raport anual privind colectarea datelor …ro-bg.ro/uploads/docs/anual/ro/raport anual indicatori...

„REALIZAREA DE STUDII STATISTICE ŞI SONDAJE ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ

DINTRE ROMÂNIA ŞI BULGARIA”

RAPORT ANUAL PRIVIND COLECTAREA DATELOR

PENTRU INDICATORII CANTITATIVI DIN CADRUL

SISTEMULUI DE INDICATORI PENTRU EVALUAREA

DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN REGIONEA

TRANSFRONTALIERĂ (SIDRT) ROMÂNIA – BULGARIA

- 2012-

Raport anual privind colectarea datelor pentru indicatorii cantitativi din cadrul Sistemului de Indicatori pentru evaluarea Dezvoltării economice şi sociale în Regiunea Transfrontalieră (SIDRT) România - Bulgaria

- 2-

CUPRINS

1. Introducere ............................................................................................................................... 4

1.1. Contextul general ............................................................................................................ 4

1.2. Priorităţi şi domenii de intervenţie ale Programului Operaţional de Cooperare

Transfrontalieră România- Bulgaria 2007- 2013 ..................................................................... 5

1.3. Aria Programului ............................................................................................................10

2. Principii de evaluare a situaţiei socio-economice din regiunea transfrontalieră ...........12

2.1. Opţiuni metodologice ...................................................................................................12

2.2. Cadrul conceptual ..........................................................................................................14

3. Metodologia de evaluare ........................................................................................................18

3.1.Tipologia indicatorilor de evaluare a programelor socio- economice ...........................19

3.2. Sistemul indicatorilor de dezvoltare durabilă regională (SIDRT) ..................................26

3.2.1. Principii de selectare a indicatorilor SIDRT ..............................................................26

3.2.2. Structura SIDRT ............................................................................................................28

3.2.3 Metode de descriere şi de calcul ale indicatorilor ....................................................37

3.2.4 Sistemul de metadate: fise de descriere a indicatorilor ...........................................38

3.2.4.1 Conservarea si gestionarea resurselor naturale ................................................39

3.2.4.2 Schimbari climatice si energie curata (numai indicatori de mediu) .................52

3.2.4.3 Transformari structurale si echilibre macroeconomice ....................................66

3.2.4.4. Sectorul neagricol (industrie, constructii, comert si alte servicii) ...................83

3.2.4.5 Sectorul agricol (agricultura si silvicultura) ...................................................... 100

3.2.4.6. Transporturi si telecomunicatii .......................................................................... 119

3.2.4.7 Cercetare - Dezvoltare ......................................................................................... 129


- 3-

3.2.4.8 Turism .................................................................................................................... 133

3.2.4.9 Retele Tehnico – Edilitare .................................................................................... 138

3.2.4.10 Comertul International........................................................................................ 147

3.2.4.11 Populatia, gospodariile si conditiile de locuit ................................................. 149

3.2.4.12 Sanatate ............................................................................................................... 194

3.2.4.13 Educatie si formare profesionala ...................................................................... 203

3.2.4.14 Forta de munca si castigurile salariale ............................................................ 220

3.2.4.15 Securitate si asitenta sociala ..................................................................................... 238

3.2.4.16 Petrecerea timpului liber .................................................................................... 251

3.2.4.17 Justitie si siguranta personala .......................................................................... 259

3.2.4.18 Limba si cultura .................................................................................................. 264

3.2.4.19 Mass - media ........................................................................................................ 265

3.3. Surse de date, proceduri şi metode de colectare a datelor ......................................... 267

4. Analiza şi prezentarea datelor – rapoarte analitice ............................................................. 271

5 . Concluzii şi recomandări pentru dezvoltări metodologice viitoare .................................. 272

Anexa 1: Setul de indicatori de dezvoltare durabilă a regiunii transfrontaliere (SIDRT)

pentru zona Română

Anexa 2: Setul de indicatori de dezvoltare durabilă a regiunii transfrontaliere (SIDRT)

pentru zona Bulgară

Anexa 3: Conţinutul rapoartelor de analiză aferente trimestrelor: I;II; III; IV.


4

1. Introducere

1.1. Contextul general

Raportul de faţă prezintă rezultatele activităţilor desfăşurate (de echipa de experţilor

coordonată de către Institutul Român de Cercetări Economico- Sociale şi Sondaje IRECSON) în

etapa de “Documentare pentru colectarea indicatorilor cantitativi privind capitalul natural,

capitalul antropic şi capitalul social”. Activităţile s-au derulat conform planului de lucru aprobat

de beneficiar în cadrul contractului “Realizarea de studii statistice şi sondaje în regiunea

transfrontalieră România – Bulgaria”, ca parte integrantă a Proiectului Strategic cu titlul “Starea

şi evoluţia socio-economică a regiunii transfrontaliere România-Bulgaria”.

Proiectul Strategic se derulează prin Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră

România - Bulgaria 2007-2013 (CBC RO-BG 2007-2013) şi urmăreşte crearea unui instrument

de sprijin atât pentru autorităţile implicate în gestionarea Programului, cât şi pentru potenţialii

beneficiari şi pentru publicul larg din cele două ţări, prin punerea la dispoziţie a unei baze de

date complexe şi complete cu indicatori din domenii demo – socio - economice diverse.

În acest context, scopul principal al acestui raport este acela de a prezenta suportul tehnico-

metodologic de evaluare şi analiză a situaţiei din regiune.

Raportul se înscrie pe coordonatele obiectivelor specifice ale acestei etape de cercetare,

constând în:

Definirea setului de indicatori şi a sistemului de metadate pentru descrierea indicatorilor;

Definirea metodelor de evaluare a situaţiei socio- economice la nivel regional;

Stabilirea dimensiunilor măsurabile ale situaţiei socio-economice a regiunii;

Stabilirea componentelor structurale ale metodologiei : seturi de indicatori, surse de date

pentru producerea/ furnizarea indicatorilor.


5

În raport sunt prezentate probleme referitoare la :

Cadrul conceptual propus pentru abordarea analizelor şi pentru selectarea indicatorilor

(cadrul conceptual al dezvoltării durabile);

Principalele caracteristici ale setului de indicatori selectaţi şi ale surselor de date din care

se vor prelua indicatorii folosiţi pentru monitorizarea şi analiza evoluţiilor temporale şi spaţiale

înregistrate în regiunea transfrontalieră, ca efect al proiectelor şi politicilor regionale şi

sectoriale implementate în perioada derulării Programului;

Tipologia rapoartelor analitice care vor fi realizate pentru evidenţierea tendinţelor în

evoluţia situaţiei din regiune.

Raportul va servi tuturor celor interesaţi în înţelegerea, utilizarea şi interpretarea

indicatorilor statistici cantitativi care vor fi folosiţi pentru elaborarea studiilor şi rapoartelor

analitice asupra tendinţelor înregistrate în evoluţia fenomenelor economico – sociale din aria

eligibilă a Programului.

1.2. Priorităţi şi domenii de intervenţie ale Programului Operaţional de Cooperare

Transfrontalieră România- Bulgaria 2007- 2013

Programul stabileşte Cadrul de Cooperare Transfrontalieră Teritorială Europeană între

regiunile de graniţă ale României şi Bulgariei în contextul Politicii de Coeziune 2007-2013, prin

sprijinirea acţiunilor favorabile dezvoltării teritoriale integrate, armonizate cu priorităţile

Comunităţii Europene, întărirea cooperării interregionale şi promovarea schimbului de

experienţă între nivelurile teritoriale corespunzătoare. Obiectivul esenţial al cooperării

transfrontaliere în Europa este de a integra zonele despărţite de graniţele naţionale care se

confruntă cu probleme comune şi care necesită soluţii comune. Cooperarea Teritorială

Europeană este destinată să aducă o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivelor şi

ţintelor stabilite prin Strategia aprobată de Consiliul European la Lisabona ( martie 2005)

Revizuită, prin care se reafirmă angajamentul de a susţine dezvoltarea durabilă şi de a

moderniza modelul social european care este bazat pe dinamism, coeziune socială şi

responsabilitate faţă de mediu.

Obiectivele generale şi specifice ale programului se prezintă în diagrama de mai jos.


6

Fig.1 Obiectivele programului


7

Programul este dezvoltat, în comun, de către România şi Bulgaria, şi conţine un set de

propuneri pe domenii majore de intervenţie în condiţiile cooperării transfrontaliere prevăzute în

Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană. Programul include trei axe prioritare, care

constituie partea strategică a documentului şi care vor fi implementate prin intermediul unor

domenii majore de intervenţie, aflate în strînsă legatură unele cu altele şi o axă prioritară

orizontală care asigură asistenţă pentru pregătirea proiectelor, pentru monitorizare şi evaluare şi

pentru activităţile de comunicare privitoare la specificităţile Programului.

Tabelul 1 Axele prioritare şi domeniile majore

Axa prioritară 1: Accesibilitate – Îmbunatăţirea mobilităţii şi a accesului la infrastructura de transport, informaţii şi comunicaţii în regiunea transfrontalieră

Domenii Majore de Intervenţie Operaţiuni Indicative

1.1 Îmbunătăţirea facilităţilor de transport transfrontalier terestru şi fluvial

1)Îmbunătăţirea infrastructurii (facilităţilor) de transport rutier şi fluvial cu impact transfrontalier 2)Îmbunatatirea serviciilor transfrontaliere de transport public rutier şi fluvial

1.2 Dezvoltarea reţelelor şi a serviciilor de informare şi comunicaţii în zona transfrontalieră

1) Sprijinirea dezvoltării resurselor, cooperării şi reţelelor transfrontaliere bazate pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor 2) Extinderea accesului comunităţii la informaţii şi comunicaţii cu caracter transfrontalier

Axa prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră

Domenii Majore de Intervenţie Operaţiuni Indicative

2.1 Dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecţia mediului

1)Îmbunatăţirea condiţiilor de protejare a naturii şi de conservare a mediului din regiunea transfrontalieră 2)Îmbunatăţirea nivelului de conştientizare a


8

publicului în ceea ce priveste managementul şi protejarea mediului

2.2 Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale sau a celor tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă

1)Prevenirea comună a riscurilor naturale şi tehnologice 2)Activităti comune de avertizare şi răspuns la situaţii de urgenţă

Axa prioritara 3: Dezvoltare economică şi socială – Dezvoltarea economică şi coeziunea

socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei

Domenii Majore de Intervenţie Operaţiuni Indicative 3.1 Sprijnirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea unei imagini şi identităţi regionale

1)Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de afaceri şi promovarea cooperării 2)Relaţionarea generală în vederea promovării investiţiilor străine şi a unei identităţi şi imagini regionale pozitive 3)Promovarea reţelelor turistice transfrontaliere şi diversificarea serviciilor turistice transfrontaliere existente 4)Promovarea cooperării între universităţi, institute de cercetare şi mediul de afaceri, în domeniul cercetării şi dezvoltării, precum şi în cel al inovaţiei 5)Marketingul şi promovarea în comun a produselor transfrontaliere

3.2 Cooperarea în domeniul dezvoltării resurselor umane – dezvoltarea în comun a aptitudinilor şi cunostinţelor

1)Sprijinirea schimburilor transfrontaliere de informaţii privind oportunitaţile de angajare 2)Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de instruire pentru angajare, în stransă corelare cu nevoile integrate ale pieţei muncii 3)Dezvoltarea legăturilor şi a schimburilor transfrontaliere dintre centrele de educaţie/instruire

3.3 Cooperarea “People-topeople” 1)Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi a comunităţilor locale 2)Îmbunatăţirea guvernării locale 3)Intensificarea schimburilor în domeniile: educaţiei,culturii, sănătăţii, tineretului şi sportului

Proiectul strategic „Starea şi evoluţia socio-economică a regiunii transfrontaliere România-

Bulgaria” este propus pe Axa prioritară 3, care urmăreşte promovarea şi sprijinirea iniţiativelor


9

de cooperare în diverse sectoare majore pentru a determina dezvoltarea economică de o

manieră competitivă a regiunii de frontieră. Obiectivele principale constau în:

Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor transfrontaliere de afaceri;

Promovarea imaginii regiunii transfrontaliere în interiorul şi în afara graniţelor sale;

Sprijinirea dezvoltării produselor turistice integrate comune prin utilizarea avantajelor

comparative ale regiunii transfrontaliere;

Stimularea cooperării transfrontaliere între universităţi, institute de cercetare şi

intreprinderi;

Sprijinirea schimbului transfrontalier de informaţii privind oportunităţile de angajare;

Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de educaţie, în corelare cu nevoile pieţei integrate;

Dezvoltarea legăturilor transfrontaliere şi a schimburilor între centrele de învăţământ/

instruire;

Întărirea coerenţei şi cooperării sociale şi culturale între oamenii şi comunităţile locale din

aria programului

Domeniile majore de intervenţie identificate pe axa prioritară 3 ( Dezvoltarea economică

şi socială) vor contribui la îndeplinirea unor obiective specifice pertinente definite în

Program:

Îmbunătăţirea disponibilităţii şi a diseminării informaţiilor privind oportunităţile comune

în cadrul zonei de frontieră;

Dezvoltarea economică durabilă a ariei de frontieră prin iniţiative comune în vederea

identificării şi întăririi avantajelor comparative şi reducerii dezavantajelor;

Întărirea coerenţei sociale şi culturale prin acţiuni de cooperare între oameni şi

comunităţi.

Obiectivele generale ale proiectului strategic vizează :

a) Înţelegerea problemelor cu care se confruntă comunitatea şi mediul de afaceri din

cele două zone (română şi bulgară ) ale regiunii transfrontaliere, adică înţelegerea /

cunoaşterea situaţiei socio- economice reale prin analiză, evaluare şi monitorizare;

b) Dezvoltarea instrumentelor şi metodelor statistice şi a indicatorilor comuni în

domeniile acoperite;


10

c) Monitorizarea implementării proiectelor şi evaluarea impactului acestora;

d) Creşterea conştientizării proiectelor şi obiectivelor sociale în rândul populaţiei şi al

actorilor implicaţi;

e) Întărirea capacităţii principalelor reţele sociale şi a administraţiilor locale de a

promova, sprijini şi dezvolta programe şi politici la nivel comunitar.

Analiza, evaluarea şi monitorizarea situaţiei din regiune, a evoluţiei şi tendinţelor de

dezvoltare înregistrate în perioada 2009- 2015 sub impactul proiectelor implementate în aria

Programului se va realiza prin studii şi sondaje statistice, pe teme pertinente şi relevante

care vor fi abordate într-o viziune integratoare în scopul identificării problemelor şi al

soluţiilor specifice celor două zone (română şi bulgară) componente ale regiunii

transfrontaliere.

1.3. Aria Programului

Aria eligibilă a programului este localizată în partea de nord a Bulgariei şi în partea de sud a

României de-a lungul graniţei naţionale, ce se întinde între Serbia şi Marea Neagră. Frontiera

se întinde pe 610 km, iar pe parcursul a 470 km este demarcată de cursul Fluviului Dunărea.

Aria Programului este formată din şapte judeţe româneşti şi opt districte bulgare, localizate chiar

lângă graniţa naţională. Aceste 15 unităţi administrative (nivel NUTS III) aparţin unui număr de 6

regiuni (nivel NUTS II), după cum urmează:

judeţele Mehedinti, Dolj şi Olt aparţin Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia din

România;

judeţele Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi fac parte din Regiunea de Dezvoltare Sud

Muntenia din România;

judeţul Constanţa aparţine Regiunii de Dezvoltare Sud-Est din România;

districtele Vidin, Vratsa, Montana şi Pleven constituie Regiunea de Planificare Nord Vest

din Bulgaria;

districtele Veliko Tarnovo, Ruse şi Silistra fac parte din Regiunea de Panificare Centru-

Nord a Bulgariei;

districtul Dobrich aparţine Regiunii de Planificare Nord Est din Bulgaria.


11

Districtul Razgrad a fost inclus în aria eligibilă a Programului, decizia bazându-se pe

următoarele argumente: Districtul Razgrad este adiacent zonelor eligibile NUTS III Ruse şi

Silistra, fiind situate la numai 10 km depărtare de graniţa naţională (fluviul Dunărea);

Acest district are aceleaşi nevoi, constrângeri şi caracteristici cu aria transfrontalieră. După

această includere, întregul teritoriu eligibil devine mai compact.

Aria Programului este prezentată în următoarea hartă.

Cele şaisprezece unităţi de nivel NUTS III care constituie aria Programului au o suprafaţă

totală de 71,930 km pătraţi, din care 54.66% aparţine României şi 45.34% Bulgariei. Aria

Programului acoperă 20.59% din suprafaţa totală a celor doua ţări.


12

2. Principii de evaluare a situaţiei socio-economice din regiunea

transfrontalieră

2.1. Opţiuni metodologice

Evaluarea politicilor regionale şi a strategiilor de susţinere şi îmbunătăţire a bunăstării

populaţiei, acţiune greu de imaginat în afara contextului general al politicilor naţionale,

presupune o cunoaştere detaliată a mediului economic şi social, o imagine clară asupra

direcţiilor care trebuie avute în vedere cu prioritate, dar şi o abordare şi conceptualizare

integratoare unificată a problematicii, pentru definirea soluţiilor ce vor fi adoptate şi acceptate de

toţi actorii implicaţi în sistem. O astfel de abordare, la nivelul regiunii transfrontaliere România-

Bulgaria trebuie să pornească de la o metodologie unitară de evaluare şi analiză, bazată pe

concepte şi definiţii comune, pe surse solide de informaţii primare şi pe un set de indicatori

relevanţi, coerenţi şi comparabili care să asigure evaluarea multidimensională, monitorizarea şi

caracterizarea situaţiei reale din cele două zone şi urmărirea schimbărilor, în timp, la nivel

naţional şi regional, schimbări care se pot produce sub impactul politicilor sectoriale naţionale

sau ca efect al implementării programelor speciale.

Construirea oricărei metodologii de evaluare a fenomenelor socio-economice presupune

definirea a două componente de bază:

Un set sintetic de indicatori relevanţi care se utilizează pentru evaluare şi care se

calculează pe baza informaţiilor primare colectate din diferite surse şi prin diferite

metode;

Surse de date, metode, tehnici de colectare periodică a informaţiilor care permit

caracterizarea situaţiei reale a unităţilor supuse evaluării.

Pornind de la cerinţa stringentă de asigurare a compatibilităţii datelor în profil regional şi

teritorial ( la nivelul unităţilor administrative- teritoriale NUTS 3 care intră în componenţa regiunii

transfrontaliere), cerinţă impusă de abordarea regiunii din perspectivă integratoare, unitară,

metodologia de evaluare propusă în acest raport se bazează pe două componente de

infrastructură statistică:


13

Elemente de infrastructură ale statisticilor oficiale;

Elemente de infrastructură statistică specifică, proprie proiectului.

Aceasta înseamnă că studiile analitice care se vor elabora în perioada derulării proiectului

vor utiliza două categorii de indicatori:

Indicatori produşi în sistemele statistice naţionale ale celor două ţări partenere;

Indicatori care se vor produce periodic, în sistem propriu, printr-un sistem adecvat de

metode dezvoltate şi implementate în cadrul proiectului.

Opţiunea metodologică a fost determinată, în principal, de disponibilitatea datelor şi de

necesitatea asigurării calităţii indicatorilor statistici utilizaţi pentru evaluare, calitate exprimată în

termeni de corectitudine, relevanţă, coerenţă, comparabilitate, timp de producere. Statisticile

oficiale din cele două ţări sunt armonizate cu Sistemul Statistic European la nivelul pilonilor de

bază ai sistemului:

Clasificări, nomenclatoare, registre, concepte, definiţii;

Sisteme de indicatori structurate pe domenii statistice;

Sisteme de cercetări statistice selective (prin sondaj) în gospodării şi în intreprinderi

pentru colectarea informaţiilor primare şi producerea indicatorilor economici şi sociali;

Baze de sondaj pentru cercetările statistice selective;

Cadru conceptual şi metodologic pentru organizarea şi realizarea cercetărilor exhaustive

de tipul recensămintelor în domeniul agriculturii, al populaţiei şi al locuinţelor,

Accesul în scopuri statistice la informaţiile din surse administrative.

Având în vedere caracterul specific al metodologiei pe care o propunem şi obiectivul de

evaluare multidimensională, metodologia de evaluare a situaţiei socio-economice din regiunea

transfrontalieră se va sprijini pe trei piloni de bază:

Un sistem specific de indicatori;

Un sistem de preluare a indicatorilor cantitativi din sistemul statisticilor oficiale;

Un set de cercetări statistice prin sondaj care va fi dezvoltat în cadrul proiectului şi care

va fi dedicat în special colectării informaţiilor necesare construirii indicatorilor calitativi.

Sistemul indicatorilor de evaluare va include două categorii de indicatori:


14

Indicatori de evaluare a sistemului economic şi social şi de monitorizare a evoluţiilor în

regiune;

Indicatori de evaluare a impactului diferitelor proiecte.

2.2. Cadrul conceptual

Având în vedere obiectivele generale şi specifice ale CBC România- Bulgaria 2007- 2013 şi

pe cele ale proiectului strategic “Starea şi evoluţia socio- economică a regiunii transfrontaliere

România- Bulgaria”, opţiunile noastre metodologice s-au circumscris conceptului de dezvoltare

durabilă.

Dezvoltarea durabilă este un proces de schimbare în care exploatarea resurselor,

direcţionarea investiţiilor, orientarea dezvoltării tehnologice şi schimbarea instituţională sunt

consistente atât cu nevoile din viitor, cât şi cu cele prezente. Cu alte cuvinte, dezvoltarea este

durabilă dacă reuşeşte să satisfacă nevoile umane fără a compromite abilitatea generaţiilor

viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Această accepţiune a termenului de dezvoltare

durabilă, lansată de către Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare în 1987 ( Comisia

Brundtland), a marcat începuturile promovării unei noi strategii de dezvoltare care lua în

considerare contextul ecologic al dezvoltării, încercând să integreze scopurile economice, de

mediu şi sociale.

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizaţia umană este un

subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie şi energie din cadrul acesteia, de

stabilitatea şi capacitatea ei de autoreglare.

Având o important componentă de mediu, dezvoltarea durabilă accentuează în mare

măsură dimensiunea socială: “Principalul scop al dezvoltării durabile este de a creşte calitatea

vieţii pe termen lung, respectând şi celelalte fiinţe (Mederly and &, 2004) . După adoptarea

termenului de dezvoltare durabilă, în anul 1987, abordarea a câştigat adeziunea unui mare

număr de actori sociali, aceştia adoptând ideea în diferite instanţe: organizaţii internaţionale,

guverne naţionale, organizaţii economice, comunităţi, ONG-uri şi sectorul privat. Principalele

promotoare ale dezvoltării durabile la nivel internaţional au fost PNUD, BM şi OECD care au


15

încercat să elaboreze strategii de dezvoltare menite să contribuie la creşterea economică pe

termen lung şi la realizarea obiectivelor de justiţie naţională socială.

La rândul său, UE a adoptat în anul 2001 Strategia de Dezvoltare Durabilă ( revizuită în anul

2006), orientată de o viziune ce presupune un tip de societate mai prosperă, mai justă, cu un

mediu mai curat, sigur, sănătos, adică o calitate a vieţii crescută pentru generaţiile prezente şi

viitoare.

Principiile care orientează politicile UE sunt:

Promovarea şi protecţia drepturilor omului;

Solidaritatea între generaţii şi în interiorul acestora;

O societate deschisă şi democratică;

Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor;

Implicarea mediului economic şi a partenerilor sociali;

Coerenţa politicilor şi o bună guvernare la nivel local, regional, naţional şi global;

Integrarea politicilor prin luarea în considerare a aspectelor economice, sociale şi de

mediu;

Utilizarea cunoştinţelor moderne în scopul implementării unor politici eficiente;

Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte.

De asemenea, atenţionarea celor care poluează mediul (principiul „poluatorul plăteşte”)

completează elementele ce stau la baza politicilor UE (Council of the EU 2006).

Încercările de cuantificare a dezvoltării durabile s-au concretizat în elaborarea unui set de

indicatori care contribuie atât la înţelegerea conţinutului, cât şi la măsurarea şi administrarea

procesului de dezvoltare durabilă. În general, la nivel internaţional, s-au făcut eforturi pentru

crearea unor sisteme de indicatori care să permită realizarea de comparaţii între ţări. Un prim

set de indicatori, elaborat de Comisia de Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite în perioada

1995-1996, cuprinde 134 indicatori din patru domenii majore:

1) Social (41)

2) Economic (23)

3) Mediu (55)


16

4) Institutional (15)

După testare în 22 de ţări, setul a fost redus la 57 indicatori utilizabili ca instrument de

măsurare a progresului diferitelor ţări către dezvoltare durabilă.

Indicatorii de Monitorizare a Obiectivelor Mileniului reprezintă un alt set de indicatori de

dezvoltare derivat dintr-un set de obiective de dezvoltare valabile pentru statele în curs de

dezvoltare şi pentru cele aflate în tranziţie (proiect coordonat de Divizia pentru Statistică a

Naţiunilor Unite).

La rândul său, OCDE a elaborat Setul Central de Indicatori de Mediu, având ca scop

măsurarea progresului, monitorizarea integrării politicilor şi facilitatea comparaţiilor la nivel

internaţional în domeniul dezvoltării durabile. (OECD 2003).

Crearea unui sistem integrat de indicatori întâmpină în prezent o serie de dificultăţi

metodologice, instituţionale şi tehnice. Din punct de vedere metodologic, există încă neclarităţi

care ţin de aspecte precum: ce anume se măsoară, cum se măsoară şi modalităţile în care

indicatorii sunt legaţi de diferitele limite şi orizonturi de timp. De asemenea, comparabilitatea

sistemelor de indicatori continuă să fie limitată de utilizarea unor cadre conceptuale diferite

pentru indicatori, provenite din măsurarea diferită a variabilelor. Dificultăţile tehnice sunt legate

de definiţiile date diferitelor aspecte măsurate, de disponibilitatea seriilor temporale continue de

date, de calitatea datelor, de metodele de colectare şi prelucrare a datelor. Din punct de vedere

instituţional, dificultăţile vin din necesitatea de integrare a sistemelor de indicatori şi a ideii de

sustenabilitate în mecanismele politicilor, pentru ca acestea să nu mai reprezinte o simplă

adăugire la politicile deja existente. De fapt, abordarea necesită o regândire a politicilor, o

reproiectare a acestora şi nu numai adăugarea unei dimensiuni suplimentare, cea de mediu, la

ceea ce a fost deja gândit.

Măsurarea progresului către dezvoltare durabilă face parte din Strategia de Dezvoltare

Durabilă a UE (SDDUE), iar Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat) are sarcina

de a întocmi din doi în doi ani un raport de monitorizare bazat pe setul UE de indicatori ai

dezvoltării durabile (IDD). Conform raportului de monitorizare pe anul 2009 publicat de Eurostat,

setul complet al indicatorilor de dezvoltare durabilă acoperă următoarele teme şi subteme:


17

dezvoltare socio- economică: investiţii, competitivitate, piaţa forţei de muncă;

producţie şi consumuri sustenabile: eco-eficienţă, modele de consum, agricultură;

incluziune socială: sărăcie monetară şi condiţii de viaţă, accesul la piaţa forţei de muncă,

educaţie;

schimbări demografice: îmbătrânirea populaţiei, adecvarea pensiilor, sustenabilitatea

finanţelor publice;

sănătate publică: starea de sănătate, îngrijirea sănătăţii, stil de viaţă, determinanţii

sănătăţii;

schimbări climatice şi energie;

transport sustenabil: transport şi mobilitate, impactul social şi de mediu al transportului;

resurse naturale: biodiversitate, resurse de apă, ecosisteme marine, utilizarea

pământului;

parteneriat global: globalizarea schimburilor, finanţarea dezvoltării durabile,

managementul resurselor;

o bună guvernare: coerenţa politicilor, participare publică, instrumente economice.

Comisia Europeană a recomandat statelor membre să-şi elaboreze strategii proprii de

dezvoltare durabilă fundamentate pe Sistemul de indicatori de dezvoltare durabilă al UE

(SDDUE) şi să-şi dezvolte seturile naţionale de indicatori.

România a finalizat propria Stategie Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă (SNDD

România) la sfârşitul anului 2008, fundamentată pe SDDUE, primul termen de raportare la

Comisia Europeană asupra stadiului de implementare fiind iunie 2011.

Convenirea unui set de indicatori ai dezvoltării durabile constituie în continuare un subiect de

preocupare prioritară din partea Eurostat, Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) şi

OCDE. România şi Bulgaria , prin Institutele Naţionale de Statistică (INS) sunt angajate în mod

activ în acest proces. În această fază, INS transmiteau la Eurostat seturi parţiale de indicatori,

integrate în setul european al dezvoltării durabile, în funcţie de datele disponibile urmărind ca

sursele de date să fie perfecţionate şi dezvoltate printr-o cooperare inter-instituţională, în special

pentru cuantificarea elementelor capitalului uman şi capitalului social şi a capacităţii de suport a

ecosistemelor naturale. Comisia Europeană, prin Eurostat, recomandă statelor membre să-şi


18

dezvolte seturi de indicatori şi să-şi revizuiască periodic sursele de date pentru seturile

naţionale de indicatori, în scopul asigurării calităţii, compatibilităţii şi relevanţei în raport cu

obiectivele SDDUE.

În acest context, am abordat instrumentarul general de evaluare pentru regiunea

transfrontalieră din perspectiva dezvoltării durabile şi cea a dezvoltării comunitare participative.

Astfel se explică opţiunea noastră pentru construirea unui set specific de indicatori dedicat

evaluărilor şi analizelor periodice cu două tipuri semnificative de indicatori: indicatori statistici

cantitativi şi indicatori calitativi. Setul de indicatori cantitativi s-a structurat în cadrul conceptual

al dezvoltării durabile şi se utilizează pentru caracterizarea componentelor măsurabile ale

dezvoltării durabile din regiunea transfrontalieră: capitalul natural, capitalul antropic şi capitalul

uman. Conceptul de dezvoltare comunitară participativă, definit de Banca Mondială ca fiind

„Procesul prin care actorii interesaţi ( stakeholders) influenţează şi împart controlul asupra

deciziilor şi resurselor care le afectează” ( Banca Mondială 2006), a stat la baza propunerii şi

structurării setului indicatorilor calitativi. Indicatorii de acest tip se folosesc pentru evaluarea şi

analiza dezvoltării durabile a capitalului relaţional, adică a capitalului social.

3. Metodologia de evaluare

Am prezentat anterior principiile generale de structurare a metodologiei de evaluare care va

răspunde obiectivului general al Proiectului Strategic, acela de a asigura crearea unui

instrument de sprijin atât pentru autorităţile implicate în gestionarea Programului Operaţional de

Cooperare Transfrontalieră România- Bulgaria, ca şi pentru potenţialii beneficiari şi publicul larg

din cele două ţări. Pentru a răspunde acestui obiectiv, metodologia de evaluare a situaţiei socio

- economice a regiunii transfrontaliere (MESERT) va avea patru elemente componente

definitorii:

1) Sistemul specific de indicatori (SIRT);

2) Setul de proceduri pentru preluarea datelor statistice din surse ale sistemelor statistice

oficiale ale celor două ţări;

3) Set de cercetări statistice prin sondaj dezvoltate şi implementate în cadrul proiectului;

4) Rapoarte / studii analitice de evaluare şi monitorizare.


19

Vom prefaţa prezentarea acestor componente ale MESERT cu unele consideraţii asupra

tipologiei indicatorilor utilizaţi, în general, pentru evaluarea programelor socio- economice

finanţate din fonduri europene, categorie în care se încadrează şi Programul CBC România-

Bulgaria 2007-2013.

3.1.Tipologia indicatorilor de evaluare a programelor socio- economice

Programele socio - economice reprezintă ţeluri politice operaţionalizate, iar evaluarea

acestora se realizează prin indicatori a căror utilizare permite evidenţierea progresului şi

eficienţei politicilor specifice.

În abordarea Comisiei Europene, noţiunea de indicator se aplică doar unei informaţii pe

care responsabilii programului o consideră pertinentă şi necesară pentru a-i sprijini în luarea

deciziilor, în negocieri sau în procesul de comunicare1. În procesul de urmărire şi evaluare a

programelor, indicatorii cei mai importanţi se referă la criteriile de reuşită a acestora şi constituie

o parte semnificativă în sistemul de informare asupra unui program, alături de alte forme de

informaţie de natură calitativă. Pentru informaţiile calitative, Comisia Europeană propune

termenul “descriere” (de exemplu: prin implementarea programului autorităţile regionale au

transformat modul de gestiune) şi termenul “notare” (de exemplu: impactul asupra mediului se

situează la nivelul –2 pe o scară de la –3 la +3).

În acest context, problema indicatorilor utilizaţi pentru evaluarea programelor capătă o

semnificaţie deosebită, deoarece aceştia ridică o serie de probleme practice, cum ar fi coerenţa

definiţiilor utilizate şi cuantificarea obiectivelor de program.

Cea mai mare parte a programelor economico-sociale adoptă strategii integrate, aceasta

însemnând că încearcă să rezolve un ansamblu mare de probleme care afectează un teritoriu

dat şi pentru care se va interveni cu toate instrumentele disponibile pe respectiva zonă. De

1 Collection MEANS: Évaluer les programmes socio-économiques, vol. 2 – Choix et utilisation des indicateurs

par le suivi et l’évaluation, Fonds structurels communautaires, Commission Européenne, 1999, pag. 12.


20

aceea, este necesar să se cunoască şi să se utilizeze o gamă variată de indicatori capabili să

surprindă toate aspectele implicate de programele respective.

Complexitatea sistemelor sociale şi economice, dificultăţile de evaluare globală au

condus la apariţia a două categorii de situaţii:

a. o varietate mare de indicatori globali sunt utilizaţi în stabilirea echilibrului

european, sunt definiţi foarte riguros şi sunt armonizaţi cu situaţiile concrete (PIB

pe cap de locuitor, rata şomajului, rata de ocupare a forţei de muncă etc.). De o

perioadă mare de timp, aceşti indicatori de tip statistic au făcut obiectul unor

eforturi deosebite pe planul regionalizării, în sensul asigurării surselor de date care

să ofere informaţiile primare necesare construirii indicatorilor în profil territorial, la

nivelul autorităţilor administrativ- teritoriale NUTS 2, NUTS 3. Aceşti indicatori

intervin în deciziile politice majore cum ar fi: repartizarea fondurilor bugetare,

crearea zonelor libere sau defavorizate, asigurarea unor facilităţi suplimentare etc.

b. o altă categorie de indicatori a fost dezvoltată de autorităţile naţionale şi regionale

şi se folosesc pentru cuantificarea obiectivelor programelor, a eforturilor depuse

pentru finalizarea acestora, precum şi pentru estimarea efectelor obţinute.

Libertatea de alegere, asociată cu eterogenitatea activităţilor şi a programelor derulate, a

condus la apariţia unei multitudini de sisteme de indicatori, în cele mai multe cazuri acestea fiind

specifice unui anumit domeniu (de exemplu: sistemul indicatorilor economici, sistemul

indicatorilor sociali, etc.) Calităţile necesare, dar nu şi suficiente, pe care trebuie să le deţină

indicatorii de evaluare sunt legate de simplitatea informaţiei utilizate şi furnizate, facilitatea în

comunicare şi înţelegere în acelaşi timp pentru furnizorii, cât şi pentru utilizatorii de informaţii.

În cadrul activităţii de evaluare a programelor economico-sociale se pot utiliza mai multe

categorii de indicatori.

După gradul de informare sunt indicatori de context şi de program.

Indicatorii de context informează despre eficacitatea programului în ansamblu, fără a

face distincţie între cei care au beneficiat de program şi cei care nu au beneficiat (cele două

categorii de beneficiari ai programelor sunt reprezentaţi în figura 1).


21

Indicatorii de context se aplică la ansamblul unui teritoriu, al unei populaţii sau doar la o

categorie de populaţie. Un exemplu de astfel de indicator poate fi: ponderea populaţiei

racordată la serviciul de telefonie din totalul populaţiei solicitante.

Figura 2 - Componentele principale implicate în derularea programelor2

Spre deosebire de indicatorii de context, indicatorii de program se concentrează numai

pe partea sau categoria de public (beneficiari), respectiv de teritoriu care a beneficiat efectiv de

efectele programului. Rapoartele/ studiile de evaluare trebuie să conţină o descriere cuantificată

a discrepanţelor, lipsurilor şi potenţialului de dezvoltare în regiunile în cauză. Indicatorii de

context reflectă aceste aspecte, ei făcând parte din procesul de programare. Aceştia constituie

punctul de pornire pentru: analizele social-economice şi strategice care stau la baza strategiei

programului, monitorizarea contextului general, stabilirea şi aplicarea obiectivelor cuantificate şi

evaluarea impactului social-economic al programului.

După stadiul de realizare al programului, se disting: indicatori de resurse, de realizări,

de rezultate şi de impact.

2 Din „Collection MEANS - vol. 2: Evaluer les programmes socio – économiques. Choix et utilisation des

indicateurs pour le suivi et l’évaluation”, Commission Européenne, 1999.

Activităţile programului Mediul economic, social şi natural

Actori Destinatari

Finanţatori Operatori Destinatari

indirercţi

Destinatari

direcţi

Destinatari

indirercţi

Destinatari

direcţi


22

Indicatorii de resurse informează asupra resurselor financiare, umane, materiale,

organizaţionale şi informaţionale utilizate de către iniţiatorii proiectului pentru realizarea

acestuia. Resursele constituie responsabilitate comună între finanţatori - care le atribuie şi

iniţiatori - care le utilizează. Cea mai mare parte a indicatorilor de resurse sunt cantitativi, cum

ar fi: bugetul total al programului (cantitatea de resurse), consumul bugetar anual (rata de

absorbţie a resurselor), procentajul finanţărilor europene faţă de finanţarea publică totală,

numărul de persoane care desfăşoară activităţi în cadrul programului, numărul de organizaţii ce

intervin în derularea programului.

Indicatorii de realizări reprezintă produsul activităţii operatorilor. Pentru aprecierea

corectă a acestei categorii se vor lua în considerare toate realizările, indiferent de natura lor,

momentul obţinerii şi destinatarii finali.

Indicatorii de rezultat se referă la avantajele imediate ale programului asupra

destinatarilor direcţi. Un avantaj este considerat „imediat”, dacă destinatarul său este în contact

direct cu programul. Rezultatele pot fi însă constatate în totalitate la momentul finalizării tuturor

acţiunilor. Indicatorii de rezultat informează, în principal, despre schimbările care au intervenit

pentru destinatarii direcţi (de exemplu: reducerea de timp pentru parcurgerea unei distanţe,

scăderea tarifelor la reţelele de telefonie, volumul activităţii turistice noi desfăşurate într-o zonă,

gradul de satisfacţie a oamenilor în raport cu prestarea unor servicii). Pentru cuantificarea

rezultatelor se pot utiliza măsurătorile directe (exemplu: numărul de participanţi la un curs de

formare) sau sondaje de opinie asupra destinatarilor direcţi pentru declararea avantajelor

obţinute (gradul de satisfacţie la finalul unui curs de pregătire profesională).

Indicatorii de impact cuantifică consecinţele directe ale programului şi interacţiunea sa directă,

imediată, cu destinatarii. În cadrul acestora se regăsesc indicatorii de impact specific (ai căror

destinatari sunt beneficiarii direcţi ai programului) şi indicatorii de impact general (consecinţe

care nu au legătură cu destinatarii direcţi, de exemplu: ameliorarea calităţii apei prin

modernizarea staţiei de epurare).

După criteriile de evaluare utilizate, se realizează o grupare: indicatori de pertinenţă,

de eficacitate, de eficienţă şi de performanţă.


23

Indicatorii de pertinenţă raportează obiectivele programului la necesităţile ce trebuie

satisfăcute prin acesta (exemplu: numărul de locuri de muncă pe care le furnizează programul,

faţă de totalul şomerilor de lungă durată dintr-o regiune).

Indicatorii de eficacitate3 raportează rezultatele obţinute la ceea ce s-a sperat să se

obţină. Un indicator de eficacitate se poate calcula prin raportarea la două valori ale aceluiaşi

indicator de realizare, de rezultat, de impact. În această situaţie se identifică eficacitatea

realizărilor, a rezultatelor obţinute sau a impactului (exemplu: realizările sunt în avans cu 5%

faţă de obiective, numărul de întreprinderi nou create este de 85% din numărul propus prin

obiectiv).

Indicatorii de eficienţă pun în balanţă rezultatele obţinute cu resursele care au fost

mobilizate pentru acea activitate. Eficienţa se poate calcula plecând de la indicatorii de realizări,

rezultate sau de impact; de exemplu: eficienţa unui kilometru de autostradă faţă de o stradă

normală, cheltuieli cu personalul perfecţionat faţă de perioada anterioară, durata de recuperare

a cheltuielilor cu investiţia în modernizare faţă de varianta anterioară.

Eficienţa reprezintă raportul dintre realizări, rezultate, şi/sau tipurile de impact şi resursele (mai

ales cele financiare) utilizate pentru a se ajunge la ele.

Indicatorii de performanţă înglobează eficacitatea şi eficienţa realizărilor, rezultatele şi

impactul. Pot fi priviţi în acelaşi context cu indicatorii de program.

Prezentăm mai jos complementaritatea dintre indicatorii de măsură a eficacităţii şi eficienţei.

Tabelul 3. Semnificaţia indicatorilor de eficacitate şi eficienţă

Indicatori Eficacitate Eficienţă

Obiectiv operaţional

( măsură/ operaţie)

Realizări financiare /

fizice

Realizări efective/

prevăzute

Realizări în raport cu

cheltuielile

Obiectiv specific Rezultat Rezultate efective/

prevăzute

Rezultate în raport cu

cheltuielile

Obiectiv general Impact Impact efectiv/

prevăzut

Impact în raport cu

cheltuielile

3 Pentru evaluarea eficacităţii programelor se compară realizările cu prevederile iniţiale, adică se compară

realizările, rezultatele şi/sau tipurile de impact reale cu cele scontate sau estimate.


24

În practică, stabilirea acestor raporturi şi determinarea celor două categorii de indicatori

ridică însă o serie de dificultăţi. La analiza eficienţei se nasc următoarele întrebări: Se pot oare

obţine aceleaşi rezultate utilizându-se mai puţine resurse? Sau, punând problema invers, poate

aceeaşi cantitate de resurse să producă mai multe rezultate?

După momentul în care se realizează cuantificarea şi utilizarea informaţiei, se

delimitează indicatorii de evaluare şi indicatorii de urmărire/monitorizare.

Indicatorii de evaluare a programelor se stabilesc în funcţie de conţinutul şi specificul etapei

care urmează a fi analizată având în vedere că activitatea de evaluare efectuată în cadrul

fiecărui program se poate împărţi în trei etape: ex ante, intermediară şi ex post. Pentru fiecare

din aceste etape, va trebuie ca evaluările să abordeze un ansamblu de teme specifice privind

derularea programelor, iar indicatorii se vor folosi ca o sursă importantă de informaţii pentru

evaluare. În acelaşi timp, indicatorii vor face obiectul unor evaluări specifice în cele trei etape:

Evaluarea ex ante se va focaliza pe următoarele elemente:

• coerenţa şi legăturile dintre obiectivele generale, obiectivele specifice şi măsurile care trebuie

să figureze în complementul de program;

• existenţa şi relevanţa indicatorilor de realizare, rezultat şi impact pentru fiecare nivel de

intervenţie;

• fiabilitatea nivelului de cuantificare a obiectivelor.

Evaluarea intermediară permite examinarea gradului de eficacitate atins pe baza indicatorilor

colectaţi pe parcursul monitorizării. Aceasta permite, de asemenea, evaluarea calităţii şi a

relevanţei acestor indicatori.

Evaluarea ex post permite compararea rezultatelor (şi tipurilor de impact) scontate cu cele

obţinute efectiv, pornindu-se de la datele finale ale monitorizării.

Indicatorii de monitorizare sunt definiţi de către organismul de monitorizare (autoritatea de

coordonare) pe baza priorităţilor şi capacităţilor existente, structura sistemului de monitorizare şi

nivelul de detaliu la care urmează să se realizeze monitorizarea pentru a se satisface nevoile

diferitelor grupuri de utilizatori .

Indicatorii definiţi în cadrul sistemelor de monitorizare trebuie, în principiu, să furnizeze

informaţii utile în vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficacităţii intervenţiilor. Este necesar ca

aceştia să fie relevanţi şi măsurabili în diferite stadii ale derulării programului.


25

Stabilirea tipologiei indicatorilor, a conţinutului şi modului de calcul, ca şi al modalităţilor de

utilizare şi interpretare în diferitele etape de evaluare a programelor ridică uneori probleme care

trebuie analizate cu mare atenţie. Oricare ar fi tipologia acestora, selectarea indicatorilor de

evaluare, structurarea seturilor de indicatori utilizabili în diferite etape şi pentru anumite scopuri

trebuie să aibă în vedere unele aspecte fundamentale pentru realizarea obiectivelor finale, iar

acestea se referă la următoarele:

definirea corectă a conţinutului şi semnificaţiei indicatorilor, a metodelor de calcul şi de

asigurare a informaţiilor primare necesare pentru construirea lor;

disponibilitatea informaţiilor primare necesare pentru calculul indicatorilor la nivelurile de

detaliere, de grupare şi de agregare specifice obiectivelor programului;

relevanţa, coerenţa şi comparabilitatea temporală şi spaţială a indicatorilor, ceea ce

presupune alegerea unor indicatori suficient de semnificativi pentru urmărirea evoluţiilor

în timp ( pe orizontul de timp specific programului ) şi în profil teritorial, la nivelul unităţilor

administrativ – teritoriale din aria eligibilă;

complementaritatea indicatorilor şi a surselor de date utilizate pentru construirea

indicatorilor; ameliorarea calităţii indicatorilor şi a metodelor de asigurare a informaţiilor

primare.

Pornind de la aceste considerente şi de la obiectivele evaluării, sistemul specific al

indicatorilor de dezvoltare durabilă (SIDRT) pentru evaluarea situaţiei socio- economice în

regiunea transfrontalieră România – Bulgaria include trei seturi de indicatori:

1) indicatori de program: indicatori de realizări imediate (output) şi indicatori de rezultat;

2) indicatori de dezvoltare economică şi socială,care includ şi indicatorii de impact;

3) indicatori de percepţie (opinie) asupra programului.


26

3.2. Sistemul indicatorilor de dezvoltare durabilă regională (SIDRT)

3.2.1. Principii de selectare a indicatorilor SIDRT

Analiza situaţiei socio- economice la nivel regional presupune utilizarea unui instrumentar

de investigare şi cercetare adecvat, un sistem amplu de indicatori care să permită evaluarea

complexă, multidimensională şi caracterizarea celor mai importante aspecte ale mediului

economic şi social.

Diversitatea sensurilor, tendinţelor şi intensităţii evoluţiilor în acest domeniu, într-un

context economic şi social instabil, impune utilizarea unui instrumentar de analiză suficient de

bogat pentru a oferi un tablou veridic al fenomenelor. În acest context, selectarea unui set de

indicatori utilizabili pentru a construi o imagine de ansamblu, cuprinzătoare şi reală a condiţiilor

socio- economice din regiune se dovedeşte un demers extrem de dificil. Pentru construirea

SIDRT am apelat la experienţa construirii altor seturi de indicatori din Sistemul Statistic

European ( indicatori economici, indicatori sociali, indicatori structurali, indicatori de incluziune şi

protecţie socială etc.) pornind de la experienţa Eurostat, care a utilizat criterii asemănătoare

pentru definirea şi organizarea Setului European de Indicatori ai Dezvoltării Durabile.

Selectarea indicatorilor şi structurarea SIDRT a avut la bază principiile generale aplicabile la

construirea diferitelor sisteme de indicatori:

să fie, pe cât posibil, echilibrat între diferitele dimensiuni, adică selectarea indicatorilor să

respecte un anumit echilibru între temele şi subtemele stabilite;

să fie în mod reciproc compatibili în cadrul unei teme, adică indicatorii nu trebuie să

favorizeze mesaje contradictorii;

să fie transparent şi accesibil cetăţenilor, adică indicatorii trebuie să fie uşor de citit şi de

înţeles.

În setul actual de indicatori, integrarea dimensională are loc prin indicatori individuali sau

prin combinaţie de indicatori. Un indicator poate evidenţia tendinţele şi nivelul de dezvoltare

în toate cele trei dimensiuni (economic, social, de mediu), alteori poate fi nevoie de mai mulţi


27

indicatori, cu niveluri de agregare multiple pentru a reprezenta dimensiuni diferite.

Dimensiunile şi perspectivele dezvoltării durabile ale regiunii transfrontaliere pot fi sistematic

reprezentate prin setul de indicatori stabilit. Selectarea indicatorilor din SIDRT s-a făcut după

potenţialul indicatorilor de evaluare a durabilităţii şi pe baza criteriilor de bază respectate la

construirea sistemelor internaţionale care şi-au demonstrat valabilitatea în timp, criterii care

implică următoarele cerinţe:

Indicatorii trebuie să capteze esenţa problemei şi să aibă o interpretare normativă

clară şi acceptabilă ca să fie aplicabili durabilităţii; să poată fi interpretaţi şi înţeleşi de

publicul larg, adică sensul fiecărui indicator să poată fi uşor interpretat ca pozitiv sau

negativ pentru dezvoltarea sustenabilă.

Indicatorii trebuie să fie robuşti şi să fie validaţi statistic. Datele utilizate pentru

construirea lor să fie privite ca statistici de încredere şi să nu permită corecţii

arbitrare. Metodele de cercetare şi de colectare a informaţiilor primare trebuie să fie

realizate după cele mai bune practici şi să fie standardizate, iar indicatorii trebuie să

fie credibili şi coerenţi în timp, în sensul că valorile acestora să fie comparabile de-a

lungul timpului, iar fluctuaţiile “aberante” să poată fi explicate.

Indicatorii trebuie să aibă relevanţă politică, dar să nu fie subiect de manipulare, adică

aceştia trebuie să reflecte impactul politicilor, dar să nu poată fi prezentaţi pentru a

arăta o politică mai bună.

Indicatorii trebuie să fie comparabili între statele membre ale UE şi compatibili cu

standardele aplicate la nivel internaţional de Naţiunile Unite şi OECD. Indicatorii ar

trebui să nu fie foarte sensibili la diferenţele structurale dintre ţări şi să nu pună

probleme specifice de interpretare pentru unele ţări.

Orice indicator trebuie să fie de actualitate şi sensibil la revizuirea atât a datelor

primare din care se calculează, cât şi a conceptelor, atunci când este necesar.

Construirea oricărui indicator şi/sau utilizarea acestuia să nu solicite o încărcare

disproporţionată îin comparaţie cu beneficiile. În toate cazurile, când este posibil, să

se utilizeze sursele şi bazele de date existente, actualizate şi credibile.


28

Principiile şi criteriile de bază enunţate mai sus se vor avea în vedere la toate analizele şi

revizuirile ulterioare ale SIDRT.

3.2.2. Structura SIDRT

În versiunea propusă, SIDRT se va constitui ca un sistem de indicatori care include trei seturi

de indicatori cu funcţiuni bine definite.

1) Setul indicatorilor de program

Setul indicatorilor de program include două grupe de indicatori:

Indicatorii de realizari - de ieşiri (OUTPUT INDICATORS) sunt indicatori de rezultate

imediate, reflectand ceea ce s-a produs;

Indicatorii de rezultat (RESULTS INDICATORS) reflecta avantajele sau dezavantajele

obtinute de beneficiarii directi ai programului.

Lista acestora se realizeaza pe baza referirii la PROGRAMUL DE COOPERARE

TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA – BULGARIA - 2007-2013 – Acesti indicatori sunt prezentati

in tabelul urmator.

INDICATORI

Tipul Indicatorului*)

şi numărul axei

prioritare

Unitate

de

masura

Surse de

informaţii

Axa prioritara 1: Accesibilitate – Îmbunatăţirea mobilităţii şi a accesului la infrastructura de transport,

informaţii şi comunicaţii în regiunea transfrontalieră

Obiectivul nr.1: Îmbunătăţirea mobilităţii transfrontaliere prin îmbunătăţirea condiţiilor existente şi dezvoltarea

de noi facilităţi pentru transport în area eligibilă.

Numărul de proiecte privind îmbunătăţirea accesibilităţii

transportului în regiunea transfrontalieră Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

Reducerea duratei călătoriei între localităţile de pe ambele

părţi ale graniţei Rezultat %


29

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Obiectivul nr.2: Facilitarea schimbului eficient şi regulat de informaţii şi date relevante pentru zona

transfrontalieră.

Numărul de proiecte privind îmbunătăţirea accesibilităţii

TIC în aria programului Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Numărul de persoane ce au acces la facilităţile TIC Rezultat Număr

Numărul de persoane ce utilizează facilităţile IT Rezultat Număr

Axa prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui

management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră

Obiectivul nr.1: Să asigure o protecţie şi exploatare eficace a resurselor naturale ale zonei prin sisteme

comune de management.

Număr de proiecte privind dezvoltarea de sisteme comune

de management pentru protecţia mediului Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de sisteme comune de management implementate Rezultat Număr

Obiectivul nr. 2: Să crească conştientizarea asupra protecţiei şi managementului mediului în zona

transfrontalieră.

Număr de proiecte pentru conştientizarea privind protecţia

şi managementul mediului Output Număr Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

Gradul de acoperire a ariei eligibile prin campanii de

conştientizare Rezultat %


30

Număr de persoane beneficiare ale activităţilor de

conştientizare privind protecţia mediului Rezultat Număr

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Obiectivul nr. 3: Să protejeze populaţia locală, mediul de afaceri, mediul şi infrastructura faţă de potenţialele

consecinţe dezastruoase ale situaţiilor de risc natural şi tehnologic, prin acţiuni preventive şi servicii de

intervenţie comune în caz de urgenţă în zona de graniţă.

Număr de proiecte ce contribuie la prevenirea riscului în

regiunea transfrontalieră Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de proiecte ce contribuie la alertarea timpurie şi

răspunsul comun la situaţii de risc Output număr

Gradul de acoperire a Dunării cu sisteme comune de

prevenire a inundaţiilor în regiunea transfrontalieră Rezultat %

Gradul de acoperire a ariei eligibile cu sisteme comune de

prevenire a riscului Rezultat %

Gradul de acoperire a Dunării cu activităţi comune de

alertare timpurie împotriva inundaţiilor Rezultat Număr

Număr de parteneriate create pentru activităţi comune de

alertare timpurie şi răspuns la situaţii de urgenţă Rezultat Număr

Axa prioritara 3: Dezvoltare economică şi socială – Dezvoltarea economică şi coeziunea socială prin

identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei

Obiectivul nr.1: Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor transfrontaliere de afaceri.

Număr de proiecte privind dezvoltarea infrastructurii şi

serviciilor de afaceri cu caracter trasfrontalier Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de IMM-uri beneficiare ale facilităţilor pentru afaceri Rezultat Număr

Obiectivul nr. 2: Promovarea imaginii regiunii transfrontaliere în interiorul şi in afara graniţelor sale.


31

Număr de proiecte ce promovează imaginea regiunii

transfrontaliere în interiorul şi în exteriorul graniţelor sale Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de materiale/evenimente promoţionale realizate Rezultat Număr

Obiectivul nr. 3: Sprijinirea dezvoltării produselor integrate comune de turism bazate pe avantajele

comparative ale regiunii transfrontaliere.

Număr de proiecte ce sprijină dezvoltarea produselor

comune integrate de turism bazate pe avantajele

comparative ale regiunii transfrontaliere

Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de produse comune integrate de turism create Rezultat Număr

Obiectivul nr. 4: Stimularea cooperării transfrontaliere între universităţi, instituţiile de cercetare şi întreprinderi.

Număr de proiecte ce stimulează cooperarea

transfrontalieră între universităţi, institute de cercetare şi

întreprinderi

Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de parteneriate între universităţi, institute de

cercetare şi întreprinderi Rezultat Număr

Obiectivul nr. 5: Sprijinirea schimbului transfrontalier de informaţii privind oportunităţile de angajare

Numar de proiecte ce sprijină schimbul transfrontalier de

informaţii privind oportunităţile de angajare Output Număr

Raport anual

de

implementare;


32

Număr de persoane informate asupra oportunităţilor de

angajare Rezultat Număr

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Obiectivul nr. 6: Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de educaţie, in legătură cu nevoile pieţei integrate.

Număr de proiecte privind dezvoltarea de servicii

transfrontaliere de instruire pentru angajare în concordanţă

cu cerinţele pieţei integrate

Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de persoane aboslvente ale cursurilor

transfrontaliere de instruire Rezultat Număr

Obiectivul nr. 7: Dezvoltarea legăturilor transfrontaliere şi a schimburilor dintre centrele de învăţământ/instruire

Număr de proiecte privind dezvoltarea de legături şi

schimburi transfrontaliere între centrele de

învăţământ/instruire

Output Număr

Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

Număr de parteneriate create între centrele de

învăţământ/instruire Rezultat Număr

Obiectivul nr. 8: Întărirea coerenţei şi cooperării sociale şi culturale a persoanelor şi comunităţilor locale în aria

programului

Număr de proiecte privind întărirea coerenţei şi cooperării

sociale şi culturale a persoanelor şi comunităţilor locale în

aria programului

Output Număr Raport anual

de

implementare;

rapoarte

studii;

rapoarte de

monitorizare,

Număr de persoane participante la acţiuni people-to-

people Rezultat Număr


33

SMIS;

Rapoarte de

evaluare.

2) Setul indicatorilor economici şi sociali

Indicatorii economici şi sociali sunt indicatori de dezvoltare durabila, la nivel regional. In cadrul

acestei categorii de indicatori sunt identificatţi şi precizaţi indicatorii de impact ai Programului

(IMPACT INDICATORS), care reflecta efectele programului dincolo de interactiunile directe si

imediate cu beneficiarii.

Indicatorii de impact masoara rezultatele pe termen lung ale implementarii Programului in

diferite domenii de activitate si reflecta efectele specifice (impactul specific) si cele globale (

impactul global).

Impactul specific reprezinta efectele care survin dupa o anumita perioada de timp, dar care sunt

legate in mod direct de masurile luate si de beneficiarii directi. Impactul global semnifica efectul

pe termen lung, cu implicatii nu numai asupra beneficiarilor directi, ci si asupra unor categorii de

beneficiari indirecti. In mod obisnuit, impactul se exprima in termenii schimbarilor, modificarilor

in indicatorii de evaluare a caracteristicilor masurabile ale domeniilor in care se implementeaza

Programul, cum ar fi de exemplu:

Creşterea ratei de ocupare a forţei de munca;

Scăderea rateişsomajului;

Rata de creştere a numărului companiilor de transport fluvial si terestru in regiunea

transfrontalieră.

În versiunea actuală, setul indicatorilor economici şi sociali conţine un număr de indicatori

grupaţi pe teme şi subteme corespunzătoare tipologiei şi specificităţii formelor de capital şi

domeniilor sau sectoarelor de activitate în dezvoltare, astfel:

i. capitalul natural:

conservarea şi gestionarea resurselor naturale

schimbări climatice şi energie curată


34

ii. capitalul antropic- activităţi economice şi mediul de afaceri:

transformări structurale şi echilibre macroeconomice

activitatea sectoarelor economice: sectorul neagricol (industrie, construcţii, comerţ

şi alte servicii), sectorul agricol (agricultură şi silvicultură), transporturi şi

telecomunicaţii, turism, reţele tehnico-edilitatere;

iii. Capitalul uman:

populaţie, gospodării şi condiţii de locuit;

sănătate;

educaţie şi formare profesională;

forţă de muncă şi câştigurile salariale;

securitate şi asistenţă socială;

cultură şi petrecerea timpului liberŞ

justiţie şi siguranţă personală.

iv. Capitalul social – relaţii social-culturale:

contacte transfrontaliere;

limbă şi cultură;

mass-media.

Indicatorii de impact ai Programului CBC RO- BG 2007-2010 au fost identificaţi si

precizaţi in lista generala a indicatorilor de dezvoltare durabila si inclusi in setul stabilit

pentru evaluarea situatiei socio- economice a regiunii transfrontaliere.


35

3) Setul indicatorilor de percepţie (opinie)

Acest set de indicatori urmăreşte percepţia grupurilor tinta ale proiectelor (populatia,

companiile, ONG-uri, serviciile publice, administratiile publice locale).asupra stadiului

dezvoltării economico-sociale a regiunii transfrontaliere, percepţia asupra Programului,

precum şi asupra efectelor implementării componentelor sale in regiunea transfrontaliera.

3.1) Indicatorii privind perceptia populaţiei reflecta opinia populatiei asupra urmatoarelor

aspecte:

Situatia economica a gospodariilor populatiei caracterizata/ ilustrata prin: conditiile de

locuit, asigurarea locuintelor, nivelul de trai;

Infrastructura edilitară (gradul de afectare a zonelor locuite de deficiente ale infrastructurii

edilitare);

Infrastructura de educatie şi sanatate;

Infrastructura de mediu (gradul de afectare a zonelor locuite de riscuri: inundaţii,

eroziune, alunecări de teren);

Relatii personale si solidaritate sociala;

Actiune civică si îimputernicire (increderea populaţiei din regiune in institutiile

administratiei publice locale, implicarea populaţiei în program etc.);

Eficienţa afacerilor si piaţa forţei de munca;

Contacte transfrontaliere România - Bulgaria (vizite si intenţii de vizite pentru diferite

motive: rude/prieteni, studii, lucru, afaceri, petrecerea timpului liber, cumparaturi, etc.);

Gradul de satisfactie la vizitele efectuate in Bulgaria/România.

3.2) Indicatorii privind perceptia companiilor ilustreaza opinia reprezentantilor mediului de

afaceri din regiunea transfrontaliera cu privire la:

Situaţia actuală şi evoluţia afacerilor;

Limitări în activitate;

Responsabilitate socială (formarea personalului, protecţia mediului, sănătatea

angajaţilor);

Calitatea forţei de muncă;


36

Sistemul educaţional şi de cercetare;

Calitatea infrastructurii edilitare (drumuri, reţele tehnico-edilitare) şi relaţia cu

Administraţia publică locală;

Politica fiscală (impozitare, evaziune, economia neagră);

Oportunităţi oferite de zona transfrontalieră pentru dezvoltarea afacerilor;

Globalizarea afacerilor;

Cunoaşterea programului de cooperare transfrontalieră Ro-Bg.

3.3) Indicatorii privind perceptia altor grupuri tinta (ONG-uri, serviciile publice,

administratiile publice locale) asupra Programului ilustreaza opinia acestora referitoare

la :

Accesibilitatea transportului in regiune;

Conditiile de transport;

Accesibilitatea la serviciile de informare si comunicare ( facilităţi oferite);

Dezvoltarea sistemelor de management comun pentru protectia mediului;

Sistemele de management comun in domeniul pisciculturii, in domeniul energetic si in

cel turistic

Eficienta campaniilor de sensibilizare si de constientizare a protectiei mediului;

Prevenirea riscurilor ( inundatii, poluare, eroziune, infractionalitate) in regiunea

transfrontaliera; sisteme comune de prevenire, de avertizare timpurie si de raspuns la

situatiile de urgenta;

Promovarea imaginii regiunii in interiorul si in afara granitelor sale;

Dezvoltarea produselor turistice comune;

Cooperarea transfrontaliera intre institutii de educatie, de cercetare, de sanatate etc. (

servicii publice);

Schimbul transfrontalier de informatii privind oportunitatile de angajare a fortei de

munca;

Serviciile transfrontaliere de formare a fortei de munca;

Cooperarea administratiilor publice locale ;

Consolidarea coerenţei şi cooperării socio-culturale.


37

Componenta numerică a SIDRT include indicatori statistici structuraţi şi agregaţi, în conformitate

cu necesităţile de analiză, în profil teritorial, pe trei niveluri ierarhice corespunzătoare împărţirii

administrative- teritoriale a celor două ţări:

naţional (România, Bulgaria);

regiune de dezvoltare/ regiune de planificare (NUTS 2);

judeţ/ district (NUTS 3).

Disponibilitatea datelor din diferite surse şi specificitatea domeniilor şi a temelor abordate a

impus diferenţe în structurarea teritorială a seriilor temporale de date statistice: nu toţi indicatorii

din lista SIDRT se regăsesc în seriile de date numerice cu toate cele trei niveluri de

reprezentare. Indicatorii indisponibili la nivelul inferior se vor colecta la nivelurile ierarhice

superioare. Astfel, dacă un indicator nu este disponibil în sursele de date la nivel de judeţ/

district, se va colecta la nivel de regiune de dezvoltare/ de planificare, iar dacă indicatorul nu

este disponibil nici la acest nivel, se va colecta numai la nivel naţional. Se înţelege că, în

scopurile proiectului, relevanţa indicatorilor şi pertinenţa acestora este dată de

reprezentativitatea lor la nivelul de analiză stabilit (judeţ/ district). Dezvoltarea şi revizuirea

ulterioară a SIDRT se vor baza decisiv pe acest criteriu de reprezentativitate.

Seriile temporare de date numerice vor include indicatori anuali pe orizontul de timp

corespunzător perioadei de analiză stabilită pentru proiect (2007-2015).

Anexa 1 prezintă lista indicatorilor de dezvoltare durabilă selectaţi pentru SIDRT grupaţi

pe cele trei seturi cu funcţiuni specifice. În listă se precizează de asemenea tipologia

indicatorilor (output, rezultat, impact) şi sursele de provenienţă a indicatorilor.

3.2.3 Metode de descriere şi de calcul ale indicatorilor

Caracteristicile de definire şi descriere a indicatorilor constituie sistemul de metadate ataşat

setului de indicatori SIDRT ca o componentă descriptivă utilizabilă pentru cunoaşterea,

înţelegerea şi interpretarea indicatorilor. Sistemul de metadate include un set de fişe individuale

care servesc pentru definirea indicatorilor, a metodelor de calcul, a nivelului teritorial de


38

agregare (judeţ/ district, regiune de dezvoltare/ planificare, naţional) şi a surselor de date:

instituţii furnizoare/ producătoare ale indicatorilor şi metodele de colectare a informaţiilor

primare din care se calculează indicatorii.

Fişele de descriere ale indicatorilor conţin următoarele informaţii:

Denumirea indicatorului

Simbolul

Tema si subtema căreia îi aparţine

Definiţia

Unitatea de măsură

Niveluri de agregare

Metoda şi formula de calcul

Periodicitatea producerii

Perioada de referinţă

Sursele de date: instituţiile furnizoare/ producătoare ale indicatorului şi metodele

de colectare a informaţiilor primare utilizate pentru calculul acestuia.

3.2.4 Sistemul de metadate: fise de descriere a indicatorilor

Caracteristicile de definire şi descriere a indicatorilor constituie sistemul de metadate

ataşat setului de indicatori SIDRT ca o componentă descriptivă utilizabilă pentru cunoaşterea,

înţelegerea şi interpretarea indicatorilor. Sistemul de metadate include un set de fişe individuale

care servesc pentru definirea indicatorilor, a metodelor de calcul, a nivelului teritorial de

agregare (judeţ/ district, regiune de dezvoltare/ planificare, naţional) şi a surselor de date

definite în dublu sens – ca instituţii producătoare şi/sau furnizoare ale indicatorilorstatistici şi ca

metode de colectare a informaţiilor primare din care se calculează indicatorii. Setul de fişe

corespunde indicatorilor incluşi în SIDRT pentru domeniile statistice: conservarea si gestionarea

resurselor natural(14 fise: coduri 21101-21117); schimbari climatic si energie curate(14 fise: coduri

21201-21214); transformari structural si echilibre macroeconomice(13 fise: coduri 22101-22113);

sectorul neagricol(9 fise: coduri 22201-22209); sectorul agricol (18 fise: coduri 22301-22319);

transporturi si telecomunicatii (10 fise: coduri 22401-22410); cercetare-dezvoltare (3 fise: coduri 22501-

22503); turism (5 fise: coduri 22601-22605); retele tehnico-edilitare (9 fise: coduri 22701-22710); comert


39

international (2 fise: coduri 22801-22802); populatia, gospodariile si conditiile de locuit (43 fise: coduri

23101-23144); sanatate (11 fise: coduri 23201-23211); educatie (17 fise: coduri 23301-23317); forta de

munca si castigurile salariale (17 fise: coduri 23401-23417); securitate si asistenta sociala (9 fise: coduri

23501-23509); petrecerea timpului liber (8 fise: coduri 23601-23608); justitie si siguranta personala (5

fise: coduri 23701-23705); limba si cultura (1 fisa: coduri 24204); mass-media (2 fise: coduri 24301-

24302).

Prezentăm în cele ce urmează conţinutul acestor fişe:

3.2.4.1 Conservarea si gestionarea resurselor naturale

1. Denumire Indicatori de localizare în ţară a zonei transfrontaliere

Ro-Bg

2. Simbol Locz

3. Tipul indicatorului De dezvoltare economică şi socială

4. Domeniul Capitalul natural:Conservarea si gestionarea resurselor

naturale

5. Cod indicator 21101

6. Definiţie/ sferă de cuprindere Dreptunghiul descris de punctele cu cea mai mare latitudine

nordica, punctul cu cea mai mica latitudine nordica,

respectiv de punctul cu cea mai mica longitudine estica si

punctul cu cea mai mare longitudine estica.

7. Unitate de măsură România: Grade, minute, secunde Bulgaria: Grade, minute, secunde

8. Niveluri de detaliere geografica: RO: NUTS1 BG: NUTS1

9. Criterii suplimentare de detaliere

10. Metoda şi formula de calcul

11. Periodicitate

12. Perioada de referinţă

13. Termen de disponibilitate

14. Instituţii responsabile

15. Surse de date


40

1. Denumire Lungimea frontierei

2. Simbol Lfr



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Lungimea masurată a frontierei dintre România şi Bulgaria.

Frontiera este linia reală sau convenţională ce desparte

teritoriul a două state sau, după caz, de marea liberă şi care

se întinde în înălţime până la limita inferioară a spaţiului

extraatmosferic, iar în adâncime, în interiorul pământului,

până la limitele accesibile tehnicii moderne, şi a cărei trecere

este permisă numai în condiţiile stabilite de lege.

7. Unitate de măsură România: km

Bulgaria: km

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS 1, NUTS 3

Bulgaria: NUTS 1, NUTS 3

9. Criterii suplimentare de detaliere -

10. Metoda şi formula de calcul Măsurători pe hărţi

11. Periodicitate -

12. Perioada de referinţă -

13. Termen de disponibilitate -

14. Instituţii responsabile România: ANCPI, DTM

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Surse administrative

Bulgaria: Anuarul Statistic


41

1. Denumire Suprafaţa zonei şi a unităţilor administrativ-teritoriale

componente

2. Simbol Supr.



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere

7. Unitate de măsură România: kmp

Bulgaria: kmp

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3


9. Criterii suplimentare de

detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Măsurători pe hărţi

11. Periodicitate -

12. Perioada de referinţă -

13. Termen de disponibilitate -

14. Instituţii responsabile România: ANCPI, DTM, INS

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Surse administrative

Bulgaria: INS


42

1. Denumire Fondul funciar după modul de folosinţă

2. Simbol Ffunc



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Fondul funciar este constituit din terenurile de orice fel,

indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt

detinute sau de domeniul (public, privat, cooperatist,

obstesc etc.) din care fac parte.

7. Unitate de măsură România: Mii ha Bulgaria:

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria:

9. Criterii suplimentare de detaliere România:

modul de folosinţă al terenului: - Suprafaţa agricolă

- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

- Ape şi bălţi

- Alte suprafeţe

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul -

11. Periodicitate anual

12. Perioada de referinţă Anul calendaristic T

13. Termen de disponibilitate T + 1an

14. Instituţii responsabile România: MADR Bulgaria:

15. Surse de date România: Surse administrative – registre MADR


43

1. Denumire Suprafata rezervatiilor biosferei

2. Simbol Srez



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Rezervatii ale biosferei - arii naturale protejate al caror scop

este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si

a diversitatii biologice specifice. Acestea cuprind un complex

de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de

apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si

faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau

rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului,

ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi

readuse la starea naturala, comunitati umane a caror

existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe

principiul dezvoltarii durabile si armonioase.

7. Unitate de măsură România: ha Bulgaria: ha

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1 Bulgaria: NUTS1, NUTS3


10. Metoda şi formula de calcul Pentru unele categorii de arii protejate (parcuri nationale,

parcuri naturale, rezervatii stiintifice, rezervatii naturale) s-au

reevaluat suprafetele prin masuratori realizate cu tehnologii

GIS.




14. Instituţii responsabile România: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului(ANPM) Bulgaria: Ministry of Environment and Water

15. Surse de date România: Surse administrative – registre ANPM


44

1. Denumire Suprafata parcurilor (nationale si naturale)

2. Simbol Sparc



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Parcuri - arii protejate al caror scop este protectia si

conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea

activitatilor umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat o

zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau

culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Ariile protejate reprezinta zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.

7. Unitate de măsură România: ha Bulgaria: ha

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1 Bulgaria: NUTS1, NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Pentru unele categorii de arii protejate (parcuri nationale,

parcuri naturale, rezervatii stiintifice, rezervatii naturale) s-au

reevaluat suprafetele prin masuratori realizate cu tehnologii

GIS.




14. Instituţii responsabile România: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului(ANPM) Bulgaria: Ministry of Environment and Water



45

1. Denumire Lungimea principalelor cursuri de apa

2. Simbol Lape



naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Lungimea masurata a cursurilor de apa.


Bulgaria: km

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS3

Bulgaria: NUTS1, NUTS3

9. Criterii suplimentare de detaliere România:- bazine hidrografice

10. Metoda şi formula de calcul Masurare pe harti



13. Termen de disponibilitate T+1an

14. Instituţii responsabile România: Administraţia Naţională Apele Române (ANAR)

Bulgaria: Danube River Basin Directorate (NUTS 3) and INS

BG (NUTS 1- Statistical yearbook)

15. Surse de date România: Surse administrative – registre ANAR


46

1. Denumire Suprafaţa principalelor lacuri

2. Simbol Slac


4. Domeniul Capitalul natural:Conservarea si gestionarea resurselor naturale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Este aria luciului de apa, măsurată la nivel normal de retentie,

pentru lacurile naturale şi antropice.

7. Unitate de măsură România: ha

Bulgaria: ha

8. Niveluri de detaliere

geografica:

România: NUTS1, NUTS3



detaliere

România:

- lacuri naturale

- lacuri antropice

Bulgaria: -


11. Periodicitate




Bulgaria: Danube River Basin Directorate (NUTS 3) and INS BG

(NUTS 1- Statistical yearbook)



47

1. Denumire Volumul principalelor lacuri

2. Simbol VOLlac




6. Definiţie/ sferă de

cuprindere

Este volumul de apa calculat la nivelul normal de retentie pentru lacurile

principale.

7. Unitate de măsură România: Milioane metri cubi (Mil.m

3)

Bulgaria: Milioane metri cubi (Mil.m3)


geografica:




detaliere

România:

- lacuri naturale

- lacuri antropice

Bulgaria: -






Bulgaria: Bulgaria: Danube River Basin Directorate (NUTS 3) and INS

BG (NUTS 1- Statistical yearbook)



48

1. Denumire Numarul ariilor naturale protejate atribuite (in administrare si in

custodie)

Suprafaţa ariilor naturale protejate atribuite (in administrare si in

custodie)

2. Simbol Narp, Sarp



5. Cod indicator 21111, 21112


Numarul total şi suprafaţa ariilor naturale protejate atribuite anumitor

instituţii, in acord cu prevederile legale in vigoare, cu planul de

management si cu regulamentul ariei naturale, pentru care au fost

semnate conventii de administrare, respectiv de custodie.

Ariile naturale protejate reprezinta zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.

7. Unitate de măsură România:număr / ha Bulgaria:număr / ha

8. Niveluri de detaliere geografica:

România: NUTS1 Bulgaria: NUTS1, NUTS3






14. Instituţii responsabile România: ANPM, ARPM, APM Bulgaria: Ministry of Environment and Water

15. Surse de date România: Surse administrative – registre ANPM, ARPM, APM


49

1. Denumire Resurse de apă asigurate potrivit gradului de amenajare

2. Simbol APasig





Resursele de apă reprezintă potenţialul hidrologic format din apele de

suprafaţă şi subterane în

regim natural şi amenajat, inventariate la începutul anului, din care se

asigură alimentarea

diverselor folosinţe.

7. Unitate de măsură România: milioane metri cubi (mil. mc) Bulgaria: milioane metri cubi (mil. mc)


România: NUTS1



- categorii de ape: România:

Ape de suprafaţă

Ape subterane Bulgaria:

Ape de suprafaţă

Ape subterane





14. Instituţii responsabile România: Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) Bulgaria: INS BG website



50

1. Denumire Calitatea apelor de suprafata, pe clase de calitate (lungimea totala a

bazinelor hidrografice pe raurile supravegheate si repartizarea

acesteia pe clase de calitate)

2. Simbol Cape





cuprindere

Lungimea totala a bazinelor hidrografice pe raurile supravegheate si

repartizarea acesteia pe clase de calitate. Evaluarea calitatii apelor de

suprafata consta in monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici,

fizico-chimici, a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati in cantitati

importante.


Bulgaria: km


geografica:

România: NUTS1

Bulgaria: NUTS3


detaliere

România:

- clase de calitate:

- I - foarte buna;

- II - buna;

- III - stare moderata;

- IV - slaba;

- V - proasta.

Bulgaria:

- buna

- Medie

- proasta

10. Metoda şi formula de

calcul

Monitorizarea resurselor de apa din punct de vedere fizico-chimic si

biologic, se face prin sectiuni de control in flux rapid (zilnic si saptamanal)

si in flux lent (lunar).

In flux rapid, datele se monitorizeaza zilnic pentru circa 12 indicatori de

calitate, in peste 60 de sectiuni de supraveghere, amplasate pe rauri

importante, in apropierea principalelor sectiuni de prelevare si restitutie a

apei de la folosinte. In flux lent, datele se monitorizeaza, pentru 50-60 de

indicatori de calitate.

Determinarile se desfasoara in cadrul laboratoarelor de analize fizico-

chimice, biologice si bacteriologice organizate la nivelul Directiilor bazinale

si a Sistemelor de Gospodarirea Apelor.





Bulgaria: Danube River Basin Directorate



51

1. Denumire Taierile anuale ale padurilor

2. Simbol MLP





cuprindere

Volumul brut de masă lemnoasă pe picior recoltat până la sfârşitul anului,

destinat persoanelor juridice atestate şi persoanelor fizice conform

reglementărilor legale.

7. Unitate de măsură România: ha

Bulgaria: ha


geografica:

România: NUTS1, NUTS2, NUTS3



detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează volumele de masă lemnoasă recoltate aferente celor trei

categorii de produse lemnoase: produse principale, produse secundare şi

produse de igienă:

MLR = MLRpp + MLRps + MLRpi

MLR - reprezintă masa lemnoasă recoltată;

MLRpp - reprezintă masa lemnoasă recoltată - produse principale,

rezultată în urma tăierilor de regenerare;

MLRps - reprezintă masa lemnoasă recoltată - produse secundare,

rezultată în urma efectuării lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

tinere;

MLRpi - reprezintă masa lemnoasă recoltată - produse de igienă, rezultată

din procesul normal de eliminare naturală.




14. Instituţii responsabile România: INS

Bulgaria: Executive Forest Agency

15. Surse de date România: Cercetare statistică în silvicultură


52

3.2.4.2 Schimbari climatice si energie curata (numai indicatori de mediu)

1. Denumire Emisii de gaze cu efect de serǎ, totale şi pe sectoare de activitate

2. Simbol EGES, EGESSec


4. Domeniul Capitalul natural:Schimbari climatice si energie curata

5. Cod indicator 21201, 21202


Emisiile totale cu efect de seră (EGES) reprezintă emisiile agregate din coşul Kyoto al celor 6 gaze (dioxid de carbon, oxizi de azot, metan şi trei halocarboni, hidroflorocarbon, perflorocarbon şi hexaflorura de sulf) ce produc efectul de seră Acest indicator măsoară emisiile gazelor cu efect de seră prin potenţialul de încălzire globală (GWP) şi se calculează pe baza unor coeficieţi de înczlzire globală. Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la încălzirea globală într-un orizont de timp de 100 de ani. Aceştia sunt stabiliţi de grupul de lucru al Comitetului inter-guvernamental pentru schimbări climatice(IPCC). Coeficienţii de încălzire globală utilizaţi sunt: dioxid de carbon = 1, metan = 21, protoxid de azot = 310, hexafluorură de sulf = 23900. HFC şi PFC conţin un număr mare de gaze diferite care au coeficienţi de încălzire globală diferiţi. Emisiile de gaze cu efect de serǎ (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6) sunt transformate în cantitǎţi de CO2-echivalent. EGESSec evidenţiază emisiile de gaze cu efect de serǎ pe sectoarele de activitate (surse de emisii) definite de Agenţia Europeanǎ de Mediu: Energie, Procese industriale, Utilizarea solvenţilor şi a altor produse, Deşeuri, Agricultură, Alte sectoare. Cantitatea netă de CO2 (sechestrări şi emisii) şi cantităţile de CO2, CH4, N2O, (emisii) aferente sectorului LULUCF(Land Use, Land Use Cange and Foresty). Sectoare surse de emisii: Energie, Procese industriale, Utilizarea solvenţilor şi a altor produse, Deşeuri, Agriculturǎ, Alte sectoare, LULUCF.

7. Unitate de măsură România: Mii tone Bulgaria: Mii tone


România: NUTS 1 Bulgaria: NUTS1


Pe sectoare de activitate: România:

- Energie; - Procese industriale; - Utilizarea solventilor si a altor produse; - Deseuri; - Agricultura

Bulgaria:

- Energie; - Procese industriale; - Solvent ; - Deseuri ; - Agricultura; - LULUCF


Se însumeazǎ emisiile de gaze cu efect de serǎ, EGESSec, transformate în CO2 echivalent pentru sectoarele: Energie, Procese industriale, Utilizarea


53

solvenţilor şi a altor produse, Deşeuri, Agriculturǎ, Alte sectoare, LULUCF: EGES = Sum EGESSec

unde: EGESSec = Sum EGESSec (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC şi SF6)*coef. CO2 echivalent; CO2 echivalent = potenţial de încǎlzire pentru fiecare gaz conform metodologiei recomandate de UNFCCC.




14. Instituţii responsabile România: ANPM Bulgaria: Executive Environment Agency at Ministry of Environment and Water



54

1. Denumire Consumul intern brut de energie, pe tipuri de combustibil

2. Simbol CIBE

3. Tipul indicatorului De dezvoltare economică si socială

4. Domeniul Capitalul natural: Schimbări climatice şi energie curată


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Este cantitatea totalǎ de energie consumată pentru satisfacerea cerinţelor interne. Indicatorul reprezintă cantitatea de energie rezultată prin însumarea la producţia de energie primară, a produselor recuperate, a importului şi a stocului la începutul perioadei de referinţă din care se scad exportul, buncărajul şi stocul la sfârşitul perioadei de referinţă. Este necesar ca toţi combustibilii să fie exprimaţi în aceaşi unitate de măsură (petrol echivalent).

7. Unitate de măsură România: Mii tep Bulgaria: Mii tep


România: Nuts 1

Bulgaria: Nuts 1


- tipuri de combustibil România:

- Energie electrica; - Cărbune (inclusiv cocs); - Ţiţei şi produse petroliere; - Gaze naturale

Bulgaria: - Carbune, - Combustibili din carbune, - Gaze naturale, - Titei si materii prime, - Produse petroliere, - -Biomasa, - Hidroenergie (fără acumulare prin pompare) şi alte surse

regenerabile de energie, - Hidroenergie (fără acumulare prin pompare) şi alte surse

regenerabile de energie, - Energie electrică din surse regenerabile (fără acumulare prin

pompare), - Energie nucleara, - Electricitate, - Caldura


Însumarea la producţia de energie primară (PEP), a produselor recuperate (PR), importului (IMP) şi stocului la începutul perioadei de referinţă (SI) din care se scad exportul (EXP), buncărajul (B) şi stocul la sfârşitul perioadei de referinţă (SF):

SFBEXPSIIMPPRPEPCIBE unde: PEP – producuţia de energie primară PR – produse recuperate IMP –import SI - stocul la începutul perioadei de referinţă EXP - exportul B - buncărajul SF - stocul la sfârşitul perioadei de referinţă


55

1. Denumire Consumul intern brut de energie, pe tipuri de combustibil

11. Periodicitate anuală

12. Perioada de referinţă Anul calendaristic

13. Termen de

disponibilitate

luna noiembrie a anului următor anului de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România:Balanţa energetică

1. Denumire Intensitatea energetică a economiei

2. Simbol IEE




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Intensitatea energetică exprimă consumul intern brut de energie în relaţie cu

economia naţională (cantitatea de energie necesară pentru producerea unei

unităţi de PIB). Reprezintă consumul intern brut de energie (calculat în tone

petrol echivalent - tep) raportat la PIB.

7. Unitate de măsură România: tep/1000 euro PIB

Bulgaria: tep/1000 euro PIB


geografica: România: Nuts 1

Bulgaria: Nuts 1


detaliere -

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte consumul total energetic intern brut (CBIE) la PIB ;

IEE=Sum CBIE (pentru fiecare purtǎtor de energie primarǎ)/PIB




14. Instituţii responsabile România: INS, EUROSTAT

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Chestionarele internaţionale IEA/Eurostat/UNECE


56

1. Denumire Intensitatea în CO2 a consumului energetic

2. Simbol I CO2




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă indicele emisiilor de CO2 rezultate din consumul energetic

raportat la indicele PIB în preţuri constante.

7. Unitate de măsură România:Tone/milioane lei

Bulgaria:


geografica:

România: Nuts 1

Bulgaria: NUTS 1


detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte volumul total al emisiilor de CO2 (TEm CO2) la PIB-ul în preţuri

constante

I CO2 = TEmCO2 / PIB în preţuri constante




14. Instituţii responsabile România: Pentru emisii – ANPM; Pentru PIB – INS

Bulgaria:

15. Surse de date România: Emisiile de CO2 rezultate din consumul energetic, calculate prin

inventarul naţional de emisii de gaze cu efect de seră şi PIB-ul în preţuri

constante


57

1. Denumire Consum final de energie pe sectoare de activitate

2. Simbol CFES




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă suma cantităţilor de energie utilizată în diferite sectoare de

activitate în scopul realizării de bunuri materiale şi servicii. Nu sunt cuprinse

cantităţile utilizate în scop neenergetic şi cele utilizate pentru producerea altor

combustibili. De asemenea, nu se includ consumurile în sectorul energetic şi

pierderile de transport şi distribuţie.

7. Unitate de măsură România: Mii tep

Bulgaria: Mii tep


geografica: România: Nuts 1

Bulgaria: Nuts 1


detaliere - sectoare de activitate

România: -

Bulgaria:

- Agricultura si silvicultura;

- Industrie (industrie şi construcţii);

- Transport;

- Alte sectoare

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează cantităţile de energie utilizată în diferite sectoare de activitate

(Qenutiliz) conform balanţei energetice;

CFES = Sum ( Qenutiliz) pentru fiecare sector de activitate



13. Termen de disponibilitate luna noiembrie a anului următor anului de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Balanţa energetică


58

1. Denumire Temperatura medie la suprafata solului

2. Simbol Temp


4. Domeniul Capitalul natural:Schimbari climatice si energie curata


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Este temperatura medie multianuala inregistrata la statiile meteorologice

ale INMH, prin inregistrarile efectuale cu instrumentele specifice, la

suprafata solului.

7. Unitate de măsură România: Grade Celsius

Bulgaria: Grade Celsius


geografica:


Bulgaria: NUTS3


detaliere





14. Instituţii responsabile România: INMH

Bulgaria: Institutul National de Meteorologie si Hidrologie

15. Surse de date România: Surse administartive INMH


59

1. Denumire Ponderea energiei din surse regenerabile (în consumul final

brut)

2. Simbol RES share




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul măsoară proportia energiei din surse regenerabilei în

totalul consumului final brut de energie.

7. Unitate de măsură România: %

Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România:Nuts 1

Bulgaria: Nuts 1


10. Metoda şi formula de calcul Aplicaţia SHARES;



13. Termen de disponibilitate Trimestrul I al anului t+2, unde t este anul de referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS, EUROSTAT

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Chestionarele internaţionale IEA/Eurostat/UNECE


60

1. Denumire Consumul de energie pe locuitor

2. Simbol CIBE/loc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul reprezintă cantitatea totală de energie consumată pentru

satisfacerea cerinţelor interne, în anul de referinţă, raportată la numărul de

locuitori.

Cantitatea de energie este rezultată prin însumarea la producţia de

energie primară, a produselor recuperate, a importului şi a stocului la

începutul perioadei de referinţă din care se scad exportul, buncărajul şi

stocul la sfârşitul perioadei de referinţă. Este necesar ca toţi combustibilii

să fie exprimaţi în aceaşi unitate de măsură (petrol echivalent).

7. Unitate de măsură România: tep/locuitor

Bulgaria: Tep/locuitor

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts 1

Bulgaria: Nuts 1


10. Metoda şi formula de calcul Însumarea la producţia de energie primară (PEP), a produselor recuperate (PR), importului (IMP) şi stocului la începutul perioadei de referinţă (SI) din care se scad exportul (EXP), buncărajul (B) şi stocul la sfârşitul perioadei de referinţă (SF) raportate la numărul de locuitori la 1 iulie, în anul de referinţă: CIBE/LOC=(PEP+PR+IMP+SI-EXP-B-SF)/LOC unde: PEP – producuţia de energie primară PR – produse recuperate IMP –import SI - stocului la începutul perioadei de referinţă EXP - exportul B - buncărajul SF - stocul la sfărşitul perioadei de referinţă LOC-numărul de locuitori la 1 iulie.


12. Perioada de referinţă anul calendaristic


14. Instituţii responsabile România: INS Bulgaria: INS



61

1. Denumire Gradul de independenţă energetică

2. Simbol INDE




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Dependenţa energetică indică gradul in care economia unei ţări

se bazează pe importuri pentru satisfacerea consumurilor

energetice. Independenţa energetică, in anul de referinţă, indică

gradul în care economia unei ţări s-a bazat pe resursele interne

pentru satisfacerea consumurilor energetice în anul respectiv.


Bulgaria: %


Bulgaria: Nuts 1


10. Metoda şi formula de calcul Se calculează ca diferenţa dintre 100% şi gradul de dependentă

energetică (DE) exprimat procentual. DE se calculează prin

raportarea importului net (Inet) la consumul energetic intern brut

(CBIE) plus buncărajul (B) şi se înmulţeşte cu 100:

INDE=100-DE,

unde :

DE= Inet/(CBIE+B)*100= (IMP-EXP)/(CBIE+B)*100

IMP- importul de energie în anul de referinţă

EXP- exportul de energie în anul de referinţă.




14. Instituţii responsabile România:INS

Bulgaria: INS



62

1. Denumire Puterea instalată de energie electrică

2. Simbol PI




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Puterea instalată medie în anul de referinţă pentru producerea

energiei electrice.

7. Unitate de măsură România: mii KW

Bulgaria: mii KW


Bulgaria: Nuts 1


10. Metoda şi formula de calcul Puterea instalata a unui grup electrogen reprezinta puterea

nominala la arborele motorului primar (turbina hidraulica, motor

eolian etc.) multiplicata cu randamentul generatorului electric si

al transmisiei mecanice, daca aceasta exista. Puterea instalata

medie se calculeaza ca raport intre produsul puterilor instalate

(în cursul anului de referinţă) ale grupurilor electrogene si timpul

de functionare al acestora pe de o parte, si timpul calendaristic

al perioadei de referinta pe de alta parte.





Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetarea statistică E02


63

1. Denumire Producţia de energie electrică

2. Simbol PEE




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Productia de energie electrică reprezintă cantitatile de energie

electrica obtinute pe baza de combustibili solizi, lichizi si gazosi in

centrale termoelectrice, hidroelectrice, nuclearoelectrice si din alte

surse de energie.

7. Unitate de măsură România: milioane KWh

Bulgaria: milioane KWh


Bulgaria: Nuts 1







Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetarea statistică E02


64

1. Denumire Cantitatea medie anuala de precipitaţii atmosferice

2. Simbol Cprecip

3. Tipul indicatorului de dezvoltare economică şi socială

4. Domeniul Capitalul natural: Schimbări climatice si energie curată



cuprindere

Cantitatea medie anuală de vapori de apă condensaţi care cad din atmosferă pe

suprafaţa pământului sub formă de ploaie, ceaţă, brumă, zăpadă, grindină etc.

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi

cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, care cad de

obicei din nori şi ajung la suprafaţa pământului sub forma lichidă (ploaie şi aversă de

ploaie, burniţă etc.), solida (ninsoare şi aversă de zăpadă, grindină, măzariche etc.),

sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă şi aversă de lapoviţă).

Cantitatea de precipitaţii se înregistrează punctual, la fiecare staţie meteorologică,

dar calculează ca o medie lunară şi anuală.

7. Unitate de măsură România: mm (1mm=1l / m2)

Bulgaria: mm


geografica:

România: Nuts1, Nuts3 (punctual, la fiecare staţie meteorologică) Bulgaria: Nuts 3

9. Criterii suplimentare

de detaliere -


calcul

Cantităţile de apă se măsoară zilnic la termenele climatologice (1, 7, 13, 19). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual

(felul, durata şi intensitatea lor) şi instumental, măsurând şi înregistrand continuu

cantitatea de apă căzută în timpul căderii precipitaţiilor. Pe baza măsurătorilor

efectuate se calculează cantitatea medie anuală de precipitaţii.

11. Periodicitate Lunara, anuală

12. Perioada de referinţă Luna,anul calendaristic

13. Termen de

disponibilitate

Luna următoare celei de referinţă, prima luna din anul urmator celui de referinţă

14. Instituţii responsabile România: Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) Bulgaria: Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie Bulgaria

15. Surse de date România: Surse administrative (ANM) Bulgaria: Anuarul Statistic 2010 (Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie de la Academia Bulgară de Ştiinţe)


65

1. Denumire Viteza vântului

2. Simbol VITv


4. Domeniul Capitalul natural: Schimbari climatice si energie curata


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Vânt - deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de

diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei.

Vântul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil

în timp şi spaţiu, condiţionat de contrastul baric orizontal creat în

cadrul circulaţiei generale a atmosferei. Deplasarea curenţilor de

aer dintr-un loc în altul (regimul vântului) este determinatăa în

principal de dezvoltarea diferitelor sisteme barice şi, în primul

rând, de activitatea centrilor de acţiune principali.

7. Unitate de măsură România: m/ s

Bulgaria: m/s


geografica: România:Nuts 3 (Punctual, la fiecare staţie meteorologică)

Bulgaria: Nuts 3


detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Vântul se caracterizează prin două elemente extrem de variabile

în timp şi spaţiu: direcţia din care bate vântul, apreciată după 16

sectoare ale orizontului şi viteza, reprezentând distanţa parcursă

de particolele de aer în unitatea de timp, exprimatâ în m/s.

Observaţiile asupra direcţiei şi vitezei vântului se efectueazâ la

înalţimea standard de 10 m deasupra solului.

11. Periodicitate Lunară, anuală

12. Perioada de referinţă Ziua, luna şi anul


14. Instituţii responsabile România:Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM)

Bulgaria: Institutul National de Meteorologie si Hidrologie

15. Surse de date România: Surse administrative (ANM)

Bulgaria: Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=REGIUNE


66

3.2.4.3 Transformari structurale si echilibre macroeconomice

1. Denumire Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor

2. Simbol PIB/ loc


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri: Transformări structurale şi echilibre macroeconomice



Produsul intern brut (PIB) pe locuitor reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie a unităţilor producătoare rezidente distribuit dupa numarul de locuitori (populatia totala). Populaţia totală, reprezintă populaţia stabilă la 1 iulie din anul de refereinţă.

7. Unitate de măsură România: Euro/ locuitor Bulgaria: Euro/ locuitor

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3



PIB la nivel national, regional, judetean se imparte la numarul de locuitori (populaţia stabilă la 1 iulie) din aria respectiva. PIB/loc = PIB/Pt unde : PIB – valoarea PIB în anul de referinţă Pt – populaţia stabilă la 1 iulie din anul de referinţă PIB se poate calcula prin următoarele metode: a) Metoda de producţie: PIB = VAB + IP + TV - SP, unde: PIB = Produsul intern brut (preţuri de piaţă) VAB = Valoarea adăugată brută (preţuri de bază) IP = Impozitele pe produse TV = Taxele vamale (drepturi asupra importurilor) SP = Subvenţiile pe produse b) Metoda cheltuielilor: PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde: CF = Consumul final efectiv FBCF= Formarea brută de capital fix VS = Variaţia de stoc E = Exporturile de bunuri şi servicii I = Importurile de bunuri şi servicii c) Metoda veniturilor: PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV – SP, unde: R = Remunerarea salariaţilor EBE = Excedentul brut de exploatare


67

AIP = Alte impozite pe producţie ASP = Alte subvenţii pe producţie IP = Impozite pe produse TV = Taxe vamale SP = Subvenţii pe produse

11. Periodicitate Anuală

12. Perioada (Momentul) de referinţă Anul calendaristic T (T=an referinţă)

13. Termen de disponibilitate T+12 luni date semidefinitive, T+24 luni date definitive;

14. Instituţii responsabile România: INS Bulgaria: Eurostat

15. Surse de date România: Conturi naţionale (Cercetari statistice în întreprinderi, surse administrative)


68

1. Denumire Rata medie anuală a inflaţiei

2. Simbol Rinf


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:

Transformări structurale şi echilibre macroeconomice



Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de

consum intr-un an faţă de anul precedent.

7. Unitate de măsură

România: %

Bulgaria: %


România: NUTS1

Bulgaria: NUTS1



Această rată se calculează ca un raport , exprimat procentual, între

indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel din anul precedent, din

care se scade 100. La rândul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi

ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din

fiecare an, calculaţi faţă de aceeasi bază (octombrie 1990=100) .


12. Perioada (Momentul) de referinţă Anul calendaristic (T -an de referinţă)

13. Termen de disponibilitate T+3 luni


România: INS

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetare statistică asupra preţurilor de consum


69

1. Denumire Productivitatea muncii pe ora lucrata

2. Simbol Prod/ oră


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de

afaceri:Transformări structurale şi echilibre macroeconomice


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Productivitatea orară a muncii reprezintă raportul între valoarea

adaugată brută- VAB şi numărul de ore lucrate


România: lei/oră

Bulgaria: leva/oră


România: NUTS1

Bulgaria: NUTS1


10. Metoda şi formula de calcul VAB la nivel national se imparte la numarul de ore lucrate realizate

la nivel naţional.


12. Perioada (Momentul) de referinţă Anul calendaristic T (T=an referinţă)

13. Termen de disponibilitate T+12 luni date semidefinitive, T+24 luni date definitive;


România: INS

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetari statistice în întreprinderi


70

1. Denumire Rata reală de creştere a PIB pe locuitor

2. Simbol PIB/loc 00


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transformări structurale şi echilibre macroeconomice



Indicatorul este definit ca rată de creştere a produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor în preţuri constante, exprimat ca modificare procentuală faţă de anul precedent. PIB este principalul indicator de măsurare a economiei naţionale şi este definit ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor. Populaţia totală, aferentă anilor de comparaţie, reprezintă populaţia stabilă la 1 iulie.

7. Unitate de măsură România: % Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România:NUTS1 Bulgaria: NUTS1


-


Valoarea PIB pe locuitor a unei anumite perioade, exprimată în preţurile unei perioade anterioare, se împarte la valoarea PIB pe locuitor pentru perioada anterioara si se scade 100.

100100*/

//

11

1

0

0

tt

t

t

t

PPIB

PPIBlocPIB

unde: 1t

tPIB - PIB perioadei t exprimat in preţurile perioadei t-1

1tPIB - PIB perioadei t-1

tP - populaţia stabilă la 1 iulie în anul t

1tP - populaţia stabilă la 1 iulie în anul t-1

11. Periodicitate Auală

12. Perioada (Momentul) de referinţă

Anul calendaristic T : T=an referinţă

13. Termen de disponibilitate T+12 luni date provizorii, T+24 luni date definitive;


15. Surse de date România: Conturi naţionale, cercetări statistice în întreprinderi, surse administrative


71

1. Denumire Indicii Producţiei (VAB) pe activitati

2. Simbol Indici Prod


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transformări

structurale şi echilibre macroeconomice



Reprezintă modificarea procentuală a valorii producţiei în anul de

referinţă faţă de anul anterior. Producţia de bunuri şi servicii destinate

pieţei reprezintă producţia vândută sau destinată vânzării pe piaţă la un

preţ semnificativ din punct de vedere economic.


Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România:NUTS1

Bulgaria: NUTS1


detaliere

secţiuni conform clasificării CAEN (NACE) România:

CAEN Rev 1 pt 2007-2008; -Agricultură, vânătoare şi silvicultură; - Pescuit şi piscicultură; - Industria extractivă; - Industria prelucrătoare -Energie electrică şi termică, gaze şi apă; - Construcţii; - Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor; motocicletelor şi a bunurilor personale şi de uz gospodăresc; - Hoteluri şi restaurante; - Transport, depozitare şi comunicaţii; - Intermedieri financiare; - Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; -Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; - Învăţământ; - Sănătate şi asistenţă socială; - Celelalte activităţi ale economiei naţionale

CAEN Rev. 2 pt 2009 - Agricultură, silvicultură şi pescuit;

- Industria extractivă; - Industria prelucrătoare; - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă

caldă și aer condiționat; - Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activități de

decontaminare; - Construcţii; - Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi


72

motocicletelor; - Transport şi depozitare; - Hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de

servicii de alimentație publică; - Informații și comunicații; - Intermedieri financiare și asigurări; - Tranzacţii imobiliare; - Activități profesionale, științifice și tehnice; - Activități de secretariat și activități de servicii suport; - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

public; - Învăţământ; - Sănătate şi asistenţă socială; - Activități de spectacole, culturale șI recreative; - Alte activități de servicii

Bulgaria: -


Indicii Producţiei se calculează pe baza datelor privind valoarea

producţiei exprimată în preţuri comparabile, fiind utilizate preţurile anului

anterior celui de calcul.


12. Perioada (Momentul) de

referinţă Anul calendaristic T

13. Termen de disponibilitate T+12 luni date semidefinitive, T+24 luni date definitive; T=an referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetări statistice în întreprinderi, surse administrative


73

1. Denumire Indicii consumului (VAB) pe activitati

2. Simbol Indici CI






Se defineşte ca modificare procentuală a valorii consumului intermediar

din anul de referinţă faţă de anul anterior. Consumul intermediar

reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor, excluzând activele fixe,

utilizate ca intrări în cursul producţiei şi care sunt fie transformate, fie

consumate în totalitate în timpul procesului de producţie.


Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România:NUTS1

Bulgaria: NUTS1


secţiuni conform clasificării CAEN (NACE) România:






motocicletelor;


74

- Transport şi depozitare; - Hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de



Bulgaria: -


Indicii consumului intermediar se calculează pe baza datelor privind

valorile consumului intermediar exprimate în preţuri comparabile, fiind

utilizate preţurile anului anterior celui de calcul.



Anul calendaristic T



Bulgaria: INS



75

1. Denumire Indicii Valorii adăugate brute(VAB) pe activitati

2. Simbol Indici VAB


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transformări structurale şi echilibre macroeconomice



Reprezintă modificarea procentuală a valorii adăugate brute (VAB) în anul de referinţă faţă de anul anterior. Valoarea adaugata brută este soldul contului de producţie, reprezentînd valoarea nou creată în procesul de producţie.


8. Niveluri de detaliere geografica: România:NUTS1 Bulgaria: NUTS1


- secţiuni conform clasificării CAEN (NACE) România:






motocicletelor;


76

- Transport şi depozitare; - Hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de



Bulgaria (NACE Rev2): -Agricultura, silvicultura si pescuit - Industria extractiva;Industria prelucratoare; Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat; Distributia apei; Salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare -Constructii -Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor; Transport si depozitare; Hoteluri si restaurante - Informatii si comunicatii -Intermedieri financiare si asigurari -Tranzactii imobiliare - Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport - Administratie publica si aparare; Asigurari sociale din sistemul public; -

Invatamant; Sanatate si asistenta sociala - Activitati de spectacole, culturale si recreative; Alte activitati de servicii

10. Metoda şi formula de calcul Indicii VAB se calculează pe baza datelor în preţuri comparabile, fiind utilizate preţurile anului anterior celui de calcul.








77

1. Denumire Venitul Naţional Brut (procentaj din PIB)

2. Simbol VNB00






Este definit ca proporţie a Venitului Naţional Brut (VNB) în PIB.

VNB reprezintă ansamblul veniturilor primare primite de către unităţile

instituţionale rezidente: remunerarea salariaţilor, impozitele pe producţie

şi importuri minus subvenţiile, veniturile din proprietate (cele de primit

minus cele de plătit), excedentul de exploatare (brut) şi venitul mixt

(brut).VNB (la preţuri de piaţă) este egal cu PIB diminuat cu veniturile

primare vărsate de unităţile nerezidente şi mărit cu veniturile primare

primite de la restul lumii de către unităţile rezidente.


Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1

Bulgaria: NUTS1



Raportul dintre VNB şi PIB înmultţit cu 100:

VNB00 = VNB/PIB*100,

VNB – Venitul naţional brut

PIB - Produsul intern brut


12. Perioada (Momentul) de referinţă Anul calendaristic T



Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetari statistice în întreprinderi, surse administrative


78

1. Denumire Economia brută ale populaţiei (procentaj din PIB)

2. Simbol EBP%






Proporţia în PIB a economiilor brute ale populaţiei. Economia brută a

populaţiei reprezintă soldul contului de utilizare a venitului disponibil şi

măsoară partea de venit disponibil brut care nu este destinată

cheltuielii pentru consum final.


Bulgaria: -


Bulgaria: -



Raportul procentual dintre economia brută a gospodăriilor populaţiei şi

valoarea PIB:

EBP% = EBP/PIB*100,

EBP – Economia brută a gospodăriilor populaţiei

PIB – Produsul intern brut





Bulgaria: -

15. Surse de date România: Cercetări statistice în întreprinderi şi în gospodarii, surse

administrative


79

1. Denumire Proporţia din PIB alocată pentru investiţii pe sectoare institutionale

2. Simbol INV %






Indicatorul este definit ca Formare Brută de Capital Fix (FBCF) exprimtă

ca procentaj în PIB. FBCF - investiţia- reprezintă valoarea bunurilor

durabile (active corporale şi necorporale) destinate altor scopuri decât

cele militare, achiziţionate de către unităţile producătoare rezidente cu

scopul de a fi utilizate timp de cel puţin un an în procesul de producţie,

precum şi valoarea serviciilor incorporate în bunurile de capital fix.


Bulgaria: -


Bulgaria: -


România: Sectoare instituţionale:

-Societati nefinanciare;

-Gospodarii ale populatiei;

-Societati financiare;

-Administratii publice;

-Institutii fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei

(IFSLSGP)

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul Procentaj din PIB





Bulgaria: -



80

1. Denumire Investiţiile străine directe (ISD)

2. Simbol ISD


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:

Transformări structurale şi echilibre macroeconomice



Investiţia străină directă: relaţie investiţională de durată, între o

entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică

exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale

semnificative în întreprinderea în care a investit.

Sunt considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi

rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10%

din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele

dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi

întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către

acesta.

De asemenea, sunt considerate investiţii străine directe, capitalurile

din companiile rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită

o influenţă semnificativă pe cale indirectă şi anume: capitalurile proprii

ale asociatelor şi filialelor rezidente ale întreprinderii rezidente în care

investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social

subscris.

Tot în cadrul investiţiei străine directe sunt cuprinse şi capitalurile

investite de către investitorul nerezident prin intermediul companiilor

surori ( a se vedea definiţia acestora mai jos).

7. Unitate de măsură România: Milioane Euro Bulgaria: Milioane Euro

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


10. Metoda şi formula de calcul Cercetare statistică



13. Termen de disponibilitate T+12 luni date definitive; T=an referinţă

14. Instituţii responsabile România: Banca Naţională a României Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetare statistică asupra întreprinderilor ISD


81

1. Denumire Bugete locale (venituri şi cheltuieli)

2. Simbol BugL

3. Tipul indicatorului de dezvoltare economică




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Execuţia bugetelor locale – totalitatea veniturilor şi cheltuielilor

realizate de instituţiile administraţiei publice locale.


România: milioane lei

Bulgaria: leva


România: NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3

Bulgaria: NUTS3





13. Termen de disponibilitate T+12 date definitive; T=an referinţă


România: Administraţia locală

Bulgaria: Ministerul de Finanţe

15. Surse de date

România: Surse administrative

Bulgaria: Surse administrative


82

1. Denumire Indicele inegalităţii veniturilor populaţiei (raportul între quintila

superioară şi quintila inferioară)

2. Simbol inegR


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transformari

structurale si echilibre macroeconomice



Raportul între volumul veniturilor disponibile pe adult-echivalent (inclusiv

sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) obţinute de

toate persoanele din quintila V (cele mai bogate) şi veniturile obţinute de

persoanele din quintila I (cele mai sărace), ale distribuţiei populaţiei după

venitul disponibil pe adult-echivalent.


Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS 1

Bulgaria: NUTS1



Împărţirea pe quintile a distribuţiei persoanelor după venitul disponibil pe

adult-echivalent determinarea totalului veniturilor obţinute în quintilele

extreme şi aplicarea formulei:

20

80

S

SRineg

unde: inegR raportul inegalităţii veniturilor

80S suma veniturilor persoanelor

din quintila V

20S suma veniturilor persoanelor din quintila I

11. Periodicitate Anual


referinţă


13. Termen de disponibilitate T+6 luni ; T- anul de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Ancheta Bugetelor de Familie, Ancheta asupra calităţii vieţii

(EU-SILC)


83

3.2.4.4. Sectorul neagricol (industrie, constructii, comert si alte servicii)

1. Denumire Numarul unitatilor locale active, pe activitati economice si pe clase de marime

2. Simbol NUL


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Sectorul neagricol (industrie, constructii, comert si alte servicii)



Numărul total de unităţi locale active în anul de referinţă. Unităţile

locale (sediile secundare) reprezintă subunităţi direct subordonate

întreprinderii (de tip sucursală, uzină, fabrică, secţie, atelier, bază de

transport, schelă, mină, şantier de construcţii, restaurant, motel, hotel,

oficiu poştal, magazin, cantină, grădiniţă etc), situate la o adresă diferită

de cea a sediului central, în care se desfăşoară una sau mai multe

activităţi ale acesteia.

7. Unitate de măsură România: număr

Bulgaria: număr

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3



România: - Pe clase de marime: 0-9 salariati;10-49 salariati; 50-249

salariati; 250 salariati si peste. - Pe activităţi:

Pt 2007 CAEN Rev1

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Pt 2008-2010 CAEN



Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat


84

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier


Informaţii şi comunicaţii


Învăţământ 2)

Sănătate şi asistenţă socială 2)


Bulgaria: - Pe clase de marime: 0-9 salariati;10-49 salariati; 50-249

salariati; 250 salariati si peste. - Pe activităţi:

Pt 2007 CAEN Rev1

Agricultura, vanat si silvicultura

Pescuit

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si bunurilor personale si din gospodarii

Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Tranzactii imobiliare,inchirieri

Ivatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii

Pt 2008-2010 CAEN Rev2

Agricultura, silvicultura si pescuit



Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor

Transport si depozitare


Informatii si comunicatii

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport


85

Invatamant


Activitati de spectacole, culturale si recreative

Alte activitati


Se însumează numărul subunităţilor direct subordonate întreprinderilor, care sunt situate la adrese diferite de cele ale sediilor centrale, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi economice.



13. Termen de disponibilitate T+10 luni date provizorii, T+18 luni date definitive; T=an referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS Bulgaria:



86

1. Denumire Cifra de afaceri a unitatilor active pe activitati economice si clase de

marime

2. Simbol CA


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri:Sectorul

neagricol (industrie, constructii, comert si alte servicii)



Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor facturate rezultate din vânzarări

de bunuri, vânzări de mărfuri, exectarea de lucrări şi prestarea de servicii,

mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

7. Unitate de măsură România: Milioane lei

Bulgaria: mii leva




România: - Pe clase de marime: 0-9 salariati;10-49 salariati; 50-249 salariati;

250 salariati si peste. - Pe activităţi:

Pt 2007 CAEN Rev1




Construcţii





Învăţământ



Pt 2008-2010 CAEN





Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea


87

autovehiculelor şi motocicletelor





Învăţământ 2)



Bulgaria: - Pe clase de marime: 0-9 salariati;10-49 salariati; 50-249 salariati;


Pt 2007 CAEN Rev1


Pescuit




Constructii





Ivatamant








Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Constructii








Invatamant



88


Alte activitati

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează cifrele de afaceri ale unităţilor locale, repartizate pe activităţi

economice şi pe clase de mărime (stabilite după numărul de salariaţi).




13. Termen de disponibilitate T+10 luni luni date provizorii, T+18 luni date definitive; T=an referinţă


Bulgaria: INS



89

1. Denumire Volumul investitiilor nete ale unitatilor locale active, activitati

economice si clase de marime

2. Simbol INVN






Investiţiile nete (noi) realizate în anul de referinţă reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare etc.).

Nu se cuprinde în volumul investiţiilor nete (noi) valoarea terenurilor şi a

mijloacelor fixe din ţară care au mai fost folosite (cumpărate de la alte

unităţi).


Bulgaria: nu exista indicatorul


Bulgaria: -




Pt 2007 CAEN Rev1




Construcţii





Învăţământ



90


Pt 2008-2010 CAEN





Construcţii






Învăţământ 2)



Bulgaria: -


Se însumează volumul investiţiilor nete ale unităţilor locale, repartizate pe

activităţi economice şi pe clase de mărime (stabilite după numărul de

salariaţi).






Bulgaria: -



91

1. Denumire Volumul investitiilor brute ale unitatilor locale active, pe activitati

economice si clase de marimi

2. Simbol INVB






Investiţii brute în bunuri corporale reprezintă valoarea totală a

investiţiilor efectuate în cursul perioadei de referinţă în bunuri corporale,

incluzând pe lângă mijloacele fixe puse în funcţiune şi valoarea

cumpărărilor de terenuri şi mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpărate

de la alte unităţi) corectată cu diferenţa () soldurilor de imobilizări

corporale în curs (investiţii neterminate), cu diminuările prin: investiţii care

nu crează mijloace fixe, investiţii definitiv sistate, investiţii în curs vândute

şi investiţii în curs de execuţie cedate la terţi.Investiţiile brute ale unităţilor

locale


Bulgaria: mii leva

8. Niveluri de detaliere geografica: România:NUTS1, NUTS2, NUTS3



detaliere



Pt 2007 CAEN Rev1




Construcţii





Învăţământ



92


Pt 2008-2010 CAEN





Construcţii






Învăţământ 2)



Bulgaria: - Pe clase de marime: 0-9 salariati;10-49 salariati; 50-249 salariati;


Pt 2007 CAEN Rev1


Pescuit




Constructii





Ivatamant








Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de


93

decontaminare

Constructii








Invatamant



Alte activitati


Se însumează volumul investiţiilor brute ale unităţilor locale, repartizate pe

activităţi economice şi pe clase de mărime (stabilite după numărul de

salariaţi).



referinţă T (anul precedent desfăşurării cercetării)



Bulgaria: INS



94

1. Denumire Repartizarea numerica a personalului din unitatile locale active, pe

activitati economice si clase de marime

2. Simbol NPO





6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul mediu de persoane ocupate din unităţile locale


Bulgaria: număr






Pt 2007 CAEN Rev1




Construcţii





Învăţământ



Pt 2008-2010 CAEN





Construcţii



95





Învăţământ 2)



Bulgaria: -


Numărul mediu de persoane ocupate reprezintă numărul total de personal (salariat şi nesalariat) care au lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referinţă, inclusiv personalul detaşat, remunerat de întreprindere, dar care lucrează în afara ei (ex: reprezentanţi comerciali, echipele de reparaţii şi întreţinere). Se includ: persoanele în concedii de scurtă durată (de boală, concedii plătite), lucrătorii în grevă, lucrătorii în timp parţial, lucrătorii sezonieri, ucenicii, lucrătorii la domiciliu care figurează pe listele angajaţilor întreprinderii. Nu se includ: persoanele în concedii pe durată nedeterminată, persoanele atrase temporar de la alte întreprinderi, persoanele care efectuează lucrări de reparaţii şi întreţinere în întreprinderea observată, dar sunt remuneraţi de altă întreprindere. Se calculează ca medie aritmetică simplă prin împărţirea sumei efectivelor zilnice de persoane ocupate din anul respectiv la numărul total al zilelor calendaristice (365 de zile). În cazul când unitatea a fost înfiinţată sau şi-a încetat activitatea în cursul anului, se iau în calcul efectivelor zilnice, numai în perioada în care a funcţionat, iar suma rezultată se împarte la numărul total al zilelor calendaristice din anul respectiv. Persoanele ocupate care nu sunt angajate cu normă întreagă vor fi incluse în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă sau de colaborare. (De exemplu: cel care lucrează o jumătate de normă se ia în calculul efectivului zilnic cu 0.5).






Bulgaria: INS



96

1. Denumire Indicii productiei industriale

2. Simbol IPI





6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicii producţiei industriale măsoară evoluţia acesteia de la o

perioadă la alta pe total, secţiuni (industria extractivă,

prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat), diviziuni CAEN Rev. 2

precum şi pe marile grupe industriale.


Bulgaria: %

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1 Bulgaria: NUTS1


10. Metoda şi formula de calcul Calculul indicilor producţiei industriale se realizează printr-un sistem de ponderări

succesive, plecând de la indicii primari (calculati la nivel de subclasă elementară

CPSA):

Indicii la nivel de subclasă faţă de anul de bază, se calculează utilizând formula Laspeyres:

i

ii

i

ii

subclasa

pmq

pmq

IPI00

01

0/1 100

unde: i -numărul de produse exprimate în unităţi fizice dintr –o

subclasă

qi = cantitatea din produsul i realizată în perioada

curentă (1), respectiv în de perioada de bază (0) ;

pm0 i= preţul mediu unitar aferent produsului i în anul de

bază (2005).

1 – perioada curentă; 0 – perioda de bază

Indicii la nivel de clasă se obţin utilizînd formula:

j

subclasaj

j

subclasaj

subclasaj

clasa

Pond

PondIPI

IPI 100

j = nr. de subclase dintr-o clasă

subclasajPond =ponderea subclasei j

Asemănător se calculează indicii la nivel de grupă, diviziune, secţiune şi total

industrie


12. Perioada (Momentul) de referinţă Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate luna noiembrie a anului următor celui de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetări statistice în întreprinderi


97

1. Denumire Indicii productivitatii muncii pe salariat in industrie

2. Simbol IW





6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicii productivităţii muncii măsoară eficienţa muncii depuse intr-o

perioadă în activitea industrială şi se calculează ca raport între

indicii bruţi ai producţiei industriale şi indicele numărului mediu de

salariaţi din industrie


Bulgaria: -

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1 Bulgaria: -


10. Metoda şi formula de calcul Indicele productivităţii muncii se calculează ca un raport între

indicele producţiei industriale şi indicele numărului de persoane

angajate din industrie:

0/1

0/1

0/1

pa

p

WI

II

unde: 1 – perioada curentă; 0 – perioda de bază

0/1wI = indicele productivităţii muncii din perioada curentă

faţă de perioada de bază;

0/1pI = indicele producţiei industriale din perioada curentă

faţă de perioada de bază ;

0/1paI = indicele numărului de persoane angajate din

perioada curentă faţă de perioada de bază (referinţă);



13. Termen de disponibilitate luna noiembrie a anului următor celui de referinţă


Bulgaria: -

15. Surse de date România: Cercetări statistice în întreprinderi


98

1. Denumire Numarul institutiilor din administratia publica, pe tipuri

2. Simbol Nadp

3. Tipul indicatorului - de dezvoltare economică şi socială




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Administraţia centrală, administraţia locală, securitate socială

7. Unitate de măsură România: Număr

Bulgaria: -


România: NUTS 1 , NUTS3 Bulgaria: -


România: tipuri de institutii - centrala (ministere, alte institutii guvernamentale); -administratia locala (prefecturi si consilii judetene, primarii si consilii locale) - securitate sociala (unitati de invatamant, sanatate si asistenta sociala, unitati de cultura si recreative) Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul - exhaustiv



Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate luna noiembrie/decembrie a anului următor celui de referinţă


Bulgaria:

15. Surse de date România: Registrul statistic REGIS


99

1 Denumire Numarul organizatiilor administratiei private

2 Simbol -

3 Tipul indicatorului - de dezvoltare economica si sociala

4 Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de

afaceri:Sectorul neagricol (industrie, constructii, comert si alte

servicii)

5 Cod indicator 22209

6 Definiţie/ sferă de cuprindere Organizatii neguvernamentale – asociatii si fundatii, sindicate,

partide politice, organizatii ale cultelor religioase

7 Unitate de măsură România: număr

Bulgaria: număr

8 Niveluri de detaliere geografica:

România: NUTS 1, NUTS 3

Bulgaria: NUTS1

9 Criterii suplimentare de detaliere

-

10 Metoda şi formula de calcul - exhaustiv

11 Periodicitate Anuală

12 Perioada (Momentul) de referinţă

Anul calendaristic

13 Termen de disponibilitate luna noiembrie/decembrie a anului următor celui de referinţă

14 Instituţii responsabile România: INS

Bulgaria: INS

15 Surse de date România: Registrul statistic REGIS


100

3.2.4.5 Sectorul agricol (agricultura si silvicultura)

1. Denumire Fondul Funciar

2. Simbol FF


4. Domeniul Capitalul antropic: Sectorul agricol (agricultura şi silvicultură)


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Totalitatea terenurilor, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat, din care fac parte.

7. Unitate de măsură România: Ha

Bulgaria: Ha



Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


i. dupa modul de folosinta

România:

ii. Arabil;

iii. Păşuni;

iv. Fâneţe;

v. Vii şi pepiniere viticole;

vi. Livezi şi pepiniere pomicole

Bulgaria:

vii. Arabil;

viii. Pajisti permanente;

ix. Vii si pepiniere viticole;

x. Livezi si pepiniere pomicole

10. Metoda şi formula de calcul Se calculează prin însumarea suprafeţelor: Suprafaţa agricolă + Păduri şi alte terenuri cu vegetatie forestieră + Construcţii + Drumuri şi căi ferate + ape şi bălţi + alte suprafeţe



31 decembrie N

13. Termen de disponibilitate 12 luni dupa expirarea anului de referinta


Bulgaria: Ministry of Agriculture and Food

15. Surse de date România: Cercetări statistice, Surse administrative


101

1. Denumire Producţia de peşte

2. Simbol Ppeste

3. Tipul indicatorului de dezvoltare economică şi sociale



6. Definiţie/ sferă de cuprindere Ccantitatea pescuită în apele interioare ale ţării (inclusiv din

Dunăre şi Marea Neagră).

7. Unitate de măsură România: Tone

Bulgaria: Tone


România: NUTS1

Bulgaria: NUTS1


-




Anul de referinţă 2005


14. Instituţii responsabile România: Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională

pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA)

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Surse administrative ANPA


102

1. Denumire Producţia ramurii agricole

2. Simbol PRA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezinta expresia valorica a volumului tuturor produselor

agricole vegetale si animale, (fara pierderi si intraconsum),

obtinute intr-un an calendaristic, a cheltuielilor cu infiintarea si

intretinerea plantatiilor de pomi si vii pana la intrarea lor pe rod, a

serviciilor agricole executate de catre unitati specializate contra

unui tarif sau pe baza de contract precum si a activitatilor

secundare neagricole neseparabile.

7. Unitate de măsură România: mii lei preţuri curente

Bulgaria: milioane leva


România: NUTS1,NUTS2, NUTS3

Bulgaria: NUTS1


i. ramuri agricole

România:

ii. Vegetală;

iii. Animală;

iv. Servicii agricole

Bulgaria:

v. Productia de culturi agricole;

vi. Productia animaliera;

vii. Servicii agricole

10. Metoda şi formula de calcul Valoarea producţiei vegetale + Valoarea producţiei animaliere +

Valoarea serviciilor agricole



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile România: Institutul National de Statistica, Ministerul Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale

Bulgaria: INS



103

1. Denumire Efectivele de animale la sfarsitul anului

2. Simbol EA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezinta totalitatea animalelor domestice crescute pentru

productie, reproductie si tractiune.


Bulgaria: număr


geografica:




detaliere

i. pe specii de animale

România:

ii. Bovine;

iii. Porcine;

iv. Ovine;

v. Caprine;

vi. Cabaline;

vii. Păsări;

viii. Albine(familii)

Bulgaria:

ix. Bovine ;

x. Porcine;

xi. Ovine;

xii. Caprine

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea categoriilor de animale pentru fiecare specie in parte



1 Decembrie N

13. Termen de disponibilitate 15 Septembrie N+1

14. Instituţii responsabile România: Institutul National de Statistica, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetari statistice, Surse administrative


104

1. Denumire Parcul de tractoare si masini agricole

2. Simbol Ptma




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Parcul de tractoare şi maşini agricole (fizice) principale din

agriculturã (la sfârşitul anului) este aferent unitãţilor care au

agricultura ca activitate principalã (inclusiv exploataţiile agricole

individuale).


Bulgaria: număr


România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1


România: i. Tractoare agricole fizice; ii. Pluguri pentru tractor; iii. Cultivatoare mecanice; iv. Semănători mecanice; v. Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune

mecanică; vi. Combine autopropulsate pentru recoltat

cereale; vii. Combine autopropulsate pentru recoltat

furaje; viii. Vindrovere autopropulsate pentru recoltat

furaje; ix. Prese pentru balotat paie si fan

Bulgaria: x. Tractoare compactoare; xi. Tractoare cu ecartament de zidire; xii. Tractoare remorca; xiii. Echipamente de cuplare, inmagazinare si

de stationare; xiv. Combine de cereale; xv. Combine de însilozare şi alte echipamente

auto-propulsate




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate 22 iulie N+1

14. Instituţii responsabile România: INS, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Bulgaria: Technical Control Inspectorate, Ministry of Agriculture

and Food



105

1. Denumire Productia medie la hectar la principalele culturi

2. Simbol PM/ha




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Producţia medie reprezintã cantitatea de produse obţinutã pe

unitatea de suprafaţã cultivată, pe fiecare cultură.

7. Unitate de măsură România: Kg/ha

Bulgaria: Kg/ha

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2

9. Criterii suplimentare de detaliere i. pe culturi si grupe de culturi România:

ii. Grâu; iii. Secară; iv. Orz şi orzoaică; v. Ovăz; vi. Porumb boabe; vii. Mazăre boabe; viii. Fasole boabe; ix. Cartofi – total; x. Cartofi de toamnă; xi. Sfeclă de zahăr; xii. Rădăcinoase ; xiii. furajere; xiv. Plante textile; xv. Floarea soarelui; xvi. Soia boabe; xvii. Tutun; xviii. Tomate; xix. Ceapă uscată; xx. Varză albă; xxi. Pepeni verzi şi galbeni; xxii. Furaje verzi anuale; xxiii. Furaje perene

Bulgaria: xxiv. Grau; xxv. Orz; xxvi. Porumb; xxvii. Fasole uscata; xxviii. Floarea-soarelui; xxix. Porumb pentru siloz si nutret verde; xxx. Lucerna

10. Metoda şi formula de calcul Se raportează productia totala la suprafaţa cultivată, pe fiecare

cultură. 11. Periodicitate Anuală

12. 12, Perioada (Momentul) de referinţă Anul agricol

13. Termen de disponibilitate 25 Mai N+1

14. Instituţii responsabile România: INS, MADR

Bulgaria: INS



106

1. Denumire Producţia de fructe

2. Simbol PF




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă cantitatea de fructe pe specii obtinuta de la pomii din

livezi si razleti, arbuşti fructiferi şi căpşuni

7. Unitate de măsură România: tone

Bulgaria: tone


România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2


i. pe specii România:

ii. Prune; iii. Mere; iv. Pere; v. Piersici şi nectarine; vi. Cireşe şi vişine; vii. Caise şi zarzăre; viii. Nuci; ix. Căpşuni; x. Alte fructe

Bulgaria: xi. Mere; xii. Pere; xiii. Prune; xiv. Cirese; xv. Caise; xvi. Piersici




Anul agricol


14. Instituţii responsabile România: INS, MADPR

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetari satistice, Surse administrative


107

1. Denumire Productia medie de fructe /ha

2. Simbol PMF/ha




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Producţia medie reprezintã cantitatea de fructe (pe fiecare specie

pomicolă, arbusti fructiferi şi căpşuni) obţinutã pe unitatea de

suprafaţã cultivatã.

7. Unitate de măsură România: tone/ha

Bulgaria: tone/ha





-

10. Metoda şi formula de calcul Se raportează productia totală de fructe (pe specii pomicole,

arbuşti fructiferi şi căpşuni) la suprafata cultivată (pe specii

pomicole, arbuşti fructiferi şi căpşuni).



Anul agricol



Bulgaria: INS



108

1. Denumire Productia de struguri

2. Simbol PS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Producţia totală de struguri reprezintã cantitatea de struguri

obţinutã de la viile pe rod, pe tipuri de vii, în perioada de referinţă.


Bulgaria: tone





i. pe tipuri de vii

România:

ii. Vii pe rod;

iii. Vii altoite pe rod;

iv. Vii hibride pe rod

Bulgaria:

v. Struguri de vin;

vi. Struguri de masa

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează cantitatea de struguri de la viile altoite pe rod şi

cantitatea de struguri de la viile hibride.



Anul agricol



Bulgaria: Agroststistic Departament, MAF

15. Surse de date România: Cercetatri statistice, Surse administrative


109

1. Denumire Productia medie de struguri la hectar

2. Simbol PMSha




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Producţia medie de struguri reprezintã cantitatea de struguri

obţinutã de la viile pe rod , la unitatea de suprafaţã cultivatã.

7. Unitate de măsură România: Kg/ha

Bulgaria: tone/ha





i. pe tipuri de vii

România:

ii. Vii pe rod;

iii. Vii altoite pe rod;

iv. Vii hibride pe rod

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul Se raportează productia totala de struguri la suprafata cultivată cu

vii.



Anul agricol






110

1. Denumire Producţia agricolă animala

2. Simbol PAA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Evaluarea cantitativă a principaleleor produse animaliere obţinute

în perioada de referinţă.

7. Unitate de măsură România: In functie de tipul produsului obţinut (carne- tone

greutate vie; lapte -mii hl; lână-tone; ouă – milioane buc; miere –

tone; peşte-tone)

Bulgaria: tone (carne)


România: NUTS1; NUTS2, NUTS3

Bulgaria: NUTS1


i. pe tipuri de produse

România:

ii. Carne - total (tone); Carne de bovine; Carne de porcine; Carne de ovine şi caprine; Carne de pasăre;

iii. Lapte - total (mii hl); Lapte de vacă şi bivoliţă;

iv. Lână - total (tone);

v. Ouă - total (milioane bucăţi);

vi. Miere extrasă (tone)

Bulgaria:

Carne: Vite; Porci; Oi; Capre; Pasari de curte




1 Decembrie N


14. Instituţii responsabile România: INS, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale




111

1. Denumire Producţia agricolă vegetală

2. Simbol PAV




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Producţia agricolã vegetalã reprezintã producţia fizicã obţinutã

în perioada de referinţã (anul în care se face recoltarea), mai puţin

pierderile la recoltare, exprimatã în unitãţi fizice în funcţie de

natura produselor şi a grupelor de produse şi cuprinde:

– producţia culturilor în ogor propriu;

– producţia culturilor intercalate;

– producţia culturilor succesive;

– producţia obţinutã în grãdinile familiale

(pentru legume, cartofi, fructe şi struguri).


Bulgaria: tone




i. pe tipuri de culturi agricole România:

ii. Cereale pentru boabe; iii. Grâu; iv. Secară; v. Orz şi orzoaică; Ovăz; vi. Porumb boabe; vii. Leguminoase pentru boabe; viii. Mazăre boabe; ix. Fasole boabe; x. Cartofi – total; xi. Cartofi de toamnă; xii. Sfeclă de zahăr; xiii. Rădăcinoase furajere; xiv. Plante textile; xv. Plante uleioase; xvi. Floarea soarelui; xvii. Soia boabe; xviii. Tutun; xix. Legume; xx. Tomate; xxi. Ceapă uscată; xxii. Varză albă; xxiii. Pepeni verzi şi galbeni; xxiv. Furaje verzi din teren arabil; xxv. Furaje verzi anuale; xxvi. Furaje perene

Bulgaria:

xxvii. Rosii; xxviii. Castraveti; xxix. Ardei;


112

xxx. Ceapa uscata; xxxi. Varza; Cartofi; xxxii. Pepeni verzi si galbeni; xxxiii. Capsuni

10. Metoda şi formula de calcul PAV=producţia culturilor în ogor propriu + producţia culturilor

intercalate + producţia culturilor succesive + producţia obţinutã în

grãdinile familiale (pentru legume, cartofi, fructe şi struguri).



Anul agricol N



Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetari statistice


113

1. Denumire Suprafaţa cultivată

2. Simbol SC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Suprafaţa cultivatã reprezintã suprafaţa însãmânţatã/ plantatã în

ogor propriu, în anul agricol de referinţã (1 octombrie - 30

septembrie) cu o culturã principalã (care ocupã terenul cea mai

mare perioadã de timp) sau în anii agricoli precedenţi pentru

culturile bienale, trienale sau perene.


Bulgaria: Ha


România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1,NUTS3


i. pe tipuri culturi agricole România:

ii. Cereale pentru boabe; iii. Grâu; iv. Secară; v. Orz şi orzoaică; vi. Ovăz; vii. Porumb boabe; viii. Leguminoase pentru boabe; ix. Mazăre boabe; x. Fasole boabe; xi. Cartofi – total; xii. Cartofi de toamnă; xiii. Sfeclă de zahăr; xiv. Rădăcinoase furajere; xv. Plante textile; xvi. Plante uleioase; xvii. Floarea soarelui; xviii. Soia boabe; xix. Tutun; xx. Legume; xxi. Tomate; xxii. Ceapă uscată; xxiii. Varză albă; xxiv. Pepeni verzi şi galbeni; xxv. Furaje verzi din teren arabil; xxvi. Furaje verzi anuale; xxvii. Furaje perene

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul SC=Suma suprafeţelor însămânţate/plantate în ogor propriu în anul de referinţă (pentru culturile anuale) sau în anii precedenţi pentru culturile bienale sau perene



Anul agricol


14. Instituţii responsabile România: INS, MADR Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetări statistice, Surse adminstrative


114

1. Denumire Suprafaţa livezilor pe rod

2. Simbol SLR




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintã suprafeţele cultivate cu plantaţii pomicole aflate în

producţie.


Bulgaria: Ha




i. pe specii de pomi fructiferi România: - Bulgaria:

ii. Meri; iii. Peri; iv. Piersici; v. Caisi; vi. Ciresi; vii. Visini; viii. Morello; ix. Pruni; x. Nuci; xi. Arbori de migdale; xii. Zmeura; xiii. Altele

10. Metoda şi formula de calcul Suma suprafeţelor cultivate pe specii de pomi fructiferi



Anul agricol



Bulgaria: INS



115

1. Denumire Suprafaţa viilor pe rod

2. Simbol SVR




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintã suprafeţele cultivate cu plantaţii de vii aflate în

producţie


Bulgaria: Ha



Bulgaria: NUTS1; NUTS2


i. pe tipuri de vii România:

ii. Vii pe rod; iii. Vii altoite pe rod; iv. Vii hibride pe rod

Bulgaria:

v. Struguri de vin;

vi. Struguri de masa

10. Metoda şi formula de calcul Suma suprafeţelor cultivate cu vii pe rod, pe tipuri de vii



Anul agricol






116

1. Denumire Indicele densităţii efectivelor de animale

2. Simbol IDA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintǎ numǎrul de animale pe unitatea de suprafaţă agricolă.

7. Unitate de măsură România: capete/100 hectare

Bulgaria: capete/100 hectare





i. pe specii de animale

România:

ii. bovine;

iii. porcine;

iv. ovine şi caprine

Bulgaria:

v. bovine;

vi. porcine;

vii. ovine şi caprine

10. Metoda şi formula de calcul Efectivele de bovine, ovine şi caprine (Ef) se raportează la

suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe (Supraf. a+p+f);

Efectivele de porcine se raportează numai la suprafaţa arabilă

(Supraf. a). Suprafaţa luată în calcul este suprafaţa cultivată la 15

iunie.



1 Decembrie N



Bulgaria: Ministerul Agriculturii

15. Surse de date România: Cercetari statistice in agricultură


117

1. Denumire Suprafaţa împaduririlor

2. Simbol Simpad




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se

însămănţează o suprafaţă de teren cu scopul de a crea noi

arborete, atât pe terenurile forestiere exploatate, cât şi pe

terenurile lipsite de vegetatie.


Bulgaria: Ha



Bulgaria: NUTS1


România: -

Bulgaria:

i. Conifere;

ii. Foioase;

iii. Mixte




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate SeptembrieN+1


Bulgaria: Executive Forest Agency

15. Surse de date România: Cercerati statistice privind fondul forestier


118

1. Denumire Volumul de lemn recoltat

2. Simbol VLR




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă volumul de lemn (lemn brut) destinat agenţilor

economici si pentru aprovizionarea populaţiei, care a fost recoltat

în perioada de referinţă.

7. Unitate de măsură România: Mii mc volum brut

Bulgaria: Mii mc



Bulgaria: NUTS1


România: i. Răşinoase; ii. Fag; iii. Stejar; iv. Diverse specii tari; v. Diverse specii moi

Bulgaria:-




Anul calendaristic N

13. Termen de disponibilitate Septembrie anul N+1


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetări statistice asupra fondului forestier


119

3.2.4.6. Transporturi si telecomunicatii

1. Denumire Lungimea drumurilor publice

2. Simbol LDP


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de afaceri:

Transporturi si telecomunicatii



Lungimea drumurilor publice reprezinta lungimea totala a cailor de

comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajate

pentru traficul pietonal si rutier, deschise circulatiei pubice. Sunt

incluse doua categorii de drumuri publice:

- drumurile national, care asigura legatura capitalei tarii cu

municipiile-resedinta de judet, legatura intre acestea,

precum si cu tarile vecine;

- drumurile judetene si comunale, care asigura legaturle intre

municipiile-resedinta de judet si resedintele de comune,

municipii, orasesi alte obiesctive importante, intre comunele

si satele din judet, precum si legatura intre municipii, orase,

comune si sate intre ele.

7. Unitate de măsură România: kilometri Bulgaria: kilometri

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1, Nuts2, Nuts3 Bulgaria: Nuts1, Nuts3





13. Termen de disponibilitate Luna aprilie a anului următor anului de referinţă


România: INS, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), Consiliile Locale Bulgaria: Agenţia Naţională a Infrastructurii Drumurilor şi Institutul Naţional de Statistică Bulgaria

15. Surse de date România: Indicatorul se preia din surse administrative Bulgaria: Cercetare exhaustivă


120

1. Denumire Numărul pasagerilor transportaţi, pe moduri de transport

2. Simbol TP


4. Domeniul Capitalul antropic - Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transporturi si

telecomunicatii



Măsoară volumul transportului de pasageri prin numărul pasagerilor care efectuează călătorii utilizând mijloace de deplasare caracteristice unui mod de transport, destinate prin construcţie transportului de pasageri. Se calculează pentru modul de transport aerian, maritim, rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare.

7. Unitate de măsură România: mii pasageri Bulgaria: mii pasageri


geografica:

România: Nuts1

Bulgaria: Nuts1


detaliere

- mod de transport: România:

- aeroportuar; - maritim; - rutier; - feroviar; - pe cai navigabile interioare

Bulgaria: - Transport pe uscat; -Transport pe cai navigabile; -Transport aerian; -Transport electric urban

10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se calculează prin însumarea pasagerilor care efectuează călătorii în perioada de referinţă pentru fiecare mod de transport, funcţie de metodologia Eurostat. TPt = Σ TPmtjk TPt – Pasageri transportati în perioada t; TPmtj - Pasageri transportati cu mijlocul de transport j, în timpul călătoriei k.

11. Periodicitate Anuala


Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate 90 de zile de la sfarsitul anului de referinta


15. Surse de date

România: - feroviar, căi navigabile interioare: întreprinderi autorizate să desfăşoare activitatea de transport specificată; - aerian: administraţiile aeroportuare; - maritim: Poliţia de Frontieră Română; - rutier: cercetare statistică selectivă - INS


121

1. Denumire Parcursul pasagerilor transportaţi, pe moduri de transport

2. Simbol TPK


4. Domeniul Capitalul antropic - Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transporturi

si telecomunicatii



Măsoară volumul transportului de pasageri după parcursul pasagerilor, care este definit în funcţie de numărul pasagerilor care efectuează călătorii cu mijloace de deplasare caracteristice unui mod de transport şi distanţa parcursă de aceştia. Se calculează pentru modul de transport feroviar, rutier şi pe căi navigabile interioare.

7. Unitate de măsură România: mii pasageri-kilometri

Bulgaria: mii pasageri-kilometri

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1

Bulgaria: Nuts1


- mod de transport România:

- rutier; - feroviar; - pe cai navigabile interioare

Bulgaria: - Transport pe uscat; -Transport pe cai navigabile; -Transport aerian; -Transport electric urban

10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se calculează prin însumarea produselor dintre numărul pasagerilor care efectuează călătorii în perioada de referinţă pentru fiecare mod de transport şi distanţa parcursă de aceştia. TPt = Σ TPmtjk * Distk TPt – Pasageri transportati în perioada t; TPmtj - Pasageri transportati cu mijlocul de transport j, în timpul călătoriei k. Distk – Distanţa parcursă în călătoria k




14. Instituţii responsabile România:INS Bulgaria: INS

15. Surse de date

România: - feroviar / căi navigabile interioare: întreprinderi autorizate să desfăşoare activitatea de transport specificată; - rutier: cercetare statistică selectivă - INS


122

1. Denumire Volumul de mărfuri transportate, pe moduri de transport

2. Simbol TM


4. Domeniul Capitalul antropic - Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transporturi si telecomunicatii



Reprezintă cantitatea totala a mărfurilor transportate în perioada de referinţă utilizând mijloace de deplasare caracteristice unui mod de transport, destinate prin construcţie transportului de mărfuri. Se calculează pentru modurile de transport rutier, feroviar, maritim, pe căi navigabile interioare, aerian şi prin conducte magistrale.

7. Unitate de măsură România: mii tone Bulgaria: mii tone

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1 România: Nuts1


- mod de transport România:

- aeroportuar; - maritim; - rutier; - feroviar; - pe cai navigabile interioare; - prin conducte magistrale

Bulgaria: -Transport pe uscat; -Transport pe cai navigabile; - Transport aerian

10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se calculează prin însumarea cantitatilor de mărfuri (tone) care sunt transportate în perioada de referinţă pentru fiecare mod de transport, funcţie de metodologia Eurostat. TMt = Σ TMmtjk TMt – Mărfuri transportate în perioada t; TMmtj - Mărfuri transportate cu mijlocul de transport j, în timpul călătoriei k.





15. Surse de date

România: - feroviar: întreprinderi autorizate să desfăşoare activitatea de transport specificată; - aerian: administraţiile aeroportuare; - maritim: administraţiile portuare, operatori de transport; - căi navigabile interioare: administraţiile portuare, Primăriile care administrează porturi, Căpităniile Zonale. - rutier: cercetare statistică selectivă - INS


123

1. Denumire Parcursul mărfurilor transportate, pe moduri de transport

2. Simbol TMK


4. Domeniul Capitalul antropic - Activităţi economice şi mediul de afaceri:Transporturi si telecomunicatii



Defineşte volumul transportului de mărfuri prin parcursul acestora, care se definişte în funcţie de cantitatea mărfurilor transportate cu mijloace de deplasare caracteristice unui mod de transport şi distanţa parcursă de fiecare de mărfurile respective. Se calculează pentru modul de transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interioare şi prin conducte magistrale.

7. Unitate de măsură România: mii tone-kilometri Bulgaria: mii tone-kilometri

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1 Bulgaria: Nuts1


- mod de transport: România:

- rutier; - feroviar; - pe cai navigabile interioare; - prin conducte magistrale

Bulgaria: - Transport pe uscat; -Transport pe cai navigabile; - Transport aerian

10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se calculează prin însumarea produselor dintre volumele de mărfuri transportate în perioada de referinţă pentru fiecare mod de transport şi distanţa parcursă de fiecare volum de mărfuri. TMt = Σ TMmtjk * Distk TMt – Mărfuri transportate în perioada t; TMmtj - Mărfuri transportate cu mijlocul de transport j, în timpul

călătoriei k. Distk – Distanţa parcursă în călătoria k





15. Surse de date

România: - feroviar: întreprinderi autorizate să desfăşoare activitatea de transport specificată; - aerian: administraţiile aeroportuare; - maritim: administraţiile portuare, operatori de transport; - căi navigabile interioare: administraţiile portuare, Primăriile care administrează porturi, Căpităniile Zonale. - rutier: cercetare statistică selectivă - INS


124

1. Denumire Numărul unităţilor de poştă şi telefonie

2. Simbol UPT



si telecomunicatii



Totalitatea centrelor (unitati/subunitati operative) in care se desfasoara

servicii specifice de posta si telecomunicatii: trimiteri postale, conexiuni

telefonice etc.


România: număr

Bulgaria: număr


România: Nuts1, Nuts2, Nuts3

Bulgaria: Nuts1, Nuts3





referinţă Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate Luna iunie a anului următor anului de referinţă


România: INS, Compania Naţională Poşta Română(CNPR)

Bulgaria: INS

15. Surse de date

România: Indicatorul se preia din surse administrative (CNPR)

Bulgaria: Cercetarea este exhaustivă. Informaţiile sunt de la întreprinderile

cu licenţă pentru servicii poştale universale, clasificate în cooncordanţă cu

clasificarea activităţilor economice NACE. BG 2008, în clasa 5310.


125

1. Denumire Densitatea drumurilor publice la 100 kmp teritoriu

2. Simbol DDP



si telecomunicatii


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul este definit ca lungimea drumurilor publice raportată la

suprafaţa teritoriului naţional, exprimată în multiplu de 100 kmp.


România: km la 100 kmp teritoriu

Bulgaria: km la 100 kmp teritoriu


România: Nuts1, Nuts3



10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se calculează ca raport intre lungimea drumurilor publice (în

km) si suprafaţa teritoriului naţional, multiplicat cu 100.



13. Termen de disponibilitate Luna aprilie a anului următor anului de referinţă


România: INS

Bulgaria: Agenția Națională a Infrastructurii Drumurilor și Institutul

Naţional de Statistică Bulgaria

15. Surse de date România: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din

România, Consiliile Locale din România


126

1. Denumire Numărul de conexiuni la serviciul de telefonie fixă

2. Simbol CTF



si telecomunicatii


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul este definit ca numărul de linii telefonice fixe conectate

pentru care se plătesc abonamente.


Bulgaria: număr

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1, Nuts2, Nuts3

Bulgaria: Nuts1



Indicatorul se calculează prin raportarea numărului de conexiuni la

numărul de locuitori sau gospodării, si se inmulteste cu 1000 (locuitori)

sau cu 100 (gospodării).





Bulgaria: Comisia de Reglementare a Comunicațiilor Bulgaria

15. Surse de date România: Registre administrative ale furnizorilor de servicii de telefonie

fixă


127

1. Denumire Numărul de vehicule înmatriculate

2. Simbol VI



si telecomnicatii



Indicatorul este definit ca numărul total de vehicule pentru transportul

pasagerilor şi mărfurilor înmatriculate, existente la sfârşitul anului de

referinţă.


Bulgaria: număr

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1, NUTS3

Bulgaria: Nuts1, NUTS3


România:

- transport de pasageri

- transport de mărfuri

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul Indicatorul se obţine din surse administrative



referinţă Sfârşitul anului de referinţă

13. Termen de disponibilitate Luna mai a anului următor anului de referinţă


România: INS, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea

Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei

Bulgaria: INS, Ministerul de Interne

15. Surse de date

România: Indicatorul se obţine din surse administrative

Bulgaria: Direcţia Generală de Securitate, Serviciul de Poliţie de la

Ministerul de Interne


128

1. Denumire Numărul de vehicule nou înmatriculate

2. Simbol VNI


4. Domeniul Capitalul antropic - Activităţi economice şi mediul de

afaceri:Transporturi si telecomnicatii


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul este definit ca numărul de vehicule pentru transportul

pasagerilor şi mărfurilor nou înmatriculate în perioada de referinţă.


Bulgaria: număr

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1, NUTS3



România

- transport de pasageri

- transport de mărfuri

Bulgaria: -




referinţă Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate 60 zile de la sfarsitul anului de referinta


România: INS, Direcţia Regim Permise de Conducere şi

Înmatricularea Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi

Internelor

Bulgaria: INS, Ministerul de Interne

15. Surse de date România: Indicatorul se obţine din surse administrative


129

3.2.4.7 Cercetare - Dezvoltare

1. Denumire Cheltuieli totale din activitati de cercetare pe categorii de cheltuieli

sip e domenii stiintifice

2. Simbol Cheltuieli CD


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de afaceri:Cercetare-

Dezvoltare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Cheltuielile totale cuprind cheltuielile curente şi de capital aferente

activităţii de cercetare-dezvoltare.

Cheltuielile curente cuprind toate plăţile efectuate în cursul unei perioade

în cadrul unităţilor, reprezentând costul forţei de muncă, al materialelor,

precum şi alte cheltuieli curente.

Cheltuielile de capital (investiţii) cuprind plăţile efectuate în cursul unei

perioade pentru realizarea de lucrări de construcţii, achiziţionarea de

aparate, instrumente, maşini şi echipamente sau alte cheltuieli de această

natură, menite să contribuie la creşterea volumului de mijloace fixe ale

unităţii.

7. Unitate de măsură România: mii lei

Bulgaria: leva


România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


România: Pe categorii de cheltuieli: - cheltuieli curente (de personal, materiale, alte cheltuieli curente); - cheltuieli de capital (terenuri si construcţii, echipamente şi

aparatură, alte cheltuieli de capital) Bulgaria:

Pe categorii de cheltuieli: - cheltuieli curente:de personal; - cheltuieli de capital

- domenii de cercetare: - Ştiinţe naturale; - Tehnică; - Ştiinţe Medicale; - Ştiinţe Agricole; - Ştiinţe sociale; - Umanistice


130




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate luna septembrie a următorului an celui de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Anchetele statistice pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în

unităţile care desfăşoară în principal sau în secundar activitate de

cercetare-dezvoltare, Ancheta structurală în întreprinderi.

Bulgaria: studiu statistic anual privind activitatea de cercetare şi dezvoltare

(R & D)


131

1. Denumire Numarul salariatilor din activitatea de cercetare- dezvoltare

pe ocupatii (cercetatori, tehnicieni si asimilati, alte categorii)

2. Simbol Personal CD


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de

afaceri:Cercetare-Dezvoltare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare este

constituit din persoanele care participă la realizarea temelor de

cercetare sau furnizează servicii directe legate de această

activitate.

7. Unitate de măsură România: Număr (persoane fizice)

Bulgaria: număr


România: NUTS 1, NUTS 2,NUTS 3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


România:

pe ocupaţii:

- cercetători, - tehnicieni şi asimilaţi, - alte categorii de salariaţi

Bulgaria:

pe ocupaţii:

- Cercetatori;

- Personal tehnic;

- Echipa de suport tehnic




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate luna septembrie a anului următor celui de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Anchetele statistice pentru activitatea de cercetare-

dezvoltare în unităţile care desfăşoară în principal sau în secundar

activitate de cercetare-dezvoltare, Ancheta structurală în

întreprinderi.

Bulgaria: studiu statistic anual privind activitatea de cercetare şi

dezvoltare (R & D)


132

1. Denumire Numărul unităţilor de cercetare-dezvoltare pe sectoare de executie

(sectorul intreprinderi, guvernamental, invatamant superior, privat-non-

profit)

2. Simbol Unităţi CD


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de afaceri:Cercetare-

Dezvoltare



Unităţile din activitatea de cercetare-dezvoltare sunt considerate toate

tipurile de unităţi care desfăşoară în principal sau secundar activiate de

cercetare-dezvoltare.

7. Unitate de măsură România:Număr

Bulgaria: Număr


România: NUTS 1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


România:

sectoare de performanţă:

- întreprinderi;

- guvernamental;

- învăţământ superior;

- privat non-profit.

Bulgaria:

pe sectoare de execuţie:

- întreprinderi;

- guvernamental;

- Învăţământ superior

- organizaţiile non-profit


-



Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate luna septembrie a anului următor celui de referinţă


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Anchetele statistice pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în

unităţile care desfăşoară în principal sau în secundar activitate de

cercetare-dezvoltare, Ancheta structurală în întreprinderi.

Bulgaria: studiu statistic anual privind activitatea de cercetare şi dezvoltare

(R & D)


133

3.2.4.8 Turism

1. Denumire Numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică pe tari de

origine ale turistilor

2. Simbol ÎNNOPT


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de afaceri:Turism


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al înnoptărilor turiştilor înregistrati în evidenţele unităţilor din

structurile cu funcţiuni de cazare turistică. Înnoptarea este intervalul de 24

de ore începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în

evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul

tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectiva este

inferioară intervalului menţionat.

În România, sunt luate în calcul numai structurile care au o capacitate de

cazare de cel puţin 5 locuri-pat.


Bulgaria: Număr


România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


România: - categorii de turişti (români şi străini); Bulgaria: - categorii de turişti (bulgari şi străini);

10. Metoda şi formula de calcul Se Se

însumează numărul de înnoptări ale fiecărui turist din toate structurile de

cazare care au o capacitate de cel puţin 5 locuri.




13. Termen de disponibilitate T+ 6 luni


Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Cercetare statistică în unităţile de cazare turistică

Bulgaria: Tabelele care sintetizează indicatori de turism, postate pe site-ul

Institutului de Statistică din Bulgaria


134

1. Denumire Număr turiştilor cazaţi în in unitatile de cazare turistica

2. Simbol SOS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul turiştilor cazaţi se defineşte prin numărul de sosiri ale turiştilor

găzduiţi în unităţile de cazare turistică. Sosirea unui turist se înregistrează

când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu

funcţiuni de cazare, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În

fiecare structură de primire turistică se socoteşte o singură sosire pe

turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa

neîntreruptă.

În România, sunt luate în calcul numai structurile care au o capacitate de

cazare de cel puţin 5 locuri-pat.


Bulgaria: Număr

8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS2, NUTS3


România: - categorii de turişti (români şi străini); Bulgaria: - categorii de turişti (bulgari şi străini);

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează numărul de sosiri ale fiecărui turist din toate structurile de

cazare care au o capacitate de cel puţin 5 locuri.




13. Termen de disponibilitate T + 6 luni


Bulgaria: INS


Bulgaria: Tabelele care sintetizează indicatori de turism, postate pe site-ul

Institutului de Statistică din Bulgaria


135

1. Denumire Reţeaua unităţilor de cazare turistică (număr unităţi de cazare

turistica)

2. Simbol STRUCT




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul unităţilor de cazare turistică reprezintă numărul total al

structurilor cu funcţiuni de cazare turistică. Structură cu funcţiuni de

cazare turistică este orice construcţie sau amenajare care furnizează în

mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru

turişti.

În România, sunt incluse în numărul unităţilor de cazare turistică numai

structurile care au o capacitate de cazare de cel puţin 5 locuri-pat.


Bulgaria: Număr





-

10. Metoda şi formula de calcul Se Se

însumează numărul toate structurile cu funcţiuni de cazare a turiştilor,

care au o capacitate de cel puţin 5 locuri.



31 iulie

13. Termen de disponibilitate 6 luni după momentul de referinţă


Bulgaria: INS



136

1. Denumire Reţeaua unităţilor de cazare turistică (capacitatea de cazare

turistica)

2. Simbol CAPEXIST




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Capacitatea de cazare turistică existentă se defineşte prin numărul

locurilor de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de

recepţie, omologare, clasificare al structurilor de primire turistică,

exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

În România, numărul de locuri este determinat pentru structurile de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie din

fiecare an calendaristic. Se includ numai structurile care au o

capacitate de cel puţin 5 locuri-pat.

7. Unitate de măsură România: Număr locuri

Bulgaria: Număr locuri





-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează numărul locurilor de cazare din toate structurile care au

o capacitate de cazare a turiştilor de cel puţin 5 locuri.



31 iulie

13. Termen de disponibilitate 6 luni după momentul de referinţă


Bulgaria: INS


Bulgaria: Tabelele care sintetizează indicatori de turism, postate pe

site-ul Institutului de Statistică din Bulgaria


137

1. Denumire Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistica

2. Simbol INDNET




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Exprimă gradul de utilizare efectivă a capacităţii de cazare turistică în

funcţiune într-o perioada determinată.

În România, sunt luate în calcul numai structurile care au o capacitate

de cazare de cel puţin 5 locuri-pat.


Bulgaria: %


România:NUTS1



-

10. Metoda şi formula de calcul Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare se calculează prin

raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare

turistică în funcţiune (numărul de locuri-pat), în perioada respectivă.




13. Termen de disponibilitate T + 6 luni


Bulgaria: INS



138

3.2.4.9 Retele Tehnico – Edilitare

1. Denumire Autorizatii emise pentru lucrari de construire/ modernizare

2. Simbol ACC


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri: Reţele

tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al autorizaţiilor de construire/modernizare emise de

administraţiile locale în perioada de referinţă.

Autorizaţia de construire/modernizare constituie actul de

autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură

aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea,

proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.


Bulgaria: număr


geografica: România: Nuts1, Nuts2, Nuts3



detaliere -




referinţă

Anul calendaristic


Bulgaria: INS

14. Surse de date România: Ancheta autorizaţiile de construire eliberate pentru

clădiri


139

1. Denumire Cantitatea de apa potabila distribuită consumatorilor

2. Simbol CONSAPA



Reţele tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Apa potabilă distribuită consumatorilor este cantitatea totală

de apă potabilă livrată efectiv tuturor consumatorilor, populaţiei şi

agenţilor economici pentru nevoi productive şi neproductive

(casnice, băi publice, clădiri social-culturale şi administrative,

hoteluri, stropitul străzilor, spaţii verzi etc.) prin reţele de

distribuţie sau direct prin conductele de aducţiune; se determină

cu ajutorul apometrelor instalate la consumatori, iar în lipsa

acestora pe baza normelor de consum pauşal.

7. Unitate de măsură România: mii mc

Bulgaria: mii mc


geografica România: Nuts1, Nuts2, Nuts3 Bulgaria: Nuts1, Nuts2, Nuts3


detaliere


calcul

sumă



13. Instituţii responsabile România: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Bulgaria: INS

14. Surse de date România: Cercetările statistice privind activităţile de utilitatea

publică de interes local

Bulgaria: Cercetare exhaustivă asupra distribuţiei apei (sisteme

de irigaţii şi distribuţia publică a apei / PWS /), şi despre auto-

alimentare – un eşantion pe consumatorii mai importanţi de apă

(folosind mai mult de 36 m3 pe an). Distribuţie pe activităţile

industriale se bazează pe datele raportate prin cercetările

statistice, proporţii şi estimări.


140

1. Denumire Consumul de gaze

2. Simbol CONSGAZ





6. Definiţie/ sferă de cuprindere Consumul de gaze reprezintă volumul total de gaze naturale livrate

consumatorilor prin reţele de distribuţie (inclusiv gazele naturale

consumate de unitatea distribuitoare).Cantitatea gazelor naturale

distribuite se determină pe baza contoarelor, iar în cazul în care

acestea se defectează, pe baza consumului realizat în luna

corespunzătoare a anului precedent.

7. Unitate de măsură România: mc

Bulgaria: mc

8. Niveluri de detaliere geografica România: Nuts1, Nuts3

Bulgaria:Nuts1


detaliere





România: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Bulgaria: INS




141

1. Denumire Consumul intern brut de energie electrica

2. Simbol PEE





6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă consumul naţional de energie electrică în perioada de

referinţă

7. Unitate de măsură România: GWh

Bulgaria: GWh

8. Niveluri de detaliere geografica: România: Nuts1

Bulgaria: Nuts1







Bulgaria: INS



142

1. Denumire Energia termica distribuita

2. Simbol ENTERM



tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă cantitatea de energie termică distribuită prin cumpărare

de la centralele electrice de termoficare şi centralele termice de

zonă, precum şi energia termică distribuită de microcentralele

termice de bloc sau cvartal, aparţinând unităţilor administraţiei

locale.

7. Unitate de măsură România: Gcal.

Bulgaria: Gcal


geografica:

România: Nuts1, Nuts2, Nuts3

Bulgaria: Nuts1


detaliere

-





Bulgaria: INS




143

1. Denumire Lungimea retelei de apa potabila

2. Simbol RETEAAPA


4. Domeniul Capitalul antropic-Activităţi economice şi mediul de afaceri: Reţele tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor şi conductelor instalate pe teritoriul localităţilor, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de pompare până la punctele de branşare a consumatorilor.

7. Unitate de măsură România: Km Bulgaria: Km


România: Nuts1, Nuts2, Nuts3 Bulgaria: Nuts1, Nuts2, Nuts3


-

10. Metoda şi formula de calcul Suma retelelor de distribuţie din toate localităţile.

Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din fiecare localitate

se calculează ca reţea simplă, avându-se în vedere că în cazul în

care pe aceeaşi stradă există două sau mai multe conducte

instalate, se va lua în considerare lungimea lor însumată,

măsurată în km. Se includ atât reţelele de serviciu, cât şi arterele

principale şi secundare de distribuţie. Nu se include în lungimea

reţelei de distribuţie lungimea branşamentelor sau lungimea

conductelor de aducţiune. Lungimea conductei de aducţiune nu se

include chiar dacă la ea sunt racordaţi o serie de consumatori. Prin

branşament se înţelege porţiunea de conductă care face legătura

între conducta principală de distribuţie şi una secundară a unei

clădiri.



13. Instituţii responsabile România: Institutul Naţional de Statistică (INS) Bulgaria: INS

14. Surse de date România: Cercetările statistice privind activităţile de utilitatea publică de interes local Bulgaria: Cercetarea statistică privind distribuţia cu apă şi canalizare acoperă totalitatea operatorii de alimentare cu apă a populaţiei şi a reţelei de canalizare (PWS), precum şi a municipiilor, cu evacuarea apelor uzate urbane organizate în instalaţie de epurare.


144

1. Denumire Lungimea retelei de canalizare

2. Simbol RETEACANAL



tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

şi se referă la canalele (tuburile) prin care se colectează şi se

evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor

provenite din precipitaţii, de pe teritoriul localităţilor cu canalizare

publică, începând de la căminele de racordare a clădirilor cu

instalaţii de canalizare şi până la punctul de deversare a apelor

reziduale într-un emisar natural.

7. Unitate de măsură România: Km

Bulgaria: Km

8. Niveluri de detaliere geografica România: Nuts1, Nuts2, Nuts3 Bulgaria: Nuts1


detaliere -

10. Metoda şi formula de calcul Suma reţelelor de canalizare din toate localităţile. Lungimea retelei de canalizare include atât reţelele de canalizare (de serviciu), cât şi canalele colectoare principale şi secundare. În cazul când conductele sunt aşezate în mai multe rânduri pe aceeaşi stradă, se ia in calcul lungimea lor totală. Nu se includ racordurile la clădiri.



13. Instituţii responsabile România: Institutul Naţional de Statistică (INS) Bulgaria: INS

14. Surse de date România: Cercetările statistice privind activităţile de utilitatea publică de interes local Bulgaria: Cercetarea statistică privind distribuţia cu apă şi canalizare acoperă totalitatea operatorii de alimentare cu apă a populaţiei şi a reţelei de canalizare (PWS), precum şi a municipiilor, cu evacuarea apelor uzate urbane organizate în instalaţie de epurare.


145

1. Denumire Lungimea simpla a retelei de distributie a gazelor naturale

2. Simbol RETEAGAZ



tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor (km) se

referă la totalitatea conductelor (din reţea şi direct din conductele

magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii

dintr-o localitate, începând de la staţiile de reglare a presiunii şi

predare a gazelor de către furnizori până la punctele de branşare a

consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care sunt

exploatate. Nu se include lungimea branşamentelor şi lungimea

conductelor magistrale de transport.


Bulgaria: Km

8. Niveluri de detaliere geografica România: Nuts1, Nuts3

Bulgaria: Nuts3


detaliere -

10. Metoda şi formula de calcul Suma reţelelor de distribuţie a gazelor din toate localităţile.




Bulgaria: Ministrul Economiei, Energiei si Turismului




146

1. Denumire Lungimea strazilor orasenesti

2. Simbol LUNGSTR



tehnico-edilitare


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Lungimea totală a străzilor din municipiu (oraş) reprezintă

lungimea drumurilor amenajate în cuprinsul localităţii care asigură

circulaţia între diverse părţi ale acesteia, inclusiv drumurile naţionale

şi locale din oraşul respectiv, indiferent dacă au sau nu îmbrăcăminţi.

Se includ şi căile carosabile din ansamblurile noi de locuit dacă au

denumire.


Bulgaria:

8. Niveluri de detaliere geografica România: Nuts1, Nuts2, Nuts3

Bulgaria:


detaliere

-





Bulgaria:




147

3.2.4.10 Comertul International

1. Denumire Volumul importului de produse pe categorii (agricole,

neagricole) CIF

2. Simbol IMP


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de afaceri:Comerţ internaţional


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă valoarea bunurilor importate , care se stabileşte pe baza preţurilor efective CIF. Preţul CIF (engl.Cost, Insurance, Freight-Cost - Asigurare, Navlu) reprezintã preţul la frontiera ţãrii importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costurile asigurãrii şi transportului internaţional. Preţul FOB (engl. Free on Board – Liber la bord) reprezintã preţul la frontiera ţãrii exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport pânã la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele suportate pentru ca bunul sã fie încãrcat la bord.

7. Unitate de măsură România: Mii euro Bulgaria: Milioane leva


România: NUTS1, NUTS3 Bulgaria: NUTS1


România: - produse agroalimentare, băuturi şi tutun; - alte produse Bulgaria: - produse agroalimentare, băuturi şi tutun; - alte produse




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate Luna decembrie a anului urmator celui de referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS, ANV Bulgaria:INS

15. Surse de date România: Pentru comerţul EXTRA-UE: - Autoritatea Naţionalã a Vãmilor (ANV) - declaraţiile vamale de export şi import; - INS - cercetare statistică pentru societãţile importatoare/ exportatoare de energie electricã şi gaze naturale. Pentru comerţul INTRA-UE: - INS - declaraţiile statistice INTRASTAT – pentru operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900000 lei sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei.; - ANV - declaraţiile vamale - pentru comerţul intracomunitar cu bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcã din/cãtre pãrţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.


148

1. Denumire Volumul exportului de produse pe categorii (agricole,

neagricole) FOB

2. Simbol EXP


4. Domeniul Capitalul antropic- Activităţi economice şi mediul de

afaceri:Comerţ internaţional


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Se defineşte prin valoarea bunurilor exportate şi se stabileşte

pe baza preţurilor efective FOB.

Preţul FOB (în limba englezã Free on Board – Liber la bord)

reprezintã preţul la frontiera ţãrii exportatoare, care include

valoarea bunului, toate cheltuielile de transport pânã la punctul de

îmbarcare, precum şi toate taxele suportate pentru ca bunul sã fie

încãrcat la bord.

7. Unitate de măsură România: Mii euro

Bulgaria: Milioane leva


România: NUTS1, NUTS3 Bulgaria: NUTS1


România: - produse agroalimentare, băuturi şi tutun; - alte produse Bulgaria: - produse agroalimentare, băuturi şi tutun; - alte produse




Anul calendaristic

13. Termen de disponibilitate Luna decembrie a anului urmator celui de referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS, ANV

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Pentru comerţul EXTRA-UE: - Autoritatea Naţionalã a Vãmilor (ANV) - declaraţiile vamale de export şi import; - INS - cercetare statistică pentru societãţile importatoare/ exportatoare de energie electricã şi gaze naturale. Pentru comerţul INTRA-UE: - INS - declaraţiile statistice INTRASTAT – pentru operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900000 lei sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei.; - ANV - declaraţiile vamale - pentru comerţul intracomunitar cu bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcã din/cãtre pãrţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.


149

3.2.4.11 Populatia, gospodariile si conditiile de locuit

1. Denumire Populaţia

2. Simbol Pt


4. Domeniul Capitalul uman: Populaţie, gospodarii, condiţii de locuit


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Populaţia unei ţări reprezintă numărul persoanelor cu reşedinţa permanentă (domiciliul) în ţara respectivă.

7. Unitate de măsură România: Număr persoane Bulgaria: Număr persoane




- medii de rezidenţă - sexe - grupe de vârstă

10. Metoda şi formula de calcul Numărul populaţiei la un moment dat se calculează pe baza

populaţiei la un moment anterior (t-1), la care se adaugă sporul

natural (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul

decedaţilor) şi soldul migraţiei internaţionale (diferenţa dintre

imigranţi şi emigranţi) din perioada precedentă (anul precedent

sau 6 luni precedente) momentului in care se face calculul

(momentului de referinţă).

Pt = Pt-1 + N – D + M imigranţi – M emigranţi

unde:

Pt – populaţia la un moment t;

Pt-1 – populaţia la un moment t-1;

N – numărul de născuţi-vii într-o perioadă dată (1 an sau 6 luni);

D – numărul de decese într-o perioadă dată (1 an sau 6 luni);

M imigranţi – numărul de imigranţi într-o perioadă dată (1 an sau 6

luni);

M emigranţie – numărul de emigranţi într-o perioadă dată (1 an sau 6

luni).

11. Periodicitate Bianuală


referinţă

Anul precedent sau 6 luni anterioare din anul curent (1 ianuarie, 1

iulie)

13. Termen de disponibilitate luna noiembrie a anului de referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de

Date privind Evidenţa Persoanelor

Bulgaria: INS.

15. Surse de date România: Recensământul Populatiei şi Locuinţelor, Statistica stării

civile (Buletinule statistice de naştere şi de deces), Buletin statistic

de schimbarea domiciIiului;


150

1. Denumire Repartizarea procentuală a populaţiei pe medii de rezidenţă

(urban, rural), sexe şi grupe de vârstă

2. Simbol Pc%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Distribuţia populaţiei totale pe categorii de persoane grupate

după diferite caracteristici demografice: mediul rezidenţial în care

locuiesc, pe sexe, vârste. Se calculează ca pondere a fiecărei

categorii în totalul populaţiei.


8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS1, NUTS3

9. Criterii suplimentare de detaliere - medii de rezidenţă - sexe - grupe de vârstă

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre numărul populaţiei din fiecare categorie c la un moment t şi populaţia totală la momentul t, îmulţit cu 100.

Pc% = Pc / Pt*100 unde: Pc% - ponderea populaţiei din categoria c în populaţia totală la un moment t; Pt – populaţia totală la momentul t; Pc – populaţia din categoria c la momentul t;

11. Periodicitate Bianuală

12. Perioada de referinţă Anul curent sau 6 luni


14. Instituţii responsabile România: INS, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Bulgaria: INS.

15. Surse de date România:Recensământul Populatiei şi Locuinţelor, Statistica stării civile (Buletinule statistice de naştere şi de deces), Buletin statistic de schimbarea domiciIiului, Institutul Naţional de Statistică (INS)


151

1. Denumire Densitatea populaţiei

2. Simbol d




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numarul de locuitori care revin la un kilometru patrat de

suprafaţă teritorială.

7. Unitate de măsură România: Număr persoane/ km2

Bulgaria: Număr persoane/ km2


geografica:




detaliere

-NU

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre populaţia totală la un moment t şi suprafaţa

teritoriului locuit de aceasta exprimată în kilometri patraţi.

d = Pt /S

unde:

d – densitatea populaţiei

Pt – populaţia în anul t

S – suprafata teritoriului de locuit





Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Statistica demografică


152

1. Denumire Raportul ( rata) de dependenţă demografică

2. Simbol RD, RDtin





cuprindere

Raportul total de dependenţă reprezintă numărul persoanelor

tinere (0-14 ani) şi al persoanelor vârstnice (65 ani şi peste) care

revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani), în anul de

referinţă.

Raportul de dependenţă pentru tineri reprezintă numărul

persoanelor tinere (0-14 ani) care revin la 100 persoane în vârstă

de muncă (15-64 ani), în anul de referinţă.

7. Unitate de măsură România: % ( Număr de persoane de 0-14 ani şi 65 ani şi peste la

100 persoane de 15-64 ani)

% (număr de persoane de 0-14 ani la 100 persoane de 15-64 ani)

Bulgaria: % ( Număr de persoane de 0-14 ani şi 65 ani şi peste la

100 persoane de 15-64 ani)

% (număr de persoane de 0-14 ani la 100 persoane de 15-64 ani)


geografica:


Bulgaria: NUTS1,NUTS3


detaliere

-NU


calcul

Suma populaţiei tinere (0-14 ani) şi populaţiei vârstnice (65 ani

şi peste) se împarte la populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi

se înmulţeşte cu 100.

RD = [ (P0-14 + P65 +) / P15-64 ] *100

unde:

RD – raport de dependenţă demografică

P0-14 – populaţia tânără (0-14 ani) în anul t

P65 + – populaţia vârstnică (65 ani şi peste) în anul t


153

P15-64 – populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) în anul de

referinţă t

Suma populaţiei tinere (0-14 ani) se împarte la populaţia în vârstă

de muncă (15-64 ani) şi se înmulţeşte cu 100.

RDtin = (P0-14 / P15-64 ) *100

unde:

RDtin – raport de dependenţă demografică la tineri

P0-14 – populaţia tânără (0-14 ani) în anul t

P15-64 – populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) în anul de

referinţă t





Bulgaria: INS



154

1. Denumire Rata de creştere a populaţiei

2. Simbol Rcp




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Modificarea relativă a populaţiei într-un an calendaristic (

procentajul de creştere/scădere).


Bulgaria: %


geografica




detaliere

- NU

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte creşterea/scăderea numerică a populaţiei dintr-o

perioadă la numărul populaţiei existent la începutul perioadei şi


Rcp = (Pt - Pt-1)/ Pt-1 * 100

unde:

Rcp – rata de creştere a populaţiei


Pt-1 – populaţia in anul t-1



13. Termen de disponibilitate Luna noiembrie a anului de referinţă


Bulgaria: INS



155

1. Denumire Rata natalităţii

2. Simbol n





cuprindere

Numărul născuţilor-vii ce revin la 1000 locuitori într-un an de

referinţă.

7. Unitate de măsură România: născuţi-vii la 1000 locuitori

Bulgaria: născuţi-vii la 1000 locuitori


geografica




detaliere

- medii de rezidenţă


calcul

Se împarte numărul total de născuţi-vii dintr-un an la populaţia

totală din acelaşi an şi se înmulţeşte cu 1000.

n = (Nvt / Pt) * 1000

unde:

n – rata natalităţii

Nvt – numărul născuţilor-vii în anul t;




13. Termen de disponibilitate Luna iunie a anului urmator anului de referinţă


Bulgaria: INS



156

1. Denumire Rata generală a mortalităţii

2. Simbol m





cuprindere

Numărul deceselor care revin la 1000 locuitori în anul de

referinţă.

7. Unitate de măsură România:număr de decese la 1000 de locuitori

Bulgaria: număr de decese la 1000 de locuitori


geografica




detaliere



calcul

Se face raportul dintre numărul deceselor şi numărul locuitorilor

în anul de referinţă şi se înmulţ3eşte cu 1000.

m = (Mt / Pt) * 1000

unde:

m - rata mortalităţii infantile din anul t;

Mt – numărul deceselor din anul t;

Pt - populaţia din anul t.





Bulgaria: INS



157

1. Denumire Rata sporului natural

2. Simbol rn




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Masoară intensitatea creşterii/descreşterii unei populaţii din

cauza unui surplus (sau a unui deficit) de naşteri faţă de decese.

7. Unitate de măsură România: Creştere/descreştere la 1000 de locuitori

Bulgaria: Creştere/descreştere la 1000 de locuitori


geografica




detaliere

- NU

10. Metoda şi formula de calcul Se face diferenţa dintre rata de natalitate din anul t şi rata de mortalitate din anul t rn = n - m unde: n = (Nvt / Pt) * 1000 m = (Mt / Pt) * 1000 rn - rata sporului natural în anul t n - rata natalitatii din anul t m - rata generala a mortalităţii din anul t Pt - populaţia totală din anul t Nvt - numărul născuţilor-vii în anul t Mt - numărul deceselor din anul t





Bulgaria: INS



158

1. Denumire Rata mortalităţii pe cauze de deces

2. Simbol mx




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Masoara intensitatea deceselor provocate de o anumită cauza la

numărul total al populaţiei.

7. Unitate de măsură România: decese la 100 000 de locuitori

Bulgaria: decese la 100 000 de locuitori


geografica




detaliere

Romania: principalele 4 cauze de deces

Bulgaria:

10. Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numărul deceselor determinate de o

anumită cauză x , în anul t, şi numărul total al populaţiei din anul

t, şi se îmulţeşte cu 100 000.

mx = Mx / Pt *100 000

unde:

mx - rata mortalităţii pe cauza x

Mx – numărul de decese din cauza x din anul t

Pt - totalul populaţiei din anul t;





Bulgaria: INS



159

1. Denumire Rata căsătoriilor (nupţialităţii)

2. Simbol c




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Masoara numărul căsătoriilor ce revin la 1000 persoane.

7. Unitate de măsură România:căsătorii la 1000 de locuitori

Bulgaria: căsătorii la 1000 de locuitori


geografica




detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numărul căsătoriilor încheiate în anul t şi

numărul total al populaţiei din anul t, îmulţit cu 1000.

c = Ct / Pt *1000

unde:

c - rata nupţialităţii

Ct – numărul căsătoriilor din anul t

Pt - populaţia din anul t;





Bulgaria: INS



160

1. Denumire Rata divorţialităţii

2. Simbol d




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Masoara numărul divorturilor ce revin la 1000 persoane.

7. Unitate de măsură România: divorţuri la 1000 de locuitori

Bulgaria: divorţuri la 1000 de locuitori


geografică




detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numarul divorturilor pronunţate în anul t

şi numărul total al populaţiei din anul t, îmulţit cu 1000.

d = Dt / Pt *1000

unde:

d - rata divortialitatei

Dt – numarul divorturilor din anul t

Pt - populatia totală din anul t;





Bulgaria: INS



161

1. Denumire Durata medie a vieţii (Speranţa de viaţă la naştere)

2. Simbol e 00




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă

7. Unitate de măsură România: ani Bulgaria: ani

8. Niveluri de detaliere geografică

România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria: NUTS3


- sexe

10. Metoda şi formula de calcul Suma numărului mediu de supravieţuitori în intervalul de vărstă x

la x+1 se împarte la numărul persoanelor în viaţă la împlinirea

vârstei exacte de x ani.

e 00 = ΣLMx / Lx

unde:

e 00 – numărul mediu de ani rămaşi de trăit pentru o persoană

care supravieţuieşte vârstei x

LMx -- numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârstă

x la x+1 ani

Lx – numărul supravieţuitorilor de vârstă x





Bulgaria: INS



162

1. Denumire Rata totală de fertilitate (indicator conjunctural de fertilitate)

2. Simbol RTF




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul mediu de copii născuţi de o femeie în decursul întregii

sale perioade fertile.

7. Unitate de măsură România: nr. copii la o femeie

Bulgaria: nr. copii la o femeie


geografica




detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se determină ca sumă a ratelor specifice de fertilitate pe vârstă în

anul t.

RTF = Σ fx

unde:

RTF – indicator conjunctural de fertilitate (rata totală de

fertilitate)

fx – rate specifice de fertilitate pe vârste, în anul t;

Rata specifică de fertilitate este expresia raportului dintre

numărul născuţilor-vii aduşi pe lume de femeie de o anumită

vârstă (grupă de vârstă) şi numărul total al femeilor de aceeaşi

vârstă (grupă de vârstă).







163

1. Denumire Rata mortalităţii infantile

2. Simbol m0




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul deceselor copiilor sub 1 an care revin la 1000 născuţi-vii

în anul de referinţă.

7. Unitate de măsură România: decese copii sub 1 an la 1000 de născuţi-vii

Bulgaria: decese copii sub 1 an la 1000 de născuţi-vii


geografica




detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numărul deceselor copiilor sub 1 an şi

numărul născuţilor-vii în anul de referinţă, înmulţit cu 1000.

m0 = (M0t / Nvt) * 1000

unde:

m0 - rata mortalităţii infantile din anul t;

M0t - decesele copiilor sub 1 an, din anul t;

Nv - născuţii-vii din anul t.





Bulgaria: INS



164

1. Denumire Repartizarea populaţiei adulte (15 ani şi peste) după nivelul de

educaţie

2. Simbol Ped%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Distribuţia procentuală a numărului total al populaţiei adulte, în

vârsta de 15 ani şi peste, pe categorii de persoane grupate după

după nivelul de educaţie. Se determină ca proporţie a populaţiei

din fiecare categorie în populaţia adultă totală.

RO: date pentru populatia adulta, 12 ani si peste.

BG:


Bulgaria: -


geografică

România: NUTS1

Bulgaria: -


detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se calculează ca raport procentual între numărul populaţiei dintro

categorie cu un anumit nivel de educaţie ed şi totalul populaţiei

adulte ( de 15 ani şi peste).

Ped% = Ped / P15+ *100

unde:

Ped% - ponderea populaţiei din categoria cu nivel de educaţie ed

în populaţia totală

P15+ - populaţia adultă totală

Ped - numărul persoanelor din categoria cu nivelul de educaţie ed

( primar, liceal etc.)

11. Periodicitate Circa 10 ani

12. Perioada de referinţă Momentul de referinţă al recensământului

13. Termen de disponibilitate Luna iulie a anului următor anului de referinţă

14. Instituţii responsabile România: INS Bulgaria:-

15. Surse de date România: Recensamantul populatiei si al locuintelor


165

1. Denumire Structura populaţiei după etnie, limbă maternă şi religie

2. Simbol P%e/lm/r




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Distribuţia populaţiei totale pe categorii de persoane grupate

după diferite caracteristici demografice: etnie/ limba materna/

religie. Se calculează ca pondere a fiecărei categorii în totalul

populaţiei.


Bulgaria: %


geografică

România: NUTS1,NUTS3



detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre numărul populaţiei din fiecare categorie c (

numărul persoanelor de o anumită etnie sau care vorbesc o

anumtă limbă maternă sau de o anumoită religie) calculat la un

moment t şi populaţia totală la acelaşi moment t, îmulţit cu 100.

P%e/lm/r = Pc / Pt*100

unde:

Pc% - ponderea populaţiei din categoria c în populaţia totală la

un moment t;

Pt – populaţia totală la momentul t;

Pc – populaţia din categoria c la momentul t;



13. Termen de disponibilitate Anul următor dupa realizarea recensământului

14. Instituţii responsabile România: (INS), Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice,

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte ministere.

Bulgaria: INS

15. Surse de date România: Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL)


166

1. Denumire Migraţia internă (sosiţi) pe medii rezidenţiale

2. Simbol MS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere România: Totalitatea persoanelor sosite într-o unitate

administrativ-teritorială care şi-au schimbat domiciliul, în

interiorul graniţelor ţării, venind dintr-o altă unitate

administrativ-teritorială.

Bulgaria: Indicatorul contine date si de migratie externa

(imigranti)

7. Unitate de măsură România: număr persoane

Bulgaria: număr persoane


geografică




detaliere

-medii rezidenţiale (urban, rural)

-

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea persoanelor sosite în localitatea x din mediul

urban/rural, în anul t

MS= Σ Sx

unde:

MS - migratia internă-sosiţii

Sx - numărul persoanelor sosite în anul t, în localitatea x, venind

din alte localităţi ale ţării




14. Instituţii responsabile România: INS, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date Bulgaria:



167

1. Denumire Migraţia internă (plecaţi) pe medii rezidenţiale

2. Simbol MP




6. Definiţie/ sferă de cuprindere România: Totalitatea persoanelor plecate dintr-o unitate administrativ-teritorială, prin schimbarea domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială în ineriorul graniţelor ţării. Bulgaria: Indicatorul conţine date şi de migraţie externă (emigranţi)

7. Unitate de măsură România: număr persoane Bulgaria: număr persoane




-medii

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea persoanelor plecate din localitatea x din mediul

urban/rural, în anul t

MP = Σ Px

unde:

MP - migratia interna - plecaţi

Px - numărul persoanelor plecate din localitatea x, în anul t




14. Instituţii responsabile România: INS, Directia pentru Evidenta Persoanelor si

Administrarea Bazelor de Date

Bulgaria: INS



168

1. Denumire Migraţia internă (sold) pe medii rezidenţiale

2. Simbol Δx




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Migraţia netă sau soldul migratoriu reprezintă balanţa dintre

numărul persoanelor sosite şi cel al persoanelor plecate din

cadrul unei unitaţi administrativ-teritoriale.






-medii

10. Metoda şi formula de calcul Diferenţa între persoanelor sosite şi persoanelor plecate din localitatea x, în anul t Δx = Ms - MP unde: Δx – soldul migraţiei interne Ms - numărul persoanelor sosite în localitatea x, în anul t MP - numărul persoanelor plecate din localitatea x, în anul t




14. Instituţii responsabile România: INS, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bulgaria: INS



169

1. Denumire Migraţia internaţională (emigranţi) pe sexe şi grupe de vârstă

2. Simbol Me




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Persoanele – cetăţenii - care au plecat din ţară şi şi-au schimbat

domiciliul într-o localiatae din străinătate.




geografică


Bulgaria: NUTS1


detaliere

-sexe

-grupe de vârstă

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea persoanelor plecate (emigranţi) din ţară prin

schimbarea domiciliului în străinătate, în anul t

Me = Σ Ex

unde:

Me - migraţia internaţională – emigranţi

Ex - numărul persoanelor plecate din localitatea x, în anul t, prin

schimbarea domiciliului într-o localitate din străinătate




14. Instituţii responsabile România: INS, Direcţia Generală de paşapoarte

Bulgaria: INS, Direcţia Generală de paşapoarte

15. Surse de date Romania: Statistica demografică


170

1. Denumire Migraţia internaţională (imigranţi) pe sexe şi grupe de vârstă

2. Simbol Mi




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Persoanele – cetăţenii străini - care şi-au stabilit domiciliul într-o

localitate din ţară, venind din altă ţară.




geografică


Bulgaria: NUTS1


detaliere

-sexe

-grupe de vârstă

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea persoanelor sosite (imigranţi) în ţară prin schimbarea

domiciliului, în anul t

Mi = Σ Ix

unde:

Mi – Migraţia internaţională - imigranţi

Ix - numărul persoanelor străine care şi-au stabilit domiciliul în

localitatea x din ţară , venind ditr-o altă ţară, în anul t








171

1. Denumire Migraţia internaţională (sold) pe sexe şi grupe de vârstă

2. Simbol ΔMn




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Diferenţa dintre numărul persoanelor sosite în ţară (imigranţi) şi

cel al personelor plecate (emigranţi) din ţără prin schimbarea

domiciliului, în anul de referinţă.




geografică


Bulgaria: NUTS1


detaliere

-sexe

-grupe de vârstă

10. Metoda şi formula de calcul Diferenţa dintre numărul imigranţilor şi numărul emigranţilor în

anul t :

ΔMn = Me - Mi

unde:

ΔMn – soldul miratiei internaţionale

Mi - numărul imigranţilor în anul t

Me - numărul emigranţilor în anul t








172

1. Denumire Numărul de gospodării pe tipuri de gospodării

2. Simbol Gp




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Repartizarea numerică a gospodăriilor, pe tipuri de gospodării

definite în funcţie de relaţiile dintre membrii gospodăriilor (familiale

şi nefamiliale) şi in funcţie de numărul membrilor din fiecare

gospodărie.

Gospodăria - un grup de doua sau mai multe persoane, cu sau

fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreuna, au în general

legaturi de rudenie si se gospodăresc (fac menajul) în comun,

participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al

gospodăriei. Dupa caz, membrii gospodăriei lucrează împreuna

terenul sau cresc animale, consumă şi valorifică în comun

produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup

de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu

există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere,

locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin

de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se

consideră gospodării formate dintr-o singură persoană.

După relaţiile dintre membrii acestora, gospodăriile sunt de două

tipuri: gospodării familiale şi nefamiliale. Gospodăriile familiale

sunt clasificate în: gospodării cu un singur nucleu familial şi

gospodării cu mai multe nuclee familiale.

Capul gospodăriei - persoana adultă declarată şi recunoscută ca

atare de către ceilalţi membri ai gospodăriei, de regulă soţul.

Decizia aparţine în exclusivitate membrilor gospodăriei şi are în

vedere unele caracteristici personale, cum ar fi: autoritatea, vârsta,

ocupaţia, venitul, calitatea de proprietar al gospodăriei etc.


Bulgaria: număr

8. Niveluri de detaliere geografică România: NUTS1, NUTS2, NUTS3


9. Criterii suplimentare de - tipul gospodăriei:


173

detaliere . gospodării familiale cu un singur nucleu familial şi

gospodării cu mai multe nuclee familial;

. gospodării nefamiliale;

. gospodării de 1, 2, 3 . . . persoane.


Selectarea gospodăriilor şi gruparea acestora, pe tipuri. Numărul

gospodăriilor de un anumit tip Gp se calculeză prin însumarea

tuturor gospodăriilor de acelaşi tip. Tipurile de gospodării sunt

cele precizate la pct. 9.


12. Perioada de referinţă Momentul de referinţă al recensamantului



Bulgaria: INS



174

1. Denumire Repartizarea procentuală pe tipuri de gospodării

2. Simbol Gp%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Distribuţia numărului total de gospodării pe categorii de

gospodării grupate după relaţiile dintre membrii gospodăriilor

(familiale şi nefamiliale) şi in funcţie de numărul membrilor din

fiecare gospodărie. Se calculează ca pondere a fiecărei categorii în

totalul numărului de gospodării.


Bulgaria: %


geografică




- tipul gospodăriei: . gospodării familiale cu un singur nucleu familial şi gospodării cu mai multe nuclee familial;

. gospodării nefamiliale; . gospodării de 1, 2, 3 . . . personae.

10. Metoda şi formula de calcul Selectarea gospodăriilor şi gruparea acestora, pe tipuri, după numărul de copii. Ponderea gospodăriilor de un anumit tip Gp% se calculeză ca raport procentual între numărul de gospodării de un anumit tip Gp şi numărul total de gospodării: Gp% = Gp / Gt *100 unde: Gp% –pondera gospodăriilor de un anumit tip Gt –numărul total de gospodării

11. Periodicitate La 10 ani (RPL)






175

1. Denumire Repartizarea (%) gospodăriilor după titlul celor care deţin

gospodăria

2. Simbol Sl(P,C,T)




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Distribuţia numărului total de gospodării, pe categorii de

gospodării, grupate după statutul de ocupare a locuinţei

(proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit).


Bulgaria: -


geografică

România: NUTS1

Bulgaria: -


detaliere

- tipul gospodăriei : proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul gospodăriile din fiecare categorie

(proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit) şi totalul gospodăriilor :

G

GPS

p

l x100, G

GCS c

l x100, G

GTS t

l x100,

unde:

Sl(P,C,T) - reprezintă proporţia gospodăriilor din fiecare statut de

ocupare a locuinţei (proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit),

Gp, Gc, Gt – reprezintă numărul de gospodării din fiecare statut de

ocupare a locuinţei (proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit),

G - reprezintă numărul total de gospodării

11. Periodicitate La 10 ani

12. Perioada de referinţă Momentul de refferinta al recensamantului

13. Termen de disponibilitate Anul următor dupa realizarea recensamantului


Bulgaria: -



176

1. Denumire Fondul de locuinţe (numărul de locuinţe) pe forme de proprietate, medii de rezidenţă

2. Simbol FL




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Fondul de locuinţe - numărul locuinţelor în proprietate de stat şi al celor în proprietate privată. Fondul de locuinţe se determină pe baza datelor obţinute la recensământul populaţiei şi locuinţelor şi a modificărilor intervenite în cursul fiecărui an: -intrările, care reprezintă locuinţele date în folosinţă ( locuinţe noi şi spaţii cu altă destinaţie care s-au transformat în locuinţe); - ieşirile, reprezintând demolările şi schimbarea locuinţelor în spaţii cu altă destinaţie. Locuinţa reprezintă unitatea de construcţie formată din una sau mai multe camere, prevăzută în general cu dependinţe (baie, bucătărie etc.) sau alte spaţii de deservire, independentă din punct de vedere funcţional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă şi care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul utilizării de către gospodărie pentru locuit.

7. Unitate de măsură România: număr Bulgaria: număr


geografică




- medii de rezidenţă - forme de proprietate

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea locuinţelor în proprietate de stat şi proprietate particulară pe medii de rezidenţă. FL = FLs+FLp unde: FL – fondul de locuinţe FLs - fondul de locuinţe in proprietate de stat FLp - fondul de locuinţe in proprietate particulara







177

1. Denumire Fondul de locuinţe (numărul de camere de locuit) pe forme de

proprietate, medii rezidenţiale

2. Simbol loC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al camerelor de locuit din fondul de locuinţe

(locuinţele în proprietate de stat şi proprietate privată).


Bulgaria: număr


geografică




detaliere


- forma de proprietate

10. Metoda şi formula de calcul Însumarea numărului de camere din toate locuinţele proprietate

de stat şi proprietate privată, de toate marimile: cu 1, 2, 3, 4 sau

mai multe camere):

Clo = Σ Clo/1 + Clo/2 + Clo/1 + Clo/4+

unde:

Clo - numărul total de camere

Clo/1 + Clo/2 + Clo/1 + Clo/4+ - numărul de camere din locuinţele cu

1/2/3/4 camere şi mai multe





Bulgaria: INS



178

1. Denumire Fondul de locuinţe (suprafaţa locuibila) pe forme de proprietate,

medii rezidenţiale

2. Simbol Slo




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Suprafaţa locuibilă reprezintă suma suprafeţelor destinate pentru

locuit ale tuturor locuinţelor care formează fondul de locuinţe, pe

forme de proprietate (de stat sau privat) .

7. Unitate de măsură România: mp

Bulgaria: mp


geografică




detaliere


-forma de propritate

10. Metoda şi formula de calcul Insumarea suprafeţelor destinate pentru locuit ale tuturor

locuinţelor din fondul de locuit,

Slo = Σ Slo/1 + Slo/2 + Slo/1 + Slo/4+

Slo - suprafaţa locuibilă totală

Slo/1 / Slo/2 / Slo/1 / Slo/4+ - suprafaţa destinată pentru locuit din

locuinţele cu 1/2/3/4 camere şi peste


12. Perioada de referinţă Momentul de referinta al recensamantului



Bulgaria: INS



179

1. Denumire Suprafata locuibilă medie pe persoana

2. Simbol Slo/medie




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Suprafaţa locuibilă ce revine în medie unei persoane.

7. Unitate de măsură România: mp/persoană

Bulgaria: mp/persoană


geografică




detaliere


- forma de propritate

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre suprafaţa totală locuibilă şi numărul total al

persoanelor din locuinţe.

Slo/medie = Slo / Plo

unde:

Slo/medie - suprafaţa locuibilă medie pe persoană

Slo - suprafaţa totală locuibilă

Plo - numărul de persoane din locuinţe


12. Perioada de referinţă Momentul de referinta al recensamantului



Bulgaria: INS



180

1. Denumire Numărul clădirilor de locuit după materialul de construcţie al

pereţilor exteriori

2. Simbol NC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul clădirilor destinate pentru locuit grupate după

materialul de construcţie al pereţilor exteriori (beton, cărămida,

lemn).


Bulgaria: număr


geografică

România: NUTS1



detaliere



10. Metoda şi formula de calcul Selectarea clădirilor destinate pentru locuinţe, gruparea acestora

şi însumarea lor după tipul materialelor de construcţie (beton,

cărămida, lemn) al pereţlor exteriori.

Nc = Σ Ncx

unde:

Nc – numărul total al clădirilor de locuit

Ncx - clădiri de locuit construite din materiale de tipul x



13. Termen de disponibilitate Anul urmator dupa realizarea recensamantului


Bulgaria: INS



181

1. Denumire Repartizarea clădirilor de locuit dupa materialul de construcţie

al pereţilor exteriori

2. Simbol NCx%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Ponderea clădirilor de locuit, de diferite tipuri, dupa materialul

de construcţie al pereţilor exteriori (beton, caramida, lemn) în

totalul clădirilor de locuit.


Bulgaria: %


geografică

România: NUTS1



detaliere



10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre numărul clădirilor de locuit de un anumit tip,

după materialele de construcţie şi numarul total al clădirilor

îmulţit cu 100.

Ncx% = Ncx/Nc*100

unde:

Ncx – numărul clădirilor de locuit, pe grupe, după materialele de

construcţie (beton, cărămida, lemn)

Nc – numărul total al clădirilor de locuit





Bulgaria: INS



182

1. Denumire Numărul de locuinţe dupa statut (ocupate şi neocupate)

2. Simbol Nlo




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul locuintelor grupate după statutul de ocupare a locuinţei: locuite de persoane (ocupate) şi nelocuite sau goale (neocupate).

7. Unitate de măsură România: număr Bulgaria:


România: NUTS1, NUTS3 Bulgaria:


- medii de rezidenţă - forma de proprietate

10. Metoda şi formula de calcul Selectarea şi gruparea locuinţelor după numărul de persoane care

le ocupă. Dacă numărul de persoane este zero, acestea sunt

locuinţe neocupate Nnoc; cele locuite de un anumit număr de

persoane sunt locuinţe ocupate Noc

Insumarea locuinţelor ocupate şi a locuinţelor neocupate

Nlo = Noc+Nnoc

unde:

Nlo – numarul total de locuinţe

Noc – locuinţe ocupate

Nnoc - locuinţe neocupate





Bulgaria:



183

1. Denumire Numărul de locuinţe ocupate , dupa titlul sub care ocupă

locuinţa

2. Simbol Noc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numarul locuinţelor ocupate grupate după titlul sub care ocupă locuinţa: ca proprietar, chiriaş, cu titlu gratuit.

7. Unitate de măsură România: număr Bulgaria:


România: NUTS1 Bulgaria:


- medii de rezidenţă - forma de proprietate

10. Metoda şi formula de calcul Selectarea şi gruparea nmărului de locuinţe ocupate după titlul

sub care sunt locuite: de proprietari, de chiriaşi şi cu titlul gratuit.

Numărul total al locunţelor ete egal cu suma acestor trei categorii

de locuinte.

Noc = Nocp+Nocc + Nocg

unde:

Noc – numărul de locuinţe ocupate

Nocp – locuinţe ocupate de proprietar

Nocc - locuinţe ocupate de chiriaşi

Nocg - locuinţe ocupate cu titlul gratuit





Bulgaria:



184

1. Denumire Ponderea locuinţelor cu baie sau duş şi situaţia acestora

2. Simbol Lb%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Ppoporţia locuinţelor dotate cu baie sau duş din totalul

locuinţelor.


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul locuinţelor dotate cu baie

sau duş şi numărul total al locuinţelor.

Lb% = Lb/ Nlo *100

unde:

Lb% - ponderea locuinţelor dotate cu baie sau duş

Lb- locuinţele dotate cu baie sau duş

Nlo - numarul total al locuinţelor





Bulgaria:



185

1. Denumire Ponderea locuinţelor cu instalaţie de canalizare

2. Simbol Lcanal%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor dotate cu instalaţie de canalizare din

numărul total al locuinţelor.


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre locuinţele dotate cu instalaţie de

canalizare si numărul total al locuinţelor.

Lcanal% = Lcanal/ Nlo *100

unde:

Lcanal% - ponderea locuinţelor dotate cu instalaţie de canalizare

Lcanal- locuinţele dotate cu instalaţie de canalizare

Nlo - numărul total al locuinţelor





Bulgaria:



186

1. Denumire Ponderea locuinţelor cu instalaţie electrică

2. Simbol Lelectr%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor dotate cu instalaţie electrica din totalul

locuinţelor.


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre locuinţele dotate cu instalatie electrică şi numărul

total al locuinţelor.

Lelectr% = Lelectr/ Nlo *100

unde:

Lelectrl% - ponderea locuinţelor dotate cu instalaţie electrică

Lelectr- locuinţele dotate cu instalaţie electrică






Bulgaria:



187

1. Denumire Numărul locuinţelor date în folosinţă, pe surse de finanţare

2. Simbol Nlofi




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul locuinţelor date în folosinţă în perioada de referinţă,

grupate după tipul surselor de finanţare ( fonduri publice, fonduri

private) a constuirii lor.


Bulgaria: număr


geografică

România: NUTS1



detaliere


- tipul sursei de finanţare

10. Metoda şi formula de calcul Selectarea, gruparea şi însumarea numărului locuinţelor date în

folosinţă în perioada de referinţă din fonduri publice şi din

fonduri private. Numărul total al locuinţelor date în folosinţă este

egal cu suma locuinţelor finalizate din cele două tipuri de surse:

Nlofi = Nlo/publice + Nlo/privat

unde:

Nlofi - numărul locuinţelor date în folosinţă

Nlo/public - numărul locuinţelor date în folosinţă din fonduri publice

Nlo/privat - numărul locuinţelor date în folosinţă din fonduri private


12. Perioada de referinţă An calendaristic

13. Termen de disponibilitate Anul urmator celui de referinţă


Bulagaria: INS

15. Surse de date România: Ancheta Fondului de Locuinţe


188

1. Denumire Ponderea locuinţelor dotate cu grup sanitar (WC) şi situarea

acestuia

2. Simbol LWC%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor dotate cu grup sanitar (wc) din totalul

locuinţelor repartizate dipă situarea grupului sanitar: în locuinţă

sau în afara locuinţei.

7. Unitate de măsură România: % Bulgaria:




- medii de rezidenţă - tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul locuinţelor dotate cu grup

sanitar (wc), grupate după situarea acestuia (în locuinţă sau în

afara locuinţei) şi numărul total al locuinţelor.

LWC% = Lwc/ Nlo *100

unde:

LWC% - ponderea locuinţelor dotate cu grup sanitar (wc)

Lwc - locuinţele dotate cu grup sanitar (wc) în locuinţă sau în afara

locuinţei






Bulgaria:



189

1. Denumire Ponderea locuinţelor după combustibilul folosit la gătit

2. Simbol Lcomb%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor grupate după tipul de combustibil folosit la

gătit (gaz, combustibil lichid şi solid) în numărul total al

locuinţelor.

7. Unitate de măsură România: % Bulgaria:




- medii de rezidenţă - tipul combustibilului folosit pentru gătit în locuinţe

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul de locuinţe care utilizează la

gătit diferite tipuri de combustibil (gaz, combustibil lichid şi solid)

şi numărul total al locuinţelor.

Lcomb% = Lgaz/ Nlo *100 sau Lcomb = Lcomb/lichid/ Nlo *100

unde:

Lcomb% - ponderea locuinţelor care utilizează la gătit diferite tipuri

de combustibil (gaz, combustibil lichid şi solid)

Lgaz – locuinţele care utilizează la găti gazul

Lcomb/lichid – locuinţele care utilizează la găti combustibilul lichid






Bulgaria:



190

1. Denumire Ponderea locuinţelor după modul de alimentare cu apă

2. Simbol Lapa%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor grupate după modul de alimentare cu apă

curentă în numărul total al locuinţelor.


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul locuinţelor grupate după

modul de alimentate cu apă curentă şi numărul total al

locuinţelor.

Lapa% = Lapa curentă/ Nlo *100

unde:

Lapa% - ponderea locuinţelor cu un anumit mod de alimentare cu

apă curentă

Lapa curentă – numărul locuinţelor cu un anumit mod dealimentare

cu apă curentă






Bulgaria:



191

1. Denumire Ponderea locuinţelor după modul principal de încălzire

2. Simbol Lîncălzire%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor după modul principal de încălzire (centrală

termică, termoficare, sobă cu gaz, sobe cu combustibil solid şi

lichid) în totalul locuinţelor


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre locuinţele care utilizează ca mod principal de

încălzire - centrală termică, termoficare, sobă cu gaz, sobe cu

combustibil solid şi lichid- şi numărul total al locuinţelor.

Lîncălzire% = Lîncălzire /gaz / Nlo *100

unde:

Lîncălzire% - ponderea locuinţelor după modul de încălzire

Lîncălzire /gaz – locuinţele care utilizează ca mod principal de încălzire

–soba cu gaz






Bulgaria:



192

1. Denumire Ponderea locuinţelor după sistemul de alimentare cu apă caldă

2. Simbol Lapa-caldă%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Ponderea locuinţelor după sistemul de alimentare cu apă caldă

(din reţeaua publică sau din sistem propriu) în totalul locuinţelor


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre locuinţele care dispun de sistem de alimentare cu

apă caldă (din reţeaua publică sau din sistem propriu) şi numărul

total al locuinţelor.

Lapa-caldă% = Lapa-calda/ public / Nlo *100

unde:

Lapa-caldă%- ponderea locuinţelor după sistemul de alimentare cu

apă caldă

Lapa-calda/ public – locuinţele care utilizează reţeaua publică de

alimentare cu apă caldă






Bulgaria:



193

1. Denumire Ponderea locuinţelor după sistemul de alimentare cu apă

2. Simbol Lsist-apa%




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia locuinţelor grupate după sistemul de alimentare cu apă

(reţeaua publică sau sistem propriu) din totalul locuinţelor.


Bulgaria:


geografică


Bulgaria:


detaliere


- tipul locuinţei

10. Metoda şi formula de calcul Raportul procentual dintre numărul locuinţelor grupate după

sistemul de alimentate cu apă curentă ( din reţeaua publică sau

sistem propriu) şi numărul total al locuinţelor.

Lsist-apa% = Lapa retea p/sist pr/ Nlo *100

unde:

Lsist-apa% - ponderea locuinţelor de un anumit tip, după modul de

alimentare cu apă apă curentă

Lapa retea p/sist pr – numărul locuinţelor dotate cu un anumit sstem

de alimentare apă curentă (din reţeaua publică/ sistem propriu)






Bulgaria:



194

3.2.4.12 Sanatate

1. Denumire Numărul principalelor tipuri de unitati sanitare (spitale,

policlinici, cabinet de madicina generale, cabinet

stomatologice, farmacii si puncte farmaceutice

2. Simbol Um

3. Tipul indicatorului Indicator de dezvoltare economică şi socială

4. Domeniul Capitalul uman - Sănătate


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Unitatile sanitare reprezinta unitatile care asigură populaţiei

asistenţă medicală profilactică şi curativă, asistenţă medicală de

recuperare, asistenţă medicală de urgenţă, asistenţă medicală de

hemotransfuziologie sau transfuzie sanguină, asistenţă medicală

preventivă din colectivităţile de copii preşcolari, şcolari şi

studenţeşti precum şi asistenţă farmaceutică prin prepararea şi

eliberarea medicamentelor, dispozitivelor medicale, suplimentelor

alimentare etc. Asistenţa sanitară şi farmaceutică se asigură prin

urmatoarele categorii de unităţi din sectorul public si privat: spitale,

dispensare medicale, policlinici, sanatorii TBC, centre de

diagnostic si tratament, ambulatorii de spital si specialitate,

preventorii, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice,

cabinete medicale de specialitate, cabinete medicale

scolare/studentesti, laboratoare medicale, crese, farmacii si puncte

farmaceutice etc.

7. Unitate de măsură Număr (pe tip de unitate)


-RO:NUTS1, NUTS2, NUTS3 -BG: NUTS1, NUTS2,NUTS3


România:Tipuri de unităţi sanitare: vezi ANEXA4 Bulgaria:Tipuri de unităţi sanitare: vezi ANEXA3

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează fiecare categorie de unitate sanitară cu

personalitate juridică la nivel naţional.

Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive



Sfârşitul anului calendaristic

13. Termen de disponibilitate La 11 luni de la sfârşitul anului calendaristic de referinţă

14. Instituţii responsabile INS

15. Surse de date Cercetarea statistică exhaustivă „Activitatea unităţilor sanitare”


195

1. Denumire Numărul personalului medico-sanitar care revine la 1000

locuitori

2. Simbol Ap



5. Cod indicator 23202; 23203; 23204; 23205

6. Definiţie/ sferă de cuprindere Gradul de asigurare cu personal medico-sanitar (medici,

stomatologi, farmacişti, personal sanitar mediu) a populaţiei, într-o

perioadă de timp determinată (de obicei un an).

Personal medico-sanitar include: medici, stomatologi, farmacişti,

personal sanitar mediu

Medicii studiazã, diagnosticheazã, trateazã şi previn bolile,

infecţiile, leziunile şi alte deficienţe fizice şi mentale la om, prin

aplicarea principiilor şi procedurilor medicinei moderne. Aceştia

planificã, supravegheazã şi evalueazã implementarea planurilor de

îngrijire şi tratament de cãtre alţi furnizori de servicii de sãnãtate,

coordoneazã educaţia medicalã şi activitãţile de cercetare.

Stomatologii (medicii dentişti) diagnosticheazã, trateazã şi previn

bolile, rãnile şi anomaliile dentare ale cavitãţii bucale, ale

maxilarelor şi ale ţesuturilor asociate, prin aplicarea principiilor şi

procedurilor de stomatologie modernã. Aceştia folosesc o gamã

largã de tehnici specializate de diagnosticare, de chirurgie şi de

altã naturã pentru promovarea şi restabilirea sãnãtãţii orale.

Farmaciştii depoziteazã, pãstreazã, combinã şi distribuie

produsele medicinale şi oferã consultanţã cu privire la utilizarea

corectã şi la reacţiile adverse ale medicamentelor prescrise de

medici şi de alţi specialişti în domeniul sãnãtãţii. Aceştia contribuie

la cercetarea, pregãtirea testãrii, prescrierea şi monitorizarea

terapiilor medicale pentru optimizarea sãnãtãţii umane.

Personalul sanitar mediu este format din: asistenţi medicali,

asistenţi de farmacie, surori medicale, educatori puericultori,

tehnicieni sanitari, oficianţi medicali, moaşe, laboranţi, operator

registrator medical, maseur, autopsier, statistician statistică

sanitară, instructor cultură fizică medicală, instructor de

ergoterapie şi alte categorii de personal sanitar cu studii medii

asimilate.

7. Unitate de măsură Numar (medici/stomatologi/farmacişti/personal sanitar mediu) la

1000 locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Gradul de asigurare cu personal medico-sanitar (pe categorii de

personal) rezultă din raportarea numărului personalului medico-


196

sanitar (total sau dintr-o anumită categorie) la numărul locuitorilor

(populaţia totală) şi înmulţit cu 1000

Ap = (NM/NL)*1000

unde:

Ap = numărul personalului medico-sanitar (medici /stomatologi/

farmacişti/ personal sanitar mediu) care revine la 1000 locuitori

NM = numărul personalului medico-sanitar (pe categorii de

personal: medici/stomatologi/farmacişti/personal sanitar mediu)

NL = numărul locuitorilor (populaţia totală la 1 iulie din anul de

referinţă.)








197

1. Denumire Numarul paturilor din spitale (la 1.000 locuitori)

2. Simbol As




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Gradul de asigurare a populaţiei cu paturi de spital, într-o perioadă de timp determinată (de obicei un an)

Sunt incluse paturile de spital din spitale şi centre de sănătate (cu paturi de spital).

7. Unitate de măsură Număr paturi de spital la 1.000 locuitori




-

10. Metoda şi formula de calcul Gradul de asigurare a populaţiei cu paturi de spital rezultă din raportarea numărului de paturi de spital la numărul locuitorilor (populaţia totală), într-o perioadă de timp determinată şi înmulţită cu 1.000

As = (NP/NL)*1.000

unde:

As = numarul paturilor din spitale care revine la 1.000 locuitori

NP = numărul paturilor de spital

NL = numărul locuitorilor (populaţia totală la 1 iulie din anul de referinţă.)








198

1.Denumire Incidenţa unor boli infecţioase şi parazitare (TBC, hepatită

virală, sifilis) - cazuri noi de îmbolnăviri la 100.000 locuitori

2. Simbol Ibt




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Incidenţa unor boli infecţioase şi parazitare reprezintă frecvenţa cazurilor nou înregistrate pentru anumite boli infectioase şi parazitare (într-un anumit teritoriu) şi o anumită perioadă de timp (de obicei un an) Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa produsa de bacilul Koch, transmisa pe cale aeriana, mai rar digestiva si care poate afecta toate organele corpului, dar în primul rând plamânul. Sifilisul este o boală venerică infecţioasă determinata de Treponema pallidum, cu evoluţie cronică, transmis de obicei pe cale sexuală sau ereditară caracterizata prin episoade de boala activă (ulceraţii şi leziuni pe diferite organe) întrerupte de perioade de latenţă. Hepatita virală este o boala infecţioasă transmisibilă, care apare sub forma de epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific, care - introdus în organism pe cale digestivă sau accidental, pe cale parenterală - provoacă o îmbolnavire a întregului organism şi în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifesta prin semne de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, insotite sau nu de icter.

7. Unitate de măsură Cazuri noi la 100000 de locuitori




-

10. Metoda şi formula de calcul Numărul cazurilor noi de îmbolnăviri, înregistrate într-o perioadă determinată de timp (un an), pentru unele boli infecţioase şi parazitare se împarte la populaţia totală şi se îmulţeşte cu 100.000

Ibt =(Bn/NL)*100.000 unde: Ibt = incidenţa unei boli infectioase sau parazitare Bn = numărul cazurilor nou depistate dintr-o anumită categorie de boală infecţioasă sau parazitară pe parcursul anului de referinţă NL = numărul locuitorilor (populaţia totală la 1 iulie din anul de referinţă.)



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Sănătăţii

15. Surse de date Surse de date administrative (Registre pentru TBC şi bolile cu transmitere sexuală, alte raportări proprii in cadrul sistemului sanitar)


199

1. Denumire Incidenţa SIDA (cazuri noi la 100.000 locuitori)

2. Simbol ISIDA


4. Domeniul Capital uman - Sănătate


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Incidenţa cazurilor de îmbolnăviri SIDA reprezintă frecvenţa

cazurilor nou înregistrate de SIDA, într-un anumit teritoriu şi o

anumită perioadă de timp (de obicei un an)

Nu deţinem date privind numărul cazurilor noi de infecţii HIV

7. Unitate de măsură Cazuri noi la 100.000 de locuitori


România: NUTS 1 Bulgaria: NUTS 3


-

10. Metoda şi formula de calcul Numărul cazurilor noi de îmbolnăviri de SIDA, înregistrate într-o perioadă determinată de timp (un an), se împarte la populaţia totală şi se îmulţeşte cu 100.000

ISIDA= (BnSIDA /NL)*100.000

unde:

ISIDA = incidenţa cazurilor de SIDA

BnSIDA = numărul cazurilor nou depistate de SIDA

NL = numărul locuitorilor (populaţia totală la 1 iulie din anul de referinţă.)



Anului calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Sănătăţii, Institutul de boli infecţioase "Prof. Dr. Matei

Balş", Agenţia Naţională de Luptă Anti-SIDA

15. Surse de date Surse de date administrative


200

1. Denumire Număr de autosalvări pentru asitenta de urgenta

2. Simbol SALV




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Autosalvările se referă la ambulantele aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Ambulanţa – este o autospecială destinată intervenţiei medicale de urgenţă sau în acordarea primului ajutor calificat şi transportului medical asistat al pacientului Dotarea ambulantei este formată din echipamente şi materiale sanitare care includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual si medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă. Există şi ambulanţe destinate transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune, fiind dotate cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie. Serviciul mobil de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD) - unitatea de interventie publica integrata, de importanta strategica, fara personalitate juridica, avand in structura sa echipe integrate de reanimare, specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta, precum si echipe cu personal paramedical, specializat in acordarea primului ajutor calificat. SMURD functioneaza in cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta, avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor, in colaborare cu spitalele judetene, regionale si cu autoritatile publice locale;

7. Unitate de măsură număr




-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează numărul de autosalvări la nivel naţional. Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive.








201

1. Denumire Număr de persoane transportate pentru asistenta de urgenta

2. Simbol Pat




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Persoana transportată – este pacientul care a apelat sau pentru

care a fost solicitat serviciul de ambulanţă, a beneficiat de serviciul

de ambulanţă sau de intervenţia SMURD şi datorită stării de

sănătate constatate a fost transportat la un spital pentru

investigaţii medicale sau pentru a beneficia de îngrijire medicală

specializată.

7. Unitate de măsură RO:număr

BG:numar



Bulgaria: NUTS1, NUTS2,NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional, numărul de persoane transportate

de ambulanţele aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă judeţene

şi de cele din dotarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi

Descarcerare (SMURD).









202

1. Denumire Număr de persoane asistate

2. Simbol Pas




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Persoana asistată – este pacientul care a apelat sau pentru care

a fost solicitat serviciul de ambulanţă sau intervenţia SMURD, a

beneficiat de primul ajutor calificat la domiciliu sau la loculîn care

s-a solicitat trimiterea ambulanţei, iar starea de sănătate a

pacientului nu a necesitat internare imediată şi acesta nu a fost

transportat la spital.

7. Unitate de măsură RO:număr

BG:numar



Bulgaria: NUTS1, NUTS2,NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional, numărul de persoane care au

beneficiat de primul ajutor sau al Serviciului Mobil de Urgenţă,

Reanimare şi Descarcerare (SMURD). În numărul persoanelor

asistate nu se includ pacienţii care au beneficiat de asistenţă

medicală (prim ajutor) urmată de transportul la spital.









203

3.2.4.13 Educatie si formare profesionala

1. Denumire Numărul de unităţi de învăţămant, pe niveluri de educatie

2. Simbol NUÎnv

3. Tipul indicatorului Indicator de dezvoltare socială

4. Domeniul Capital uman: Educaţie şi formare profesională


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Unitatea de învăţământ reprezintă cadrul organizat în care se

desfăşoară activităţi de instruire şi educaţie formală a

copiilor/elevilor/studenţilor sub îndrumarea unui personal didactic

calificat. Unitatea cu personalitate juridică reprezintă unitatea de

observare statistică.

Aceste unităţi sunt specifice fiecărui nivel educaţional, mai puţin

învăţământului de arte şi meserii şi învăţământului de maiştri

(acestea sunt considerate secţii). Numărul unităţilor de învăţământ

cuprinde totalitatea acestor entităţi (unitati statistice) structurate pe

niveluri educaţionale.

7. Unitate de măsură RO:număr BG:numar


RO:NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3 BG:NUTS1, NUTS2, NUTS3


România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; superior Bulgaria: Nivel de educaţie: şcoli generale; şcoli speciale; şcoli de arte; gimnazii vocaţionale; colegii vocaţionale; şcoli de formare profesională după clasele VI-VII, şcoli de formare profesională dupa clasa a-VIIIa, colegii auto-dependente, universităţi şi instituţii de învăţământ superior echivalente

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează toate unităţile cu personalitate juridică pe fiecare nivel educaţional şi la nivel naţional. Datele se obţin pe baza cercetărilor statistice exhaustive pentru începutul anului şcolar/universitar



Început de an şcolar/universitar

13. Termen de disponibilitate 10 luni după începutul anului şcolar/universitar

14. Instituţii responsabile RO:INS ; BG:INS

15. Surse de date Cercetările statistice pentru începutul anului şcolar/universitar


204

1. Denumire Populaţia şcolară (numar de elevi / studenti), pe niveluri de

educatie

2. Simbol PSc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Populaţia şcolară reprezintă totalitatea copiilor, elevilor şi

studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare, dintr-un an

şcolar/universitar de referinţă, indiferent de formele de învăţământ

pe care le frecventează (de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi

deschis la distanţă) şi de vârstă.

7. Unitate de măsură Număr


RO:NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3

BG:NUTS1, NUTS3


România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; superior

Bulgaria: Nivel de educaţie: copii preşcolari; clasele I-IV; clasele V-VIII; clasele IX-XIII; elevi din colegii profesionale;

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează toţi copiii, elevii şi studenţii înregistraţi la începutul

fiecărui an şcolar/universitar, pe fiecare nivel educaţional şi la nivel

naţional.

Datele se obţin pe baza cercetărilor statistice exhaustive pentru

începutul anului şcolar/universitar.








205

1. Denumire Personalul didactic, pe niveluri de educatie

2. Simbol PDc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Personalul didactic reprezintă persoanele cu pregătire pedagogică

şi de specialitate care se ocupă cu instruirea şi educarea elevilor

si studentilor înscrişi în diferite instituţii de învăţământ sau cu

educarea copiilor din instituţiile preşcolare.


8. Niveluri de detaliere geografica: RO:NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3

BG: NUTS1, NUTS2, NUTS3

9. Criterii suplimentare de detaliere România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; superior

Bulgaria: Nivel de educaţie: şcoli generale; şcoli speciale; şcoli de

arte; gimnazii vocaţionale; colegii vocaţionale; şcoli de formare

profesională după clasele VI-VII; şcoli de formare profesională

dupa clasa a-VIII-a; colegii auto-dependente; universitati si institutii

de invatamant superior echivalente

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează cadrele didactice înregistrate la începutul fiecărui

an şcolar/universitar, pe fiecare nivel educaţional şi la nivel

naţional.

Datele se obtin pe baza cercetarilor statistice exhaustive pentru

începutul anului şcolar/universitar.








206

1.Denumire Rata de trecere în învăţământul secundar

2. Simbol RT




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul elevilor admişi în primul an de studii al învăţământului

secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual

faţă de numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului

secundar inferior din anul şcolar anterior

7. Unitate de măsură Procent (%)





10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul elevilor admişi în primul an de studii al

învăţământului secundar superior (liceal şi profesional), intraţi din

promoţia curentă, la numărul de elevi înscrisi în anul terminal al

învăţământului secundar inferior în anul şcolar anterior şi se

înmulţeşte cu 100.

RTth,h+1= (E

t+1h+1,1 – R

t+1h+1,1) / E

th,f * 100

unde:

RTth,h+1 – rata de tranziţie de la învăţământul secundar inferior h la

învăţământul secundar superior h+1 (liceal şi profesional), în anul

şcolar t;

Et+1

h+1,1 - numărul elevilor cuprinşi în primul an de studii al

învăţământului secundar superior h+1 (liceu şi învăţământ

profesional) în anul şcolar t+1;

Rt+1

h+1,1 – numărul elevilor care repetă prima clasă a

învăţământului secundar superior h+1 în anul şcolar t+1;

Eth,f - numărul elevilor cuprinşi în ultima clasă a învăţământului

secundar inferior f în anul şcolar t.



Început de an şcolar

13. Termen de disponibilitate 13 luni după începutul anului şcolar


15. Surse de date Cercetările statistice privin învatamantul gimnazial, special

gimnazial, liceal şi profesional pentru inceputul anului scolar


207

1.Denumire Populaţia şcolară care invata in limbile minoritatilor

nationale, pe niveluri de educatie

2.Simbol PScLp

3.Tipul indicatorului Indicator de dezvoltare socială


5.Cod indicator 23305

6.Definiţie/ sferă de cuprindere Totalitatea copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de

instruire şi educare, dintr-un an şcolar de referinţă, indiferent de

formele de învăţământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu

frecvenţă redusă) şi de vârstă, dintr-o unitate şcolară care are ca

mod de predare una din limbile minorităţilor naţionale sau o limbă

modernă de circulaţie internaţională.

Acest indicator este structurat pe niveluri educaţionale.

7.Unitate de măsură Număr

8.Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3

Bulgaria: NUTS 1, NUTS2, NUTS3

9.Criterii suplimentare de detaliere România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri;

Bulgaria: Nivel de educaţie: clasele I-IV; clasele V-VIII; clasele IX-XII; şcoli profesionale

10.Metoda şi formula de calcul Se însumează toţi copiii, elevii şi studenţii înregistraţi la începutul

fiecarui an şcolar, în funcţie de limba de predare din unitatea

şcolară.


începutul anului şcolar.

11.Periodicitate Anual

12.Perioada (Momentul) de

referinţă


13.Termen de disponibilitate 10 luni după începutul anului şcolar

14.Instituţii responsabile INS

15.Surse de date Cercetările statistice pentru începutul anului şcolar


208

1.Denumire Personalul didactic care preda in limbile minoritatilor

nationale, pe niveluri de educatie

2.Simbol PDcLp


4.Domeniul Capital uman: Educaţie şi formare profesională


6.Definiţie/ sferă de cuprindere Persoanele cu pregătire pedagogică şi de specialitate care se

ocupă cu instruirea şi educarea elevilor înscrişi în diferite instituţii

de învăţământ sau cu educarea copiilor din instituţiilor preşcolare

şi care predau într-una din limbile minorităţilor naţionale sau într-o

limbă de circulaţie internaţională.


8.Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3


9.Criterii suplimentare de detaliere România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri;

Bulgaria: - Nivel de educaţie: clasele I-IV; clasele V-VIII; clasele IX-XII; şcoli profesionale

10.Metoda şi formula de calcul

Se însumează cadrele didactice înregistrate la începutul fiecărui

an şcolar, în funcţie de limba de predare din unitatea şcolară, pe

fiecare nivel educaţional şi la nivel naţional.

Datele se obţin pe baza cercetarilor statistice exhaustive pentru




referinţă




15.Surse de date Cercetările statistice pentru începutul anului şcolar


209

1.Denumire Numărul de elevi care revine la un cadru didactic, pe niveluri

de educatie

2. Simbol NCD




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul elevilor care revine la un cadru didactic într-un anumit

nivel educaţional şi într-un an şcolar.






România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; secundar Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total de elevi înscrişi într-un anumit an şcolar

la numărul de cadre didactice.

NCDth = N

th / CD

th

unde: NCD

th – numărul de elevi ce revine la un cadru didactic, în anul

şcolar t ,în nivelul h de educaţie;

Nth – numărul total de elevi înscrişi în anul şcolar t, în nivelul h de

educaţie;

CDth - numărul total de cadre didactice care desfăşoară activitate

didactică în anul şcolar t, în nivelul h de educaţie;

h – reprezintă un anumit nivel educaţional, conform clasificării

ISCED 97 (ISCED 0 - preşcolar, ISCED 1 - primar, ISCED 2 -

gimnazial, ISCED 3 – liceal şi profesional, ISCED 4- postliceal,

ISCED 5-6 terţiar).








210

1.Denumire Rata elevilor care studiază o limbă străină

2. Simbol NLM




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul de elevi care studiază o limbă modernă (franceză,

engleză, germană, italiană, spaniolă etc.) ca expresie procentuală

din numărul total de elevi înregistraţi într-un nivelul educaţional






România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri;

Bulgaria: Nivel de educaţie: clasele I-IV; clasele V-VIII; clasele IX-XIII; colegii

10. Metoda şi formula de calcul Raportul dintre numărul de elevi care studiază o limbă modernă şi

numărul total de elevi într-un an şcolar şi se înmulţeşte cu 100.

NLMh = NLMth /Nth *100

unde:

NLMh – ponderea elevilor care studiază o limbă modernă din

numărul total de elevi, în nivelul h de educaţie;

NLMth - numărul elevilor care studiază o limbă modernă, în anul

şcolar t, în nivelul h de educaţie;

Nth - numărul total de elevi, în anul şcolar t, în nivelul h de

educaţie;



gimnazial, ISCED 3 – liceal şi profesional, ISCED 4- postliceal).






15. Surse de date Cercetările statistice pentru începutul anului şcolar


211

1.Denumire Rata brută de cuprindere şcolară, pe niveluri de educatie

2. Simbol RBC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi

secundar inferior (gimnazial), indiferent de vârstă, ca raport

procentual faţă de totalul populaţiei din grupa oficială de vârstă

corespunzătoare învăţământului primar şi secundar inferior (7-14

ani)

Acest indicator se poate calcula pe fiecare nivel educaţional




Bulgaria: NUTS 1


România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; superior

Bulgaria: Nivel de educaţie: preşcolar; învăţământ primar; învăţământ secundar inferior; învăţământ secundar superior; post-secundar non-terţiar; colegii; universităţi şi şcoli specializate terţiare

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar inferior, indiferent de vârstă, la totalul populaţiei din grupa oficială de vârstă corespunzătoare acestor niveluri de educaţie şi se înmulţeşte cu 100. RBC

t = (E

t / P

ta)*100

unde: RBC

t - rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi

secundar inferior în anul şcolar t; E

t - numărul total al elevilor cuprinşi în nivelul de educaţie primar

şi secundar inferior în anul şcolar t; P

tv - populaţia din grupa de vârstă v, grupă oficială de vârstă

corespunzătoare învăţământului primar şi secundar inferior în anul şcolar t.






15. Surse de date Cercetările statistice privind învatamantul pe niveluri educaţionale, la inceputul anului scolar/universitar


212

1.Denumire Rata netă de cuprindere şcolară, pe niveluri de educatie

2. Simbol RNC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul elevilor de vârstă oficială corespunzătoare învăţământului

primar şi secundar inferior (7-14 ani), cuprinşi în aceste niveluri de

educaţie, ca raport procentual din totalul populaţiei din grupa

oficială de vârstă corespunzătoare învăţământului primar şi

secundar inferior.

Acest indicator se poate calcula pe fiecare nivel educaţional




Bulgaria: NUTS 1


România: Nivel de educaţie: preşcolar; primar şi gimnazial; secundar superior; Bulgaria: Nivel de educaţie: preşcolar; învăţământ primar; învăţământ secundar inferior; învăţământ secundar superior; post-secundar non-terţiar;colegii; universităţi şi şcoli specializate terţiare

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul elevilor de vârstă oficială corespunzătoare

învăţământului primar şi secundar inferior, cuprinşi în aceste

niveluri de educaţie, la totalul populaţiei din grupa oficială de

vârstă pentru învăţământul primar şi secundar inferior şi se

înmulţeşte cu 100

unde:

RNCt = (E

tv / P

tv)*100

RNCt - rata netă de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi

secundar inferior în anul şcolar t;

Etv - numărul elevilor din grupa oficială de vârstă v, vârstă

corespunzătoare învăţământului obligatoriu (primar şi secundar

inferior) în anul şcolar t;

Ptv - populaţia din grupa de vârstă v, grupă oficială de vârstă

corespunzătoare învăţământului primar şi secundar inferior în anul

şcolar t.






15. Surse de date Cercetările statistice privind învatamantul pe niveluri educaţionale, la inceputul anului scolar/universitar


213

1. Denumire Durata medie de şcolarizare

2. Simbol Dşc 15+


4. Domeniul Educaţie


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicatorul reprezintă numărul mediu de ani de

şcoală absolviţi de toată populaţia adultă (15 ani şi

peste) la momentul recensământului şi se

calculează pe baza datelor de la Recensămintele

Populaţiei.

7. Unitate de măsură ani


România : NUTS1, NUTS3

Bulgaria: -


10. Metoda şi formula de calcul Se adună numărul anilor de şcoală absolviţi de

persoanele în vârstă de 15 ani şi peste (înregistrate la

recensământ) şi se împarte la numărul total al populaţiei

de 15 ani şi peste.

Dşc15+=Σ[(Îvsup15+xNcl)+(Îvposlice15+xNcl)+(Îvsec15+

xNcl)+ (Îv prim15+ xNcl)] / P15+

unde:

Dşc15+ = durata medie de şcolarizare

Îv sup15+ =persoanele de 15 ani şi peste care au

absolvit invătământul superior înregistrată la

recensământ în anul t

Îv poslice15+ =persoanele de 15 ani şi peste care au

absolvit invătământul postliceal înregistrată la


Îv sec15+ = persoanele de 15 ani şi peste care au

absolvit invătământul secundar înregistrată la


Îv prim15+ = persoanele de 15 ani şi peste care au

absolvit invătământul primar înregistrată la recensământ

în anul t

Ncl = numărul de clase şcolare absolvite în anul t

P15+ =populaţia de 15 ani şi peste înregistrată la





14. Instituţii responsabile Institutul Naţional de Statistică (INS),

15. Surse de date Recensamantul Populatiei si al Locuintelor (RPL)


214

1.Denumire Proporţia copiilor de 7-14 ani necuprinşi în sistemul de

învăţământ

2. Simbol PCn




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia copiilor de 7-14 ani care nu sunt cuprinşi în învăţământul

primar şi gimnazial




Bulgaria: -


-

10. Metoda şi formula de calcul Se face diferenţa între numărul populaţiei de vârstă şcolară 7-14

ani într-un an şcolar şi numărul de elevi înscrişi din aceeaşi grupă

de vârstă din învăţământul primar şi gimnazial şi se împarte la

numărul populaţiei de vârstă şcolară 7-14 ani, apoi se înmulţeşte

cu 100.

PCn(7-14 ani) = (Nr C 7-14 ani- NR E 7-14 ani)/Nr C 7-14 ani *100

unde:

PCn (7-14ani) – ponderea elevilor de 7-14 ani necuprinşi în

învăţământul primar şi gimnazial;

NrC (7-14 ani) - numărul populaţiei în vârstă de 7-14 ani;

NrE (7-14 ani) - numărul elevilor de 7-14 ani cuprinşi în

învăţământul primar şi gimnazial;






15. Surse de date Cercetările statistice privind învăţământul primar şi gimnazial şi

învăţământul special primar şi gimnazial la sfârşitul şi începutul

anului şcolar


215

1. Denumire Rata populatiei de 15-24 ani cuprinsa in sistemul educational

2. Simbol RtinSNE


4. Domeniul EDUCATIE SI FORMARE PROFESIONALA


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Rata populaţiei de 15-24 ani cuprinsă în sistemul educaţional

măsoară gradul de participare al populaţiei tinere la procesul

educaţional

7. Unitate de măsură Procente (%)


România: NUTS 1



10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul populaţiei tinere (15-24 ani) care urmează o

formă de instruire în cadrul sistemului naţional de educatie la

totalul populaţiei din aceeaşi grupă de vârstă şi se înmulţeşte cu

100.

RtinSNE = PtinSNE / Ptin * 100

unde:

RtinSNE = Rata populaţiei de 15-24 ani cuprinsă în sistemul

educaţional

PtinSNE = Populaţia în vârstă de 15-24 ani care urmează o formă

de instruire în cadrul sistemului naţional de educatie

Ptin = Populaţia în vârstă de 15-24 ani



Anii de referinţă 2007, 2008, 2009, 2010

13. Termen de disponibilitate luna iulie a anului următor anului de referinţă


15. Surse de date Institutul Naţional de Statistică (INS)


216

1. Denumire Rata populatiei in varsta de munca (15-64 ani) care nu si-a

completat studiile gimnaziale (cls.V-VIII)

2. Simbol R15-64_prim


4. Domeniul EDUCATIE SI FORMARE PROFESIONALA


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Reprezintă ponderea persoanelor în vârstă de muncă având cel

mult studii primare în totalul populaţiei în vârstă de muncă.

7. Unitate de măsură Procente (%)


România: NUTS 1



10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani)

având cel mult studii primare - fără şcoală absolvită sau absovenţi

ai ciclului primar (clasele I-IV) la totalul populaţiei din aceeaşi

grupă de vârstă şi se înmulţeşte cu 100.

R15-64_prim = P_15-64_prim / P15_64 * 100

unde:

R15-64_prim = Rata populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) care nu

şi-a completat studiile gimnaziale

P_15-64_prim = Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) având cel

mult studii primare

P15_64 = Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)



Anii de referinţă 2007, 2008, 2009, 2010



15. Surse de date Institutul Naţional de Statistică (INS)


217

1. Denumire Rata de alfabetizare a populaţiei adulte

2. Simbol RAA


4. Domeniul Educaţie



Numărul persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste care pot

citi, scrie şi înţelege propoziţii simple, ca expresie

procentuală din populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste,

într-un an şcolar. În general termenul de alfabetizare

include, de asemenea, cunoştinţe de numeraţie, competenţe

de a face calcule aritmetice simple. Rata de alfabetizare a

adulţilor reuneşte rezultatele cumulate ale educaţiei de nivel

primar şi ale programelor de alfabetizare a adulţilor.

7. Unitate de măsură %


România: NUTS 1, NUTS 2 (doar 2002), NUTS 3 (doar 19922)

Bulgaria: -


10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste

care sunt alfabetizate la populaţia totală în vârstă de 15 ani

şi peste şi de îmulţeste cu 100.

RAA t15+ = (AA t

15+ / Pt15+ ) *100

unde:

RAA t15+ - rata de alfabetizare a persoanelor în vârstă de 15

ani şi peste, în anul t

AA t15+ - populaţia adultă alfabetizată în vârstă de 15 ani şi

peste în anul t

Pt15+ - populaţia adultă în vârstă de 15 ani şi peste, în anul t



13. Termen de disponibilitate Anul urmator după realizarea recensământului

14. Instituţii responsabile Institutul Naţional de Statistică (INS),

15. Surse de date Recensamantul Populatiei si al Locuinţelor (RPL)


218

1.Denumire Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educatie

2. Simbol RA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi

cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca

raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul

anului şcolar.



România: NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3 Bulgaria: -


România: Nivel de educaţie: primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; Bulgaria:-

10. Metoda şi formula de calcul Se face diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului

şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar şi se

împarte la numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar, apoi


RA t

h = Dth / N

th

unde: RA

th – rata abandonului şcolar în anul şcolar t , în nivelul h de

educaţie;

Dth - diferenţa între totalul populaţiei şcolare înregistrată la

începutul anului şcolar şi a celei aflate în evidenţă la sfârşitul

aceluiaşi an şcolar în anul şcolar t, în nivelul h de educaţie;

Nth - numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în anul

şcolar t, în nivelul h de educaţie;



gimnazial, ISCED 3 – liceal şi profesional, ISCED 4- postliceal).



Început şi sfârşit de an şcolar



15. Surse de date Cercetarile statistice pentru începutul şi sfârşitul anului şcolar pe

niveluri educaţionale


219

1.Denumire Numărul copiilor şi elevilor înscrişi în învăţământul special,

pe niveluri de educatie

2.Simbol NCInv Sp




6.Definiţie/ sferă de cuprindere Populaţia şcolară din învăţământul special reprezintă numărul total

al copiilor şi elevilor înregistraţi la începutul fiecarui an şcolar din

învăţământul preuniversitar special.

Învăţământul special şi special integrat este organizat pentru

persoanele cu cerinţe educţionale speciale sau alte tipuri de

cerinţe educaţionale.


8.Niveluri de detaliere geografica: RO:NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3

BG:NUTS1, NUTS2, NUTS3

9.Criterii suplimentare de detaliere România: Nivel de educaţie: primar şi gimnazial; liceal; profesional şi de ucenici; postliceal şi de maiştri; Bulgaria:-

10.Metoda şi formula de calcul Se însumează toţi copiii şi elevii înregistraţi la începutul fiecărui an

şcolar din învăţământul preuniversitar special.





referinţă




15.Surse de date Cercetările statistice pentru începutul anului şcolar, pe niveluri

educaţionale


220

3.2.4.14 Forta de munca si castigurile salariale

1. Denumire Resursele de muncă

2. Simbol RM


4. Capital, domeniu Capitalul uman: Forţa de muncă şi câştigurile salariale


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani,

adică populaţia în vârstă de muncă (15 – 64 ani).

7. Unitate de măsură Persoane


geografica:

România : NUTS1, NUTS2, NUTS3

Bulgaria : NUTS1, NUTS3


detaliere

-





14. Instituţii responsabile Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind

Evidenţa Persoanelor, Institutul Naţional de Statistică (INS)

15. Surse de date Statistică demografică curentă, Ancheta forţei de muncă în

gospodării


221

1. Denumire Populaţia activă (BIM)

2. Simbol PA




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate

persoanele de 15 ani şi peste care furnizează forţa de muncă

disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul

perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii

BIM.



geografica:

România NUTS1, NUTS2, NUTS3



detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Conform recomandărilor Biroului Internaţional al Muncii, populaţia activă se calculează însumând numărul persoanelor ocupate şi numărul şomerilor BIM.

PA = POC+ SBIM

unde: POC – populaţia ocupată SBIM – numărul şomerilor BIM


12. Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv - anul calendaristic



15. Surse de date Ancheta forţei de muncă în gospodării


222

1. Denumire Populaţia ocupată (BIM)

2. Simbol POC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste

care au desfăşurat o activitate economică producătoare de

bunuri sau servicii de cel puţin o oră1) în perioada de referinţă (o

săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii,

plată în natură sau alte beneficii.

1)Pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali

neremuneraţi care lucrează în agricultură, durata minimă a

saptămânii de referinţă este de 15 ore.



geografica:




detaliere



12. Perioada de referinţă O săptămână predefinită, de regulă săptămâna precedentă

interviului, de luni până duminică inclusiv - anul calendaristic





223

1. Denumire Şomerii BIM

2. Simbol SBIM




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Şomerii BIM sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care

îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: (i) nu au un loc de

muncă; (ii) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două

săptămâni; (iii) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă,

oricând în decursul ultimelor patru săptămâni



geografica:




detaliere



12. Perioada de referinţă O săptămână predefinită, de regulă săptămâna precedentă

interviului, de luni până duminică inclusiv - anul calendaristic


14. Instituţii responsabile INS (pentru datele la nivel NUTS 1 si 2)

Eurostat (pentru datele la nivel NUTS 3)



224

1. Denumire Numărul de şomeri înregistraţi

2. Simbol Sînreg.




6. Definiţie/ sferă de cuprindere În conformitate cu prevederilor legislaţiei naţionale, numărul şomerilor înregistraţi include, în principiu, toate persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice le fac apte pentru prestarea unei munci; c) nu au loc de muncă şi sunt în căutarea unui loc da muncă; d) sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă; e) sunt înregistrate la agenţiile pentru pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.



România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria : NUTS1, NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Sînreg. = Sind + Sneind unde : Sînreg. - numărul total de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sind - numărul de şomeri care primesc beneficii (indemnizaţii) băneşti din fondul de şomaj, pentru o anumită perioadă stabilită prin legislaţia naţională; Sneind - numărul de şomeri neindemnizaţi, care sunt înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în căutarea unui loc de muncă, după expirarea perioadei legale de primire a indemnizaţiei băneşti din fondul de şomaj.


12. Perioada de referinţă Sfarsitul anului calendaristic

13. Termen de disponibilitate Luna aprilie a anului urmator celei de referinta

14. Instituţii responsabile Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, INS

15. Surse de date Registrele de evidenţă a şomerilor gestionate de ANOFM


225

1. Denumire Rata de activitate a populatiei in varstă de muncă (15-64 ani)

2. Simbol RA_15-64




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Raportul dintre populaţia activă în vârstă de muncă (15-64 ani) şi

totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), exprimat

procentual.



geografica:


Bulgaria : NUTS1, NUTS2, NUTS3


detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor active în vârstă de muncă (15-64 ani) la

populaţia totală în vârstă de muncă (15-64 ani) şi se înmulţeşte cu 100.

RA_15-64 = PA_15-64 /PTOT_15-64*100

unde:

RA_15-64 – rata de activitate a persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)

PA_15-64 – numărul persoanelor active în vârstă de muncă (15-64 ani)

PTOT_15-64 – numărul total al persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani)


12. Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv – anul

calendaristic





226

1. Denumire Rata de ocupare (BIM)

2. Simbol ROC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia

totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Se poate calcula pentru

populaţia de 15 ani şi peste, populaţia în vârstă de muncă (15-64

ani) sau pentru populaţia aparţinând altor grupe de vârstă (tineri:

15-24 ani; vârstnici: 55-64 ani, etc.)



geografica:




detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor din grupa de vârstă x la populaţia totală

din aceeaşi grupă de vârstă x şi se înmulţeşte cu 100.

ROC_x = POC_x /PTOT_x*100

unde:

ROC_x – rata ocupării persoanelor din grupa de vârstă x

POC_x – numărul persoanelor ocupate din aceeaşi grupă de vârstă x

PTOT_x – numărul total al persoanelor din grupa de vârstă x


12. Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv – anul

calendaristic




227

1. Denumire Rata şomajului BIM

2. Simbol RsBIM




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Raportul dintre numărul şomerilor BIM şi populaţia activă totală



geografica:




detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul şomerilor în sens BIM la populaţia activă

totală şi se înmulţeşte cu 100.

RSBIM = SBIM /PA*100

unde:

RSBIM – rata şomajului BIM

SBIM – numărul şomerilor BIM

PA – populaţia activă


12. Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv

– anul calendaristic


14. Instituţii responsabile INS (pentru datele la nivel NUTS 0, 1 si 2)

Eurostat (pentru datele la nivel NUTS 3)



228

1. Denumire Rata şomajului de lungă durată

2. Simbol RSBIM_LD




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor

Biroului Internaţional al Muncii (BIM) aflaţi în şomaj de 12 luni şi

peste şi populaţia activă totală, exprimat procentual.



geografica:




detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul şomerilor în sens BIM aflaţi în şomaj de 12

luni şi peste la populaţia activă totală şi se înmulţeşte cu 100.

RSBIM_LD=SBIM_LD/PA*100

unde:

RSBIM_LD – rata şomajului BIM de lungă durată

SBIM_LD – numărul şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste

PA – populaţia activă








229

1. Denumire Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitati

economice

2. Simbol PROPOC_SAi




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia populaţiei ocupate în vârstă de 15 ani şi peste pe cele

trei sectoare de activitate, exprimată procentual. Cele trei

sectoare de activitate sunt:

- primar: agricultură, silvicultură, piscicultură;

- secundar: industrie şi construcţii;

- terţiar: servicii comerciale şi servicii sociale



geografica:

Ro: NUTS1, NUTS2

BG: NUTS1, NUTS2, NUTS3


detaliere

România: sectoare de activitate economică: primar, secundar,

terţiar

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste din fiecare sector de activitate la populaţia ocupată totală în vârstă de 15 ani şi peste şi se înmulţeşte cu 100. PROPOC_SAi = POC_SAi /POC_TOT*100 unde: PROPOC_SAi – proporţia populaţiei ocupate în vârstă de 15 ani şi peste din sectorul de activitate i, unde i = primar, secundar, terţiar POC_SAi – numărul persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste din sectorul de activitate i POC_TOT – numărul total al persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste


12. Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv – anul calendaristic





230

1. Denumire Ponderea şomerilor înregistraţi, pe niveluri de educaţie

2. Simbol PSOM_EDi




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia fiecărei categorii de şomeri înregistraţi, stabilită

conform nivelului de instruire absolvit (universitar; liceeal şi

postliceeal; primar, gimnazial şi profesional), în numărul total al

şomerilor înregistraţi



geografica:

RO: NUTS1, NUTS2, NUTS3

BG:-


detaliere pentru România

România: nivel educaţional: primar; gimnazial; profesional; liceal

şi postliceal; universitar

Bulgaria: -

10. Metoda şi formula de calcul PSOM_EDi = SOM_EDi / Sînreg * 100

unde:

PSOM_EDi = Ponderea şomerilor înregistraţi, pe niveluri de educaţie i

SOM_EDi = Numărul şomerilor înregistraţi cu nivel de educaţie i

unde i = universitar; liceeal şi postliceeal; primar, gimnazial şi

profesional

Sînreg = Numărul şomerilor înregistraţi


12. Perioada de referinţă Sfarsitul anului calendaristic

13. Termen de disponibilitate Luna aprilie a anului urmator celei de referinta

14. Instituţii responsabile INS ; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

(ANOFM)

15.Surse de date Registrele de evidenţă ale şomerilor gestionate de Agenţia

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă


231

1. Denumire Rata (raportul) de dependenţă economică

2. Simbol Rdep_ec




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la

1000 persoane ocupate

7. Unitate de măsură ‰


geografica:

RO:NUTS1, NUTS2, NUTS3

BG:NUTS1, NUTS2, NUTS3


detaliere

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor neocupate (inactive sau în

şomaj) la numărul persoanelor ocupate şi se înmulţeşte cu 1000

Rdep_ec = (PI+SBIM) /POc*1000

unde:

PI – numărul persoanelor inactive

SBIM – numărul şomerilor BIM

Poc – populaţia ocupată








232

1. Denumire Ponderea şomerilor neindemnizaţi în totalul şomerilor

înregistraţi

2. Simbol PSOM_NEIND




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Raportul procentual dintre numărul şomerilor neindemnizaţi şi

numărul total al şomerilor înregistraţi.



geografica:

RO: NUTS1, NUTS2, NUTS3

BG:NUTS1, NUTS2


detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul PSneind = Sneind/Sînreg * 100

unde:

PSneind = ponderea şomerilor neindemnizaţi in totalul şomerilor

înregistraţi.

Sneind = numărul de şomeri neindemnizaţi, aflati in evidenta

Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă in

căutarea unui loc de munca.

Sînreg = Numărul total de şomeri înregistraţi


12. Perioada de referinţă Anul precedent

13. Termen de disponibilitate Anual

14. Instituţii responsabile INS ; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

15. Surse de date Registrele de evidenţă ale şomerilor gestionate de Agenţia

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă


233

1. Denumire Numărul mediu al salariaţilor

2. Simbol N




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul mediu al salariaţilor cuprinde persoanele angajate cu

contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau

nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau

administratorul), plătiţi de întreprindere pentru o durată medie

normală a timpului de lucru.

Se exclud salariaţii aflaţi în concediu fără plată, grevă, detaşaţi la

lucru în străinătate.

Prin durata medie normală a timpului de lucru de înţelege timpul

de lucru prevăzut în contractul de muncă.

7. Unitate de măsură persoane


geografica:

RO:NUTS1, NUTS2, NUTS3

BG:NUTS1,NUTS2, NUTS3


detaliere pentru România

România: sectoare de activităţi economice: primar,secundar,

terţiar

Bulgaria: activităţi ale economiei naţionale: vezi ANEXA 5

10. Metoda şi formula de calcul Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică

simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi, inclusiv

din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile

nelucrătoare, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice

(365 zile. În efectivul zilnic al salariaţilor luat în calculul numărului

mediu, nu se cuprind: salariaţii aflaţi în concedii fără plată, în

grevă, detaşaţi la lucru în străinătate:

n

Ef

=N

n

i

i1


234

unde:

Efi - efectivul de salariaţi din ziua i a perioadei de referinţă

n - numărul zilelor calendaristice din perioada de referinţă

n=365 zile

În zilele de repaus, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare se ia în

calcul ca efectiv zilnic numărul salariaţilor din ziua precedentă, cu

excepţia celor al căror contract de muncă/raport de serviciu a

încetat în această zi.

În cazul în care unitatea a fost înfiinţată sau şi-a încetat activitatea

în cursul perioadei de referinţă, se iau în calcul efectivele zilnice

numai pentru perioada în care a funcţionat, iar suma rezultată se

împarte la numărul total al zilelor calendaristice din perioada de

referinţă.

Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în

numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în

contractul de muncă.

În efectivul de salariaţi luat în calculul numărului mediu se includ

numai persoanele care au fost plătite.



13. Termen de disponibilitate 9 luni de la sfârşitul anului de referinţă


15. Surse de date Ancheta costului forţei de muncă (S3)


235

1. Denumire Structura populaţiei după participarea la activitatea economică

2. Simbol PPT_CATi

3.Tipul indicatorului de dezvoltare economică şi socială

4.Capital, domeniu Capitalul uman: Forţa de muncă şi câştigurile salariale


6.Definiţie/ sferă de cuprindere Ponderea fiecărei categorii de populaţie stabilită în funcţie de

participarea la activitatea economică (persoane ocupate, şomeri

BIM, persoane inactive) în totalul populaţiei.

7.Unitate de măsură %

8.Niveluri de detaliere geografica: RO:NUTS1, NUTS2, NUT3 BG:-

9.Criterii suplimentare de

detaliere

România: medii de rezidenţă: urban, rural

sexe: masculin, feminin

Bulgaria: -

10.Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul populaţiei din fiecare categorie stabilită în

funcţie de participarea la activitatea economică (persoane

ocupate, şomeri BIM, persoane inactive) la populaţia totală şi se


PPT_CATi = PCATi /PTOT*100

unde:

PPT_CATi – proporţia populaţiei din categoria i,

unde i = persoane ocupate, şomeri BIM, persoane inactive

PCATi – numărul persoanelor din fiecare categorie i

PTOT – numărul populaţiei totale

11.Periodicitate Anuală

12.Perioada de referinţă Săptămâna precedentă interviului, de luni până duminică inclusiv


13.Termen de disponibilitate Luna iulie a anului următor anului de referinţă

14.Instituţii responsabile RO:INS BG:-

15.Surse de date Ancheta forţei de muncă în gospodării


236

1. Denumire Câştigul salarial mediu brut lunar

2. Simbol CS brut




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Câştigul salarial mediu brut lunar - reprezintă sumele brute din fondul de salarii, sumele din profitul net şi alte fonduri plătite de unitate, ce revin în medie unui salariat pe o lună

7. Unitate de măsură RO:Lei BG:Leva


RO: NUTS1, NUTS2, NUTS3 BG:NUTS1, NUTS2, NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Câştigul salarial mediu brut lunar - se calculează ca raport între suma brută din diferite fonduri, ca elemente componente ale sumei brute plătite lunar salariaţilor, şi numărul mediu al salariaţilor. Suma brută plătită se poate constitui din urmatoarele fonduri: fondul de salarii, profitul net şi din alte fonduri ale unităţii.

CS brut12*

1

N

S ai

n

=i=

unde:

CS brut- câştigul salarial mediu brut lunar; a

iS- sumele brute plătite lunar salariaţilor pe an, pentru elementul i component al câştigului salarial

N - numărul mediu lunar al salariaţilor





15. Surse de date Ancheta costului forţei de muncă (S3)


237

1. Denumire Indicele câştigului salarial real

2. Simbol ICSR




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicele câştigului salarial real - exprimă contravaloarea

mărfurilor şi serviciilor care pot fi cumpărate, respectiv utilizate,

cu câştigul salarial mediu net lunar, într-o anumită perioadă de

timp, având în vedere preţurile mărfurilor şi tarifele serviciilor şi

reprezintă puterea de cumpărare a câştigului salarial mediu net.



geografica:

România : NUTS1

Bulgaria: NUTS1, NUT3


detaliere

-

1. Metoda şi formula de calcul Indicele câştigului salarial real -se calculează ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele general al preţurilor de consum asfel:

IPC

ICSICSR *100

unde:

ICSR - indicele câştigului salarial real

ICS - indicele câştigului salarial mediu net

IPC-indicele general al preţurilor de consum





14. Surse de date Ancheta costului forţei de muncă (S3) Statistica preţurilor


238

3.2.4.15 Securitate si asitenta sociala

1. Denumire Ponderea cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor în totalul

cheltuielilor de protecţie socială

2. Simbol PCH_SOM


4. Capital, domeniu Capitalul uman: Securitate şi asistenţă socială


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia cheltuielilor pentru protecţia socială a şomerilor in suna

cheltuielilor totale destinate protecţiei sociale.

Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor includ sumele

destinate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale din

fiecare ţară, pentru: plata indemnzaţiilor lunare pentru

persoanele care şi-au pierdut locul de muncă drept beneficii de

şomaj, cheltuielile pentru formarea profesională a şomerilor,

plăţile pentru stimularea mobilitaţii forţei de muncă, plăţile

pentru stimularea angajatorilor care încadrează şomeri din

categoria defavorizaţi, alte cheltuieli (inclusiv cele necesare

administrării fondului de şomaj).

Cheltuielile cu protecţia socială (CESSPROS) reprezintă ansamblul

cheltuielilor cu prestaţiile de protecţie socială, al costurilor

administrative ale schemelor de protecţie socială (inclusiv al altor

tipuri de cheltuieli).

Cheltuielile cu prestaţiile de protecţie socială (CPESSPROS) reprezintă

valoarea resurselor de protecţie socială alocate beneficiarilor în

bani sau în natură (bunuri şi/sau servicii).

Costurile administrative (CAESSPROS) reprezintă cheltuielile pe care

le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie

socială, inclusiv alte cheltuieli.

Schema de protecţie socială reprezintă actul normativ sau grupul

de acte normative elaborate şi implementate de una sau mai


239

multe unităţi instituţionale care guvernează prestaţiile de

protecţie socială şi finanţarea lor.

Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final

pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a

indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major

identificat.



geografica:

- RO:NUTS1

- BG:NUTS1


detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte suma reprezentând cheltuielile cu protecţia socială a

şomerilor la suma reprezentând cheltuielile totale de protecţie

socială şi se înmulţeşte cu 100

PCH_SOM = CHSOM. / CESSPROS * 100

unde :

PCH_SOM = Ponderea cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor în

totalul cheltuielilor de protecţie socială

CHSOM. = Cheltuieli cu protecţia socială a şomerilor

CESSPROS = Cheltuieli cu protecţia socială



13. Termen de disponibilitate Anual cu decalaj de un an

14. Instituţii responsabile INS, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

15. Surse de date Registre administrative, Agenţia Naţională pentru Ocuparea

Forţei de Muncă.


240

1. Denumire Ponderea cheltuielilor de protecţie socială în PIB

2. Simbol PCESSPROS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia în Produsul Intern Brut a cheltuielilor cu protecţia socială.

Cheltuielile de protecţie socială (CESSPROS) reprezintă ansamblul

cheltuielilor cu prestaţiile de protecţie socială, al costurilor

administrative ale schemelor de protecţie socială (inclusiv al altor tipuri

de cheltuieli).

Cheltuielile cu prestaţiile de protecţie socială reprezintă valoarea

resurselor de protecţie socială alocate beneficiarilor în bani sau în

natură (bunuri şi/sau servicii).

Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică

organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială.


8. Niveluri de detaliere geografica: -RO: NUTS 1 -BG:NUTS1


10. Metoda şi formula de calcul Ponderea în PIB a cheltuielilor cu protecţia socială se calculează ca raport procentual dintre cheltuielile cu protecţia socială şi produsul intern brut.

PCESSPROS = 100*PIB

CESSPROS,

unde: PCESSPROS - ponderea în PIB a cheltuielilor cu protecţia socială CESSPROS - cheltuielile cu protecţia socială PIB - produsul intern brut



13. Termen de disponibilitate Anual, cu decalaj de doi ani


15. Surse de date Surse de date administrative (evidenţe ale instituţiilor care administrează diversele scheme de protecţie socială)


241

1. Denumire Nivelul mediu al indemnizaţiei de şomaj

2. Simbol INDEMN SOM




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indemnizatia de somaj (conform legislaţiei naţionale privind sistemul

asigurarilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de munca)

reprezinta o compensaţie parţială a veniturilor, care se acordă

persoanelor aflate în şomaj, ca urmare a pierderii locului de munca sau

care se află în căutarea primului loc de muncă.

7. Unitate de măsură Unitati monetare

8. Niveluri de detaliere geografica: România : NUTS1,NUTS2, NUTS3



10. Metoda şi formula de calcul Nivelul mediu al indemnizaţiei de şomaj se calculează ca medie lunară

pe o persoană:

INDEMN SOM =Imed/Som med

Imed =

12

1i

I lunar/12

Som med =

12

1i

somi lunar/12

Unde,

Imed = cheltuielile medii lunare cu indemnizatia de somaj

Som med = numarul mediu lunar al somerilor indemnizati

I lunar= valoarea indemnizatiei de somaj in luna i

Somi= numarul somerilor indemnizati in luna i


12. Perioada de referinţă Anul precedent

13. Termen de disponibilitate Anual, cu decalaj de un an

14. Instituţii responsabile INS, ANOFM

15. Surse de date ANOFM


242

1. Denumire Raportul dintre indemnizaţia de şomaj si salariul minim pe economie

2. Simbol RINDEMNSOM_SALMIN




Definiţie/ sferă de cuprindere Raportul procentual între indemnizaţia medie lunară de şomaj şi

salariul minim brut pe economie, adică proporţia din salariul

minim brut pe economie care este acoperită prin indemnizaţia de

şomaj.


7. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1 Bulgaria : NUTS1, NUTS3


9. Metoda şi formula de calcul Se raportează nivelul mediu lunar al indemnizaţiei de şomaj la nivelul salariului minim brut pe economie şi se înmulţeşte cu 100.

RINDEMNSOM_SALMIN = INDEMN SOM / SALMIN

unde:

RINDEMNSOM_SALMIN = Raportul dintre indemnizaţia de şomaj – si salariul minim brut pe economie

INDEMN SOM = Nivelul mediu lunar al indemnizaţiei de şomaj

SALMIN = Nivelul salariului minim brut pe economie



12. Termen de disponibilitate Trimestrul al doilea din anul urmator celui de referinţă

13. Instituţii responsabile INS; Agentia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

14. Surse de date Registre administrative, Agentia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă


243

1. Denumire Numărul mediu al pensionarilor, pe categorii de pensionari

2. Simbol N pens T




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul mediu al pensionarilor cuprinde totalitatea pensionarilor indiferent de sistemul de pensionare (asigurări sociale, ajutor social - tip pensie, IOVR).


8. Niveluri de detaliere geografica: România: NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria : NUTS1

9. Criterii suplimentare de detaliere România: categorii de pensionari: de asigurări sociale de stat; agricultori; IOVR; ajutor social Bulgaria: categorii de pensii: vezi ANEXA 2

10. Metoda şi formula de calcul Se determină prin însumarea numărului de pensionari existenţi în plată în fiecare lună, raportat la numărul de luni din perioada de referinţă conform următoarei formule :

N pens T =

n

Nn

l

lpens1

unde: N pens l – numărul de pensionari aflaţi în plată în luna l n – numărul de luni din perioada de referinţă



13. Termen de disponibilitate Luna iulie a anului următor celui de referinţă

14. Instituţii responsabile INS; Casele de Pensii

15. Surse de date Cercetare statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie


244

1. Denumire

Pensia medie lunara de asigurări sociale de stat

2. Simbol P a.s.s.




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Suma medie lunara plătită pensionarilor din sistemul asigurărilor de stat în anul de referinţă.

7. Unitate de măsură Unitati monetare

8. Niveluri de detaliere geografica: România : NUTS1, NUTS2, NUTS3 Bulgaria : NUTS1, NUTS3


10. Metoda şi formula de calcul Pensia medie lunara se calculează prin raportarea sumelor cuvenite

pensionarilor din sistemul asigurărilor de stat, existenţi in plata în anul

de referinţă, la numărul mediu lunar al acestora înmulţit cu 12.

lN

SP

PRssapens

PRssassa

*....

......

unde:

Sa.s.s.PR – sumele cuvenite persoanelor din sistemul asigurărilor sociale de

stat existente în plată în perioada de referinţă

N pens.a.s.s.PR – numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat

din perioada de referinţă

l – numărul de luni din perioada de referinţă: (pentru un an, l =12).



13. Termen de disponibilitate Luna iulie a nului următor celui de referinţă


15. Surse de date Cercetare statistică privind numărul de pensionari şi pensia

medie


245

1. Denumire Indicele pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale

de stat

2. Simbol Ir




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Indicele pensiei reale se calculează ca raport între pensia reală din

perioada curentă (PR1) şi pensia reală din perioada de bază (PR0)

sau ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul

pensiei reale (INR1/0 = PNR1/ PNR0 x 100) şi indicele general al

preţurilor de consum.

Pensia reală exprimă contravaloarea mărfurilor şi serviciilor care

pot fi cumpărate, respectiv utilizate, cu pensia medie nominală

într-o anumită perioadă de timp, comparativ cu altă perioadă,

având în vedere evoluţia preţurilor de consum şi a tarifelor

serviciilor.

Pensia reală exprimă puterea de cumpărare a pensiei medii

nominale.



geografica:

RO:NUTS1

BG:-


detaliere

-

10. Metoda şi formula de calcul Metoda de calcul:

I. Calculul sumelor folosite pentru stabilirea pensiei medii

nominale utilizate la calculul pensiei medii reale rezultă prin

deducerea contribuiţiei de asigurări sociale şi a impozitului din

sumele cuvenite drept pensie (Spr ).

Formula de calcul:

Spr = Sp – Imp


246

unde:

Spr - sumele pentru stabilirea pensiei medii nominale utilizate la

calculul pensiei medii reale

Sp - sumele cuvenite drept pensie

Imp - valoarea impozitului aferent pensiilor ce depăşesc plafonul

stabilit prin lege

II. Calculul pensiei medii nominale pentru calculul pensiei reale

(PNR) care se determină:

P NR = (Sp – Imp)/ N p*12

unde:

P NR - pensia medie nominală pentru calculul pensiei reale

Sp - sumele cuvenite drept pensie

Imp - valoarea impozitului aferent pensiilor ce depăşesc plafonul

stabilit prin lege

N p - numărul mediu al pensionarilor existenţi în plată în

perioada de referinţă

III. Calculul indicelui pensiei reale se determină fie ca raport între

pensia reală din perioada curentă şi pensia reală din perioada de

bază fie ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul

pensiei reale şi indicele preţurilor de consum astfel:

PR = P NR /Ip1/0 x 100

unde:

PR - pensia reală

P NR - pensia medie nominală pentru calculul pensiei reale

Ip1/0 - indicele general al preţurilor de consum

IPR = PR1/PR0 x 100 sau IPR = INR1/0/Ip1/0 x 100

unde:

IPR - indicele pensiei reale

PR1- pensia reală din perioada curentă

PR0 - pensia reală din perioada de bază

INR1/0 - indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale


247

PNR1 - pensia nominală pentru calculul pensiei reale în perioada

curentă

PNR0 - pensia nominală pentru calculul pensiei reale în perioada de

bază

Ip1/0 - indicele general al preţurilor de consum



13. Termen de disponibilitate Luna iulie a anului următor celui de referinţă

14. Instituţii responsabile INS, Casele de Pensii

15. Surse de date Cercetare statistică privind numărul de pensionari şi pensia

medie


248

1. Denumire Cantine de ajutor social

2. Simbol CANT soc


4. Capital, domeniu Capitalul uman; Securitatea socială


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Cantinele (secţiile) de ajutor social reprezintă instituţiile de

asistenţă socială de interes local, care realizează asistenţă socială

prin acordarea de masă gratuită persoanelor aflate în situaţii

economice, sociale sau medicale deosebite. În calculul

indicatorului sunt incluse şi datele aferente unităţilor organizate şi

finanţate de la bugetele organizaţiilor neguvernamentale sau alţi

reprezentanţi ai societăţii civile.



geografica:




10. Metoda şi formula de calcul Se calculează după formula :

p q

CANT soc=∑ (∑CANT soc (n))(m)

m=1 n=1

unde:

n - judeţe

m - zone



13. Termen de disponibilitate Anual


15. Surse de date Surse administrative : Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei sociale


249

1. Denumire Ponderea copiilor/elevilor din învăţământul special în

totalul copiilor/elevilor, după nivelul de educaţie

2. Simbol PRielspec


4. Capital, domeniu Capitalul uman; Securitate şi asistenţă socială


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Proporţia copiilor/elevilor cuprinşi într-o formă de educaţie

specială ( învăţământ special) din totalul populaţiei şcolare,

detaliat pe niveluri educaţionale: preşcolar, primar şi

gimnazial, liceal, postliceal şi de maiştri.

Educaţia specială este forma adaptată de pregătire şcolară

şi asistenţă complexă (medicală, educaţională, socială,

culturală) destinată copiilor care nu reuşesc să atingă,

temporar sau pe toată durata şcolarizării, nivelurile

instructiv-educative corespunzătoare vârstei, cerute de

învăţământul obişnuit. Învăţământul special se desfăşoară în

şcoli speciale sau în grupe/ clase special organizate din

unităţile de învăţământ obişnuit.


8. Niveluri de detaliere geografica: România : NUTS1, NUTS2, NUTS3


9. Criterii suplimentare de detaliere România : nivel de educaţie: preşcolar, primar şi gimnazial,

liceal, postliceal şi de maiştri.

Bulgaria: nivel de educaţie: clasele I-IV ;clasele V-VIII;clasele

IX-XII; colegii

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul copiilor/elevilor cuprinşi în într-o formă

de învăţământ special de un anumit grad i la totalul

populaţiei şcolare din învîţămîntul de acelaşi grad şi se


PRielspec = Pielspec /Piscol*100


250

unde:

PRielspec – ponderea copiilor/elevilor cuprinşi în într-o formă

de învăţământ special de un anumit grad i ( cu i = preşcolar,

primar şi gimnazial, liceal, postliceal şi de maiştri)

Pielspec – numărul copiilor/elevilor cuprinşi în într-o formă

de învăţământ special de grad i

Piscol – numărul total al populaţiei şcolare din învaţămîntul

de grad i.

Se poate calcula şi oponderea totală, ca raport procentual al

numărului de copii cuprinşi în invăţământul special de toate

gradele în totalul populaţiei şcolare de toate gradele.


12. Perioada de referinţă Anul şcolar

13. Termen de disponibilitate Luna noiembrie a anului următor anului şcolar de referinţă

încheiat


15. Surse de date Cercetare statisticăexhaustivă în unităţile educaţionale


251

3.2.4.16 Petrecerea timpului liber

1. Denumire Numărul de biblioteci publice

2. Simbol BP


4. Domeniul Capitalul uman – Petrecerea timpului liber


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al bibliotecilor publice din anul de referinţă.

Biblioteca publică reprezintă biblioteca de tip enciclopedic pusă

în slujba unei comunităţi locale (comună, municipiu, oraş sau

judeţ).

7. Unitate de măsură Număr (biblioteci publice)





-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul

bibliotecilor publice.

Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive.



Anul calendaristic



15. Surse de date

Cercetarea statistică exhaustivă "Activitatea unităţilor cultural-

artistice"


252

1. Denumire Numărul cititorilor înscrişi la biblioteci la 1.000 locuitori

2. Simbol CAbp




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al persoanelor (utilizatori activi) care în cursul anului

de referinţă au citit (consultat) documente de bibliotecă (cărţi,

periodice, documente audio-vizuale etc.) în sala de lectură sau au

împrumutat (direct sau prin internet) documente de bibliotecă prin

secţia de împrumut a bibliotecii publice, raportat la populaţia din

anul de referinţă raportat la populaţie.

Cititorul (utilizatorul activ) este persoana sau organizaţia care in

cursul anului de referinţă a utilizat serviciile şi facilităţile bibliotecii.

7. Unitate de măsură Număr (cititori) la 1.000 de locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul utilizatorilor activi ai bibliotecilor publice la

populaţia din anul de referinţă şi se îmulţeşte cu 1.000

CAbp =( UAbp /P)* 1.000

unde:

CAbp - Numărul cititorilor înscrişi la biblioteci (publice) la 1.000

locuitori

UAbp - numărul utilizatorilor activi ai serviciilor şi facilităţilor de

bibliotecă publică

P = populaţia la 1 iulie din anul de referinţă




Anul calendaristic



15. Surse de date Cercetarea statistică exhaustivă "Activitatea unităţilor cultural-artistice"


253

1. Denumire Numărul vizitatorilor la muzee la 1.000 locuitori

2. Simbol Nv




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al persoanelor (vizitatori) care au frecventat

muzeele raportat la populaţia din anul de referinţă.

7. Unitate de măsură Număr (vizitatori) la 1.000 de locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul vizitatorilor la muzee la populaţia din anul de

referinţă şi se îmulţeşte cu 1.000:

Nv =(Nvm/P)* 1.000

unde :

Nv - Numărul vizitatorilor la muzee (şi colecţii publice) la 1.000

locuitori

Nvm - numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice

P - populaţia la 1 iulie din anul de referinţă




Anul calendaristic



15. Surse de date

Cercetarea statistică exhaustivă "Activitatea unităţilor cultural-

artistice"


254

1. Denumire Numărul de muzee

2. Simbol Nm




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al muzeelor şi colecţiilor publice din anul de referinţă.

Muzeul este instituţia publică de cultură, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării sau recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător.

Colecţia este un ansamblu de bunuri culturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau juridice de drept public sau privat.

7. Unitate de măsură Număr (muzee şi colecţii publice)





-


Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul muzeelor şi colecţiilor publice.



Anul calendaristic





255

1. Denumire Numărul spectatorilor la cinematografe la 1.000 de locuitori

2. Simbol NSC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Frecvenţa persoanelor participante la evenimente cinematografice

exprimată prin numărul personelor (spectatorilor) care au

frecventat sălile cinematografice, raportat la populaţia din anul de

referinţă

Spectatorul la cinematograf este persoana care vizionează un

film, un documentar etc. care rulează într-o sală de cinematograf

sau la un cinematograf organizat în aer liber.

7. Unitate de măsură Număr (spectatori la cinematografe) la 1.000 de locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul spectatorilor la cinematografe, la populaţia din anul de referinţă şi se îmulţeşte cu 1.000 Nsc =(Npc/P)* 1.000 unde : Nsc - Numărul spectatorilor la cinematografe la 1.000 de locuitori

Npc - Numărul persoanelor care au frecventat sălile cinematografice P = Populaţia la 1 iulie din anul de referinţă



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Centrul Naţional al Cinematografiei



256

1. Denumire Numărul de cinematografe

2. Simbol NC




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al cinematografelor din anul de referinţă.

Cinematograful - orice spaţiu dotat cu echipament cinematografic

în vederea prezentãrii publice, prin proiectie pe ecrane, a unui film

şi unde se încaseazã contravaloarea biletelor de intrare;

7. Unitate de măsură Număr (cinematografe)





-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul cinematografelor.



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Centrul Naţional al

Cinematografiei

15. Surse de date Date administrative


257

1. Denumire Numărul de spectatori la teatre şi concerte la 1.000 de

locuitori

2. Simbol NS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul persoanelor (spectatori/auditori) care au frecventat sălile de spectacole sau concerte raportat la populaţia din anul de referinţă

Spectatorul la teatre şi concerte este persoana care vizionează sau audiază un spectacol sau concert.

7. Unitate de măsură Număr (spectatori la instituţii de spectacole şi concerte) la 1.000 de locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul spectatorilor şi auditorilor la populaţia din anul de referinţă şi se îmulţeşte cu 1.000 NS =(NSA/P)* 1.000 unde : NS - Numărul de spectatori la instituţii de spectacole şi concerte la 1.000 de locuitori NSA= numărul spectatorilor şi auditorilor la spectacole şi concerte P = populaţia la 1 iulie din anul de referinţă Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive.



Anul calendaristic





258

1. Denumire Numărul de teatre şi instituţii de spectacol

2. Simbol NTS




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al teatrelor şi instituţiilor de spectacol care au

funcţionat în anul de referinţă.

Teatrele şi instituţiile de spectacol sunt unităţi de cultură, proprietate publică sau privată, aflate în serviciul societăţii cu rol de educare şi recreere, precum şi de promovare a valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional. Acestea prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăţi, de circ, de păpuşi sau de marionete, precum şi concertele, indiferent de gen sau orice tip de reprezentaţie prezentată direct publicului.

Instituţiile de spectacole sau concerte sunt instituţii publice cu personalitate juridicã care realizeazã şi prezintã producţii artistice;

Companiile de spectacole sau concerte sunt persoane juridice de drept privat, indiferent de forma de constituire şi organizare, care realizeazã şi prezintã producţii artistice.

7. Unitate de măsură Număr (teatre şi instituţii de spectacol)





-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul teatrelor şi instituţiilor de spectacole. Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive.



Anul calendaristic





259

3.2.4.17 Justitie si siguranta personala

1. Denumire Numărul persoanelor condamnate definitiv de instanţele

judecătoreşti aflate in penitenciare şi centre de reeducare

2. Simbol PCOND


4. Domeniul Capitalul uman - Justiţie şi siguranţă personală


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al persoanelor condamnate definitiv






-


persoanelor condamnate definitiv din penitenciarele şi centrele de

reeducare .

Condamnarea reprezintă aplicarea printr-o hotărâre

judecătorească a unor pedepse prevăzute de legea penală, în

cazul în care instanţa constată că fapta există, constituie

infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. Condamnarea este

definitivă dacă hotărârea judecătorească prin care a fost

pronunţată nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Datele se referă la numărul de persoane în vârstă de 14 ani şi

peste, condamnate definitiv pentru infracţiunile săvârşite.





14. Instituţii responsabile Consiliul Superior al Magistraturii



260

1. Denumire Rata criminalităţii

2. Simbol Rc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al persoanelor condamnate definitiv raportat la

populaţia din anul de referinţă.

7. Unitate de măsură Număr persoane condamnate la 100.000 de locuitori





-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor condamnate definitiv la populaţia

din anul de referinţă şi se îmulţeşte cu 100.000

Rc=(Npcd/P)*100.000

unde:

Rc – rata criminalităţii

Npcd - numărul persoanelor condamnate definitiv

P - populaţia la 1 iulie din anul de referinţă.





14. Instituţii responsabile Consiliul Superior al Magistraturii



261

1. Denumire Numărul infracţiunilor cercetate de poliţie

2. Simbol Ninfc




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al infracţiunilor cercetate de poliţie în anul de

referinţă

Infracţiunea este considerată fapta care prezintă pericol social,

săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală

7. Unitate de măsură Număr infracţiuni cercetate





-


infractiunilor cercetate de poliţie.





14. Instituţii responsabile Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al

Poliţiei Române



262

1. Denumire Rata infracţionalităţii

2. Simbol Ri




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al infracţiunilor raportat la populaţia din anul de

referinţă.

7. Unitate de măsură Număr infracţiuni la 100.000 de locuitori



Bulgaria: NUTS3


-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul infracţiunilor cercetate la populaţia din anul de

referinţă şi se îmulţeşte cu 100.000

Ri=(Ninfc/P)*100.000

unde:

Ri - Rata infracţionalităţii la 100.000 de locuitori

Ninfc - numărul infracţiunilor cercetate de poliţie

P - populaţia la 1 iulie din anul de referinţă



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al

Poliţiei Române



263

1. Denumire Rata infracţionalităţii la minori

2. Simbol Rmi




6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total de persoane minore învinuite de săvârşirea unor

infracţiuni cercetate de poliţie raportat la populaţia minoră din anul

de referinţă.

7. Unitate de măsură Număr minori care au săvârşit infracţiuni la 100.000 de locuitori


România: NUTS1



-

10. Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor minore (sub 18 ani) care au

săvârşit infracţiuni cercetate de poliţie la populaţia minoră (sub 18

ani) din anul de referinţă şi se îmulţeşte cu 100.000

Rmi=( Minc /Pmin)*100.000

unde:

Rmi - Rata infracţionalităţii la minori

Minc - persoanelor minore (sub 18 ani) care au săvârşit infracţiuni

cercetate de poliţie

Pmin - populaţia sub 18 ani, la 1 iulie din anul de referinţă



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei Române



264

3.2.4.18 Limba si cultura

1. Denumire Numărul de spectacole: teatru, concerte, etc ( inclusiv în

limba română în Bulgaria, în limba bulgară în România)

2. Simbol NSRB


4. Domeniul Capitalul social - Relaţiile social-culturale : Limba şi cultura


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul de spectacole de teatru, concerte etc. prezentate publicului (spectatorilor) în anul de referinţă.

Spectacolul este o reprezentaţie teatrală sau muzicală susţinută de angajaţii instituţiilor de profil din domeniile respective.

Spectatorul la teatre şi concerte este persoana care vizionează sau audiază un spectacol sau concert.

7. Unitate de măsură Număr de spectacole



Bulgaria: NUTS1


-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul spectacolelor de teatru, concerte etc.




Anul calendaristic





265

3.2.4.19 Mass - media

1. Denumire Numarul titlurilor de ziare si reviste (inclusiv în limba română

în Bulgaria, în limba bulgară în România)

2. Simbol Nzr


4. Domeniul Capitalul social - Relaţiile social-culturale: Mass- media


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al titlurilor de ziare şi publicaţii periodice (reviste) din

anul de referinţă

Producţia ziarelor şi revistelor cuprinde toate publicaţiile

periodice editate şi imprimate în ţară, oferite publicului şi care, în

general ar trebui sa figureze în bibliografia naţională a ţării; sunt

exceptate publicaţiile editate în scopuri publicitare: reclamă

comercială, industrială şi turistică, publicaţiile produselor şi

serviciilor furnizate de editori, publicaţiile cu caracter ocazional.

Numărul de titluri se referă la totalul publicaţiilor seriale (ziare,

reviste şi alte publicaţii periodice) existente la sfârşitul anului de

referinţă.

7. Unitate de măsură Număr titluri

8. Niveluri de detaliere geografica: RO:NUTS1, NUTS3 BG:-

9. Criterii suplimentare de detaliere - Periodicitatea apariţiei (cotidiene, necotidiene/periodice)

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul titlurilor de ziare şi reviste. Datele se obţin pe baza unei cercetări statistice exhaustive şi din surse administrative.



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile INS, Biblioteca Naţională a României– Depozitul Legal

15. Surse de date Cercetarea statistică exhaustivă "Activitatea unităţilor cultural-

artistice", Surse de date administrative


266

1. Denumire Numărul de posturi de radio si televiziune (inclusiv în limba

română în Bulgaria, în limba bulgară în România)

2. Simbol NRrtv


4. Domeniul Capitalul social - Relaţiile social-culturale: Mass- media


6. Definiţie/ sferă de cuprindere Numărul total al posturilor de radio şi televiziune publice şi

particulare în anul de referinţă.

Postul de radio/ televiziune reprezintă sistemul de difuzare a

programelor (artistice, culturale etc) prin radio/televiziune.



RO:NUTS1

BG:NUTS 1


-

10. Metoda şi formula de calcul Se însumează, la nivel naţional şi în profil teritorial, numărul posturilor de radio şi de televiziune care difuzează programe în ţară.



Anul calendaristic


14. Instituţii responsabile Societatea Română de Radiodifuziune



267

3.3. Surse de date, proceduri şi metode de colectare a datelor

Necesitatea asigurării calităţii datelor utilizate pentru analiză impune ca problematica surselor

de date să fie abordată din dublă perspectivă (instituţională şi metodologică), adică din

perspectiva instituţiilor care produc şi furnizează indicatorii, dar şi a metodelor utilizate de

aceste instituţii pentru colectarea informaţiilor primare folosite pentru calculul diferiţilor indicatori.

Fundamentarea ştiinţifică a metodelor de colectare a informaţiilor primare, asigurarea

comparabilităţii internaţionale şi a reprezentativităţii indicatorilor în profil teritorial trebuie să

constituie criterii decisive pentru selectarea surselor instituţionale, a instituţiilor furnizoare de

date statistice. După profilul instituţiilor producătoare şi după caracteristicile informaţiilor

disponibile există două categorii de surse de date: surse administrative şi surse statistice. La

rândul lor metodele de cercetare şi de colectare a informaţiilor primare sunt de două tipuri:

metode de cercetare exhaustivă şi metode de cercetare prin sondaj (anchete selective).

Metodele de colectare a informaţiilor primare utilizate de cele două categorii de instituţii pentru

producerea indicatorilor statistici sunt diferite. În general, instituţiile administraţiei publice

(ministere, agenţii etc.) colectează informaţiile prin metode de înregistrare exhaustivă, la

producerea şi declararea evenimentelor, pe domenii specifice de responsabilitate şi crează,

întreţin şi gestionează registre administrative speciale. De exemplu:

Agenţiile naţionale de ocupare a forţei de muncă colectează informaţii cu privire la

şomajul înregistrat, la protecţia socială a şomerilor, locurile de muncă vacante şi

posibilităţile de formare profesională şi de angajare a şomerilor.

Serviciile de stare civilă din cadrul primăriilor înregistrează informaţii referitoare la

căsătorii, nou-născuţi, persoane decedate etc.

Instituţiile administraţiei financiare colectează informaţii detaliate cu privire la veniturile

realizate şi declarate de persoane fizice şi persoane juridice (agenşi economici).

Principalul dezavantaj al registrelor administrative rezidă în fundamentarea acestora pe

criterii şi reglementări prevăzute de legislaţia naţională specifică fiecărei ţări, iar în aceste

condiţii nu se poate asigura comparabilitatea internaţională a datelor.


268

Înregistrările exhaustive sau registrele de tip administrativ sunt specifice multor domenii

economice şi sociale în contextul cărora trebuie să se realizeze evaluarea dezvoltării

sustenabile a regiunii transfrontaliere, domenii precum: agricultură şi mediu, servicii financiare,

populaţie, sănătate, educaţie, cultură, justiţie. Cercetarea fenomenelor demografice (natalitatea,

mortalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea) se bazează exclusiv pe înregistrări administrative

(registre de stare civilă, registrul de evidenţă al populaţiei). Sursele administrative se folosesc

ca surse complementare, alături de sursele statistice, şi pentru evaluarea nivelului de trai, ca şi

a forţei de muncă. În această categorie de surse sunt incluse: registrele de impozit global şi alte

evidenţe ale administraţiei financiare, evidenţele oficiilor de forţă de muncă şi şomaj, ale

sistemului de protecţie socială etc.

Metodele de cercetare statistică sunt dezvoltate şi implementate de institutele naţionale de

statistică ca metode standardizate, armonizate din punct de vedere conceptual şi metodologic

cu cercetările similare din Sistemul Statistic European, pe diverse domenii, ca de exemplu:

• Cercetările exhaustive de tipul recensămintelor : recensământul general agricol,

recensământul populaţiei şi al locuinţelor;

• Anhetele prin sondaj în gospodării pentru evaluarea condiţiilor de viaţă ale

populaţiei, anchete asupra forţei de muncă, asupra veniturilor şi cheltuielilor

populaţiei sau alte anchete specializate având obiective sau module

complementare referitoare la diferite aspecte particulare ale condiţiilor de viaţă

sau de muncă ale populaţiei;

• Anchetele structurale în agricultură;

• Anchetele structurale în întreprinderi din sectoare neagricole şi alte anchete

specializate pe diferite activităţi din mediul economic.

Din această categorie de surse statistice, cele mai importante sunt anchetele în gospodării şi în

intreprinderi intrate în sistemul statistic naţional românesc ca surse periodice de date. Acestea

se realizează anuală sau mai mare şi au devenit instrumente permanente de evaluare a

fenomenelor economice şi sociale.

A. Procedura de colectare/ preluare a indicatorilor din surse oficiale statistice şi administrative

constă în desfăşurarea următoarelor activităţi:


269

1) Stabilirea/ revizuirea/ actualizarea listei de indicatori;

2) Stabilirea orizontului de timp şi a perioadelor de referinţă pentru indicatorii din listă;

3) Stabilirea nivelurilor de agregare şi a variabilelor de grupare pentru indicatorii care

fac obiectul analizelor şi rapoartelor tematice;

4) Elaborarea formatelor de structurare şi de furnizare / prelucrare a indicatorilor;

5) Identificarea disponibilităţii indicatorilor şi a instituţiilor producătoare de date statistice

pe domenii şi sectoare care fac obiectul evaluărilor;

6) Stabilirea modalităţilor şi condiţiilor de preluare a indicatorilor de la diferite surse

instituţionale;

7) Formularea cerinţelor de date către instituţiile furnizoare (sursele instituţionale) în

condiţiile prestabilite prin discuţii, negocieri clarificatoare cu acestea;

8) Pregătirea datelor şi transpunerea indicatorilor în formatele şi structurile convenite de

către instituţiile furnizoare de date statistice;

9) Preluarea indicatorilor în formatele stabilite, verificarea formală şi logică a

conţinutului seriilor de date statistice preluate (completitudine, coerenţă, orizont de

timp etc.): tabele, liste, sheet-uri structurate pe teme, subtheme, indicatori grupaţi

după variabile demo- socio- economice diverse.

Prelucrarea indicatorilor statistici din surse oficiale (institute naţionale de statistică,

ministere sau agenţii ale administraţiei publice cu responsabilităţi în gestionarea

registrelor administrative pe diferite domenii de activitate) se va realiza cu periodicitate

anuală, la termene prestablite îin funcţie de disponibilizarea acestora la instituţiile

furnizoare, iar perioada de referinţă va fi în general anul precedent celui în care se face

prelucrarea.

B. Procedura de colectare a informaţiilor prin cercetări statistice prin sondaj special dezvoltate

şi implementate în cadrul proiectului presupune parcurgerea următoarelor etape:

a. Stabilirea obiectivelor anchetei şi a constrângerilor sale: ce se vrea să se studieze, care sunt

variabilele ce urmează a se estima, care este câmpul anchetei (populaţia pe care se va face

inferenţa) şi precizia dorită pentru estimatori;

b. Căutarea bazei de sondaj celei mai adaptate la situaţie ţinând semaa de aspectele calitate şi

cost. Se pot utiliza evental mai multe baze de sondaj de provenienţe diferite pentru a se realiza

baza de sondaj considerată cea mai adecvată.


270


271

4. Analiza şi prezentarea datelor – rapoarte analitice

Componenta cantitativ-numerică a SIDRT incluzând indicatori de dezvoltare economică şi

socială structuraţi pe categorii de capital (natural, antropic, uman, social) şi domenii de

activitate, detaliaţi după caracteristici economice şi sociale adaptate necesităţilor de studiu

adaptate cerinţelor şi obiectivelor Programului, au fost folosiţi de catre experţii IRECSON pentru

elaborarea analizelor tematice stabilite de comun acord cu beneficiarul contractului de servicii.

În conformitate cu graficele de lucrări stabilite prin contract, au fost elaborate şi transmise

beneficiarului rapoartele analitice trimestriale care tratează temele referitoare la : “Resursele

umane şi piaţa forţei de muncă în regiunea transfontalieră”, “Transporturi, energie şi comunicaţii

în regiunea transfrontalieră”, “Mediul economic şi social în regiunea transfrontalieră” şi

“Agricultură şi mediu în regiunea transfrontalieră”. Rapoartele analitice cu conţinut şi teme

specifice adaptate obiectivelor Proiectului Strategic, au folosit seturi de indicatori cantitativi

colectaţi din surse oficiale ca serii anuale de date pentru perioada 2007-2009. Acestea au avut

ca scop evaluarea şi analiza comparativă temporală şi spaţială a situaţiei sociale şi economice

din zonele române şi bulgare componente ale regiunii transfrontaliere. Rapoartele analitice au

abordat regiunea transfrontalieră într-o viziune unitară, în integralitatea ei, focalizându-se, în

principal, pe analize în profil teritorial cu accent pe unităţile administrativ-teritoriale de nivel

NUTS3 ( judeţe/districte) care compun cele două zone ale regiunii transfrontaliere. Rapoartele

analitice care vor fi elaborate în primul an de derulare al contractului vor permite identificarea

problemelor cu care se confruntă judeţele/districtele din cele două zone ale regiunii

transfrontaliere, avulnerbilităţii sociale şi economice specifice, a disparităţilor teritoriale.

Problemele identificate, tendinţele comune şi divergente, concluziile formulate în rapoartele

periodice de analiză vor putea fi utilizate pentru revizuirea sistemului de indicatori (SIDRT)

propus în varianta actuală, pentru restructurarea listei de indicatori pe teme şi sub-teme

asimilate tipurilor de capital şi domeniilor de activitate şi pentru actualizarea acestora în sensul

eliminării anumitor indicatori şi, eventual, al adăugării altor indicatori mai semnificativi, în funcţie

de utilitate şi disponibilitatea acestora la nivelurile de detaliere necesare şi a surselor de date

din cele două ţări partenere


272

5 . Concluzii şi recomandări pentru dezvoltări metodologice viitoare

Am prezentat o meodologie de evaluare a situaţiei socio-economice din regiunea

transfrontalieră România Bulgaria incluzând elemente structurale care asigură condiţiile

necesare elaborării unor rapoarte şi studii analitice periodice privind dezvoltarea durabilă

regională şi în profil teritorial. Metodologia MESERT propusă se bazează pe un set de

indicatori şi pe un sistem de asigurare a indicatorilor statistici necesari pentru evaluare,

din statistici oficiale şi în regim propriu, prin dezvoltarea unor sondaje specifice având ca

obiectiv colectarea informaţiilor calitative pentru evaluarea impactului diferitelor proiecte

implementate în aria eligibilă a Programului CBC Ro-Bg 2007-2013.

Metodologia propusă va fi aplicată în etapele următoare ale proiectului şi poate fi

dezvoltată ulterior, componentele sale definitorii – setul de indicatori – fiind construite ca

sistem deschis, flexibil, cu posibilităţi de extindere şi modificare. Revizuirea şi

dezvoltarea metodologiei, a setului de indicatori şi a surselor de date răspunde

necesităţilor de construire a unor sisteme pertinente de evaluare şi monitorizare a

politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă la nivel regional.

Metodologia MESERT răspunde cerinţelor de asigurare a informaţiilor necesare pentru a

produce seturi de indicatori relevanţi, coerenţi şi comparabili temporal şi spaţial pentru

evaluarea complexă, multidimensională a celor mai importante aspecte privind tendinţele

de dezvoltare sustenabilă ale capitalului natural, capitalului antropic şi capitalului social la

nivel regional şi în profil teritorial. Aceasta constituie un instrument util nu numai pentru

diagnoza situaţiei existente şi pentru identificarea tendinţelor ci şi pentru evaluarea

peformanţelor programelor, pentru orientarea strategiilor de dezvoltare durabilă la diferite

niveluri.

Setul de indicatori (SIDRT) este revizuibil. Revizuirea periodică, dezvoltarea şi

îmbunătăţirea SIDRT trebuie să se facă pe măsura derulării proiectului şi a utilizării

indicatorilor pentru elaborarea rapoartelor anuale şi a studiilor analitice tematice.

Revizuirea setului de indicatori va avea în vedere semnificaţia şi utilitatea indicatorilor,

disponibilitatea surselor de informaţii primare, ca şi necesitatea completării şi/sau

înlocuirii unor indicatori statistici cu alţi indicatori specifici mai relevanţi şi adaptaţi

cerinţelor perioadelor de evaluare.

raport anual privind colectarea datelor …ro-bg.ro/uploads/docs/anual/ro/raport anual indicatori...

Documents