Localitatea Sendreni se află la o distanţă de 10 km de Municipiul Galaţi. Teritoriul administrativ al comunei Sendreni are următoarele vecinătăţi: la est – municipiul Galaţi; la nord – comuna Smârdan; la nord – vest – comuna Schela; la vest – comuna Braniştea; la sud – judeţul Brăila. Comuna Şendreni are o suprafaţă de 4733,55 ha şi are în componenţă 3 localităţi:

- Şendreni: - Şerbeştii Vechi; - Movileni.

Figura nr. 1 - Comuna Sendreni, judeţul Galaţi

Comuna Şendreni este situată de-a lungul drumului naţional DN2B (E87) Galaţi – Brăila şi DN 25 Galaţi – Tecuci, intersecţia acestor două importante artere fiind pe teritoriul comunei. Comuna este străbătută şi de calea ferată Galaţi -Tecuci. Perimetrul de exploatare se află în albia minoră a râului Siret, pe malul stâng, la cca 4 km în amonte faţa de podul rutier, pe teritoriul localităţii Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni, Judeţul Galaţi.




6

Figura nr. 2 – Aşezare geografică Sat Şebeştii Vechi, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi

2.2. Geologie şi hidrologie Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul face parte din marea unitate Câmpia Română, subunitatea Câmpia Siretului Inferior, la zona de contact cu culoarul Siretului, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Figura nr. 3 – Harta unităţilor de relief din judeţul Galaţi

Şendreni




7

Din punct de vedere geologic, zona de este situată într-o depresiune formată din Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin falia Peceneaga-Camena, în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare. Perimetrul în care se va desfăşura activitatea de exploatare aparţine Cuaternarului, fiind reprezentat de un complex aluvionar de nisipuri slab prăfoase fine cu lev igabil, acoperite cu depuneri groase de maluri în zonele în care există ochiuri de apă. Aceste depozite sunt în general foarte fine, cu structură torenţială, cu resturi cochilifere, sedimentarea făcându-se într-un mediu fluviatil, cu regim termodinamic, variabil şi o grosime de 3m. Menţionăm că grosimea orizontului util nu este aceeaşi, întâlnindu-se zone în care aceasta poate ajunge la 4m. Substratul zonei analizate este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă holocenă, alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară provenite din depozitele de platformă şi cele ale flisului carpatic, dar mai ales din eroziunile laterale de mal pe care le face râul Siret şi afluenţii săi din sectorul inferior. Structura depozitelor este torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Constituaţia litologică este dată în principal de nisipuri fine cu trecere către cele foarte fine, de culoare albicioasă, cu intercalaţii constituite din prafuri argiloase şi malui argiloase. Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat gros şi discontinuu de malui şi argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal cu vegetaţie specifică acestor zone (raportat la suprafaţa totală a perimetrului vegetaţia ocupă o suprafaţă foarte mică). Compoziţia mineralogică Compoziţia mineralogică reflectă rocile de provenienţă, rezistente la procesele fizico -chimice: fracţiunea nisipoasă, alcătuită din nisip slab, prăfos, mijlociu la mare, cu granule de cuarţ, subrotunjite şi subangulare, cenuşii, la care se adaugă granule din feldspat şi muscovit cu fragmente mici de roci (calcare, şisturi, gresii); fracţiunea grosieră, alcătuită din şisturi cuarţo-feldspatice, gresii calcaroase, calcare, cuarţite, micaşisturi, gresii silicioase, marnocalcare şi microconglomerate; In ceea ce priveşte impurităţile, agregatele minerale de la Şerbeştii Vechi nu prezintă corpuri străine (acizi humici, mică, cărbune, sulfuri, paietele muscovite submilimetrice sunt sub 1%). Gresiile sunt predominante în raport cu celelalte fragmente de roci. Ele apar de obicei sub forma rotunjită şi foarte rar aplatizate, fiind bine rulate. Cuarţul apare sub formă de granule rotunjite brun cenuşiu cu feţe bine lustruite. Japsul apare sub formă de elemente aplatizate, cu feţe netede, bine rulate. Marnele sunt prezente ca fragmente compacte, destul de dure cu forme aplatizate, uneori lamelare. Compoziţia granulometrică Referitor la compoziţia granulometrică, din datele documentării reiese că partea levigabilă are o valoare de până la 10% şi se datorează în special unor pelicule de argilă care apar în zăcământ. Se remarcă prezenţa în proporţie ridicată a nisipului fin, de culoare albicioasă în stare uscată şi cenuşiu-albicioasă cel aflat în stare saturată. Cracteristicile geometrice Valorile gradului de aplatizare al sorturilor mai mici de 16mm prezente înzăcământ, aflat în ceea ce priveşte raportul b/a, cât şi raportul c/b, fac ca nisipul să se încadreze




8

în prevederile STAS 1667/84, recomandându-le ca fiind bune pentru utilizarea în construcţii, industria materialelor de construcţii, turnătorii, etc. Caracteristici fizico-mecanice În ceea ce priveşte caracteristicile fizico-mecanice, densitatea medie aparentă este de 2.43t/m3, iar cea afânată şi îndesată este de 1.600 t/m3, respectiv 1.759 t/m3. Volumul golurilor este de cca 30 % încadrându-se în normele impuse de STAS 1667/1984.

Figura nr. 4 – Harta Geologică a judeţului Galaţi

Sursa: Enciclopedia Geografică a României, Grigore P. şi colaboratorii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

Solul Relieful comunei Sendreni are aspectul unei câmpii joase, uşor ondulate, acoperită de depozite aluviale deosebite ca vârstă. Solurile predominante pe teritoriul comunei sunt cele zonale, aparţinând tipurilor cernozomice, alături de care apar soluri cenuşii, soluri brune, podzolice, iar dintre cele azonale se întîlnesc solurile aluviale. Pe aceste depozitele de origine aluvială au extindere maximă solurile de tip aluvial, cu conţinut carbonatic diferit, pe alocuri cu gleizare profundă sau salinizare. În imediata apropiere a râurilor se pot întâlni şi aluviuni recente cu procese incipiente de solificare. Sub zonele acoperite de pădure sunt soluri brune podzolite. Gradul mare de permeabilitate al acestui tip de sol este diferenţiat după cum urmează: - pentru nisip 2 - 50 m/zi; - pentru pietriş în masa de nisip 20 - 100m/zi; - pentru pietrişuri 100m/zi. Cel mai frecvent tip de sol întâlnit este cernoziomul agroiluvial pseudorendzinic, a cărui caracteristici sunt prezentate în cele care urmează: cernoziom argiloiluvial

Şendreni




9

pseudorendzinic (1404) cu profil Am-Bt-Cpr este format pe depozite loessoide şi marne, în câmpii: - slab alcalin la suprafaţă, pH = 7,8 şi moderat alcalin în profunzime cu pH = 8,2; - foarte humifer cu un conţinut de hummus pe grosimea 27cm de 4.1%. - slab la moderat carbonatic (1.1-9.1%), foarte bine aprovizionat în azot total (0,24g %) Solurile sunt afectate de diverşi factori degenerativi, între care se remarcă gradul mare de compactitate, excesul de umiditate, eroziunea de suprafaţă şi de adâncime, alunecările de teren, aciditatea.

Figura nr. 5 – Harta fizică a Judeţului Galaţi

Potenţialul seismic al zonei şi adâncimea de îngheţ Din punct de vedere seismic, Judeţul Galaţi se încadrează în zona cu grad VIII de intensitate seismică, situându-se pe linia de fractură tectonică majoră Focşani – Nămoloasa - Galaţi. Datorită acestui fapt, în zona judeţului Galaţi se resimt puternic cutremurele de pământ cu epicentrul în zona Vrancea. Valorile coeficientului Ks= 0,20 încadrează Municipiul Galaţi în zona seismică de calcul „C”, cu valoarea perioadei de colt Tc = 1,5 sec. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 91,3 zile/an. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Potenţialul hidrologic al teritoriului comunei Şendreni este reprezentat de ape de suprafaţă




10

şi ape subterane. Reţeaua hidrografică a comunei Şendreni este parte componentă a bazinului hidrografic Siret. Reţeaua apelor de suprafaţă cuprinde un sector (de cca. 7 km) al cursului inferior al Siretului situat în sudul regiunii, orientat pe direcţie est – vest şi sectoarele inferioare ale cursurilor văilor Rusca Mică – Rusca (9 km), Obreja şi Valea lui Odobescu (3 km). Văile afluente Siretului au cursuri cvasiparale le cu orientare generală nord - sud, cu uşoare devieri către est, încrustate între prelungirile extrem sudice ale Colinelor Tutovei. Acestora li se adaugă lacul Mălina (176km2) alimentat de pâraiele Valea lui Manolache, Coada Mălina şi Valea Movileni. Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă prezintă oscilaţii de nivele şi debite, scurgerile cele mai mari provocându -se primavara, la topirea zăpezii şi vara în timpul ploilor torenţiale, cele mai mici iarna şi toamna. In timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii şi excese de umiditate, afectând terenurile agricole şi aşezări. Siretul este una dintre principalele artetre hidrografice ale României, cu debitul cel mai mare dintre râurile interne, suprafaţa bazinului hidrografic este de 42.890 km 2 şi o lungime totală a cursului de 559 Km. Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de secţiunea Lungoci este de 175 m3/s, distribuţia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidenţiind o valoare medie de 42% primăvara, 13% toamna, iar iarna 10 -18%. Cele mai evidente diferenţe se observă la sezoanele cu scurgere medie cea mai scăzută, aceasta realizându-se toamna datorită condiţiilor fizico-geografice din bazinul hidrologic. Nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică se găseşte cantonat în nisipuri şi pietrişuri, el fiind interceptat de foraje la adâncimea de 20 – 30 m pe terasa superioară, 10 – 15 m pe terasa inferioară şi la circa 2 – 3 m în zona de luncă. Peisajul este dominat de cele două componente hidrografice majore: Balta Mălina şi sectorul de curs al Siretului.

Alimentarea apelor din reţeaua hidrografică este predominant pluvială, reg imul hidrologic caracterizându-se prin absenţa viiturilor de iarnă, prin faptul că apele mari de primăvară încep în martie şi ţin până în mai şi prin existenţa viiturilor în iulie – august. Marea parte a peisajului, şi în special reţeaua hidrografică şi m icrorelieful regiunii au fost puternic transformate de intervenţia antropică, materializată în bălţi al căror nivel hidrografic este controlat, diguri de direcţionare a apelor, dar şi excavaţii sau depozite haotice de materiale. Gradul de intervenţie asupra luncii este din ce în ce mai accentuat către aval. Trupul sudic comparativ cu cel nordic, al Ariei de protectie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior se caracterizează printr-un grad mai ridicat de antropizare, aproape întreaga albie majoră fiind marcată de numeroase canale şi bălţi amenajate. Reţeaua amenajată de canale are structura majoră orientată pe direcţia naturală a pantei generale a reliefului, respectiv nord-vest - sud-est. Din aceste axe majore se desprind perpendicular canale. Debitul Siretului a fost calculat la 171m3/s la Lungoci şi de 190 m3/s la Şendreni în judeţul Galaţi (staţii hidrometrice situate în aval).




11

Debitul solid al Siretului este de 450 kg/s, turbiditatea oscilează în medie între 2.500g/m3, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 t/ha/an.

Tabel nr. 2 – Date morfologice – râul Siret

Lungime curs Suprafaţă bazin Diferenţă nivel

L (km) F (km2) H med (m)

554 25.303 854

Figura nr. 6 – Harta hidrologică

Calitatea apei de suprafaţă Râul Siret are din punct de vedere hidrochimic ape clorurice, cationul predominant fiind sodiul, alături de calciu. Dintre substanţele biogene se remarcă azotaţii şi azotiţii, ca urmare a descompunerii resturilor organice. Apare şi fierul, acesta fiind legat de spălarea substanţelor humice, de alimentarea subterană relativ bogată, dar şi de evacuarea apelor industriale. Incadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă , se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi. Conform programului de monitorizare SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilor de apă, c i doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente, nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ordinului nr. 161/2006. B. Apele subterane Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate până la adâcimea de 5,50 m. Nivelul hidrostatic în fântânile din zonă, la vest de amplasament este stabilizat la adâncimea de 3,50 m faţă de cota terenului. Din observaţiile făcute în timp, rezultă că apa subterană prezintă variaţii pe verticală, în funcţie de cotele apelor Siretului şi ale pârâului Odobescu, cât şi de cantitatea de precipitaţii căzute.

Şendreni




12

C. Chimismul apelor Din analiza chimică a apei, efectuate anterior în zonă, apa subterană prezintă o agresivitate sulfatică slabă faţă de metale, betoane neprotejate (conform normelor în vigoare). Condiţii climatice Teritoriul comunei Şendreni, ca şi întreg teritoriul judeţului Galaţi, aparţine sectorului de climă continentală, specifică ţinuturilor cu clima de câmpie şi podiş. Zona de nord a comunei beneficiază de un topoclimat de terase bine însorite, cu dinamica atmosferei activă, cu mai puţină umezeală, decât zonele din apropierea bălţii Mălina, cu un topoclimat de baltă - luncă, cu mai multă umezeală şi temperaturi ceva mai coborâte. Se poate spune că, din punct de vedere climatic, atât oraşul Galaţi, cât şi zona lui înconjurătoare din care face parte şi partea de sud a comunei Şendreni, este caracterizată printr-o amplitudine mare a variaţiilor de temperatură şi prin precipitaţii cantitative reduse. Condiţiile climatice din perimetrul analizat sunt rezultatul direct al interacţiunii dintre radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi suprafaţa activă subiacentă, la care se adaugă influenţa tot mai accentuată a activităţilor antropice. Poziţia geografică la nivel global şi regional impune tipul general de climă temperat – continental moderat. Regiunea aparţine, conform zonării climatice specifică climei continentale, climatului de câmpie şi de pădure. Circulaţia generală a atmosferei este factorul climatogen care stă la baza tuturor variaţiilor neperiodice ce se înregistrează, atât pe parcursul celor patru anotimpuri, cât şi de la un an la altul. Deasupra bazinului Siretului, vara, cât şi în cele două anotimpuri de tranziţie sunt frecvente advecţ iile de aer temperat - oceanic. Deşi puternic transformate la trecerea Carpaţilor, ele dau totuşi ploi abundente în sezonul cald şi ninsori viscolite iarna. În sezonul rece predominante sunt masele de aer temperat-continental, care pătrund dinspre nord-est şi est, ele provocând geruri puternice care persistă zile în şir. Masele de aer tropical - continental sunt frecvente vara, când pătrund dinspre sud şi sud-est, determinând încălziri excesive.

Temperatura aerului Temperatura aerului este caracteristica climatică cea mai importantă, de ea depinzând numeroase procese fizice (îngheţul şi dezgheţul, evaporaţia şi condensarea, dilatarea şi contractarea materialelor), biologice şi chimice, cu consecinţe directe asupra unui mare număr de activităţi. Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru ecosistemele forestiere din lunca Siretului, având un rol limitativ pentru elementele biotice ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere. Observaţii asupra distribuţiei spaţiale şi temporale s-au făcut prin analiza histofenogramei şi a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale. Pentru perimetrul studiat media multianuală este de 9,50C, valoare ce pune în evidenţă rolul hotărâtor al suprafeţei active subiacente.




13

Aflată în strânsă dependenţă de bilanţul radiativ-caloric şi implicit de radiaţia globală, temperatura aerului are o evoluţie anuală foarte asemănătoare cu evoluţia acestora. Astfel, valorile termice cresc din ianuarie (luna cu media cea mai coborâtă: -3,80C) până în iulie (21,60C), după care scad din nou până în ianuarie. Tabel nr. 3 – Regimul temperaturilor aerului la Staţia meteo Galaţi

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,7 2,4

Diferenţele termice de la o lună la alta sunt mici între ianuarie şi februarie -3,80C şi respectiv -1,80C, cresc substanţial între februarie şi martie şi au valori maxime între martie şi aprilie (3,50C şi 10, 00C). Valorile temperaturilor medii pe anotimpuri sunt: 9,9 0C – primăvara, 20,9 0C- vara, 10,9 0C toamna şi –1,90C, iarna. In perioada de vegetaţie temperatura medie este de 13,30C. Amplitudinea termică anuală este 240C. Temperaturile extreme înregistrate în zonă au fost de 39,30C (maxima absolută, înregistrată la 10.08.1951) şi -33,0 0C (minimă absolută înregistrată la 25.01.1942). Fenofazele plantelor se produc sub directa influenţă a condiţiilor climatice din perioada de vegetaţie. Trecerea valorilor temperaturilor prin anumite praguri şi în deosebi prin cel de 100C constituie începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie. In urma observării directe a fenofazelor pentru câteva specii de plante din acest areal s -a putut constata că regimul termic este favorabil dezvoltării unei vegetaţii mezofile.

Figura nr. 7 – Histofenograma multianuală

Temperatura solului Datorită suprafeţei relativ mici şi structurii nediferenţiate a solului, temperatura este în general unitară, media anuală fiind de cca. 120C. Temperatura la suprafaţa solului, în cursul anului înregistrează un minim în ianuarie şi un maxim în luna iulie. Perioade cu îngheţ şi perioade calde secetoase Indicele de ariditate (R) ca raport între suma precipitaţiilor anuale şi evapotranspiraţia

potenţială (P/ETP) separă următoarele zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 R

0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - sub-umede (0,50 R 0,65) şi umede R

0,65.




14

Tabel nr. 4 – Evapotranspiraţia potenţială (valori medii lunare)

Luna


- - 25 60 95 105 100 80 50 25 5 -

Din acest punct de vedere, climatul din ţara noastră se încadrează în zonele

semiaride, uscat-sub-umede şi umede cu R 0,20, cu precizarea că în zonele de dealuri înalte şi munte indicele de ariditate R este mai mare de 0,65. În insulele de stepă R este cuprins între 0,20 - 0,50, iar pentru silvostepă între 0,50 - 0,65. Pentru judeţul Galaţi, indicele de ariditate are o mare influenţă deoarece arată un proces de deşertificare accentuat care a început în zonă acum 100 de ani şi care prin fenomene sinergice se autoalimentează. Teritoriul cu risc ridicat la deşertificare şi secetă se situează în zona I – caldă şi secetoasă care cuprinde suprafeţe mari în Câmpia Română, Dobrogea şi parţial în Câmpia de Vest în cadrul zonei diferenţiindu-se 5 subzone în funcţie de poziţia geografică şi particularităţile circulaţiei atmosferice. În cadrul acestei zone se manifestă scăderea umidităţii solului sub plafonul minim (50% din CAu) şi chiar până la coeficientul de ofilire (1988, 1992, 1993, 1994, 1998, 2000). In condiţiile existenţei aridităţii, apa freatică determină supraumezirea şi evaporaţia. Vara, datorită insolaţiei, suprafaţa solurilor îşi ridică temperatura, se intensifică evaporaţia, iar umiditatea (sub un metru) se menţine între coeficientul de ofilire şi mijlocul umidităţii active. Acestea sunt caracteristicile ţinuturilor cu clima temperat – continentală, unde vegetaţia naturală, în perioada de formare, a fost reprezentată de vegetaţia de luncă. Recent, un studiu efectuat de 13 institute europene de pedologie şi meteorologie, inclusiv din România, arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încăzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride. In România cele mai afectate regiuni vor fi Dobrogea, Oltenia, Banat, estul Munteniei şi sudul Moldovei, fiind nominalizate 10 judeţe, zone unde pământul se va usca din cauza lipsei de apă. Rezultatele unei astfel de deşertificări ar fi distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine recolte, păşuni sau alte activităţi umane. Impactul economic în aceste cazuri este foarte mare, cu pierderi în agricultură (bunuri agricole, creşterea preţurilor agricole. Deşertificarea creează condiţii de producere a incendiilor, furtunilor prin lipsa de apă. Praful din zonele deşertificate ajunge în oraşe, particulele de praf inhalate de organismul uman afectând grav sănătatea.

În zonele cu risc ridicat la deşertificare şi secetă, biodiversitatea faunistică este redusǎ. Ca o consecinţă directă a lipsei apei, fauna de interes cinegetic migrează în zonele cu o reţea hidrologică densă, unde şi oferta în hrană este bogată şi diversificată.




15

Figura nr. 8 - Harta zonelor afectate de secetă Figura nr. 9 – Harta precipitaţiilor

Umezeala relativă a aerului Umiditatea relativă a aerului în luna iulie are valori de 60-70 %. Importante pentru componentele biogeografice, sunt următoarele momente: - data medie a primei ninsori 20 octombrie; - data medie a ultimei ninsori 15 aprilie; - data medie a instalării primului strat de zăpadă 1 noiembrie; Pentru arealul analizat indicele de ariditate De Martonne: are valoarea 38. Ceaţa Umezeala ridicată a aerului se evidenţiază şi prin fenomele de ceaţă. Anual se produc cca 35 zile cu ceaţă în special datorită apropierii de râul Siret (ceaţă de evaporaţie). Ocazional poate apare ceaţă în anotimpurile de tranziţie, datorită poluării atmosferei cu fum, funingine, praf, gaze de eşapament. Radiaţia solară Radiaţia solară constituie sursa energetică primară pentru majoritatea proceselor geofizice şi biologice dintr-un sistem şi are pentru acest areal, valori între 125 şi 127,5 kcal/cm2.




16

Precipitaţiile atmosferice şi stratul de zăpadă Precipitaţiile atmosferice reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esenţială a climei, întrucât influenţează hotărâtor celelalte elemente meteorologice şi are o importanţă deosebită în activitatea practică. Tabel nr. 5 – Regimul precipitaţiilor atmosferice

Luna


28,4 29,2 27,9 47,0 59,3 69,5 50,7 45,2 31,9 41,2 37,1 35,7

Cele mai mari cantităţi, medii lunare de precipitaţii cad în lunile mai, iunie şi iulie, când intensificarea activităţii din Oceanul Atlantic, determină pătrunderea aerului oceanic umed şi când temperaturile ridicate amplifică mişcările termo - convective.

Figura nr. 10 – Graficul precipitaţiilor atmosferice

Numărul zilelor cu precipitaţii dintr-un an este de cca.120, dar există variaţii notabile, înregistrându-se perioade mai bogate în precipitaţii (ani ploioşi), urmate de perioade cu precipitaţii în cantităţi mici, ori chiar perioade de secetă. Printre fenomenele meteorologice deosebite de iarnă, viscolele sunt cele mai frecvente, iar vara sunt destul de frecvente secetele, care pot dura mai mult de 30 de zile. Desfăşurarea spaţială redusă, uniformizează aspectele climatice pentru întreaga regiune. Se pot sesiza însă microclimate de adăpost în cazul trupurilor de pădure şi de circulaţie mai intensă a maselor de aer în cazul culoarelor cursurilor de apă, majoritatea orientate pe direcţie nord – sud. Datorită artificializării vegetaţiei din acest areal şi a înlocuirii speciilor autohtone cu o cultură intensivă de plop american, în perioadele cu viscole se produc numeroase doborâturi de vânt. Se justifică în acest fel reintroducerea speciilor de arbori caracteristice biocenozelor din lunca Siretului. Regimul vânturilor Regimul eolian suferă în general o influenţă generată de pătrunderea maselor de aer. În linii generale, frecvenţa cea mai mare o au vânturile din direcţia nord şi nord - est, urmate de cele care bat din direcţia sud şi sud-est. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport.




17

Vegetaţia Plantele, dintre toate componentele biotice ale mediului înconjurător sunt cele mai în măsura să reflecte condiţiile de mediu dintr-un anumit spaţiu. Analizând modificările principalelor componente ale mediului abiotic, putem constata că o dată cu acestea, se modifică structura şi compoziţia învelişului biotic. Tipul de vegetaţie reprezintă şi o însumare a mersului multianual al factorilor climatici, nefiind afectat în esenţa sa de variaţiile anuale sau sezoniere. Vegetaţia reacţionează sensibil şi la modificările mediului apărute în urma activităţilor antropice. In ceea ce priveşte compoziţia floristică, cerinţele ecologice ale speciilor dominante, care definesc tipul de vegetaţie, arată caracterele ecologice de bază, respectiv cantitatea de căldură şi de apă disponibile într-un ciclu anual şi care situează unitatea respectivă într-o anumită zonă sau etaj de vegetaţie. Analizele areal-geografice executate de specialişti prezintă deosebiri în clasarea speciilor pe categorii. Aceste nepotriviri nu provin numai din studiul incomplet al florei din care se poate stabili arealul speciilor, ci şi din cauza faptului că arealul unor specii este încă insuficient studiat. Fiind expresia anumitor condiţii climatice, categoriile de elemente fitogeografice servesc în primul rând la delimitarea marilor zone de vegetaţie şi a unităţilor floristice. Zona de câmpie se încadrează în provincia balcano-moesică, circumscripţia Moldovei de Sud. V. Ciocârlan (1996) consideră că împărţirea României în provincii floristice trebuie făcută după următoarele criterii: - floristic, care constă în cunoaşterea exactă a arealului speciilor spontane, mai ales a celor dominante dar şi a celor lemnoase care caracterizeză cel mai fidel condiţi ile pedoclimatice; - pedologic, datorită relaţiei strânse între plantă şi sol şi pentru că tipul de sol se schimbă mult mai greu decât covorul vegetal; - climatic, caracterizat din punct de vedere al regimului termic şi al umezelii; - geomorfologic, relieful determinând indirect repartiţia invelişului biotic; - ecologic, existând o anumită suprapunere între teritoriile ecologice omogene şi provinciile floristice.

Figura nr. 11 – Ponderea elementelor fitogeografice în zona comunei Şendreni

Ponderea elementelor fitogeografice in zona Comunei Sendreni

0 5 10 15 20 25 30 35 40

circumpolare

eurasiatice

eurasiatice continentale

europene

europene continentale

europene centrale

endemice

carpato- balcanice

alpino-carpatice

pontic-balcanice

pontice

pontic mediteraneene

atlantic-mediteraneene

submediteraneene

mediteraneene

cosmopolite

adventive




18

Caracteristici generale ale vegetaţiei zonei de stepă In zona de vegetaţie, în afara culturilor agricole, care domină peisajul, sunt întâlnite păşuni şi fâneţe alcătuite predominant din: Festuca pseudovina, Festuca vallesiaca, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus, la care se mai adaugă o serie de elemente mediteraneene caracteristice acestei zone: Crocus moesiacus, Aegilops cylindrica, Vulpia myuros. Pe islazuri creşte masiv peliniţa de stepă (Arthemisia austriaca), holera (Xanthium spinosum), firuţa de livadă (Poa pratensis), păiuşul (Festuca sulcata) şi umbra iepurelui (Asparagus officinalis). Potenţialul ecologic şi altitudinile relativ coborâte din cadrul teritoriului administrativ al comunei Şendreni permit existenţa unor unităţi de vegetaţie bine individualizate în cadrul zonalităţii latitudinale. Vegetaţia ierbacee este variată şi bogată datorită condiţiilor ecologice care au favorizat formarea unor asociaţii vegetale caracteristice acestor biotopuri. Condiţiile ecologice diferenţiate au contribuit la dezvoltatea unor asociaţii vegetale de diferite tipuri: tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum hiemale, Mentha aquatica, iar în imediata vecinătate a zonelor de băltire a apei pot fi întâlnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha arvensis, Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus compressus, Carex vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale, Symphythum officinale, Iris pseudacorum; tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor; tip mezofil şi xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum, Alopercus pratensis, , Festuca pratensis, Agropyrum repens, Cirsium canum, Adonis vernalis, Isats praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea spinulosa, Veronica prostrata, Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium rotundum, Muscaria racemosum, Xeranthemum annum. Fauna terestră şi acvatică aparţine biotopului stepei şi silvostepei (care este săracă şi are cel mai mult de suferit de pe urma activităţii umane), precum şi celui de luncă şi baltă.

2.3. Obiective protejate Perimetrul de exploatare agregate minerale este situat în situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, declarat prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completata prin HG nr. 971/2011. In baza Ordinului MMP nr. 2387/2011, pentru modificaarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, perimetrul studiat este inclus în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Menţionăm că programul Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezinta o reţea ecologică de arii




19

naturale protejate care are ca scop menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a unei selecţii a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) şi specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Direct ivei Habitate şi în Anexa I a Directivei Păsări).

Figura nr. 12 – Harta regiunilor biogeografice

In domeniu biodiversităţii se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a f lorei şi faunei sălbatice, precum şi a prevederilor directivelor europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată de: Directiva 91/244/CEE, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE, Regulamentul (CE) nr. 807/2003; Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice modificată de: Directiva 97/62/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 implementată de: Decizia 1997/266/CE Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat prin: OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene; H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; Ordinul MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate.

http://freelex.juridic.ro/00109493.htm




20

2.3.1. Situl de protectie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fi ind

situat atât în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor: - Galaţi (66,40 %), - Vrancea (29,10%) - Brăila (4,50%). Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt: - terenuri arabile neirigate (34,2%); - păşuni (7,6%); - păduri de foioase (21,3%); - zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%); - zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); - mlaştini (4,7%); cursuri de apă (12,1%); - ape stătătoare (3,5%)

Figura nr. 13 - Harta ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului standard al sitului)

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt prezentate în

tabelul nr. 6

Tabel nr. 6 – Habitate prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

Nr. crt. Codul sitului Denumirea sitului

1. 3160 Lacuri distrofice si iazuri

2. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan si alpin

3. 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba

6. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8. 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:




21

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protecţie specială

(SPA) prezentam o descriere succinta a speciilor de avifauna - 3.2.b. Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. 3.2.b. Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv.

Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D

A056 Anas clypeata 30-60 i D

A052 Anas crecca 50-80 i D

A050 Anas penelope 170-230 i D

A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula 1-3 p D

A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D

A043 Anser anser 350-500 i D

A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C

A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus

5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C

A096 Falco tinnunculus 10-15 p D

A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B

A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D

A156 Limosa limosa 600-1000 i D

A230 Merops apiaster 30-50 p D

A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D

A048 Tadoma tadoma 2p D

A161 Tringa erythropus 150-200 i D

A162 Tringa totanus D

A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D

A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia




22

la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional);

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod.

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus




23

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis

P C B C B

1166 Triturus cristatus

P C B C B

1188 Bombina bombina

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Reprod. Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus

P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata

P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus

P C B C C

1014 Vertigo

angustior P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

M Felis silvestris P D

Vegetatia din zona studiata Dupa cum s-a specificat in prezentul studiu, pe tronsonul de râu din care face parte perimetrul de exploatare agregate minerale, poziţionat între bornele CSA 12 şi CSA 13, albia râului Siret prezintă o tendinţă naturală de meandrare. Din cauza neuniformităţii pantei albiei minore, a regimului de exploatare a acumulărilor de apa din amonte (Bereşti, Movileni şi Călimăneşti) s-au produs pe cele două maluri ale râului Siret eroziuni active (Figura nr. 14).




24

Figura nr. 14. Perimetrul de exploatare Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi

Astfel, pe malul drept al râului Siret, în zona perimetrului Şerbeştii Vechi există

o eroziune activă de mal, pe o lungime de cca. 300 m. In aval de perimetrul Şerbeştii Vechi, pe malul stâng, în albia minoră a râului Siret, au fost realizate lucrări de consolidare a terenului.

Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului, este alcătuită din specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii.

Figura nr. 15 - Aspecte ale vegetatiei din zona studiata

Vegetaţia de pe amplasamentul proiectului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe

amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi” este reprezentată de specii ca: Conyza canadensis, specie invazivă de origine americană, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia sp. s.a., specii ce reprezintă comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 15, 16).




25

Figura nr. 16 - Vegetaţia din perimetrul de exploatare

În albia majoră a râului Siret, la nivelul malului stâng, în zona analizată s -au

acumulat depozite de nisip ca urmare a transportului aluvionar crescut, datorită debitului mărit din timpul viiturilor ultimilor ani. Pe aceste depozite aluvionare s -a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului Salex, Populus sp. Din alte specii arbustive amintim: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina). Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile.

In concluzie, valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind inclusă în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu va fi afectată de lucrările de realizare a proiectului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi” şi nu se impun măsuri speciale de conservare. Fauna din perimetrul studiat Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, speciile de animale nevertebrate sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc.

Zoocenoza plajei de nisip are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.




26

In ceea ce priveste mediul acvatic nevertebratele (protozoare, rotifere, viermi plati, viermi inelati, molustele, crustacei etc.) sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Pesti. Dintre speciile de peşti frecvent identificate pe cursul inferior al râului Siret enumerăm: Alburnus alburnus (obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis (biban) şi Leuciscus cephalus (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius (ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus (babuşca), Abramis brama danubii (plătica), Chondrostoma nasus (scobar), Silurus glanis (somn), Sander lucioperca (şalău), Cyprinus carpio (crap), Scardinius erythrophthalmus (roşioară), Barbus barbus (mreană), imba vimba carinata (morunaş).

Amfibieni şi reptile Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului. Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi găsită în aproape or ice tip de habitat, predominant acvatic. Se hrăneşte cu moluşte, insecte, viermi, larve şi icre fiind dăunătoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi”. Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populează locurile din preajma bălţilor, lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii sau zonele lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi”.

Mamifere Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie răspândită în Europa. În toată ţara, pînă la 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi raurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fâneţe, păşuni, livezi etc. Identificat în afara amplasamentului. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Vulpes vulpes (vulpe). Specie comună. Se hrăneşte cu şoareci de câmp, iepuri, păsări, insecte, melci, fructe şi diferite seminţe. Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de invest iţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Păsări. In zona perimetrului de exploatare “Extracţia pietrişului şi nisipului pe

amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi” si vecinatati pot fi intalnite: Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus monedula - stancuta, vrabia




27

de camp - Passer montanus, ciocârlanul moţat - Galerida cristata, codobatura alba –Motacilla alba; prigorie - Merops apiaster s.a.

Din alte specii de avifauna, identificate pe suprafete cu vegetatie arbustiva si arboricola, aflate in cautare de hrana in zona perimetrului studiat, amintim de: Emberiza citrinella – presura galbena, Upupa epops – pupaza, Fringilla coelebs – cinteza, Carduelis carduelis – sticlete, Carduelis chloris – florinte s.a. La fel, zona studiata este traversata in zbor de specii de pasari antropofile, din localitatile invecinate (ex. comuna Sendreni), pentru asi procura hrana de pe suprafetele invecinate, dintre care enumeram urmatoarele: Columba livia domestica – porumbel domestic, Hirundo rustica – randunica, Sturnus vulgaris – graur, Streptopelia decaocto - gugustiuc s.a.

Specii de păsări observate in perimetrul Şerbeştii Vechi si vecinatati (Tabel 7)

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Nr. ex.

observate Observaţii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare

Phalacrocoracidae Pelecaniformes 6 ex. în zbor

2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 3 x. în zbor

3. Ardea cinerea stârc cenuşiu

Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. în zbor

4. Nycticorax nycticorax

stârc de noapte

Ardeidae Ciconiiformes 2 ex. în zbor

5. Falco tinnunculus

vânturel roşu

Falconidae Falconiformes 2 ex. în zbor

6. Vanellus vanellus

nagâţ Charadriidae Charadriiformes 4 ex. în zbor

7. Larus ridibundus pescăruş râzător

Laridae Charadriiformes 16 ex. în zbor

8. Larus cachinnans

pescăruş argintiu

Laridae Charadriiformes 8 ex. în zbor

9. Sterna hirundo chira de baltă

Sternidae Charadriiformes 7 ex. în zbor

10. Columba livia domestica

Porumbel domestic

Columbidae Columbiformes 23 ex. în zbor

11. Streptopelia decaocto

gugustiuc Columbidae Columbiformes 6 ex. în zbor

12. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes 4 ex. în zbor

13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes 6 ex. în zbor

14. Upupa epops pupaza Upupidae Coraciiformes 3 ex. în zbor

15. Galerida cristata ciocarlan Alaudidae Passeriformes 4 ex. în zbor/pe sol

16. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 18 ex. în zbor

17. Riparia riparia lastun de mal

Hirundinidae Passeriformes 35 ex. în zbor

18. Motacilla alba codobatură albă

Motacillidae Passeriformes 4 ex. în zbor/pe sol

19. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 2 ex. tufărişuri

20. Parus coeruleus piţigoi albastru

Paridae Passeriformes 3 ex. în zbor

21. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 9 ex. în zbor

22. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 15 ex. în zbor

23. Corvus frugilegus

cioara de semănătură

Corvidae Passeriformes 46 ex. în zbor

24. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 12 ex. în zbor/pe sol

25. Oriolus oriolus grangur Oriolisae Passeriformes 5 ex. în zbor

26. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 54 ex. în zbor/pe sol

27. Passer vrabia de Passeridae Passeriformes 26 ex. în zbor/




28

In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari

observate in zona perimetrului de exploatare si vecinatati si relatia acestora cu obiectivul de investitie “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi”:

Tabel nr. 8 – Specii de avifauna in raport cu activitatea de extracţie a agregatelor minerale din perimetrul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi

Specie / nume popular

Efectul anticipat asupra populaţiei speciei

Phalacrocorax carbo (cormoran mare)

Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul studiat “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi” in cautare de locuri de hranire, popas si reproducere. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale.

Egretta garzetta (egreta mica)

Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor prin exemplare singulare in afara amplasamentului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Ardea cinerea (starc cenusiu)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în afara perimetrului studiat. Exemplare singulare s-au identificat in trecere peste suprafata amplasamentului in cautare de hrana, locuri de popas si reproducere. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent pe amplasament. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret.

Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara perimetrului “Extracţia pietrişului şi nisipului pe amplasamentul din satul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu)

Relevanţa sitului pentru specie: In zona de amplasament a fost observata doar in tranzit/zbor in cautare de hrana, locuri de popas si reproducere . Habitatul preferat în zona de studiu: Pentru cuibarit prefera vegetatia

domesticus casa tufarisuri

28. Passer montanus

vrabia de câmp

Passeridae Passeriformes 8 ex. în zbor/ tufarisuri

29. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 11 ex. în zbor

30. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 5 ex. în zbor

31. Emberiza citrinella

presură galbenă

Emberizidae Passeriformes 7 ex. în zbor/ tufarisuri




29

arboricola din zona. Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Vanellus vanellus (nagat)

Specie oaspete de vara, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri pe terenurile agricole, araturi. Observata in zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate in cautare de hrana, locuri de popas si reproducere. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale.

Larus cachinnans (pescarus argintiu)

Specie sedentara. Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Observata in zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate si grupuri de pasari in cautare de hrana, locuri de popas si reproduceere. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret.

Streptopelia decaocto (guguştiuc)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localităţile învecinate. A fost semnalată în zbor peste perimetrul studiat în deplasare de la o zonă la alta. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Merops apiaster (prigorie)

Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în perimetrul obiectivului de investitie. A fost observată în perioada postreproductivă (migraţia de toamnă) în zbor, in trecere peste zona de amplasament. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale.

Upupa epops (pupăză)

Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in afara perimetrului in cautare de hrana. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Galerida cristata (ciocârlan)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. A fost semnalată în zbor, în exemplare singulare in cautare de hrana. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact




30

semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Hirundo rustica (rândunică)

Specie oaspete de vară, comună, mai ales în zonele rurale. Exemplarele observate in perimetrul analizat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret.

Riparia riparia (lastun de mal)

Specie oaspete de vară. Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat prin efective reduse in cautare de hrana. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Motacilla alba (codobatură albă)

Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Observata in numar mai mare in timpul migrat iei. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Parus coeruleus – (piţigoi albastru)

Specie sedentară. Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de pasari în trecere peste zona perimetrului studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria SPEC: E. Nu cuibăreşte pe amplasament. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Parus major (piţigoi mare)

Specie sedentară. Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de pasari în trecere peste zona perimetrului studiat. Specie comuna in paduri, gradini si parcuri. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale.

Pica pica (coţofană)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Specia a fost observata în zbor în zona perimetrului studiat prin exemplare singulare si grupuri de pasari in cautare de hrana. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Corvus monedula Specie sedentară. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în




31

(stăncuţă) parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi. Specia a fost observata în zbor tranzitand zona perimetrului studiat prin exemplare singulare si grupuri de pasari in cautare de hrana. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC -E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil) . Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Specia a fost observata în zbor tarnzitand zona perimetrului studiat prin exemplare singulare si grupuri de pasari in cautare de hrana. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie.

Corvus corone cornix (cioară grivă)

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agrico le, livezile, păşunile etc. Specia a fost observata în zbor, tranzitand zona perimetrului studiat prin exemplare singulare si grupuri de pasari in cautare de hrana. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de realizarea investitiei.

Sturnus vulgaris (graur)

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Specia a fost observata în zbor, tarnzitand zona perimetrului studiat prin exemplare singulare si grupuri de pasari in cautare de hrana. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul proiectului. Stoluri ale speciei observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer montanus (vrabie de câmp)

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de pasari în trecere peste zona perimetrului studiat. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul studiat, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective medii şi mari pe tot parcursul anului . Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de




32

pasari în trecere peste zona perimetrului studiat. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Fringilla coelebs (cinteză)

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Observată in zbor in trecere peste zona de amplasament prin exemplare singulare si grupuri de pasari, îndeosebi in perioada migratiei de primavara si toamnă Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil) . Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Carduelis carduelis

(sticlete)

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de pasari în trecere peste zona perimetrului studiat in cautare de hrana. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Emberiza citrinella (pesură galbena)

Specie parţial migratoare. Nu cuibăreşte în arealul studiat. Observata in zbor si in tufarisuri. Specia a fost observata în zbor prin exemplare singulare si grupuri de pasari în trecere peste zona perimetrului studiat in cautare de hrana. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: E. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului Pe tronsonul de râu din care face parte perimetrul de exploatare agregate minerale, albia râului Siret prezintă o tendinţă naturală de meandrare. Din cauza neuniformităţii pantei albiei minore,a regimului de exploatare a acumulărilor cu rol hidroenergetician din amonate (Bereşti, Movileni şi Călimăneşti) s-au produs pe cele două maluri ale râului Siret eroziuni active. Pe malul drept al râului Siret, în zona perimetrului Şerbeştii Vechi există o eroziune activă de mal, pe o lungime de cca. 300m. In aval de perimetrul Şerbeştii Vechi, pe malul stâng, în albia minoră a râului Siret, au fost realizate lucrări de consolidare pentru protecţia riveranilor şi a terasamentului căii ferate Galaţi – Tecuci, din gabioane, cu prism, din anrocamente fundat pe un suport elastic (saltele confecţionate din suluri de fascine). Lungimea lucrării de consolidare este de cca. 350m.




33

Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2, conform căruia:

„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. SC VEGA 93 SRL a solicitat şi obţinut: Autorizaţia de mediu nr. 99 din 11.08.2010 emisă de APM Galaţi pentru act ivităţile cod CAEN rev. 2 - 0812 - extracţia nisipului şi pietrişului, extracţia argilei şi caolinului (cod CAEN rev. 1 - 1421) pentru perimetrul de exploatare poziţionat între bornele CSA 12 şi CSA 13. Permisul de exploatare pentru extracţia nisipului şi pietrişului din albia minoră a râului Siret, în perimetrul temporar Şerbeştii Vechi, care se încadrează în art. 28 – 30 din Legea minelor nr. 85/2003 şi la art. 2, punctul a) din Instrucţiunile tehnice de aplicare a Legii minelor, în perimetru nefiind înregistrate rezerve valorificabile în evidenţele de resurse minerale naţionale. Stadiul reglementării folosinţei Avizul de gospodărire a apelor nr. 115 din 01 iulie 2011 - emitent ABA Prut-Bârlad; Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 198 din 21 septembrie 2011 eliberat de AN Apele Romane SA, Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad; Permisul de exploatare nr. 14589 din 30.08.2011 emis de ANRM Bucureşti, pentru un volum preliminat pentru perioada 2011-2012 de 35.000mc. SC VEGA 93 SRL a încheiat cu ABA Prut- Bârlad contractul nr. 850/1729 din 21.06.2011 (valabil până la data de 16.06.2013) privind închirierea suprafeţei de 21.854mp albie minoră a râului Siret, perimetrul Serbeştii Vechi, bun imobil proprietatea publică a statului aflat în administrarea AN Apele Române – ABA Prut – Bârlad, confom Ordinului MMDD nr. 1222/2008. Acord de principiu nr. 696 din 09.02.2009 privind amenajarea unui drum de acces pe o suprafaţă de 0,1470 ha teren din fondul forestier naţional emis de ROMSILVA – Direcţia Silvică Galaţi; Accept nr. 6563/12.07.2011 privind accesul şi utilizarea drumurilor locale din comuna Sendreni, emis de Comuna Sendreni, judeţul Galaţi; 3.2. Dezvoltări viitoare SC VEGA 93 SRL Galaţi va exploata nisipurile din albia minoră a râului Siret pentru a le utiliza în construcţii, în fixarea conductelor de alimentare cu apă şi a conductelor de gaze, materialul extras fiind foarte fin. 4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1. Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice Perimetrul cu rezerve de nisip şi pietriş are o suprafaţă de 2,1854 ha, având lungimea L = 440m, lăţimea l = 20-66 m, iar adâncimea maximă de exploatare (măsurată de la cota maximă a depozitului) este până la 2,20m fără a coborâ sub nivelul talvegului râului Siret. Adâncimea medie de exploatare este de 1,60 m. Punctele amonte şi aval care delimitează perimetrul de exploatare Serbeştii Vechi, în sistem de proiecţie STEREO 70 , conform „Fişei de localizare a perimetrului de exploatare”, au următoarele coordonate:




34

Tabel nr. 9 – Coordonate STEREO 70

Nr. punct X Y

5 439393 725770

4 439332 725745

3 439430 725937

6 439556 725997

1 439583 726117

2 439507 726041

Exploatarea va păstra următorii pilieri de siguranţă: - minim 160m faţă de lucrarea de apărare de mal de pe versantul stâng al râului Siret (pentru protecţia terasamentului CF Galaţi - Tecuci); - minim 130m faţă de malul drept al râului Siret. Perimetrul de exploatare va fi bornat printr-un număr de trei profile transversale şi vor fi făcute măsurătorile topometrice la începutul lucrării, la cel mult 15 zile după viiturile importante şi la finalizarea exploatării.

Tehnologia de extracţie 4.1.1. Lucrări de deschidere şi pregătire - sunt necesare lucrări de întreţinere a drumului de acces în zona de exploatare; - nu sunt necesare lucrări de decopertare, depozitul de agregate minerale fiind la zi; 4.1.2. Lucrări de exploatare Excavarea agregatelor minerale se face mecanizat, folosindu-se ca utilaj de extracţie un excavator tip draglină cu capacitatea cupei de 1,2 m3. Alte utilaje: un buldozer tip S1500, un excavator cu cupa întoarsă de 1,20 mc, Wolla pentru încărcat. Incărcarea agregatelor minerale se realizeaza direct în mijloacele de transport. Extragerea agregatelor se va face astfel: se va amenaja patul de înaintare, realizat din agregate minerale de râu, în albia minoră a râului Siret, cu respectarea pilierilor de siguranţă şi a coordonatelor perimetrului autorizat astfel încât să nu se producă eroziuni ale malului drept al râului Siret; se va delimita cu picheţi vizibili perimetrul de exploatare; acesta va fi împărţit în sectoare, iar fiecare sector va fi împărţit în făşii longitudinale paralele cu sensul de curgere al apei; Extragerea agregatelor se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în făşii succesive de 5 m lăţime, iar lungimea va fi cea a fâşiei de lucru (fără a depăşi 440m - lungimea perimetrului), paralele cu axul albiei minore a râului Siret, de la luciul apei spre mal stâng. In albia minoră a râului Siret nu se admit depozite de agregate; se autorizează un singur depozit intermediar (tehnologic) în limitele capacităţii de transport pentru o singură zi. In perioadele critice (viituri, îngheţ), exploatarea va fi oprită, iar utilajele retrase din zona inundabilă. 4.1.3. Tehnologia de exploatare Tehnologia de exploatare este următoarea: - trasarea fâşiilor de exploatare, conform planului de situaţie şi materializarea lor în teren;




35

- deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de exploatare; - excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului din aval către amonte şi dinspre firul apei spre malul stâng şi depozitarea temporară a materialului lateral (2 – 3 ore); - încărcarea materialului depozitat în 5 autobasculante cu capacitatea de 40 t fiecare ; - nivelarea cu buldozerul S 1200 în anumite situaţii când se impune această operaţie; - transportul nisipului şi pietrişului cu autobasculantele proprii direct la beneficiari, la punctele de lucru. 4.1.4. Situaţia resurselor/rezervelor de agregate minerale Zona de exploatare propusă pentru exploatare a fost ridicată topografic, întocmindu -se Planul de situaţie la scara 1:2000, patru profile transversale scara 1:2000, 1:1000 şi profilul longitudinal Scara 1: 2000 pentru urmărirea evoluţiei dinam icii albiei minore ca urmare a exploatarii balastului şi al efectelor viiturilor pe râul Siret. Extracţia agregatelor minerale (35.000mc) se va face dintr-un perimetru cu o suprafaţă de 21.854mp. Volumul de 35.000mc se va extrage de pe întreaga suprafaţă, adâncimea medie de exploatare fiind de 1,6m; astfel până la nivelul apei din ziua măsurătorii va rămâne o rezervă de cca 14.900mc. Perimetrul de exploatare este de forma unui poligon neregulat, cu L mx = 440m, l = 20-66m şi S = 21.854mp, suprafaţa reieşind din calculul coordonatelor, V rezervei =

49.906,6mc, rezerve încadrate la „categoria rezerve posibile – cod 331”.

Tabel nr. 10 - Numărul fâşiilor de exploatare şi dimensiunile acestora:

Trim. III 2011 Trim. IV 2011 Trim. I 2012 Trim. II 2012

Nr. fâşii 5 3 6 4

L, m 120-380 380-410 380-350 350-290

4.1.5. Resurse exploatabile în cadrul perimetrului La baza calculului a stat ridicarea topografică în proiecţie STEREO 70 şi profilele transversale, (P1-P4) realizate cu această ocazie. Limita de adânc ime s-a stabilit conform datelor geologice, hidrologice şi hidrogeologice, iar extinderea în suprafaţă pe baza conturului perimetrului de exploatare, coborat cu situaţia topografică a terenului. Evaluarea volumelor de nisip şi pietriş s-a realizat cu ajutorul următoarelor relaţii de calcul: VB = (S1 + S2 )/2 x d, unde : VB – volum unitate de calcul (m3) S1 + S2 – suprafaţa secţiunilor de delimitare (m2); d – distanţa dintre secţiuni (m); Volumul total al resurselor a fost determinat cu relaţia: n

V = Ʃ VB, unde n – numărul blocurilor




36

1

Tabelul nr. 11 - Rezultatul calculului volumetric, în varianta blocurilor geologice delimitate de secţiuni verticale, al resurselor

Unitatea de calcul

Suprafaţa secţiunilor ce delimitează blocul, m

2

Secţiunea medie, m

2

Distanţa dintre secţiuni,

(lungime şenal), m

Volumul exploatabil,

m3

1 - S1 = 92,4 92,4 50 4 620

2 S1 = 94,4 S2 = 121,2 106,8 110 11 748

3 S2 = 121,2 S3 = 192 156,6 96 15 033,6

4 S3 = 192 S4 = 173 182,5 54 9 855

5 S4 = 173 - 86,5 100 8 650

Total 49 906,6

Pe tot parcursul exploatării se va urmări respectarea adâncimii de exploatare, eventualele gropi putând provoca eroziuni laterale ale malurilor, asigurarea stabilităţii taluzelor şi a pilierilor de siguranţă impuşi. 4.1.6. Informaţiile privind producţia Capacităţi de producţie pentrul anul 2011-2012:

Tabelul nr. 12 – Capacităţi de producţie 2011 – 2012

Total perioadă

UM (m

3)

Trim. III 2011

Trim. IV 2011

Trim. I 2012

Trim. II 2012

35 000 m3 10.000 10.000 5.000 10.000

4.1.7. Lucrările pentru refacerea mediului Incinta tehnică şi celelalte spaţii tehnologice se dezafectează în cazul încetării activităţii şi se redau mediului cu folosinţa iniţială. Sursa de finanţare a lucrărilor de refacere a mediului o reprezintă bugetul propriu al SC VEGA 93 SRL Galaţi.

4.1.8. Dotări - vagon dormitor, cu spaţiu amenajat pentru servirea mesei, dormitor pentru personal, magazie pentru depozitarea diverselor materiale (echipament de lucru, cazarmament, piese de schimb pentru utilaje, spaţiu pentru birou şef balastieră); - toaletă ecologică vidanjabilă; Utilaje: - un excavator tip draglină DHM cu cupa de 1,2 mc-1buc. ; - un buldozer tip S 1500 pentru întreţinerea drumului de acces, decopertări, nivelări, execuţie pat de înaintare; - un încărcător (wollă); Mijloace de transport: autobasculante IVECO, capacitate de 40 t – 5 buc. 4.1.9. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume) 4.1.9.1. Alimentare cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă.




37

Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi de 2l, 5l din material plastic PET). 4.1.9.2. Evacuarea apelor uzate Nu este cazul. Societatea deţine o toaletă ecologică care va fi vidanjată periodic conform Contractului de prestări de servicii încheiat cu MAR-INA PRODPREST SRL. 4.1.9.3. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se face prin intermediul unui generator electric. 4.1.9.4. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul. 4.1.9.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţia de distribuţie carburanţi autorizată - BPI Fileşti, care aparţine SC VEGA 93 SRL. Alimentarea staţiei se realizează din cisterne SC ROMPETROL SA Bucureşti. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. 4.2. Materiale de construcţii Nu este cazul. Organizarea de şantier cuprinde: - un container uzinat - vagon dormitor, cu spaţiu amenajat pentru servirea mesei, dormitor pentru personal, magazie pentru depozitarea diverselor materiale (echipament de lucru, cazarmament, piese de schimb pentru utilaje), spaţiu pentru birou şef balastieră; - o toaletă ecologică vidanjabilă, închiriată de la MAR - INA PRODPREST SRL Galaţi; 4.3. Stocarea materialelor – depozit de materii prime, rezervoare subterane - In albia minoră a râului Siret nu se admit depozite de agregate; se autorizează un singur depozit intermediar tehnologic în limitele capacităţii de transport pentru 1 (una) zi. - Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu există rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se realizează din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate, BP 1 Fileşti care aparţine VEGA 93 SRL; alimentarea cu carburanţi se face din autocisterne proprietate SC ROMPETROL SA Bucureşti.

4.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ – EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII ÎN ATMOSFERĂ 4.4.1. Poluanţii evacuaţi în atmosferă [mg/m3 şi g/s] Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extracţie sunt reprezentate de funcţionarea utilajelor care extrag şi transportă agregatele minerale (NO, CO, CO2, SO2, pulberi, COV). Mijloacele de transport sunt încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie este redusă pentru a se evita antrenarea prafului şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de




38

parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,95, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 40 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); E = 0,228 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic de şantier în perioada de extracţie pentru o distanţă de 3 km parcursă de 576 vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,228 kg/km x 3 km x 2 x 576 = 788 kg/an E = 788 kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

Tabelul nr. 13 – Factorii de emisie pentru autovehicule grele (>3,5 t) – motorină

NOx CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Tabelul nr. 14 – factorii de emsie pentru „Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”

Utilaje cu motor Diesel

NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73

kmkgp

xw

xW

xS

xs

xKE /,365

365

47.248127,1

5,07,0




39

Cunoscând consumurile de motorină ale utilajelor din dotare, pentru draglină (10 l/h) şi pentru autobasculantă (6,75 l/h), cantitatea de noxe degajată va fi:

Tabel nr. 15 – Emisii de gaze arse de la motoarele utilajelor/autovehiculelor

Utilaj UM NOx CH4 NM-VOC CO N2O CO2 PM

Draglină g/kg motorină

419,68 1,462 60,888 135,88 11,18 - 49,278

Autobasculantă 247,87 1,45 47,37 200,07 0,696 18216,09 -

4.4.2. Prognozarea poluării aerului In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament rezultate din arderea motorinei în timpul funcţionării utilajelor pentru extracţie material excavat (nisip şi pietriş) şi mijloacelor de transport ca urmare a intensificării traficului de material extras. Având în vedere faptul că activitatea nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului - desfăşurarea activităţilor numai în perimetrul aprobat de ANRM; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinerea utilajelor, schimburile de ulei, alimentarea cu motorină se vor face conform graficului stabilit de producător, în locuri special amenajate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate) , vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate.




40

4.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENŢI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE 4.5.1. Alimentare cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată în recipienţi de 2l, 5l din material plastic PET). Bilanţul apei - consumuri (necesarul de apă) Necesarul zilnic de apă menajeră pentru o persoană este de 50 l/zi şi un necesar anual pentru 4 persoane de 12 m3. Menţionăm că pe amplasament vor lucra 4 angajaţi, care vor deservi utilajele în zona de excavare (excavator, încărcătorul frontal, autobasculante). 4.5.2. Evacuarea apelor uzate Cantitatea de apă, existentă în stare liberă între fragmentele de pietriş şi nisip în momentul excavării este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor; permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere. Societatea deţine o toaletă ecologică care va fi vidanjată periodică conform contractului încheiat cu MAR-INA PRODPREST SRL. Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate se vor încadra în NTPA 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă, aprobat prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005. Tabel nr. 16 - Valorile limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane evacuate în receptori naturali

Nr. crt

Indicatorul de calitate U.M. Valorile

maxim admise

1 Temperatură grade C -

2 pH unităţi pH 6,5 – 9,0

3 Materii în suspensie mg/dm3

35

4 Consum biochimic de oxigen CBO5 mgO2/dm3 25

5 Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu CCO-Cr

mgO2/dm3 125

6 Azot amoniacal NH4+

mg/dm3 3

7 Fosfor total P mg/dm3 2,0

8 Sulfuri şi hidrogen sulfurat S2- mg/dm

3 0,5

9 Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dm3 20

10 Produse petroliere mg/dm3 5,0

11 Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 0,5

12 Clor rezidual liber Cl2 mg/dm3 0,2

13 Reziduu filtrat mg/dm3 2000

4.5.3. Surse de poluare a apelor: - scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi de la utilajele folosite, ce vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale (excavator, încărcător frontal (wolla) şi transportul acestora; - depozitarea necontrolată a deşeurilor;




41

- fenomenul de regenerare a aluviunilor din albia minoră a râului Siret, în perimetrul de exploatare; - fenomenul de eroziune a malurilor râului Siret. Pentru evitarea influenţelor negative asupra ecosistemelor din zonă, în timpul procesului de extracţie a materialului aluvionar se vor lua următoarele măsuri: - respectarea graficului reviziilor şi a reparaţiiler utilajelor; - alimentarea cu carburanţi numai în zonele special amenajate; - colectarea selectivă a deşeurilor; - se interzice evacuarea deşeurilor lichide sau solide în apele râului Siret; - se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul riscului de apariţie a poluărilor accidentale, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se va interveni operativ şi se vor lua măsuri imediate de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor.

4.5.4. Prognozarea impactului Poluarea poate fi rezultatul gestionării necorespunzătoare a uleiurilor si a produse petroliere, apelor uzate menajere. Nu trebuie admisă evacuarea acestor deşeuri în apă. Un volum important de lucrări este reprezentat de exploatarea materialului aluvionar, care se realizează prin lucrări de calibrare a albiei, care vor asigura curgerea normală a apei raului. Impactul asupra calităţii apei este redus, nepermanent şi limitat ca spaţiu de manifestare. Activitatea de extracţie controlată a agregatelor minerale în scopul decolmatării, reprofilării şi regularizării râului Siret determină creşterea turbidităţii apelor; aceasta este locală, temporară, nepermanentă şi cu efecte adverse reduse. Exploatarea agregatelor în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret Exploatarea agregatelor minerale se execută în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret astfel: - debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără să fie periclitată activitatea; - în perioadele de critice (îngheţ, viituri): exploatarea agregatelor este oprită, iar utilajele sunt retrase din albia râului Siret; în această perioadă se efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor; - în perioada de ape mici: activitatea balastierei se desfăşoară în condiţii normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor minerale; 4.5.5. Măsuri de diminuare a impactului - Lucrările de extracţie se vor realiza numai în perimetrul aprobat de ANRM. - Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; - Colectarea deşeurilor municipale amestecate şi evacuarea controlată a acestora, evacuarea periodică a apelor uzate menajere, elimină riscul de poluare a apelor cu aceste produse. - Verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, echipamentelor, mecanismelor şi sculelor pentru a constata integritatea şi buna lor funcţionare. - Folosirea de utilaje performante care nu produc pierderi de poluanţi în timpul funcţionării. - Respectarea distanţei de protecţie de 1km amonte pentru protecţia podului de peste râul Siret; - In albia minoră a râului Siret nu se vor realiza fie şi temporar depozite de carburanţi, uleiuri şi alte produse chimice;




42

- Nu se vor spăla utilaje/mijloace de transport în zona de exploatare; alimentarea cu motorină şi lubrifianţi se va face cu evitarea deversărilor de produse petroliere în albia sau pe malul stâng al râului Siret; - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament este instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită unor poluări accidentale, deoarece extracţia se realizează în albia minoră a râului Siret. În caz de poluare accidentală se iau următoarele măsuri: 1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii. 2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale; - anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea. 3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securi tate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante. 4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia. 5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. 6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării. Măsurile practice/acţiunile întreprinse de beneficiar în caz de poluare accidentală: - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie, prin efectuarea unor baraje din materialul existent în albia râului; - efectuarea unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; - intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor; - colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje; - analize fizico-chimice în aval; Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.




43

4.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR 4.6.1. Tipuri de deşeuri generate: Din activitatea analizată rezultă următoarele tipuri de deşeuri: 1. Ambalaje de hârtie şi carton – cod 15 01 01 Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele de hârtie şi carton fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat). 2. Ambalaje din plastic – cod 15 01 02 Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele de plastic fac parte din categoria 15 – deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat). 3. Deşeuri municipale amestecate (menajere) – cod 20 03 01 Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deşeurile menajere fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale.

Tabelul nr. 17 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului

Cantitate generată

kg/an

Starea S, L,

SS, Sl

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Colectare

Managementul deşeurilor kg/an

V E R

Ambalaje de hârtie şi carton

100 S 15 01 01 Container în

spaţiu special

amenajat

integral - -

Ambalaje de plastic

500 S 15 01 02 integral - -

Municipale amestecate (menajere)

918 Sl 20 03 01 Recipiente adecvate

etanşe - integral -

* S – solid, L – lichid, SS – semisolid, Sl - semilichid , V – valorificare, E – eliminare, R – rămas în stoc

Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale mijloacelor de transport din dotare, respectiv schimburile de ulei (ulei uzat: cod 13 02 08), înlocuirea acumulatorilor uzaţi (cod 16 06 01), înlocuirea anvelopelor scoase din uz (cod 16 01 03) se vor executa în ateliere specializate autorizate. De aceea nu au fost evidenţiate în tabelul de mai sus. Uleiurile uzate, acumulatorii uzaţi, anvelopele uzate rămân la societăţile specializate autorizate care realizează service -ul mijloacelor de transport din dotare.

4.6.2. Modul de gospodărire a deşeurilor Managementul deşeurilor generate pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri.




44

- Deşeurile de ambalaje (hârtie, carton şi plastic) sunt colectate pe tipuri, în containere adecvate special destinate în spaţii special amenajate în vederea valorificării/eliminării prin societăţi specializate autorizate. - Deşeurile menajere sunt colectate în recipiente adecvate amplasate în spaţii special amenajate pentru a fi predate periodic la societăţi specializate autorizate. 4.6.3. Monitorizarea gestiunii deşeurilor Societatea va ţine evidenţa lunară, cantitativă şi calitativă a tuturor tipurilor de deşeuri generate din activitate, modul de gestionare a acestora în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 Raportările la autoritatea competentă de mediu se vor face lunar. 4.6.4. Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se va executa cu mijloace de transport autorizate specializate în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Concluzie: SC VEGA 93 SRL va lua toate măsurile necesare pentru limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor. Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin valorificarea/eliminarea deşeurilor de către societăţile autorizate specializate. 4.6.5. Gestionarea substanţelor chimice periculoase Motorina, unsori/lubrifianţi se utilizează conform cărţii tehnice a utilajelor şi evidenţei primirii/predării carburanţilor şi lubrefianţ ilor. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: - Folosire/comercializare: în activitatea de extracţie nisip aluvionar; nu se comercializează. 4.6.6. Gestiunea ambalajelor Nu este cazul.

4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin intermediul unui generator electric.

4.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII In scopul asigurării securităţii în procesul muncii, scietatea a dezvoltat un plan organizat, care are drept scop instruirea periodică pe linie Sănătate şi Securitatea în Muncă (SSM). Instruirea are caracter specific activităţii desfăşurate, iar instruirile sunt făcute de responsabilul cu sănătatea şi securitatea muncii. Pe întregul parcurs al funcţionării utilajelor se urmăreşte: - asigurarea dotării utilajelor cu mijloacele de protecţie, efectuarea controalelor periodice în scopul menţinerii în stare de funcţionare optimă a acestora; - adoptarea măsurilor care se impun în scopul protejării sănătăţii angajaţilor ; - asigurarea echipamentului de protecţie a muncii pentru salariaţi corespunzător activităţii desfăşurate: salopetă, încălţăminte de protecţie, ochelari de protecţie; echipamentele de lucru şi de protecţie a muncii sunt asigurate de societate odată pe an. - asigurarea condiţiilor de igienă corespunzătoare pentru salariaţi; In timpul exploatării agregatelor minerale se vor respecta următoarele acte normative:




45

- Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii muncii; - HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii sănătăţii şi securităţii muncii nr. 219/2006; - HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile; - HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; - HG nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; In conformitate cu prevederile art. 51, lit. b şi ale art . 84, aliniatele 1 – 4 din „Normele specifice de protecţie a muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate” – Partea III – „Nisip, pietriş şi balast”, elaborate şi publicate în anul 2002 de MMSS, Şeful balastierei (sector, secţie) întocmeşte Monografia de lucru, pe care conducătorul unităţii o aprobă. Monografia de lucru reprezintă documentaţia tehnică rezultată din proiect pe care lucrătorii formaţiei trebuie să o respecte, precum şi derularea operaţiunilor ce se execută la locul de muncă; conţine şi instrucţiunile de securitate şi sănătate specifice locului de muncă. Pentru excavatorul draglina DMH în Monografia de lucru se consemnează următoarele date: - capacitatea cupei: 1,2 m3; - adâncimea de excavare – grosimea zăcămâmtului (în cazul de faţă cea impusă prin Autorizaţia de gospodărire a apelor, fără a se depăşi adâncimea situată deasupra cotei talvegului; - raza maximă de excavare: 17,6 m; - lungimea braţului: 14 m; - raza maximă de descăcare: 14,6 m; - înălţimea maximă de descărcare: 14,2 m; - unghiul de înclinare al braţului: 250 – 40 0 Pregătirea şi execuţia lucrărilor de exploatare se face prin: - coordonarea punctului de lucru de către personal tehnic de specialitate; - marcarea fâşiilor şi a pragurilor; - valorificarea superioară a materialului excavat. Personalul anagajat este instruit să intervină în situaţii de urgenţă conform legislaţiei în vigoare. In perioadele critice (viituri, îngheţ) extracţia agregatelor este oprită, utilajele sunt retrase în locuri special amenajate, fără pericole. Acţiunile care se execută sunt cuprinse în Regulamentul de combatere a inundaţiilor şi fenomenelor naturale.

4.9. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR In timpul exploatării agregatelor minerale se vor respecta următoarele acte normative: - Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - Ordinul M.A.I. nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă; - Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă; - Ordinul M.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 – actualizat;




46

In situaţia izbucnirii unui incendiu personalul este instruit să intervină; acţiunile întreprinse sunt: - alarmarea; - intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu (autoapărarea); - evacuarea; - salvarea persoanelor în pericol; - alarmarea pompierilor; 4.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE 4.10.1. Sursele principale de zgomot Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de utilajele/mijloacele de transport care funcţionează în timpul activităţii de extracţie a nisipului aluvionar din râul Siret. În timpul operării, zgomotul produs de sursele mobile se va înscrie în nivelul de zgomot admis. 4.10.2. Prognozarea impactului In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB (A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare normală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 4.10.3. Măsuri de diminuare a impactului Se vor folosi drumurile de acces la perimetrul de exploatare Serbeştii Vechi şi în interiorul acestuia în baza convenţiilor încheiate cu deţinătorii acestora. Se vor lua măsuri astfel încât acestea să fie întreţinute permanent. Distanţa faţă de zona locuită este de circa 800 m, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. 4.11. SECURITATEA ZONEI Nu există surse potenţiale pentru poluare accidentală, sau de accident ecologic, aşa cum este acesta definit de OUG nr. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Paza obiectivelor din cadrul balastierei este asigurată în regim permanent prin organizarea de şantier. Pe timpul nopţii, utilajele rămân pe amplasament, fără combustibil, evitându-se posibilitatea poluării accidentale.




47

4.12. ADMINISTRAŢIE SC VEGA 93 SRL este o societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat (asociere de persoane fizice), condusă de un director general. Structura administrativă a societăţii cuprinde servicii de contabilitate – financiar, aprovizionare, resurse umane, Sănătate şi Securitate Muncii, PSI, Protecţia mediului. 5. CALITATEA SOLULUI 5.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite la procesul de extracţie a agregatelor: excavator, încărcător frontal, autobasculante. Utilajele funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi solul. Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu apă şi sol: adâncimea maximă de extracţie (măsurată de la cota superioară a depozitului): 2,20m, fără a coborâ sub nivelul talvegului râului Siret; adâncimea medie de exploatare: 1,60m; exploatarea va păstra următorii pilieri de siguranţă: - 160m faţă de lucrarea de apărare de mal de pe versantul stâng al râului Siret (pentru protecţia terasamentului CF Galaţi – Brăila); - 130 m faţă de malul drept al râului Siret; transportul materialului excavat este operativ, fără a se face depozite intermediare mai mari de o zi în albia râului; protejarea apei râului Siret de scurgerea agenţilor chimici şi petrochimici de la utilajele de extracţie şi transport; 5.2. Impactul asupra solului şi subsolului Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar. 5.3. Măsuri de protecţie - Lucrările se vor executa numai în perimetrul aprobat de ANRM. - Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne; SC VEGA 93 SRL va borna un număr de 3 profile transversale şi va efectua măsurători topometrice la începutul exploatării, la cel mult 15 zile după viiturile importante şi la finalizarea exploatării. - In albia minoră a râului Siret nu se admit depozite de agregate; se autorizează un singur depozit intermediar tehnologic în limitele capacităţii de tranport pentru 1 (una) zi.




48

- Apele uzate menajere vor fi evacuate periodic prin societăţi specializate autorizate. 6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII ŞI CONSERVAREA NATURII 6.1. Situl de importanta comunitara - Lunca Siretului Inferior În Monitorul Oficial al României nr. 739/31.11.2007 a fost publicată HG nr.1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România . La poziţia 71 este nominalizat ca arie de protecţie specială situl Lunca Siretului Inferior, codul sitului – ROSPA0071. In Anexa nr. 2 este prezentată Harta la scara 1:100.000, cu delimitarea ariilor pentru Lunca Siretului Inferior, care cuprinde :

- judeţul Vrancea (29,1 %); - județul Brăila, cu localităţile Măxineni (4 %), Siliştea (4 %), Vădeni (5 %) - judeţul Galaţi (66,4 %), cu localităţile Braniştea (58 %), Cosmeşti (28 %),

Fundeni (79 %), Independenţa (46 %), Iveşti (4 %), Lieşti (5 %), Movileni (30 %), Nămoloasa (40 %), Nicoreşti (15 %), Piscu (33 %), Poiana (39 %), Schela (2 %), Slobozia Conachi (<1 %), Şendreni (3 %), Tudor Vladimirescu (59 %), Umbrăreşti (15 %).

Caracteristici generale ale sitului (Formularul standard Natura 2000) Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Figura nr. 17 – Harta ariilor protejate din Judeţul Galaţi şi a Sitului ROSPA0071




49

Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus ), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl.

140 Păşunatul C 0 -

300 Extragere de nisip si pietris A 0 -

701 Poluarea apei B 0 -

164 Curatarea padurii C 0 +

220 Pescuit sportiv B 0 0

230 Vanatoare C 0 -

421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -

503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0

952 Eutrofizarea B 0 -

941 Inundatii B 0 +




50

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

403 Habitare dispersata B 0 0

421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate. 6.2. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: - Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; - pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; - Culturi cerealiere extensive – 5%; - Alte terenuri arabile – 5%; - paduri caducifoliate – 25%; - Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza




51

vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.




52

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi evaluarea impactului generat de modificarile produse de activitatea de extractie asupra speciilor de ihtiofauna (specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

Speciile de ihtiofauna incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior sunt: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusarul mare (Zingel zingel), si Fusarul (Zingel streber).

Prezentam o succinta caracterizare a habitatelor, distributiei, relevantei sitului pentru speciile de ihtiofauna respective si a impactului estimat a activitatii de extractie a agregatelor minerale asupra acestora (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE):

Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”. Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului de investitie “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei. Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai




53

mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”. Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţiona l) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei. Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”. Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Lucrarile de extractie a agregatelor minerale nu vor ave un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”.




54

Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului de investitie “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei. Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei. Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nis ipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi”. Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)




55

aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului de investitie “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei. Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.

Asadar, urmare a estimarilor realizate, activitatea de exploatare a agragatelor minerale “Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de ihtiofauna. Nu se vor produce modificari structurale asupra populatiilor speciilor de pesti din zona studiata, inclusiv a speciilor de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE .

In ceea ce priveste impactul antropic asupra speciilor de pesti din lunca Siretului inferior, specificam unele interventii umane de ordin general, ce ar putea influenta negativ ihtiofauna, inclusiv speciile protejate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Dintre acestea amintim de: - Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului; - Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului reprezentate de extragerea de pietriş şi

nisip pentru construcţii, înainte de a se fi refăcut compoziţia specifică şi efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor intervenţii anterioare;

- Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului; - Regularizări ale cursului de apă s.a.

Legat de impactul resimtit de populatiile de ihtiofaună din zona perimetrului studiat si vecinatati, acesta va avea natură temporară, iar speciile de pesti sunt mobile si au la dispozitie habitate similare, care pot fi utilizate în zona de implementare a proiectului.

In conformitate cu documentatia tehnica a proiectului, extragerea agregatelor se va face în albia minoră a râului Siret, cu respectarea pilierilor de s iguranţă şi a coordonatelor perimetrului autorizat, în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în făşii succesive de 5 m lăţime, iar lungimea va fi cea a fâşiei de lucru (fără a depăşi 440m - lungimea perimetrului), paralele cu axul albiei minore a râului Siret, de la luciul apei spre mal stâng.




56

Astfel, in vederea protejarii speciilor de ihtiofauna din zona perimetrului Serbestii Vechi, comuna Sendreni, judetul Galati sunt respectate normele tehnologice de exploatare în straturi uniforme, din aval către amonte, evitându-se crearea de gropi, limitand deranjul asupra substratului si implicit impactul asupra grupelor de organisme care constituie sursa trofică a speciilor de peşti.

Din alte masuri ce pot fi propuse pentru micsorarea impactului obiectivului de investitie asupra populaţiilor ihtiofaunei sunt cele legate de reducerea sau sistarea activitatatii de exstractie în perioada mai – iunie, perioada de reproducere a speciilor de peşti, inclusiv a celor de importanta comunitara din formularul standard Natura 2000 al ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Ceea ce nu este cazul, deoarece speciile respective de pesti de importanta comunitara nu s-au identificat pe perimetrul studiat.

Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru toată perioada de funcţionare a balastierei, S.C. VEGA 93 SRL Galati, fiind persoana juridică responsabilă de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora .

Măsurile de refacere a amplasamentului la finalizarea exploatării constau în nivelarea suprafetelor excavate pentru a evita mentinea de concavităti în albie. Astfel, incinta tehnică şi celelalte spaţii tehnologice se dezafectează în cazul încetării activităţii şi se redau mediului cu folosinţa iniţială. Sursa de finanţare a lucrărilor de refacere a mediului o reprezintă bugetul propriu al SC VEGA 93 SRL Galaţi.

Nu este necesară prezentarea unui calendar al implementării măsurilor de reducere a impactului deoarece acestea sunt de natură operaţională şi vor fi valabile pe toată durata proiectului. 6.3. Modul de conformare cu prevederile legislative existente sau în curs de adoptare din domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii Măsuri de conservare a ariei de protecţie specială avifaunistică: În conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 57/2007 conservarea reprezintă ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într -o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9: Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9 – OUG nr. 57/2007; Prin habitat al unei specii se înţelege mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic. Starea de conservare a unei specii reprezintă totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective.




57

Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural; b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil; c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung; Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât in ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau ouălor din natură ; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ; - pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie ; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea ; - comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 1, din OUG nr. 57/2007 în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora sunt interzise activităţile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabi le a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect următoarele teme (prevăzute în Anexa 8 la OUG nr. 57/2007):

- Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora;

- Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit;

- Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare;

- Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale ;

- Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări;

- Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori al poluarii mediului; - Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor

populaţionale ale speciilor de păsări;




58

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează ca şi în cazul ariilor speciale de conservare pe baza unor Planuri de Management şi Regulamente care se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate trebuie să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. Respectarea Planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Până la aprobarea Planurilor de management administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii şi să transmită aceste informaţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate. Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile competente pentru protecţia mediului. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Terenul pe care se află perimetrul de exploatare este periodic inundabil. Zona în care se află amplasată balastiera îşi modifică configuraţia pe parcursul anului, în funcţie de regimul pluviometric, inundaţii şi acţiunile desfăşurate în apropiere. Accesul la perimetrul de exploatare are un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii (floristice şi faunistice) din zonă, frecvenţa traficului fiind redusa. Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite, cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care ar trebui să facă obiectul unor măsuri speciale de protecţie. Lunca Siretului Inferior, în care se află perimetrul de exploatare al agregatelor de râu include efective reduse a speciilor de vehgetatie si fauna, care ar putea fi eventual, afectate de activitatea de exploatare. In zona în care este amplasată balastiera specii de păsări de interes comunitar sau identificat, doar, in zbor, tranzitand perimetrul studiat, fara a stationa pentru refugiu, popas si reproducere. Impactul activităţii de extragere a pietrişului şi nisipului asupra habitatelor şi a speciilor de fauna de interes comunitar din ariile protejate (situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior), va fi nesemnificativ exprimat prin: - cantitatea de material exploatat relativ redusă (capacitatea redusă a obiectivului); - conform Studiului tehnic zonal, privind influenţa exploatării agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret, întocmit de SC COMINSANT SRL Buzău, prin dimensiunile şi natura obiectivului, realizarea lucrărilor de extracţie a agregatelor minerale din albia




59

râului Siret, nu prezintă pericol pentru celelate obiective sau lucrări din zona de amplasament, - echipamentele, utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu produc un impact semnificativ de mediu prin nivelul de zgomot şi noxele emise în atmosferă; - pentru prevenirea şi controlul poluării, în toate etapele de funcţionare şi închidere, măsurile luate sunt următoarele: utilajele se retrag din albie la sfârşitul zilei de lucru, schimbul de ulei şi alimentarea cu combustibil a utilajelor au loc în unităţi autorizate, specializate. Totuşi se impun măsuri de reducere a impactului activităţii existente asupra avifaunei din zonă: - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces pe timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat: - evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu excepţia unor avarii tehnice minore; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor generate, inclusiv colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; - amenajarea corespunzătoare a tuturor depozitelor de materii prime, materiale, combustibili şi deşeuri;

Măsuri pentru protejarea speciilor de avifauna. În zona perimetrului studiat si vecinatati s-au identificat specii protejate de păsări (egreta mica - Egretta garzetta, starcul de noapte – Nycticorax nycticorax, chira de balta – Sterna Hirundo), specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi, lacuri etc.), ce nu s-au oprit pe perimetrul obiectivului de investitie pentru hrănire sau înnoptat. Măsurile propuse pentru protejarea speciilor de avifuna sunt grupate astfel: Măsuri pentru speciile de pasari protejate. Măsurile se referă la perioada de exploatare a agregatelor minerale de rau şi constau în: - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: autobasculante, excavatoare); - Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie. - Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.). Măsuri pentru speciile de păsări migratoare. Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de operare/funcţionare a obiectivului de investitie şi se referă la: - Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de excavatie);




60

- Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de catre personalul obiectivului de investitie; - Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie. Măsuri pentru speciile de păsări cuibăritoare. Aceste măsuri se referă în special la etapa de exploatare şi constau în: - Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv; - Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: autobasculante, excavatoare); - Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări; - Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie spontana în vecinatate cu culturi agricole); - Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate; - Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.). Masuri pentru protejarea speciilor de ihtiofauna (in baza recomandarilor pentru menţinerea/creşterea statutului de conservare a speciilor de ihtiofauna elaborate in cadrul „Studiul privind ihtiofauna de interes comunitar pe tronsonul Pod CFR Vadu Paşii – Scurteşti de pe râul Buzău”, realizat de Universitatea Bacau, Facultatea de Biologie, prof. dr. Ureche D., 2011): - limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi interzicerea deversărilor deşeurilor

de orice natură (în special a celor chimice); - evitarea exploatării submerse şi eventualele devieri de curs în perioadele de prohibiţie; - respectarea normelor tehnologice de exploatare în straturi uniforme, din aval către

amonte, evitându-se crearea de gropi; - limitarea activităţilor antropice desfăşurate în ecosistemele acvatice şi traversarea

albiei râurilor cu utilaje; - mentinerea coridoarelor de vegetaţie ripariană, prin interzicerea defrişarii acestora s.a

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, impactul asupra populatiilor de ihtiofaună din perimetrul „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng în perimetrul Serbeştii Vechi, Comuna Sendreni Judeţul Galaţi” va avea un caracter temporar, speciile de pesti datorita mobilitatii sporite isi pot gasi cu usurinta habitate similare, ce pot fi utilizate în zona de implementare a proiectului.

In sprijinul acestei afirmatii facem referire la studiile ihtiofaunistice efectuate pe râul Buzău, care indică că evolutia ihtiofaunei s-a desfăsurat, in parametri normali, în perioada 2005 – 2011, concomitent cu derularea majoritătii lucrărilor de reprofilare si decolmatare a râului Buzău (vând în vedere necesitatea acestora determinată de viiturile din ultimii ani). Conform rezultatelor studiului ihtiofaunistic amintit (Ureche, 2011), nu s-a constat o deteriorare a starii populatiilor de pesti, incluziv a speciilor de importanta comunitara, fată de perioada precedenta (2005).




61

7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI A. Concluzii Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112/2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2, conform căruia:

„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. Monitorizarea activităţii de extracţie controlată a nisipului şi pietrişului din albia minoră a râului Siret de către S.C. VEGA 93 S.R.L. este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a perimetrului. Înregistrarea volumelor de nisip şi pietriş în stare brută extrase se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. Administratorul societăţii va întocmi: - rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic; - mişcarea anuală a resurselor. Monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin ridicări topografice anuale – odată cu întocmirea documentaţiei pentru gospodărirea apelor şi măsurători topografice la cel mult 15 zile după viiturile importante. Factorul de mediu apa Activitatea de extracţie controlată a agregatelor minerale se real izează prin lucrări de recalibrare a albiei, care va asigura curgerea normală a apei râului Siret; aceste activităţi determină creşterea turbidităţii apelor; aceasta este locală, temporară, nepermanentă şi cu efecte adverse reduse. Pentru protecţia factorului de mediu apă vor fi respectaţi pilierii de siguranţă impuşi în Autorizaţia de gospodărire a apelor pe tot parcursul activităţii de exploatare agregate minerale. Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne fixe pe mal şi balize plutitoare pe apă. Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. SC VEGA 93 SRL, prin desfăşurarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş nu va produce deteriorări ale lucrărilor hidrotehnice, construcţii civile sau industriale, ale malurilor râului sau ale terenurilor proprietate publică sau privată din zona de exploatare a albiei cursului de apă. Personalul care va deservi perimetrul de exploatare va fi instruit să nu efectueze parcarea utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport în albia minoră a râului Siret, după




62

treminarea programului de lucru. Personalul va fi instruit să supravegheze funcţionarea utilajelor/mijloacelor de transport şi să remedieze eventualele defecţiuni în cel mai scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Factorul de mediu biodiversitate Exploatarea nisipului şi pietrişului în stare brută în perimetrul „Şerbeştii Vechi”, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi, nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate, nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate stabile şi nici la perturbarea speciilor de floră şi faună pentru care a fost desemnate ariilor protejate: situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: - speciile de păsări care utilizează în migraţie coridorul est-carpatic preferă zonele lacurilor de acumulare, iar cele ajunse accidental în această zona poposesc doar pentru a se odihni deoarece vecinătăţile balastierei nu oferă condiţii de habitat pentru hrănire; - nu reduce suprafaţa habitatelor preferate de specii care utilizează culoarul de migraţie est-carpatic; - nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar; - nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; - nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar; Măsuri de conservare: In perioada de funcţionare a exploatării controlate a pietrişului şi nisipului în perimetrul Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi este necesară respectarea cu stricteţe a legislaţiei de mediu în vigoare. Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât ş i în afara lor, sunt interzise: - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau ouălor din natură ; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ; - pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie ; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea ; - comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.




63

Alte masuri de reducere a impactului Pentru impactul datorat deranjarii speciilor datorita zgomotului, în perioada de exploatare, se recomanda: - folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc. - se va lucra doar in timpul zilei, in caz de necesitate, pe timp de noapte, evitarea utilizarii luminii in exces; - organizarea de sedinte de constientizare cu personalul angajat în care sa se explice importanta protejarii speciilor de flora si fauna. B. Recomandări - respectarea prevederilor HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - reducerea perturbării speciilor de fauna prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje); - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului de extracţie cu respectarea prevederilor Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 198 din 21 septembrie 2011; autorizaţia conferă dreptul de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Serbeştii Vechi, comuna Sendreni, judeţul Galaţi, în scopul decolmatării, reprofilării albiei minore a râului Siret şi regularizării scurgerii; - reducerea poluării apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - desfăşurarea activităţilor pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de fauna; - evitarea excavatiilor în perioadele de reproducere la pesti; - interzicera capturării, izgonirii si distrugerii speciilor de fauna de catre personalul exploatarii; - pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; 7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare Nu este cazul. 7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert; Probabilitatea ca un eveniment viitor să determine un impact de mediu semnificativ este foarte redusă, având în vedere că numai o activitate distructivă de mare amploare poate produce efecte semnificativ negative asupra amplasamentului, şi în special asupra aerului. Astfel de fenomene pot fi fenomene naturale: cutremure, uragane, tornade, etc. In aceasta privinţă se poate afirma că zona în care este situat punctul de lucru este mai puţin afectată de astfel de fenomene ce au consecinţe mai mult distructive, factorii de mediu (sol, apa) nu vor fi afectaţi Măsuri: instruirea personalului din punct de vedere al normelor de securitatea muncii.




64

7.3. Recomandări privind studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert Pe baza analizei realizate în Bilanţul de mediu nivel I se consideră că nu este necesară continuarea investigaţiilor prin Bilanţ de mediu nivel II, deoarece nu s-au constatat poluări semnificative a factorilor de mediu.

Elaboratorii lucrării recomandă revizuirea autorizaţiei de mediu a S.C. VEGA 93 S.R.L. în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Anexe - Copie Autorizaţia de mediu nr. 99 din 11.08.2010 emisă de APM Galaţi - Certificat constatator; Certificat de înregistrare la ORC; - Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 198 din 21 septembrie 2011 privind „Exploatare agregate minerale din albia minoră a râului Siret, mal stâng, în perimetrul Şerbeştii Vechi, Comuna Şendreni, Judeţul Galaţi” eliberată de Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad (valabilă până la data de 30.08.2012); - Fişa de localizare a perimetrului de exploatare; - Permisul de exploatare nr. 14589 din 30.08.2011 (valabil până la data de 30.08.2012); - Contract de închiriere încheiat cu Consiliul Local al Primăriei Şendreni, judeţul Galaţi; - Planşe: Planul de situaţie şi Planul de încadrare în zonă a obiectivului; Glosar de termeni

autorizaţie de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru

protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune; arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală deosebită şi care are un regim special de protecţie şi conservare stabilit în baza unor prevederi legale. aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţi ile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000; bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului;




65

biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor; depozitare temporară - păstrarea pe o perioada limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finală; deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului; deşeurile periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; program pentru conformare - plan de măsuri necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind protecţia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu; sistemul de gestionare a deşeurilor - totalitatea activităţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport şi eliminare finală;

BIBLIOGRAFIE

Starea mediului, judeţul Galaţi 2008-2009-2010-2011;

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a Bilanţurilor de mediu;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare;

Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje;

OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001;

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005;

OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;




66

15. HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

STAS 12574/1987 privind calitatea aerului în zone protejate;

STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008;

HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Na tura 2000;

Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România;

HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării ş i transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România;

Literatură de specialitate

Ciocarlan V., 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres;

Dihoru G., Negrean G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Bucuresti: Edit. Academiei Romane;

Donita N. et. al, 2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica;

Sanda V, Alexiu V - Vegetaţia prundişurilor şi a luncilor râurilor din România , Revistă de educaţie ecologică şi ocrotire a naturii, 2008;

Ciocă Doina - Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Implementări Politici de Mediu, Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii, protecţie sol şi subsol 2006;

Mountford et al. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat Fact Sheets. EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO;

Oltean et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de Biologie;

Sanda V., Ollerer K., Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi;

Savulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII. Bucuresti;

Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

http://freelex.juridic.ro/00109493.htm




67

Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti

Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274;

Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti;

Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti;

Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London;

Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj;

Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti;

Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti

Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti;

Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu;

Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

Ureche, D., 2011. Studiul privind ihtiofauna de interes comunitar pe tronsonul Pod CFR Vadu Paşii – Scurteşti de pe râul Buzău.Universitatea Bacau, Facultatea de Biologie.

raport bi vega 93 srl - anpmapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/arpm galati... ·...

Documents